Stres, supraîncărcare

și adaptabilitate
Proiect realizat de Ilina Crina
 Ce este stresul ?
Stresul este în esență răspunsul corpului nostru la orice formă de posibilă amenințare. Atunci când
percepi un pericol – chiar dacă este unul real sau imaginar – corpul răspunde automat la acesta, printr-un proces
denumit reacție de „fugă sau luptă” (fight or flight reaction).
Din punct de vedere fiziologic, când o posibilă amenințare este percepută, sistemul nervos răspunde
prin eliberarea hormonilor stresului (precum adrenalină și cortizolul), care activează starea de urgență a corpului.
Inima îţi bate mai tare, mușchii se încordează, presiunea arterială crește, respirația se intensifică și simțurile devin
mai ascuțite. Astfel, corpul tău are mai multă energie și rezistență, are un timp de răspuns mai scurt și este
pregătit să se lupte sau să fugă din fața pericolului pentru a supraviețui.
Așadar, stresul nu este cu necesitate negativ. Din contră, stresul este o formă naturală de răspuns la
amenințările din jur și reprezintă un mod prin care corpul se protejează de pericolele din mediul înconjurător.
Atunci când nivelul stresului este sănătos, acesta te poate ajuta să fii concentrat, energic și alert. În situații de
urgență, stresul îți poate chiar salva viața – de exemplu, te poate împinge să calci frâna pentru a evita un accident
rutier!
Stresul poate să te provoace să răspunzi noilor provocări. De exemplu, te ajută să fii concentrat
când trebuie să faci o prezentare la locul de muncă sau te determină să înveți pentru un examen, în loc să îți
petreci timpul în fața televizorului. Totuși, de la un punct, stresul nu va mai lucra în favoarea ta, ci va începe să
provoace probleme de sănătate majore, să îți altereze starea de spirit, să îți reducă productivitatea, să dea
naștere unor probleme în relație și să îți scadă calitatea vieții în general.
 Factorii stresanţi
Stresorul sau factorul stresant – poate fi
reprezentat de orice factor de origine fizică, chimică,
psihologică ce duc la pierderea echilibrului organismului.
Factorii stresanți depind de :
• mediul natural şi cosmic:
- schimbări bruşte de temperatură şi presiune,
calamităţi: furtuni, erupţii vulcanice, cutremure, inundaţii,
incendii, etc;
• mediul social-economic şi politic
- schimbările, progresele ştiinţifice, tehnice şi cultural-
artistice;
• civilizaţia modernă:
- explozia informaţională, tehnologia computerizată,
multimedia
 Ce cauzează stresul ?
Pentru fiecare persoană în parte, stresul poate să apară din cauze
diferite, în funcție de contextul specific de viață. Există mai multe
posibile origini ale stresului, iar acesta poate să apară atât dintr-o
arie a vieții tale, precum și din mai multe simultan.
În primul rând, putem vorbi despre stres la locul de
muncă. Cauzele acestui tip de stres includ:
• Insatisfacția legată de job;
• Cantitatea prea mare de muncă sau responsabilitățile mult prea
mari;
• Lucrul peste program;
• Managementul slab – așteptările neclare legate de munca ta
sau faptul că nu ai nimic de spus când vine vorba de a lua
decizii;
• Munca în condiții periculoase;
• Insecuritatea sau instabilitatea jobului;
• Lipsa oportunităților de avansare;
• Necesitatea de a ține discursuri ori prezentări în fața colegilor;
• Discriminarea sau hărțuirea la locul de muncă, mai ales dacă nu
primești suport din partea companiei pentru care lucrezi.
 Ce cauzează stresul ?
Stresul își poate avea originea în viața ta Există și situații în care stresul are o cauză internă, mai
personală sau familială, nu numai în viața profesională. degrabă decât una externă. Astfel de situații includ:
În acest caz, putem vorbi despre:  Frica și nesiguranța legate de viitor și de propriile
 Decesul unei persoane iubite; puteri de a-i face față;
 Divorț;  Atitudinile și percepțiile tale despre lume;
 Pierderea locului de muncă sau șomajul;  Așteptările nerealiste și perfecționismul;
 Instabilitatea financiară;  Schimbarea de orice fel.
 Căsătoria;
 Mutarea într-o nouă locuință;
 Bolile cronice sau dizabilitățile;
 Problemele emoționale (precum depresia, anxietatea,
furia, suferința, vinovăția, stima de sine scăzută);
 Necesitatea de a avea grijă de un membru al familiei care
este bolnav sau în vârstă;
 Evenimentele traumatice, precum un dezastru natural,
jaful, violul ori violența împotriva ta sau a unei persoane
dragi ție.
Stadiile stresului
Stresul are 3 stadii: de alarmă, de
rezistență și de epuizare .
 Stadiul de alarmă: stresul e trăit ca un şoc;
 Stadiul de rezistenţă: organismul işi
creează şi îşi consolidează armele de
apărare şi se adaptează acestor solicitări;
