ROD VIU ROMÂNESC

Introducere
Aparținem unei specii aflata într-un proces de degenerare lent dar continuu. Majoritatea
persoanelor iau cel puțin o pastilă zilnic sau se tratează de ceva. Coeficientul de inteligență al
tinerilor europeni a scăzut în ultimii 20 de ani cu 17%.

Se înmulțesc exponențial cazurile de boli grave: alergii, diabete, cancere care fac numeroase
victime.

De 10.000 de ani de când omul a început să practice agricultura, mediul înconjurător s-a
degradat continuu datorită practicilor agricole care s-au îndepărtat din ce în ce mai mult de
șabloanele naturale.

Aratul, incendierea de păduri și miriști pentru a "curăța" zona, pășunatul intensiv necontrolat și
multe altele au făcut să se piardă suprafețe enorme de terenuri agricole prin deșertificare.
Procesul de degenerare a culminat cu revoluția verde care a avut loc după al doilea război
mondial. Toată logistica industriei de război s-a transferat în agricultură: Tancuri – tractoare,
explozibili – fertilizanți, arme de nimicire in masa – fitosanitare.

Din acest moment, declinul s-a accelerat, având astăzi o agricultură convențională care a ajuns
la limitele sustenabilității și un sol a cărui degradare a ajuns la cote alarmante. Impactul
medioambiental și cel asupra sănătății omului ne duce cu pași mari spre extincția noastră ca
specie. În fiecare minut, dispar din peisajul agricol 23 de hectare de teren. Mai avem sol fertil
pentru 60 de recolte. De existența și fertilitatea solului depind existența și bunăstarea noastră.

Spunem cu toții că ne iubim familia, dar continuăm să umplem cărucioarele din supermarketuri
cu alimente de "bună calitate". Cei care mai avem capacitatea să ne inclinam asupra acestui
subiect ar trebui să luăm taurul de coarne și să trecem la o agricultură regenerativă, să susținem
agricultura regenerativă prin practicarea acesteea sau prin consumul exclusiv sau cel puțin
majoritar al alimentelor provenite din acest tip de agricultură, fiind singura hrană adevărată a
corpului și minții noastre.

Sa luam taurul de coarne

Nici un agricultor nu dorește sa distrugă planeta, sa facă sa dispară specii sau sa piardă
fertilitatea solului. Totuși, aceste lucruri se întâmpla datorita faptului ca trăim într-o societate in
care preferam comoditatea in fata efortului si așteptăm mereu rezultate spectaculoase pe
termen scurt. Asupra noastră se exercita presiuni sociale, iar mai presus de toate, ne este teama
sa facem pasul. Va fi necesar sa plătim un preț pentru trecerea de la agricultura convenționala
la cea regenerativa datorita stării de degradare a solului.

Exemplu 1: Intr-un câmp de pomi fructiferi cu solul arat si un sistem de fertilizare prin irigare,
unde nu exista nicio "buruiana", acești arbori se hrănesc cu fertilizanți de sinteza care sunt dozați
direct la rădăcina si nu au concurenta. In acest scenariu, când ajunge un patogen, acesta se va
multiplica si se va transforma într-o plaga sau o boala.

Exemplu 2: Arborii au alături multe plante care au roluri distincte: una sa absoarbă azotul din
aer, alta sa transforme materia organica in sol pentru a hrăni microorganismele, altele care ajuta
la descompunerea solului prin rădăcinile lor, altele care atrag polenizatorii sau insectele
Material realizat de: Constantin Turcu
Aprobat echipa de mentori ROD VIU ROMÂNESC
 ROD VIU ROMÂNESC

Material realizat de: Constantin Turcu

Aprobat echipa de mentori ROD VIU ROMÂNESC
 ROD VIU ROMÂNESC

benefice. Când ajunge un patogen, acesta are concurenta si dușmani, deci va avea dificultăți in
a se instala ca plaga sau boala.

Al doilea exemplu este mult mai sustenabil din toate punctele de vedere, dar pentru a trece de
la un sistem agricol la altul in care arborii primesc toata hrana prin administrare
„intravenoasa”, la un sistem in care trebuie sa împarta hrana cu alți "invitați la masa", va fi
necesar un proces de adaptare. Schimbarea modului de cultivare va duce in principiu la scăderea
producțiilor, deoarece plantele vor avea un sol lipsit de biodiversitate si compact, inadecvat
pentru viată normala. Trebuie sa recuperam solurile distruse de anii de practici agricole
inadecvate. Cu cat ne vom ocupa mai intens de creșterea continua a calității solului, cu atât vom
reduce timpul in care vom avea producții mai slabe.

Fotosinteza
Energia care pune în mișcare viața pe Pământ provine de la soare, iar plantele sunt organismele
care se folosesc de această energie prin procesul de fotosinteză. Supraviețuirea tuturor ființelor
vii de pe planetă depinde de acest proces, de aceea este atât de important să-l înțelegem bine.

Plantele extrag, cu ajutorul rădăcinilor, apa și sărurile minerale sub formă de sevă brută care
urcă prin vasele lemnoase până la nivelul frunzei. În frunze se găsesc niște făbricuțe minuscule
numite cloroplaste, unde se găsește un pigment de culoare verde (clorofilă). Tot în frunze se
găsesc niște pori minusculi (stomate) prin care intră bioxidul de carbon în plantă.

