JOHN GRISHAM

Avocatul str�zii

(Street Lawyer, 1998)

B�rbatul cu cizme de cauciuc pa�i �n lift �n urma mea; nici nu l#am observat la
�nceput. Dar i#am sim�it mirosul � unul greu, de fum, vin ieftin �i o via�� dus� pe
str�zi, f�r� s�pun. Eram singuri la urcare �i, c�nd am aruncat, �n sf�r�it, o
privire �n spate, i#am z�rit cizmele negre, murdare �i mult prea mari pentru el.
Purta un pardesiu ros �i destr�mat pe margini, care �i ajungea p�n� la genunchi.
Dedesubt, una peste alta, tot felul de zdren�e str�nse peste mijloc, a�a c� p�rea
solid, aproape gras. Asta nu pentru c� ar fi m�ncat prea mult; iarna, la
Washington, oamenii str�zii �i puneau pe ei tot ce aveau � sau, cel pu�in, a�a
p�rea.
Era negru �i �mb�tr�nit, barba �i p�rul � netunse de mult� vreme � erau
�nc�run�ite. Privea drept �nainte, prin ochelarii de soare cu lentile groase,
ignor�ndu#m� cu des�v�r�ire �i f�c�ndu#m� s� m� �ntreb, pentru o clip�, de ce oare
�l m�sur�m a�a.
Nu se potrivea c�tu�i de pu�in cu locul acela. Nu era cl�direa lui, liftul lui,
nu �i#ar fi putut permite. Avoca�ii de la toate cele opt etaje lucrau pentru
aceea�i firm�, la un pre� pe or� care �nc� mi se p�rea absurd, chiar �i dup� �apte
ani.
�nc� un vagabond care se ad�postea de frigul de afar�. La Washington, �n
centru, se �nt�mpla mereu. Dar noi aveam paznici care s� ne apere de pr�p�di�i.
Ne#am oprit la etajul al �aselea �i, pentru prima dat�, am observat c� b�rbatul
nu ap�sase nici un buton, nu alesese nici un etaj. M� urm�rea. Am ie�it c�t am
putut de repede din lift, p�ind �n splendidul hol, ornat �n marmur�, al firmei
Drake & Sweeney �i uit�ndu#m� �n urm� exact at�t c�t s�#l z�resc tot �n lift,
privind �n gol �i continu�nd s� m� ignore.
Doamna Devier, una dintre cele mai agere secretare de la intrare, m� salut� cu
dispre�ul s�u obi�nuit.
� Fii atent� la lift, i#am spus.
� De ce?
� Un vagabond. Poate va trebui s� chemi paza.
� Ce oameni! rosti ea cu acel accent fran�uzesc, afectat.
� F� rost �i de ni�te dezinfectant.
Am pornit mai departe, lupt�ndu#m� s�#mi scot pardesiul din mers, uit�nd cu
totul de b�rbatul cu cizme de cauciuc. Aveam �ntreaga dup�#amiaz� ocupat� cu tot
felul de �nt�lniri, discu�ii importante cu oameni importan�i. Am dat col�ul �i m�
preg�team s�#i spun ceva lui lui Polly, secretara mea, c�nd am auzit prima
�mpu�c�tur�.
Doamna Devier st�tea �n picioare, �n spatele biroului, �mpietrit�, privind fix
spre �eava lung� a unei arme aflate �n m�na vagabondului nostru. Cum eu am fost
primul sosit pentru a o ajuta pe biata femeie, b�rbatul a �ntors, amabil, arma spre
mine �i am �n�epenit �i eu.
� Nu trage, i#am spus, ridic�nd m�inile. V�zusem destule filme ca s� �tiu exact
ce aveam de f�cut.
� Gura, morm�i el, r�m�n�nd remarcabil de calm.
�n spatele meu, pe hol, se auzeau voci. Cineva �ip�: "E �narmat!" �i vocile se
�ndep�rtar�, auzindu#se din ce �n ce mai slab. Colegii mei ajunseser� la u�a din
spate. Parc� �i �i vedeam s�rind pe fereastr�.
Chiar �n st�nga mea se afla o u�� grea, de lemn masiv, care d�dea spre o sal�
mare de �edin�e; �nt�mpl�tor, �n acel moment se aflau acolo opt avoca�i speciali�ti
�n litigii. Opt duri, f�r� fric�, dintre cei care �i petreceau timpul f�c�nd
oamenii praf. Cel mai tare dintre ei era un tip scund, dar zdrav�n �i t�ios, pe
nume Rafter; �n clipa �n care deschise brusc u�a, spun�nd: "Ce naiba...?", �eava
pu�tii se r�suci dinspre mine spre el, iar b�rbatul cu cizme de cauciuc avu parte
exact de efectul pe care �l a�tepta.
