WATER

NATURE
PEOPLE
TECHNOLOGY

Language: Romanian
Copyright Stichting Deltawerken Online 2009
 1. Olanda si apa
www.deltaworks.org

1. Olanda si apa
Apa a jucat intotdeauna un rol important in istoria Olandei. Pe de o parte a adus bogatie tarii prin com-
ert si pescuit; pe de alta parte a adus si multe pierderi prin nenumaratele inundatii. Pana astazi, apa a
ramas un element important pentru Olanda. Din punct de vedere geografic, Olanda este pozitionata
intr-un loc favorabil; cu iesire la mare si in delta (o sectiune triunghiulara de teren la gura de varsare
a raului) a patru rauri mari.
Suprafata Olandei s-a dublat de-a lungul deceniilor de drenare (suprafete secate si pregatite pentru
agricultura) a lacurilor si a unor parti din mare. Ca si rezultat al acestor drenari, aproape 40 la suta
din teritoriu se afla acum sub nivelul marii. Ariile includ largi parti ale vestului dens populat si im-
portant din punct de vedere economic, cu orase precum Amsterdam si Rotterdam. Pentru a pastra
aceste arii uscate, surplusul de apa este pompat in mod continuu din polderi. In plus, Olanda este
protejata de inundatii printr-o combinatie de diguri, dune, zagazuri si bariere. Dupa ultima mare
inundatie din 1953, olandezii s-au decis sa construiasca Delta Works; unul dintre cele mai mari
proiecte de protejare impotriva inundatiilor si de management al apei, din toata lumea.

1
 2.Inundatia Marii Nordului din 1953
www.deltaworks.org

2. Inundatia Marii Nordu-

lui din 1953
In noaptea de 1 februarie, 1953, o com-
binatia dintre fluxul si refluxul de prima-
vara si furtuna nord-vestica de pe Mar-
ea Nordului a dus la un imens dezastru
natural, afectand Regatul Unit, Belgia si
Olanda. In total 2.167 de oameni au fost
ucisi, din care 1.835 au fost din Olanda.
Acest dezastru a avut o mare influenta
asupra felului in care Olanda se pro-
tejeaza impotriva marii astazi si o va
face si in viitor.

2.1 Refugii, diguri si polderi

In trecut, inundatiile din Olanda
aveau loc mult mai des. Astfel, nu-
marul victimelor inregistrate era de ordinal miilor. Pentru a se apara de mare, oamenii au inceput
sa construiasca refugii: asa-numitele movile ‘vlietbergen’ sau ‘terpen’. Cum dimensiunile acestor
movile au inceput sa creasca, ele s-au transformat in dealuri si mici sate au fost construite pe
aceste dealuri. Aceste sate erau conectate intre ele prin diguri, printre care s-au ridicat polderi.
Multumita constructiei digurilor si, ulterior a morilor de vant, pentru a pastra polderii uscati, Olanda
s-a marit, pas cu pas.

2.2 Diguri slabite

Deja devenise clar ca digurile nu erau destul de inalte ca sa faca fata nivelului inalt al apei, in anii
de dinaintea inndatiei Marii Nordului in 1953. Lungimea digurilor era prea mare si digurile erau
mult prea slabite, atat de lipsa de intretinere, cat si de pagubele cauzate in timpul celui de-al doi-
lea razboi mondial. Un plan pentru imbunatatirea structurala a digurilor si a scurtarii tarmului a
luat forma foarte dificil si astfel numai cateva proiecte mici au fost puse in practica.
La sfarsitul lunii ianuarie 1953, comisia Delta prezenta primul ra-
port, documentand planurile pentru deconectarea bratelor mai mari
ale marii, pentru protectia impotriva marii. Totusi, numai cateva zile
mai tarziu, inevitabilul s-a produs.

