UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, ȘTIINȚE SOCIALE ȘI

PSIHOLOGIE

PORTOFOLIU LITERATURĂ ROMÂNĂ

PASACHE BIANCA

ANUL I

FILIALA ALEXANDRIA
 POEZIA PENTRU NATURĂ ȘI VIEȚUITOARE

Pentru a distinge însemnătatea cuvintelor, gesturilor și mimicii, omul se străduiește să comunice cu

lumea înconjurătoare încă de când se naște. Primele elemente și învățături despre lumea înconjurătoare îi
sunt transmise copilului de către familie, ca și mediu de educație neinstituționalizat sau educație informală.
Cu această educație informală copilul intră în grădiniță cu un limbaj suficient dezvoltat cât și cu o oarecare
încărcătură de cunoștințe care să-l ajute în transmiterea și perceperea mesajelor.

Încă din grădiniță copilul intră în contact cu operele epice și lirice ale literaturii, poezii, basme, etc.
Fiind un element al literaturii oricărui popor, literatura pentru copii înglobează scrieri adaptate nivelului de
înțelegere pentru cei mici, fiind individualizate prin limbaj accesibil, simplitate, transparența tematicii,
precizia mijloacelor de expresie, etc.

Natura este conturată și pictată în toată măreția și frumusețea ei cu ajutorul și prin intermediul
poeziilor care, reprezintă pentru copil un univers al cunoașterii. De asemenea, sunt relevate cu minuțiozitate
și meticulozitate cele patru anotimpuri, făcând copilul să descopere o imagine completă a acestora. Din
tabloul naturii nu pot lipsi viețuitoarele întrucât acestea reprezintă o parte integrantă a cadrului natural.

Literatura națională pentru copii ne pune la dispoziție o multitudine de poeme pe care le putem
transmite copiilor având în vedere gradul lor de dezvoltare intelectuală. Dintre acestea, vom aminti în
continuare câteva poeme care descriu întreaga natură văzută și nevăzută.

Natura cu viețuitoarele ei au constituit bogate surse de inspirație pentru scriitorii noștri, îndeosebi
pentru Vasile Alecsandri, Tudor Arghezi, George Topârceanu, Mihai Eminescu și alții.1

VASILE ALECSANDRI a fost cel mai mare poet al epocii preeminesciene, însuși criticul Titu Maiorescu
numindu-l ”cap al poeziei noastre literare în generația trecută” 2iar Eminescu îl considera un ”rege al
poeziei vecinic tânăr și ferice”.

Inovator al pastelului în literatura română, plăsmuiește ciclul de ”Pasteluri” sau ”poeme sublime” așa
cum considera B. P. Hașdeu3, în frunte cu poemul care exprimă personalitatea creatorului său, intitulat
”Serile de la Mircești”. Pastelurile lui Alecsandri sunt percepute de către Titu Maiorescu ”un șir de poezii,
cele mai mule lirice, de regulă descrieri, câteva idile, toate însuflețite de o simțire așa curată și de puternică
a naturei, scrise într-o limbă așa de frumoasă, încât au devenit fără comparare cea mai mare podoabă a
literaturii române îndeobște.”4

Pastelurile lui Alecsandri constituie ”într-o lirică a liniștii și a fericirii rurale (...) un calendar al
spațiului rural și al muncilor câmpenești.” Sunt dominante notațiile vizuale și mai putin cele auditive,
Alecsandri cultivând surse lexicale folosind arhaisme, neologisme, epitete, personificări, comparații,
metafore ș.a. Eul liric este un participant al naturii, contemplator al spectacolului oferit de acesta întrucât
poetul reflectă în poemele sale succesiunea anotimpurilor într-un tablou de coline și câmpii tipic românesc,
însuflețit de prezența oamenilor. Așadar, Vasile Alecsandri este unul dintre aceia care abordează tema naturii
în scrierile sale. ”Pastelurile” reproduc gesturile poetului la cadrul natuii schimbătoare după anotimpuri.
Tablourile lui Alecsandri sunt un element al universului, natura fiind zugravită sub două aspecte contrare:

1
NOREL, Mariana- “Literatura română și literatura pentru copii”, Universitatea Transilvania Brașov, 2012, p. 32.
2
https://www1.agerpres.ro/flux-documentare/2015/08/21/documentar-criticii-despre-vasile-alecsandri-intre-oficial-si-ocazional--08-38-50
3
https://www1.agerpres.ro/flux-documentare/2015/08/21/documentar-criticii-despre-vasile-alecsandri-intre-oficial-si-ocazional--08-38-50
4
http://www.scrierile.com/referate/Vasile-Alecsandri/PASTELURI-POEZIA-NATURII-re-rom.php
unul electrizant și provocator de energie și vitalitate (primăvara și vara) și un altul amortizant (toamna și
iarna).