� Las� arma jos, porunci Rafter, oprindu#se �n cadrul u�ii; o frac�iune de
secund� mai t�rziu, un alt glon� str�b�tu secretariatul oprindu#se undeva �n tavan,
cu mult deasupra capului lui Rafter, reduc�ndu#l pe acesta la postura de simplu
muritor. �ntorc�nd din nou arma spre mine, f�cu un semn cu capul. Eu m#am
conformat, intr�nd dup� Rafter �n sala de �edin�e. Ultimul lucru pe care l#am mai
v�zut de afar� a fost doamna Devier, tremur�nd la biroul ei, �ngrozit� de moarte,
cu c�tile casetofonului at�rn�ndu#i pe dup� g�t �i pantofii cu tocuri a�eza�i cu
grij� l�ng� co�ul de gunoi.
B�rbatul cu cizme de cauciuc tr�nti u�a �n spatele meu �i mi�c� u�or arma prin
aer, pentru ca to�i cei opt avoca�i civili s� o poat� admira. P�rea s� func�ioneze
foarte bine; mirosul prafului de pu�c� se sim�ea mai puternic dec�t putoarea
posesorului.
Camera era dominat� de o mas� lung�, acoperit� cu documente �i h�rtii care, cu
numai c�teva clipe mai �nainte, p�reau teribil de importante. Prin ferestrele care
ocupau un perete �ntreg se z�rea un spa�iu de parcare. Dou� u�i d�deau spre hol.
� �n picioare, la perete, spuse b�rbatul, folosind pistolul ca pe un argument
foarte conving�tor.
Apoi �l �ntoarse, aproape lipindu#l de capul meu.
� �ncuie u�a, �mi spuse.
A�a am �i f�cut.
F�r� s� scoat� o vorb�, cei opt avoca�i se retraser�, cu picioarele
�mpleticindu#se, spre perete. F�r� s� scot o vorb�, am �nchis repede u�a,
�ntorc�ndu#m� apoi spre el, pentru a vedea dac� e mul�umit.
Nu �tiu de ce, dar nu puteam s�#mi iau g�ndul de la oficiul po�tal �i de la
schimbul acela oribil de focuri � un func�ionar prost dispus se �ntorsese dup�
pr�nz �i dobor�se cincisprezece dintre colegii s�i. M� g�ndeam la masacrele de pe
terenurile de joac� �i la m�celurile din restaurante fast#food.
Iar victimele erau copii nevinova�i �i, �n general, cet�eni cumsecade. Pe c�nd
noi, noi eram o trup� de avoca�i!
Morm�ind �i scutur�nd arma, b�rbatul �i alinie pe cei opt avoca�i l�ng� perete
�i, c�nd se consider� mul�umit de pozi�ia lor, �i �ndrept� din nou aten�ia asupra
mea. Ce dorea? Putea pune �ntreb�ri? �n cazul �sta, la naiba, putea ob�ine tot ce
dorea. Nu#i puteam vedea ochii din cauza ochelarilor de soare, dar el �i putea
vedea pe ai mei. Arma era a�intit� drept spre ei.
B�rbatul �i dezbr�c� pardesiul murdar, �l �mp�turi ca �i cum ar fi fost nou �i
�l a�ez� pe mijlocul mesei. Putoarea care m� deranjase �n lift se sim�ea din nou,
dar nu mai conta. R�mase la cap�tul mesei �i desf�cu �nc� un r�nd de zdren�e � un
pulover gros, gri, �ncheiat cu nasturi �n fa��.
Gros, dintr#un anume motiv. Dedesubt, str�nse pe talie, unul l�ng� altul, ni�te
be�e ro�ii care, pentru ochiul meu neavizat, ar�tau a dinamit�. Tot felul de fire,
ca ni�te spaghete colorate, ie�eau din ambele capete ale fitilelor, totul fiind
legat cu o band� adeziv� argintie.
Prima mea pornire a fost s� sar, s� m� arunc la podea, d�nd din m�ini �i din
picioare, sper�nd s� am noroc, sper�nd ca glon�ul s�#�i rateze �inta pe c�nd, cu
m�inile tremur�nde, m#a� chinui s� descui u��; un alt glon� ar �uiera pe l�ng� mine
�n timp ce m#a� strecura prin u��, ie�ind pe hol. Dar �mi tremurau picioarele �i
s�ngele �mi �nghe�ase �n vine. Cei opt, lipi�i de perete, suspinau �i gemeau, ceea
ce l#a �ncurcat pe b�rbatul care ne �inea prizonieri.
� V� rog s� face�i lini�te, spuse el pe tonul unui profesor r�bd�tor.
Calmul lui m� scotea din min�i. Aranja cu grij� c�teva spaghete de la br�u �i,
dintr#un buzunar al pantalonilor foarte largi, scoase un ghem de fr�nghie de nailon
�i un briceag.