Avem în plantă ingredientele necesare procesului de fotosinteză: apa, mineralele, clorofila și, în
decursul zilei, lumina solară.

Fotosinteza este un proces care se dezvoltă în două etape. Faza luminoasă, în care clorofila
absoarbe lumina de la soare și o transformă în energie chimică, pe care planta o va utiliza în a
doua etapă a fotosintezei - faza obscură. În acest proces, se descompun moleculele de apă, prin
care se eliberează oxigenul. Hidrogenul se folosește pentru a converti dioxidul de carbon în
zaharuri, amidon și aminoacizi.

Energia chimică stocată în zaharuri se folosește pentru metabolismul plantei și pentru

producerea de structuri celulare (pereți și membrane). La rândul lor, acești compuși organici pot
fi utilizați de către alte organisme care se hrănesc cu plantele, fiind o sursă importantă de energie
pentru întregul ecosistem.

Plantele C3 si C4
90% din plantele de pe planetă, când întâlnesc anumite condiții de căldură excesivă sau puțină
umiditate în aer, încep să domine procesul de fotorespirație în detrimentul procesului de
fotosinteză, de aceea la anumite latitudini plantele se opresc din creștere vara sau se pot usca.
Aceste plante se cunosc sub numele de plante C3, majoritatea cerealelor precum grâul, orzul,
orezul și chiar soia sau majoritatea arborilor.

Plantele C4 - porumbul, sorgul, meiul sau trestia de zahăr și alte plante care se găsesc pe pajiști
din zonele tropicale pot continua să capteze dioxid de carbon inclusiv în condiții de
temperaturi înalte și valori scăzute de umiditate, limitând procesul de fotorespirație și
menținându-și creșterea.

Material realizat de: Constantin Turcu

Aprobat echipa de mentori ROD VIU ROMÂNESC
 ROD VIU ROMÂNESC

Plantele CAM sunt capabile să capteze CO2 noaptea, putând trăi în zone cu climă aridă, cum ar
fi cactușii.

Aceste cunoștințe ne pot fi de folos în gestionarea cu succes a culturilor noastre.

Ciclul energetic

Alan Savory, creatorul conducerii holistice, afirmă că există patru procese care trebuie să
funcționeze corect pentru ca ecosistemele să fie în echilibru. Aceste patru procese sunt
interconectate între ele și sunt următoarele:

- Ciclul energiei
- Ciclul apei
- Ciclul mineralelor
- Ciclul vieții

Naturalistul englez Charles Sutherland Elton a dezvoltat conceptul piramidei energetice pentru
a vizualiza modul în care fiecare dintre legăturile lanțului trofic folosește energia pe care o
conține legătura anterioară. Baza piramidei este formată din plante, care utilizează lumina solară
pentru creștere. Prima treaptă o formează acele organisme care se alimentează cu plante, cum
ar fi ierbivorele - consumatorii primari. La următorul nivel se află consumatorii secundari, care
se alimentează din consumatorii primari, și tot așa succesiv. Datorită proceselor vitale și
metabolice, se utilizează doar o parte din energia disponibilă din alimente, iar restul se pierde
sau se disipează sub formă de căldură. Fiecare treaptă din piramida este capabilă să rețină doar
10% din energia disponibilă din treapta anterioară.

Ciclul apei
Cantitatea de apa de pe planeta este fixa si circula in mod constant de la suprafața pământului
in atmosfera, schimbând-si starea de agregare. In atmosfera, apa se condensează formând nori,
care apoi se întorc la suprafața pământului sub forma de ploi si ninsori. Din întregul ciclu al apei
in natura, ne interesează cum apa afectează solul si utilizarea acesteia de către plante. Apa care
se scurge la suprafață solului va lua cu ea materie organica, pământ si microorganisme. Practicile
agricole care reduc capacitatea de infiltrare sunt acelea care lasă solul gol, fără vegetație, inclusiv
folosirea erbicidelor, aratul si suprapășunatul. Un sol structurat cu un conținut de 1% materie
organica va fi capabil sa retina cu 230.000 de litri mai multa apa pe fiecare hectar anual.

Ciclul mineralelor
Mineralele sunt nutrienții care fac posibila viața si, ca si apa, circula in mod natural intre
atmosfera, ființe vii si sol. Rocile conțin majoritatea mineralelor de pe planeta, dar plantele nu
au capacitatea de a le absorbi in mod direct si au nevoie de ajutorul microorganismelor. Odată
absorbite in planta, acestea sunt incorporate in țesuturile si organele sale. Când frunzele sau
rădăcinile mor, mineralele pe care le conțin se reîntorc in sol. Universul microscopic din sol este
compus dintr-o imensa varietate de organisme, toate având un lucru in comun: au nevoie de
anumite condiții ambientale pentru a supraviețui. Au nevoie de umiditate si aerisire corecta si
trebuie sa fie protejate împotriva radiațiilor solare. Orice practica agricola care expune suprafata
solului la lumina solara sau care compactează solul va avea efecte devastatoare asupra multor
microorganisme care trăiesc in el, ducând la dezechilibre enorme. Când plantele
Material realizat de: Constantin Turcu
Aprobat echipa de mentori ROD VIU ROMÂNESC
 ROD VIU ROMÂNESC

nu dispun de nutrienți din cauza lipsei de microorganisme, iar noi decidem sa le alimentam cu
îngrășăminte chimice solubile direct la rădăcina , reducem randamentul energetic al sistemului
si intram intr-un cerc vicios, aceste produse distrugând in continuu energia din sol.

