03.02.

2023, 14:34 Jurnal

 
plastica
            grigoresciana
           
 
           
            Lumina, universul, trasatura - constante sau univer-
            sale? Element ori forma? Culoarea ca portretizare de
            sinteza? Ce predomina si defineste?
            In Taranca din Muncel precizia si difuzia tes regal.
            Chipul de mar parguit si ornamentele sugestiv impre-
            cise, precum si falsul contrast dintre albul iei si
            al basmalei fata de fondul crem-galbui duc portre-
            tistica la maximul oricarei epoci, scoli, stil.
            Frenezia, altfel natural-umana din jocul luminii
            cu elementele, entitatile in hora e mereu in top.
            De la inlantuirea simpla, de lucru sa spunem din
            Cersetor breton unde laptele zilei ca un zid al
            ...dezvinovatirii incadreaza zdrentaros auriul
            vesmintelor filonic brune, vezi palaria mosului si
            haina pustiului; la dezlantuirea frusta, ca pusa
            in reflector din Evreul cu gasca, unde o anumita
            masivitate a fiintelor in cauza fraternizeaza to-
            tusi cu...fotonica adversara; la defalcarea par-
            tiala din Ciobanas cu caine, acesta itind capul
            din pacla ce cufunda oi si drum si camp, nu pro-
            tectoare cat integratoare, sic; la trienala fa-
            siilor camp-deal-cer ingloband diurn lumina in
            Cioban cu fluier, sezand; la turbulenta ce ru-
            leaza in cale vegetatie, garduri, nu si pe Fete-
            le lucrand in poarta, alb-galbenul luminii contra
            verde, ocru, negru, rosu; pana la compactarea din
            tabloul cu femeia in prag, unde deschiderile de
            nuante creme, ocru, ruginiu, dialogheaza egali-
            tar cu lumina aparent invinsa totusi. Aventura
            luminii regeneratoare de siluete si cadre e con-
            tinua. Alburiul rufelor si albastriul sortului
            din Batrana carpind sfideaza plinul verde-maro-
            niu al celorlalte elemente, desi legatura se su-
            deaza prin centrala fiinta.
            Asocierile si dialogul cromatic complinesc din a-
            parentele slabirii primatului fotonic. Drum greu
            tine alburiul la nori si boi drept centrari ale
            benzilor celest, teluric, via restul nuantelor.
            Car cu boi retine alburiul drumului si cerului
            cam zigzagat-evantai in secundar, scotand lutoa-
            sele nuante ale boilor, tanarului, terenului,

file:///C:/Users/dan/Desktop/grigo.htm 1/4
03.02.2023, 14:34 Jurnal

            vegetatiei chiar ca principale, desi totul ra-

            mane ca un intreg pal cromatic. Car cu patru
            boi aduce tot in raspar alburiul norilor, boilor,
            carelor, partial drumului cu restul culorilor, o-
            cru, vernil, ruginiu, azuriu. Albul unificator de
            genere, dar si revelator si sustinator al grupa-
            jului, uneori fixand elementar, vezi In amurg/Care
            cu boi animalul din centru-stranga ori bivalent
            vezi animalul si casa in Care cu boi la Oratii.
            In Vatra de la Rucar predilectia pentru estompare
            nu reliefeaza cat armonizeaza, aici focul cu mater-
            nitatea, vag secundare fata de lumina cald jurui-
            toare. In tabloul cu tanara la razboi decupajul
            fotonic primeaza, lasand dialogului formelor si
            culorilor concisa expresie: maroniul - fundal, u-
            nealta, fusta, albul - ia, ferestra, rosu - bas-
            maua, focul. In tabloul cu femeia la cuptor con-
            turul acestuia umple cadrul, intimidand parca. O-
            pozitia cromatica nu ramane totusi explicita, ma-
            roniul fiintei si podelei inrudindu-se cu al ele-
            mentelor vetrei. In taranca torcand pe lavita tot
            albul dicteaza dialogul morfo-cromatic: naframa
            coborand spre podea, ia, lana, poale scriu puter-
            nic replica la ros-caramizii si alte in ton: fo-
            ta, scoarta, podeaua, peretele. Intimitate vie,
            exponenta degajata si neutra totodata - aceasta
            spune raportul dintre forme si culori, tratare
            si subiect. In tabloul cu tanara torcand langa
            vatra haloul pune iar accent pe alb: ie si poale,
            fuior, stergarul din cui, asternut, lasand de-
            valmasiei de elemente tonuri maronii, ruginii,
            ocru, galben, intru o secreta domolire. In ta-
            bloul pe verticala cu ciobanas sprijinit in bata
            taman anti-lumina, respectiv negrul hainei, ca-
            ciulii si capului cainelui face primatul, in vre-
            me ce alburiul norilor, oilor, peisajului in par-
            te, iei trece indarat desi predomina. Nota e de
            tristete...nepartinitoare insa. Aici negrul e
            voios apasator!
            Analiza morfo-cromatica releva plasticii toate
            subtilitatile stilistico-tematice, de subiect si
            mesaj, de cadrare socio-istorica. Arta este emo-
            tivitate estetica sau vice versa, critica nu va
            putea proceda decat...in ton.
            Pictura adevarata este cea care se lasa deplin
            tratata de o analiza generalmente emotiv-este-
            tica, axata pe raportul formelor si culorilor.
            Alminteri e balon nelansat, prototip neprobat,

file:///C:/Users/dan/Desktop/grigo.htm 2/4
03.02.2023, 14:34 Jurnal

            ipoteza neexperimentata, copil nebotezat.

