CLASIFICAREA ȚESUTURILOR

Țesuturile - sisteme organizate de materie vie, formate din celule similare, care îndeplinesc în organism aceeași funcție / același grup de funcții;
Substanța intercelulară → în cantitate mică („substanță de ciment”)
→ în cantitate mare („substanță fundamentală”)
I. Țesutul epitelial
- nu este vascularizat;
- se hrănește pe baza țesutului conjunctiv
Nr. Tipul de Clasificare Caracteristici Localizare
crt. epiteliu
1. Epitelii de după nr. după forma ● celulele sunt situate pe ►tunica internă (endoteliu) a vaselor sangvine și
acoperire straturilor de celulelor: membrana bazală, unite prin limfatice
celule: ♦ pavimentos (celule „substanță de ciment” și ►epiteliul alveolar
♦ simplu plate) desmozomi ►pleura, pericardul, peritoneul (seroase)
(unistratificat) ♦ cubic ►mucoasa bronhiolelor
►canalele excretoare mici ale glandelor salivare
►epiteliul de la suprafața ovarului
♦ cilindric (prismatic) ● cu cili (marginea în perie) ►epiteliul trompelor uterine
- celule înalte, cu cili ● cu microvili (platoul striat) ►mucoasa tubului digestiv de la cardia la rect
sau microvili, la polul (ENTEROCITE)
apical ►epiteliul tubilor renali (NEFROCITE)
♦ pluristratificat ♦ pavimentos ● keratinizat (celulele conțin ►epiderma
keratină, cu rol de protecție)
● nekeratinizat ►mucoasa bucală
►mucoasa esofagiană
►mucoasa vaginală
♦ cubic ● două rânduri de celule de ►canalele glandelor exocrine
formă cuboidă
♦ cilindric ● mai multe straturi de celule ►canalele glandelor exocrine
cilindrice (prismatice) ►mucoasa faringiană, laringiană

1
 ♦ de tranziție (uroteliu) - ● este impermeabil pentru ►mucoasa ureterelor
numărul straturilor de celule constituenții urinei, fiind lipsit de ►mucoasa vezicii urinare
variază în funcție de golirea membrană bazală
și distensia organelor
♦ pseudostratificat ● celule cilindrice cu cili, printre ►mucoasa traheei
(celule cu nucleii situați la diferite înălțimi, dând care se găsesc și celule cu mucus ►mucoasa bronhiilor principale
impresia unei false stratificări) ►mucoasa nazală
2. Epitelii tipuri de glande: ♦ tipul folicular ●foliculi tiroidieni, care conțin ►tiroida
glandulare ♦ glande COLOID
sau endocrine ♦ tipul în cordoane celulare ● cordoane anastomozate (care se ►adenohipofiza
secretoare (cu secreție unesc, apoi se ramifică din nou) ►paratiroidele
internă) ♦ tipul în insule de celule ● celule α (20%) ►insulele Langerhans ale pancreasului
● celule β (60 - 70%) endocrin (insular)
♦ glande exocrine SIMPLE
(cu secreție ♦ tubuloase ● aspect de tub ►glandele (criptele intestinale) Lieberkühn
externă) din intestinul subțire
♦ acinoase ● porțiunea secretorie dilatată ►glandele lacrimale
♦ alveolare ● porțiunea secretorie și mai dilatată (saci ►glandele sebacee
glandulari)
COMPUSE
♦ tubuloase ramificate ● mai mulți tubi ► glandele Brunner din duoden
♦ tubulo-acinoase ● tubi și acini ►glandele salivare
►pancreasul exocrin
♦ tubulo-alveolare ● tubi și saci glandulari ►prostata
♦ tubulo-glomerulare ● tub și glomerul (tub încolăcit/ghem) ►glandele sudoripare
♦ glande mixte (au atât secreție internă cât și externă) ►ovarul, testiculul, pancreasul
3. Epitelii ♦ intră în structura unor organe de simț; ►epiteliul gustativ
senzoriale ♦ prezintă două tipuri de celule epiteliale: ►epiteliul auditiv
a. celule senzoriale - diferențiate și specializate pentru recepționarea diferiților ►epiteliul vestibular
stimuli;
b. celule de susținere - celule epiteliale obișnuite

