FIŞĂ DE DOCUMENTARE Noțiuni de asamblare a semifabricatelor/pieselor – clasa a X-a

Asamblări prin încleiere

Asamblarea prin încleiere se realizează pe baza adeziunii pieselor de îmbinat la stratul

de clei întărit interpus între piese. Stratul de adeziv are o grosime de 0.01...0.1 mm.
Încleierea se utilizează în construcția echipamentelor electronice în acele cazuri
în care metodele mecanice nu sunt utilizabile.
Avantajele acestui procedeu sunt: aplicabilitate generală putându-se utiliza pentru
îmbinarea oricărei perechi de materiale indiferent de compoziția acestora (metale, sticlă,
materiale plastice, carton etc.), temperatura de lucru este incomparabil mai mică decât în
cazul sudării sau lipirii, nu modifică practic greutatea ansamblului prin piese suplimentare,
asigură un design corespunzător, împiedică formarea de curenți galvanici în cazul
funcționării ansamblului într-un mediu coroziv etc.
Dezavantajele procedeului se referă la rezistență mică, timp relativ mare pentru
efectuarea legăturii, imposibilitatea de a funcționa la temperaturi ridicate (60...1800 C),
controlul calității dificil, toxicitatea componenților adezivului.
Materiale utilizate la lipirea cu adeziv. Adezivul constituie elementul principal al
îmbinării și se alege funcție de solicitările la care sunt supuse piesele de îmbinat. Un rol
important revine, in acest caz, temperaturii de lucru a pieselor îmbinate. Adezivii pot avea
unul sau mai mulți componenți și se pot afla în stare lichidă, solidă, pastă, peliculă sau
pulbere.
Întărirea adezivului se realizează pe cale fizică, prin evaporarea unuia din componenți,
sau pe cale chimică, prin reacții chimice produse între componenți.

Tipuri de adezivi
 FIŞĂ DE DOCUMENTARE Noțiuni de asamblare a semifabricatelor/pieselor – clasa a X-a

Tehnologia de lipire.

Principalele operații parcurse sunt:

1. Tratarea prealabilă a suprafețelor de lipit, care constă în curățirea cu solvenți (benzină,
tetraclorură de carbon), asperitățile suprafețelor (prin sablare, cu hârtie abrazivă cu
granulație mare, prin decapare cu soluție de acid sulfuric și bicromat de sodiu) și uscarea
acestora în scopul evitării vaporilor de apă.

2. Aplicarea adezivului pe suprafețele de îmbinat în funcție de starea acestuia prin

pulverizare, întindere, roluire, spălăcire, stropire, topire.

3. Punerea în contact a pieselor prin apăsarea suprafețelor de îmbinat cu forțe uniforme

repartizate și întărirea adezivului în dispozitive ce împiedică deplasarea reciprocă a
suprafețelor umectate cu adeziv.

4. Controlul îmbinării, fie distructiv prin analizarea statistică a câtorva piese, fie
nedestructivă cu ajutorul ultrasunetelor sau cu radiații X.

Domeniul de utilizare.

Aplicațiile îmbinării cu adezivi sunt din ce în ce mai numeroase, ca: rigidizări de profile,
fixări de piese, de elemente de răcire pe radiatoare, îmbinări concomitente cu nituri și șuruburi,
blocări de prezoane și piulițe, la fixarea rulmenților, etanșări, modele de turnătorie, asamblări de
panouri electrice, împachetări de tole, plăcuțe de frână pe saboți, acoperiri de fisuri etc.