 Stadiul de epuizare :organismul e învins;
apar afecţiuni datorate acţiunii prelungite
a stresului: dischinezii biliare, ulceraţii
digestive, tulburări cardiovasculare,
dificultăţi de concentrare a atenţiei,
labilitate afectivă, tendinţe spre
agresivitate şi autoagresivitate
Simptomele stresului
Stresul te poate afecta în multe feluri diferite, adesea în alte moduri decât îi
afectează pe ceilalți. De cele mai multe ori, oamenii nu conștientizează nivelul de stres pe
care îl acumulează decât atunci când simptomele se agravează. Din acest motiv, este
recomandat să îți urmărești constant sănătatea psihologică și să cunoști felul în care
simptomele stresului se manifestă, pentru a ști dacă devine sau nu un pericol.
Specialiștii grupează simptomele stresului în 4 categorii principale.
Simptome cognitive ale stresului: Simptome emoționale ale
• Probleme de memorie și de organizare; stresului:
• Scăderea puterii de concentrare; • Depresie sau o stare generală
• Dificultăți în a judeca eficient și a lua decizii; de nefericire;
• Pesimismul; • Anxietate și agitație;
• Gânduri anxioase; • Iritabilitate sau chiar furie;
• Îngrijorarea constantă. • Senzația de a fi copleșit,
depășit de evenimente sau
nevoia de a avea mai mult
control;
• Singurătatea, izolarea de
ceilalți, evitarea contactului
Simptomele stresului
 Simptome comportamentale ale stresului:
Simptome fizice ale stresului:
 Schimbări de apetit – mâncatul excesiv sau
 Energie scăzută, oboseală;
insuficient;
 Dureri în diverse zone ale corpului, mai ales dureri
 Insomnia sau dormitul excesiv;
de cap;
 Retragerea socială;
 Încordarea mușchilor;
 Procrastinarea sau neglijarea responsabilităților;
 Insomnie
 Consumul de alcool, țigări sau droguri;
 Transpirația excesivă la nivelul mâinilor și
 Ticuri nervoase (mușcatul unghiilor, bătăile din
picioarelor;
picior, etc.)
 Diaree sau constipație;
 Amețeală ori senzații de greață;
 Dureri la nivelul pieptului, bătăi rapide ale inimii;
 Scăderea libidoului sexual;
 Răceală sau gripă constante;
 Strângerea dinților, bruxism.
Tipuri de stres
Stresul acut
Stresul acut este cea mai frecventă formă de stres. Este cauzat de
cerințele și presiunile din perioadă recentă și de cele anticipate în viitorul apropiat.
Este vorba de stresul cotidian, obișnuit în multe situații normale.
În doze mici, stresul acut poate fi plăcut și incitant, însă devine epuizant atunci
când depășește limita. De exemplu, coborârea pe ski-uri pe o pantă periculoasă
poate fi o experiență plină de tensiune și adrenalină dimineața, când ești încă
odihnit, dar seara, după mai multe repetiții, poate deveni obositor și chiar
periculos. În același mod, atunci când te forțezi peste capacitatea ta de a gestiona
stresul acut, acesta îți poate cauza probleme, mai ales în cazul unei expuneri
prelungite la stres, fără momente suficiente de odihnă și recuperare.
Stresul acut poate ajunge și la intensități mari, atunci când este cauzat de
evenimente traumatice și poate cauza în astfel cazuri probleme de sănătate
psihologică, precum sindromul de stres post-traumatic (PTSD).
 Stresul acut episodic
Stresul acut episodic apare atunci când o persoană este stresată în mod
constant, iar stresul acut se transformă dintr-o experiență ocazională într-un stil de viață.
Simptomele stresului acut episodic sunt mai intense decât în cazul stresului acut și pot
cauza dificultăți mai mari în viața de zi cu zi.
Persoanele care se confruntă cu stresul acut episodic sunt mereu pe fugă și totuși
întârzie întotdeauna. Nu reușesc să se organizeze eficient, uită de întâlniri, își pot neglija
responsabilitățile și sunt adesea iritabile, uneori chiar nervoase!
Adesea, stresul acut episodic este cauzat de un stil de viață nesănătos, de
îngrijorarea excesivă și de expunerea constantă la situații stresante. Dacă persoanele care
se confrunta cu stresul acut episodic nu fac schimbări pentru a-și ameliora nivelul de stres,
acesta poate să se intensifice și să cauzeze probleme grave de sănătate fizică și psihică.
Stresul cronic
Stresul cronic este opusul stresului acut. Stresul cronic apare
atunci când o persoană nu vede o cale de ieșire dintr-o situație
dificilă, se simte fără speranţă şi renunţă la căutarea soluţiilor. Stresul
cronic poate fi rezultatul experiențelor din copilărie sau a traumelor ce devin
internalizate şi rămân prezente pentru totdeauna. Aceste experienţe ce
provoacă stresul cronic pot afecta personalitatea. O persoană care suferă de
stres cronic poate gândi că este mereu în primejdie sau poateavea o stimă
de sine scăzută.
 Efectele stresului asupra diverselor organe şi sisteme

