Motiunea 1-Tik Tok

- Un raport Comscore din 2023 a constatat că aproximativ 32.5% dintre utilizatorii de pe Tik
Tok se încadrează în categoria de vârstă de 10 până la 19 ani. Al doilea cel mai popular grup
de vârstă pentru aplicație este 20- 29 de ani, cu aproximativ 29.5% ,30 de ani-39 de ani cu
16.4%.

-Un alt aspect este vizionatul clipurilor la infinit deoarece acestea nu se termina niciodata si
nu au un mod de a-ti spune Gata! Mai ia o pauza!,motiv pt care un studiu realizat de Sensor
Tower Consumer Intelligence arata ca oamenii petrec in medie 95 de minute in fiecare zi pe
TikTok

-Cifrele publicate în resursele de publicitate ale ByteDance indică faptul că TikTok avea 6,37
milioane de utilizatori cu vârsta de 18 ani și peste în România la începutul anului 2022.

 - Provocarea cu medicamente antialergice. Practic, acesta e un trend ce circulă

printre adolescenți, care se provoacă reciproc să ia doze mari din medicamente
antialergice, ca să aibă halucinații. Ca efect secundar, pastilele dau în general doar
somnolență, dar consumate în doze foarte mari, ele pot duce la probleme grave ale
inimii, convulsii, comă sau chiar la deces.
 În august 2020, o adolescentă de 15 ani a murit în urma unei supradoze cu Benadryl.
Fata a văzut pe aplicaţie provocarea, devenită virală, în care îţi administrezi doze mai
mari de medicament antialergic pentru halucinaţii.
 În luna mai a aceluiaşi an, alţi trei adolescenţi din Fort Worth, Texas au fost spitalizaţi
după ce au înghiţit doze excesive de Benadryl, ca parte a “provocării”.

Idei de contraargumente-Guvern

1. Daca ei spun ca datele utilizatorilor NU se duc in China

- Conform unei analize realizata de Centrul Cyberint al SRI din 2023 patru din 10 adrese IP
asociate TikTok sunt din China. Politica de confidențialitate a aplicației, pe care puţini o
citesc, precizează că TikTok colectează adresa de e-mail, numărul de telefon, vârsta, istoricul
căutărilor, informații despre ce se află în fotografiile și videoclipurile postate. Mai mult,
experţii în securitate cibernetică spun că poate "citi" mesajele pe care le scriem, în funcţie de
apăsarea tastelor.

2. Daca ei spun ca incalca dreptul la libertatea de exprimare ,

Atunci spunem ca in baza Legii securitatii cibernetice din Romania cum Sistemul National de
Securitate Cibernetica are dreptul de eliminare a situaţiilor care au generat riscurile
cibernetice instituite la nivel naţional, atunci acesta are si dreptul de interzicere a Tik Tok-ului
in baza pericolelor de securitate cibernetica aduse de instalarea si utilizarea acestei aplicatii,
--Conform art 2 din legea securitatii cibernetice din Romania aflata in vigoare de la 18 martie
2023: Securitatea şi apărarea cibernetică se realizează prin adoptarea şi implementarea de
politici şi măsuri în scopul prevenirii şi contracarării vulnerabilităţilor, riscurilor şi
ameninţărilor în spaţiul cibernetic. De asemenea, conform art 5 subpunctul d din legea
securitatii cibernetice din Romania . Asigurarea securităţii şi apărării cibernetice se realizează
de catre Sistemul National de Securitate Cibernetica urmand urmatorul principiu:

d) principiul colaborării, cooperării şi coordonării - constă în realizarea, în mod conjugat de

către persoanele fizice sau juridice responsabile, a tuturor activităţilor care să asigure
securitatea şi/sau apărarea sistemelor, reţelelor şi serviciilor informatice care fac obiectul
prezentei legi, precum şi gestionarea incidentelor de securitate cibernetică, atenuarea efectelor
şi eliminarea situaţiilor care au generat stările de alertă cibernetică instituite la nivel naţional.