Ciclul vieții
Lanțul trofic descrie procesul prin care se transmit nutrienții intre diferite specii care trăiesc in
aceeași comunitate, unde fiecare se alimentează din cele care se afla in nivelele inferioare, si
servesc drept aliment celor de la nivel superior. Astfel este definita legea vieții.

In ciclul vieții comunităților din sol trăiesc împreuna organisme foarte mici compuse din
comunități cu adevărat enorme, daca privim numărul indivizilor care le formează.

In primul nivel al lanțului trofic al solului se găsesc plantele care își fabrica propriul aliment
mulțumita energiei solare. Aceasta hrana este compusa din carbohidrați pe care planta ii
eliberează prin intermediul rădăcinilor in proporții de 40% din total, cu ajutorul cărora atrage si
alimentează fungii si bacteriile, membri ai celui de-al doilea nivel al lanțului trofic.

La rândul lor, ciupercile si bacteriile atrag prădătorii acestora, protozoarele si nematozii, care
aparțin nivelului următor. Când protozoarele si nematozii se alimentează cu fungi si bacterii,
generează o excreție care la rândul ei constituie aliment pentru planta. De asemenea, excrețiile
fungilor si bacteriilor constituie aliment pentru planta. Acest pas este cel mai important in
interesul nostru ca si producători de alimente, deoarece este unde se eliberează fertilizantul
natural pentru culturile noastre.

In următorul nivel se găsesc consumatorii celor din nivelul anterior, care sunt nematozii ce se
hrănesc cu alți nematozi, artropozi, rame si larve de insecte. Cei din urma perforează cavități in
sol unde pot penetra apa si aerul, pentru a favoriza si accelera multe din aceste procese. In
treapta superioara vom găsi consumatori de consumatori de consumatori: insecte, pasari si
mamifere, care se alimentează din cei anteriori. Cum spune piramida energetica, fiecare nivel
furnizează energie pentru nivelul superior, pe care o obține de la nivelul inferior. De aceea, un
ciclu de viață eficient poate exista doar când ai indivizi din toate nivelele din lanțul trofic. Deja
cunoaștem cele patru procese naturale care trebuie sa funcționeze corect pentru ca sistemul din
proprietatea noastră sa fie sănătos. De exemplu, daca vedem intr-un câmp consumatori
superiori, cum ar fi păsări, insecte si mamifere, lanțul trofic este întreg, din care rezulta ca avem
toate treptele inferioare de indivizi. Rezulta ca viață si ciclurile ei circula de forma eficienta, iar
noi avem tot ansamblul de organisme care lucrează pentru noi de forma eficienta zi si noapte.

Sa luam decizii corecte

Misiunea noastră ca agricultori regenerativi este să ne asigurăm de funcționarea corectă a celor
4 cicluri naturale. Eșecul unuia dintre cicluri va afecta celelalte cicluri, datorită faptului că sunt
interrelaționate. De exemplu, într-o cultură de arbuști trebuie să eliminăm "buruienile" cu
ajutorul aratului. Cum afectează acest proces ciclurile naturale?

Aratul afectează ciclul energiei, eliminând plantele nu mai putem beneficia de energia gratuită
a soarelui, iar pe de altă parte vom folosi energie fosilă pentru arat.

Lăsând solul descoperit, vom reduce capacitatea de infiltrare și retenția apei, favorizând scurgeri
și eroziuni și o reținere mai mică de apă de fiecare dată când plouă.

Material realizat de: Constantin Turcu

Aprobat echipa de mentori ROD VIU ROMÂNESC
 ROD VIU ROMÂNESC

Fără plantele care pompează minerale de la diferite nivele din sol, mineralele vor rămâne unde
sunt, fără ca nimeni să le utilizeze.

Aratul mai provoacă și o alterare a orizonturilor solului, schimbând condițiile ambientale și

afectând microbiologia existentă. Fără microbiologia din sol, populațiile de la nivelurile trofice
superioare se slăbesc, iar sistemul nostru devine mai slab și mai vulnerabil la posibilele plăgi și
boli.

Avantajul mare pe care îl avem având grijă de ciclurile naturale are un efect foarte interesant
pentru noi: cu cât mai eficiente sunt aceste cicluri, cu atât mai puțină energie, timp și bani va
trebui să investim pentru ca totul să funcționeze. După recoltare, dacă se incorporează în sol tot
ce rămâne de la plantă, aceasta este biomasă gratuită obținută cu ajutorul soarelui și a
procesului de fotosinteză, crescand cantitatea de materie organică din sol, cu mai puțin efort,
decât dacă ar fi să o incorporăm din afara sistemului.

Dacă avem grijă de ciclul vieții și avem un sol plin de bacterii, ciuperci și protozoare, când
ciupercile extrag fosforul dintr-o rocă și îl pun în circulație, economisim aplicarea fosforului de
formă solubilă, iar când protozoarele eliberează azot consumând bacterii și îl lasă la dispoziția
culturii, economisim bani pe uree. Când gărgărițele mănâncă afidele, nu va trebui să pierdem
timp și bani pentru a aplica insecticid culturilor noastre.

