1.1.

Factorii care influenţează agresivitatea

Sursele de influenţare a agresivităţii sunt din păcate foarte multe, ele pot fi grupate pe trei
categorii: factori ce tin de personalitate, de conduită şi de comportamentul acestuia.
Factori ce țin de personalitate
Este foarte simplu să explicăm conduita agresivă prin personalitatea agresivă, susține Șt.
Boncu. Pentru fiecare din noi este facil să stabilim diferenţe între cei pe care-i cunoaştem din
punctul de vedere al agresivităţii, apreciind că unii sunt foarte agresivi sau că alţii sunt foarte
puţin agresivi.
Cercetările din ultimii 25 de ani au atestat existenţa a două tipuri fundamentale de
personalitate, tipul A şi tipul B. Primul tip este predispus la boli coronariene. Persoanele din
această categorie sunt foarte active şi extrem de dispuse să intre în competiţie cu alţii; se pot arăta
adesea agresive cu cei care intră în competiţie cu ele. Indivizii de tip A preferă să lucreze singuri
când sunt stresaţi, pentru a evita conflictul cu ceilalți din cauza incompetenţei acestora şi pentru a
controla situaţia.
Sexul reprezintă o sursă importantă de diferenţe de agresivitate între indivizi. În cursul
procesului de socializare, băieţii sunt încurajaţi pe căi directe ori subtile să se arate agresivi, în
vreme ce fetele sunt constant descurajate. Mărimea diferenţei de agresivitate dintre cele două sexe
variază în funcţie de tipul de agresivitate: bărbaţii manifestă incomparabil mai multă violenţă
fizică şi au atitudini mai agresive; totuşi, femeile sunt la fel de dispuse ca şi bărbaţii să folosească
un atac verbal într-un context similar [apud 23, p. 238-239]
Factori situaționali sunt durerea, căldura şi zgomotul. Aceştia sunt descrişi mai jos:
 Durerea. Antrenează o creştere a agresivităţii (nu există obişnuinţă la durere şi studiile
făcute pe animale arată că ele răspund întotdeauna la durere printr-un comportament
agresiv).
 Căldura. Temperatura ridicată produce iritare şi duce la creşterea agresivităţii. Căldura
are însă o influenţă relativă asupra agresiunii, în măsura în care locuitorii din ţările calde
nu sunt mai agresivi decât alţi oameni. Între căldură şi agresiune nu este o relaţie cauzală
ci o corelaţie, ceea ce semnifică faptul că alţi factori asociaţi căldurii pot provoca
comportamente agresive.
 Zgomotul. Definit ca un sunet involuntar şi neplăcut se caracterizează prin volum şi
posibilitatea de a-l prevedea şi controla. Poate creşte agresivitatea persoanelor predispuse
 spre agresiune. Dacă indivizii pot să controleze zgomotul nu sunt mai agresivi decât alte
persoane.
În concluzia lui Ştefan Boncu[6], în urma experimentului efectuat, susţine că zgomotul
amplifică agresivitatea numai pentru indivizii care au deja tendinţa de a acţiona agresiv.
Stimulii sociali îşi lasă şi ei amprenta asupra agresivităţii în general, cât şi în cadrul mediului
familial. Pentru o evidenţiere mai clară a acestora, îi descriem mai jos.
 Atacurile incită la agresiune. Cercetările au arătat că indivizii deseori răspund la atacurile
verbale şi fizice ale altora şi se răzbună în aceiaşi manieră în care au fost atacaţi (conform
proverbului “ochi pentru ochi , dinte pentru dinte”);
 Înghesuiala. Creşterea densităţii sociale pare a fi dificil de suportat, dar impresia de
înghesuială poate fi modificată prin atribuirile pe care le face persoana asupra situaţiei. În
orice caz impresia subiectivă de a nu avea suficient spaţiu este o sursă de stres şi de
frustrare, în măsura în care se diminuează şi impresia posibilităţii de control. Această
neputinţă de a controla poate declanşa comportamente agresive.
 Teritoriile.Teritoriul corespunde unui spaţiu personal fizic apărat de o persoană sau de un
grup. Se pot distinge trei tipuri de teritorii: teritoriile primare (spaţii utilizate regulat de un
individ sau de un grup); teritoriile secundare (spaţii împărţite cu alţii); teritorii publice
(spaţii unde toată lumea are drepturi egale de acces). Când intimitatea este violată apare o
creştere a agresiunii, dar comportamentul unei persoane va depinde de modul în care va
interpreta comportamentul celuilalt şi de natura teritoriului violat.
 Prezenţa celorlalţi. S-ar părea că prezenţa unor martori la un comportament indezirabil va
reduce tendinţa spre agresiune. Faptul de a fi în grup face însă identificarea persoanelor
agresive mai dificilă şi creşte probabilitatea agresiunii.
 Alcoolul şi drogurile. Determină creşterea agresivităţii (dar şi în stare de ebrietate
agresivitatea este mediată de alte variabile: prezenţa altor oameni, aprobarea sau
dezaprobarea lor). Influenţa alcoolului se explică prin: efectul dezinhibator (controlul
cortexului slăbeşte); scăderea lucidităţii şi a realismului perceptiv (situaţia poate fi
interpretată eronat, nu se mai ţine cont de consecinţele comportamentelor). În cazul
drogurilor, comportamentele agresive sunt determinate şi de nevoia celor dependenţi de a
procura drogul.
  Sexul şi agresiunea. Vizionarea de filme sau reviste violente din punct de vedere sexual
atrag după sine o banalizare a violului şi a agresiunii. Cercetările arată că agresarea
femeilor este mai frecventă în ţările în care pornografia este mai puţin cenzurată (excepţie
Japonia, ceea ce dovedeşte că relaţia pornografie-agresiune este corelaţională şi nu cauzală,
depinzând, printre altele şi de cultură) [23, p.238-241].
În concluzie, putem afirma că, factorii evidenţiaţi mai sus din nefericire însă, se întîlnesc în
viaţa de zi cu zi şi pe multe meridiane ale globului, luînd uneori forme deosebit de grave,
provocînd cel mai des tulburări psihologice şi psihice la copii.