Sunteți pe pagina 1din 2

Tratatele de pace.

Noua hartă a Europei


DICȚIONAR
Autodeterminare - dreptul popoarelor de a decide liber asupra apartenenței la o anumită țară
(prin separare, respectiv unificare) sau asupra formării unui nou stat
Principiul naționalităților - dreptul oricărei națiuni de a fi considerată liberă și egală cu
celelalte națiuni, de a se constitui în granițele unui stat național, unitar și independent.

Primul Război Mondial a avut consecințe devastatoare asupra Europei, atât pe plan
material, uman cât și moral. În timpul războiului, un număr mare de oameni au fost
mobilizați, iar mulți dintre ei au pierit sau au fost răniți. Aceste pierderi umane au fost însoțite
de creșterea numărului de copii orfani și văduve.
Pe plan economic, războiul a avut costuri considerabile. Agricultura și industria au
fost grav afectate, infrastructura a fost distrusă și orașele au fost aduse la ruină. De asemenea,
datoriile interne și externe au crescut semnificativ.
Social, războiul a dus la schimbări majore. Femeile au început să joace un rol tot mai
important pe piața forței de muncă, iar tensiunile sociale au crescut ca urmare a distrugerilor
provocate de război. S-au înregistrat manifestații și acțiuni greviste, iar mișcarea sindicală s-a
dezvoltat.
Pe plan politic, războiul a avut un impact profund. Problemele economice și sociale
generate de război au afectat viața politică internă. Au apărut diferite orientări și curente
politice în încercarea de a găsi soluții la problemele create de război. La nivel internațional,
au apărut noi state ca urmare a prăbușirii imperiilor multinaționale. Pacifismul a devenit mai
predominant, iar eforturile politicienilor s-au concentrat pe menținerea păcii.
În concluzie, Primul Război Mondial a lăsat în urmă o Europă devastată și bulversată,
cu consecințe dureroase atât pe plan uman, cât și economic și moral. Reconstrucția și căutarea
păcii au devenit priorități importante pentru societatea afectată de război.

Context: Conferința de Pace desfășurată între 18 ianuarie 1919 și 21 ianuarie 1920 a


avut participarea delegațiilor statelor implicate în Primul Război Mondial, excluzând Rusia
Sovietică și statele învinse.
Decizii Centrale: Hotărârile principale au fost dictate de "cei patru mari" lideri:
Georges Clemenceau (Franța), Thomas Woodrow Wilson (SUA), David Lloyd George
(Regatul Unit), și Vittorio Orlando (Italia).
Tratate de Pace: Au fost semnate tratate distincte cu statele învinse: cu Germania la
Versailles (28 iunie 1919), Austria la Saint-Germain (10 septembrie 1919), Bulgaria la
Neuilly (27 noiembrie 1919), Ungaria la Trianon (4 iunie 1920), și Imperiul Otoman la
Sèvres (10 august 1920).
Principii de Discuție: Discuțiile au avut la bază Cele 14 puncte, propuse de
președintele american Woodrow Wilson, promovând principii precum autodeterminarea și
drepturile naționalităților, renunțarea la diplomația secretă și egalitatea statelor în relațiile
internaționale.
Tratatul de la Versailles: Germania a fost obligată să recunoască responsabilitatea
pentru declanșarea războiului. Consecințele includ pierderea unor teritorii, printre care
Alsacia și Lorena, care au revenit Franței, și subordonarea coloniilor sale mandatului
învingătorilor, astfel desfințându-se Imperiul German. Armata germană a fost limitată la
100.000 de soldați, iar serviciul militar obligatoriu a fost desființat. De asemenea, Germania a
fost obligată să plătească despăgubiri de război în valoare de 132 de miliarde de mărci de aur.
Tratatul de la Trianon
Dezmembrarea Austro-Ungariei: Tratatul de la Trianon a pus capăt existenței
Imperiului Austro-Ungar în urma Primului Război Mondial, divizând teritoriul său între mai
multe state, în favoarea vecinilor săi, inclusiv România, Cehoslovacia și Iugoslavia
Armata: Tratatul a limitat armata Ungariei la 35.000 de ofițeri și soldați.
Plata de război: conform tratatului, Ungaria nu a avut de plătit daune de război.

Apariția noilor state: Polonia a reapărut ca stat, includând teritorii ruse, germane și
austro-ungare. Unirea Boemiei, Moraviei și Slovaciei a dus la formarea Cehoslovaciei. În
sud, Croația, Bosnia și Dalmația au constituit Iugoslavia în jurul Serbiei și Herțegovinei.
Descompunerea Imperiului Rus: Dezmembrarea Imperiului Rus a dus la formarea
viitorului stat URSS, primul stat comunist din lume. Finlanda, Estonia, Letonia și Lituania au
fost recunoscute ca state independente de sovietici în 1920.
Schimbări în Imperiul Otoman: Imperiul Otoman a pierdut teritorii, rămânând doar
cu litoralul european al Constantinopolului și cu Asia Mică. Strâmtorile Bosfor și Dardanele
au fost deschise comerțului liber.
Modificări în Europa de Sud-Est: Bulgaria a cedat teritorii Iugoslaviei și Greciei, iar
România a obținut sudul Dobrogei (Cadrilaterul) conform Păcii de la București din 1913.

Societatea Națiunilor și pacea lumii


Societatea Națiunilor: Creată prin Tratatul de la Versailles în iunie 1919, Societatea
Națiunilor (Societatea Națiunilor) avea scopul de a apăra pacea și preveni un nou război.
Probleme și Eșec: Lipsind sprijinul SUA, cel mai puternic stat, care s-a retras de la
implicarea în problemele Europei după război, și neavând mijloace suficiente pentru a
rezolva divergențele dintre state și preveni conflictele, Societatea Națiunilor a eșuat.
Surse de Tensiuni: Problemele teritoriale, despăgubirile de război, problemele
minorităților, umilirea învinșilor și ineficiența acțiunii Societății Națiunilor au generat
tensiuni între Marile Puteri.

S-ar putea să vă placă și