Înțelegând solul
Pentru ca ciclul energetic sa funcționeze trebuie sa mărim baza piramidei energetice si asta se
obține prin mărirea numărului de plante. Pentru ca ciclul apei sa funcționeze corect trebuie sa
mărim cat mai mult posibil capacitatea de infiltrare si reținerea apei. Pentru ca ciclul
mineralelor sa funcționeze bine, trebuie sa avem mineralele si microorganismele necesare. Un
ciclu de viață sănătos este posibil doar daca solul proporționează adăpostul si alimentele
pentru imensitatea indivizilor din lanțul trofic.

Solul joaca un rol foarte important, de aceea e foarte important sa-l înțelegem bine. In sol se
găsesc patru elemente importante: apa, aerul, fracția minerala si fracția organica.

Ca agricultori regenerativi trebuie sa ne obișnuim cu conceptul celor 3 M: materie organica,

mineral si microbiologie. Daca avem cele mai bune ingrediente din lume pentru a prepara o
mâncare si nu respectam proporțiile aceasta va ieși de proasta calitate sau nu va putea fi
servita. Un sol de buna calitate trebuie sa aibă următoarele proporții (Fred Magdoff):

- 25 % apa
- 25 % aer
- 45-47 % minerale (nisip, mal, argila)
- 3-5 % materie organica

Se pot întâlnii următoarele exemple: 1.- 45% apa, 5% aer, 45% minerale si 5% materie
organica. Acesta este un sol cu drenaj insuficient iar plantele pot muri prin asfixie radiculara.
2.- 25% apa, 5% aer, 69% minerale si 1% materie organica. Acest este un sol compactat si va
duce la asfixierea plantelor.

Materia organica este de doua feluri: materie organica complet transformata care da fertilitate
solului si materie organica parțial transformata (particulata) care are doar o fertilitate
potențiala si care are nevoie sa se transforme complet pentru a crea fertilitate.
Material realizat de: Constantin Turcu
Aprobat echipa de mentori ROD VIU ROMÂNESC
 ROD VIU ROMÂNESC

Textura solului

Este parametrul care se utilizează pentru a descrie proporția relativa, in procente intre
particule inorganice din sol in funcție de mărime.

Particule inorganice din sol provin din sedimente din roci care prin acțiunea geologica sau
climatica pe parcursul a milioane de ani, sau transformat in particule minuscule care se
clasifica in: argile, maluri si nisipuri a caror compoziție este relaționata cu compoziția rocii
mama din care provin.

Particulele de argila sunt cele mai mici cu un diametru mai mic de 2 microni adică 0,002mm.
Malurile sunt particule mijlocii ca mărime cu un diametru intre 2-50 microni iar nisipurile
având particule cu diametru cuprins intre 50-200 de microni. Fiecare sol are textura sa si poate
fii argilos, mâlos, nisipos si mixt. Este inprescindibil sa cunoaștem textura unui sol pentru a
adapta cele mai bune practici agricole regenerative. Argila având particulele cele mai mici
dispune de o suprafață mult mai mare care se relaționează cu mediul exterior decât nisipul, de
aceea va avea o capacitate mult mai mare de a captura nutrienți si de asociere cu materia
organica. Textura unui sol este un parametru care afectează direct proprietățile atât de
importante cum ar fii: capacitatea de drenare si de reținerea apei, aerisirea si capacitatea de
retenție de nutrienti si conținut de materie organica. Textura solului mai are influenta asupra
coeficientului de interschimb cationic (C.I.C) si asupra capacitații de amortizare a pH-ului.

Textura unui sol este importanta cand planificam sistemul de irigare sau fertilizare.

Structura solului
Structura solului este relaționata cu textura acestuia. Particulele din fracția minerala a solului
(argile, maluri si nisipuri) prin faptul ca sunt atât de mici se unesc intre ele cu ușurința prin
intermediul acțiunilor diferitelor forte precum sarcini electrice, presiuni fizice, prin efectul de
adeziune ale substanțelor precum humusul, materia organica in descompunere sau zaharurile
excretate de propria planta prin rădăcini. Aceste grupuri de particule unite intre ele împreună
cu materia organica sa numesc agregate care pot avea diferite mărimi, forme distincte si care
sunt aproximativ stabile. Stabilitatea acestor agregate este realizata cu ajutorul unui ”ciment” –
glomalina care este o glicoproteina din sol si care se găsesc din abundenta in filamentele si sporii
fungilor micorizici arbusculari, in materia organica din sol si din rădăcini.

Structura este o proprietate morfologica care nu se poate cuantifica. Unele tipuri de structura
sunt granulare, in bloc, in coloane sau laminare, mari sau mici. Structura poate fi rea (sol complet
destructurat), structura slaba, structura moderata si structura puternica (agregate bine definite
si durabile). Acestea din urma sunt soluri nealterate si cu conținut mare de materie organica.

Intr-un sol bine structurat aerul si apa își vor găsi drumul pentru a se stabili intre particulele
minerale si organice, va avea o buna capacitate de infiltrare si reținere, iar microorganismele si
plantele vor avea o mai mare posibilitate de mișcare si dezvoltare corecta.

Material realizat de: Constantin Turcu

Aprobat echipa de mentori ROD VIU ROMÂNESC
 ROD VIU ROMÂNESC

Structura unui sol este relaționată cu lucrările care se fac in acel sol si poate fi considerata ca si
al patrulea M.

Păstrarea structurii se obține prin minimizarea lucrărilor cu mașini grele si promovând culturile
permanente sau cuverturile vegetale, care favorizează o buna structura.