Aglomerarea de păsări, plante, animale dă impresia unui spațiu plin pe care îl regăsim în cuprinsul poemelor
verii5:

” Ceru-n zare se roșește; mii de vrăbii deșteptate

Ciripesc și se alungă pe girezi netrierate.
Balta vesel clocotește de-un concert asurzitor, 
Și din ochiuri se înalță cârd de rațe ca un nor.”

(“Balta”)

Păsări și insecte (albine, fluturi, greieri, rândunele, ciocârlii, granguri) precum și flori, plante
(lăcrămioare, garofițe, bujorel, sulcina, etc) sunt prezentate in poemul ”Concertul in luncă ” în care peisajul
este construit dintr-o puzderie de elemente6:

” Iată frageda sulcină, stelişoare, blânde nalbe,

Urmărind pe busuiocul iubitor de sânuri albe.
Dediţei şi garofiţe, pârguite-n foc de soare,
Toporaşi ce se închină gingaşelor lăcrimioare.”

(“Concertul în luncă”)

Frumusețea și bucuria primăverii sunt conturate cu puritate și calm. Ne este cunoscut faptul că
”Pastelurile” lui Alecsandri sunt ”un calendar al spațiului rural și al muncilor câmpenești ”. Acest lucru ne
este confirmat și prin poezia ”Dimineața” în care ne sunt prezentați țăranii care se pregătesc de muncile
câmpului:

” Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură,

Prevestind un soare dulce cu lumină şi căldură,
În curând şi el apare pe-orizontul aurit,
Sorbind roua dimineţii de pe câmpul înverzit.

(…)

Muncitorii pe-a lor prispe dreg uneltele de muncă.

Păsărelele-şi dreg glasul prin huceagul de sub luncă.
În grădini, în câmpi, pe dealuri, prin poiene şi prin vii
Ard movili buruienoase, scotând fumuri cenuşii.”

(“Dimineața”)

De asemenea, tot în versurile de o rară eleganță și farmec aparte, este surprinsă întoarcerea păsărilor
călătoare:

”În fund, pe cer albastru, în zarea depărtată, 

La răsărit, sub soare, un negru punct s-arată!
E cocostârcul tainic în lume călător, 
Al primăverii dulce iubit prevestitor.”

5
GRECU, Marius-Valeriu, ”Sinteze de literatură pentru copii. Note de curs”, Sitech, Craiova, 2018, p. 74.
6
Ibidem, p. 74.
 (“Oaspeții primăverii”)

Primvăvara totul prinde viață, natura renaște prin mugurii îmbobociți, firul de iarbă verde-crud,
gândăceii, susurul iute al pârâului, ș. a. În antiteză cu acestea, sunt poeziile închinate iernii, fiind poezii de
îngrijorare, care se intensifică până la teamă, întrucât iarna este anotimpul înțepenirii și amorțirii. Astfel, ”un
cârd de corbi iernatici prin văzduh croncănitori” iau locul păsărilor cântătoare în poemul ”Sfârșit de
toamnă”, în care este zugrăvit tabloul apropierii iernii. În acest poem Vasile Alecsandri își ”cântă” toamna,
în care conturează un peisaj deprimant, mohorât al naturii ”despuiate” de podoabele ei:

” Vesela verde câmpie acu-i tristă, vestezită,

Lunca, bătută de brumă, acum pare ruginită;
Frunzele-i cad, zbor în aer, și de crengi se dezlipesc
Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc.”