Pentru ca efectul s� fie total, flutur� arma spre fe�ele �ngrozite din fa�a
Iui.
� Nu vreau s� r�nesc pe nimeni, spuse.
Frumos din partea lui, dar greu de crezut. Am num�rat dou�sprezece fitile ro�ii
� suficient, eram convins, pentru ca moartea s� fie imediat� �i f�r� dureri.
Apoi �ndrept� iar�i arma spre mine.
� Tu, spuse el, leag�#i!
Rafter nu mai putea suporta. F�cu un pas foarte mic �nainte �i spuse:
� Ei, omule, ce vrei de fapt?
Al treilea glon� trecu pe deasupra capului lui, �nfig�ndu#se cuminte �n tavan.
Bubuitura r�sun� cu for�a unui tun �i doamna Devier, sau o alt� duduie, se auzi
�ip�nd �n hol. Rafter se l�s� brusc �n jos �i apoi �ncerc� s� se ridice din nou �n
pozi�ie de drep�i, chinuindu#se p�n� c�nd Umstead �l pocni drept �n piept, cu cotul
s�u bovin, lipindu#l la loc de perete.
� Taci! �i spuse Umstead printre din�i.
� Nu#mi spune mie "omule", ripost� b�rbatul, astfel c� se renun�� imediat la
acel apelativ.
� Cum ai dori s�#�i spunem? l#am �ntrebat, sim�ind c� eram pe cale s� devin
liderul ostaticilor.
Am rostit cuvintele cu bl�nde�e, foarte respectuos, iar el mi#a apreciat
atitudinea.
� "Domnule", r�spunse el.
Nimeni nu avea absolut nimic �mpotriv� s�#i spun� "domnule".
Telefonul �ncepu s� sune �i, pentru o frac�iune de secund�, am crezut c�
b�rbatul va trage �n el. �n loc de asta, �l apuc� �i �l tr�nti pe masa, �n fa�a
lui. Ridic� receptorul cu m�na st�ng�; �n dreapta continua s� �in� arma, iar
aceasta era �ndreptat� tot spre Rafter.
Dac� nou� dintre noi am fi avut drept de vot, Rafter ar fi devenit primul miel
dus la t�iere. Opt pentru, unul �mpotriv�.
� Alo, spuse "Domnul".
Ascult� c�teva clipe, apoi �nchise. Se trase cu grij� spre scaunul din capul
mesei �i se a�ez�.
� Ia funia, �mi spuse.
Voia s�#i leg pe to�i opt de �ncheieturile m�inilor. Am t�iat buc�i de fr�nghie
�i am f�cut noduri �i m#am str�duit din r�sputeri s� nu privesc fe�ele colegilor
mei, c�rora le gr�beam moartea. Sim�eam arma �n spate. El dorea s�#i leg str�ns �i
eu m� pref�ceam c�#i �nvine�esc de#a binelea, l�s�nd totu�i leg�tura c�t mai larg�
cu putin��.
Rafter morm�ia ceva �n barb� �i �mi venea s�#l pocnesc. Umstead reu�i s�#�i
flexeze �ncheieturile �i aproape c� izbuti s�#�i desfac� fr�nghia complet, dup� ce
abia reu�isem s�#l leg. Malamud era transpirat �i respira sacadat. Era cel mai
b�tr�n, singurul partener �n conducere dintre cei de fa�� �i trecuser� doar doi ani
de la primul s�u atac de cord.
N#am putut s� nu#l privesc pe Barry Nuzzo, singurul meu prieten din toat�
trupa. Aveam aceea�i v�rst�, treizeci �i doi de ani, �i intraser�m �n firm� �n
acela�i an. El studiase la Princeton, eu la Yale. So�iile noastre erau am�ndou� din
Providence. C�snicia lui mergea bine � f�cuser� trei copii �n patru ani. A mea se
afla �n ultimul stadiu al unei lungi perioade de distrugere.
Ne#am privit �n ochi �i am�ndoi ne#am g�ndit la copiii lui. M� sim�eam norocos
c� nu am copii.
Se auzi prima siren� de poli�ie, din multele care aveau s� urmeze, iar "Domnul"
�mi ceru s� trag jaluzelele peste cele cinci ferestre mari. Chiar a�a am �i f�cut,
f�r� grab�, scrut�nd parcarea de jos, ca �i cum, dac� m#ar fi v�zut cineva, a� fi
fost salvat. O singur� ma�in� de poli�ie se afla acolo, cu farurile aprinse. Nu era
nimeni �n ea; poli�i�tii intraser� deja �n cl�dire.
Acolo ne aflam �i noi � nou� tipi albi �i "Domnul".
La ultima num�r�toare, firma Drake & Sweeney avea opt sute de avoca�i �n
filiale din toat� lumea. Jum�tate dintre ace�tia se aflau la Washington, �n
cl�direa terorizat� de "Domnul".