3. Daca ei spun ca conturile copiilor sunt supravegheate de parintii si au activate functiile

restrictionate

Noi spunem ca ; Acest lucru nu este adevarat , copiii creandu-si conturile pe tik tok
inregistrandu-se cu o varsta falsa. Conform unui studiu britanic realizat de Ofcom(Oficiul de
comunicatii) 60% din copiii cu varste cuprinse intre 8-12 ani mint in legatura cu varsta pe
care o au pe retelele de socializare spunand ca au 16 sau 18 ani. In plus, Tik Tok-ul nu are
masuri de verificare a varstei , nu iti cer certificatul de nastere sau buletinul pt a se asigura ca
nu minti in legatura cu varsta pe care o ai , astfel orice copil poate minti in legatura cu varsta
pe care o are pe Tik Tok.

4. Daca ei spun ca haide sa inchidem toate aplicatiile

Noi spunem ca; Spre deosebire de celelalte aplicatii care au functia de a viziona videoclipuri
scurte , pe Tik Tok lipseste punctul de decizie . Pe Instagram , Youtube si Facebook alegi
daca vrei sau nu sa accesezi aceasta functie , in care sa te uiti la nesfarsit la videoclipuri scurte
, trebuie sa am un motiv, o preferință, sa fiu atras de ceva pentru a da click pe acel
video ,depinde de mine ce vreau sau nu sa vizionez, in schimb pe tik tok imediat ce deschizi
aplicatia iti apare un videoclip . Astfel , Tik Tok-ul te face sa vezi primul videoclip,
indiferent daca este interesant pentru tine sau nu,dintr-o serie infinita ce va urma, fără sa-ti fi
dat macar acordul /cu parerea legat de ceea ce urmează sa vezi /nu depinde de mine ceea ce
urmeaza sa vad.

In plus celelalte aplicatii nu iti iau datele fara stiinta ta si le trimit guvernului chinez.

Idei de contraargumente-Opozitie

1. Daca ei spun ca pe Tik Tok sunt trenduri periculoase ( Provocarea sufocatului)

-NOI spunem ca exista si pe alte retele sociale

- Fire Challenge" (Provocarea cu focul): Acest trend, aparut pe Youtube si Facebook, primul
caz fiind in 2014, implică aplicarea unui combustibil inflamabil pe propriul corp și aprinderea
.Aceasta provocare se face in baie. Scopul este de a stinge rapid focul, dar riscul de arsuri
grave este extrem de ridicat. Această acțiune poate duce la răni grave, cicatrici permanente și
chiar la moarte. Copiii fac acest lucru din dorinta de a avea popularitate in online, acestia
punand de multe ori un prieten sa-i filmeze executand aceasta provocare.
- In 2018,un băiat de 12 ani din New York City a rămas cu arsuri grave pe mai mult de 40%
din corpul său deoarece nu a reușit să stingă focul autoprovocat asupra corpului său, relatează
New York Post.

-Car surfing este o provocare de pe Youtube din 2016. Persoana care practică car surfing
poate sta pe acoperișul vehiculului, pe capotă sau pe orice altă parte expusă în timpul
deplasării.Această activitate este extrem de riscantă. Car surfing nu numai că implică
expunerea persoanei la riscul de cădere și de a fi lovită de alte vehicule, dar poate duce și la
pierderea controlului asupra vehiculului și la producerea unui accident grav.

- În 2016, aceasta activitate a ucis cel puțin șapte persoane si a dus la

vatamarea/accidentarea a multor alte persoane , care aveau sub 18 ani, conform Washington
Post. Un băiat de 19 ani din Colorado a murit din cauza unei leziuni cerebrale traumatice după
ce a căzut de pe acoperisul masinii in miscare. Un adolescent de 17 ani din Minnesota a
suferit leziuni cerebrale traumatice severe .

-Tide Pod Challenge , a aparut in 2018 pe Twitter si Youtube. In aceasta provocare copiii sunt
filmati de prietenii lor cum mananca capsule de detergent Tide. Potrivit unui raport al
American Association of Poison Control Centers (AAPCC), în primele două săptămâni ale
lunii ianuarie 2018, s-au înregistrat peste 80 de otraviri cu detergentul din capsulele Tide Pods
în Statele Unite

2. Daca ei spun ca algoritmul TikTok da dependenta

Noi spunem ca : Si alte retele sociale precum Instagram, Youtube si Facebook au functiile
reels, shorts ce da dependenta la fel ca tik tok-ul . Acestea sunt formate tot dintr-un lant de
videoclipuri scurte ,tot cu o durata de 15-90 de secunde.aleatori , generate de aplicatie in
functie de preferintele tale , asupra carora nu ai nicio putere de decizie si la care te poti uita la
nesfarsit , creand o dependenta asemanatoare cu cea provocata de jocurile de noroc.

