INSTITUȚIA PUBLICĂ

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ

ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU”
DIN REPUBLICA MOLDOVA

Pag. 1 / 91

CATEDRA DE STOMATOLOGIE ORTOPEDICĂ

”I. POSTOLACHI”

Teste către examenele de absolvire la stomatologie

ortopedică pentru studenții anul IV
1. C.S.Cîmpul protetic în edentaţia parţială întinsă este prezentat de:
a) [ ] vălul palatin
b) [ ] muşchii orofaciali
c) [ ] muşchii mobilizatori
d) [ ] fibromucoasa activ mobilă
e) [x] crestele alveolare şi bolta palatină

2. C.S.Valoarea parodontală a unui dinte este determinată de:

a) [x] gradul de implantare
b) [ ] starea gingiei
c) [ ] situarea dintelui în arcada dentară
d) [ ] gradul de distrucţie coronară
e) [ ] prezenţa sau absenţa antagonistului

3. C.S.Gradul de stabilizare a protezei parţiale mobilizabile este influenţat de:

a) [x] numărul dinţilor restanţi
b) [ ] starea psihică a pacientului
c) [ ] starea articulaţiei temporo-mandibulare
d) [ ] duritatea produselor alimentare
e) [ ] starea generală a pacientului

4. C.S.Particularităţile cîmpului protetic în edentaţia parţială întinsă se găseşte în funcţie de:

a) [ ] starea psihică a pacientului
b) [ ] gradul de deschidere a gurii
c) [x] localizarea şi întinderea breşelor arcadelor dentare
d) [ ] caracterul deglutiţiei
e) [ ] tipul de ocluzie

5. C.S.Fibromucoasa sănătoasă a cîmpului protetic edentat parţial cu grosime şi rezilienţă

moderată conform clasificării Supple corespunde clasei:
a) [x] I
b) [ ] II
c) [ ] III
d) [ ] IV
e) [ ] V

6. C.S.Fibromucoasa hipertrofiată, mobilă, flotantă a cîmpului protetic edentat parţial conform

clasificării Supple corespunde clasei:
a) [ ] I
b) [ ] II
c) [ ] III
d) [x] IV
e) [ ] V

7. C.S.Fibromucoasa cîmpului protetic edentat parţial atrofiată, subţire cu un grad de rezilienţă

 redus conform clasificării Supple corespunde clasei:
a) [ ] I
b) [х] II
c) [ ] III
d) [ ] IV
e) [ ] V

8. C.S.Conform clasificării Liund zona fibroasă periferică a fibromucoasei cîmpului protetic în

edentaţia parţială la maxilă este situată:
a) [x] pe coama apofizei alveolare
b) [ ] în zona mediană a palatului dur
c) [ ] în zona rugilor palatine transversale
d) [ ] în treimea posterioară a bolţii palatine
e) [ ] în zonele distale ale tuberozităţilor maxilare

9. C.S.Fibromucoasa subţire şi sensibilă la presiuni în edentaţiile parţiale ale maxilei conform

clasificării Liund corespunde zonei:
a) [ ] periferice a apofizei alveolare
b) [ ] rugilor palatine
c) [x] fibroase mediane
d) [ ] glandulare a bolţii palatine
e) [ ] coamei apofizei alveolare

10. C.S.Indicați tipul apofizelor edentate parţial, delimitate de Lejoyeux, conform clasificării
bazei osoase la maxilă:
a) [x] înalte, retentive cu versante extinse, paralele
b) [ ] înalte, neretentive cu versante periforme
c) [ ] înalte, cuboidale
d) [ ] trapezoidale
e) [ ] ascuţite

11. C.S.Indicaţi varietăţile tuberozităţilor maxilare în edentaţia parţială după Lejoyeux:

a) [x] retentive
b) [ ] asimetrice
c) [ ] ondulate
d) [ ] trapezoidale
e) [ ] ascuţite

12. C.S.Identificați tuberculii piriformi în edentaţiile parţiale, delimitați de Lejoyeux:

a) [ ] ovoidali
b) [x] cu valoare protetică negativă
c) [ ] triunghiulari
d) [ ] cuboidali
e) [ ] piramidali

13. C.S.Identificați apofizele alveolare în edentaţiile parţiale, după profil, delimitate de

Pietrokovski:
a) [ ] piramidale
b) [x] parabolice
c) [ ] plate
d) [ ] ascuţite
e) [ ] trapezoidale

14. C.S.Indicaţi varietatea bolţei palatine în edentaţiile parţiale după Lejoyeux:

a) [x] extinsă, fără torus palatin
b) [ ] ovoidală
c) [ ] patrată
d) [ ] îngustă
e) [ ] alungită
15. C.S.Precizați limitele rezilienţei fibromucoasei cîmpului protetic în diferite zone, în
edentaţiile parţiale, după diferiţi autori:
a) [ ] 10-12 mm
b) [ ] 8-9 mm
c) [ ] 7-5 mm
d) [ ] 4-3 mm
e) [x] 2,5-0,4 mm

16. C.S.Indicaţi elementul component al protezei parţiale mobilizabile cu placă acrilică:

a) [x] şeile protezei
b) [ ] apofiza protezei
c) [ ] corpul protezei
d) [ ] elementele antibacteriene
e) [ ] elementele antideformante

17. C.S.Baza protezei parţiale mobilizabile este prezentată de:

a) [ ] elementele de ancorare, menţinere şi stabilizare
b) [ ] dinţii artificiali
c) [x] conectorul principal
d) [ ] conectorii secundari
e) [ ] apofiza protezei

18. C.S.Identificați materialul din care pot fi confecţionaţi dinţii artificiali în proteza parţială
mobilizabilă:
a) [ ] oasele animalelor
b) [ ] supergips
c) [ ] lemn special
d) [ ] aramă
e) [x] ceramică

19. C.S.La rînd cu elementele mecanice de stabilizare, protezele parţiale mobilizabile se menţin
pe cîmpul protetic datorită:
a) [ ] dinţilor antagonişti
b) [ ] dinţilor artificiali
c) [x] elementelor anatomice morfofuncţionale a câmpului protetic
d) [ ] contactelor dento-dentare maximale
e) [ ] dinamicii mandibulare reduse

20. C.S.Precizați diametrul sîrmei de Wiplă din care se confecţionează croşetele în protezele
parţiale mobilizabile acrilice:
a) [ ] 2-2,5 mm
b) [ ] 1,5-2,0 mm
c) [x] 0,6-0,8 mm
d) [ ] 0,2-0,4 mm
e) [ ] 3-4 mm

21. C.S.Indicați segmentul din care sunt alcătuite croşetele din sîrmă de Wiplă:
a) [x] dentar (braţ)
b) [ ] mandibular
c) [ ] maxilar
d) [ ] anterior
e) [ ] posterior

22. C.S.Indicaţi limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă:

a) [x] vestibular- fundul de sac în limitele mucoasei pasiv-mobile
b) [ ] vestibular- fundul de sac depăşind limitele mucoasei pasiv-mobile
c) [ ] vestibular-nu ajunge cu 1-2 mm la mucoasa pasiv-mobilă
d) [ ] în zona dinţilor frontali restanţi-pînă la marginea incisivală
e) [ ] în zona dinţilor frontali restanţi- supracingular

23. C.S.Indicaţi limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă în zona dinţilor rerstanţi:
a) [x] în zona dinţilor laterali restanţi pînă în zona supraecuatorială
b) [ ] în zona dinţilor laterali restanţi pînă în zona subecuatorială- la colet
c) [ ] în zona dinţilor frontali restanţi – supracingular
d) [ ] în zona dinţilor frontali restanţi pînă la marginea incizală
e) [ ] în zona dinţilor laterali restanţi- pînă la nivelul suprafeţelor ocluzale

24. C.S.Determinați de ce depind dimensiunele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice:

a) [ ] starea generală a organismului
b) [ ] starea arcadei dentare antagoniste
c) [x] topografia breşei arcadei dentare
d) [ ] structura suportului osos
e) [ ] tipul de ocluzie

25. C.S.Determinați de ce depinde limita bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă în
zona distală:
a) [ ] înălţimea coronară a dinţilor restanţi
b) [x] caracterul breşei arcadei dentare terminală sau intercalată
c) [ ] gradul de implantare a dinţilor restanţi
d) [ ] gradul de înclinare a dinţilor restanţi
e) [ ] tipul de ocluzie

26. C.S.Limita distală a protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă în zona liniei A va fi:
a) [x] în edentaţiile întinse biterminale
b) [ ] în edentaţiile reduse unilaterale intercalate
c) [ ] în edentaţiile medii intercalate bilaterale și prezența tuberozităților maxilare retentive
d) [ ] în edentaţiile întinse frontale
e) [ ] în edentaţiile unilaterale medii intercalate

27. C.S.Indicaţi limita bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă în zona dinţilor
restanţi:
a) [ ] la coletul dinţilor frontali
b) [x] supracingular în zona dinţilor frontali
c) [ ] subecuatorial în zona dinţilor laterali
d) [ ] la coletul dinţilor laterali
e) [ ] la dorinţa medicului

28. C.S.Indicaţi limitele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă în zona
tuberculilor piriformi:
a) [ ] îi ocoleşte lingual
b) [ ] îi ocoleşte vestibular
c) [ ] ajung pînă la marginea lor mezială
d) [ ] nu ajung la limita lor mezială
e) [x] îi acoperă în funcţie de valoarea lor protetică

29. C.S.Precizați grosimea bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice:

a) [ ] 0,5 mm
b) [ ] 1,0 mm
c) [ ] 1,5 mm
d) [x] 2,0 mm
e) [ ] 2,5 mm

30. C.S.Identificați materialul din care poate fi confecționată baza protezei parţiale mobilizabile:
a) [ ] ciment ionomeric
b) [ ] acrilate termopolimerizabile elastice
c) [ ] materiale siliconice
d) [x] aliajele Cr-Co
e) [ ] ceramică

31. C.S.Precizați situațiile în care sunt indicate protezele parţiale mobilizabile acrilice cu placă:
a) [x] cînd sînt contraindicate punţile dentare
b) [ ] la prezenta migrărilor dentare
c) [ ] la absenţa dinţilor de minte
d) [ ] în ocluzia deschisă
e) [ ] la prezenţa durerilor articulare

32. C.S.Protezele parţiale mobilizabile acrilice cu placă pot fi confecţionate:

a) [ ] numai în edentaţiile terminale bilaterale
b) [ ] numai în edentaţiile terminale unilaterale
c) [ ] numai în edentaţiile frontale
d) [ ] numai în edentaţiile intercalate
e) [x] în orice tip de edentaţie parţială

33. C.S.Precizați de ce depinde dimensiunea bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la

maxilă:
a) [ ] raportul coroană clinică- rădăcină clinică a dinţilor restanţi
b) [ ] tipul de ocluzie
c) [ ] vîrsta
d) [x] mărimea breşelor arcadei dentare şi topografia lor
e) [ ] starea dinţilor antagonişti

34. C.S.Identificați dezavantajele protezelor parţiale mobilizabile acrilice:

a) [ ] nu sînt fizionomice
b) [x] au un suport muco-osos
c) [ ] dereglează respiraţia nazală
d) [ ] nu restabilesc întocmai dimensiunea verticală de ocluzie
e) [ ] provoacă apariţia galvanozei în cavitatea orală

35. C.S.La confecţioanarea protezei parţiale mobilizabile acrilice în prezenţa ocluziei instabile se
va determina:
a) [ ] spaţiul fiziologic de inocluzie
b) [ ] dimensiunea verticală de ocluzie
c) [ ] dimensiunea verticală de postură mandibulară
d) [x] poziţia neutră a mandibulei faţă de maxilă
e) [ ] numărul de perechi a dinţilor antagonişti

36. C.S.Precizați cea mai favorabilă linie croşetară la fixarea şi stabilizarea protezei parţiale
mobilizabile acrilice la maxilă:
a) [ ] sagitală
b) [x] diagonală
c) [ ] transversală
d) [ ] tangenţială
e) [ ] dreaptă

37. C.S.Indicaţi cea mai raţională linie croşetară în proteza parţială mobilizabilă acrilică la
mandibulă:
a) [ ] diagonală
b) [ ] sagitală
c) [ ] dreaptă
d) [ ] tangenţială
e) [x] transversală

38. C.S.Indicați cea mai favorabilă linie croşetară la fixarea protezei parţiale mobilizabile acrilice
la mandibulă:
a) [ ] tangenţială
b) [ ] diagonală
c) [ ] dreaptă
d) [ ] sagitală
e) [x] în suprafaţă
39. C.S.După legile biomecanice în proteza parţială mobilizabilă acrilică linia croşetară trebuie să
treacă:
a) [ ] la marginea protezei
b) [ ] în zona anterioară a protezei
c) [ ] în zona posterioară a protezei
d) [x] prin mijlocul bazei protezei
e) [ ] în zona laterală a protezei

40. C.S.În timpul funcţiei forţa verticală concentrată pe dinţii artificiali ai protezei parţiale
mobilizabile acrilice în apropierea primului premolar din dreapta în edentaţia de cl. I Kennedy
la maxilă va conduce la:
a) [ ] deplasarea protezei anterior
b) [ ] deplasarea protezei posterior
c) [x] înfundarea protezei mai exagerat în zona aplicării forţei şi mai puţin distal
d) [ ] înfundarea protezei bilateral de acelaşi grad
e) [ ] deplasarea dinţilor restanţi vertical

41. C.S.În timpul funcţiei forţa verticală concentrată pe dinţii artificiali în zona distală a protezei
parţiale mobilizabile acrilice în edentaţia parţială cl. I Kennedy limitată de canini va conduce
la:
a) [ ] înfundarea protezei uniform pe tot cîmpul protetic
b) [ ] înfundarea protezei uniform în zona anterioară
c) [ ] înfundarea protezei în zona medie
d) [ ] înfundarea protezei distal din partea opusă a locului de aplicare a forţei
e) [x] dezlipirea bazei protezei în zona anterioară

42. C.S.Identificați factorii care pot influența desprinderea protezei parţiale mobilizabile acrilice
în plan vertical:
a) [x] alimentele lipicioase
b) [ ] adeziunea
c) [ ] aerul atmosferic în timpul respiraţiei
d) [ ] elasticitatea braţelor croşetelor
e) [ ] greutatea protezei la mandibulă

43. C.S.Determinați factorii ce se opun deplasării protezelor parţiale mobilizabile acrilice:

a) [ ] bridele gingivo-alveolare
b) [ ] presiunea atmosferică
c) [ ] acţiunea musculară din zona periferică a protezelor
d) [ ] materialul din care este confecţionată baza protezei
e) [x] elementele de retenţie anatomică

44. C.S. Precizați factorii ce se opun deplasării laterale a protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
a) [ ] apofizele alveolare cu valoarea protetică negativă
b) [ ] apofizele alveolare cu un mare grad de atrofie
c) [x] montarea dinţilor artificiali strict pe centrul apofizei alveolare
d) [ ] montarea dinţilor artificiali spre oral
e) [ ] montarea dinţilor artificiali spre vestibular

45. C.S.Examenul clinic subiectiv a pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse începe cu:
a) [ ] determinarea gradului de deschidere a gurii
b) [ ] determinarea gradului de mobilitate a dinţilor restanţi
c) [ ] palparea
d) [x] motivaţia
e) [ ] sondarea

46. C.S.Examenul clinic obiectiv a pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse începe cu:
a) [ ] motivaţia
b) [ ] anamneza actualei maladii
c) [ ] anamneza vieţii
d) [ ] determinarea profesiei
e) [x] examenul exobucal

47. C.S.În scopul micşorării influenţei factorilor nocivi ce acţionează asupra parodontului dinţilor
 restanţi la utilizarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice se recomandă:
a) [x] răscroirea parodontală a conectorului principal
b) [ ] răscroirea plăcii palatinale în zona torusului palatinal
c) [ ] răscroirea plăcii palatinale în zona liniei Ah
d) [ ] alegerea corectă a acrilatului pentru confecţionarea protezei
e) [ ] respectarea etapelor clinice

48. C.S.Ce se întreprinde în scopul micşorării influenţei factorilor nocivi ce acţionează asupra
parodontului dinţilor restanţi la utilizarea protezelor parţiale mobilizabile:
a) [ ] răscroirea plăcii palatinale în zona torusului palatinal
b) [ ] răscroirea plăcii palatinale în zona liniei Ah
c) [ ] alegerea corectă a acrilatului pentru confecţionarea protezei
d) [ ] respectarea etapelor clinice
e) [x] folierea dinţilor şi a paradontului marginal pe modelul de lucru

49. C.S. La fixarea şi stabilizarea protezelor parţiale mobilizabile în edentaţiile subtotale se

utilizează:
a) [ ] dinţi artificiali din acrilat
b) [ ] dinţi artificiali din porţelan
c) [ ] dinţi artificiali metalici
d) [x] croşete mucosale Kemeny
e) [ ] acrilat incolor pentru baza protezei

50. C.S. Determinați sistemul special care se utilizează la fixarea şi stabilizarea protezelor parţiale
moblizabile în edentaţiile subtotale:
a) [ ] sistemul croşetar
b) [x] sistemul telescopat
c) [ ] adeziunea
d) [ ] retenţia anatomică
e) [ ] succiunea funcţională

51. C.S.Proba machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice are scopul de a verifica:
a) [ ] gradul de fixare a protezei
b) [ ] grosimea bazei
c) [ ] duritatea bazei
d) [x] precizitatea determinării ocluziei centrice
e) [ ] precizitatea modelului

52. C.S.La proba machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice se va verifica precizitatea
determinării:
a) [ ] grosimii bazei protezei
b) [ ] culorii bazei protezei
c) [x] poziţiei neutre a mandibulei faţă de maxilă
d) [ ] elasticităţii croşetelor
e) [ ] gradului de fixare a protezei

53. C.S.Indicaţi semnele de majorare a dimensiunii verticale de ocluzie la proba machetei protezei
parţiale mobilizabile acrilice în ocluzia instabilă :
a) [ ] gradul de deschidere a gurii este limitat
b) [x] absenţa contactului dintre dinţii antagonişti restanţi
c) [ ] simptomul spatulei este negativ
d) [ ] actul de deglutiţie nu este dereglat
e) [ ] proba fonetică este pozitivă

54. C.S.La proba machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice în ocluzia centrică s-a observat
în zona frontală un raport de prognaţie, iar în zona dinţilor laterali contact cuspidian. Care este
cauza:
a) [ ] nu s-a determinat corect dimensiunea verticală de ocluzie
b) [ ] la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată posterior
c) [x] la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată anterior
d) [ ] la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată spre stînga
e) [ ] la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată spre dreapta
55. C.S.Verificarea prezenţei contactului dintre arcadele dentare la proba machetei protezei
parţiale mobilizabile acrilice se efectuază:
a) [ ] prin mişcări mandibulare mezio-distale
b) [ ] prin actul de deglutiţie
c) [x] prin proba spatulei
d) [ ] prin mişcările funcţionale de lateralitate
e) [ ] prin actul de mastiacţie

56. C.S. Determinați spaţiul fiziologic de inocluzie în edentaţia subtotală a ambilor maxilare la
proba machetelor protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
a) [ ] 0,5 – 1,0 mm
b) [ ] 1,0 – 1,5 mm
c) [ ] 4,0 – 5,0 mm
d) [x] 2,0 – 3,0 mm
e) [ ] mai mult de 5,0 mm

57. C.S. Identificați metoda care se va utiliza la verificarea dimensiunii verticale de ocluzie la
proba machetelor protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
a) [ ] directă
b) [ ] electronică
c) [ ] anatomică
d) [x] anatomo-fiziologică
e) [ ] tridimensională

58. C.S.Precizați din ce motive proteza parţială moblilizabilă acrilică, ca regulă, imediat după
confecţionare nu inseră la cîmpul protetic:
a) [ ] limitele protezei sînt lărgite
b) [ ] limitele protezei sînt micşorate
c) [x] absenţa paralelismului suprafeţelor proximale a dinţilor limitrofi breşelor
d) [ ] dimensiunea verticală de ocluzie a fost determinată incorect
e) [ ] poziţia neutră a mandibulei a fost determinată incorect

59. C.S.Prezenţa ocluziei inverse în zona dinţilor frontali şi contactul cuspidian în zona dinţilor
laterali observat la proba machetelor protezelor parţiale mobilizabile acrilice sunt condiţionate
de:
a) [ ] majorarea dimensiunii verticale de ocluzie
b) [ ] micşorarea dimensiunii verticale de ocluzie
c) [ ] la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată anterior
d) [x] la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată posterior
e) [ ] la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată spre stînga sau dreapta

60. C.S.Din ce motiv este obligatorie corecţia ocluzală în protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
a) [x] dinţii sînt montaţi în ocluzor
b) [ ] dinţii sînt montaţi în afara simulatoarelor
c) [ ] dinţii sînt montaţi “la ochi”
d) [ ] dinţii au fost montaţi fără utilizarea bormaşinei
e) [ ] dinţii sînt montaţi incorect

61. C.S.Indicați materialul care se utilizează la armarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
a) [ ] materiale siliconice
b) [ ] materiale termoplastice
c) [x] plase metalice
d) [ ] acrilat elastic
e) [ ] acrilat autopolimerizabil

62. C.S.Determinați tipul de suport al protezelor parţiale mobilizabile acrilice:

a) [ ] rigid
b) [x] muco - osos
c) [ ] elastic
d) [ ] parţial
e) [ ] semielastic
63. C.S.Conectorul principal în protezele parţiale moblizabile scheletate este prezentat şi de:
a) [ ] inele
b) [ ] capse
c) [ ] gutiere
d) [ ] disjunctoare
e) [x] croşet continuu

64. C.S.Indicați tipul șeilor în proteza parţial moblizabilă scheletată:

a) [ ] rigide
b) [x] metalice incluse în acrilat
c) [ ] suspendate
d) [ ] elastice
e) [ ] tangenţiale

65. C.S.Precizați rolul conectorului principal în protezele parţiale mobilizabile scheletate:

a) [ ] fixarea dinţilor artificiali
b) [ ] unirea elementelor dentare cu şeile protezei
c) [x] unirea şeilor protezei
d) [ ] fixarea elementelor de ancorare şi stabilizare
e) [ ] micşorarea dimensiunilor bazei protezei

66. C.S.Indicaţi avantajele şeilor metalice incluse în acrilat în protezele parţiale mobilizabile
scheletate:
a) [ ] nu traumează fibromucoasa
b) [ ] sunt fizionomice
c) [ ] sunt fiziologice
d) [x] permit corecţia şi rebazarea
e) [ ] sunt igienice

67. C.S.Precizați lăţimea barei – ca conector principal în protezele parţiale mobilizabile

scheletate la mandibulă:
a) [x] 3,0 mm
b) [ ] 8,0 mm
c) [ ] l0,5 mm
d) [ ] 1,0 mm
e) [ ] 0,4

68. C.S.Precizați lăţimea conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată

prezentat de plăcuţă la maxilă:
a) [ ] 4,0 mm
b) [ ] 5,0 mm
c) [ ] 6,0 mm
d) [ ] 8,0 mm
e) [x] mai mult de 10 mm

69. C.S.Determinați grosimea conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată

prezentat de plăcuţă la maxilă:
a) [ ] 0,2-0,3 mm
b) [x] 0,4-0,5 mm
c) [ ] 0,6-0,7 mm
d) [ ] 0,8-1,0 mm
e) [ ] 1,5-2,0 mm

70. C.S.Indicați zona plasării conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată
prezentat de plăcuţă la maxilă:
a) [x] în zona palatinală posterioară
b) [ ] pe versantele interne a apofizelor alveolare
c) [ ] în zona torusului palatinal
d) [ ] în zona liniei Ah
e) [ ] în orice zonă

71. C.S.Determinați zona plasării conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă

 scheletată prezentat de bară la mandibulă:
a) [x] la 3-4 mm de festonul gingival şi cu 2 mm de la nivelul fundului de sac lingual
b) [ ] la 1-2 mm de festonul gingival şi cu 0,5-1 mm de la nivelul fundului de sac lingual
c) [ ] în zona coletului dinţilor restanţi
d) [ ] în zona ecuatorială a dinţilor laterali
e) [ ] în zona incizală a dinților frontali

72. C.S.Identificați forma conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată

prezentat de bară la mandibulă:
a) [ ] patrată
b) [ ] ondulată
c) [x] semiovală
d) [ ] trapezoidală
e) [ ] triunghiulară