(“Sfârșit de toamnă”)

Sosirea iernii este anunțată de plecarea păsărilor migratoare (”cocostârci și rândunele”), moment
care conduce la ruinarea peisajului cunoscut și îndrăgit de poet (”părăsit-au a lor cuiburi”), instalându-se
înfirorarea și spaima iernii reci, exprimată prin acele ”zile rele”. Prin norii înspăimântători adunați din toate
colțurile lumii și aducători de zăpadă (”Din tuspatru părți a lumei”, ”Ca balauri din poveste”) iarna
amenință planul cosmic. În lipsa soarelui, corbii ”croncănitori” dau sentimentul dispariției totale a lumii.
Așa conturează Alecsandri alternarea planului real cu cel fabulos, caracteristică pe care o regăsim și-n
poemul ”Mezul iernei”.7

Apoteoza creației picturale este atinsă in scrierile închinate sezonului hibernal, îndeosebi în poezia
”Iarna”, unde Alecsandri ”pictează” concret și clar cu o gamă săracă de culori imaginea naturii înghețate:

”Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă

Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă
fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi
Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi.”

(“Iarna”)

În ”Mezul iernei” întreaga natură se transformă, înghețul cuprinzând chiar și astrele, dispărând orice
urmă vegetală, totul de jur-împrejur luând aspect de cristalin și diamant iar gerul ”cumplit” și ”amar” 8 lasă
impresia că întreaga natură este asemenea unui templu în care codrul răsună ca o orgă în bătaia viscolului,
munții sunt ”altare” iar stelele ”făclii”9.

”Teroarea de fenomenul boreal” este exprimată prin descrierea tabloului unei naturi încremenite, într-o
noapte geroasă de iarnă. Natura devine un templu, bolta cerească fiind luminată de ”farul tainic” al lunii.

GEORGE TOPÂRCEANU este un alt scriitor care abordează tema naturii și viețuitoarelor în scrierile sale.
El creează poezia tradițională, realistă și delicată în literatura română prin volumele sale de versuri intitulate
”Parodii originale. Balade vesele și triste” și ”Migdale amare”. Fiind perceput de criticul Constantin
Ciopraga drept un ”umorist sentimental”, baladele și rapsodiile lui Topârceanu ocupând un loc important în
literatura română. Poetul este fermecat, vrăjit de existența gâzelor, plantelor, păsărilor pe care le descrie cu
umor în imagini pline de gingășie, poetul umanizând lumea necuvântătoarelor. De asemenea, un loc

7
STOLERU, Cecilia- ”O sută de comentarii literare pentru elevii de gimnaziu”, București, Ed. Pestalozzi, 2006, p. 68.
8
Ibidem, p. 169.
9
GRECU, Marius-Valeriu, ”Sinteze de literatură pentru copii. Note de curs”, Sitech, Craiova, 2018, p. 76.
important îl au și poemele dedicate copiilor, mai exact, crețiile despre viețuitoare, descrise din perspectiva
gândirii copiilor, pline de blândețe, sensibilitate și duioșie, reieșite din dragostea pentru natură. Un exemplu
este ”Balada unui greier mic”, în care este surprins un tablou al naturii toamna și prezența micuțului greier
în anotimpul rece. Prima strofă reflectă cadrul pentru versurile următoare, decorul fiind o ”toamnă lungă,
slabă și zăludă”, în care singura ființă vie din atmosfera tristă și rece este micul greier. Aceasta atmosferă
rece și respingătoare este născută dintr-o personificare:

”(…) Din căsuţa lui de humă

A ieşit un greieruş, 
Negru, mic, muiat în tuş
Şi pe-aripi pudrat cu brumă.”

(”Balada unui greier mic”)

Topârceanu preia de la La Fontaine cântărețul imortalizat în ”Greierele și furnica” și îl descrie

”Negru, mic, muiat în tuș,/ Și pe-aripi pudrat cu brumă” într-o ipostază nefericită, dar care ascunde însă
duioșie și delicatețe. Universul natural este conturat cu melancolie și un fin umor, întrucât greierașului îi sunt
conferite sentimente omenești:

”Că puteam şi eu s-adun

O grăunţă cât de mică, 
Ca să nu cer împrumut
La vecina mea furnică, 
Fi'ndcă nu-mi dă niciodată, 
Şi-apoi umple lumea toată
Că m-am dus şi i-am cerut...”

În finalul poeziei sunt surprinse imagini prin care eul liric își exteriorizează mila și înduioșarea
pentru micul suflet, ultimele versuri reproducând parcă o melodie tristă care anunță sfârșitul greierașului
cuprins de frigul și umezeala toamnei, caracteristici descrise și simbolizate prin epitetul ”gri”:

” Cri-cri-cri, 
Toamnă gri, 
Tare-s mic şi necăjit!”