2.3 Cauza meteorologica a inundatiei

Starea precara a multor diguri din delta a devenit evidenta in dimineata
de intai februarie 1953. Pe 30 ianuarie, in sudul Islandei, a inceput o
furtuna urmata de o depresiune enorma. Se extindea din nord-vest in
directia Olandei si antrena cantitati mari de apa in directia stramtoarei
Calais. Acest pasaj ingust a actionat ca o palnie si, astfel, apa a fost
propulsata din ce in ce mai mult. Inundatia s-a inrautatit si a deve-
nit mai puternica prin influenta unui uragan la marginea Scotiei. In
multe locuri din Olanda apa se revarsa peste diguri. In noaptea de
31 ianuarie furtuna a devenit mai puternica deasupra Marii Nordului
si in zonele de coasta vantul a atins viteaze de puterea 10 pe scara
Beaufort.

2
 2. Inundatia Marii Nordului din 1953
www.deltaworks.org
In plus, furtuna a fost combinata cu fluxul si refluxul de primavara, unde sub influenta pozitiei soare-
lui si lunii, apa a ajuns mult mai sus decat de obicei.
Nivelul cel mai inalt atins de apa a fost la ora 03.24 dimineata: 4.55 de metri deasupra N.A.P. Digurile
nu au fost proiectate sa faca fata la niveluri atat de inalte si primele diguri au cedat inainte ca cel mai
inalt nivel sa fie atins. In total 89 de diguri au fost distruse.

2.4 Puterea devastatoare a marii

Multi oameni s-au trezit speriati de apa in acea noapte. Casele s-au prabusit sub puterea apei cur-
gatoare si furtunii violente. Gravitatea situatiei in aria afectata nu era inca vizibila pentru exterior.
Situatia s-a inrautatit cand o a doua inundatie a lovit mai tarziu in acea dupa amiaza de intai febru-
arie. Aceasta inundatie a luat cele mai multe vieti. Din cauza faptului ca majoritatea digurilor erau
deja distruse, apa a crescut in polder la un nivel si mai inalt. Multe din casele, care rezistasera
primului val de apa, au fost doborate de al doilea. Pentru unii, ajutorul a ajuns prea tarziu.

2.5 Ajutor
Din cauza drumurilor pentru transport inundate, a trecut mult timp inainte ca operatiunile de
salvare sa inceapa. Gravitatea situatiei a devenit clara abia de luni, 2 februarie. Locuitorii ariilor
afectate au fost evacuate, bunuri si saci de nisip au fost adusi de avioane. Un program mare de
ajutor a inceput, din interiorul cat si din afara Olandei.

2.6 Recuperarea ariilor afectate

Ministrul Drees a anuntat pe 4 februarie 1953, ca recuperarea digurilor va avea cea mai mare
prioritate. In plus, guvernul va infiinta comisia Delta, condusa de directorul general al departamen-
tului de cai navigabile si lucrari publice, domnul Maris. Intre timp, voluntarii si cei care lucrau la dig,
munceau foarte mult ca sa astupe gaurile din diguri cat de eficient cat se putea. In locurile unde
gaurile erau prea mari, erau astupate cu asa numitele unitati caseta. Suprafata a fost oficial declarata
uscata la sfarsitul anului 1953.

3
 2. Inundatia Marii Nordului din 1953
www.deltaworks.org

Consecintele apei au fost

catastrofale.

• 1835 de persoane au murit ca rezultat al dezastrului • 200.000 de vite s-au inecat •

• 200.000 de hectare de pamant au fost inundate • 3.000 de case si 300 de ferme au fost
distruse • 40.000 de case si 3.000 de ferme au suferit pagube • 72.000 de oameni au fost
evacuati • 91 km de diguri au fost suferit pagube grave in Zuid-Holland, cu gauri de pana la 1
km • 10 km de diguri au fost suferit pagube grave in Nood-Brabant • 38 km de diguri au suferit
pagube grave in Zeeland, cu gauri de pana la 3.5 km •