73. C.S.Indicaţi forma de bară linguală în proteza parţială mobilizabilă scheletată:

a) [x] rotundă
b) [ ] în şa
c) [ ] ondulată
d) [ ] triunghulară
e) [ ] în semişa

74. C.S.Determinați raportul conectorului principal la maxilă prezentat de plăcuţe, cu mucoasa, în

protezele parţiale mobilizabile scheletate cu sprijin dento-paradontal rigid:
a) [ ] este distanţat cu 0,5 mm
b) [ ] este distanţat cu 0,8 mm
c) [ ] este distanţat cu 1,0 mm
d) [ ] este distanţat cu 1,2 mm
e) [x] are contact cu mucoasa

75. C.S. Pentru prevenirea înfundării în fibromucoasă a conectorului principal prezentat de bară în
proteza parţială mobilizabilă scheletată la mandibulă el este distanţat de la mucoasă în
dependenţă de:
a) [ ] lăţime
b) [ ] grosime
c) [ ] materialul din care este confecţionat
d) [x] gradul de rezilienţă a fibromucoasei
e) [ ] gradul de atrofie a apofizelor alveolare
76. C.S.Conectorul principal în protezele parţiale mobilizabile scheletate prezentat de plăcuţe
dento-mucosole se realizează:
a) [x] în contact cu suprafaţa orală a dinţilor supracingular sau supraecuatorial
b) [ ] la o distanţă de 0,2-0,3 mm de la mucoasă
c) [ ] la o distanţă de 0,4 mm de la mucoasă
d) [ ] la o distanţă de 3-4 mm de la mucoasă
e) [ ] la o distanţă de 5-6 mm de la mucoasă

77. C.S.Determinați rolul conectorilor secundari în proteza parţială mobilizabilă scheletată:

a) [ ] unirea şeilor protezei
b) [x] unirea elementelor dentare cu porţiunile mucosale ale protezei
c) [ ] unirea cu dinţii antagonişti
d) [ ] ocolirea formaţiunilor anatomice
e) [ ] ocolirea frenurilor buzelor şi a limbii

78. C.S. Indicați zona plasării conectorilor secundari în proteza parţială mobilizabilă scheletată:
a) [ ] pe suprafeţele ocluzale ale dinţilor
b) [ ] pe versantele interne ale proceselor alveolare
c) [ ] pe versantele externe ale proceselor alveolare
d) [x] pe feţele proximale ale dinţilor ancoră
e) [ ] pe centrul apofizelor alveolare

79. C.S.Determinați tipul conectorilor secundari în proteza parţială mobilizabilă scheletată, în

funcţie de starea parodontului dinţilor restanţi şi gradul de rezilienţă a fibromucoasei:
a) [ ] punctiformi
b) [ ] secţionaţi
c) [x] labili
d) [ ] subţiri
e) [ ] groşi

80. C.S.În protezele parţiale mobilizabile scheletate elementele de ancorare, fixare şi stabilizare
sunt prezentate de:
a) [x] diferite tipuri de croşete
b) [ ] arcuri intermaxilare
c) [ ] magniţi
d) [ ] implante
e) [ ] pivoţi radiculari

81. C.S.Determinați procesul de confecționare a croşetelor utilizate în protezele parţiale

mobilizabile scheletate:
a) [ ] presare
b) [ ] sudare
c) [x] turnare
d) [ ] coacere
e) [ ] galvanoplastie

82. C.S.Determinați tipul croșetelor după numărul dinţilor pe care se aplică, potrivit opiniei lui
Rîndaşu:
a) [ ] circulare
b) [x] bidentare
c) [ ] mucosale
d) [ ] dento-alveolare
e) [ ] parţiale

83. C.S.Determinați tipul de croșete utilizate în protezele parţiale mobilizabile scheletate:

a) [x] Ackers
b) [ ] Kemeny
c) [ ] Gavrilov
d) [ ] Kopeikin
e) [ ] Dolder

84. C.S.Identificați sistemul special de fixare şi stabilizare utilizat în protezele parţiale

mobilizabile scheletate
a) [x] culisele
b) [ ] croşetele Roach
c) [ ] croşetele Ney
d) [ ] pintenii ocluzali
e) [ ] croşetele Kemeny

85. C.S.Precizați grosimea pintenului ocluzal în croşetul tip Ackers:

a) [ ] 0,5-0,8 mm
b) [x] 1-1,5 mm
c) [ ] 2,0 mm
d) [ ] 2,5 mm
e) [ ] 3 mm

86. C.S.Determinați brațele croşetului Bonwill:

a) [x] două retentive, două opozante, două ocluzale
b) [ ] două retentive, două opozante, unul ocluzal
c) [ ] două retentive, unul opozant, două ocluzale
d) [ ] două retentive, trei opozante, unul ocluzal
e) [ ] numai unul retentiv, unul opozant şi unul ocluzal

87. C.S.Croşetul inelar Jackson este indicat în edentaţiile parţiale Kennedy:

a) [ ] cl I
b) [x] cl II
c) [ ] cl III
d) [ ] cl IV
e) [ ] cl V
88. C.S.Protezele parţiale mobilizabile scheletate sînt indicate cînd pe cîmpul protetic avem
următorul număr de dinţi restanţi cu parodontul sănătos:
a) [ ] 1 dinte
b) [ ] 2 dinţi situaţi alături
c) [ ] 3 dinţi situaţi alături
d) [ ] 2 dinţi situaţi în zona frontală şi 1 dinte situat în zona laterală
e) [x] 5-6 dinţi situaţi în zona frontală

89. C.S.În edentaţia frontală de cl. IV Kennedy cînd breşa arcadei dentare este limitată de primii
premolari, elementele de ancorare a protezei parţiale mobilizabile scheletate vor fi plasate:
a) [ ] pe primii premolari bilateral
b) [ ] pa ambii premolari bilateral
c) [ ] pe ambii premolari unilateral
d) [x] pe toţi dinţii laterali
e) [ ] pe molari

90. C.S.Indicaţi axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate după
Gavrilov:
a) [x] strict vertical
b) [ ] liber
c) [ ] cu eforturi
d) [ ] întrerupt
e) [ ] în zigzag

91. C.S.Axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate poate fi:
a) [ ] mucosal
b) [ ] muco-osos
c) [x] vertical posterior
d) [ ] pînă la colet
e) [ ] pînă la ecuator

92. C.S.Axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate este:

a) [x] direcţia de aplicare şi înlăturare a protezei
b) [ ] întroducerea protezei în cavitatea bucală
c) [ ] aplicarea protezei pe model
d) [ ] studierea protezei în paralelograf
e) [ ] studierea protezei vizual

93. C.S.Ce prezintă axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate:
a) [x] calea de aplicare şi înlăturare a protezei fără obstacole de pe cîmpul protetic
b) [ ] calea de aplicare şi înlăturare a protezei cu puţine obstacole de pe cîmpul protetic
c) [ ] calea de aplicare şi înlăturare a protezei fără obstacole considerabile de pe cîmpul protetic
d) [ ] calea relativă de aplicare a protezei pe cîmpul protetic
e) [ ] calea relativă de înlăturare a protezei de pe cîmpul protetic

94. C.S.Indicaţi metoda de determinare a axului de inserţie se dezinserţie a protezei parţiale

mobilizabile scheletate:
a) [ ] fiziologică
b) [ ] de determinare a înclinării posibile a dinţilor ancoră
c) [ ] de determinare a gradului de exprimare a ecuatorului dinţilor
d) [ ] de autodeterminare
e) [x] de determinare a înclinării medii a axelor dinţilor stîlpi

95. C.S.Tijele retentivometre sînt piese anexe la paralelograf cu dimensiuni:

a) [ ] reglabile
b) [ ] demontabile
c) [ ] 0,75 mm
d) [ ] 1,0 mm
e) [x] 1,5 mm

96. C.S.Funcția retentivometrelor la studiul modelelor în paralelograf este determinarea:

a) [ ] axului de inserţie a protezei scheletate
b) [ ] axului de dezinserţie a protezei scheletate
c) [x] zonelor retentive a dinţilor stîlpi
d) [ ] lăcaşilor pentru pintenii ocluzali
e) [ ] poziţiei modelelor

97. C.S.Determinarea ecuatorului protetic se efectuază cu tija:

a) [ ] detectoare
b) [ ] răzuşă
c) [ ] retentivometrică
d) [x] portcreion
e) [ ] suplimentară

98. C.S.Unirea rigidă a elementelor dentare în proteza parţială moblizabilă scheletată cu şeile
protezei este indicată în edentaţiile parţiale Kennedy cu parodontul dinţilor restanţi:
a) [ ] cl. I, parodont sănătos
b) [ ] cl. II, parodont sănătos
c) [x] cl. III, parodont sănătos
d) [ ] cl. IV, parodont dificitar
e) [ ] cl. V, parodont dificitar

99. C.S.Rezolvarea protetică a unei edentaţii cl. I Kennedy se va efectua cu:

a) [ ] punţi dentare acrilice
b) [ ] punţi dentare metalo-ceramice
c) [x] proteze parţiale moblizabile scheletate
d) [ ] punţi dentare mobilizabile
e) [ ] punţi dentare demontabile

100. C.S.Repartizarea echilibrată a presiunilor între dinţii ancoră şi elementele mucosale în

protezele parţiale mobilizabile scheletate este dificilă deoarece după Korber rezilienţa
fibromucoasei este de :
a) [x] 10 ori mai mare decît a peridonţiului
b) [ ] 10 ori mai mică decît a peridonţiului
c) [ ] 3 ori mai mare decît a peridonţiului
d) [ ] 3 ori mai mică decît a peridonţiului
e) [ ] sînt egale

101. C.S.Disjunctoarele de forţe sînt dispozitive ale protezei parţiale mobilizabile scheletate
indicate în edentaţiile parţiale:
a) [ ] medii intercalate
b) [ ] unidentare laterale intercalate
c) [x] terminale unilaterale
d) [ ] bidentare intercalate
e) [ ] unidentare frontale

102. C.S. Disjunctoarele de forţe permit şeilor protezei parţiale mobilizabile scheletate mişcări:
a) [x] verticale
b) [ ] rotative
c) [ ] de basculare
d) [ ] transversale
e) [ ] posterioare

103. C.S.Culisele ca sistem special de fixare a protezelor parţiale moblizabile scheletate sînt
alcătuite din:
a) [ ] numai matrice
b) [ ] numai patrice
c) [x] matrice şi patrice
d) [ ] inele
e) [ ] benzi supracingulare

104. C.S.Sistemul Dolder-Rumpel de fixare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate poate fi:
a) [x] rigid
b) [ ] punctiform
c) [ ] fizico-chimic
d) [ ] optic
e) [ ] chimic
105. C.S.Reeşind din biomecanica protezelor parţiale mobilizabile scheletate în edentaţiile
terminale la aplicarea forţei la mijlocul şeii presiunile pe cîmpul protetic se vor repartiza:
a) [ ] egal între dinţii ancoră şi fibromucoasă
b) [x] 1/4 din forţe se vor repartiza pe dinţii ancoră şi 3/4 pe fibromucoasă
c) [ ] 1/4 din forţe se vor repartiza pe fibromucoasă şi 3/4 pe dinţii ancoră
d) [ ] 1/3 din forţe se va repartiza pe dinţii ancoră şi 1/8 pe fibromucoasă
e) [ ] 1/3 din forţe se va repartiza pe fibromucoasă şi 1/8 pe dinţii ancoră

106. C.S.La orientarea descendentă a apofizelor alveolare după Elbrecht forţele funcţionale vor
deplasa proteza parţială mobilizabilă scheletată:
a) [ ] anterior
b) [ ] vertical
c) [ ] spre stînga
d) [ ] spre dreapta
e) [x] posterior

107. C.S.La orientarea ascendentă a apofizelor alveolare după Elbrecht forţele funcţionale vor
deplasa proteza parţială mobilizabilă scheletată:
a) [ ] vertical
b) [ ] posterior
c) [x] anterior
d) [ ] spre stînga
e) [ ] spre dreapta

108. C.S.Determinați cea mai favorabilă orientare a apofizelor alveolare după Elbrecht, din punct
de vedere a biomecanicii protezelor parţiale mobilizabile scheletate:
a) [ ] orizontală
b) [ ] descendentă
c) [ ] ascendentă
d) [x] concavă
e) [ ] toate varietăţile

109. C.S.Determinați metoda prin care se va efectua reducerea presiunelor asupra şeilor
terminale în proteza parţială mobilizabilă scheletată:
a) [ ] folosirea alimentelor moi
b) [x] micşorarea suprafeţelor ocluzale a dinţilor
c) [ ] recomandarea unei diete speciale
d) [ ] utilizarea dinţilor din porţelan
e) [ ] utilizarea dinţilor metalici

110. C.S.Precizați tipul suportului protezelor parţiale mobilizabile scheletate indicate în

edentaţiile laterale intercalate:
a) [ ] moale
b) [ ] muco-osos
c) [x] mixt
d) [ ] intermitent
e) [ ] redus

111. C.S.Determinați tipul suportului protezelor parţiale mobilizabile scheletate indicate la

prezenţa dinţilor restanţi cu paradontul afectat în edentaţiile laterale intercalate:
a) [x] mixt
b) [ ] dento-parodontal
c) [ ] intermitent
d) [ ] rigid
e) [ ] parţial

112. C.S. Croşetul continuu utilizat în edentaţiile cl. I Kennedy este şi un element:
a) [ ] fiziologic
b) [x] antibascular
c) [ ] antivibrator
d) [ ] antiinflamator
e) [ ] antialergic
113. C.S. Croşetul continuu în edentităţiile cl. I Kennedy este plasat în zona dinţilor frontali
inferiori:
a) [ ] gingival
b) [ ] la colet
c) [x] supracingular
d) [ ] în apropierea marginelor incisivale
e) [ ] supraocluzal

114. C.S. Croşetul continuu în edentităţiile cl. IV Kennedy este plasat la mandibulă în zona
dinţilor laterali:
a) [ ] gingival
b) [ ] subecuatorial
c) [ ] în zona ecuatorului
d) [x] supraecuatorial
e) [ ] supraocluzal

115. C.S.Croşetul în T în protezele parţiale mobilizabile scheletate cu conector secundar

prelungit este indicat pe dinţii:
a) [ ] frontali cu parodont sănătos
b) [ ] frontali cu parodont dificitar
c) [ ] posteriori cu parodont sănătos
d) [x] posteriori cu parodont dificitar
e) [ ] toţi dinţii indiferent de startea parodontului

116. C.S.Croşetul în T cu conector secundar prelungit reduce influenţa negativă a forţelor

funcţionale în proteza parţială mobilizabilă scheletată asupra:
a) [ ] fibromucoasei
b) [ ] substratului osos
c) [x] dinţilor stîlpi
d) [ ] dinţilor antagonişti
e) [ ] bolţii palatine

117. C.S.Sistemul croşetar Roach include croşetele în formă de litere:

a) [x] C, L,U
b) [ ] B, D
c) [ ] M, N
d) [ ] A, K, P
e) [ ] E, Z

118. C.S.Indicați zona dintelui stîlp în care este plasat braţul retentiv a croşetelor divizate Roach:
a) [ ] coletului
b) [ ] ecuatorului
c) [ ] supraecuatorială
d) [x] subecuatorială
e) [ ] ocluzală

119. C.S. Braţul elastic al croşetului Ackers va fi cu atît mai lung cu cît zona de retenţie va fi:
a) [ ] bine exprimată
b) [x] slab pronunţată
c) [ ] situată supraecuatorial
d) [ ] situată în apropierea suprafeţei ocluzale
e) [ ] situată ecuatorial

120. C.S. Proba scheletului protezei parţiale mobilizabile scheletate are ca scop verificarea:
a) [x] axului de inserţie şi dezinserţie
b) [ ] durităţii
c) [ ] elasticităţii
d) [ ] calităţilor anticorozive
e) [ ] calităţilor antimicrobiene

121. C.S. Proba machetei protezei parţiale mobilizabile scheletate se va efectua:

a) [ ] numai pe model
b) [ ] numai intraoral
c) [ ] în comun cu medicul chirurg
d) [ ] în comun cu fizioterapeutul
e) [x] pe model şi intraoral

122. C.S. Indicaţi avantajele protezelor parţiale mobilizabile scheletate:

a) [ ] sînt fiziologice
b) [x] nu conduc la suprasolicitarea dinţilor stîlpi
c) [ ] pot fi utilizate în orice tip de edentaţie parţială
d) [ ] uşor se supun reparaţiilor
e) [ ] au o tehnică simplă de confecţionare

123. C.S. Indicaţi dezavantajele protezelor parţiale mobilizabile scheletate:

a) [ ] cer o fidelă amprentare
b) [ ] nu cer determinarea ocluziei centrice
c) [x] au indicaţii limitate
d) [ ] nu necesită sterilizare specială
e) [ ] au suport mixt

124. C.S. Indicaţi etapele clinice de confecţionare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate:
a) [ ] realizarea modelului
b) [ ] duplicarea modelului
c) [ ] montarea dinţilor
d) [x] amprentarea definitivă
e) [ ] turnarea bazei protezei parțiale mobilizabile scheletate

125. C.S. Rebazarea protezelor parţiale mobilizabile se efectuază cu:

a) [x] acrilate autopolimerizabile
b) [ ] materiale alginate
c) [ ] ceramică
d) [ ] fibre poliamidice
e) [ ] plase metalice

126. C.S.Determinați caracteristica edentaţiei parţiale:

a) [ ] absenţa dinţilor de minte la maxilă
b) [ ] absenţa dinţilor de minte la mandibulă
c) [ ] absenţa dinţilor de minte la ambele maxilare
d) [x] absenţa de la 1 pînă la 13 (15) dinţi pe una din arcadele dentare
e) [ ] absenţa coroanelor dinţilor frontali la maxilă lezate de caria dentară

127. C.S.Determinați factorii etiologici ce duc la apariţia edentaţiei parţiale:

a) [ ] fiziologici
b) [x] post-natali
c) [ ] de dereglare a respiraţiei nazale
d) [ ] de dereglare a deglutiţiei
e) [ ] de dereglare gustativă

128. C.S.Precizați gradul de deschidere a gurii în condiţii de normă la examenul pacienţilor

edentaţi parţial:
a) [ ] 1,0-2,0 cm
b) [ ] 3,0-3,5 cm
c) [x] 4,0-6,0 cm
d) [ ] 7,0-10 cm
e) [ ] mai mult de 10 cm

129. C.S.Examenul endobucal al pacienţilor cu edentaţii parţiale începe cu studiul:

a) [ ] arcadelor dentare
b) [ ] dinţilor
c) [ ] ocluziei
d) [ ] apofizelor alveolare
e) [x] gradul de deschidere a gurii
130. C.S.Determinați sistemul de notare a dinţilor prezentat prin simbolul 4 2:
a) [ ] Anglo-saxon
b) [ ] American
c) [x] Internaţional
d) [ ] Francez
e) [ ] Rusesc

131. C.S.Precizați sistemul de notare a dinţilor prezentat de simbolul 1:

a) [ ] Internaţional
b) [x] Anglo-saxon
c) [ ] Rusesc
d) [ ] Aritmetic
e) [ ] Francez

132. C.S.Indicați metoda de efectuare a examenului clinic al apofizelor alveolare în edentaţiile

parţiale întinse:
a) [x] inspecţie şi palpare
b) [ ] radiografie simplă
c) [ ] tomografie
d) [ ] sondare
e) [ ] ortopantomografia

133. C.S.Fibromucoasa imobilă a cîmpului protetic în edentaţiile parţiale întinse la maxilă

acoperă:
a) [ ] buza superioară
b) [ ] obrajii
c) [ ] palatul moale
d) [x] procesele alveolare edentate
e) [ ] buza inferioară

134. C.S.Precizați metoda de determinare a gradului de rezilienţă a fibromucoasei cîmpului

protetic în edentaţiile parţiale întinse:
a) [ ] vizual
b) [x] prin palpare digitală şi instrumentală
c) [ ] cu stomatoscopul
d) [ ] cu oglinda stomatologică
e) [ ] cu gnatodinamometrul

135. C.S.Precizați metoda de efectuare a înregistrării contactelor dento-dentare statice şi

dinamice la examenul relaţiei şi raportului de ocluzie centrică la pacienţii cu edentaţii parţiale:
a) [x] plăcuţe de ceară ramolită
b) [ ] creionul chimic
c) [ ] vizual
d) [ ] stomatoscopul
e) [ ] gnatodinamometrul

136. C.S.Determinați ce include examenul clinic obiectiv a articulaţiei temporo-mandibulară la

pacienţi cu edentaţii parţiale întinse:
a) [ ] acuzele
b) [ ] anamneza actualei maladii
c) [x] palparea şi auscultaţia
d) [ ] proba fonetică
e) [ ] determinarea dimensiunii verticale de ocluzie

137. C.S. Determinați ce include examenul clinic obiectiv a muşchilor zonei maxilo-faciale la
pacienţi cu edentaţii parţiale întinse:
a) [ ] masajul
b) [ ] un complex de exerciţii
c) [ ] determinarea dimensiunii verticale de ocluzie
d) [x] inspecţia şi palparea
e) [ ] actul de deglutiţie
138. C.S.La palparea intraorală a muşchiului pterigoidian median la pacienţii cu edentaţii parţiale
întinse policele degetului sînt plimbate spre:
a) [ ] zona posterioară a tuberozităţii maxilare
b) [x] unghiul mandibulei
c) [ ] zona vestibulară a premolarilor mandibulari
d) [ ] zona orală a premolarilor mandibulari
e) [ ] zona posterioară a planşeului bucal

139. C.S.Indicaţi metoda de examinare radiografică a articulaţiei temporo-mandibulare la

pacienţii cu edentaţii parţiale întinse:
a) [ ] teleradiografia
b) [ ] electroradiografia
c) [ ] radiografia panoramică
d) [x] tomografia
e) [ ] radiografia intraorală

140. C.S.Determinați indicele electroodontometriei dinţilor sănătoşi la pacienţii cu edentaţii

parţiale:
a) [x] 2-6 mka
b) [ ] 10-15 mka
c) [ ] 20-25 mka
d) [ ] 0,1-0,2 mka
e) [ ] 0,3-0,5 mka

141. C.S.Indicaţi indicii eficienţei masticatorii a primilor molari după Agapov la pacienţii
edentaţi parţial:
a) [ ] 2
b) [ ] 3
c) [ ] 4
d) [ ] 5
e) [x] 6

142. C.S.La absenţa premolarilor inferiori din stînga pierderea eficienţei masticatorii după
Agapov va fi egală cu:
a) [ ] 10%
b) [ ] 12%
c) [x] 16%
d) [ ] 18%
e) [ ] 20%

143. C.S.La absenţa la maxilă a caninului, premolarilor şi primului molar din stînga pierderea
eficienţei masticatorii după Agapov va fi egală cu:
a) [ ] 20%
b) [ ] 25%
c) [ ] 30%
d) [x] 34%
e) [ ] 44%

144. C.S.Ca coeficient condiţional egal cu 1 a rezistenţei funcţionale a parodontului după

Kurleandski au fost apreciaţi dinţii:
a) [x] incisivii inferiori şi cei laterali superiori
b) [ ] incisivii centrali superiori
c) [ ] caninii superiori
d) [ ] caninii inferiori
e) [ ] premolarii

145. C.S.La rezorbţia parodontului cu 1/2 rezistenţa funcţională a dintelui respectiv scade cu:
a) [ ] 25%
b) [x] 50%
c) [ ] 75%
d) [ ] 100%
e) [ ] 15 %

146. C.S.La rezorbţia parodontului cu 3/4 rezistenţa funcţională a dintelui respectiv scade cu:
a) [ ] 15%
b) [ ] 50%
c) [x] 75%
d) [ ] 25%
e) [ ] 100%

147. C.S.La baza calculului gradului de pierdere a eficienţei masticatorii după Rubinov pacientul
va efectua actul de masticaţie a 800 mg a miezului de nucă timp de:
a) [ ] 30 sec
b) [ ] 50 sec
c) [ ] 40 sec
d) [ ] 18 sec
e) [x] 14 sec

148. C.S.Pentru a determina eficienţa masticatorie a pacienţilor edentaţi parţial după Rubinov
800 mg miez de nucă se va mesteca:
a) [x] pînă la actul de deglutiţie
b) [ ] 50 sec
c) [ ] 40 sec
d) [ ] 18 sec
e) [ ] 14 sec

149. C.S.Indicaţi metodele paraclinice de examinare a stării funcţionale a muşchilor zonei maxilo-
faciale în edentaţiile parţiale întinse:
a) [ ] gnatodinamometria
b) [ ] fagodinamometria
c) [x] miotonometria
d) [ ] paralelometria
e) [ ] paradontometria