            Andescu la Barbizon. Expresia de capatai o da lu-
            minozitarea vinetiu-azurie a fundalului si sort-
            pelerinei, un poncho franco-exotic? Secundarul
            cromatic ocru-maroniu-negru-ruginiu complineste
            reprezentarea vag contrastant. Deplasarea si fi-
            xarea rezolva aceeasi seninatate.
            Portretul Mariei Nacu. Concentricitate complexa?
            Sugestia interiorizarii...irizante. Ovalul (cadru,
            plete, chip, dar si elemente faciale, obraji,
            frunte) preia linia in numele gingasiei formelor.
            Fata lucrand. Raza rescrie perdeaua si ia indeo-
            sebi, precum si cele din pervaz, turbanul ori urme
            pe podea. Notatii frugal tusate, tot emotiv tusan-
            te. Oblicitatea pozitiei fetei subliniaza discretia
            luminii.
            Relatia forme-culori-mesaj isi are mereu ce-ul ei.
            Pescarita la Granville. Nuantele inchise, brun-cafe-
            nii subliniaza stabilitatea, vezi tarmul, cosul, lo-
            pata, fusta, stanca. Cele deschise, alb-azurii, la
            boneta, bluza, valuri, zarea traduc dorul degajarii
            intern-exterioare. Pozitionarea dialogheaza centrul
            restant, fata-malul cu stanga-sus, apa-cer-stanci,
            miscat, un raport neclasic axa-extreme.
            Nud pe malul marii. Ce face farmecul aici? Silueta
            rubensiana? Infinita gingasie nu doar feminina? Con-
            trastul cu celelalte elemente expediate in tuse mari,
            albul cearceaf ca un izvor confundat ce cel decor mai
            degraba ar dauna? Acordul cromatic expune satenul ca-
            pilar, semi-ordonat, cu bezmeticia tonurilor ros-alb-
            bej ce dezagrega coltul de stanca dar implodeaza in
            conturul junei. Galceava de efect.
            Nud. Somnoroasa juna sezand, incita emotiv-estetic
            cu aceleasi mijloace, raportul forme-culori, predi-
            lecte autorului. Brun-roscat pentru fundal si par,
            alb-creme-bej pentru perna, cearceafuri, zis secun-
            dare si roz-galbui pentru epiderma ca o centrare in
            inefabil. Caldura tonurilor transmite ingenuitatea.                
            Vatra bio-subiectuala? Vezi insistenta temei, vatra
            si uman in alte panze, aici o simbioza subtila?
            Brunurile au si mesaj pronuntat umanistic precum in
            Taranca voioasa. Cafeniu-ruginiu jaloneaza celelalte
            tonuri, aici si negrul de la bundita si pronuntatul
            fundal. Sugestiv contrast cu galben-pai la basma. Al-
            bul are acum rol ma mult de volumetrizare, raspandit
            in spatiu cum para, la maneci, una suflecat, la piept,
            sub fota. Rosul pare a marca doar centrul, centura,
            stinghereala in dialog insa cu stridenta culorii aco-

file:///C:/Users/dan/Desktop/grigo.htm 3/4
03.02.2023, 14:34 Jurnal

            peramantului!
 
            Peisaj la Posada. Ruginiurile framanta valea-covata
            din care greu a evadat faina norilor! Cuplul arbori-
            col, catarge unei arce nici stilizata, isi aduc un a-
            port advers totusi?
           
            Corectii!! Vezi pasajele!
            And-Barb: sortul verzuliu sau albastriu?
            Tar.voia.: ros vag brau!
            Cers.bret.: bunda mai mult bej ca daurie!
            Evreu-gasca: fundal nu chiar in contrast!
           
           
            Portret de femeie. Pierdut-visatoarea... Lumina si
            spirala racordand traire, privire, trasatura...in
            totul o tresarire? Suvitele, pozitia chipului, zambe-
            tul sugerat, ochii semiinchisi, tuse confuzionand fi-
            re bejulii cu fundalul ori cu vesminte. Discreta tur-
            bionare, emotiv atat de concreta?!
           
 
           
            damian luz
           
                                               

file:///C:/Users/dan/Desktop/grigo.htm 4/4