Tipul mi#a cerut s�#l sun pe "�eful" �i s�#l informez c� era �narmat �i legat
cu dou�sprezece batoane de dinamit�. L#am sunat pe Rudolph, partenerul aflat la
conducerea sec�iunii mele, specializat� �n procesele intentate marilor trusturi
comerciale, �i i#am transmis mesajul.
 � S�nte�i to�i �n via��, Mike? m� �ntreb� el.
Vorbeam prin interfonul pe care "Domnul" tocmai pusese st�p�nire, deschiz�ndu#l
Ia volumul maxim.
� S�ntem �n mare form�, �i r�spund. Te rog, f� orice vrea el.
� Ce vrea?
� �nc� nu �tiu.
"Domnul" f�cu un semn cu arma �i conversa�ia lu� sf�r�it.
Evit�nd s� stau �n b�taia armei, am r�mas �n picioare l�ng� masa de �edin�e, la
doi pa�i de "Domnul", care �i f�cuse enervantul obicei de a se juca, neatent, cu
firele petrecute peste piept
κi cobor� privirea �i trase u�or de un fir ro�u.
Ochelarii de soare erau �ndrepta�i spre mine la sf�r�itul acestui mic
avertisment. M#am sim�it obligat s� spun ceva.
� Ce rost ar avea? l#am �ntrebat, disperat s� deschid un dialog.
� Eu nu vreau, dar de ce nu?
Am fost �ocat de dic�ia lui � un ritm lent, metodic, f�r� grab�, fiecare silab�
fiind accentuat� la fel. Pentru moment era vagabond, dar cunoscuse �i zile mai
bune.
� De ce s� ne omori? l#am �ntrebat.
� N#am de g�nd s� stau la discu�ii cu tine, debit� el. Nu mai s�nt alte
�ntreb�ri, onorat� instan��.
Cum s�nt avocat �i fiecare clip� conteaz�, mi#am privit ceasul, pentru ca tot
ce avea s� se �nt�mple s� fie clar memorat, dac� reu�eam, cumva s� supravie�uim.
Era ora 13. 20. "Domnul" dorea lini�te, a�a c� am �ndurat o chinuitoare t�cere care
a durat paisprezece minute.
Nu �mi venea s� cred c� vom muri. P�rea s� nu existe nici un motiv, nici o
justificare pentru a ne omor�. Eram sigur c� nici unul dintre noi nu#l mai
�nt�lnise p�n� atunci. �mi aminteam cum veniser�m �mpreun� �n lift �i faptul c�
p�rea s� nu aib� nici o destina�ie precis�. Nu era dec�t un nebun �n c�utare de
ostatici � ceea ce f�cea din crim� un lucru aproape normal, dup� standardele
actuale.
Era exact genul de m�cel nebunesc ce putea �ine prima pagin� a ziarelor timp de
dou�zeci �i patru de ore, f�c�ndu#i pe oameni s� clatine din cap. Apoi aveau s�
�nceap� s� apar� �i anecdotele cu avoca�i mor�i.
Parc� vedeam titlurile �i �i auzeam pe reporteri, dar refuzam s� cred c� avea
s� se �nt�mple a�a.
Auzeam voci pe hol �i sirenele, afar�; o sta�ie radio a poli�iei zb�rn�ia
undeva pe afar�.
� Ce ai m�ncat la pr�nz? m� �ntreb� "Domnul", rup�nd t�cerea.
� Pui la gr�tar cu salat� Caesar, i#am r�spuns, ezit�nd o secund�, prea
surprins ca s� m� g�ndesc la vreo minciun�.
� Singur?
� Nu, m#am �nt�lnit cu un prieten.
Era un fost coleg de facultate, din Philadelphia.
� C�t a costat pentru am�ndoi?
� Treizeci de dolari.
Asta nu i#a pl�cut.
� Treizeci de dolari, repet� el. Pentru dou� persoane.
Cl�tin� din cap, apoi se uit� spre cei opt avoca�i. Dac� avea de g�nd s� fac�
un sondaj, speram c� aveau de g�nd s� mint�. Erau c�iva din grup cu o pofta
zdrav�n� de m�ncare �i treizeci de dolari n#aveau cum s� le satisfac� apetitul.
� �tii ce am m�ncat eu? m� �ntreb� el.
� Nu.
� Sup�. Sup� cu biscui�i, la un centru pentru s�raci. Sup� gratuit�, �i am fost
bucuros s� o primesc. Ai putea hr�ni o sut� dintre prietenii mei cu treizeci de
dolari, �tii?
Am �ncuviin�at, cu gravitate, ca �i cum a� fi �n�eles dintr#o dat� ce p�cat
teribil comisesem.
� Adun� toate portofelele, banii, ceasurile, bijuteriile, �mi spuse el, agit�nd
din nou arma.