4
 3. Constructiile Delta
www.deltaworks.org

3. Constructiile Delta
3.1 Comisia Delta
Comisia Delta a fost initiata 20 de zile dupa inundatia Marii Nordului, pe 21 februarie 1953. Aceasta
comisie a dat sfaturi in legatura cu sporirea sigurantei. Era o sarcina dificila intrucat Nieuwe Wa-
terweg si Westerschelde trebuiau sa ramana deschise din motive economice in ceea ce privea
porturile Rotterdam si Antwerpen. Comosia Delta a dat in final 5 proiecte, care au rezultat in planul
Delta, pe 18 octombrie 1955. Planul ar fi fost aplicat 25 de ani, iar costurile au fost estimate de
la 1.5 pana la 2 miliarde florini olandezi ( aproximativ 680 pana la 900 milioane de euro). Pentru
a asigura constructia de inalta calitate a digurilor, in 1959 a fost acceptata legea Delta. Cum di-
versele sarcini ale proiectlui Delta nu puteau fi realizate simultan, Departamentul cailor navigabile
si lucrarilor publice a ales sa urmareasca o ordine logica: de la mic la mare si de la simplu la
complicat. Departamentul Cailor navigabile si Lucrarilor Publice a pastrat in vedere protectia
impotriva potentialelor inundatii si furtuni urmatoare.

Maeslantkering
Hollandse IJssel
Kering

Hartelkering
Haringvlietdam

Volkerakdam
Brouwersdam
Grevelingendam
Oosterschelde Kering
Philipsdam

Zeelandbrug
Veersegatdam
Zandkreekdam

Oesterdam

Bathse Spuisluis

5
 3. Constructiile Delta
www.deltaworks.org

3.2 Digurile

3.2.1 Casete
Construirea digurilor in transee a fost extrem de problem-
atica, din cauza vitezei mari a fluxului apei. Nisipul si pi-
etrele care trebuiau sa dea forma digului au fost luate de
apa. De aceea trebuia folosita o noua tehnica: unitatea
de casete Phoenix. Acestea sunt cutii goale de beton,
prefabricate, care pot fi plasate una langa cealalta in
transeu. Astfel se pot grupa impreuna si pot forma un
dig. In timpul transportului catre transeu, caseta era
blocata temporar de placi din lemn. Odata ajunse la
destinatie, casetele erau cufundate in teren si placile
de lemn erau indepartate. Astfel, toate casetele au
ajuns una langa cealalta si au devenit parte din lucrul
permanent. Digul avea initial o dispozitie deschisa, in
care apa marii, flux si reflux, aproape ca putea sa curga
prin casetele goale inapoi si inainte nederanjata. Odata in
locul potrivit, casetele erau umplute cu nisip si pietris. Tot
nisip si pietris era adaugat si la baza casetelor dupa care
alunecarile erau inchise. Prin coborarea portii, bratul marii
era inchis imediat si digul putea fi complet. Veersegatdam
si parti din Grevelingendam, Volkerakdam, si Brouwers-
dam foloseau exclusiv aceasta tehnica.

6
 3. Constructiile Delta
www.deltaworks.org

3.2.2 Calea ferata funiculara

In unele parti din dig casetele s-au dovedit a nu fi cea mai buna metoda pentru inchiderea transeelor.
Asadar, o tehnica revoltionara a fost aplicata. Prin calea ferata funiculara, pietre imense de beton,
fiecare avand greutatea de 2.5 tone, au fost rasturnate in apa. A fost proiectata o gondola, care sa
poata cara 15 tone de material. Cu ajutorul unor clesti, blocurile de beton puteau fi atarnate sub
cabina. Dupa plasarea blocurilor mari de beton in apa, digul era umplut cu nisip, in asa fel incat apa
nu mai putea curge prin el. Aceasta tehnica a fost aplicata in Grevelingendam, Haringvlietdam si
Brouwersdam.

3.3 De la sarat la dulce

Unde la inceput apa marii curgea in interior si in exterior nestingherita, apa era acum blocata in

skypictures.nl

spatele digurilor. Fluxul si refluxul au disparut iar apa sarata a devenit dulce si proaspata. Acest
lucuru a avut consecinte majore asupra naturii. Pestii si plantele de apa sarata au murit, iar
pasarile au plecat. Anumite parti ale tarii, care erau in mod constant inundate, erau acum uscate.
Alte parti care ar fi devenit uscate la reflux, stateau acum in mod continuu sub apa.