2
 II. Țesutul conjunctiv

- este alcătuit din 3 componente principale:

o celule conjunctive;
o fibre conjunctive (de colagen, de elastină, de reticulină);
o substanță fundamentală.
- se clasifică după consistența substanței fundamentale

Nr. Tipul de țesut Clasificare Caracteristici Localizare

crt. conjunctiv
1. Fluid Sângele - este alcătuit din: - fluidul care circulă în interiorul
 celule = elementele figurate (45% din volumul sangvin) = sistemului cardiovascular
hematocrit - împreună cu limfa și lichidul interstițial
o globule roșii = eritrocite (hematii) (intercelular), sângele constituie mediul
o globule albe = leucocite intern al organismului
o plachete sangvine = trombocite
 substanța fundamentală = plasma sângelui (55%)
2. Moale Lax - prezintă celule, fibre și substanță fundamentală în proporții egale; - însoțește alte țesuturi;
- prezintă - are rol trofic (de hrănire), de susținere și de apărare - leagă unele organe
vascularizație Reticulat - format din celule reticulare, cu multe prelungiri și din fibre de - în ganglionii limfatici;
proprie reticulină - splină; ficat
dispuse sub formă de rețea, în ochiurile căreia se află S.F. și celulele - măduva osoasă - roșie, hematogenă
de origine ale elementelor figurate ale sângelui
Adipos - predomină celulele adipoase, de formă globuloasă, care acumulează - în jurul unor organe (rinichi, ochi,
central grăsime ce împinge nucleul la periferie; suprarenală, tiroidă)
- are rol trofic, mecanic și de izolare termică pentru unele organe - în hipoderm (țesut subcutanat)
Fibros - predomină fibrele de colagen și elastice; - în fasciile care acoperă mușchii;
(dens) - puțină S. F. și celule; - în tendoane, aponevroze, ligamente
- este rezistent, având rol de protecție - formează capsule ale diferitelor organe
(ficat, rinichi, splină, gg. limfatici etc.)

3
 - în derm, cornee etc.
Elastic - conține numeroase fibre de elastină, printre care se găsește - în tunica medie a arterelor mari și venelor
S. F.;
- celulele sunt puține
3. Semidur Hialin - are S. F. abundentă, rezistentă și omogenă, impregnată cu - scheletul embrionului;
(cartilaginos) condrină; - cartilajele de creștere epifizo-diafizare;
- nu prezintă - puține fibre de colagen, foarte fine - cartilajele articulare;
vascularizație - celulele sunt izolate sau dispuse în grupuri - cartilajele laringiale, traheale, bronșice, costale,
proprie; nazale
- este învelit de Elastic - conține în S. F. o bogată rețea de fibre elastice; - pavilionul urechii;
pericondru - celulele sunt așezate în grupuri mici - epiglota
Fibros - format din fascicule de fibre colagene - discurile intervertebrale;
- celulele sunt puțin numeroase - meniscurile articulare etc.
- S. F. este redusă
4. Dur (osos) Compact - format din canale Havers (cu vase de sânge și nervi), lamele - diafiza oaselor lungi;
(haversian) osoase concentrice, osteoplaste cu osteocite. Toate acestea - stratul de la suprafața epifizelor și al oaselor
alcătuiesc osteonul (sistemul haversian) - unitatea scurte;
morfofuncțională a țesutului osos haversian - lamela internă și externă a oaselor late
Spongios - format din lamele osoase (trabecule) care se intersectează și - în epifizele oaselor lungi;
(trabecular) delimitează cavități de aspect și mărimi diferite, numite - în interiorul oaselor late și scurte
areole. Acestea conțin măduvă roșie, hematogenă