3. Daca ei spun ca pe Tik Tok exista un continut pornografic , despre vatamare corporala ,
suicid dar nu da ex concrete Spunem ca ei nu au reusit sa dem acest lucru, lipsindu-le ex
concrete . In schimb pe alte retele , mai ales pe Twitter , o platforma unde toti oamenii
posteaza tot ce vor si continutul nu este cenzurat , chiar daca este unul obcen , aceasta tot nu a
fost interzisa. Raportul Wall Street Journal s-a bazat pe cercetările efectuate de Stanford
Internet Observatory, care a efectuat un studiu asupra problemelor de protecție a copilului pe
mai multe platforme de social media. Acesta a folosit un program de calculator pentru a
analiza un set de date de aproximativ 100.000 de tweet-uri din 12 martie până pe 20 mai.
Cercetătorii au găsit peste 40 de imagini pe Twitter semnalate ca CSAM (material de abuz
sexual asupra copiilor) în bazele de date pe care companiile le folosesc pentru a ecraniza
conținutul. Daca ei ar interzice Tik Tok ul ar trebui sa interzica si celelalte retele sociale
precum Twitter si restul.

4. Daca ei spun ca Tik Tok stocheaza datele in China

Conform Conditiilor de furnizare a serviciului Tik Tok, precizate pe aplicatia Tik Tok,
incepand din noiembrie 2022 , datele utilizatorilor Tik Tok ce au resedinta in una din tarile
din Spatiul Economic European , din acesta facand parte si Romania, sunt stocate /depozitate
in Republica Irlanda , in Dublin . Totusi , acestea nu au fost niciodata depozitate in China . Si
inainte de noiembrie 2022 acestea au fost transmise in Singapore si in SUA, fapt afirmat si de
Elaine Fox, șefa de confidențialitate pentru TikTok în Europa. In plus , directorul executiv al
Tik Tok-ului , Shou Zi Chew, a declarat ca aceasta companie respecta Regulamentul General
privind Protectia Datelor (GDPR) al Uniunii Europene. TikTok a declarat ca nu trimite date
catre China si ca are controale stricte de securitate pentru a proteja datele utilizatorilor

5. Daca ei spun ca in India Tik Tok-ul a fost interzis din cauza fricii de a nu fi scurgeri de date
, noi spunem ca , acestia nu au interzis doar tik tok-ul ci si alte peste 60 de aplicatii fondate de
chinezi , conform site-ului de stiri India Today , iar aceste interziceri au la baza niste conflicte
de interes intre India si China. Exista o serie de conflicte de interese intre India si China, care
includ teritoriile disputate, problemele comerciale si problemele legate de securitatea
nationala. Unul dintre cele mai importante conflicte de interese intre cele doua tari se refera la
teritoriul Ladakh din regiunea Kashmir, care este revendicat de ambele tari. In plus, India si
China au avut probleme comerciale, inclusiv probleme legate de deficitul comercial si de
dumpingul de produse ieftine. In ceea ce priveste securitatea nationala, cele doua tari se
confrunta cu probleme legate de spionaj si terorism.

TikTok a fost interzis de talibani din Afganistan în aprilie 2022, deoarece conținutul nu
respecta legile islamice. Purtătorul de cuvânt al talibanilor a mai spus că TikTok „pierde
timpul oamenilor”. TikTok a fost interzis de talibani din Afganistan în aprilie 2022, deoarece
conținutul nu respecta legile islamice. Purtătorul de cuvânt al talibanilor a mai spus că TikTok
„pierde timpul oamenilor”.

TikTok a fost interzis de talibani din Afganistan în aprilie 2022, deoarece conținutul nu
respecta legile islamice. Purtătorul de cuvânt al talibanilor a mai spus că TikTok „pierde
timpul oamenilor”.

6. Un exemplu care evidențiază potențialul efect negativ al Instagramului asupra sănătății

mentale este fenomenul "body shaming" și impactul acestuia asupra imaginii corporale și
stimei de sine. Instagram este o platformă cunoscută pentru promovarea și distribuirea
imaginilor idealizate ale corpului, în care utilizatorii postează fotografii retușate, care adesea
reflectă standarde nerealiste de frumusețe.