� Pot s� �ntreb de ce? i#am cerut eu.
� Nu.
Mi#am pus portofelul, ceasul �i banii pe mas� �i am �nceput s� scotocesc prin
buzunarele celorlal�i ostatici.
� Pentru aproapele vostru, spuse "Domnul", l�s�ndu#ne f�r� grai.
Mi#a cerut s� pun toat� prada �ntr#o serviet�, s� o �ncui �i s�#l sun din nou
pe "�eful". Rudolph a r�spuns la primul semnal sonor. Mi#l imaginam pe comandantul
trupelor speciale stabilindu#�i cartierul general �n biroul lui.
� Rudolph, s�nt tot eu, Mike. Vorbesc pe interfon.
� Da, Mike. Care e situa�ia?
� Totul e �n regul�. Uite, acest domn vrea ca eu s� deschid u�a cea mai
apropiat� de secretariat �i s� pun o serviet� neagr� pe hol. �n�elegi?
� Da.
Cu arma lipit� de ceaf�, am �ntredeschis u�a �i am aruncat servieta �n hol.
N#am v�zut pe nimeni, nic�ieri.

Pu�ine lucruri �i puteau �mpiedica pe avoca�ii din firmele mari s� savureze

�nc�rcarea notelor de plat� pe or� ale clien�ilor lor. Unul din aceste lucruri era
somnul, de�i majoritatea dintre noi dormeam pu�in. Mesele �n ora� �ncurajau, de
fapt, m�rirea pre�ului, mai ales �n cazul c�nd clientul pl�tea pr�nzul. V�z�nd cum
trece timpul, m#am trezit �ntreb�ndu#m� cum naiba aveau s� reu�easc� restul de
patru sute de avoca�i din cl�dire s�#�i umfle onorariile, �n a�teptarea �ncheierii
crizei ostaticilor. Parc� �i �i vedeam, afar�, �n parcare, majoritatea st�nd �n
propriile ma�ini, la c�lduric�, vorbind la telefonul celular �i �nc�rc�nd vreun
client. Firma, am decis eu, nu avea s� piard� nici un b�nu�.
Unora dintre grangurii de acolo nici nu le p�sa cum se va sf�r�i. Doreau doar
s� se termine odat�, �i asta c�t mai repede.
"Domnul" p�ru s� a�ipeasc� o clip�. B�rbia �i c�zu �n piept �i �ncepu s�
respire mai greu. Rafter �i drese vocea, pentru a#mi atrage aten�ia, apoi smuci
capul �ntr#o parte, parc� suger�ndu#mi s� fac ceva. Problema era c� "Domnul" �inea
arma �n m�na dreapt�, iar dac� �ntr#adev�r dormea, o f�cea �in�nd str�ns
�nfrico��torul fir ro�u �n m�na sting�.
Iar Rafter dorea ca eu s� fac pe eroul. De�i Rafter era cel mai dur �i cel mai
eficient avocat al firmei, �nc� nu era partener. Nu lucram �n acela�i sector �i
nici nu ne aflam �n armat�. Nu primeam ordine.
� C�i bani ai c�tigat anul trecut? m� �ntreb� brusc "Domnul", c�t se poate de
treaz �i cu glasul limpede.
Din nou, m� luase prin surprindere.
� Eu... ��... ah, stai s� m� g�ndesc...
� S� nu min�i.
� O sut� dou�zeci de mii.
Nici asta nu i#a pl�cut.
� C�t ai dat, din ei?
� C�t am dat... ?
� Da. De poman�.
� Aha. P�i, nu#mi amintesc. So�ia mea se ocup� de notele de plat� �i alte
lucruri de genul �sta.
Ca la un semn, to�i cei opt avoca�i �ncepur� s� se foiasc�.
"Domnului" nu i#a pl�cut r�spunsul meu �i nu avea de g�nd s� se dea b�tut.
� Cine, m� rog, �i completeaz� formularele de impozit?
� Adic�, pentru Fisc?
� Mda, asta.
� Se ocup� serviciul financiar al firmei, jos, la etajul al doilea.
� Aici, �n cl�dire?
� Da.
� Atunci, vreau s� mi le aduci. F� rost de fi�ele de impozitare ale tuturor
celor de aici.
 Le#am privit fe�ele; vreo doi erau gata s� spun�: "Mai bine m#ai �mpu�ca!".
Probabil c� am ezitat prea mult, pentru c� "Domnul" a zbierat:, f� ce#�i spun,
acum!". Nu numai at�t, dar m� �i amenin�a cu pistolul.
A�a c�, pur �i simplu, l#am sunat pe Rudolph; a ezitat �i el, a�a c� i#am
zbierat �i eu �n urechi.
� Trimite#le aici prin fax, �i gata! i#am cerut. Numai pe cele de anul trecut.