4
 III. Țesutul muscular
- este alcătuit din celule alungite, specializate pentru contracție, numite fibre musculare;
- la baza contracției fibrelor musculare stau elementele structurale din citoplasma acestora - miofibrilele;
- sarcomerul este unitatea morfofuncțională a miofibrilei; este cuprins între două membrane Z;
- baza anatomică a contractilității este sarcomerul, iar baza moleculară o constituie proteinele contractile:
 ACTINA - miofilamente subțiri;
 MIOZINA - miofilamente groase;
- în fibra musculară striată, miofibrilele prezintă alternanță de discuri clare și discuri întunecate:
 discurile clare = benzi I → alcăt. numai din miofilamente de actină; membrana Z este situată în mijlocul discului clar;
 discurile întunecate = benzi A → alcăt. din miofilamente de miozină + capetele miofilamentelor de actină din discurile clare vecine; pe
mijloc prezintă banda H luminoasă

Nr. Tipul de țesut Clasificare Caracteristici Localizare

crt. muscular
1. Striat Somatic - este alcătuit din fibre musculare - celule foarte alungite, polinucleate, cu - mușchii scheletici (40 % din masa
(scheletic) striații citoplasmatice transverse; corpului)
De la nivelul - fibra musculară striată este alcătuită din: - musculatura unor organe interne
viscerelor o membrana (subțire) → sarcolemă; (limbă, faringe, laringe, porțiunea
o citoplasma (puțină) → sarcoplasmă; superioară a esofagului);
o numeroși nuclei (zeci sau sute), așezați periferic; - musculatura unor sfinctere (anal
o miofibrile și alte organite celulare (!) extern, vezical extern);
- fibra musc. are 5-15 cm lungime și formă cilindrică (sau prismatică); - mușchii extrinseci ai globului
- contracția este rapidă, puternică și voluntară, fiind comandată și ocular (drepți și oblici)
controlată de sist. nervos al vieții de relație
2. Neted Visceral - alcătuit din fibre musculare netede, fusiforme, uninucleate, fără striații - în pereții viscerelor cavitare
transversale (aspect neted); miofibrilele NU sunt organizate în sarcomere! (stomac, intestin, vezică, uter,
- contracțiile sunt lente și involuntare; uretere etc.);
- are activitate motorie spontană, independentă de inervația extrinsecă; - în pereții vaselor de sânge;
SNV are rolul de a modifica activitatea musculară, dar nu de a o iniția - în piele (mușchii firului de păr)
(declanșa) !!!

5
 Multiunitar a. mușchiul dilatator pupilar - fibre radiare → midriază (SNV - S) - la nivelul irisului (componentă a
b. mușchiul constrictor pupilar - fibre circulare → mioză (SNV - PS) tunicii medii a peretelui globului
ocular)
3. Striat de tip cardiac - alcătuit din fibre musculare cu structură asemănătoare fibrelor musculare - miocardul (mușchiul inimii)
striate (miofibrilele prezintă alternanță de benzi clare și întunecate)
- contracțiile sunt involuntare

IV. Țesutul nervos

- este constituit din două tipuri de celule:
 celule nervoase (NEURONII) → celule specializate, capabile să recepționeze stimulii, să genereze și să conducă influxul nervos;
 celule gliale (NEVROGLIILE) → celule cu rol de susținere, protecție și nutriție pentru neuroni;
Tipuri de nevroglii:
 astrocitul - este caracteristic substanței cenușii; are formă stelată; asigură nutriția neuronilor (rol trofic);
 oligodendroglia - sintetizează teaca de mielină pentru axonii neuronilor din SNC;
 microglia - are dimensiuni mici, cu prelungiri bogat ramificate; funcția principală este de fagocitoză;
 celula glială Schwann - formează teaca de mielină pentru axonii neuronilor din SNP;
 alte tipuri: celulele ependimare și celulele satelite.

6
7