Daca ne preocupam sa creștem populațiile de animale si plante, de a îmbunătăți echilibrul intre

nutrienti si de a creste cantitatea de materie organica, structura solului se va îmbunătăți
rezultând din aceasta proliferarea organismelor, o îmbunătățire a echilibrului intre nutrienti si o
mai buna dezvoltare vegetala, care va mari mai mult cantitatea de materie organica care prin
intermediului captării a mai mult carbon atmosferic îmbunătățind din ce in ce mai mult structura
solului.

In locul cercului vicios moștenit de la revoluția verde, vom intra intr-un cerc virtuos care se va
îmbunătății cu trecerea timpului.

Preocupa-te sa lucrezi corect propriul sol, si structura se va îmbunătăți continuu prin ea însași
odată cu trecerea timpului.

Primul M – Materia organica

Materia organică este acea fracție din sol care cândva a făcut parte dintr-o ființă vie și care
acum este într-un proces de descompunere sau complet descompusă.

Natura are un mecanism specializat în descompunerea resturilor ființelor vii după moartea
acestora. Dacă nu ar fi fost așa, viața pe Pământ nu ar fi fost viabilă sau ar fi fost extrem de
dezagreabilă. Aceste procese de degradare sunt responsabile de a transforma materia
organică vie (insecte, microbi, rădăcini, etc.) în materie organică transformată, o parte va suferi
un proces numit mineralizare, în timp ce alta parte se va transforma în humus.

Depinde de materia organică, acest proces poate avea două căi: humificarea, în care materia
organică se stabilizează și se transformă într-o substanță foarte stabilă, sau o transformare în
materie organică fugitivă care, după cum îi spune și numele, tinde să dispară din sistem. Se
mineralizează și se transformă în substanțe inorganice minerale care servesc drept aliment
pentru alte ființe vii.

Humusul facilitează dezvoltarea fungilor, pe când materia organică fugitivă favorizează apariția
bacteriilor. Când materia organică provine din bălegar proaspăt sau se formează din culturi
erbacee de ușoară descompunere, aceasta va genera o fracție mai rapid de mineralizat care va
aduce nutrienții într-un ritm mai rapid culturilor.

Când materia organică provine din materiale compostate sau se formează din elemente
lignificate, cum ar fi resturile de la tăierea copacilor sau culturilor lemnoase, va rezulta humus,
un element foarte stabil care va rămâne în sol timp îndelungat, eliberând nutrienții într-un ritm
mai lent, favorizând structura și capacitatea de reținere a apei în sol.
Material realizat de: Constantin Turcu
Aprobat echipa de mentori ROD VIU ROMÂNESC
 ROD VIU ROMÂNESC

Dacă cultura are nevoie de un ajutor imediat, se va aplica materie organică ușor mineralizabilă.
Dacă avem nevoie să creștem capacitatea solului de înmagazinare a nutrienților și de
alimentare a culturilor în mod natural, aplicăm humus. Cămara de alimente din sol se mai
numește și complex argilo-humic.

Materia organică este compusă din 46% carbon. Scăzând materia organică din sol la 1%
(valoare mult mai mică decât înaintea revoluției verzi), carbonul se regăsește în atmosferă.

Complexul argilo-humic

După cum ii spune si numele este format din argila si humus. Particulele celor doua elemente au
ambele sarcina negativa, asa ca intre ele ar trebui sa se respingă si nici odată nu ar forma vreun
compus, dar datorita prezentei unor ioni minerali cum ar fi calciul, magneziul si fierul, care au
sarcini electrice pozitive, prin intermediul acestora argila si humusul se pot uni formând o
structura superioara care este denumită complex argilo-humic.

Aceasta structura are o sarcina electrica total negativa care atrage oricare particula cu sarcina
electrica pozitivă denuminta cation.

Aceasta informație ne ajuta sa înțelegem ca rezerva de nutrienti a solului nostru,este locul unde
alimentele se înmagazinează pentru ca plantele prin intermediul microorganismelor sa le poata
consuma. Este formata din argila si materie organica transformata in humus si de aceea, cu cat
avem mai mult din unul sau celălalt element, mai mulți nutrienti vor fi disponibili pentru plante.

Unitatea de măsura a capacitații pentru păstrare si interschimb de nutrienti cu faza solubila din
sol de unde se alimentează culturile noastre se numește Capacitate de interschimb cationic (CIC).

Creșterea CIC o putem face prin creșterea cantității de materie organica, cantitatea de argila
fiind o constanta. Prin arat se distruge aceasta capacitate de interschimb cationic iar plantele
vor profita imediat după arat, eliberându-se un număr mare de nutrienti, dar solul va fi din ce in
ce mai distrus. E ca si cum am tăia pomul ca sa putem culege comod toate roadele. Era o vorba
care spunea ca ”o sapa buna face cat o ploie buna” dar plantele profita pe moment de nutrienții
eliberați in urma prășitului si după aceea va fi valabila vorba ”Pâine pentru azi – foame pentru
mâine”.

Coeficientul de interschimb cationic se refera la porii din interiorul complexului argilo-humic

unde pot fii găzduiți cationii (nutrientii). Se măsoară in meq/100g (miliequivalent pe suta de
grame de sol). Prin arat se distruge complexul argilo-humic distrugând rezervele de nutrienti din
sol si oxidând materia organica.