(”Balada unui greier mic”)

George Topârceanu împletește euforia cu melancolia și fantezia cu viziunea relistă ca poet al

anotimpurilor în ”Rapsodii de primăvară” și ”Rapsodii de toamnă”. La Topârceanu, natura este percepută în
planuri mari sau mici însă întotdeauna cu o distinsă finețe a observației coloristice. Prin coloristica și
vitalitatea naturii, poetului îi este inspirată dragostea de viață10:

”  Învaţă-mă să râd ca tine-n soare,/  Să-i sorb lumina caldă.”

(”Distih eroic”)

Poetul deseori oscilează între duioșie și umor, Încâlceala, dezordinea, teama generală, hărmălaia de
glasuri, expune putin dramatism:

”Lișițele încep să strige

10
MAZILESCU, Sorin, Poezia despre natură și viețuitoare- Note de curs.
Ca de mama focului

Cocostârci, pe catalige,

Vin la fața locului

Un țânțar, nervos și foarte

Slab de constituție,

În zadar vrea să ia parte

Și el la discuție. ”

(”Rapsodie de toamnă II”)

Topârceanu este un continuu și neîncetat cercetător al universului mărunt, fiind profund tulburat de
venirea toamnei, întrucât acest anotimp poartă cu el un nesfârșit șir de suferințe pentru viețuitoarele fără
resurse și adăpost. Fragilitatea și finețea poemului este expusă prin descrierea libelulei cu finalul îngreunat
de angoasă și tristețe11:
” Dar cand stiu c-o sa va-nghete
Iarna mizerabila,
Ma cuprinde o tristete
Iremediabila…”

(”Rapsodii de toamnă V”)

Poeziile lui George Topârceanu constituie un mijloc de cunoaștere a unor aspecte a vieții gâzelor și
animalelor cât și o înțelegere și o prezentare mai bună a anotimpurilor, asemănându-se cu unele poezii ale lui
Tudor Arghezi prin modul de abordare a universului micilor viețuitoare.

Așadar, universul animalelor domestice este edificator si în creațiile lui Tudor Arghezi, întrucât o
parte a liricii argheziene cuprinde poezii închinate micilor viețuitoare și animalelor curții pe care autorul le
privește cu duioșie și umor. De exemplu, poezia ”Zdreanță” începe cu o interogație retorică:

” L-aţi văzut cumva pe Zdreanţă,

Cel cu ochii de faianţă?

E un câine zdrenţuros

De flocos, dar e frumos.

Parcă-i strâns din petice,

Ca să-l tot împiedice…”

(”Zdreanță”)

Poetul abordează un stil oral utilizând cuvinte și folosind expresii din vorbirea populară, tonul este
unul amuzant, cu ritm alert.12 Peripețiile sunt prezentate cu mult umor, cățelul Zdreanță fiind dezobișnuit să
mănânce ouă, iar argumentul este impresionant:

” Zice Zdreanţă-n gândul lui

11
MAZILESCU, Sorin, Poezia despre natură și viețuitoare- Note de curs.
12
GRECU, Marius-Valeriu, ”Sinteze de literatură pentru copii. Note de curs”, Sitech, Craiova, 2018, p. 78.
"S-a făcut a dracului! ”

(”Zdreanță”)

Arghezi dedică pagini întregi și numeroase lumii gâzelor, pentru el furnica ajungând să fie un motiv
de admirație. O furnică ”mică, mică”dar îndrăzneață, s-a urcat pe piciorul poetului pe care l-a confundat cu
vișinul uscat din care coborâse:

” O furnică mică, mică

Dar înfiptă, va să zică, 
Ieri, la prânz, mi s-a urcat
De pe vișinul uscat, 
Pe picioare, pentru căci
Mi le-a luat drept niște crăci.”

( O furnică)

Poemul este străbătut de o undă lirică, autorul nutrind sentimente diverse:dragoste, duioșie, grijă,
mirarea în fața acestei făpturi a naturii. Furnica este personificată având atribute ale unui om, fiind harnică și
grijulie ( ducea în gură ”o fărâmă de ceva”), chibzuită (avea de gând s-o pună în ”magazie”) și chiar
îndrăzneață în contrast cu dimensiunile ei minuscule(”dar înfiptă va să zică”). Furnica este descrisă în
poemul ”O furnică”, poetul utilizând o varietate de mijloace artistice destinate a face cât mai accesibilă
poezia pentru copii. Arghezi personalizează mica vietate conferindu-I caracteristici pozitive: cuminte,
chibzuită, harnică și prevăzătoare, considerând-o o ființă a propriului său univers:

” Unde dormi, aici, departe? 