Această presiune a imaginii corporale perfecte pe Instagram poate determina utilizatorii să se

compare în mod constant cu idealurile inaccesibile prezentate pe platformă. Persoanele care
nu se încadrează în aceste standarde pot dezvolta sentimente de inadecvare, neîncredere în
sine și chiar probleme de imagine corporală sau tulburări alimentare.

De asemenea, numărul mare de "likes" și aprecieri pe Instagram poate deveni o măsură a

valorii personale pentru unii utilizatori, iar lipsa de validare sau succes pe platformă poate
afecta negativ stima de sine și emoționalitatea.

Un studiu publicat în 2017 în jurnalul "Media Psychology" a constatat că utilizarea frecventă

a Instagramului a fost asociată cu un nivel mai ridicat de anxietate, depresie și singurătate în
rândul adolescenților. Expunerea constantă la imagini filtrate și retușate, precum și la viața
aparent perfectă prezentată pe Instagram, poate crea un sentiment de inadecvare și nefericire
în viața reală.

Aceste exemple ilustrează cum Instagram, ca platformă de socializare bazată pe imagini,

poate avea un impact negativ asupra sănătății mentale prin perpetuarea unor standarde
irealiste de frumusețe, compararea constantă și validarea socială bazată pe aprecieri virtuale.
Este important să fim conștienți de aceste aspecte și să abordăm utilizarea platformelor de
social media cu moderație și discernământ pentru a ne proteja sănătatea mentală.

-Un exemplu care ilustrează efectul negativ al Instagramului asupra sănătății mentale este
cazul "comparării sociale" sau comparației constante cu alții. Pe Instagram, utilizatorii își pot
compara în mod constant viața, aspectul fizic, realizările și experiențele cu ale altor persoane,
ceea ce poate duce la sentimente de inadecvare, invidie și scădere a stimei de sine.

De exemplu, atunci când utilizatorii văd postări despre vacanțe luxoase, reușite profesionale
sau aspect fizic idealizat pe Instagram, pot simți că nu se ridică la nivelul standardelor impuse.
Aceasta poate genera o presiune constantă de a fi mai de succes, mai atrăgător sau mai fericit,
chiar dacă viața reală poate fi diferită și plină de provocări.

Un studiu publicat în 2018 în jurnalul "Journal of Youth Studies" a arătat că utilizarea

frecventă a Instagramului este asociată cu o stăpânire mai scăzută asupra propriei vieți, o
imagine de sine mai negativă și un nivel mai mare de anxietate socială. Compararea constantă
și expunerea la viețile aparent perfecte prezentate pe Instagram pot contribui la dezvoltarea
unui sentiment de insatisfacție și nefericire.

- Conform unor statistici din 2022, dintre toate rețelele sociale, copiii de pe YouTube au șanse
de 79% să fie hărțuiți, urmați de cei care folosesc Snapchat, procentul fiind de 69%, apoi
TikTok – 64% și Facebook – 49%. Hărțuirea poate să vină sub formă de comentarii, mesaje
private sau chiar filmulețe create special pentru a denigra.
Motiunea 2-Jurnalism

- Art. 10 din Convenția europeană a drepturilor omului garantează libertatea fondului și

conținutului informațiilor și ideilor și presei i s-a acordat cel mai larg domeniu de protecție în
jurisprudența Curții, inclusiv în ceea ce privește confidențialitatea surselor. În Goodwin
împotriva Regatului Unit, proces din 1996, i se cerea unui jurnalist de la The Engineer să
dezvăluie identitatea sursei sale de informare cu privire la planul de afaceri confidențial al
unei societăți comerciale, act despre care CEDO a afirmat că e o încălcare a art. 10 din
Convenția europeană a drepturilor omului.
Avem nenumărate dovezi de jurnaliști dați în judecată, chiar reținuți, încarcerați,
percheziționați, li s-au confiscat materialele în urma publicării unor articole despre ilegalități
comise de miniștri sau pentru că au refuzat să-și divulge sursele (vezi documentul despre
Protecția surselor jurnalistice semnat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Toate aceste
cazuri dovedesc că jurnalismul și-a îndeplinit rolul de gardian public, rol vital pentru
informarea corectă a publicului despre chestiuni de interes public.

