Sunteți pe pagina 1din 17

Vasile Alecsandri

Oaspeii caselor noastre, cocostrci i


rndunele,

Crdurile de cucoare, insirndu-se-n lung


zbor,
Pribegit-au urmrite de al nostru jalnic

Vesela verde cmpie acu-i trist, vestezit;


Lunca, btut de brum, acum pare ruginit;

Frunzele-i cad, zbor in aer, i de crengi se dezlipesc


Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc.

Din tuspatru parti a lumei se ridic-nalt pe ceruri,


Ca balauri din poveste, nouri negri plini de geruri.

Soarele iubit s-ascunde, iar pe sub grozavii nori


Trece-un crd de corbi iernatici prin vzduh

Ziua scade; iarna vine, vine pe criv


clare!
Vntul suier prin hornuri rspndind

Boii rag, caii rncheaz, cnii latr la un


loc,
Omul, trist, cade pe gnduri si s-apropie

Pastelul este opera


literar liric, in
versuri, in care autorul
prezint un tablou din
natur, exprimndu-si
in acelai timp propiile
gnduri i sentimente.

Termenul de "pastel"
provine din artele plastice si
desemneaza prezentarea in
tuse palide a unui colt din
natura.
Intemeietorul pastelului
in literatura romana este
Vasile Alecsandri.
Poezia "Sfarsit de
toamna" intruneste toate
caracteristicile speciei literare
pe care o prezinta.

UNIVERSUL POEZIEI

Poezia este o descriere literara de tip tablou, cu


mentiunea ca spatiul descris este marginit la atat
cat cuprinde privirea. Tabloul se constituie pe doua
dimensiuni: una terestra (strofele I, II si IV) si una
cosmica (strofa a IlI-a).
Acest text se incadreaza in genul liric, intrucat,
dincolo de tabloul inspaimantator descris,
percepem sentimentele autorului: spaima in fata
puterilor naturii, tristetea determinata de venirea
iernii, nelinistea, dorul dupa zilele verii (care
pleaca odata cu pasarile calatoare).

Strofa 1

Poezia se deschide cu tabloul plecrii


psrilor cltoare care se indreapt
spre trile calde, trezind in sufletul
poetului tristee si un "jalnic dor",
intensitatea sentimentului fiind
sugerat prin intermediul inversiunii.

Strofa 2

Tabloul trist al naturii este realizat cu ajutorul


antitezei dintre cele dou anotimpuri: primavara
si toamna, evindeniind nostalgia poetului la
amintirea cmpiilor inverzite si deznadejdea sa
in fata naturii lipsite de viat. Comparaia
"frunzele zbor in aer si de crengi se deslipesc/ ca
frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc"
infaiseaz toamna ca anotimp al melancoliei,
subliind in aceleasi timp legatura dintre om i
natur.

Strofa 3

De la imaginea terestr a toamnei poetul isi


indreapt privirea spre imaginea cosmic a
peisajului, crend un tablou al vzduhului
invadat de nori pe care ii compar cu niste
balauri din poveste in fata crora "soarele
iubit" se ascunde. Moartea naturii este
sugerat pintr-o imagine auditiv:"un card de
corbi iernatici, in vzduh croncnitori".

Strofa 4

Tabloul iernii, realizat cu ajutorul repetiiei si a


personificrii, este deosebit de sugestiv.
Iarna trimite mesagerul, vntul, pentru a rspandi o
infiorare in rndul vieuitoarelor pe care poetul le
surprinde intr-un vacarm realizat cu ajutorul
enumeraiei: "Boi rag, caii rncheaz ...
Ca in majoritatea pastelurilor lui Vasile Alecsandri
se observ in finalul prezena omului:"Omul trist
cade pe gnduri i s-apropie de foc".
Tabloul este dinamic, realizat cu ajutorul unor verbe
de micare, rednd schimbrile din natur.

Sentimentele exprimate

Sentimentele poetului sunt exprimate prin


intermediul peisajului: iarna fiind un anotimp pe
care Alecsandri nu l-a iubit, apropierea ei ii provoac
neliniste si spaim. Acestea se reflect in modul in
care este inftisat spectacolul naturii.
Poetul are o atitudine contemplativa, priveste
tabloul (uneori, din interior, de la fereastra conacului
su din Mircesti), dar nu intervine in modificarea lui.

Imagini: Internet
Muzica: Paganini Violin Sonata #6