150. C.S.Tabloul clinic în edentaţia parţială întinsă este în dependenţă de:

a) [ ] caracterul alimentelor
b) [ ] tipul de respiraţie (nazală, orală)
c) [ ] regimul zilei de lucru
d) [x] starea generală a organismului
e) [ ] starea tractului digestiv

151. C.S.În caz de pierdere a dimensiunii verticale de ocluzie la examenul exobucal a pacienţilor
cu edentaţii parţiale întinse se va observa:
a) [x] micşorarea treimei inferioare a feţei
b) [ ] majorarea unghiurilor mandibulei
c) [ ] micşorarea unghiurilor mandibulei
d) [ ] respiraţie orală
e) [ ] respiraţie mixtă

152. C.S.Suprasolicitarea funcţională a dinţilor restanţi în edentaţiile parţiale întinse clinic se

manifestă prin:
a) [ ] modificări de culoare a dinţilor
b) [ ] prezenţa zgomotului ocluzal
c) [ ] salivaţie abundentă
d) [ ] xerostomie
e) [x] abraziunea intensivă a reliefului ocluzal
153. C.S.Clasificarea edentaţiei parţiale Kennedy – Applegate la rînd cu criteriul topografic a
edentaţiei include şi elemente de :
a) [x] fiziologie şi terapie
b) [ ] ordin estetic
c) [ ] normalizare a dimensiunii verticale de ocluzie
d) [ ] normalizare a dimensiunii verticale de postură mandibulară
e) [ ] normalizarea actului de deglutiţie

154. C.S.Clasa III Kennedy a edentaţiei parţiale se caracterizează cu prezenţa breşei arcadei
dentare:
a) [ ] unilaterală terminală
b) [ ] bilateral terminală
c) [x] unilateral intercalate
d) [ ] frontale
e) [ ] lezarea totală a coroanelor premolarilor

155. C.S.Suprafeţele vestibulară şi orală ale coroanei dintelui, pe care se aplică elementele de
menţinere a protezei mobilizabile trebuie să fie:
a) [ ] abrupte
b) [x] convexe
c) [ ] concave
d) [ ] plane
e) [ ] semiovale

156. C.S.Zona cuprinsă între ecuatorul dintelui şi colet numită şi zona retentivă este destinată
pentru aplicarea următorului segment croşetar:
a) [x] braţului elastic
b) [ ] braţului rigid
c) [ ] braţului opozant
d) [ ] apofizei croşetului
e) [ ] corpului croşetei

157. C.S.Zona cuprinsă între ecuatorul dintelui şi marginea ocluzală (incisivală) numită şi zona
neretentivă este destinată pentru aplicarea următorului segment croşetar:
a) [ ] conectorului secundar
b) [ ] apofizei croşetei
c) [ ] corpului croşetei
d) [x] braţului rigid
e) [ ] pintenului ocluzal

158. C.S.Determinați factorii ce nu permit ca ecuatorul anatomic al dintelui să corespundă cu

ecuatorul protetic:
a) [ ] abraziunea intensivă a reliefului ocluzal
b) [ ] afecţiunea carioasă netratată
c) [ ] afecţiunea carioasă tratată incorect
d) [x] poziţia înclinată de implantare a dintelui
e) [ ] migrarea verticală a dinţilor

159. C.S.Valoarea parodontală a dinţilor restanţi în edentaţiile parţiale este dependentă de:
a) [ ] gradul de înclinare coronară
b) [x] gradul de implantare radiculară
c) [ ] starea organului pulpar
d) [ ] tipul de ocluzie
e) [ ] stereotipul actului de masticaţie

160. C.S.Croşetul inelar Jackson în protezele parţiale mobilizabile este indicat în edentaţiile
Kennedy clasa:
a) [ ] I
b) [x] II
c) [ ] III
d) [ ] IV
e) [ ] V

161. C.S.Croşetul mucoalveolar în protezele parţiale mobilizabile este indicat cînd apofiza
alveolară:
a) [x] are un profil retentiv
b) [ ] are o valoare protetică retentivă
c) [ ] are valoare nesatisfăcătoare
d) [ ] este triunghiulară
e) [ ] este acoperită de fibromucoasă flotantă

162. C.S.Determinați planul protetic în zona frontală a arcadelor dentare, necesar de a fi

determinat în edentaţiile parţiale extinse:
a) [ ] paralel liniei trago – nazale
b) [ ] într-un plan cu linia interincisivală
c) [x] paralel liniei bipupilare
d) [ ] într-un plan cu linia mediană a feţei
e) [ ] paralel liniei subnazale

163. C.S.Landa susţine că distanţa dintre planul Camper şi cel protetic necesar de a fi determinat
în edentaţiile parţiale întinse este egală cu:
a) [ ] 15 mm
b) [ ] 18 mm
c) [ ] 20 mm
d) [x] 26 mm
e) [ ] 29 mm

164. C.S.După adaptarea şablonului cu bordurile de ocluzie la maxilă în a treia situaţie clinică la
determinarea relaţiilor intermaxilare centrice se determină:
a) [ ] relieful oral al bordurii de ocluzie la mandibulă
b) [ ] direcţia bordurii de ocluzie la mandibulă în zonele laterale
c) [x] dimensiunea verticală de ocluzie
d) [ ] tipul de ocluzie
e) [ ] linia croşetară optimală

165. C.S.Proteza parţială mobilizabilă acrilică cu croşete simple de menţinere transmite forţele
funcţionale asupra suportului:
a) [ ] dental
b) [ ] parodontal
c) [ ] dento-parodontal
d) [x] muco-osos
e) [ ] mixt

166. C.S.Numărul dinţilor restanţi şi repartizarea lor topografică în edentaţiile parţiale întinse
influenţează:
a) [ ] poziţia ecuatorului anatomic
b) [ ] situarea zonelor retentive
c) [ ] tipul de ocluzie
d) [x] stabilizarea protezei
e) [ ] starea fibromucoasei cîmpului protetic

167. C.S.Tuberculii piriformi în edentaţiile parţiale terminale sunt situaţi:

a) [ ] în zona vălului palatin
b) [ ] retroincisival la maxilă
c) [ ] retroincisival la mandibulă
d) [x] în zona retromolară la mandibulă
e) [ ] în zona retroalveolară la mandibulă
168. C.S.Braţul elastic al croşetei simple în protezele parţiale mobilizabile acrilice, fiind situat în
zona retentivă a suprafeţei vestibulare, o va cuprinde cu:
a) [ ] 1/3
b) [ ] 1/4
c) [ ] 1/2
d) [ ] 1/5
e) [x] în totalitate

169. C.S.La proba protezei parţiale mobilizabile acrilice prin testul fonetic cînd T se aude ca D
atunci dinţii frontali superiori sînt montaţi:
a) [ ] strict vertical
b) [ ] prea vestibular
c) [x] prea palatinal
d) [ ] încrucişat cu cei inferiori
e) [ ] în infraocluzie

170. C.S.La proba protezei parţiale mobilizabile acrilice prin testul fonetic cînd D se confundă cu
T atunci dinţii frontali superiori sunt montaţi:
a) [x] prea vestibular
b) [ ] în supraocluzie
c) [ ] în prognaţie
d) [ ] în progenie
e) [ ] pre palatinal

171. C.S.Indicaţi dezavantajul protezelor parţiale mobilizabile acrilice cu croşete simple de

menţinere:
a) [ ] sînt igienice
b) [ ] sînt fizionomice
c) [ ] transmit forţele funcţionale pe cale mixtă
d) [x] transmit forţele funcţionale asupra suportului muco-osos
e) [ ] transmit forţele funcţionale dento-parodontal

172. C.S.Determinați acrilatele ce se vor utiliza la rebazarea directă a protezei parţiale

mobilizabile acrilice:
a) [ ] Ftorax
b) [ ] Sielast
c) [ ] Etacril
d) [ ] Acronil
e) [x] Redont

173. C.S.Determinați suportul protezei parţiale mobilizabile scheletate în edentaţiile terminale:

a) [ ] muco-osos
b) [ ] dento-parodontal
c) [x] mixt
d) [ ] tangenţial
e) [ ] punctiform

174. C.S.După proba scheletului protezei parţiale mobilizabile scheletate în edentaţiile terminale
tehnica modernă de confecţionare prevede amprentarea:
a) [x] funcţională
b) [ ] anatomică
c) [ ] auxiliară
d) [ ] documentară
e) [ ] parţială a zonelor edentate

175. C.S.Indicaţi elementele speciale de fixare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate:

a) [ ] croşetul Bonwill
b) [ ] croşetul Ackers
c) [ ] croşetul Kemeny
d) [x] culisele
e) [ ] croşetele divizate Roach

176. C.M.Determinați factorii etiologici ce duc la apariţia edentaţiei parţiale:

a) [ ] vîrsta înaintată
b) [ ] abraziunea fiziologică
c) [x] congenitali
d) [x] postnatali
e) [ ] acoperire minimă în zona dinţilor frontali

177. C.M.Indicați factorii de care depinde tabloul clinic în edentaţiile parţiale:

a) [ ] stereotipul actului de masticaţie
b) [ ] sexul pacientului
c) [x] factorul etiologic
d) [ ] factorul fizionomic
e) [x] localizarea breşei

178. C.M.Indicaţi simptomele exobucale ale edentaţiei parţiale întinse:

a) [ ] gură semideschisă
b) [ ] proeminenţa oaselor zigomatice
c) [ ] deschiderea gurii în zig-zag
d) [x] prăbuşirea buzei superioare
e) [x] prabuşirea obrajilor

179. C.M.Indicaţi simptomele endobucale ale edentaţiei parţiale întinse:

a) [ ] micşorarea treimei inferioare a feţei
b) [ ] macroglosia
c) [x] prezenţa breşelor mari ale arcadelor dentare
d) [x] migrări dentare
e) [ ] coborîrea comisurilor gurii

180. C.M.Determinați tipul breșelor după dimensiunile spaţiilor edentate în edentaţiile parţiale:
a) [x] mici
b) [x] medii
c) [x] mari
d) [ ] exagerate
e) [ ] subtotale

181. C.M.După lăţimea apofizei alveolare edentate parţial deosebim următoarele varietăţi:
a) [x] îngust, pînă la 5 mm
b) [x] mediu, de la 5 mm pînă la 8 mm
c) [ ] ascuţit ca lama
d) [ ] denivelat
e) [x] lat, mai mult de 8 mm

182. C.M.Indicaţi metodele statice de determinare a eficienţei masticatorii:

a) [ ] Gavrilov
b) [x] Mamloc
c) [x] Agapov
d) [x] Oxman
e) [ ] Kopeikin

183. C.M.Indicaţi metodele dinamice de determinare a eficienţei masticatorii la pacienţii cu

edentaţii parţiale:
a) [x] Cristhensen
b) [x] Ghelman
c) [ ] Vustrov
d) [x] Rubinov
e) [ ] Vasiliev
184. C.M.Precizați ce include examenul clinic subiectiv al pacienţilor cu edentaţii parţiale:
a) [ ] palparea
b) [ ] sondarea
c) [x] motivaţia
d) [x] anamneza actualei maladii
e) [x] anamneza vieţii

185. C.M.Precizați ce include examenul clinic obiectiv a pacienţilor cu edentaţii parţiale:

a) [x] inspecţia
b) [ ] interogarea
c) [x] palparea
d) [ ] aprecierea vîrstei
e) [ ] aprecierea profesiei

186. C.M.La examenul exobucal prin inspecţie a pacienţilor cu edentaţii parţiale se determină:
a) [ ] dereglările de deglutiţie
b) [ ] dereglările fonetice
c) [x] starea unghiurilor mandibuliei
d) [ ] stereotipul actului de masticaţie
e) [x] poziţia buzelor

187. C.M.Determinați medoda efectuării examenului clinic endobucal la pacienţii cu edentaţii

parţiale:
a) [ ] cu fagodinamometrul
b) [x] prin inspecţie
c) [ ] cu gnatodinamometrul
d) [x] prin palpare
e) [ ] prin auscultaţie

188. C.M.Determinați medoda efectuării înregistrării contactelor dento-dentare la examenul

pacienţilor cu edentaţii parţiale:
a) [ ] paralelograful
b) [x] plăcuţă din ceară ramolită
c) [x] hîrtie de articulare
d) [ ] aparatul Larin
e) [ ] cu creionul

189. C.M.Indicaţi formaţiunile anatomice ale fibromucoasei cîmpului protetic la maxilă necesare
de a fi luate în consideraţie la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile:
a) [x] papila incisivală
b) [ ] papilele interdentare
c) [x] plica pterigomandibulară
d) [ ] tuberozităţile maxilare
e) [x] frenulul buzei superioare

190. C.M.Indicaţi tipurile de fibromucoasă ale cîmpului protetic la maxilă după gradul de
mobilitate:
a) [x] imobilă
b) [x] pasiv mobilă
c) [ ] uşor mobilă
d) [ ] puţin mobilă
e) [ ] rigidă

191. C.M.Indicaţi metodele clinice de examinare a articulaţiei temporo-mandibulare la pacienţii

cu edentaţii parţiale:
a) [x] inspecţie
b) [ ] percuţie
c) [x] auscultaţie
d) [x] palparea
e) [ ] sondarea
192. C.M.Determinați ce include examenul clinic a muşchilor sistemului stomatognat la pacienţi
cu edentaţii parţiale:
a) [x] inspecţia
b) [ ] determinarea forţei musculare
c) [x] palparea
d) [ ] electromiografia
e) [ ] miotonometria

193. C.M.Gnatosonia este metoda de studiu a zgomotelor la pacienţii cu edentaţii parţiale

produse de:
a) [x] contacte dento-dentare premature
b) [ ] contactele dintre dinţi şi produsele alimentare
c) [ ] forţa de incizie a alimentelor
d) [ ] duritatea alimentelor
e) [x] afecţiunile articulaţiei temporo-mandibulare

194. C.M.Gnatofonia ca metodă complimentară a examenului pacienţilor cu edentaţii parţiale se

utilizează la:
a) [x] diagnosticul dereglărilor funcţiei fonetice
b) [ ] diagnosticul funcţiei gustative
c) [x] determinarea calităţii reabilitării fonetice
d) [ ] determinarea calităţii materialelor utilizate
e) [ ] determinarea fisurilor în baza protezei

195. C.M.După structura morfologică şi funcţională, elementele cîmpului protetic în edentaţiile

parţiale întinse sînt clasificate în:
a) [x] dinţi restanţi cu parodontul lor
b) [ ] limba cu muşchii ei
c) [ ] planşeul bucal cu muşchii săi
d) [x] fibromucoasa şi oasele maxilarelor
e) [ ] palatul moale şi muşchii săi

196. C.M.Determinați rolul numărului dinţilor restanţi şi repartizarea lor topografică în

edentaţiile parţiale întinse:
a) [x] biologic
b) [x] mecanic
c) [ ] fizic
d) [x] funcţional
e) [ ] biofizic

197. C.M.Indicaţi factorii ce influenţează valoarea parodontală a dinţilor restanţi în edentaţiile

parţiale întinse:
a) [x] gradul de implantare a dintelui
b) [x] raportul coroană rădăcină
c) [ ] structura ţesuturilor dure
d) [ ] starea organului pulpar
e) [x] morfologia radiculară

198. C.M.Determinați factorii de care depind modificările poziţiei dinţilor în edentaţiile parţiale:
a) [ ] caracterul alimentelor
b) [ ] profesia pacientului
c) [x] timpul ce s-a scurs de la extracţia dinţilor absenţi
d) [ ] tipul ocluziei
e) [x] structura ţesutului osos a proceselor alveoalare

199. C.M.Determinați factorii de care depind aspectele variate ale bazei osoase ale cîmpului
protetic în edentaţiile parţiale:
a) [ ] stereotipul actului de masticaţie
b) [ ] activitatea funcţională a muşchilor mobilizatori a mandibulei
c) [x] etiologia edentaţiei
d) [x] starea generală a organismului
e) [ ] structura fibromucoasei procesului alveolar

200. C.M.Pietrokovski deosebeşte următoarele forme ale apofizelor alveolare edentate parţial:
a) [x] triunghiulare
b) [ ] hexagonale
c) [ ] pătrate
d) [x] trapezoidale
e) [x] parabolice

201. C.M.Indicaţi elementele componente ale protezelor parţiale mobilizabile acrilice:

a) [ ] apofiza protezei
b) [ ] segmentul anterior
c) [ ] segmentul posterior
d) [x] şeile protezei
e) [x] conectorul principal

202. C.M.Indicați elementele componente ale protezei parţiale mobilizabile acrilice:

a) [x] dinţii artificiali
b) [x] elementele de ancorare
c) [ ] corpul protezei
d) [ ] elementele ocluzale
e) [ ] elementele antideformante

203. C.M.Indicaţi părţile componente ale bazei protezei parţial mobilizabile acrilice:
a) [x] şeile protezei
b) [ ] dinţii artificiali
c) [ ] elementele de ancorare
d) [ ] apofiza anterioară
e) [x] conectorul principal

204. C.M.Precizați tipul dinților furnizați de industrie pentru unirea dinţilor artificiali din
porţelan cu baza protezei:
a) [ ] cu căptuşeală specială
b) [x] cu crampoane butonate
c) [ ] pensulaţi cu clei special
d) [x] diatorici
e) [ ] cu neregularităţi la zona de contact cu materialul bazei protezei

205. C.M.Determinați materialele din care sunt confecționați dinţii artificiali, utilizați în
protezele parţiale mobilizabile:
a) [ ] aramă
b) [x] porţelan
c) [x] acrilate
d) [x] aliajele metalelor
e) [ ] feldiş

206. C.M.Precizați factorii ce asigură menţinerea şi stabilizarea protezelor parţiale mobilizabile

pe cîmpul protetic:
a) [x] elementele mecanice prefabricate
b) [ ] presiunea atmosferică
c) [ ] alegerea corectă a produselor alimentare
d) [ ] tipul de ocluzie
e) [x] elementele anatomice ale cîmpului protetic

207. C.M.Croşetele simple confecţionate din sîrmă prin tehnica îndoirii sînt alcătuite din:
a) [x] segmentul dentar sau braţul croşetei
b) [ ] segmentul alveolar
c) [ ] segmentul palatinal
d) [x] corpul croşetei
e) [x] apofiza croşetei

208. C.M.Indicaţi cerinţele către braţul croşetei simple confecţionate prin tehnica îndoirii în
protezele parţiale mobilizabile acrilice:
a) [ ] să aibă contact cu zona retentivă a dintelui numai într-un singur punct
b) [x] să aibă contact în zona retentivă a dintelui pe tot traseul
c) [x] să cuprindă suprafaţa vestibulară a dintelui pînă la cea proximală
d) [ ] să cuprindă suprafaţa vestibulară a dintelui cu 1/2
e) [ ] să fie cu vîrful orientat gingival

209. C.M.Prozezele parţiale mobilizabile acrilice sunt indicate în edentaţiile:

a) [x] terminale bilaterale întinse
b) [ ] la absenţa unilaterală a molarilor trei
c) [x] terminale unilaterale întinse
d) [ ] la absenţa coroanei molarului doi
e) [ ] la absenţa molarilor de minte

210. C.M.Determinați factorii de care depinde limita distală a protezei parţial mobilizabile
acrilice la maxilă:
a) [ ] tipul de ocluzie
b) [ ] vîrsta pacientului
c) [x] topografia breşelor arcadei dentare
d) [x] exprimarea tuberozităţilor maxilare
e) [ ] caracterul deglutiţiei

211. C.M.Pregătirea proprotetică a cavităţii orale către tratamentul protetic cu proteze parţiale
mobilizabile prevede:
a) [ ] tratamentul pulpitelor
b) [ ] detartrajul
c) [ ] extracţia dinţilor mobili de gr. III
d) [x] nivelarea planului de ocluzie
e) [x] divitalizarea dinţilor mult migraţi

212. C.M.Nivelarea planului de ocluzie la pregătirea proprotetică a cavităţii orale către

tratamentul cu proteze mobilizabile prevede:
a) [x] majorarea dimensiunii verticale de ocluzie pînă la 4 mm
b) [x] şlefuirea selectivă a dinţilor migraţi
c) [x] intervenţii ortodontice
d) [ ] tratamentul cariei complicate
e) [ ] tratamentul gingivitelor

213. C.M.Pregătirea preprotetică a cavităţii orale către tratamentul protetic cu proteze

mobilizabile prevede:
a) [x] detartrajul
b) [ ] şlefuirea selectivă a dinţilor migraţi
c) [x] extracţia rădăcinilor incurabile
d) [x] tratamentul gingivitelor cronice
e) [ ] devitalizarea dinţilor migraţi

214. C.M.Pregătirea proprotetică a cavităţii orale către tratamentul protetic cu proteze

mobilizabile include măsuri speciale:
a) [ ] fiziologice
b) [x] terapeutice
c) [x] chirurgicale
d) [x] psihice
e) [ ] radiologice

215. C.M.Indicaţi hidrocoloizii ireversibili utilizaţi la amprentarea cîmpului protetic în edentaţiile

parţiale:
a) [ ] Optozil
b) [ ] Dentaflex
c) [x] Kromopan
d) [x] Elastic
e) [x] Ypen

216. C.M.Indicaţi materialele siliconice utilizate la amprentarea cîmpului protetic în edentaţiile

parţiale:
a) [x] Zeta plus
b) [x] Sielast
c) [ ] Gelin
d) [x] Xantopren
e) [ ] Ortocar

217. C.M.Determinați materialele amprentare dure ireversibile utilizate la amprentarea cîmpului

protetic în edentaţii parţiale:
a) [x] Ghipsul
b) [x] pastele ZOE
c) [ ] Kromopan
d) [ ] Stens
e) [ ] Sielast

218. C.M.La amprentarea cîmpului protetic în edentaţiile parţiale întinse presarea lingurii
amprentare cu materialul respectiv se efectuează:
a) [ ] iniţial în zona aterioară
b) [x] iniţial în zona distală
c) [ ] strict vertical
d) [x] zona mediană
e) [x] final în zona anterioară

219. C.M.Precizați tipurile de amprente utilizate la confecţionarea protezelor parţiale

mobilizabile:
a) [x] anatomice
b) [ ] fiziologice
c) [ ] fonetice
d) [x] funcţionale
e) [ ] fizionomice

220. C.M.Indicaţi etapele clinice la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice în

edentaţiile subtotale:
a) [x] amprenarea preliminară
b) [x] amprentarea funcţională
c) [x] determinarea ocluziei centrice sau a relaţiilor intermaxilare centrice
d) [ ] amprentarea fiziologică
e) [ ] gipsarea modelelor în simulator

221. C.M.Amprentele funcţionale la confecţionarea protezelor mobilizabile se obţin:

a) [x] într-un timp
b) [x] în doi timpi
c) [ ] fragmentar
d) [ ] sub anestezie generală
e) [ ] în prezenţa tehnicianului dentar

222. C.M.Determinați tipul amprentelor funcţionale utilizate la confecţionarea protezelor

mobilizabile:
a) [ ] standarte
b) [x] compresive
c) [x] decompresive
d) [ ] parţiale
e) [ ] auxiliare

223. C.M.Amprentele funcţionale compresive utlizate la confecţionarea protezelor parţiale

mobilizabile se obţin prin exercitarea presiunii:
a) [ ] atmosferice
b) [ ] negative
c) [ ] pozitive
d) [x] digitale
e) [x] ocluzale

224. C.M.Identificați complicațiile posibile la amprentarea cîmpului protetic a pacienţilor cu

edentaţii parţiale întinse:
a) [x] trauma fibromucoasei
b) [ ] formarea cavităţilor în amprentă
c) [ ] imprimarea incompletă a cîmpului protetic
d) [x] aspirarea materialului amprentar
e) [x] înghiţirea materialului amprentar

225. C.M.Determinați ce prevede profilaxia complicaţiilor posibile la amprentarea pacienţilor cu

edentaţii parţiale întinse:
a) [x] poziţia corectă a capului pacientului
b) [x] instructajul pacientului
c) [ ] invitaţia personalului medical
d) [ ] amprentarea la lumina suplimentară
e) [ ] folosirea aparatelor speciale

226. C.M.Determinați croșetele utilizate la fixarea protezelor parţiale mobilizabile în edentaţiile

parţiale întinse clasa II Kennedy în sectorul opus al breşei:
a) [x] Jackson
b) [ ] Ackers
c) [x] Telescopice
d) [ ] Kemeny
e) [ ] Mucoalveolare

227. C.M.Precizații factorii de care depind limitele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice:
a) [ ] calitatea amprentei
b) [ ] tipul materialului amprentar
c) [x] numărul dinţilor restanţi
d) [x] topografia breşei arcadei dentare
e) [x] structura suportului osos