Al doilea M – Mineralele

Material realizat de: Constantin Turcu

Aprobat echipa de mentori ROD VIU ROMÂNESC
 ROD VIU ROMÂNESC

Sistemul periodic al elementelor conține 118 elemente ordonate după numărul atomic. Din
toata tabla periodica plantele au nevoie de cel putin 45 de elemente pentru a se dezvolta corect.
Unele sunt necesare in mari proporții cum ar fii carbonul, hidrogenul si oxigenul. Acestea se
obțin direct din aer. Alte elemente sunt necesare in cantități infime dar imprscindibile cum ar fi:
cobaltul, fluorul sau litiul. Acestea din urma se obțin doar din sol. Unul din principalele noastre
obiective este de a asigura toate elementele necesare plantelor si un spectru cat mai larg de
microorganisme pentru a le putea procesa. La început când solurile sunt foarte puțin regenerate
,acestea nu pot sa proporționeze plantelor mineralele necesare datorita lipsei unor anumite
grupe de microorganisme sau minerale de care planta are nevoie si de aceea trebuie sa
cunoaștem bine necesitățile plantelor si simptomele carentelor minerale toate mineralele
inclusiv cele care apar in doze minime, sunt necesare pentru una din funcțiile specifice ființelor
vii. In afara de asta, mineralele sunt relaționate intre ele. Animalele si oamenii au nevoie de o
mare varietate de minerale pentru a supraviețuii si pentru a fi sănătoși. Mineralele se obțin prin
intermediul alimentelor adică prin intermediul plantelor si animalelor pe care le consumam.
Pentru a evita problemele de sănătate, trebuie sa evitam dezechilibrele minerale.

Unul din instrumentele regenerative de importanta majora este echilibrul mineral din sol. Când
lipsește un mineral din sol acesta va lipsi si din plante si din animale si din persoanele care le
consuma, de acea trebuie sa mergem la farmacie pentru tratarea simptomelor pe care ce
generează lipsa acelui mineral.

Doar NPK?

Având o alimentație bazata pe alimente sărace in nutrienti unde lipsesc proteine, vitamine si
minerale, face ca sănătatea noastră sa se resimtă in multe feluri.

In concret sistemul nostru imunitar pierde eficacitate si se slăbește iar corpul va deveni
vulnerabil in fata patogenilor. Majoritatea agricultorilor au alimentat plantele si implicit
animalele cu o dieta monotona bazata doar pe NPK in loc sa le proporționeze toata paleta de
elemente (minerale) de care au nevoie toate ființele vii. In cazul plantelor știm ca au nevoie de
cantități importante de macronutrienti, NPK dar de asemenea au nevoie de sulf, calciu si
magneziu. In cantități mai mici sunt necesare de asemenea si microelemente cum ar fi Fe, B, Mn,
Cu, Co, Cl, Mo si Zn. La fel de importante sunt si oligoelementele cum ar fi: Li, I, Se si multe altele.
Pentru a putea sa le punem in valoare in nutriția plantelor avem nevoie de microorganisme, care
sunt indispensabile in toate solurile.

Al treilea M – Microbiologia

Material realizat de: Constantin Turcu

Aprobat echipa de mentori ROD VIU ROMÂNESC
 ROD VIU ROMÂNESC

95% din viață din câmp se găsește in sol; doar o linguriță plina cu sol poate conține 10.000 de
protozoare, 1.000.000 de ciuperci si 100.000.000 de bacterii, fiecare familie fiind formata din mii
de specii distincte.

In cazul ciupercilor se cunosc 35.000 se specii, si se estimează ca aceasta cantitate reprezintă

doar 2% din totalitatea speciilor de ciuperci existente pe pământ.

Solul ca si plantele au nevoie de aceste organisme in aceeași măsura ca si omul pentru

supraviețuire. O persoana adulta are in corp intre 2 si 3 kg de microbi in principal in aparatul
digestiv, care sunt responsabile de multe procese vitale precum hrănirea si protecția împotriva
patogenilor. Solul este sistemul digestiv al câmpului si fără microorganisme suficiente nu poate
procesa alimentele pentru planta-animal-om. Ca si agricultori regenerativi trebuie sa vedem in
microorganisme niște aliați pe care daca ii îngrijim sigur vor fi recunoscători si vor avea grija de
noi. De aceea echilibrul intre bacterii si ciuperci este un aspect cheie pentru nutriția culturilor.

Pe fiecare hectar avem 8 tone de microorganisme, achivalentul a 10 vaci sau a 80 de oi. Avem
de 10 mai multe bacterii in corp decât celule umane, de unde rezulta ca avem mai mult ADN de
bacterii in corp decât ADN uman.

Microbiologia este o componenta esențiala pentru un sol viu si sănătos.

Figură 1: Pentru o buna fertilitate al sulului este nevoie de un consorțiu microbian format din cel puțin 11 grupe
funcționale de microorganisme.