3.4. Oosterscheldedam devine un ‘kering’

De fapt, oamenii aveau planuri sa faca un dig in Oosterschelde. Apa, care era deja dupa dig, putea
deveni usor apa proaspata. Mediul unic de apa sarata din Oosterschelde deveine victima regulilor
aditionale de siguranta. In 1976 locuitorii s-au gandit la o alternative: digul din Oosterschelde va de-
veni o bariera, ale carei porti vor fi inchise numai in cazul unor conditii de vreme periculoasa. Astfel,
mediul unic de apa sarata, cultivarea midiilor si stridiilor si funtionarea fluxului si refluxului rama-

7
 3. Constructiile Delta
www.deltaworks.org

neau astfel naturale. Bariera impotriva furtunii, cu o lungime totala de 3 km, consta din 65 de stalpi
din beton, prefabricati, printre care 62 de glisiere din otel ar fi instalate. Pamantul, pe care bariera
ar fi initial plasata, era prea moale. Pentru a-l intari, un numar de proceduri au fost effectuate, ca
de exemplu, plasarea unor presuri sintetice, umplute cu pietris, in zonele unde bariera s-ar inchide.
Stalpii erau cel mai important element al digului. Fiecare stalp are intre 30.25 si 38.75 m inaltime si
cantareste 18,000 de tone. Plasarea stalpilor era munca de precizie si putea avea loc numai cand
fluxul era cat se poate de mic, asadar, la schimbarea fluxului si refluxului, Stalpii erau inaltati cu
bucati, din care glisierele urmau sa fie asamblate. In final, Oosterscheldekering a devenit cea mai
mare bariera din lume. Costurile unei bariere erau considerabil mai mari decat cele ale unui dig:
2.5 miliarde de euro erau necesari pentru a realiza bariera. Oosterscheldekering a avut parte de
o festivitate de deschidere, tinuta de regina Beatrix, pe 4 octombrie 1986.

3.5 Measlantkering
La inceput, oamenii credeau ca impreuna cu Oosterscheldekering, constructiile Delta vor fi
complete. Totusi, marirea digurilor de-a lungul Nieuwe Waterweg se vor dovedi a fi insuficiente
pentru a proteja zonele inconjura-
toare, inlcuzand Rotterdam. De
aceea, Ministerul drumurilor Naviga-
bile si Constructiilor Publice a orga-
nizat o competitie pentru constructia
unei bariere de val furtunos. Aceasta
bariera ar urma sa fie plasata in Nieuwe
Waterweg. Datorita faptului ca acest
drum navigabil este ruta principal spre
portul din Rotterdam, bariera nu avea
voie sa blocheze ruta de incarcare si
transport de marfuri; numai in cazuri
exceptionale ar fi urmat ca bariera
sa fie inchisa. Modelul castigator
era construit din doua porti curbate
de otel, care urmau sa fie scufun-
date pana pe fundul drumului navi-
gabil pe un prag.

Maeslandkering este singura bariera de valuri furtunoase din lume cu parti mobile de o ase-
menea marime; ambele porti ale barierei de valuri furtunoase au 240 m lungime. In conditii
meteorologice normale ambele porti sunt deschise complet, depozitate intr-un doc pe mar-
ginea apei. Acest lucuru permite accesul vapoarelor la portul din Rotterdam, fara inconve-
niente. La flux si reflux furtunos, portile barierei de valuri futunoase vor fi inchise. Sambata.
10 mai 1997, are loc deschiderea oficiala a barierei de valuri furtunoase Nieuwe Waterweg,
la Hoek van Holland. Multumita acestei bariere, un million de oameni sunt protejati de mare.