-5. CORECTITUDINE

5.1. Jurnalistul care distorsionează intenţionat informaţia, care face acuzaţii nefondate,
plagiază, foloseşte fără drept fotografii sau înregistrări audio-video sau defăimează săvârşeşte
abateri profesionale de maximă gravitate.
5.2. Jurnalistul va atribui citatele cu acurateţe. Citatele trebuie să fie exacte, iar în cazul citării
parţiale, jurnalistul are obligaţia de a nu denatura mesajul persoanei citate.
5.3. În spiritul corectei informări a publicului, în cazul autorilor de produse jurnalistice care
nu deţin statutul de jurnalişti profesionişti, se impune precizarea statutului acestora.
5.4. Este obligatorie separarea clară a produselor jurnalistice de cele realizate în scop
publicitar. Materialele în scop publicitar vor fi marcate distinct şi vor fi prezentate astfel încât
să nu poată fi confundate cu cele jurnalistice.
6. VERIFICAREA INFORMAŢ IILOR

6.1. Jurnalistul va face demersuri rezonabile pentru a verifica informaţiile înainte de a le

publica. Informaţiile false sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice să creadă că
sunt false nu vor fi publicate.

8. SEPARAREA FAPTELOR DE OPINII

8.1. În relatarea faptelor şi a opiniilor, jurnalistul va acţiona cu bună-credinţă.

8.2. Jurnalistul nu are dreptul să prezinte opinii drept fapte. Jurnalistul va face demersuri
rezonabile pentru a separa faptele de opinii.
8.3. Jurnalistul trebuie să exprime opinii pe o bază factuală.

9. VIAŢ A PRIVATĂ

9.1. Jurnalistul este dator să respecte dreptul la viaţa privată şi demnitatea persoanelor
(inclusiv aspectele care ţin de familie, domiciliu şi corespondenţă).
9.2. Amestecul în viaţa privată este permis numai atunci când interesul public prevalează în
faţa protecţiei imaginii persoanei. În astfel de cazuri, îi este permis jurnalistului să prezinte
public fapte şi informaţii care privesc viaţa privată.

10. PROTECŢ IA VICTIMELOR

10.1. Identitatea victimelor accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor, cu precădere cele ale

agresiunilor sexuale, nu trebuie să fie dezvăluită, cu excepţia situaţiei în care există acordul
acestora sau al familiei (când persoana nu este în măsură să-şi dea
acordul) sau când prevalează interesul public. De acelaşi regim de protecţie a identităţii
beneficiază şi persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu dizabilităţi, refugiaţi, etc.).

11. PROTECŢ IA MINORILOR

11.1. Jurnalistul va proteja identitatea minorilor implicaţi în evenimente cu conotaţie negativă

(accidente, infracţiuni, dispute familiale, sinucideri, etc), inclusiv ca martori. În acest sens,
înregistrările video şi fotografiile vor fi modificate pentru
protejarea identităţii minorilor.

11.2. Fac excepţie situaţiile în care interesul public cere ca minorii să fie identificaţi. De
asemenea, fac excepţie cazurile în care jurnalistul acţionează, cu acordul părinţilor sau
tutorilor, în interesul superior al minorului.

Idei de contraargumente Guvern

-România, țările din Occident și chiar și celelalte țări în care nu vorbim de totalitarism
dispun de un cadru legislativ cuprinzător și detaliat care oferă suficiente protecții pentru
demnitatea umană și viața privată precum și căi de remediere la îndemâna celor care se simt
lezați (ancheta CJI – Centrul pentru jurnalism independent, ianuarie 2016).
 Astfel, cei cărora li se lezează demnitatea umană, dreptul la imagine și reputația, fapte
ce sunt echivalente infracțiunilor de insultă și calomnie din vechiul Cod Penal, pot intenta
proces jurnaliștilor.În România, pot apela pentru aceasta la CNCD (Consiliul Național de
combatere a discriminării, în cazul discursului discriminatoriu sau la CNA (Consiliul Național
al Audiovizualului ), în cazul conţinutului neadecvat al programelor oferite de furnizorii.
-

Idei de contraargumente -Opozitie

-Codul deontologic cuprinde normele de etică profesională pe care jurnalistul trebuie să le

respecte. În toate țările există un asemenea cod care stabilește drepturi și mai ales
responsabilități pentru modul în care jurnalismul informează cetățenii. Este un instrument de
autoreglementarea presei, ceea ce înseamnă că jurnaliștii au convenit acest set de norme
singuri, ei între ei, fără a fi obligați de stat. Se înțelege de aici și că dacă nu o fac nu vor fi
trași la răspundere legal în baza acestui document care nu e o lege. Cei care pot să-i tragă la
răspundere sunt un Consiliu de Presă, din fiecare țară, care examinează încălcările, emite
decizii de constatare și face recomandări --- Atenție ! doar recomandări ! --- cel mult
retragerea acreditării de jurnalist.