228. C.M.Determinați tipurile bazei protezei parţial mobilizabile acrilice:

a) [x] metalică
b) [x] acrilică
c) [x] mixtă
d) [ ] tangenţială
e) [ ] suspendată
229. C.M.Identificați metodele de confecționare a bazei metalice a protezei parţiale mobilizabile:
a) [x] ştanţare
b) [ ] sudare
c) [ ] lipire
d) [x] turnare
e) [ ] ardere

230. C.M.Baza metalică în protezele paţiale mobilizabile este indicată la prezenţa:

a) [x] frecventă a fracturilor bazei acrilice
b) [x] parafuncţiilor musculare (bruxism)
c) [x] alergiei către acrilate
d) [ ] dereglărilor de deglutiţie
e) [ ] dereglărilor gustative

231. C.M.Protezele parţial mobilizabile acrilice cu căptuşală elastică sunt indicate la prezenţa:
a) [x] fibromucoasei subţire a cîmpului protetic
b) [ ] fibromucoasei groase a cîmpului protetic
c) [x] exostozelor
d) [x] procesului alveolar triunghiular
e) [ ] procesului alveolar trapezoidal

232. C.M.Indicaţi materialele elastice utilizate la căptuşirea protezelor parţiale mobilizabile

acrilice:
a) [ ] Etacril
b) [x] Ortosil
c) [x] Eladent-100
d) [ ] Acronil
e) [ ] Bacril

233. C.M.Determinați tehnicile prevăzute de metodele de căptuşire cu materiale elastice a

protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
a) [x] directă
b) [x] indirectă
c) [ ] mixtă
d) [ ] turnare
e) [ ] lipire

234. C.M.Particularităţile examenului clinic a pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse prevede

examenul minuţios a:
a) [ ] glandelor salivare
b) [ ] planşeului bucal
c) [x] muşchilor zonei maxilo-faciale
d) [x] articulaţiei temporo-mandibulare
e) [ ] stereotipului de masticaţie

235. C.M.Precizați ce prevede examenul clinic a cîmpului protetic la pacienţii cu edentaţii

parţiale întinse:
a) [ ] examenul radiologic
b) [ ] tomografia articulaţiei temporo-mandibulare
c) [x] determinarea gardului de atrofie a fibromucoasei
d) [x] gradul de atrofie a proceselor alveolare
e) [x] aprecierea reliefului bazei osoase
236. C.M.Indicaţi componentele protezei parţial mobilizabile scheletate:
a) [x] şeile protezei
b) [x] conectorii principali
c) [x] conectorii secundari
d) [ ] conectorii dentali
e) [ ] conectorii mucosali

237. C.M.Determinați tipurile șeilor protezei parţial mobilizabile scheletate:

a) [x] întreg metalice
b) [x] parţial incluse în acrilat
c) [ ] distanţate de la fibromucoasă
d) [ ] înfundate în fibromucoasă
e) [ ] tangenţiale

238. C.M.Precizați conectorii principali în protezele parţiale mobilizabile scheletate:

a) [x] bare
b) [x] plăcuţe
c) [ ] benzi
d) [ ] pinteni ocluzali
e) [ ] capse

239. C.M.Indicaţi lăţimea şi grosimea barei în proteza parţială mobilizabilă scheletată la

mandibulă:
a) [x] grosimea - 2,0 mm
b) [x] lăţimea - 3,0 mm
c) [ ] grosimea - 4,0 mm
d) [ ] lăţimea - 6,0 mm
e) [ ] lăţimea şi grosimea - 5,0 mm

240. C.M.Indicaţi lăţimea şi grosimea conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă la

maxilă prezentat prin plăcuţă:
a) [ ] grosimea 0,1-0,2 mm
b) [x] grosimea 0,4-0,5 mm
c) [ ] lăţime 5,0 mm
d) [x] lăţime 10,0 mm
e) [ ] grosime şi lăţime 0,3 mm

241. C.M.Determinați conectorii secundari în protezele parţiale mobilizabile scheletate ce unesc

elementele dentare ale protezei cu cele mucozale:
a) [x] rigizi
b) [x] labili
c) [x] semilabili
d) [ ] perforaţi parţial
e) [ ] perforaţi în totalitate

242. C.M.Rîndaşu clasifică croşetele turnate după următoarele criterii morfofuncţionale:

a) [x] numărul dinţilor pe care se aplică
b) [ ] starea coroanelor dinţilor pe care se aplică
c) [ ] starea parodontului dinţilor pe care se aplică
d) [x] numărul total al braţelor croşetelor dentare
e) [x] numărul conectorilor secundari

243. C.M.După numărul dinţilor pe care se aplică croşeta turnată, Rîndaşu deosebeşte croşete:
a) [x] monodentare
b) [x] bidentare
c) [x] tridentare
d) [ ] ocluzale
e) [ ] mixte

244. C.M.După numărul braţelor croşetului Rîndaşu împarte croşetele turnate în:
a) [ ] cu un braţ
b) [x] cu două braţe
c) [x] cu trei braţe
d) [x] cu patru braţe
e) [ ] cu cinci braţe

245. C.M.După numărul braţelor active elastice, Rîndaşu împarte croşetele turnate în:
a) [x] monoactive (cu 1 braţ elastic)
b) [x] biactive (cu 2 braţe elastice)
c) [x] triactive (cu 3 braţe elastice)
d) [ ] multiactive (cu multe braţe elastice)
e) [ ] intermitente

246. C.M.După numărul conectorilor secundari, Rîndaşu împarte croşetele turnate în:
a) [x] cu 1 conector secundar
b) [x] cu 2 conectori secundari
c) [x] cu 3 conectori secundari
d) [ ] cu o buclă în sectorul anterior
e) [ ] cu o buclă în sectorul posterior

247. C.M.Croşetele turnate utilizate în proteze parţiale mobilizabile scheletate după Lejoyeux
trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) [x] să contribuie la retenţia şi stabilizarea protezei
b) [ ] să cuprindă 1/3 din cea mai mare circumferinţă a dintelui
c) [x] să cuprindă mai mult de jumătate din cea mai mare circumferinţă a dintelui
d) [x] la orice porţiune elastică a croşetului să se opună una rigidă
e) [ ] uşor să se supună îndoirii

248. C.M.Corpul croşetului Ackers în protezele parţiale mobilizabile scheletate poate fi unit cu
şaua scheletului metalic:
a) [x] rigid
b) [x] semilabil
c) [x] labil
d) [ ] strict vertical
e) [ ] uşor oblic

249. C.M.Pentru neutralizarea efectului ortodontic a braţului retentiv în croşetul Ackers braţul
opozant este plasat:
a) [ ] întocmai ca braţul retentiv pe suprafaţa orală a dintelui, însă nu repetă poziţia braţului retentiv
b) [x] pe suprafaţa orală a dintelui ancoră
c) [ ] în zona subecuatorială a dintelui ancoră
d) [x] în zona supraecuatorială a suprafeţei orale a dintelui ancoră
e) [ ] pe suprafaţa ocluzală a dintelui ancoră

250. C.M.Pintenele ocluzal al croşetului Ackers în proteza parţială mobilizabilă scheletată poate
fi plasat:
a) [x] în foseta mezială a suprafeţei ocluzale a dintelui
b) [ ] în foseta centrală a suprafeţei ocluzale a dintelui
c) [x] în foseta distală a suprafeţei ocluzale a dintelui
d) [ ] în nişa masticatorie
e) [ ] paralel suprafeţei ocluzale a dintelui
251. C.M.Croşetul Ackers în protezele parţiale mobilizabile scheletate este indicat pe:
a) [ ] incisivii centrali
b) [ ] incisivii laterali
c) [x] premolari
d) [x] molari
e) [ ] toţi dinţii

252. C.M.Indicaţi dezavantajele croşetului Ackers utilizat în protezele parţiale moblizabile

scheletate:
a) [x] braţele croşetului sunt vizibile
b) [x] în edentaţiile terminale poate torsiona dintele ancoră
c) [ ] transmite forţele funcţionale pe cale mixtă
d) [ ] este rigid şi nu se deformează
e) [ ] are indicaţii largi

253. C.M.Precizați părțile componente ale croşetului Bonwill utilizat în protezele paţiale
mobilizabile scheletate:
a) [x] două braţe retentive
b) [ ] trei braţe retentive
c) [ ] patru braţe retentive
d) [ x] două braţe opozante
e) [ ] trei braţe opozante

254. C.M.Braţele elastice ale croşetelor divizate din grupul I Roach imită literele:
a) [x] C L U S
b) [x] T I R
c) [ ] A D E
d) [ ] B M N
e) [ ] V Z X

255. C.M.Croşetele divizate din grupul I Roach sunt compuse din:

a) [ ] apofiza croşetei
b) [x] braţul retentiv
c) [x] braţul opozant
d) [x] doi conectori secundari
e) [ ] un conector secundar

256. C.M.În croşetele divizate din grupul I Roach cei doi conectori secudari unesc elementele
dentare a croşetei cu scheletul protezei:
a) [x] unul rigid
b) [x] altul semilabil
c) [ ] unul vertical
d) [ ] altul oblic
e) [ ] ambii oblici

257. C.M.Indicaţi locurile unde vor fi plasate braţele croşetului Ney N1 în protezele parţiale
mobilizabile scheletate:
a) [x] braţul retentiv în zona subecuatorială a feţei vestibulare a dintelui
b) [ ] braţul retentiv în zona supraecuatorială a feţei vestibulare a dintelui
c) [x] braţul opozant în zona supraecuatorială a feţei orale a dintelui
d) [ ] braţul retentiv în zona subecuatorială a feţei orale a dintelui
e) [ ] ambele braţe sunt situate în zona supraecuatorială a feţei vestibulare a dintelui

258. C.M.Indicaţi numărul de braţe în „T” şi a conectorilor secundari în croşetul N2 Ney utilizat
în protezele parţiale mobilizabile scheletate:
a) [x] două braţe
b) [x] doi conectori
c) [ ] un braţ
d) [ ] un conector
e) [ ] trei braţe şi un conector

259. C.M.Determinați componentele sistemelor speciale de fixare a protezelor parţiale

mobilizabile scheletate:
a) [x] una fixată la dinţii stîlpi
b) [x] alta fixată la proteza scheletată
c) [ ] una fixată pe arcada dentară opusă
d) [ ] alta fixată la centrul protezei
e) [ ] ambele componente sunt fixate la arcada dentară opusă

260. C.M.Indicaţi sistemele speciale de fixare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate:

a) [ ] croşetul Ackers
b) [x] culise
c) [ ] croşetul Bonwill
d) [x] capse
e) [ ] croşetele sistemului Ney

261. C.M.Indicaţi avantajele culiselor utilizate în proteze parţiale mobilizabile scheletate:

a) [x] nu sunt vizibile
b) [x] nu dereglează aspectul fizionomic
c) [x] îmbunătăţesc funcţia fizionomică a protezei
d) [ ] au indicaţii speciale
e) [ ] greu se supun reparaţiilor

262. C.M.Determinați tipul barelor cu călăreţi ca sisteme speciale de fixare a protezelor parţiale
mobilizabile scheletate, conform opiniei lui Dolder:
a) [x] rigide
b) [ ] dure
c) [x] reziliante
d) [ ] punctiforme
e) [ ] tangenţiale

263. C.M.Precizați părțile componente ale sistemului de telescopare a protezelor parţiale

mobilizabile scheletate:
a) [x] cape cilindrice pe dinţii ancoră
b) [ ] coroane de înveliş pe dinţii ancoră
c) [x] coroane de înveliş solidarizate cu şaua protezei
d) [ ] cape cilindrice solidarizate cu şaua protezei
e) [ ] coroane de înveliş pe dintele stîlp şi identică în şaua protezei

264. C.M.Disjunctoarele de forţe utilizate în protezele parţiale mobilizabile se împart în:

a) [x] amortizatori
b) [ ] călăreţi
c) [x] balamale
d) [ ] culise
e) [ ] capse

265. C.M.Indicaţi elementele cu acţiune indirectă utilizate în protezele parţiale mobilizabile

scheletate:
a) [x] pinteni ocluzali
b) [ ] balamale
c) [ ] amortizatorii
d) [x] braţul retentiv al croşetei
e) [x] croşetul continuu

266. C.M.Indicaţi elementele protezei parţiale mobilizabile scheletate ce se opun basculării

protezei:
a) [x] gheruţele incizale
b) [x] pinteni ocluzali
c) [ ] dinţii artificiali
d) [ ] conectorii secundari
e) [x] croşetul continuu

267. C.M.Determinați factorii de care depind limitele bazei protezei parţiale mobilizabile
scheletate:
a) [x] numărul dinţilor restanţi
b) [x] topografia edentaţiei
c) [ ] profesia pacientului
d) [x] gradul de rezilienţă a fibromucoasei
e) [ ] relaţiile interocluzale în zona breşeleor arcadelor dentare

268. C.M.Alegerea legăturii între conectorii secundari şi elementele dentare în protezele parţiale
mobilizabile scheletate depinde de starea:
a) [x] parodonţiului dinţilor stîlpi
b) [x] fibromucoasei cîmpului protetic
c) [ ] coronară a dinţilor restanţi
d) [ ] generală a organismului
e) [ ] dimensiunii verticale de ocluzie

269. C.M.Determinați varietățile stabilite de Elbrecht, după orientarea apofizelor alveolare în

edentaţiile parţiale terminale:
a) [x] orizontală
b) [ ] verticală
c) [x] concavă
d) [x] descendentă
e) [ ] ondulară

270. C.M.Determinați apofizele alveolare în edentaţiile parţiale terminale, după orientarea lor,
potrivit clasificării propuse de Elbrecht:
a) [x] ascendente
b) [x] descendente
c) [x] concave
d) [ ] convexe
e) [ ] triunghiulare

271. C.M.Precizați tehnicile de realizare a scheletului metalic al protezei parţiale mobilizabile

scheletate:
a) [x] lipire
b) [x] turnare
c) [ ] ştanţare
d) [ ] tracţiune
e) [ ] ardere

272. C.M.La realizarea scheletului metalic a protezei parţiale mobilizabile scheletate prin tehnica
lipirii, piesele scheletului se vor obţine prin:
a) [x] prefabricarea la uzine speciale
b) [x] modelarea individuală şi turnare
c) [ ] suflarea în cuptoare speciale
d) [ ] picurarea aliajului uşor fuzibil
e) [ ] întinderea plăcuţelor metalice

273. C.M.La paralelograf sunt anexate următoarele piese:

a) [x] tija detectoare
b) [x] tija portcreion
c) [ ] tija axială
d) [x] tija răzuşă
e) [ ] tija orizontală

274. C.M.Indicaţi piesele anexe la paralelograf necesare la studiul modelelor:

a) [x] tijele retentivometre
b) [x] tija detectoare
c) [ ] tija dublă
d) [ ] tija de corectare
e) [x] tija răzuşă

275. C.M.Precizați dimensiunile tijelor retentivometre ca piese anexe la paralelograf:

a) [x] 0,25 mm
b) [x] 0,5 mm
c) [x] 0,75 mm
d) [ ] 1,0 mm
e) [ ] 1,5 mm

276. C.M.Determinați operațiunile prevăzute de studiul modelelor la paralelograf la

confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile:
a) [x] determinarea axului de inserţie şi dezinserţie a protezei
b) [x] fixarea poziţiei alese a axului de inserţie şi dezinserţie a protezei
c) [ ] determinarea aliajului din care se va confecţiona scheletul protezei
d) [ ] determinarea tehnicii confecţionării scheletului protezei
e) [x] determinarea şi trasarea ecuatorului protetic

277. C.M.Indicaţi operaţiunile necesare la paralelografia modelelor la confecţionarea protezelor

parţiale mobilizabile scheletate:
a) [x] determinare axului de inserţie şi dezinserţie a protezei
b) [x] determinarea zonelor retentive pentru plasarea braţelor elastice ale croşetelor
c) [ ] aprecierea dimensiunilor proceselor alveolare
d) [ ] alegerea construcţiei protezei
e) [ ] alegerea formei dinţilor artificiali

278. C.M.Şcoala naţională determină axul de inserţie și dezinserţie a protezei parţiale

mobilizabile scheletate ca:
a) [x] o direcţie bine determinată care permite aplicarea protezei pe cîmpul protetic fără obstacole
b) [x] o direcţie bine determinată de înlăturare a protezei de pe cîmpul protetic fără obstacole
c) [ ] o traiectorie a mişcării laterale a protezei conform mişcărilor mandibulare
d) [ ] o traiectorie a mişcării anterio-posterioare a protezei conform mişcărilor mandibulare
e) [ ] o traiectorie de mişcări mixte a protezei conform mişcărilor mandibulare

279. C.M.Determinați axele de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate:

a) [x] strict vertical
b) [ ] strict anterio-posterior
c) [x] vertical spre dreapta
d) [x] vertical spre stînga
e) [ ] rotativ

280. C.M.Indicaţi axele de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate:

a) [x] vertical-posterior
b) [ ] posterio-anterior
c) [ ] anterio-posterior
d) [х] vertical-anterior
e) [ ] mixt

281. C.M.Precizați metoda paralelometriei modelelor utilizată la determinarea axelor de inserţie

şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile:
a) [x] liberă
b) [x] de alegere
c) [ ] mixtă
d) [ ] directă
e) [ ] indirectă

282. C.M.Indicaţi metodele de determinare a axelor de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale

mobilizabile scheletate:
a) [x] aprecierea înclinării medii a axelor dinţilor stîlpi
b) [ ] directă
c) [x] de alegere
d) [ ] mixtă
e) [x] liberă

283. C.M.Precizați zonele în care ecuatorul protetic împarte dintele:

a) [ ] ocluzală
b) [x] subecuatorială
c) [ ] ecuatorială
d) [x] supraecuatorială
e) [ ] coletului

284. C.M.Determinați croșetele utilizate în edentaţiile parţiale cl. II Kennedy la fixarea

protezelor parţiale mobilizabile scheletate pe semiarcada neîntreruptă:
a) [x] Jackson
b) [ ] Kemeny
c) [ ] Ackers
d) [x] Bonwill
e) [x] Adams

285. C.M.Identificați funcțiile protezelor parţiale mobilizabile scheletate în edentaţiile parţiale,

cînd parodontul dinţilor restanţi este afectat:
a) [x] imobilizarea dinţilor restanţi
b) [ ] restabilirea respiraţiei nazale
c) [ ] restabilirea gustativă
d) [x] dispovărarea dinţilor restanţi
e) [x] homeostazia sistemului stomatognat

286. C.M.Precizați croșetele recomandate în protezele parţiale mobilizabile scheletate, în

edentaţiile intercalate bilaterale, cînd parodontul dinţilor restanţi situaţi distal este afectat:
a) [ ] Ackers
b) [x] Inelare
c) [x] Continuu
d) [ ] Kemeny
e) [x] Ney № 6

287. C.M.Indicați dereglările la prezenţa edentaţiilor parţiale frontale ce motivează adresarea de

urgență a pacienților la medic:
a) [x] fizionomice
b) [ ] de respiraţie
c) [x] fonetice
d) [ ] de deglutiţie
e) [ ] de masticaţie

288. C.M.În edentaţiile parţiale frontale protezele parţiale mobilizabile scheletate sunt indicate:
a) [x] în edentaţiile întinse
b) [x] cînd dinţii limitrofi breşei au un parodont deficitar
c) [ ] la absenţa incisivului lateral
d) [ ] la absenţa incisivilor central şi lateral
e) [x] la adolescenţi în perioada de formare a sistemului stomatognat

289. C.M.Indicaţi etapele clinice la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile scheletate:

a) [x] amprentarea cîmpului protetic
b) [ ] pregătirea preprotetică
c) [ ] pregătire proprotetică
d) [x] determinarea ocluzie centrice
e) [x] proba scheletului metalic

290. C.M.Blatterfein deosebeşte următoarele varietăţi de topografie a ecuatorului protetic:

a) [x] mediu
b) [x] diagonal
c) [ ] oblic înclinat uşor
d) [ ] oblic înclinat mediu
e) [ ] oblic înclinat major

291. C.M.Indicaţi varietăţile de topografie a ecuatorului protetic după Blatterfein:

a) [x] înalt
b) [x] jos
c) [x] zona apropiată de baza protezei
d) [ ] zona ecuatorului anatomic
e) [ ] zona ocluzală

292. C.M.Determinați factorii de care depinde topografia ecuatorului protetic:

a) [x] poziţia de înclinare a modelului
b) [x] prezenţa migrărilor dentare
c) [ ] starea dinţilor antagonişti
d) [x] forma anatomică a dinţilor stîlpi
e) [ ] forma procesului alveolar

293. C.M.Indicaţi raportul tijei retentive cu dintele stîlp la determinarea zonei retentive:
a) [x] tija retentivă vine în contact cu zona ecuatorului protetic
b) [ ] tija retentivă vine în contact cu linia marginei ocluzale
c) [x] circumferinţa discului vine în contact cu zona subecuatorială
d) [ ] circumferinţa discului vine în contact cu ecuatorul dintelui
e) [ ] circumferinţa discului vine în contact cu zona supraecuatorială

294. C.M.Proiectul definitiv al protezei parţiale mobilizabile scheletate va fi elaborat după:

a) [x] examenul cîmpului protetic
b) [ ] palparea articulaţiei temporo-mandibulare
c) [ ] palparea planşeului bucal
d) [x] studiul modelului de diagnostic la paralelograf
e) [ ] efectuarea gnatofoniei

295. C.M.Desenul scheletului protezei parţiale mobilizabile scheletate se trasează pe model cu

creionul notînd:
a) [x] conturile şeilor
b) [x] conturile conectorului principal
c) [x] conturile elementelor de menţinere, sprijin şi stabilizare
d) [ ] aliajul din care va fi confecţionat scheletul
e) [ ] acrilatul pentru baza protezei

296. C.M.Determinați ce prevede proba scheletului metalic a protezei parţiale mobilizabile:

a) [x] controlul scheletului pe model
b) [ ] corecţia croşetelor cu cleşte în cioc
c) [ ] sterilizarea scheletului metalic
d) [ ] corecţia scheletului cu cleştele crampon
e) [x] controlul scheletului în cavitatea bucală

297. C.M.Verificarea scheletului protezei parţiale mobilizabile pe model urmăreşte scopul de a

preciza:
a) [x] integritatea modelului la nivelul dinţilor restanţi
b) [x] calitatea prelucrării mecanice a scheletului
c) [ ] gradul de distanţare de la fibromucoasă
d) [ ] însuşirile de amortizare
e) [ ] calităţile de şinare

298. C.M.Indicaţi operaţiunile de verificare a scheletului metalic a protezei parţiale mobilizabile

pe model:
a) [ ] controlul durităţii scheletului
b) [ ] controlul elasticităţii scheletului
c) [x] verificarea formei şi plasării componentelor scheletului pe cîmpul protetic
d) [x] verificarea axei de inserţie
e) [x] verificarea axei de dezinserţie

299. C.M.La proba în cavitatea orală a scheletului protezei parţiale mobilizabile scheletate se va
verifica poziţia braţelor croşetelor:
a) [x] opozante (orale)
b) [ ] mixte
c) [ ] gingivale
d) [ ] dento-gingivale
e) [x] retentive

300. C.M.Indicaţi operaţiunile de verificare la proba sheletului metalic a protezei parţiale

mobilizabile în cavitatea orală:
a) [x] relaţiile de ocluzie
b) [x] raportul conectorului principal cu fibromucoasa
c) [ ] raportul conectorului principal cu dinţii antagonişi
d) [x] raportul conectorilor secundari cu fibromucoasa
e) [ ] gradul de elasticitate a scheletului

301. C.M.Ce criterii a calităţii protezei parţiale mobilizabile scheletate se vor verifica la proba
machetei în cavitatea orală:
a) [x] rapoartele de ocluzie
b) [x] extinderea şeilor protezei
c) [ ] calitatea cerii stomatologice
d) [ ] calităţile de amortizare a protezei
e) [x] forma, culoarea şi montarea dinţilor

302. C.M.La proba în cavitatea orală a machetei protezei parţiale mobilizabile scheletate se va
verifica:
a) [x] montarea dinţilor în raport cu apofizele alveolare
b) [x] corespunderea dinţilor artificiali cerinţelor fizionomice
c) [ ] corespunderea culorii viitorului acrilat cu a fibromucoasei
d) [x] corespunderea dinţilor artificiali cerinţelor fonetice
e) [ ] rezistenţa dinţilor artificiali

303. C.M.Aplicarea protezei parţiale mobilizabile scheletate în cavitatea bucală prevede:

a) [x] inspecţia extrabucală a protezei
b) [ ] determinarea rezistenţei protezei la îndoire
c) [x] verificarea intrabucală a protezei
d) [ ] determinarea elasticităţii braţelor protezei
e) [ ] determinarea grosimii conectorului principal

