Pozăm ori jucăm? Baletul retras nu e vreun impas. Tânara interpretă a feeriei mitice ex-pusă pe o indirectă...admirare. Muzica nici în surdină. Tamburina culcată, amortizată sub coapsă să fie de vină? Colegii continuă alegoria cu...alegrie. Sus cununa, euforia e una! Natura stă verde-viguroasă paranteză, parapet acestui subiect. Temperare. Voioșia se pierde pe cărare... Cromatica și ea e contrasens. Din acord! Nuanțe pronunțate și închise, vernil- brun et co. Ce cauți tu, nefire în a noastră pro-ve-stire?! Noi suntem zeii mici, delicii nouă aici! Natură și obiectual nu pe val. Dar și subiectualul la mal, juna pe tăpșan adică. Ori colegii pe un fel de istm, respectiv ceva gen lizieră fac însă nota cică discor-dantă. De fapt cea a sugestiei, justă și probantă.