Într-o pagină de carte? 
S-ajungi virgulă târzie
Într-un op de poezie? ”

(O furnică)

Autorul vrea să surprindă prin acest dialog lumea văzută dintr-o altă perspectivă, personificată, așa
cum le place copiilor. De aceea poemul prin conținutul său ideatic și forma artistică este accesibil și la
ndemna tuturor copiilor.

Unic în literatură prin modul în care abordează lumea micilor viețuitoare, Tudor Arghezi ne
îndeamnă să înclinăm privirile cu emotivitate și tandrețe asupra buburuzelor, furnicilor, greierilor, albinelor,
lăcustelor, cărăbușilor care își împart existența cu omul văzut la vârste diferite. Creațiile lui Arghezi
conservă și mențin intactă dorința și apetitul pentru delicatețe, finețe, sensibilitate, duioșie, blândețe,
gingășie și prospețime a poetului cât și a cititorului. Poet ”al boabei și al fărâmei”, 13 Tudor Arghezi se
îndreptă spre o lume a inocenței dedicându-și și oferindu-și toată dragostea fluturilor, gâzelor, florilor, firelor
de iarbă și nu în ultimul rând, copiilor. Poetul dă frâu imaginației creatoare, construind un univers domestic,
rezumat la perimetrul orgăzii, atenția poetului fiind ademenită de „melcii betegi în găoci”, ”veverițele
flămânde”, ”cucoanele găini”,”vrăbioii hoți”, ”cărăbușul somnoros”, ”scatiii, mâțele și iezii”, ”păienjeni cu
picioare lungi”, ”șopârle verzi și cenușii din chiparoși”, etc.

În ”Stihuri noi” și ”Stihuri pestrițe” facem cunoștință cu Zmeu, Zdreanță și Dulău, făpturile cărora
Arghezi le atribuie însușiri omenești.

13
GRECU, Marius-Valeriu, ”Sinteze de literatură pentru copii. Note de curs”, Sitech, Craiova, 2018, p. 78.
” Zmeu’, dog de vânătoare,(…)

Falnic, sprinten şi semeţ.

Trece zidurile-n zbor,(…)

Orice mişcă, muscă, mâţă,

Îl jigneşte şi-l aţâţă. ”

(Zmeu`)

Îmbracă atitudine de leu și ”vorbește englezește”, învățând pe limba ”bățului” să latre ”ca la noi”
privind vrăbiile, rândunicile și sticleții, observă că tot ce zboară este de mâncat. Lui Zdreanță i se dă un ou
fierbinte fiindcă fură, iar Dulău împarte masa de păsat cu vrăbiile. Poetul este un observator subtil al
universului animal, pisica lui Arghezi este indolentă și indiferentă:

” Cînd se scoală iese-n tindă

De-abia-ncepe să se-ntindă,

Și-obosită de căscat

Se întoarce iar în pat. ”

(Mîța)

Literatura pentru copii cuprinde o tematică amplă, însă cele mai captivante pentru copii s-au dovedit
a fi natura și viețuitoarele, teme accesibile și regăsite în toate genurile literare, mai ales în cel liric, gen
preferat de copii datorită fascinației celor mici pentru rimă.

BIBLIOGRAFIE

1. GRECU, Marius-Valeriu, Sinteze de literatură pentru copii. Note de curs, Craiova, Editura
Sitech, 2018.
2. MAZILESCU, Sorin, Poezia despre natuă și viețuitoare, Note de curs.
3. NOREL, Mariana, Literatura română și literatura pentru copii, Brașov, Editura Universitatea
Transilvania, 2012.
4. STOLERU, Ceciclia, O sută de comentarii literare pentru elevii de gimnaziu, București, Editura
Pestalozzi, 2006.
5. https://www1.agerpres.ro

6. http://www.scrierile.com
 PROIECT DIDACTIC
Clasa a IV-a
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina : Limba şi literature română
Unitatea de învăţare: “ A ruginit frunza din vii....”
Tipul lecţiei: comunicare / însuşire de cunoştinţe
Subiectul lecţiei: „Rapsodii de toamnă”, fragment, George Topîrceanu

Notă : Activitate proiectată pentru prima oră (pentru studierea aceste poezii am alocat 3 ore)

Obiective operaţionale
 O 1 Să citească corect, conştient, fluent şi expresiv textul (integral, în lanţ, selectiv);
 O 2 Să integreze prin diferite procedee noile cuvinte în contexte proprii;
 O 3 Să decodifice imaginile artistice din text;
 O 4 Să identifice trăirile poetului în versurile poeziei
 O 5 Să găsească sinonime pentru cuvintele date;
 O 6 Să identifice structura textului şi tablourile poeziei;
 O 7 Să perceapă sensul global al poeziei ;
 O 8 Să aprecieze frumosul din natură.