304. C.M.La inspecţia extrabucală a protezei parţiale mobilizabile scheletate înainte de aplicare
pe cîmpul protetic se verifică:
a) [x] prezenţa surplusurilor de acrilat pe suprafeţele interne ale croşetelor
b) [ ] înălţimea cuspizilor dinţilor naturali
c) [ ] gradul de înclinare vestibulară a dinţilor frontali
d) [x] calitatea finisării şi lustruirii
e) [ ] necesitatea sterilizării protezei

305. C.M.După aplicarea protezei parţiale mobilizabile scheletate pe cîmpul protetic se verifică:
a) [ ] stabilitatea protezei
b) [ ] gradul de fărămiţare a produselor alimentare
c) [x] menţinerea protezei
d) [x] contactele dento-dentare în ocluzia funcţională
e) [ ] mărimea efortului de deglutiţie

306. C.M.Precizați ce prevede examenul clinic a articulaţiei temporo-mandibulare după aplicarea

protezelor parţiale mobilizabile scheletate pe cîmpul protetic:
a) [ ] determinarea caracterului excursiilor condililor articulari cu ajutorul cineradiografiei
b) [x] determinarea prezenţei cracmentelor în articulaţie prin auscultaţie
c) [x] determinarea caracterului excursiilor condililor articulari a mandibulei prin palparea zonei
periarticulare
d) [ ] determinarea dimensiunei verticale de ocluzie
e) [ ] determinarea rapoartelor elementelor articulare prin electroradiografie

307. C.M.Determinarea rapoartelor între componentele articulaţiei temporo-mandibulare după

aplicarea protezelor parţiale mobilizabile scheletate se va efectua cu următoarele metode
paraclinice:
a) [ ] inspecţia
b) [x] tomografia
c) [x] tomografia computerizată
d) [ ] teleradiografia
e) [ ] palparea zonei periarticulare
308. C.M.Modelele de diagnostic în edentaţiile parţiale întinse se vor studia:
a) [x] separat fiecare model
b) [ ] în raport de înălţimea solclului
c) [ ] în conformatorul pentru realizarea soclului
d) [x] în poziţie de ocluzie centrică
e) [x] în paralelograf

309. C.M.Pe modelele de diagnostic în edentaţiile parţiale întinse se va determina:

a) [x] înălţimea spaţiului interocluzal în zona breşelor arcadelor dentare
b) [x] poziţiile dinţilor ce delimitează breşele arcadelor dentare
c) [ ] culoarea dinţilor restanţi
d) [ ] gradul de implantare a dinţilor restanţi
e) [ ] lăţimea fibromucoasei pasiv mobile

310. C.M.În situaţiile clinice ale edentaţiei parţiale întinse cu micşorarea dimensiunii verticale de
ocluzie, condilii articulari ai mandibulei se vor plasa:
a) [ ] anterior-inferior
b) [ ] anterior-superior
c) [x] în sus
d) [x] posterior
e) [ ] strict anterior

311. C.M.Indicați ce prevede examenul clinic a apofizelor alveolare edentate la pacienţii cu

edentaţii parţiale întinse:
a) [x] determinarea înălţimii şi reliefului apofizei alveolare
b) [ ] densitatea osului alveolar
c) [x] determinarea formei procesului alveolar
d) [ ] prezenţa sau absenţa osteoporozei
e) [ ] grosimea corticalei osului alveolar

312. C.M.Gradul de rezorbţie şi atrofie a proceselor alveolare edentate la pacienţii cu edentaţii

parţiale întinse va depinde de:
a) [ ] stereotipul actului de masticaţie
b) [ ] duritate produselor alimentare
c) [x] etiologia edentaţiei
d) [x] traumatismul produs la extracţia dinţilor
e) [ ] tipul de ocluzie

313. C.M.După topografia breşei edentaţia parţială poate fi:

a) [x] laterală
b) [x] frontală
c) [x] fronto-laterală
d) [ ] circulară
e) [ ] întreruptă

314. C.M.După Villain dinţii frontali superiori şi inferiori sunt implantaţi cu o înclinare
vestibulară în zona incizală de:
a) [x] la maxilă 5-10º
b) [ ] la maxilă 15-20º
c) [x] la mandibulă 2-3º
d) [ ] la mandibulă 5-10º
e) [ ] la ambele maxilare - 15º

315. C.M.Indicaţi limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă în zona dinţilor
restanţi:
a) [x] în zona dinţilor frontali – la colet
b) [ ] în zona dinţilor frontali – pînă la tuberculii palatinali
c) [x] în zona dinţilor laterali – pînă la zona supraecuatorială
d) [ ] în zona dinţilor laterali – la colet
e) [ ] în zona tuturor dinţilor restanţi ecuatorial

316. C.M.Indicaţi limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă în zona dinţilor
restanţi:
a) [x] în zona dinţilor frontali – supraecuatorial (acoperă ⅔ din înălţimea lor)
b) [ ] în zona dinţilor frontali – la colet
c) [ ] în zona dinţilor laterali – la colet
d) [x] în zona dinţilor laterali – supraecuatorial
e) [ ] în zona tuturor dinţilor restanţi – subecuatorial

317. C.M.Indicaţi etapele amprentării preliminare în edentaţiile parţiale întinse:

a) [x] alegerea lingurii amprentare standart
b) [ ] corectarea lingurii amprentare individuale
c) [ ] palparea proceselor alveolare
d) [x] pregătirea materialului amprentar
e) [ x] aplicarea materialului amprentar pe lingura amprentară

318. C.M.Determinați materialele amprentare care pot fi utilizate la amprentarea preliminară în

edentaţiile parţiale întinse:
a) [ ] Gelin
b) [ ] Ortocor
c) [x] Elastic
d) [x] Ghips
e) [x] Kromopan

319. C.M.Determinați ce prevede principiul de profilaxie locală la tratamentul protetic cu proteze

parţiale mobilizabile:
a) [x] educaţia sanitară
b) [ ] folosirea alimentelor dure
c) [ ] folosirea alimentelor moi
d) [x] respectarea igienei cavităţii orale
e) [ ] păstrarea protezei în apă caldă

320. C.M.Principiul profilaxiei afecţiunilor generale în tratamentul protetic cu proteze parţiale

mobilizabile prevede profilaxia:
a) [ ] eroziunilor dentare
b) [ ] cariei dentare
c) [x] afecţiunilor tractului degestiv
d) [ ] stomatitelor alergice
e) [x] dereglărilor psihice

321. C.M.Determinați ce prevede principiul curativ al tratamentului protetic cu proteze parţiale

mobilizabile:
a) [x] refacerea integrităţii morfologice a sistemului stomatognat
b) [x] restabilirea funcţiei de masticaţie şi de deglutiţie
c) [ ] de a nu deplasa proteza din cavitatea bucală
d) [x] restabilirea funcţiei fizionomice
e) [ ] profilaxia stomatitelor toxice

322. C.M.Identificați ce prevede principiul biologic la tratamentul protetic cu proteze parţiale

mobilizabile:
a) [ ] respectarea igienei bucale
b) [ ] îngrijirea protezei
c) [x] alegerea materialului fără însuşiri alergice
d) [ ] alegerea materialului cu însuşiri elastice
e) [x] respectarea congruenţei între proteză şi substratul organic

323. C.M.Determinați ce prevede principiul biomecanic la tratamentul protetic cu proteze

parţiale mobilizabile:
a) [x] de a ţinea cont de rezistenţa ţesuturilor cîmpului protetic
b) [x] materialul protezei să posede rezistenţă forţelor funcţionale
c) [ ] respectarea regimului de alimentare
d) [ ] materialul protezei să aibă gust plăcut
e) [ ] folosirea protezei numai în timpul alimentaţiei

324. C.M.Principiul homeostazic la tratamentul protetic cu proteze parţiale mobilizabile prevede

de a ţinea cont de:
a) [ ] însuşirile mecanice a materialelor din care se va confecţiona proteza
b) [x] particularităţile individuale ale tabloului clinic
c) [x] relaţiile dintre componentele sistemului stomatognat
d) [ ] posibilităţile laboratorului tehnic
e) [x] starea generală a organismului

325. C.M.Indicați ce prevede principiul ergonomic la tratamentul protetic cu proteze parţiale

mobilizabile:
a) [x] organizarea chibzuită a locului de muncă a medicului
b) [x] profilaxia maladiilor profesionale
c) [ ] profilaxia cariei dentare
d) [x] micşorarea numărului de vizite a pacientului
e) [ ] profilaxia afecţiunilor fibromucoasei

326. C.M.Indicaţi etapele amprentării funcţionale la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse:

a) [x] amprentarea preliminară
b) [ ] corectarea lingurii amprentarea individuale
c) [x] pregătirea materialului amprentar
d) [ ] imitarea probelor funcţionale de către medic
e) [x] aplicarea lingurii individuale cu materialul amprentar pe cîmpul protetic

327. C.M.Auscultaţia articulaţiei temporo-mandibulare la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse se

efectuează în timpul:
a) [ ] actului de deglutiţie
b) [x] palpării şi mişcărilor mandibulare
c) [x] excursiilor condililor articulari ai mandibulei
d) [ ] actului de masticaţie
e) [ ] actului de respiraţie orală

328. C.M.Indicaţi fazele actului de masticaţie înregistrate pe chimograma masticaţiografiei după

Rubinov:
a) [x] faza de repaos fiziologic relativ a mandibulei
b) [x] faza deschiderii gurii
c) [ ] faza de respiraţie orală
d) [ ] faza de respiraţie nazală
e) [x] faza de orientare

329. C.M.Masticaţiografia la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse permite de a studia:

a) [x] eficienţa tratamentului protetic
b) [x] stereotipul actului de masticaţie
c) [ ] duritatea produselor alimentare
d) [ ] gradul de deschidere a gurii
e) [ ] durata actului de deglutiţie

330. C.M.Caracterul undelor de masticaţie pe chimogramă la realizarea masticaţiografiei după

Rubinov depinde de:
a) [ ] amplitudinea mişcărilor limbii
b) [x] starea sistemului dentar
c) [x] stereotipul de masticaţie
d) [ ] timpul ce a trecut de la instalarea edentaţiei
e) [ ] etiologia edentaţiei

331. C.M.Odontoparadontograma după Kurleandski se completează la examenul pacienţilor

edentaţi parţial conform datelor:
a) [x] examenului clinic
b) [ ] gnatosoniei
c) [ ] gnatofoniei
d) [x] examenului radiologic
e) [ ] ocluziografiei

332. C.M.Examenul clinic-instrumental a cavităţii orale la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse

se va efectua cu:
a) [x] oglinda stomatologică
b) [ ] fagodinamometrul
c) [ ] paralelometrul
d) [x] pensa stomatologică
e) [ ] pensa chirurgicală

333. C.M.Examenul clinic a cavităţii orale la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse se va efectua:
a) [ ] cu stomatoscopul
b) [x] prin inspecţie
c) [ ] cu gnatodinamometrul
d) [x] prin palpare
e) [ ] cu pensa anatomică

334. C.M.Examenul clinic al parodontului dinţilor retanţi la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse
prevede determinarea:
a) [x] gradului de retracţie a gingiei
b) [ ] grosimei gingiei
c) [ ] densităţii osului alveolar
d) [x] adîncimii pungilor dento-paradontale
e) [ ] sensibilităţii gingiei

335. C.M.La examenul clinic a arcadelor dentare la pacienţii cu edentaţii parţiale prin inspecţie
se determină:
a) [x] forma arcadelor dentare
b) [ ] înălţimea arcadelor dentare
c) [x] prezenţa, mărimea şi numărul breşelor arcadelor dentare
d) [ ] culoarea arcadelor dentare
e) [x] topografia breşelor arcadelor dentare

336. C.M.La examinarea protezelor dentare fixe la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse se atrage
atenţia la:
a) [x] gradul de închidere marginală a coroanelor de înveliş
b) [x] integritatea feţelor ocluzale
c) [x] raportul cu dinţii antagonişti
d) [ ] axul de inserţie
e) [ ] axul de dezinserţie

337. C.M.În cazul prezenţei protezelor parţiale mobilizabile la examenul clinic a pacienţilor cu
edentaţii parţiale întinse se va examina:
a) [x] starea protezelor mobilizabile
b) [ ] duritatea materialului din care sunt confecţionate protezele
c) [ ] gradul de infectare a protezelor
d) [x] starea dinţilor restanţi
e) [x] starea fibromucoasei

338. C.M.La examenul clinic a arcadelor dentare la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse se va
determina:
a) [x] nivelul general al ariei ocluzale
b) [ ] înălţimea arcadelor dentare
c) [ ] eficienţa arcadelor dentare
d) [x] forma arcadelor dentare
e) [ ] gradul de elasticitate a arcadelor dentare

339. C.M.Corecţia poziţiei braţului croşetului simplu a protezei parţiale mobilizabile acrilice se
va efectua:
a) [ ] digital
b) [x] cu cleşte crampon
c) [x] cu cleşte în cioc
d) [x] cu cleşte cu fălci rotunde
e) [ ] cu ciocănaşul tehnicianului dentar

340. C.M.La examenul mişcărilor de lateralitate a mandibulei în ocluzia funcţională la pacienţii

cu edentaţii parţiale întinse mandibula se va deplasa spre dreapta sau spre stînga pînă la:
a) [ ] maximal
b) [x] contactul de cap la cap a caninilor
c) [ ] contactul de cap la cap a incisivilor
d) [x] contactul de cap la cap a cuspizilor dinţilor laterali
e) [ ] minimal

341. C.M.La examenul cinematicei mandibulare la pacienţii cu edentaţii parţiale se va determina

tipul de conducere a mandibulei care poate fi:
a) [x] canină
b) [ ] incisivală
c) [ ] premolară
d) [ ] molară
e) [x] de grup

342. C.M.Detaşarea amprentei din Kromopan de pe cîmpul protetic edentat parţial se va efectua
prin desprinderea:
a) [x] iniţial din zona posterioară
b) [ ] iniţial din zona frontală
c) [ ] apoi din zona posterioară
d) [x] apoi din zona frontală
e) [ ] strict vertical

343. C.M.Corectarea şi individualizarea contactelor dentare în ocluzia funcţională după

aplicarea protezelor mobilizabile se va efectua cu:
a) [ ] pietre roată de carborund de dimensiuni medii
b) [x] freze metalice conice
c) [ ] petre roată de carborund de dimensiuni mari
d) [ ] discuri de separaţie active pe ambele suprafeţe
e) [x] freze metalice sferice

344. C.M.Conform biomecanicii protezelor parţiale mobilizabile acrilice liniile croşetare

favorabile la maxilă sunt:
a) [x] diagonale
b) [ ] punctiforme
c) [x] în suprafaţă
d) [ ] sagitale
e) [ ] tangenţiale

345. C.M.Fixarea protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă conform legilor

biomecanicii se efectuează prin crearea următoarelor linii croşetare:
a) [ ] atipice
b) [x] transversale
c) [x] în suprafaţă
d) [ ] punctiforme
e) [ ] tangenţiale

346. C.M.În ocluzia instabilă determinarea ocluziei centrice pentru poziţionarea modelelor în
simulator se va efectua cu ajutorul:
a) [ ] hîrtiei indigo
b) [x] blocurilor din ghips
c) [x] blocurilor din silicon vîscos
d) [x] șabloanelor cu borduri de ocluzie
e) [ ] aparatului Fox

347. C.M.Precizați etapele efectuate la determinarea şi înregistrarea relaţiilor intermaxilare

centrice la absenţa ocluziei:
a) [x] adaptarea şabloanelor cu bordurile de ocluzie
b) [ ] prepararea dinţilor limitrofi breşei
c) [x] determinarea dimensiunii verticale de ocluzie
d) [x] determinarea poziţiei neutre a mandibulei
e) [ ] protecţia dinţilor preparaţi

348. C.M.După înregistrarea relaţiilor intermaxilare centrice pe suprafaţa vestibulară a bordurii

de ocluzie superioare se trasează următoarele repere:
a) [x] linia mediană a feţei
b) [x] linia caninilor
c) [ ] linia premolarilor
d) [ ] linia molarilor
e) [x] linia surîsului

349. C.M.Proteza parţială mobilizabilă scheletată în terapia edentaţiilor parţiale poate fi realizată
cu sprijin:
a) [x] muco-osos
b) [x] mixt
c) [ ] în plan sagital
d) [ ] palatinal
e) [ ] orizontal

350. C.M.La conceperea protezei parţiale mobilizabile scheletate în edentaţiile laterale intercalate
se va ţine cont de:
a) [x] starea parodontului dinţilor ce delimitează breşele arcadei dentare
b) [x] forma apofizelor alveolare
c) [x] gradul de rezilienţă a fibromucoasei
d) [ ] stereotipul actului de masticaţie
e) [ ] timpul ce a trecut de la instalarea edentaţiei

351. C.S.Indicaţi scopul final al examenului pacientului edentat total:

a) [ ] studierea evoluţiei maladiei
b) [ ] determinarea motivaţiei adresării
c) [x] stabilirea diagnosticului şi întocmirea planului de tratament
d) [ ] aprecierea tipului feţei
e) [ ] alegerea tehnicii de amprentare

352. C.S.La examenul exobucal al pacientului edentat total se stabileşte:

a) [ ] tipul de ocluzie
b) [ ] datele personale
c) [ ] motivul prezentării la consultaţie
d) [x] modificările faciale
e) [ ] gradul de atrofie a crestelor alveolare

353. C.S.La examenul endobucal al pacientului edentat total prin palpare se determină:
a) [x] sensibilitatea crestelor alveolare
b) [ ] volumul spaţiului Eisenring
c) [ ] poziţia şi volumul pungilor jugale Fish
d) [ ] tipul de atrofie a crestelor alveolare
e) [ ] modul de deplasare a condililor articulari ai mandibulei

354. C.S.Cîmpul protetic în edentaţia totală se împarte în zone:

a) [ ] glandulară
b) [x] de sprijin
c) [ ] de alunecare
d) [ ] gustativă
e) [ ] orizontală

355. C.S.Elementele de sprijin ale cîmpului protetic mandibular în edentaţia totală sînt:
a) [ ] torusul mandibular
b) [x] crestele alveolare
c) [ ] spaţiul retroalveolar
d) [ ] mucoasa pasiv mobilă
e) [ ] mucoasa activ mobilă

356. C.S.Zona de succiune funcţională a cîmpului protetic maxilar şi mandibular edentat total
cuprinde:
a) [ ] mucoasa fixă
b) [ ] frenul pterigo-mandibular
c) [x] mucoasa pasiv mobilă
d) [ ] bridele şi frenurile
e) [ ] apofizele alveolare

357. C.S.Care creste alveolare la edenatul total se atrofiază mai lent:

a) [ ] mandibulare
b) [x] maxilare
c) [ ] din dreapta
d) [ ] din stînga
e) [ ] cu paradontopatie

358. C.S.Cîte variante de torus palatinal deosebeşte Landa:

a) [ ] unul
b) [ ] două
c) [ ] trei
d) [ ] patru
e) [x] cinci
359. C.S.În ce regiune a palatului dur sînt situate “zonele Schroder”:
a) [ ] frontală
b) [ ] premolarilor
c) [x] molarilor
d) [ ] suturii palatine
e) [ ] a papilei incisive

360. C.S.De care mucoasă este prezentată zona de închidere marginală a protezelor dentare
totale:
a) [ ] fixă
b) [ ] mobilă
c) [ ] rugilor palatine
d) [x] pasiv mobilă a fundului de sac
e) [ ] zonelor Schroder

361. C.S.Zona de sprijin în edentaţia totală la maxilă este prezentată de:

a) [x] bolta palatină
b) [ ] mucoasa activ mobilă
c) [ ] mucoasa pasiv mobilă
d) [ ] frenul pterigo-mandibular
e) [ ] palatul moale

362. C.S.Zona de succiune funcţională sau de închidere marginală în edentaţia totală este:
a) [ ] locul de trecere dintre mucoasa fixă în cea pasiv mobilă
b) [x] depăşirea locului de trecere a mucoasei pasiv mobile în cea activ mobilă cu 1-2 mm
c) [ ] locul de trecere a mucoasei fixe în cea activ mobilă
d) [ ] locul de inserţie a bridelor
e) [ ] mucoasa valului palatin

363. C.S.Indicaţi factorii ce favorizează apariţia succiunii funcţionale a protezelor totale:

a) [x] lăţimea mare a mucoasei pasiv mobile
b) [ ] lăţimea redusă a mucoasei pasiv mobile
c) [ ] situarea mucoasei pasiv mobile în linie dreaptă
d) [ ] lăţimea mucoasei pasiv mobile foarte mică
e) [ ] situarea mucoasei pasiv mobile în apropierea vîrfului crestei alveolare

364. C.S.În ce zonă a periferiei cîmpului protetic maxilar edentat total fibrele musculare au o
inserţie perpendiculară:
a) [ ] frontală stînga
b) [x] posterioară
c) [ ] frontală dreapta
d) [ ] medie
e) [ ] circulară

365. C.S.Ce muşchi ai periferiei cîmpului protetic maxilar edentat total au inserţia
perpendiculară:
a) [ ] buccinator
b) [ ] milohioidian
c) [x] vălului palatin
d) [ ] maseterici
e) [ ] orbicular al buzelor

366. C.S.Cum se pune în evidenţă punga lui Eisenring în edentaţia totală:

a) [ ] la deschiderea maximală a gurii
b) [ ] la deplasarea mandibulei anterior cu gura maximal deschisă
c) [x] la deplasarea mandibulei spre deapta, stînga cu gura moderat deschisă
d) [ ] la imitarea surîsului
e) [ ] prin metode paraclinice
367. C.S.Ce formaţiuni delimitează spaţiul vestibular labial a maxilarului superior edentat total:
a) [ ] numai frenul bucal dreapta
b) [ ] numai frenul bucal stînga
c) [ ] numai frenul buzei superioare
d) [x] frenul bucal din dreapta, stînga
e) [ ] papila incisivală

368. C.S.Din care parte a tuberculilor piriformi marginea protezei totale poate veni în contact cu
marginea muşchilor maseterici:
a) [ ] orală
b) [x] vestibulară
c) [ ] anterioară
d) [ ] posterioară
e) [ ] vestibulo-antrioară

369. C.S.Limitele distale ale zonei funcţionale vestibulare centrale a mandibulei edentată total
sînt:
a) [ ] numai frenul bucal lateral din dreapta
b) [x] frenul bucal lateral din dreapta şi stînga
c) [ ] numai frenul bucal lateral din stînga
d) [ ] frenul limbii şi al buzei inferioare
e) [ ] frenul buzei inferioare

370. C.S.Precizați traiectoria liniei oblice interne la mandibulă în edentaţia totală:

a) [ ] ascendentă dinspre distal spre mezial
b) [x] descendentă dinspre distal spre mezial
c) [ ] neuniformă
d) [ ] abruptă
e) [ ] ondulată

371. C.S.În ce zonă a spaţiului sublingual este situată fosa linguală în edentaţia totală la
mandibulă:
a) [ ] în dreptul molarului de minte
b) [ ] în dreptul molarilor unu şi doi
c) [x] în dreptul premolarilor
d) [ ] în dreptul caninilor
e) [ ] în dreptul incisivilor

372. C.S.Cu care muşchi vine în contact marginea vestibulară a protezei totale la nivelul
tuberculilor piriformi:
a) [ ] faringheus
b) [ ] zigomaticus
c) [x] maseterici
d) [ ] milohioidieni
e) [ ] digastricus

373. C.S.Limita posterioară a protezei totale la mandibula este:

a) [ ] ligamentul pterigo-mandibular
b) [x] acoperă tuberculii piriformi cu 2/3 sau în întregime
c) [ ] frenul buzei inferioare
d) [ ] frenul bucal
e) [ ] muşchii buccinatori

374. C.S.Ce tip de mucoasă se îndepărtează chirurgical la pregătirea proprotetică a edentatului

total:
a) [ ] groasă
b) [ ] subţire
c) [ ] rezilientă
d) [x] balantă
e) [ ] activ-mobilă
375. C.S.Indicați raportul bazei protezei totale la mandibulă cu tuberculii piriformi:
a) [ ] depinde de calitatea amprentei
b) [x] îi acoperă cu 1/3 sau 2/3 din volum
c) [ ] depinde de dorinţa pacientului
d) [ ] rămîn neacoperiţi
e) [ ] depinde de dorinţa medicului