Ne#am holbat cincisprezece minute la aparatul fax din col�ul camerei,
tem�ndu#ne c� "Domnul" ar putea �ncepe s� ne execute, dac� formularele 1040 nu#�i
f�ceau apari�ia mai repede.

Proasp�t uns pe postul de scrib al grupului, m#am a�ezat acolo unde, cu

pistolul, mi#a indicat "Domnul". Str�ngeam �n m�n� copiile transmise prin fax.
Tovar�ii mei st�teau de aproape dou� ore �n picioare, cu spatele la perete, �nc�
str�n�i unii �n al�ii, abia reu�ind s� se mai mi�te; li se muiau picioarele �i abia
mai puteau sta drept. Ar�tau groaznic.
Dar chinul lor abia �ncepea.
� Tu mai �nt�i, �mi spuse el. Cum te nume�ti?
� Michael Brock, i#am r�spuns, politicos. Bucuros de cuno�tin��.
� C�i bani ai c�tigat anul trecut?
� �i#am mai spus. O sut� dou�zeci de mii. Impozabili.
� C�t ai dat pentru opere de caritate?
Eram sigur c� nu puteam min�i. Nu eram consultant financiar, dar aveam
�ncredere �n talentul meu de a#l duce cu pre�ul. Mi#am g�sit declara�ia de impozit
�i am �nceput s� r�sfoiesc paginile, f�r� s� m� gr�besc. Claire c�tigase treizeci
�i una de mii de dolari din munca de chirurg rezident cu vechime de doi ani, a�a c�
venitul nostru total era destul de frumu�el. Dar am pl�tit cincizeci �i trei de mii
pe impozite � federale �i altele, de o uimitoare diversitate � �i, dup� achitarea
�mprumutului pentru studiile lui Claire, reprezent�nd cheltuielile ei din anii de
studen�ie, plus doua mii patru sute pe lun�, pentru un minunat apartament �n
Georgetown, dou� ma�ini ultimul tip cu ipotecile obligatorii �i o mul�ime de alte
cheltuieli, legate �n mod firesc de un stil de via�� confortabil, investisem numai
dou�zeci �i dou� de mii �n fonduri mutuale.
"Domnul" a�tepta, r�bd�tor. De fapt, r�bdarea lui �ncepea s� m� scoat� din
min�i. Presupuneam c� b�ie�ii din trupele speciale se strecurau prin gurile de
ventila�ie, se c��rau �n copacii din apropiere, se furi�au pe acoperi�urile
cl�dirilor vecine, studiind planurile birourilor noastre, f�c�nd toate acele
lucruri care se v�d la televizor, cu scopul final de a �ncerca, �ntr#un fel
oarecare, s�#i trag� un glon� �n �east� � lucru pe care cel �n cauz� �l ignora cu
des�v�r�ire. κi acceptase soarta �i era gata s� moar�. Ceea ce nu se putea spune �i
despre noi.
Se juca �ntruna cu firul ro�u, iar asta �mi ridica pulsul la peste o sut�.
� Am dat o mie de dolari pentru Universitatea Yale, i#am spus. �i dou� mii,
unei funda�ii locale.
� C�t ai dat s�racilor?
M� �ndoiam c� banii pentru Yale ajungeau s�#i hr�neasc� pe studen�ii s�raci.
� Ei bine, funda�ia trimite banii �n tot ora�ul, iar eu s�nt sigur c� o parte
din ei au fost trimi�i ca ajutor pentru cei s�raci.
� C�t ai dat celor fl�m�nzi?
� Am pl�tit impozite �n valoare de cincizeci �i trei de mii de dolari, iar o
parte frumu�ic� din banii �tia s#au dus spre asisten�a social�, asigur�rile de
s�n�tate, ajutorarea copiilor dependen�i de droguri �i altele de genul �sta.
� �i ai f�cut toate astea de bun�voie, din generozitate?
� N#am avut nimic �mpotriv�, am spus, min�ind, asemenea celor mai mul�i dintre
concet�enii mei.
� Ai fost vreodat� fl�m�nd?
 �i pl�ceau r�spunsurile simple, iar sarcasmul �i ironiile mele nu puteau duce
la nimic bun.
� Nu, i#am r�spuns. Niciodat�.
� Ai dormit vreodat� �n z�pad�?
� Nu.
� Faci o gr�mad� de bani �i totu�i e�ti prea lacom ca s�#mi dai �i mie ni�te
m�run�i�, pe trotuar, rosti el �i agit� arma spre restul celor prezen�i. To�i
face�i la fel. Trece�i chiar pe l�ng� mine, care stau acolo �i cer�esc. Voi
cheltui�i mai mult pe cafele dec�t mine pe m�ncare. De ce nu pute�i s�#i ajuta�i pe
s�raci, pe bolnavi, pe cei f�r� ad�post? Ave�i at�t de mul�i bani!