Strategia didactică:
 Resurse procedurale:
1. Metode şi procedee
Conversaţia, conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, observarea, lucrul cu manualul, munca independentă, brainstorming, analiza,
sinteza, comparaţia, problematizarea
2. Forme de organizare : frontal, pe grupe, individual.
  Resurse materiale: calculator, planşe, fişe de lucru, CD – prezentare Power Point, tablou de toamnă, portretul poetului. planşă
cu rebus didactic, video - proiector.
 Forme şi tehnici de evaluare: observarea sistematică, autoevaluare, evaluare de către colegi.
Bibliografie
 Tudora Piţilă, Cleopatra Mihăilescu, “Limba şi literatura română”, manual pentru clasa a IV-a, Editura Aramis, Bucureşti, 2006;
 Carmen Iordăchescu, Să dezlegăm tainele textelor literare – clasa a IV-a, Editura Carminis, Piteşti, 2006;
 George Topârceanu, Balade vesele şi triste, ed. Garamond, 2004
 Ob. Etapele lecţiei Conţinutul ştiinţific detaliat Strategii didactice Evaluare
ref. Metode şi Mijloace Forme - instrumente-
procedee didactice organiz.
Moment Pregătesc elevii pentru buna indicaţii pt. frontal
organizatoric desfăşurare a activităţii: prezenţa, pregătirea celor
necesarul de materiale, starea psihică. necesare
O1 Captarea Le voi cere să completeze Anexa 1 brainstorming fişă de pe grupe Observarea
O8 atenţiei (Brainstorming) şi apoi le voi prezenta conversaţia lucru, frontal sistematică
(5 min) elevilor un tablou de toamnă. Se vor tablou
purta discuţii pe marginea tabloului.
O1 Reactualizarea Voi verifica tema cantitativ. conversaţia, caiete frontal Observarea
cunoştinţelor Voi cere elevilor să citească şi să povestirea sistematică
(7 min.) povestească, în lanţ, textul “ Culesul Evaluarea de
porumbului” de Ion Agârbiceanu, apoi către colegi
le voi cere să dea un alt titlu textului.
Anunţarea Voi prezenta obiectivele într-o formă explicaţia frontal
temei şi a accesibilă elevilor şi voi anunţa tema: conversaţia
obiectivelor - Astăzi vom studia poezia “Rapsodii
(3 min) de toamnă” de George Topîrceanu.
O1 Dirijarea Prezint elevilor câteva date biografice explicaţia frontal
învăţării despre autor şi portretul acestuia. conversaţia portretul
O3 (15 min) (Anexa 2 şi Anexa 3) autorului
Se deschid manualele.
Ce peisaj observaţi în ilustraţia din
manual? ( flori, toamnă);
Analiza elementelor de ansamblu a
textului în versuri ( tipul textului,
titlul, poetul, versuri , strofă) conversaţia manualul Observarea
Care este titlul poeziei? explicaţia sistematică
Rapsodia este o operă literară (sau
muzicală) inspirată din folclor. analiza
Ce fel de text este “Rapsodii de
 toamnă”? problematiz
Care sunt caracteristicile acestuia?
De cine este scrisă poezia ?
Câte strofe are această poezie?
Voi cere elevilor să citească poezia în individual
gând. Îi voi întreba ce sentimente au
după ce au citit poezia.
Ce anotimp prezintă autorul în această conversaţia
poezie?
Această poezie, are mai multe strofe
(39), dar în manual este doar un
fragment (7 strofe).
Din ce este formată fiecare strofă ?
Ce recunoaşteţi în ilustraţie din
conţinutul poeziei?
Citirea model a poeziei va fi însoţită
de imagine (prezentare Power Point).
Lectura explicativă a textului lucru cu video-
Se citeşte poezia pe strofe . manualul proiectorul
Se explică cuvintele necunoscute din
fiecare strofă .
Se analizează semnele de punctuaţie explicaţia
întâlnite. lectura
Explicarea cuvintelor necunoscute explicativa
Cuvintele necunoscute se notează la exerciţiul
tablă şi în caiet.
O5 rapsodie = compoziţie muzicală
inspirată din creaţiile populare. explicaţia manualul
O3 boare = vânticel rece; exerciţiul caiete
ponoare = (pop.) povârniş abrupt, conversaţia
adâncitură;
elită = grup de personae valoroase,
 deosebit;
vibraţie = mişcare oscilatorie
periodică, emoţie puternică, freamăt;
libelulă = insectă de baltă;
graţie = fineţe, gingăşie, delicateţe,
eleganţă;
culme = vârf, pisc, creastă, creştet,
apogeu (fig.);
campanulă = clopoţel (plantă)
O8 melopee = melodie lentă, tristă.
curcubitacee = familie de plante (cu
tulpini subţiri, fragede, moi, cu frunze
mari, fructul cărnos) din care fac parte
pepenele şi dovleacul.
Obţinerea Se alcătuiesc enunţuri cu aceste exerciţiul
O2 performanţelor cuvinte. frontal Observarea
O4 (10-15 min) Se identifică câteva expresii frumoase. fişe de lucru pe grupe sistematică
Voi împărţi clasa în cinci grupe şi voi problematiz Evaluarea de
O7 da fiecărei grupe câte o fişă. Fişe de sinteza către colegi
lucru – (Anexa 4) Autoevaluarea
O6 Asigurarea Fiecare elev va primi câte o frunză pe planşă Observarea
feed-back-lui care va nota un vers din poezie, apoi, joc didactic copac individual sistematică
O7 (3 min) acestea se vor lipi pe “Copacul Evaluarea de
Toamnei”. (Anexa 5) către colegi
Evaluarea Voi face aprecieri referitoare la aprecieri
cunoştinţelor desfăşurarea activităţii şi voi nota
(2 min) câţiva elevi.
Asigurarea Se vor memoriza, la alegere, trei
transferului strofe din poezie şi se vor transcrie
(2 min) ultimile două strofe.
 BRAINSTORMING
Anexa 1 Scrie tot ce-ţi trece prin minte când citeşti cuvântul !
Anexa 2