Material realizat de: Constantin Turcu

Aprobat echipa de mentori ROD VIU ROMÂNESC
 ROD VIU ROMÂNESC

Proporția intre ciuperci si bacterii

Proporția cea mai numeroasa de microorganisme in sol este formata din bacterii si ciuperci.
Pentru a cuantifica relația numerica dintre cele 2 tipuri de microorganisme divizam numărul
ciupercilor la numărul bacteriilor. Exista o relație directa intre tipurile de plante care trăiesc in
sol si proporția intre ciuperci si bacterii. Nu toate plantele se alimentează de aceeași forma, in
concret ne referim la consumul de azot. Culturile lemnoase prefera azotul in forma amoniacala
in timp ce culturile erbacee sau pășunile prefera azotul in forma nitrica. Bacteriile nitrificante
sunt capabile sa transforme azotul de forma amoniacala in azot de forma nitrica. In funcției de
proporția dintre ciuperci si bacterii al unui sol, unele plante vor găsi nutrientul preferat iar altele
nu. Intr-un sol unde vrem sa cultivam cereale sau pe pășuni ne interesează sa avem mai multe
bacterii decât fungi pentru ca bacteriile vor transforma amoniul in nitrat. In cazul culturilor
lemnoase avem nevoie de mai multe ciuperci decât bacterii. In horticultura echilibrul dintre
ciuperci si bacterii este ideal (b/c=1)

Azotul din aer este un gaz inert si reacționează foarte greu cu alte molecule. Pentru a fi disponibil
pentru plante trebuie sa se găsească in sol sub forma de azot nitric (NO3-) sau azot amoniacal
(NH4+). Când se respecta raportul intre fungi si bacterii in functie de cultura, aceasta va fi mult
mai sănătoasă si cu producții mai mari (se potentează procesele naturale din proprietatea
noastră). In cazul in care folosim rele practici agricole se distrug mai mult ciupercile decât
bacteriile iar aceste din urma vor prolifera imediat.

După o aratua primele plante care apar sun erbaceele.

Fertilitatea

Un teren fertil de obicei produce mai mult, admite mai multe tipuri de culturi si este mai scump.
In ce consta fertilitatea?

Un sol este fertil atunci când este capabil sa alimenteze plantele si sa fie productiv cu un minim
aport din exterior.

Un sol este fertil atunci când ciclurile sale naturale funcționează corect, când natura lucrează
pentru noi, si când are spațiu pentru înmagazinarea nutrientilor si a altor elemente. Daca un sol
are multe minerale dar din lipsa de materie organica, microbiologie sau umiditate, sau pentru
dezechilibrul in proporțiile acestora, mineralele ne ajungând la planta nu vom avea de a face cu
un sol fertil.

Bogăția unui sol este reprezentata de capacitatea de interschimb de nutrienti cu organismele

care îl populează.

Material realizat de: Constantin Turcu

Aprobat echipa de mentori ROD VIU ROMÂNESC
 ROD VIU ROMÂNESC

Putem mări atât cantitatea cat si disponibilitatea elementelor nutritive avand grija de microbiota
din sol, prin aport de materie organica, echilibrând fracția minerala si favorizând o structura
corecta care sa permită condiții optime de umiditate, aerisire si temperatura. Când un sol nu
este fertil vom avea o slaba recolta din punct de vedere calitativ si cantitativ si vom avea nevoie
de un efort deosebit pentru a mari fertilitatea acestuia.

Plăgi si boli

Teoria Trofobiozei

In anul 1960 agronomul francez Francis Chaboussou a dezvoltat teoria trofobiozei relaționând
aplicarea de îngrășăminte foliare si fitosanitare de sinteza chimica cu o creștere a presiunii
plăgilor si bolilor, învinovățind pe agricultorul convențional si pachetul tehnologic creat de
multinaționalele din sectorul agricol, de o slăbire progresiva a culturilor.

O proteina este o structura organica formata din aminoacizi, print urmare are in componenta
azot. Aminoacizii sunt esențiali in fabricarea hormonilor, a țesuturilor si a organelor si prin
urmare pentru creșterea si reproducția ființelor vii incluzând plante, animale si persoane.

Plantele unesc aminoacizii pentru a forma proteina, iar seva elaborata transporta aceste
elemente pana in punctul de creștere unde se duc sa formeze proteine, daca totul funcționează
corect.

Daca pentru vreun motiv planta nu funcționează cum trebuie se produc erori in lanțul de
transport si construcție de proteine iar seva elaborata rămâne plina de zaharuri si aminoacizi.
”Patogenii” pot digera anumite substanțe simple cum sunt aminoacizii dar nu pot digera
molecule mai complexe cum ar fi proteinele.

Când o planta nu funcționează bine, fie pentru un dezechilibru mineral provocat de o fertilizare
neadecvata sau pentru aplicari de produse de sinteza chimica, care pot diminua respirația,
transpirația si fotosinteza plantei, având foarte mulți aminoacizi si zaharuri si puține proteine
rezulta ca plagile au” masa servita” si pot creste de forma exponențiala.

Cu cat o planta este mai slaba, mai mulți patogeni atrage iar cu cat este mai puternica, mai putini
patogeni atrage. Noi putem digera proteine pentru ca avem enzimele necesare in aparatul
digestiv, dar cu toate acestea sunt substate pe care nu le putem digera pentru ca nu avem
enzimele necesare. In anumite perioade din evoluția plantei cum ar fi înflorirea, procesul
fotosintetic se debilitează pentru ca planta trebuie sa îndeplinească alte funcții; planta rupe
proteine pentru a obține nutrienti, mărind de aceasta forma cantitatea de aminoacizi in seva
elaborata mărind posibilitatea de a fi atacata. Când solul are o buna fertilitate plantele sunt mai
puternice, fiind mai puțin vulnerabile iar când solul nu este fertil plantele se debilizează si atrag
mai mulți patogeni.