-Un exemplu în care jurnaliștii au spus adevărul, dar au lezat sentimentele ar putea fi atunci
când au dezvăluit detalii despre un incident tragic sau controversat. Deși informațiile erau
corecte și importante pentru public, prezentarea lor sau modul în care au fost comunicate au
putut provoca suferință sau indignare printre cei implicați sau cei afectați emoțional.

Un astfel de exemplu ar putea fi atunci când un jurnalist a relatat în detaliu despre o tragedie
în care au murit persoane. Deși publicul poate avea nevoie de aceste informații pentru a
înțelege evenimentul și pentru a trage concluzii cu privire la aspectele legate de siguranță sau
răspundere, familiile victimelor sau cei apropiați acestora ar putea fi puternic afectați
emoțional de aceste dezvăluiri. În astfel de cazuri, jurnaliștii se confruntă cu o dilemă etică
între responsabilitatea de a informa publicul și necesitatea de a lua în considerare impactul
emoțional asupra persoanelor implicate.

Este important să menționăm că jurnaliștii au responsabilitatea de a relata fapte și de a furniza

informații relevante, iar acest lucru poate implica adesea dezvăluirea unor aspecte dureroase
sau controversate. Totuși, etica jurnalistică impune și considerarea empatiei și a respectului
față de cei afectați de știri. În unele cazuri, jurnaliștii pot găsi modalități de a raporta cu
sensibilitate și compasiune, atenuând impactul emoțional al informațiilor fără a compromite
exactitatea sau relevanța lor.

-Un exemplu controversat în care un jurnalist a detaliat o tragedie și a lezat sentimente este
cazul reporterului Kevin Carter. În 1993, Kevin Carter, un fotograf sud-african, a capturat o
imagine cunoscută sub numele de "Copilul din Sudan și vulturul". Fotografia ilustra un copil
extrem de sărac din Sudan, care era aproape de moarte, iar în spatele lui se afla un vultur în
așteptare. Imaginea a fost publicată în New York Times în 1993 și a câștigat premii
importante.
Cu toate acestea, fotografia a stârnit un puternic val de critici și a lezat sentimentele multora.
Criticii au susținut că Kevin Carter ar fi trebuit să intervină și să ofere ajutor copilului, în loc
să facă o fotografie. Imaginea a fost considerată exploatarea suferinței umane în scopul
obținerii unei fotografii senzaționale.

Deși intenția lui Kevin Carter era de a aduce atenția asupra foametei și a suferinței extreme
din Sudan, impactul emoțional și indignarea provocate de această fotografie au alimentat un
puternic dezbateri în ceea ce privește limitele etice ale jurnalismului și fotoreportajului.

Este important de menționat că Kevin Carter s-a confruntat și cu probleme personale și

emoționale în urma criticilor aduse fotografiei. El a trecut prin perioade dificile și a luat în
cele din urmă decizia tragică de a se sinucide în 1994.

Acest exemplu ilustrează modul în care un jurnalist sau fotograf poate dezvălui o tragedie prin
intermediul imaginilor sau povestirilor, dar poate provoca, în același timp, suferință și
indignare, stârnind dezbateri cu privire la etica și responsabilitatea în comunicarea vizuală sau
verbală a unor astfel de subiecte sensibile.

-Un exemplu controversat în care un jurnalist a detaliat o tragedie și a lezat sentimente în

România este cazul jurnalistei Emilia Șercan și reportajul său intitulat "Terapia de șoc",
publicat în 2017 în ziarul Adevărul.

Reportajul descria într-un mod detaliat și explicit experiența unei femei care a fost violată în
mod brutal și torturată de către agresorul ei. Articolul a inclus descrieri grafice și violente ale
agresiunii, fără a acorda suficientă atenție posibilelor efecte negative asupra cititorilor.

Publicarea acestui reportaj a provocat o reacție puternică din partea cititorilor și a altor
jurnaliști. Mulți au considerat că reportajul a fost insensibil și a lezat sentimentele celor care
au fost traumatizați de astfel de experiențe sau care au avut experiențe similare. Articolul a
fost criticat pentru exploatarea suferinței și a violenței în scopul obținerii senzaționalului și a
atragerii atenției.