M#am trezit privindu#i pe nemernicii aceia lacomi, a�a cum f�cea �i "Domnul" �i
nu mi#a pl�cut deloc ce vedeam. Cei mai mul�i �i studiau v�rfurile pantofilor.
Numai Rafter se uita spre mas�, g�ndindu#se exact la ceea ce ne trecea tuturor prin
minte atunci c�nd d�deam peste "Domnii" din Washington D. C.: dac� �i dau ceva
m�run�i�, atunci (1) dai fuga la magazinul de b�uturi, (2) nu faci dec�t s�
cer�e�ti mai departe, (3) ai s�#�i petreci toat� via�a pe trotuar.
Se l�s� din nou t�cerea. Un elicopter plutea �n aer, undeva �n apropiere, �i
puteam s�#mi imaginez foarte bine ce pl�nuiau cei din parcare. Respect�nd
instruc�iunile "Domnului", liniile telefonice erau blocate, a�a c� nu puteam
comunica. El nu p�rea s� doreasc� nici s� vorbeasc�, nici s� negocieze cu cineva.
Avea publicul lui, �n sala de �edin�e.
� Care dintre tipii �tia c�tig� cei mai mul�i bani? m� �ntreb� el.
Malamud era singurul dintre noi cu rangul de partener �n firm�, a�a c� am
c�utat prin h�rtii, p�n� c�nd am dat de formularele lui.
� Cred c� despre mine e vorba, suger� Malamud.
� Cum te nume�ti?
� Nate Malamud.
Am r�sfoit documentele lui Nate. Rareori se �nt�mpla s� vezi detaliile cele mai
intime despre succesul unui partener, dar faptul �n sine nu#mi producea nici o
pl�cere.
� C�t? m� �ntreb� "Domnul".
Ah, codurile Fiscului s�nt o minun�ie! Ce dori�i, domnule? C�tigul brut?
Compensat? Net? Impozabil? Venit din salarii �i pl�i directe? Sau venitul din
afaceri �i investi�ii?
Salariul pe care Malamud �l primea de la firm� era de cincizeci de mii de
dolari pe lun�, iar prima anual�, cea la care visam cu to�ii, era de cinci sute
zece mii. Fusese un an foarte bun, asta �tiam cu to�ii. Nate era unul dintre
numero�ii parteneri care c�tigaser� peste un milion de dolari.
M#am decis s� nu risc. Mai erau destule alte venituri, �nghesuite pe ultimele
pagini ale formularului � propriet�i �nchiriate, dividende, o mic� afacere � dar
b�nuiam c� dac� "Domnul" punea m�na pe h�rtii, cifrele riscau s� se dovedeasc� prea
complicate pentru el.
� Un milion o sut� de mii, i#am r�spuns, l�s�nd celelalte dou� sute de mii pe
mas�.
El r�mase c�teva clipe pe g�nduri.
� Ai c�tigat un milion de dolari, �i spuse lui Malamud, care nu se sim�ea deloc
ru�inat din cauza asta.
� Da, a�a este.
� C�t ai dat pentru cei fl�m�nzi �i f�r� ad�post?
C�utam adev�rul, socotind toate reducerile individuale.
� Nu#mi amintesc exact. So�ia mea �i cu mine d�m mul�i bani pentru operele de
caritate. �mi amintesc de o dona�ie, cred c� de cinci mii de dolari, c�tre Fondul
social al capitalei, care, s�nt convins c� �tii, distribuie bani celor nevoia�i.
Noi d�m mul�i bani. �i s�ntem ferici�i c� o facem.
� S�nt sigur c� e�ti fericit, ripost� "Domnul" �i, pentru prima dat�, �n tonul
lui se sim�ea o not� de sarcasm.
Nu avea de g�nd s� ne permit� s�#i explic�m c�t de genero�i eram noi de fapt.
Nu voia s� aud� dec�t date precise. Mi#a cerut s� fac o list� cu cele nou� nume �i,
�n dreptul fiec�ruia, venitul din anul precedent �i sumele oferite pentru operele
de binefacere.
Mi#a luat ceva timp �i nu �tiam dac� s� m� gr�besc sau s� reflectez. Ne va
ucide, dac� aceste cifre nu#i vor fi pe plac? Poate nu e cazul s� m� gr�besc. De la
bun �nceput, era limpede c� noi, cei boga�i, c�tigaser�m o mul�ime de bani,
renun��nd doar la o parte infim� din ei. �n acela�i timp, �tiam c�, pe m�sur� ce
lucrurile se prelungeau mai mult, scenariile salv�rii noastre deveneau din ce �n ce
mai pu�in probabile.
Nu pomenise nimic despre executarea c�te unui ostatic la fiecare or�. Nu dorea
eliberarea prietenilor lui din �nchisoare. De fapt, nu p�rea s� vrea nimic.