Trofobioza se explica ca o teorie si nu ca un principiu sau o regula asa cum ar trebui.

Teoria trofobiozei relaționează stadiul nutrițional al unei plante cu sensibilitatea de a fi atacata

Material realizat de: Constantin Turcu
Aprobat echipa de mentori ROD VIU ROMÂNESC
 ROD VIU ROMÂNESC

de plăgi.

Material realizat de: Constantin Turcu

Aprobat echipa de mentori ROD VIU ROMÂNESC
 ROD VIU ROMÂNESC

Insectele, ciupercile si bacteriile nu concurează cu noi pentru a obține alimentul pe care noi nu
îl mâncam. Unul din principiile de funcționare ale plăgilor este sa dispară plantele bolnave sau
desechilibrate. Unii investigatori afirma inclusiv ca plantele emit radiații infraroșii când nu sunt
sănătoase sau când sunt in desechilibru, aceste radiații acționează ca niște semnale care avizează
insectele unde au acces la hrana.

Trebuie sa nu mai vedem plaga ca fiind originea problemei ci ca pe un indicator. In loc sa

înțelegem mesajul plăgilor si buruienilor, omoram mesagerul si continuam cu produsele chimice
si transgenice. Exemplu: Mesajul burghiul de porumb. Porumbul este vulnerabil când are o
deficienta de bor. Prin urmare noi nu trebuie sa omoram mesagerul (burghiul de porumb) ci sa
compensam deficitul de bor.

Pentru tot sectorul agricol, insectele si plăgile supun o enorma problemă care ne pot las fără
recolta.

Conform paradigmei convenționale pe care toți am urmato pana acum, pentru a confrunta
aceasta mare problema ne-am centrat in propria problema si nu in cauzele acesteia. Dar aceste
instrumente (insecticide, erbicide, fungicide) intr-o mai mare sau mai mica măsura afectează in
mod negativ celelalte specii prezente in ecosistemul nostru, prin urmare biodiversitatea si
propria noastră diversitate. In afara de asta, patogenii se adaptează la aceste produse
dezvoltând rezistenta.

Când ne confruntam cu aceasta problema, prin prisma de a găsi cauza, ne intrebăm in primul
rând de ce ne viziteze patogenii, ce mesaj vor sa ne transmită? O forma de a sti este prin
intermediul observației vizuale ale plantelor noastre, dar avem un instrument mult mai sensibil
si mai precis: analizele de seva elaborata. Este recomandat sa se facă aceasta analiza de seva
elaborata una pe luna pe tot parcursul perioadei vegetative pentru a putea identifica ori ce
carenta de forma anticipata. Se trimit doua mostre: una de frunze vechi si una de frunze tinere
pentru a avea o imagine completa. Prin frunzele tinere si cele bătrâne, nutrienții se mișca de
forma distincta. Odată analizata mostra, laboratoarele vor proporționa informații asupra
riscurilor care amenința culturile noastre si vom avea posibilitatea sa acționam in consecința,
aportând nutrienții care lipsesc, aplicându-i in sol sau de forma foliara unde acțiunea este mai
rapida.

Cea mai buna metoda pentru ca plantei sa nu ii lipsească nimic este de a face ca solului sa nu-i
lipsească nimic si sa aibă toate ingredientele necesare pentru a alimenta planta: cei trei ”M” plus
o buna structura a solului; dar pana sa avem toate condițiile din sol, analiza de seva elaborata
poate fi de mare ajutor.

Plantele bioindicatori

Intr-un metru pătrat de pământ pot fi 10.000 de semințe de plante de diferite specii așteptând
momentul oportun pentru a germina, unele pot fi de zeci de ani. Semințele au o caracteristica
denumita latenta care se face responsabila de faptul ca putem păstra grâul inr-un sac de la un
an la altul fara sa germineze. Când semănam sămânța si are condițiile necesare începe sa se
dezvolte.Persoane ca Ducerf au dedicat ani investigând care sunt condițiile de a rupe latenta
Material realizat de: Constantin Turcu
Aprobat echipa de mentori ROD VIU ROMÂNESC
 ROD VIU ROMÂNESC

fiecărei plante si mulțumită lor acum știm ce condiții le pot face sa germineze.

Material realizat de: Constantin Turcu

Aprobat echipa de mentori ROD VIU ROMÂNESC
 ROD VIU ROMÂNESC

Observând plantele care exista de forma spontana intr-un ambient, putem cunoaște care sunt
condițiile care domina in acel ambient in afara de asta, la fel ca plăgile plantele au rolul sau
fiecare.

- Când un sol are prea mult azot nitric apar plantele care sunt mari consumatoare de
acest nutrient (urzica)
- Când un sol are probleme de compactatie apar plante cu rădăcini pivotante.
- Când un sol este mereu gol apar plantele târâtoare (iarba grasa).
- Când avem putin sol apare feniculul.
- Când avem suprapasunat apare armurariul.

Este realmente pasionant când descoperi ca pentru a controla buruienile cel mai eficient este sa
înțelegem de ce răsar, pentru ca așa putem schimba condițiile edafologice si ambientale si prin
urmare sa reușim sa nu mai fie o problema.

Cu cat solul este mai bun cu atât mai puține buruieni vor apărea. In locul lor apărând plante care
sa ajute recolta.

Material realizat de: Constantin Turcu

Aprobat echipa de mentori ROD VIU ROMÂNESC