Stresul şi sistemul imunitar

In cazul in care exista un anumit tip de stres repetat in mod constant, în
organismul uman este eliberat cortizonul - hormon care provoacă pe lângă
creșterea tensiunii arteriale şi scăderea pulsului, scăderea sintezei leucocitare
(de celule albe cu rol în apărarea organismului). Ca urmare, individul poate fi
expus infecțiilor de orice gen, ba mai mult, infecţii banale care la un individ
nesupus stresului se rezolvă adeseori de la sine, pot provoca adevărate
dezastre într-un organism deja tarat, datorită stresului prelungit la care a fost
supus.
Stresul si sistemul cardiovascular

Creşterea numărului de infarcte miocardice, accidente vasculare

cerebrale, apariţia precoce a aterosclerozei, sunt doar unele din consecinţele
nedorite ale stresului asupra sistemului cardiovascular. Însă, de departe
hipertensiunea arterială cronică, rezistentă la tratament, este una din cele mai
temute maladii datorită complicaţiilor sale, şi a cărei cauză profundă trebuie
căutată în tipul comportamental al individului şi răspunsul său la interacţiunea
cu mediul înconjurător.
 Efectele stresului asupra diverselor organe şi sisteme
Stresul şi diabetul
Legătura dintre stres şi apariţia diabetului zaharat poate fi
observată în toate cele trei stadii, rezultat al răspunsului
organismului la stres.
Stresul şi sistemul nervos
Persoanele supuse stresului continuu perioade lungi de timp
(ca de exemplu angajații ce sunt supuși unei mari presiuni
psihologice la serviciu), încep să manifeste stări psihomentale
deosebit de neplăcute însoțite de anxietate, depresie și apariția
atacurilor de panică. Stresul cronic generează o reducere a
capacitaţii de memorare şi a capacităţii de concentrare cu
scăderea eficienței in activitățile efectuate.
Stresul şi somnul
Lipsa somnului, pe termen scurt, duce la scăderea
performantelor mentale, a atenţiei şi concentrării, determină
lentoare in reacțiile de răspuns la diferitele evenimente și creează
confuzie și dispersie mentală. Somnul insuficient pe termen lung,
generează adevărate nevroze, scurtând chiar speranţa de viaţă a
individului.
Cum facem faţă stresului? – metode
1. Identificarea factorului stresor:
Este foarte important să conştientizăm care este de fapt problema care ne determină starea
de stres. Cunoaşterea duşmanului conduce la câştigarea războiului! Dacă sunt probleme mai
dificile cum ar fi decesul unei persoane dragi, separarea de partener, conflicte majore la locul
de muncă, probleme de relaţionare cu copii vă recomandăm să apelaţi la ajutor specializat:
psihiatru sau psiholog.
2. Dezvoltarea comunicării asertive:
Exprimarea într-o manieră directă, nonagresivă a nevoilor şi dorinţelor noastre. Să învăţăm să
spunem „Nu!”, atunci când sarcinile ne copleşesc sau nu suntem confortabili cu situaţia
respectivă.
3. Practicarea regulată a unui sport:
Plimbările în aer liber, mersul cu bicicleta, frecventarea unui săli, dansul… orice formă de mişcare
are un efect benefic asupra stării noastre psihice.
4. Conectarea emoţională cu familia şi prietenii:
Susţinerea afectivă din partea cuiva drag este de mare ajutor atunci când ne confruntăm cu
situaţii dificile.
Cum facem faţă stresului – metode
5. Planificarea eficientă a timpului:
Deseori stresul este determinat de multitudinea de sarcini pe care o avem de făcut.
Prioritizarea şi planificarea lor conduc la diminuarea stresului.

6. Utilizarea diverselor modalităţi de relaxare:

Exerciţii de respiraţie, relaxarea progresivă musculară, yoga, tehnici de mindfulness,
aromoterapie.

7. Timp dedicat nevoilor şi hobbyurilor noastre:

Alocarea în fiecare zi a unui moment în care ne facem o mică bucurie, plăcere sau facem o
activitate care ne aduce satisfacţii.

8. Somn odihnitor:
Tulburările de somn sunt deseori asociate cu stresul. Este important să respectăm un
program de somn, adică să ne culcăm şi să ne trezim la aproximativ aceleaşi ore. Un adult
sănătos are nevoie de 7 ore de somn, cuprinse în intervalul orar 10 seara 6 dimineaţa. În
acest interval au loc procesele de reglare şi echilibru de la nivelul sistemului neuroendocrin.
Cum facem faţă stresului – metode
9. Alimentaţie sănătoasă:
O alimentaţie echilibrată, diminuarea consumului excesiv de dulciuri, cafea, alcool, ţigări
conduc la un corp sănătos care poate face faţă mult mai bine provocărilor venite din mediu.

10. Dezvoltarea personală:

Conştientizarea resurselor interioare, o bună stimă de sine, cunoaşterea punctelor forte dar
şi a celor slabe la care mai avem de lucrat, stabilirea clară a unor obiective, înţelegerea şi
acceptarea sensului vieţii tale sunt aspecte deosebit de importante prin care diminuăm sau
reducem stresul. Procesul de dezvoltare personală presupune un demers complex şi are
rezultate eficiente dacă este făcut cu ajutorul unui psihoterapeut.
Vă mulțumesc pentru
atenția acordată!