376. C.S.Indicați zonele fibrelor de inserţie a musculaturii periferiei cîmpului protetic care
trebuie să fie ocolite de către baza protezei totale:
a) [ ] cu fibre oblice
b) [ ] cu fibre longitudinale
c) [x] cu fibre perpendiculare
d) [ ] cu fibre atrofiate
e) [ ] cu fibre hipertrofiate

377. C.S.La pacienţii edentaţi total unghiurile mandibulei devin:

a) [ ] drepte
b) [x] obtuze
c) [ ] ascuţite
d) [ ] trapezoidale
e) [ ] ondulate

378. C.S.Determinați amplitudinea mişcărilor mandibulare, după pierderea totală a dinţilor:

a) [x] exagerată
b) [ ] medie
c) [ ] scăzută
d) [ ] dirijată
e) [ ] foarte mică

379. C.S.Mişcările exagerate ale mandibulei în edentaţiile totale produc:

a) [ ] consolidarea elementelor articulaţiei temporo-mandibulare
b) [x] întinderea capsulei articulare
c) [ ] sclerotizarea capsulei articulare
d) [ ] dereglări de deglutiţie
e) [ ] dereglări gustative

380. C.S.Planul protetic în ocluzor la montarea dinţilor după Vasiliev în protezele totale este
prezentat de:
a) [ ] rigla Gyzi
b) [ ] planul Fox
c) [x] placa de sticlă
d) [ ] compasul Gheringher
e) [ ] aparatul Larin

381. C.S.Montarea dinţilor inferiori în protezele totale după Gyzi începe cu:
a) [ ] incisivii centrali
b) [ ] caninii
c) [x] primii molari
d) [ ] premolarii
e) [ ] molarii doi

382. C.S.Ce modificări în articulaţia temporo - mandibulară pot avea loc la pacienţii edentaţi
total:
a) [ ] îngroşarea ligamentelor articulare
b) [ ] hipertrofia tuberculilori articulari
c) [x] lărgirea spaţiului articular anterior
d) [ ] îngustarea spaţiului articular anterior
e) [ ] inflamaţia elementelor articulare

383. C.S.Torusul mandibular la pacienţii cu edentaţii totale este situat:

a) [x] în dreptul premolarilor
b) [ ] în dreptul molarilor
c) [ ] în dreptul incisivilor centrali
d) [ ] pe linia oblică externă
e) [ ] pe linia oblică internă

384. C.S.Indicaţi factorii excepţionali de menţinere şi stabilitate a protezelor totale:

a) [ ] tonicitatea musculară
b) [ ] presiunea atmosferică
c) [ ] succiunea funcţională
d) [ ] retentivitatea anatomică
e) [x] magneţii

385. C.S.Adaptarea lingurii individuale la maxilă în edentaţiile totale presupune:

a) [x] aducerea marginilor lingurii pînă la nivelul ca să acopere mucoasa pasiv mobilă cu 1-2 mm
b) [ ] aducerea marginilor pînă la un contact cu mucoasa activ mobilă în zona frenului buzei
superioare
c) [ ] răscroirea marginei pînă la nivelul liniei Ah
d) [ ] realizarea unei grosimi uniforme a marginilor lingurii amprentare
e) [ ] realizarea butoanelor de presiune asupra cîmpului protetic

386. C.S.Indicaţi limitele lingurii individuale în edentaţiile totale confecţionată după Brahman:
a) [ ] nu ajung la mucoasa pasiv mobilă
b) [ ] ajung la nivelul mucoasei pasiv mobile
c) [x] corespund limitilor viitoarei proteze
d) [ ] nu corespund limitelor viitoarei proteze
e) [ ] depăşesc limitele viitoarei proteze

387. C.S.Determinați indicaţiile amprentării compresive după Gavrilov, Rumpel în edentaţia

totală:
a) [x] totdeauna
b) [ ] numai cînd mucoasa fixă este îngroşată
c) [ ] numai cînd mucoasa fixă este în “creastă de cocoş”
d) [ ] la absenţa torusului palatin
e) [ ] prezenţa torusului mandibular

388. C.S.Metoda antropometrică de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie în edentaţia

totală prevede:
a) [ ] modelarea definitivă a şablonului superior
b) [ ] modelarea reliefului ocluzal a şablonului inferior
c) [ ] stabilira planului transversal
d) [x] utilizarea compasului Gheringher-Appenrodt
e) [ ] utilizarea unor teste clinice

389. C.S.Metoda anatomo-fiziologică de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie în

edentaţia parţială prevede:
a) [ ] utilizarea tehnicii “secţiunei de aur”
b) [ ] utilizarea compasului Gheringher, Appenrodt
c) [x] iniţial determinarea dimensiunii verticale de postură mandibulară
d) [ ] aplicarea bordurilor de ocluzie pe şabloane din acrilat
e) [ ] determinarea gradului de etanşeizare-ermetizare a viitoarei proteze

390. C.S.Ce reprezintă reflexul Sears la determinarea relaţiilor centrice intermaxilare în edentaţia
totală:
a) [ ] protruzia şi retruzia repetată a mandibulei
b) [ ] mişcarea de lateralitate a mandibulei
c) [x] “închiderea “cavităţii orale pe molari
d) [ ] “închiderea” cavităţii orale cap la cap
e) [ ] poziţia forţată a capului strict vertical

391. C.S.Precizați testul funcțional utilizat la determinarea relaţiilor centrale intermaxilare în

edentaţia totală:
a) [ ] respiraţia orală
b) [ ] deglutiţia infantilă
c) [ ] respiraţia nazală
d) [x] aplicarea vîrfului limbii pe bila de ceară de pe marginea distală a şablonului superior
e) [ ] deplasarea limbii spre obraz dreapta-stînga

392. C.S.În regiunea frontală a arcadei dentare superioare planul protetic necesar de apreciat în
edentaţia totală este paralel:
a) [ ] planului Frankfurt
b) [ ] unghiului sagital incizal
c) [ ] unghiului transversal incizal
d) [ ] planului Camper
e) [x] liniei bipupilare

393. C.S.Fixarea relaţiilor centrice intermaxilare cu ajutorul şabloanelor şi bordurilor de ocluzie

în edentaţiile totale se face prin:
a) [ ] ramolirea suprafeţei ocluzale a bordurii superioare
b) [ ] ramolirea suprafeţelor orale a bordurilor de ocluzie a şablonului inferior
c) [ ] ramolirea suprafeţelor vestibulare a bordurilor de ocluzie a ambelor şabloane
d) [ ] se ramolesc toate suprafeţele bordurilor de ocluzie a ambelor şabloane
e) [x] pe suprafaţa bordurii de ocluzie inferioare se aplică o plăcuţă ramolită de ceară în care se vor
imprima şanţurile ocluzale de pe bordura de ocluzie a şablonului superior

394. C.S.Cînd este utilizat testul “hiperextensia forţată a capului” la determinarea relaţiei centrice
intermaxilare în edentaţia totală:
a) [ ] la determinarea planului protetic
b) [x] la determinarea poziţiei neutre a mandibulei
c) [ ] la determinarea dimensiunii verticale de ocluzie
d) [ ] la determinarea limitelor cîmpului periprotetic
e) [ ] la teleradiografia de profil

395. C.S.Cînd se recomandă pacientului la etapa de determinare a relaţiilor intermaxilare centrice

în edentaţia totală imitarea împingerii maxilarului superior înainte şi să închidă gura:
a) [ ] la determinarea dimensiunii verticale de ocluzie
b) [ ] la determinarea planului protetic
c) [ ] la amprentarea funcţională
d) [ ] la amprentarea anatomică
e) [x] la determinarea poziţiei neutre a mandibulei

396. C.S.Care din metodele de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie este cea mai
frecvent utilizată:
a) [ ] antropometrică
b) [ ] anatomică
c) [x] anatomo-fiziologică
d) [ ] de laborator
e) [ ] liberă

397. C.S.În ce direcţie se deplasează condilii articulari ai mandibulei la pacienţii edentaţi total:
a) [ ] în sus
b) [x] în sus şi distal
c) [ ] în jos
d) [ ] în jos şi distal
e) [ ] în sus şi mezial

398. C.S.Ce se întîmplă cu tuberculii articulari a articulaţiei temporo-mandibulare în edentaţia

totală:
a) [x] se atrofiază
b) [ ] se hipertrofiază
c) [ ] se deformează
d) [ ] nu se modifică
e) [ ] se sensibilizează
399. C.S.Ce modificări ale meniscului articulaţiei temporo-mandibulare au loc la pacienţii
edentaţi total:
a) [x] subţierea
b) [ ] îngroşarea
c) [ ] nu se modifică
d) [ ] este subluxat
e) [ ] este absent

400. C.S.Ce modificări ale capsulei articulaţiei temporo-mandibulare au loc la pacienţii edentaţi
total:
a) [x] este întinsă
b) [ ] este micşorată
c) [ ] se atrofiază
d) [ ] este hipertrofiată
e) [ ] este nemodificată

401. C.S.Raportul între apofizele alveolare la pacienţii edentaţi total după o perioadă îndelungată
de timp de la extracţiile dinţilor va fi:
a) [ ] normal
b) [x] de tipul progeniei
c) [ ] de tipul prognatiei
d) [ ] nu se modifică
e) [ ] încrucişat

402. C.S.Cîte tipuri de atrofii ale maxilei deosebeşte Schroder în edentaţiile totale:
a) [ ] una
b) [ ] două
c) [x] trei
d) [ ] patru
e) [ ] cinci

403. C.S.Indicaţi mişcările mandibulare în edentaţia totală care provoacă presiuni esenţiale în
articulaţia temporo-mandibulară:
a) [ ] de închidere a gurii
b) [x] de propulsie
c) [ ] de deschidere a gurii
d) [ ] de deglutiţie
e) [ ] mişcări lente

404. C.S.În care treime a palatului dur, după Ene, este situat mai frecvent, torusul palatin:
a) [ ] anterioară
b) [x] mijlocie
c) [ ] posterioară
d) [ ] medio-posterioară
e) [ ] antero-posterioară

405. C.S.Indicaţi simptomul caracteristic pentru sindromul Costen în edentaţia totală:

a) [x] cracmente articulare
b) [ ] dereglări cinematice mandibulare
c) [ ] dereglări de temperatură
d) [ ] majorarea dimensiunii verticale de ocluzie
e) [ ] microglosie

406. C.S.Indicaţi tipul II de atrofie a procesului alveolar mandibular după Koller în edentaţia
totală:
a) [ ] este bine exprimat
b) [x] este atrofiat uniform pe toată întinderea
c) [ ] este atrofiat mai mult lateral şi mai puţin frontal
d) [ ] este atrofiat mai mult frontal şi mai puţin lateral
e) [ ] este atrofiat în trepte
407. C.S.Ce muşchi au inserţia pe linia oblică externă la mandibulă în edentaţia totală:
a) [ ] maseter
b) [ ] milohioidian
c) [ ] faringeus superior
d) [ ] a rădăcinii limbii
e) [x] buccinator

408. C.S.După Gavrilov rezilienţa fibromucoasei cîmpului protetic la maxilă în edentaţiile totale
depinde de:
a) [ ] grosimea corticalei
b) [ ] stratul spongios
c) [ ] ţesutul glandular
d) [ ] ţesutul adipos
e) [x] reţeaua vaselor sangvine

409. C.S.Ce tip de fibromucoasă participă la formarea supapei vestibulare la tratamentul protetic
cu proteze totale:
a) [ ] numai fixă
b) [ ] numai mobilă
c) [ ] numai pasiv mobilă
d) [x] pasiv mobilă şi mobilă cu 1-2 mm
e) [ ] fixă şi pasiv mobilă

410. C.S.Noţiunea “ fixarea protezei totale” prevede menţinerea protezei:

a) [x] în stare de repaus fiziologic
b) [ ] la deglutiţie
c) [ ] la vorbire
d) [ ] la masticaţie
e) [ ] la deschiderea largă a gurii

411. C.S.Indicaţi componenţa protezei totale:

a) [ ] croșetul Rouch
b) [x] şeile protezei
c) [ ] linia Ah
d) [ ] croşetul Bonwill
e) [ ] croșetul Akker

412. C.S.Indicaţi grosimea bazei metalice a protezei totale:

a) [ ] 0,1-0,2 mm
b) [x] 0,3-0,4 mm
c) [ ] 0,6-0,8 mm
d) [ ] 0,8-1,0 mm
e) [ ] 1,0-2,0 mm

413. C.S.Indicaţi grosimea bazei protezei totale acrilice:

a) [ ] 0,6-0,8 mm
b) [ ] 0,8-1,0 mm
c) [ ] 1,0-2.0 mm
d) [x] 1,5-2,5 mm
e) [ ] 2,5-3,5 mm

414. C.S.Forma dinţilor artificiali în protezele totale se alege în dependenţă de:

a) [x] structura feţei
b) [ ] sexul pacientului
c) [ ] vîrstă
d) [ ] baza protezei
e) [ ] rezilienţa mucoasei

415. C.S.Indicaţi scopul amprentării preliminare în tratamentul protetic al edentaţiei totale:

a) [ ] biometria amprentei în scopul obţinerii datelor suplimentare
b) [ ] confecţionarea şabloanelor cu borduri de ocluzie
c) [ ] determinarea dimensiunii verticale de ocluzie
d) [ ] obţinerea lingurii standart
e) [x] obţinerea lingurii individuale

416. C.S.Indicaţi tipul III de atrofie a procesului alveolar în edentaţia totală la maxilă după
Schroder:
a) [ ] este bine exprimat
b) [x] este atrofiat total
c) [ ] este atrofiat mediu
d) [ ] este atrofiat în trepte
e) [ ] este atrofiat slab

417. C.S.La examenul exobucal a pacienţilor edentaţi total stabilim:

a) [ ] datele personale
b) [ ] gradul de atrofie a parodontului
c) [ ] motivaţia adresării
d) [ ] specificul cîmpului periprotetic
e) [x] starea articulaţiei temporo-mandibulare

418. C.S.Prin auscultaţie la pacienţii edentaţi total determinăm prezenţa sau absenţa:
a) [ ] zgomotelor ocluzale la închiderea gurii
b) [ ] zgomotelor ocluzale la deschiderea gurii
c) [ ] zgomotelor cardiace
d) [ ] ghidajului arcadelor dentare
e) [x] cracmentelor în articulaţia temporo-mandibulară

419. C.S.Indicați tipul şabloanelor şi bordurilor de ocluzie cu care se face automodelarea planului
de ocluzie după Sapojnicov:
a) [ ] şabloane şi bordură de ocluzie din ceară roz
b) [ ] şabloane din ceară şi borduri de ocluzie cu material abraziv
c) [ ] şabloane şi borduri de ocluzie din acrilat
d) [x] şabloane din acrilat, borduri de ocluzie cu material abraziv
e) [ ] şabloane şi bordură de ocluzie din material abraziv

420. C.S.Precizați ce formă trebuie să aibă bordurile de ocluzie pînă la automodelarea planului de
ocluzie în edentaţia totală după Sapojnicov:
a) [x] sferică
b) [ ] triunghiulară
c) [ ] pătrată
d) [ ] dreptunghiulară
e) [ ] cubică

421. C.S.Determinați ce amprente se obţin la pacienţii edentaţi total în poziţia centrică a relaţiilor
intermaxilare:
a) [ ] decompresive
b) [ ] precise
c) [ ] compresive manual
d) [x] compresive ocluzal
e) [ ] orice amprentă

422. C.S.Ce tip de atrofie a maxilarelor edentate total deseori întîlnim:

a) [ ] patrată
b) [ ] piramidală
c) [x] asimetrică
d) [ ] cuboidală
e) [ ] intermitentă

423. C.S.Atrofia maxilarelor edentate total are loc:

a) [ ] centrifugă la maxilă
b) [x] centrifugă la mandibulă
c) [ ] centripetă la mandibulă
d) [ ] mixtă la maxilă
e) [ ] mixtă la mandibulă

424. C.S.Zona de sprijin protetic a maxilarului superior edentat total este prezentată de:
a) [x] tuberozităţile maxilare
b) [ ] zona Schroder
c) [ ] zona Eisenring
d) [ ] spaţiul Fish
e) [ ] tuberculii piriformi

425. C.S.Zona de sprijin protetic a mandibulei edentată total este prezentată de:
a) [x] crestele alveolare
b) [ ] torusul mandibular
c) [ ] zonele Schroder
d) [ ] linia oblică externă
e) [ ] linia oblică internă

426. C.S.Indicaţi dimensiunile suprafeţei de sprijin protetic la maxilă în edentaţia totală:

2
a) [ ] 5-9 cm
2
b) [ ] 10-15 cm
2
c) [x] 18-40 cm
2
d) [ ] 45-50 cm
2
e) [ ] mai mult de 60 cm

427. C.S.Care muşchi au inserţia osoasă orizontală la periferia cîmpului protetic în edentaţia
totală:
a) [ ] vălului palatin
b) [ ] bărbiei
c) [ ] maseter
d) [x] buccinator
e) [ ] temporal

428. C.S.Zona de succiune funcţională a cîmpului protetic la maxilă şi mandibulă în edentaţiile

totale este reprezentată de:
a) [ ] mucoasa mobilă
b) [ ] mucoasa fixă de la periferia cîmpului protetic
c) [x] mucoasa pasiv –mobilă la trecerea în activ mobilă
d) [ ] zona Schroder
e) [ ] mucoasa fixă a fundului de sac la trecerea în zona neutră

429. C.S.Ce formaţiune anatomică din zona fundului de sac favorizează succiunea protezelor
totale la maxilă:
a) [ ] mucoasa fixă la trecerea în zona neutră
b) [x] mucoasa pasiv-mobilă
c) [ ] mucoasa activ mobilă
d) [ ] mucoasa imobilă a acestei zone
e) [ ] plicile gingivo-bucale

430. C.S.Indicaţi sectorul real din zona funcţională vestibulară a maxilarului superior edentat
total:
a) [ ] linia Ah
b) [ ] zona Fish
c) [ ] tuberozităţile maxilare
d) [x] retrozigomatic (Eisenring)
e) [ ] papilă incisivă

431. C.S.De care formaţiune anatomică este limitat distal spaţiul Eisenring:
a) [ ] plica gingivo-alveolară
b) [ ] plica pterigo-mandibulară
c) [ ] apofiza zigomatică-alveolară
d) [ ] vălul palatin
e) [x] şanţul pterigo- maxilar

432. C.S.Precizați traseul liniei oblice interne la pacienţii edentaţi total:

a) [ ] orizontal
b) [ ] ascendent spre mezial
c) [ ] descendent spre distal
d) [x] descendent spre mezial
e) [ ] mixt

433. C.S.Cu ce test se pune în evidenţă punga lui Eisenring la pacienţii edentaţi total:
a) [ ] deschiderea maximală a gurii
b) [ ] deplasarea mandibulei anterior
c) [ ] la imitarea surîsului
d) [x] deplasarea mandibulei stînga-dreapta cu gura moderat deschisă
e) [ ] deplasarea mandibulei stînga-dreapta cu gura maximal deschisă

434. C.S.Indicaţi poziţia vălului palatin în repaos după Landa:

a) [x] perdea
b) [ ] laterală
c) [ ] superioară
d) [ ] anterioară
e) [ ] mixtă

435. C.S.Determinați limita corectă a zonelor funcţionale a tuberculilor piriformi în edentaţia

totală:
a) [ ] posterior-linia imaginară ce trece înapoia molarului trei
b) [ ] posterior-linia imaginară ce trece înapoia molarului unu
c) [x] anterior-linia imaginară ce trece înapoia molarului doi
d) [ ] posterior –linia Ah
e) [ ] antrior-ligamentul buco-alveolar

436. C.S.În ce regiune poate intra în contact cu muşchii maseterici marginea protezei totale la
mandibulă:
a) [ ] punga Fish
b) [ ] punga Eisenring
c) [ ] regiunea linguală a tuberculului piriform
d) [ ] regiunea anterioară a tuberculului piriform
e) [x] linia vestibulară a tuberculului piriform

437. C.S.Determinați elementele morfologice ale cîmpului protetic la maxilarul superior edentat
total ce îmbunătăţesc zona de tampon:
a) [ ] crestele alveolare
b) [ ] bolta palatină
c) [ ] fibrele elastice, colagenice
d) [x] vasele sangvine
e) [ ] glandele adipoase

438. C.S.După înălţimea marginei amprentele funcţionale în edentaţiile totale pot fi:
a) [ ] pînă la zona neutră
b) [x] depăşesc zona neutră cu 1-2 mm
c) [ ] depăşesc zona neutră cu 3-4 mm
d) [ ] depăşesc zona neutră cu 3-4 mm doar vestibular
e) [ ] acoperă zona neutră cu 3-4 mm doar lingval

439. C.S.Gavrilov recomandă de a obţine amprente funcţionale la pacienţii edentaţi total:

a) [ ] decompresive
b) [ ] rapide
c) [x] compresive
d) [ ] lente
e) [ ] diferențiate
440. C.S.Indicaţi zona de închidere marginală vestibulară a protezei totale la mandibulă:
a) [ ] mucoasa activ mobilă
b) [ ] mucoasa fixă din zona fundului de sac
c) [ ] linia oblică externă
d) [ ] tuberculilor piriformi
e) [x] depăşirea mucoasei pasiv mobile cu 1-2 mm

441. C.S.Zona de închidere marginală distală a protezei totale la maxilarul superior corespunde:
a) [x] liniei Ah acoperind-o cu 1-2 mm
b) [ ] torusului palatin situat posterior
c) [ ] înaintea liniei Ah cu 3-4 mm
d) [ ] posterior liniei Ah cu 3-4 mm
e) [ ] vălului palatin

442. C.S.Planul Camper prezintă linia ce uneşte spina nazală anterioară cu:
a) [ ] spina nazală posterioară
b) [x] centrul conductului auditiv extern
c) [ ] foramenul infraorbital
d) [ ] centrul corpului mandibular
e) [ ] vîrful tuberculului articular

443. C.S.Determinarea dimensiunii verticale de ocluzie la pacienţii edentaţi total începe cu

aprecierea:
a) [ ] dimensiunii etajului mediu a feţei
b) [ ] poziţiei condililor articulari a mandibulei în articulaţia temporo-mandibulară
c) [x] dimensiunii verticale de postură mandibulară
d) [ ] gradului de rezorbţie a crestelor alveolare edentate total
e) [ ] tipului de raport interalveolar

444. C.S.Indicaţi metoda de fixare a protezelor totale:

a) [ ] fiziologică
b) [ ] imediată
c) [ ] semifiziologică
d) [x] biofizică
e) [ ] tardivă

445. C.S.Montarea dinţilor în edentaţiile totale în caz de progenie se va efectua:

a) [ ] fără gingie artificială
b) [ ] cu majorarea arcadei dentare superioare
c) [ ] cu majorarea arcadei dentare inferioare
d) [x] prin încrucişarea dinţilor laterali a ambelor proteze
e) [ ] cu o micşorare neesenţială a dimensiunii verticale de ocluzie

446. C.S.Indicaţi tehnica verificării stabilităţii machetei protezei totale superioare în timpul
probei:
a) [ ] testul fonetic
b) [ ] testul de deglutiţie
c) [ ] testul de masticaţie
d) [x] apăsarea pe feţele ocluzale a premolarilor şi molarilor stînga -dreapta
e) [ ] apăsarea pe feţele vestibulare a premolarilor şi molarilor stînga-dreapta

447. C.S.Prin utilizarea testului Silverman la proba machetelor protezelor totale se verifică:
a) [ ] spaţiul maximal dintre arcadele dentare
b) [x] dimensiunea verticală de postură mandibulară
c) [ ] relaţiile intermaxilare orizontale
d) [ ] gradul supraocluziei frontale
e) [ ] gradul inocluziei sagitale

448. C.S.Ce indicaţii se transmit tehnicianului dentar pe modelul final în edentaţia totală:
a) [x] zonele de despovărare
b) [ ] dimensiunile dinţilor artificiali
c) [ ] grosimea bazei viitoarei protezei
d) [ ] tipul de montare a dinţilor artificiali
e) [ ] duritatea dinţilor selectaţi

449. C.S.Determinați cauza basculării protezei totale la exercitarea unei presiuni digitale pe
suprafaţa ocluzală a dinţilor laterali la proba machetei:
a) [ ] dinţi artificiali mici
b) [ ] creste alveolare masive
c) [x] dinţii artificiali sînt montaţi în afara centrului crestei alveolare
d) [ ] rezilienţa scăzută a mucoasei cîmpului protetic
e) [ ] prezenţa parafuncţiei musculare

450. C.S.Indicaţiile la confecţionarea protezelor totale cu bază metalică sînt:

a) [ ] creste alveolare bine reprezentate
b) [x] alergia la acrilate
c) [ ] patologii ale articulaţiei temporo- mandibulare
d) [ ] patologii cronice mucozale
e) [ ] glosalgia