În urma criticilor, publicația Adevărul a emis o scuză publică și a reevaluat politicile și

standardele lor editoriale în ceea ce privește raportarea despre subiecte sensibile și traumatice.

Această situație ilustrează cum detalierea excesivă și insensibilă a unei tragedii sau a unei
traume poate leza sentimentele și poate fi considerată lipsită de empatie și respect față de
victime și cititori. Etica jurnalistică impune responsabilitatea de a aborda astfel de subiecte cu
sensibilitate și de a lua în considerare impactul emoțional al informațiilor dezvăluite.

-În România, un exemplu controversat în care un jurnalist a detaliat o tragedie și a lezat

sentimente este cazul Colectiv. În 2015, un incendiu devastator a izbucnit în clubul de noapte
Colectiv din București, soldându-se cu moartea a 64 de persoane și rănirea altor sute. A fost
una dintre cele mai grave tragedii din istoria recentă a României.

În urma acestui eveniment, presa a dezvăluit informații despre neglijența și corupția care au
contribuit la producerea incendiului și la răspândirea rapidă a flăcărilor în club. Cu toate
acestea, unele publicații sau jurnaliști au prezentat în detaliu și fără menajamente aspectele
violente și tragice ale tragediei, ceea ce a putut leza sentimentele celor afectați și a familiilor
victimelor.
Imaginile șocante și rapoartele cu privire la suferința și decesele din clubul Colectiv au avut
un impact puternic asupra societății românești. Unele persoane au criticat jurnaliștii pentru
modul în care au expus și amplificat suferința, ceea ce a putut provoca traumatizare și
indignare în rândul celor afectați.

Este important să menționăm că nu toți jurnaliștii sau publicațiile au tratat tragedia într-un
mod insensibil sau lezant. Mulți jurnaliști au realizat reportaje și investigații riguroase,
evidențiind neajunsurile sistemului și aducând în prim-plan responsabilitățile autorităților și
ale industriei de divertisment.

În astfel de situații, jurnaliștii se confruntă cu un echilibru sensibil între informarea publicului

și protejarea sentimentelor și demnității victimelor și familiilor acestora. Este important ca
jurnaliștii să respecte principiile eticii jurnalistice, precum evitarea sensaționalismului și
promovarea empatiei, pentru a trata subiecte sensibile cu responsabilitate și respect față de cei
afectați.

-Un exemplu controversat în care un jurnalist a detaliat o tragedie și a lezat sentimente este
cazul publicării în anul 2003 a fotografiilor cu prizonierii irakieni abuzați în închisoarea de la
Abu Ghraib. Aceste fotografii au fost făcute publice de către jurnalistul Seymour Hersh în
revista The New Yorker.

Fotografiile dezvăluiau tratamentul brutal și umilitor la care erau supuși prizonierii irakieni de
către soldați americani în timpul conflictului din Irak. Aceste imagini au stârnit indignare și
furie în întreaga lume, iar mulți oameni au considerat că dezvăluirea acestor fotografii a lezat
sentimentele și demnitatea victimelor.

Dezvăluirile jurnalistice au arătat abuzuri grave asupra prizonierilor și au generat critici

puternice la adresa comportamentului militarilor implicați. Cu toate acestea, publicarea
fotografiilor explicite și violente a dus la o reacție emoțională puternică și a stârnit
resentimente și furie în rândul multor persoane.

În acest caz, jurnalistul Seymour Hersh a fost criticat pentru expunerea directă a unor imagini
violente și traumătoare, fără a ține cont de posibilele consecințe emoționale și psihologice
asupra celor implicați sau a familiilor acestora.

Este important să subliniem că în astfel de cazuri există opinii diferite cu privire la rolul și
responsabilitatea jurnaliștilor în raportarea despre tragedii și abuzuri. Unele persoane cred că
dezvăluirea adevărului și a abuzurilor este crucială pentru transparență și responsabilizare, în
timp ce alții susțin că protejarea sentimentelor și demnității victimelor ar trebui să primeze.
Aceste dezbateri evidențiază complexitatea etică a jurnalismului și dificultatea de a găsi un
echilibru între informarea publicului și protejarea persoanelor implicate.

-Art. 30 – Libertatea de exprimare

(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de

orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de
comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.
(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa
finanţării.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a
persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură
naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau
la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine
editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului
mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii. Delictele
de presă se stabilesc prin lege.