3.6 Importanta constructiilor Delta

In final, cu deschiderea Maeslantkering-ului, constructiile Delta erau complete. Totusi, costul masiv
al proiectului s-a ridicat la mai mult decat suma asteptata de aprozimativ 680 900 de milioane de
euro.In total, constructiile delta au costat aproape 5 miliarde de euro. Cu exceptia diminuarii lungimii
intregi ale digurilor cu 700 km, constructiile Delta au multe avantaje.In primul rand, aprovizionarea

8
 3. Constructiile Delta
www.deltaworks.org

agriculturii cu apa proaspata este mult mai bine reglata. Mai mult, management-ul intreg al apei
din zona deltei s-a imbunatatit. Instalarea constructiilor Delta a adus beneficii in cea ce priveste
mobilitatea si drumurile navigabile interne. In sfarsit, constructiile Delta au influentat dezvoltarea in
domeniul economiei, turismului si naturii.Unele zone din natura au fost afectate irecuperabil, dar in
alte zone natura a fost create sau mentinute. Constructiile Delta sunt un model global pentru dez-
voltarea tehnologica, in care siguranta oamenilor si a naturii joaca un rol important. Ca urmare,
Olanda si-a extins interesul asupra sigurantei si apei.Constructiile Delta compun un compromis
unic intre siguranta, economie, recreatie si natura.

Si totusi, realizarile constructiilor Delta nu inseamna o eliberare de obligatie fata de manage-

ment-ul apei in Olanda. Olanda isi impune noi provocari. Schimbarile climatice cer o reflectie
fundamentala asupra unui model permanent al Olandei pentru generatiile viitoare. Pamantul us-
cat, care devine salciu, subzistenta solului si cerintele ridicate de calitate a apei, precum si cele
ecologice, cer noi tratamente. Pentru a se ocupa responsabil de aceste incercari, Olanda va
investi in viitor intr-un sistem rezistent al deltei, in schimbul unor costuri sociale acceptabile.

9
4. Management nou al apei in Olanda
www.deltaworks.org

4.Management nou al apei in

Olanda
In Olanda, confruntarea cu apa este o batalie continua, care a
modelat cultura tarii si felul in care olandezii percep lumea din jurl.
Ca rezultat, olandezii au transformat amenintarea de a trai intr-o
regiune complexa de delta, intr-o serie de oportunitati, inovand
constant noi solutii si produse, care contribuie la Tehnologia
Olandeza Delta. Tehnologia Olandeza Delta este abordarea
olandeza integrata, care face posibila traiul in zona deltei. Pe
langa disciplinele traditionale si centrale, management-ul apei
si ingineria hidraulica, comprima multe domenii de expertiza,
ca de exemplu planificare spatiala si ecologie.

Experienta noastra
Olanda nu este o simpla tara plata si joasa. O parte substan-
tiala, a fost recuperate din apa!Daca nu ar exista diguri, dune
sau bariere de valuri furtunoase, 66% din tara, incluzand orase
ca Amsterdam, Haga si Rotterdam ar fi inundate in mod regulat.
Mai mult, aceasta inundatie ar distruge zonele importante eco-
nomic (70% din intregul venit al tarii).Olanda este, de asemenea,
o tara cu o mare densitate a populatiei (465 de locuitori pe ki-
lometru patrat). Acest lucru, combinat cu o economie legata de
transport, navigatie si porturi, rezulta in presiune asupra spatiului
si mediului, care trebuie sa fie condus bine. Pentru a face asta,
olandezii planuiesc prin implicarea relevanta a antreprenorilor,
gasirea unor solutii ingineresti durabile si crearea unei infrastruc-
ture inteligente, adaptate pozitionarii complexe.

Provocarea noastra
Olanda este pusa la incercare de impactul starii climatice:
cresterea nivelului apei si tipare de ploaie schimbatoare. Cea
din urma rezulta in descarcari mai frecvente si mai ridicate,
la fel ca si secete locale si perioade umede. Olanda este
vulnerabila si la subzistenta solului. Totusi, provocarile me-
diului nu sunt singurele probleme pe care le au zonele de
delta. Presiune considerabila este de asemenea accentuata
de cresterea populatiei si de cresterea asociata in cererea
spatiului si a resurselor, precum apa potabila. Olandezii vor
continua sa traiasca in delta lor pentru decenii ce vor urma si
astfel vor continua sa produca solutii inovative pentru a face fata
provocarilor deltei.