451. C.S.Făcînd o comparaţie a gradului de rezorbţie şi atrofie a oaselor maxilare edentate total
în timp după extracţie ne convingem că:
a) [ ] gradul de rezorbţie şi atrofie a ambelor maxilare sînt egale
b) [ ] gradul de rezorbţie şi atrofie a maxilarului superior este mai mare decît la cel inferior
c) [x] gradul de rezorbţie şi atrofie a maxilarului inferior este mai mare decît la cel superior
d) [ ] rezorbţia şi atrofia maxilarelor nu are loc
e) [ ] are loc numai rezorbţia maxilarelor cînd atrofia este stopată

452. C.S.Cîmpul protetic edentat total la maxilă cu creste alveolare, tuberozităţi maxilare
atrofiate pronunţat şi o boltă palatină plată după Sangiuolo corespudne clasei:
a) [ ] I
b) [ ] II
c) [x] III
d) [ ] IV
e) [ ] V

453. C.S.Cîmpul protetic edentat total la mandibulă cu creste alveolare negative după Sangiuolo
corespunde clasei:
a) [ ] I
b) [ ] II
c) [x] III
d) [ ] IV
e) [ ] V

454. C.S.Fibromucoasa cîmpului protetic edentat total fiind subţire cu un grad de rezilienţă mic
după Lejoyeux corespunde clasei:
a) [ ] I
b) [x] II
c) [ ] III
d) [ ] IV
e) [ ] V

455. C.S.Determinați lățimea medie a fibromucoasei pasive mobile:

a) [ ] 5 mm
b) [ ] 4 mm
c) [ ] 3,1-3,5 mm
d) [x] 1,0-2,0 mm
e) [ ] 0,5-0,8 mm

456. C.S.Precizați modificările morfo-funcţionale care au loc în muşchii ridicători ai mandibulei

în edentaţia totală:
a) [ ] muşchii ridicători ai mandibulei nu se modifică
b) [ ] ei se contractă mai puţin şi se lungesc
c) [x] ei se contractă mai mult şi se scurtează
d) [ ] ei se contractă asimetric
e) [ ] ei se contractă puţin şi se relaxează

457. C.S.Din cauza absenţei totale a dinţilor naturali mandibula trece direct la mişcările de
propulsie şi lateralitate ce conduce la:
a) [x] rezorbţia părţii anterioare a meniscului articular sau chiar la perforarea lui
b) [ ] îngroşarea părţii anterioare a meniscului articular
c) [ ] rezorbţia părţii posterioare a meniscului articular
d) [ ] îngroşarea părţii posterioare a meniscului articular
e) [ ] meniscul articular nu se modifică

458. C.S.După Landa cînd torusul palatinal se întide de la gaura palatină anterioară pînă la linia
distală a palatului dur corespunde clasei:
a) [ ] I
b) [ ] II
c) [ ] III
d) [ ] IV
e) [x] V

459. C.S.Zonele de tampon la maxilă după Gavrilov sînt condiţionate de:

a) [ ] înălţimea bolţii palatinale
b) [ ] prezenţa torusului palatinal
c) [ ] înălţimea apofizelor alveolare
d) [x] prezenţa cîmpurilor vasculare
e) [ ] forma apofizelor alveolare

460. C.S.Indicaţi rolul zonelor de tampon la maxilă după Gavrilov:

a) [ ] asigură fixarea protezei
b) [ ] formează supapa circulară
c) [x] amortizează presiunile masticatorii
d) [ ] majorează gradul de adeziune
e) [ ] majorează eficienţa masticatorie

461. C.S.Prezenţa la maxila edentată total a unei apofize alveolare pronunţate, semiovale, cu
tuberozităţi maxilare exprimate, bolta palatină înaltă, fără torus palatinal după Schroder
corespunde clasei:
a) [x] I
b) [ ] II
c) [ ] II
d) [ ] IV
e) [ ] V

462. C.S.Atrofia totală a apofizei alveolare la maxilă edentată total, prezenţa bolţei palatine plate
şi a tuberozităţilor maxilare slab pronunţate după Schroder corespunde clasei:
a) [ ] I
b) [ ] II
c) [x] III
d) [ ] IV
e) [ ] V

463. C.S.Prezenţa apofizei alveolare la mandibulă edentată total cu o atrofie accentuată în zonele
laterale şi mai slab pronunţată în zona frontală, după Koller, corespunde clasei:
a) [ ] I
b) [ ] II
c) [x] III
d) [ ] IV
e) [ ] V
464. C.S.Prezenţa apofizei alveolare la mandibulă edentată total cu o atrofie accentuată în zona
frontală şi mai slab pronunţată în zonele laterale, după Koller, corespunde clasei:
a) [ ] I
b) [ ] II
c) [ ] III
d) [x] IV
e) [ ] V

465. C.S.Prezenţa unei atrofii accentuate şi uniforme a apofizei alveolare la mandibula edentată
total deseori pînă la corpul mandibulei, după Koller, corespunde clasei:
a) [ ] I
b) [x] II
c) [ ] III
d) [ ] IV
e) [ ] V

466. C.S.Spaţiul retrozigomatic (punga Eisenring) va condiţiona fixarea protezei totale cînd
grosimea marginii protezei:
a) [x] va ocupa acest spaţiu în totalitate
b) [ ] va ocupa acest spaţiu parţial
c) [ ] va depăşi cu mult acest spaţiu
d) [ ] nu va ajunge la acest spaţiu
e) [ ] îl va ocupa pe jumătate

467. C.S.Gradul de rezilienţă a fibromucoasei cîmpului protetic edentat total în diferite zone este
diferenţiat şi variază, după Şpreng:
a) [ ] 0,2-0,3 mm
b) [x] 0,3-0,4 mm
c) [ ] 4,1-4,5 mm
d) [ ] 4,6-5,0 mm
e) [ ] mai mult de 5 mm

468. C.S.Fibromucoasa cîmpului protetic la maxila edentată total, fiind atrofiată, subţire, cu un
grad de rezilienţă redus, inaptă să suporte presiuni, după Supple, corespunde clasei:
a) [ ] I
b) [x] II
c) [ ] III
d) [ ] IV
e) [ ] V

469. Fibromucoasa cîmpului protetic la maxilă edentată total, fiind hipertrofiată, mobilă, flotantă,
care cere o îndepărtare chirurgicală, după Supple, corespunde clasei:
a) [ ] I
b) [ ] II
c) [ ] III
d) [x] IV
e) [ ] V

470. C.S.După Liund, zona glandulară a fibromucoasei cîmpului protetic edentat total la maxilă
este situată în următoarea zonă a palatului dur:
a) [ ] anterior
b) [ ] lateral-dreapta
c) [ ] lateral-stînga
d) [ ] la centru
e) [x] posterior

471. C.S.Conform clasificării Lejoueux, la mandibulă fibromucoasa cîmpului protetic edentat

total groasă, cu un grad mare de rezilienţă corespunde tipului:
a) [ ] I
b) [ ] II
c) [x] III
d) [ ] IV
e) [ ] V
472. C.S.După Sangiuolo, cînd substratul osos la maxilă edentată total are un grad de atrofie
medie, prezenţa tuberozităţilor maxilare şi înălţime medie a bolţii palatine, corespunde clasei:
a) [ ] I
b) [x] II
c) [ ] III
d) [ ] IV
e) [ ] V

473. C.S.După Sangiuolo, cînd substratul osos la mandibulă edentată total are un grad de atrofie
avansat cu dispariţia apofizei alveolare şi tuberculii piriformi atrofiaţi aproape complet,
corespunde clasei:
a) [ ] I
b) [ ] II
c) [x] III
d) [ ] IV
e) [ ] V

474. C.S.Scopul amprentei preliminare în edentaţia totală este obţinerea unui model:
a) [x] de lucru preliminar
b) [ ] din aliaj fuzibil
c) [ ] cu dimensiuni dorite
d) [ ] din ghips dur
e) [ ] din acrilate

475. C.S.Lingura amprentară individuală este necesară pentru amprentarea:

a) [ ] anatomică
b) [x] funcţională
c) [ ] fiziologică
d) [ ] parţială
e) [ ] mixtă

476. C.M.La examenul exobucal al pacienţilor edentaţi total se atrage atenţia la:
a) [ ] starea ţesuturilor moi endo-bucale
b) [ ] integritatea sistemului osos
c) [x] sensibilitatea unor puncte ale feţei
d) [x] leziunile mucoasei buzelor
e) [x] eventuale ticuri musculare

477. C.M.La examenul exobucal al pacienţilor edentaţi total la palpare se evidenţiază:

a) [ ] gradul de deschidere a gurii
b) [ ] relaţiile crestelor alveolare edentate
c) [x] starea articulaţiei temporo-mandibulare
d) [ ] starea şi dimensiunile torusului palatin
e) [x] starea funcţională a unor muşchi

478. C.M.Prin auscultaţie la examenul exobucal în edentaţia totală depistăm:

a) [x] saltul articular
b) [x] cracmentele articulare
c) [ ] zgomotele ocluzale la deschiderea gurii
d) [ ] zgomotele ocluzale la închiderea gurii
e) [ ] durerea articulară

479. C.M.Prin inspecţie la examenul endobucal în edentaţia totală determinăm:

a) [x] culoarea fibromucoasei
b) [ ] rezilienţa fibromucoasei
c) [ ] tonicitatea limbii
d) [x] poziţia limbii
e) [ ] gradul salivaţiei

480. C.M.Ce elemente ale cîmpului protetic la maxilă cuprinde zona de sprijin în edentaţia totală:
a) [ ] tuberculii piriformi
b) [ ] torusul palatin
c) [ ] vălul palatin
d) [x] tuberozităţile maxilare
e) [x] bolta palatină

481. C.M.Cum parcurge rezorbţia şi atrofia ţesutului osos la maxilă în edentaţia totală:
a) [x] centripetă
b) [ ] centrifugă
c) [ ] cu majorarea arcului procesului alveolar edentat
d) [x] cu micşorarea arcului procesului alveolar edentat
e) [ ] cu păstrarea dimensiunilor arcului procesului alveolar edentat

482. C.M.Cum parcurge rezorbţia şi atrofia ţesutului osos la mandibulă în edentaţia totală:
a) [ ] centripetă
b) [x] centrifugă
c) [x] cu majorarea arcului procesului alveolar edentat total
d) [ ] cu micşorarea arcului procesului alveolar edentat total
e) [ ] cu păstrarea dimensiunilor arcului procesului alveolar edentat total

483. C.M.Ce versante ale crestelor alveolare în edentaţia totală sunt considerate slab retentive:
a) [ ] înalte
b) [ ] medii
c) [ ] cu versant abrupt
d) [x] cu versant oblic
e) [x] cu atrofie accentuată

484. C.M.Fibrele musculare a muşchilor mobilizatori ai mandibulei în edentaţia totală se

modifică în felul următor:
a) [x] fibrele verticale ale muşchilor ridicători se scurtează
b) [ ] fibrele verticale ale muşchilor ridicători se întind
c) [x] fibrele verticale ale muşchilor coborîtori se întind
d) [ ] fibrele verticale ale muşchilor coborîtori se scurtează
e) [ ] fibrele musculare nu se modifică

485. C.M.Ce muşchi au inserţia orizontală la nivelul periferiei cîmpului protetic în edentaţia
totală:
a) [ ] temporali
b) [ ] maseterici
c) [x] buccinatori
d) [x] orbicular al buzelor
e) [ ] limbii

486. C.M.Ce muşchi au inserţie perpendiculară la periferia cîmpului protetic mandibular în

edentaţia totală:
a) [x] bărbiei
b) [x] milohioidieni
c) [ ] buccinatori
d) [x] maseterici
e) [ ] zigomatici

487. C.M.În ce spaţii se împarte zona funcţională vestibulară a cîmpului protetic edentat total la
maxilă:
a) [x] retrozigomatice
b) [ ] a liniei Ah
c) [ ] tuberozităţilor maxilare
d) [x] labiale
e) [x] laterale

488. C.M.Spaţiul retrozigomatic (pungile lui Eisenring) în edentaţia totală la maxilă este limitat:
a) [ ] posterior – linia Ah
b) [x] posterior – şanţul pterigomaxilar
c) [ ] posterior – vălul palatin
d) [x] anterior – apofiza zigomatico-alveolară
e) [ ] anterior – frenulul buzei superioare

489. C.M.Ce formaţiuni delimitează spaţiul vestibular lateral la maxilă în edentaţia totală:
a) [ ] posterior – frenulul bucal lateral
b) [x] posterior – apofiza zigomatico-alveolară
c) [ ] anterior – frenulul buzei superioare
d) [x] anterior – frenulul bucal lateral
e) [ ] medial – sutura palatină

490. C.M.Conform investigaţiilor Landa, vălulul palatin în stare de repaus poate avea
următoarele poziţii:
a) [x] orizontală
b) [ ] laterală
c) [x] de perdea
d) [x] de o înclinare medie
e) [ ] mixtă

491. C.M.Precizați limitele zonei funcţionale a tuberculilor piriformi în edentaţia totală:

a) [ ] anterior – linia imaginară ce trece înapoia molarului unu
b) [x] anterior – linia imaginară ce trece înapoia molarului doi
c) [ ] anterior – linia imaginară ce trece înapoia molarului trei
d) [x] posterior – locul de inserţie a ligamentului pterigo-mandibular
e) [ ] posterior – linia Ah

492. C.M.Ce muşchi se găsesc în partea linguală a tuberculilor piriformi în porţiunea cea mai
distală:
a) [ ] milohioidieni
b) [ ] vălului palatin
c) [x] palatoglos
d) [x] constrictorului superior al faringelui
e) [ ] limbii

493. C.M.Determinați limitele zonei funcţionale vestibulare laterale a mandibulei în edentaţia

totală:
a) [x] posterior – linia imaginară ce trece înapoia feţei distale a molarului doi
b) [ ] posterior – linia imaginară ce trece înaintea feţei meziale a molarului doi
c) [x] anterior – frenulul lateral bucal
d) [ ] anterior – frenulul buzei inferioare
e) [ ] anterior – frenulul limbii

494. C.M.Indicaţi limitele zonelor funcţionale linguale laterale la mandibulă în edentaţia totală:
a) [x] posterior – linia ce trece prin faţa distală a molarului doi inferior
b) [ ] posterior – linia ce trece prin faţa distală a molarului unu inferior
c) [ ] anterior – spaţiul dintre premolari
d) [x] anterior – spaţiul dintre canini şi premolari
e) [ ] anterior – spaţiul dintre canini şi incisivii laterali

495. C.M.Care poate fi poziţia limbii la pacientul cu edentaţia totală:

a) [ ] superioară
b) [ ] inferioară
c) [x] anterioară
d) [x] posterioară
e) [ ] suspendată

496. C.M.Ce tip de boltă palatină va asigura adeziune, sprijin şi stabilitate satisfăcătoare protezei
totale:
a) [x] în formă de „U”
b) [ ] în formă de „V”
c) [ ] plată
d) [ ] cu torus longitudinal
e) [x] fără torus palatinal

497. C.M.Indicaţi factorii locali care influenţează rezorbţia ţesutului osos a proceselor alveolare
în edentaţia totală:
a) [ ] musculatura din vecinătatea cîmpului protetic
b) [ ] folosirea produselor alimentare moi
c) [x] deficitul de stimul asupra ţesutului osos din motivul absenţei dinţilor
d) [x] protezele totale ce basculează în timpul funcţiei
e) [ ] deglutiţia infantilă

498. C.M.Indicaţi factorii generali care accelerează rezorbţia ţesutului osos a proceselor alveolare
în edentaţia totală:
a) [ ] parafuncţii musculare
b) [x] alimentare insuficientă, avitaminoză
c) [x] factorul endocrin
d) [ ] traumele
e) [ ] stresul emoţional

499. C.M.Modificările de atrofie ale fibromucoasei fixe ale cîmpului protetic edentat total depind
de:
a) [x] maladiile generale
b) [x] afecţiunile locale
c) [x] timpul ce s-a scurs de la instalarea edentaţiei totale
d) [ ] funcţia glandelor salivare
e) [ ] profesie

500. C.M.Indicaţi starea muşchilor coborîtori ai mandibulei la pacienţii cu edentaţii totale:

a) [ ] rămîn neschimbaţi
b) [ ] devin mai scurţi
c) [x] suferă o întindere
d) [x] se atrofiază
e) [ ] se hipertrofiază

501. C.M.Indicaţi factorii obişnuiţi ce asigură fixarea protezelor totale:

a) [ ] camerele cu vid
b) [ ] linia americană
c) [ ] ventuzele de cauciuc
d) [x] succiunea
e) [x] adeziunea

502. C.M.Indicaţi obiectivele amprentei finale în edentaţia totală:

a) [x] obţinerea corectă a înălţimii marginilor amprentei
b) [ ] obţinerea corectă a dimensiunii verticale de ocluzie
c) [ ] determinarea corectă a poziţiei antero-posterioare a mandibulei
d) [x] obţinerea corectă a extinderii maxime a protezei
e) [ ] absenţa golurilor pe suprafaţa amprentei

503. C.M.Indicaţi limitele lingurii individuale după Vasilenko:

a) [ ] depăşesc cu mult mucoasa activ mobilă
b) [x] ajung pînă la nivelul mucoasei pasiv mobile
c) [ ] sunt rascroite distal
d) [x] sunt alungite distal
e) [ ] sunt perforate
504. C.M.Amprentele funcţionale compresive după Gavrilov se obţin:
a) [x] totdeauna
b) [x] sub aplicarea forţei de medic
c) [x] sub forţa musculară în ocluzie
d) [ ] doar la cîmpuri protetice cu rezilienţă mărită
e) [ ] doar la cîmpuri protetice cu rezilienţă scăzută

505. C.M.Prin ce metode se poate de despovărat anumite sectoare ale cîmpului protetic edentate
total la amprentarea finală:
a) [ ] presiuni uniforme
b) [ ] probe funcţionale
c) [x] cu lingura individuală confecţionată după folierea modelului preventiv
d) [ ] cu lingura individuală confecţionată după răzuirea anumitor sectoare a modelului preventiv
e) [x] crearea unor orificii în lingura individuală

506. C.M.Indicaţi reperele liniei Camper:

a) [ ] cap condilian – foramen infraorbitale
b) [ ] cap condilian – sept intranazal
c) [x] tragus – spina nazală anterioară
d) [x] foramen auditiv extern – baza aripii nasului
e) [ ] tubercul articular – spina nazală posterioară

507. C.M.Determinați reperele de referinţă la determinarea dimensiunii verticale a etajului

inferior a feţei în edentaţia totală:
a) [ ] intercuspidarea maximă a maxilarelor
b) [ ] intercuspidarea centrică a maxilarelor
c) [x] poziţia corectă a buzelor
d) [x] starea de repaus fiziologic relativ a mandibulei
e) [ ] starea de contracţie maximală a muşchilor mobilizatori a mandibulei

508. C.M.Modelarea reliefului vestibular şi a dimensiunii verticale a bordurii de ocluzie la

maxila edentată total se va efectua în aşa mod ca:
a) [ ] buza superioară să fie uşor prăbuşită
b) [x] poziţia buzei superioare să aibă aspect fizionomic
c) [ ] buza superioară să fie în proeminenţă uşoară
d) [ ] marginea bordurii să nu se vadă de sub buza superioară
e) [x] marginea bordurii să fie cu 1-2 mm mai jos de marginea buzei

509. C.M.În ce loc sunt situate în proteza totală mandibulară aripioarele sublingvale:
a) [x] spaţiul sublingval în zona premolarilor şi a primului molar
b) [ ] spaţiul sublingval anterior
c) [ ] spaţiul sublingval posterior
d) [x] spaţiul sublingval în zona premolarilor
e) [ ] în regiunea tuberculilor piriformi

510. C.M.Indicaţi tulburările psihice posibile la pacienţii edentaţi total:

a) [ ] agresivitate
b) [x] timiditate
c) [x] izolare de societate
d) [ ] bruxism
e) [x] depresie

511. C.M.Prin ce se manifestă tulburările musculare la pacienţii edentaţi total:

a) [ ] prin mişcări coordonate a mandibulei
b) [x] prin mişcări dezorientate a mandibulei
c) [ ] prin mişcări dezorientate a limbii
d) [ ] prin scurtarea muşchilor coborîtori a mandibulei
e) [x] prin alungirea muşchilor coborîtori a mandibulei

512. C.M.Modificările muşchilor limbii la pacienţii edentaţi total se manifestă prin:

a) [ ] atrofie
b) [x] hipertrofie
c) [ ] bruxism lingval
d) [ ] deglutiţie infantilă
e) [x] microglosie

513. C.M.Raportul apofizelor alveolare la pacienţii cu edentaţie totală imediat după ultima
extracţie dentară în fosta ocluzie ortognotică va fi:
a) [x] normal
b) [ ] mezial
c) [ ] distal
d) [x] ortognat
e) [ ] încrucişat

514. C.M.Ce tipuri de atrofii a crestei alveolare edentate total la mandibulă deosebeşte Koller:
a) [ ] unilaterală
b) [ ] bilaterală
c) [ ] ondulată
d) [x] atrofiată esenţial lateral
e) [x] atrofiată esenţial frontal

515. C.M.Lejoyeux clasifică valoarea protetică a apofizelor alveolare edentate total în

următoarele clase:
a) [x] înalte, retentive
b) [ ] joase, ascuţite
c) [x] cu valoare protetică slabă
d) [x] cu valoare protetică negativă
e) [ ] cu valoare de aplicare a implanturilor

516. C.M.Rîndaşu clasifică apofizele alveolare edentate total la maxilă în:

a) [ ] denivelate
b) [x] retentive
c) [ ] ondulate
d) [x] neretentive
e) [x] neutre

517. C.M.Ce muşchi au inserţie pe linia oblică internă:

a) [ ] buccinatori
b) [x] superiori ai faringelui
c) [ ] inferiori ai faringelui
d) [x] milohioidieni
e) [ ] pterigoidieni interni

518. C.M.Ce tipuri de fibromucoasă a cîmpului protetic deosebeşte Supple:

a) [x] sănătoasă, cu grosime moderată
b) [x] atrofiată, subţire
c) [ ] atrofiată, cu hipertrofii neuniforme
d) [x] hipertrofiată, mobilă
e) [ ] cu hiperemie esenţială

519. C.M.Ce numim “stabilizarea protezei totale”:

a) [ ] menţinerea ei în stare de repaus
b) [x] menţinerea la mişcările nemasticatorii
c) [ ] menţinerea în timpul masticaţiei
d) [ ] menţinerea în timpul somnului
e) [x] menţinerea în timpul vorbirii

520. C.M.Indicaţi factorii ce influenţează echilibrul protezei totale:

a) [ ] vîrsta pacientului
b) [ ] rezilienţa mucoasei
c) [x] montarea funcţională a dinţilor
d) [x] adeziunea
e) [x] succiunea funcţională

521. C.M.Indicaţi metodele mecanice de fixare a protezelor totale:

a) [x] croşete gingivo-alveolare în anumite situaţii clinice la maxilă
b) [ ] adeziunea
c) [x] dinţi din metal în zonele laterale a protezei totale la mandibulă
d) [ ] dinţi din metal în zonele laterale a protezei totale la maxilă
e) [x] arcuri intermaxilare

522. C.M.Indicaţi metodele biomecanice de fixare a protezelor totale:

a) [x] croşetul Kemeny în anumite situaţii clinice
b) [x] aripioarele sublinguale
c) [ ] camere cu vid
d) [ ] arcuri intermaxilare
e) [ ] magneţi

523. C.M.Indicaţi metodele fizice de fixare a protezelor totale:

a) [ ] implanturile
b) [x] camerele de vid
c) [ ] croşete gingivo-alveolare
d) [x] clopot de cauciuc
e) [ ] arcuri intermaxilare

524. C.M.Indicaţi metodele biofizice de fixare a protezelor totale:

a) [ ] aplicarea magniţilor
b) [ ] aplicarea implantelor
c) [x] crearea unui vid pe toată suprafaţa protezei
d) [x] succiunea funcţională
e) [ ] croşete gingivo-alveolare

525. C.M.Indicaţi aliajele din care se confecţionează baza metalică a protezei totale:
a) [x] aur platinat
b) [ ] oţel inoxidabil
c) [x] crom-cobalt
d) [x] crom-nichel modern
e) [ ] melot metal

526. C.M.Indicaţi materialele pentru amprentarea preliminară în edentaţia totală:

a) [x] gipsul
b) [x] elastic
c) [ ] xantoprenul
d) [x] materiale amprentare termoplastice
e) [ ] acrilatul