George Topârceanu

(1886-1937)

 poetul umoristic, indragit de copii;

 s-a nascut la Bucuresti, unde incepe scoala primară;
 secretar de redacţie la "Viaţa Românească";
 cade prizonier la bulgari, în primul război mondial; stă doi ani într-un lagar (1916-1918);
 publică amintirile din război;
 în 1926, obţine Premiul Naţional de poezie;
 Volume de versuri:
 "Balade vesele si triste";
 "Parodii originale";
 "Migdale amare".

 Cele mai cunoscute poezii:

 "Balada unui greier mic";
 "Rapsodii de toamna";
 "Balada chiriasului grabit";
 "Acceleratul".
Anexa 3
Anexa 4 Grupa III

Grupa I Subliniază varianta corectă:

Realizează corespondenţa între sinonime: 1. Deasupra viilor trece
rapsodie vânticel rece o boare o libelulă un puf
boare adâncitură 2. Se agită
ponoare compoziţie campanula florile zâna
muzicală 3. Se sperie
vibraţie mişcare, freamăt petunia floarea-soarelui păpădia
libelulă fineţe, gingăşie
graţie insectă Grupa IV
campanulă melodie lentă, tristă Taie florile care nu apar în poezie
melopee familie de plante zambila, trandafirul, dalia, panseluţa, petunia,
curcubitacee clopoţel - plantă ghiocelul, floarea-soarelui, campanula.

Grupa II Grupa V
Alege din paranteză însuşirile potrivite pentru
cuvintele : Scrie A (adevărat) sau F (fals) în dreptul fiecărei
petunii ................................ afirmaţii:
floarea – soarelui ............................... 1. Pe deasupra viilor a trecut o boare.
zbor .................................. 2. Florile în grădină dansează.
toamna .................................. 3. Zborul libelulei este plin de graţie.
cântec ............................ 4. Floarea-soarelui se sperie.
(bătrână, sfânt, subţirele, graţios, ruginie) 5. Petuniile nu stau de vorbă între ele.