Abordarea noastra
Pentru a rezolva problemele cu care se confrunta, Olanda se ba-
zeaza pe un mediu institutional foarte dezvoltat si pe planuri de-

10
 4. Management nou al apei in Olanda
www.deltaworks.org

taliate pentru managementul apei. In timpul dezvoltariii masurilor corespunzatoare, olandezii incep
incep prin a intelege si a cunoaste sistemul de apa cu care se confrunta. Olandezii sunt leaderi in
lume, in termini de cunostiinte in hidraulica, subzistenta, intruziunea apei sarate si ecologiei acvatice.
De asemenea, ei recunosc importanta acestei intelegeri a sistemului natural , cu eforturi de a se
adresa aspectelor socio-economice ale sistemelor la scara mai mare (in bazine de rauri ) si la scala
mai mica ( in zone urbane).

Actiunea noastra
Multe proiecte sunt implementate in prezent in Olanda , pentru a securiza “camera apei”. De exemplu,
pana de curand era politica standard de a mari nivelul crestelor digurilor , pentru a mentine nivelul nec-
esar al protectiei impotriva inundatiilor. Aceasta politica, veche de decenii, a fost abandonata in 2000
in favoarea “Camerei pentru rau”. In noua politica, sectiunile de traversare a raului sunt largite prin
situarea digurilor mai departe de rau, sau prin coborarea promotorilor raului. Grija este folosita in asa
fel incat sa nu afecteze caracteristici valoroase ale peisajului, naturii si istoriei cultural. Abordarea
tinteste echilibrul intre prezent si cerinte spatiale viitoare previzibile, tinand cont ca fiecare oportu-
nitate sa mareasca siguranta, precum si peisajul si imbunatatirea conditiilor de mediu generale.

Viziunea noastra
Pentru a trata provocarile responsabil, Olanda va continua sa dezvolte planuri innovative,produse
si serviciilor, care vor fi bune pentru situatia Olandei neprecizand ca ar putea fi de folos interna-
tional. Noi vom accelera ciclul inovatiilor prin o cooperare mai buna a autoritatilor, institutiilor de
cunostiinte, partidelor de piata si organizatiilor sociale, pentru a aduce laolalta diferite campuri de
expertiza. In momentul de fata toate dezvoltarile sale sunt vizibile, ca solutiile de design bazate pe
risc, dig inovativ si imputernicirea digului si tehnici de inspectii ale digului, sisteme de avertizare ale
inundatiilor, si expertiza in folosuri multiple ale pamantului. Olanda e un proiect pilot pentru solutii in-
novative delta, facand posibila viata delta.

11
 5. Information
www.deltaworks.org

Information about this initiative

“Deltawerken Online - International Summaries” is an initiative of the Delta Works Online
Foundation. It is our aim to translate the summaries into as many languages as possible
to enable people to print, share and read information about the Delta Works and water
management in the Netherlands in their own language.

A team of students and professionals worked in close collaboration with many volun-
teers to prepare the various translations, create the pdf-documents and integrate the
translations into the website.

More language versions needed!

Translations of the summaries are submitted, corrected and maintained through the
use of a Wiki. For the latest developments you can visit our wiki at:
http://www.deltaworks.org/wiki/

We encourage each and every person to submit a translation of our text into their own
language through the wiki! We will make sure your text is incorporated into the pdfs and
website!

Donate to, Support and Sponsor Us!

This project is made possible thanks to the contribution of our sponsors the Netherlands
Water Partnership as well as Waterland.Net. We welcome you to join them and become
one of our donors and/or sponsors! Please check the following link to see the different
possibilities: http://www.deltaworks.org/support/

Jobs
Occasionally we have job opportunities on a paid and voluntary basis. Please have a
look at the following website for our most recent listing:
http://www.deltaworks.org/jobs

Creative Commons - Some Rights Reserved

This work is licensed under the Creative Commons Attribution-Noncommercial-No Derivative Works 3.0
Netherlands License. To view a copy of this license, visit this link or send a letter to Creative Commons, 171
Second Street, Suite 300, San Francisco, California, 94105, USA.

Disclaimer
Despite all the care devoted to the editing of the text, neither the volunteers, editors nor the Delta Works
Online Foundation, can accept any liability for any damage which could arise as a result of any error in
this publication.

11