527. C.M.Prima probă funcţională Herbst la amprentarea funcţională la mandibulă în edentaţia

totală prevede:
a) [x] actul de deglutiţie
b) [ ] actul de respiraţie nazală
c) [ ] actul de respiraţie mixtă
d) [x] deschiderea maximală a gurii
e) [ ] deschiderea moderată a gurii

528. C.M.După metoda de formare a marginilor amprentei la amprentarea în edentaţia totală

deosebim amprente:
a) [x] cu margini formate prin mişcări pasive ale mucoasei activ mobile
b) [ ] amprente statice
c) [x] cu mişcări funcţionale test
d) [ ] cu mişcări de masticaţie
e) [ ] cu mişcări de deglutiţie a salivei

529. C.M.Determinați ce prevede a doua probă funcţională Herbst la amprentarea funcţională la

mandibulă:
a) [x] plasarea vîrfului limbii spre buza superioară
b) [x] plasarea vîrfului limbii spre buza inferioară
c) [ ] deschiderea moderată a gurii
d) [ ] deschiderea maximală a gurii
e) [ ] efectuarea actului de deglutiţie

530. C.M.Din ce materiale se confecţionează lingurile amprentare individuale:

a) [ ] aliajele aurului
b) [x] acrilate
c) [x] ceară stomatologică
d) [ ] cauciuc
e) [ ] ghips

531. C.M.Care din simptomele indicate se referă la edentaţia totală:

a) [ ] odontalgii
b) [x] dereglări de masticaţie
c) [x] tulburări fizionomice
d) [ ] cefalee
e) [ ] parafuncţii musculare

532. C.M.Indicaţi cauzele favorizante în etiologia edentaţiei totale:

a) [x] diabetul zaharat
b) [ ] traumatismul
c) [x] avitaminozele
d) [x] complicaţiile cariei dentare
e) [ ] dezarmonii dento-alveolare

533. C.M.Indicați simptomele de bază la prezenţa edentaţiei totale:

a) [ ] tulburări auditive
b) [x] tulburări masticatorii şi fizionomice
c) [x] tulburări fonetice şi psihice
d) [ ] tulburări gustative şi de temperatură
e) [ ] tulburări de deglutiţie

534. C.M.Atrofia maxilarelor total edentate poate fi:

a) [x] simetrică
b) [ ] trapezoidală
c) [ ] ovală
d) [x] asimetrică
e) [ ] triunghiulară

535. C.M.Atrofia şi rezorbţia maxilarelor edentate total are loc:

a) [ ] centrifugă la maxilă
b) [x] centrifugă la mandibulă
c) [ ] centripetă la mandibulă
d) [x] centripetă la maxilă
e) [ ] centrifugă şi centripetă la ambele maxilare

536. C.M.Cîmpul protetic edentat total este împărţit în zone:

a) [ ] de tracţiune
b) [ ] torusului palatin
c) [ ] planşeului bucal
d) [x] de sprijin
e) [x] de succiune

537. C.M.Zona de sprijin a cîmpului protetic la maxila edentată total este prezentată de:
a) [x] crestele alveolare edentate total şi tuberozităţile maxilare
b) [ ] proeminenţele zigomatice
c) [ ] torusul palatinal
d) [x] bolta palatină
e) [ ] planşeul bucal

538. C.M.Indicaţi zonele funcţionale ale cîmpului protetic la maxila edentată total:
a) [x] vestibulară
b) [ ] crestelor alveolare
c) [x] distală
d) [ ] anterioară
e) [ ] papilei incisivale

539. C.M.Zona vestibulară funcţională la maxila edentată total se împarte în următoarele spaţii:
a) [x] retrozigomatic
b) [ ] caninilor şi dinţilor laterali
c) [ ] incisivilor
d) [x] vestibular lateral
e) [x] vestibular labial

540. C.M.Din multitudinea poziţiilor vălului palatin în repaus, Landa deosebeşte poziția:
a) [x] orizontală
b) [ ] verticală
c) [x] oblică pronunţată
d) [x] oblică cu înclinare medie
e) [ ] ondulată

541. C.M.Indicaţi zonele funcţionale ale cîmpului protetic la mandibula edentată total:
a) [x] a tuberculilor piriformi
b) [x] linguale şi vestibulare laterale
c) [ ] laterale ale crestei alveolare
d) [ ] centrală a crestei alveolare
e) [x] centrală, linguală şi labială

542. C.M.Indicaţi formele feţii după Willams:

a) [x] patrată
b) [x] dreptunghiulară
c) [x] triunghiulară
d) [x] ovoidală
e) [ ] rotundă

543. C.M.Gradul de adeziune a protezelor totale depinde de:

a) [x] corespunderea fidelă a suprafeţei mucoasei a protezei cîmpului protetic
b) [ ] tipul ocluziei restabilite
c) [x] stratul de salivă dintre suprafaţa mucosală a protezei şi cîmpului protetic
d) [ ] dimensiune verticală de ocluzie
e) [ ] produsele alimentare

544. C.M.Indicaţi metodele de fixare a protezelor totale:

a) [x] mecanice
b) [ ] fiziologice
c) [x] biomecanice
d) [ ] standarte
e) [x] biofizice

545. C.M.Zona funcţională vestibulară la maxila edentată total se împarte în următoarele spaţii:
a) [x] vestibular-labial
b) [ ] retro-tuberozităţilor maxilare
c) [x] vestibular lateral
d) [x] retro-zigomatic
e) [ ] anterio-posterior

546. C.M.Zona distală a cîmpului protetic la maxila edentată total „linia Ah” are o lăţime medie
de:
a) [x] 1,5 mm
b) [ ] 8,0 mm
c) [x] >2,0 mm
d) [ ] 9,0 mm
e) [ ] >10,0 mm

547. C.M.Indicaţi zonele funcţionale ale cîmpului protetic la mandibulă în edentaţia totală:
a) [x] a tuberculilor piriformi
b) [x] vestibulară centrală
c) [x] vestibulară laterală
d) [ ] exostozelor apofizei alveolare
e) [ ] coamei apofizei alveolare

548. C.M.Indicaţi zonele funcţionale ale cîmpului protetic mandibular în edentaţiile totale din
partea linguală:
a) [x] centrală
b) [ ] a coamei apofizei alveolare
c) [x] laterale
d) [ ] triunghiului retromolar
e) [ ] retrolinguală

549. C.M.Asupra protezei totale la maxilă în timpul masticaţiei acţionează următoarele forţe:
a) [x] verticale
b) [ ] formaţiunile mobile ale fibromucoasei
c) [x] presiunea atmosferică
d) [x] alimentelor lipicioase
e) [ ] magnetice

550. C.M.Asupra protezei totale în timpul funcţiei acţionează următoarele forţe orizontale:
a) [x] componentele orizontale ale forţei verticale
b) [ ] pantele cuspizilor dinţilor laterali
c) [ ] înălţimea cuspizilor laterali
d) [x] forţele musculaturii periprotetice ale cîmpului protetic
e) [ ] forţele muşchilor limbii

551. C.M.Fixarea protezei totale la maxilă se realizează prin următoarele mijloace:

a) [x] succiunea funcţională
b) [ ] greutatea protezei
c) [ ] respiraţia nazală
d) [x] adeziunea
e) [ ] vorbire atentă

552. C.M.Indicaţi probele funcţionale Herbst la amprentarea funcţională la maxilă în edentaţia

totală:
a) [x] deschiderea maximală a gurii
b) [ ] deschiderea moderată a gurii
c) [x] sugerea obrajilor
d) [x] mişcarea buzelor anterioare ca la fluerare
e) [ ] deglutiţia

553. C.M.Indicaţi probele funcţionale Herbst la amprentarea funcţională la mandibulă în

edentaţia totală:
a) [ ] deschiderea moderată a gurii
b) [x] deglutiţia şi deschiderea gurii maximal
c) [x] plasarea vîrfului limbii spre buzele superioară şi inferioară
d) [ ] mişcări rotative ale limbii
e) [x] mişcări active ale muşchilor mimici

554. C.M.Indicaţi sectoarele de corectare a lingurii individuale în edentaţia totală la mandibulă la

efectuarea primei probe funcţionale Herbst:
a) [ ] zona caninilor
b) [ ] zona premolarilor
c) [x] zona distală pînă la linia sublinguală
d) [x] zona distală-vestibulară pînă la molarul doi
e) [ ] zona sublinguală centrală

555. C.M.La corectarea lingurilor amprentare individuale în edentaţiile totale se utilizează

probele funcţionale:
a) [x] Herbst
b) [x] Boianov
c) [ ] Gavrilov
d) [ ] Burlui
e) [ ] Postolachi

556. C.M.Corectarea lingurii amprentare individuale acrilice în edentaţiile totale prevede:

a) [x] aducerea marginilor cu o acoperire a mucoasei pasiv mobile cu 1-2 mm
b) [ ] aducerea marginilor pînă la fundul de sac
c) [x] realizarea grosimii marginii conform volumului fundului de sac
d) [ ] grosimea marginilor nu are importanţă
e) [x] răscroirea la nivelul frenurilor şi a plicilor

557. C.M.Modelarea marginilor amprentei funcţionale în edentaţiile totale se efectuează prin

mişcări ale ţesuturilor periprotetice:
a) [x] efectuate manual de medic
b) [x] efectuate de pacient la comanda medicului
c) [ ] efectuate sinestătător de pacient
d) [x] mixte
e) [ ] instrumentale

558. C.M.Planul protetic la determinarea relaţiilor intermaxilare centrice în edentaţiile totale se

apreciază:
a) [ ] vizual
b) [x] cu planul Fox
c) [x] cu aparatul Larin
d) [ ] cu paralelograf
e) [ ] cu spatula

559. C.M.Dimensiunea verticală de ocluzie la pacienţii edentaţi total se determină cu metodele:

a) [ ] fiziologică
b) [х] anatomică
c) [x] anatomo-fiziologică
d) [x] antropometrică
e) [ ] electronică

560. C.M.Poziţia neutră a mandibulei faţă de maxilă în edentaţiile totale la determinarea relaţiilor
intermaxilare centrice se apreciază utilizînd:
a) [ ] testul de deplasare a mandibulei anterior
b) [x] reflexul molar Sears
c) [ ] testul fonetic
d) [x] testul de deglutiţie
e) [ ] deschiderea medie a gurii

561. C.M.Indicaţi semnele supraevaluării dimensiunii verticale de ocluzie la proba machetelor

protezelor totale:
a) [ ] spaţiul liber de vorbire este egal cu 5-6 mm
b) [ ] spaţiul liber de vorbire este egal cu 2-3 mm
c) [x] spaţiul liber de vorbire este egal cu 0,5-1 mm
d) [x] vizibilitatea exagerată a dinţilor
e) [ ] invizibilitatea dinţilor

562. C.M.Dacă la determinarea poziţiei neutre a mandibulei faţă de maxilă la determinarea

relaţiilor intermaxilare centrice ea a fost deplasată anterior, atunci la proba machetelor
protezelor totale vom avea următoarele semne:
a) [ ] micşorarea dimensiunii verticale de ocluzie
b) [x] majorarea dimensiunii verticale de ocluzie
c) [x] în zona frontală prognaţie
d) [ ] în zona frontală progenie
e) [ ] ocluzie încrucişată

563. C.M.Dacă la determinarea poziţiei neutre a mandibulei faţă de maxilă şablonul cu borduri
de ocluzie a mandibulei a fost deplasat posterior la proba machetelor protezelor totale vom avea
următoarele semne:
a) [ ] micşorarea dimensiunii verticale de ocluzie
b) [x] majorarea dimensiunii verticale de ocluzie
c) [ ] în zona frontală prognaţie
d) [x] în zona frontală progenie
e) [ ] ocluzia încrucişată

564. C.M.Indicaţi semnele micşorării dimensiunii verticale de ocluzie la proba machetelor

protezelor totale:
a) [x] aspectul feţei este îmbătrînit
b) [ ] aspectul feţei nu este modificat
c) [x] şanţurile peribucale sunt accentuate
d) [ ] şanţurile peribucale sunt în limitele normei
e) [x] roşul buzelor este diminuat

565. C.M.Concepţia modernă de amprentare funcţională a cîmpului protetic în edentaţiile totale

prevede amprentarea:
a) [x] compresivă
b) [x] decompresivă
c) [x] diferenţială
d) [ ] dublă
e) [ ] triplă

566. C.M.La controlul extraoral al machetelor protezelor totale se studiază:

a) [x] caracterul montării dinţilor
b) [ ] dimensiunea verticală de postură mandibulară
c) [x] forma arcadelor dentare
d) [x] limitele protezei
e) [ ] poziţia neutră a mandibulei

567. C.M.La controlul extraoral a arcadelor dentare în protezele totale se atrage atenţia la:
a) [x] coincidenţa liniei interincizivale
b) [x] dinţii laterali să fie montaţi pe mijlocul crestei alveolare
c) [ ] dinţii laterali nu obligatoriu se montează pe mijlocul crestei alveolare
d) [x] dinţii laterali sunt montaţi conform triunghiului Paund
e) [ ] dinţii laterali nu obligatoriu se montează conform regulilor Paund

568. C.M.La controlul funcţiei estetice a machetelor protezelor totale pacientul se examinează:
a) [x] din faţă
b) [x] din profil
c) [x] cu gura semideschisă
d) [ ] radiologic
e) [ ] electromiografic

569. C.M.La aplicarea protezelor totale în cavitatea orală se efectuează controlul:

a) [x] menţinerii protezelor pe cîmpul protetic
b) [ ] eficienţei masticatorii
c) [x] fizionomiei şi fonaţiei
d) [ ] poziţiei condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
e) [ ] stării muşchilor mobilizatori ai mandibulei

570. C.M.La aprecierea gradului de menţinere a protezelor totale pe cîmpul protetic se aplică
următoarele teste:
a) [x] aplicarea forţei pe suprafaţa palatinală a dinţilor frontali superiori spre vestibular
b) [x] aplicarea forţei pe suprafaţa vestibulară a dinţilor frontali inferiori spre oral
c) [x] aplicarea presiunii spre faţa linguală a frontalilor inferiori
d) [x] tracţiune verticală la nivelul incisivilor
e) [ ] proba fonetică

571. C.M.Echilibrarea ocluzală a protezelor totale se efectuează prin şlefuirea selectivă a dinţilor
în supraocluzie:
a) [x] în ocluzia centrică
b) [x] în propulsia mandibulară
c) [ ] poziţia de postură mandibulară
d) [x] în mişcările de lateralitate
e) [ ] în timpul respiraţiei intensive

572. C.M.Indicaţi contraindicaţiile generale la aplicarea implanturilor la edentaţia totală:

a) [x] diabetul zaharat
b) [ ] ulcerul duodenal
c) [x] boli sangvine
d) [ ] ulcerul stomacal
e) [x] tumori benigne osoase

573. C.M.Supraproteza totală pe implante poate fi realizată cu fixarea:

a) [x] sistemului Dolder
b) [ ] sistemului croşetar
c) [x] sistemului de telescopare
d) [ ] pastelor speciale
e) [ ] cleiurilor speciale

574. C.M.Determinați cauzele fracturării protezelor totale:

a) [ ] grosime mare a bazei protezei
b) [x] prezenţa torusului palatinal pronunţat
c) [x] montarea incorectă a dinţilor
d) [ ] masticaţia activă
e) [x] prezenţa bruxismului

575. C.M.Proteza totală cu căptuşeală din material elastic este indicată la:
a) [x] atrofia pronunţată a apofizelor alveolare
b) [x] prezenţa formelor atipice a apofizelor alveolare
c) [ ] prezenţa apofizelor alveolare cu versante paralele
d) [x] prezenţa fibromucoasei atrofiate accentuat pe toată suprafaţa cîmpului protetic
e) [ ] prezenţa fibromucoasei cu un grad de rezilenţă medie

576. C.M.Rebazarea protezelor totale în condiţii de laborator se efectuează:

a) [x] după amprentarea funcţională cu proteza veche pregătită special
b) [ ] după amprentarea funcţională cu lingura individuală
c) [ ] după amprentarea anatomică cu lingura standart şi proteza totală
d) [x] cu acrilat termo-polimerizabil
e) [ ] cu aliaj special

577. C.M.După fixarea relaţiilor intermaxilare centrice în edentaţia totală se va determina:

a) [ ] acrilatul din care se vor confecţiona protezele
b) [x] culoarea dinţilor artificiali
c) [ ] tipul simulatorului în care se vor confecţiona protezele
d) [ ] necesitatea duplicării modelului definitiv
e) [x] forma dinţilor conform tipului feţei

578. C.M.Indicaţi cerinţele către şablonul cu bordurile de ocluzie la determinarea relaţiilor

centrice intermaxilare în edentaţia totală:
a) [ ] să fie confecţionate din ceară calitativă
b) [x] baza şablonului să corespundă limitelor protezei
c) [x] şablonul cu bordura de ocluzie nu trebuie să basculeze
d) [x] în zona distală bordurile de ocluzie vor avea o înălţime de pînă la 0,5-0,8 cm
e) [ ] în zona distală bordurile de ocluzie vor avea o înălţime de 1,5 cm

579. C.M.Şablonul cu bordurile de ocluzie la determinarea relaţiilor intermaxilare centrice în

edentaţia totală se va confecţiona din:
a) [x] şablonul şi bordurile din ceară roz
b) [x] şablonul din acrilat, iar bordurile din ceară roz
c) [ ] şablonul din ceară roz, iar bordurile din acrilat autopolimerizabil
d) [x] şablonul din acrilat, iar bordurile din material termoplastic amprentar
e) [ ] şablonul şi bordurile de ocluzie din acrilat autopolimerizabil

580. C.M.Stabilirea nivelului şi direcţiei planului protetic la determinarea relaţiilor intermaxilare

centrice în edentaţia totală se determină în următoarele segmente:
a) [x] frontale
b) [x] laterale
c) [ ] superioare
d) [ ] inferioare
e) [ ] distale

581. C.M.Determinarea planului protetic la aprecierea relaţiilor intermaxilare centrice în

edentaţia totală este necesar pentru:
a) [ ] a asigura un contact maximal între arcadele dentare
b) [x] a crea curbele ocluzale sagitale Spee
c) [ ] a crea curbele vestibulare ale arcadelor dentare
d) [x] a crea curbele ocluzale transversale Monson-Willson
e) [ ] a asigura montarea dinţilor pe centrul apofizelor alveolare

582. C.M.La determinarea dimensiunii verticale de ocluzie conform metodei antropometrice

Vodsvord-Uayt în edentaţiile totale se utilizează reperele:
a) [x] centrul pupilelor
b) [x] linia de închidere a buzelor
c) [x] baza nasului
d) [ ] linia infraorbitală
e) [x] marginea inferioară a mandibulei

583. C.M.Înregistrarea şi fixarea relaţiilor intermaxilare centrice în edentaţia totală se va efectua

utilizînd următoarele metode:
a) [x] fierbinte
b) [x] cu cleme în „U”
c) [x] cu ştifturi din sîrmă
d) [x] rece
e) [ ] dură

584. C.M.După înregistrarea şi fixarea relaţiilor intermaxilare centrice în edentaţia totală se va

determina:
a) [x] linia surîsului
b) [ ] linia de contact interdentar
c) [x] linia caninilor
d) [ ] linia premolarilor
e) [ ] linia instalării molarilor doi

585. C.M.Articulatoarele utilizate la realizarea arcadelor dentare în protezele totale pot fi:
a) [x] simple (medii)
b) [x] reglabile
c) [ ] de o singură folosinţă
d) [ ] din acrilate
e) [ ] siliconice

586. C.M.Programarea individuală a articulatorului reglabil se realizează pe baza determinării la

pacientul edentat total:
a) [ ] a dimensiunii verticale de ocluzie
b) [x] unghiurilor traiectoriilor articulare
c) [x] unghiurilor traiectoriilor incisive
d) [ ] unghiurilor traiectoriilor caninilor
e) [ ] unghiurilor de înclinare a segmentelor planului protetic

587. C.M.În articulatorul Gyzi-simplex valorile unghiurilor mişcărilor mandibulare sunt:

a) [x] a traiectoriei articulare sagitale -33º
b) [x] a traiectoriei articulare transversale- 17º
c) [ ] a traiectoriei articulare verticale- 20º
d) [ ] a traiectoriei articulare oblice -28º
e) [ ] a traiectoriei articulare la mişcarea mixtă – 10º

588. C.M.Fenomenul Cristhensen folosit la înscrierea intraorală a mişcărilor mandibulare în

edentaţia totală se utilizează la crearea:
a) [ ] formei corecte a arcadelor dentare
b) [ ] curburii vestibulare a arcadelor dentare
c) [ ] contactului cuspido-fisural între arcadele dentare
d) [x] curburilor ocluzale sagitale Spee
e) [x] curburilor ocluzale transversale Monson-Willson

589. C.M.Industria stomatologică furnizează garnituri de dinţi artificiali cu pantele de înclinare a

cuspizilor dinţilor laterali pentru a asigura:
a) [x]propulsia mandibulei cu pantele de 20-40º
b) [ ] retruzia mandibulei cu pantele de 10-15º
c) [x] mişcarea de lateralitate a mandibulei cu pantele de 5-7º
d) [ ] asigurarea mişcărilor verticale ale mandibulei cu pantele de 2-3º
e) [ ] mişcările mixte ale mandibulei cu pantele de 45º

590. C.M.Dinţii artificiali în protezele totale se vor monta după metodele:

a) [x] Gysi
b) [ ] Gavrilov
c) [x] Vasiliev
d) [ ] Kurleandski
e) [ x] Saizar

591. C.M.Indicaţi metodele de montare a dinţilor artificiali în protezele totale:

a) [ ] Betelman
b) [x] Ackerman
c) [x] Horn
d) [ ] Oxman
e) [ ] Rubinov

592. C.M.La deplasarea distală a mandibulei la determinarea relaţiilor intermaxilare centrice în

edentaţia totală la proba machetelor protezelor totale se va observa:
a) [x] în zona frontală a arcatelor dentare- progenie
b) [ ] în zona frontală a arcadelor dentare-prognaţie
c) [x] majorarea dimensiunii verticale de ocluzie
d) [ ] micşorarea dimensiunii verticale de ocluzie
e) [ ] ocluzie încrucişată
593. C.M.Protezele totale cu bază metalică sunt indicate la pacienţii:
a) [x] cu alergii la acrilate
b) [ ] ce depăşesc vîrsta de 60 ani
c) [x] cu fracturi frecvente a protezelor totale
d) [x] pentru îngrelarea protezei totale la mandibulă
e) [ ] pentru îngrelarea protezei totale la maxilă

594. C.M.Kurleandski deosebeşte următoarele faze de adaptare către protezele totale:

a) [x] de excitare
b) [ ] de inhibiţie laterală
c) [ ] de inhibiţie anterioară
d) [x] de inhibiţie parţială
e) [x] de inhibiţie totală

595. C.M.Pentru montarea dinţilor artificiali în protezele totale în articulatorul tip „Gnatomat” pe
modele se trasează următoarele repere pentru maxilă:
a) [x] papila incisivală
b) [x] linia medie a modelului
c) [x] linia caninilor
d) [ ] linia distală
e) [ ] linia oblică

596. C.M.Din testele funcţionale la determinare a poziţiei neutre a mandibulei faţă de maxilă în
edentaţia totală se utilizează:
a) [x] Hickey
b) [x] Sears
c) [ ] Ackerman
d) [ ] Kantarovici
e) [ ] Gavrilov

597. C.M.Montarea dinţilor în protezele totale poate fi realizată în:

a) [x] ocluzor
b) [ ] paralelograf
c) [x] articulator simplu
d) [x] articulator universal
e) [ ] aparatul Parker

598. C.M. Indicaţi operaţiunile necesare la determinarea relaţiilor intermaxilare centrice în

edentaţia totală:
a) [x] stabilirea înălţimii bordurii de ocluzie la maxilă
b) [ ] stabilirea limitelor protezelor totale
c) [ ] stabilirea tipului de acrilat la confecţionarea protezelor
d) [x] determinarea liniei mediane a feţei
e) [ ] determinarea liniei oblice

599. C.M.Muzi subliniind corelaţia între forma incisivilor şi aspectul general al pacientului
 consideră că la pacienţii de statură joasă incisivii sunt:
a) [x] mici
b) [ ] înalţi
c) [x] patraţi
d) [ ] dreptunghiulari
e) [ ] triunghiulari

600. C.M.Pentru a depista corect locul corecţiei bazei protezei totale la trauma cîmpului protetic
se va utiliza:
a) [ ] stomatoscopul
b) [x] creionul chimic
c) [ ] hîrtia de articulaţie
d) [x] praful unui material amprentar
e) [ ] sonda stomatologică

1.

90