Nu m#am gr�bit. Calculul pentru Malamud a fost complicat. La extrema cealalt�
se afla Colburn, un asociat cu trei ani vechime, care c�tigase doar optzeci �i �ase
de mii, brut. Am fost �ngrozit s� constat c� amicul meu Barry Nuzzo c�tiga cu
unsprezece mii mai mult dec�t mine. Aveam timp s� discut�m mai t�rziu despre asta.
� Rotunjind suma, ajungem la trei milioane de dolari, i#am raportat "Domnului",
care p�rea s� fi a�ipit din nou, str�ng�nd, totu�i, �ntre degete firul ro�u.
� �i c�i bani pentru s�raci? �ntreb� el, cl�tin�nd capul �ncet.
� Contribu�ii �n sum� total� de o sut� optzeci de mii.
� Nu vreau valoarea total� a contribu�iilor. Nu m� pune�i pe mine, sau pe
oamenii de felul meu, �n aceea�i categorie cu aceia care ascult� simfonii �i merg
la sinagog�, ori cu dr�g�la�ele voastre cluburi pentru albi, unde face�i licita�ie
cu vin �i autografe �i dai c�iva dolari �n beneficiul cerceta�ilor. Eu vorbesc
despre m�ncare. M�ncare pentru fl�m�nzii care tr�iesc aici, �n acela�i ora� cu voi.
M�ncare pentru bebelu�i. Chiar aici. Chiar �n acest ora�, �n timp ce voi c�tiga�i
milioane, bebelu�ii rabd� seara de foame �i pl�ng, pentru c� le e foame. C�t a�i
dat pentru m�ncare?
Se uita la mine. Eu priveam fix h�rtiile din fa�a mea. Nu puteam s� mint.
� Avem centre �n tot ora�ul, unde se serve�te supa s�racului, a continuat el,
locuri unde cei s�rmani �i f�r� ad�post pot g�si ceva de m�ncare. C�i bani le#a�i
dat voi celor de la aceste centre? A�i dat ceva?
� Direct, nimic, i#am r�spuns. Dar unele dintre acele fonduri de caritate...
� Taci din gur�!
Agita din nou pistolul prin aer.
� Dar ad�posturile pentru s�raci? Locurile unde noi dormim c�nd afar� s�nt
minus dou�sprezece grade. C�te ad�posturi s�nt men�ionate �n h�rtiile alea?
Nu reu�eam s� inventez nimic.
� Nici unul, i#am r�spuns moale.
S�ri �n picioare, speriindu#ne, l�s�nd la vedere, �n toat� splendoarea lor,
be�ele ro�ii de sub banda adeziv� argintie. κi �mpinse scaunul �n spate, cu
piciorul.
� Da' policlinici? Noi avem ni�te policlinici modeste, unde doctorii � oameni
buni, cumsecade, care f�ceau alt�dat� bani frumo�i � vin �i �i sacrific� din timpul
lor, c� s�#i ajute pe bolnavi. Nu iau nici un ban. Pe vremuri, guvernul ne ajuta ca
s� pl�tim chiria, ne ajuta s� cump�r�m medicamente �i cele necesare. Acum, jivinele
au pus m�na pe guvern �i banii s#au dus. C�t da�i voi pentru policlinici?
Rafter m� privea de parc� ar fi fost de datoria mea s� fac ceva, poate s�
descop�r brusc ceva �n documente �i s� spun: "La naiba! Uite#aici! Am donat o
jum�tate de milion pentru policlinici �i centre de mas�!"
Exact a�a ar fi f�cut Rafter. �ns� nu era felul meu. Eu nu voiam s� fiu
�mpu�cat. "Domnul" era mult mai ager dec�t p�rea.
Am r�sfoit documentele, �n timp ce "Domnul" se �ndrepta spre ferestre, arunc�nd
o privire afar�, prin jaluzele.
� Poli�ai peste tot, spuse el, doar at�t de tare c�t s�#l putem auzi. �i o
mul�ime de ambulan�e.
Brusc, uit� cu totul de ceea ce se �nt�mpla acolo, jos �i se �ntoarse pe l�ng�
marginea mesei, t�r�indu#�i picioarele, oprindu#se foarte aproape de ostaticii s�i.
Ace�tia �i urm�reau fiecare mi�care, aten�i mai ales la explozibil. Omul ridic�
�ncet arma �i o �ndrept� direct spre nasul lui Colburn, la mai pu�in de un metru
distan��.
� Tu c�t ai dat pentru policlinici?
 � Nimic, spuse Colburn, str�ng�nd pleoapele, gata s� izbucneasc� �n pl�ns.
Inima parc� �ncetase s�#mi mai bat� �i �mi �ineam respira�ia.
� C�t, pentru centrele de mas�?
� Nimic.
� C�t, pentru ad�posturile celor f�r� locuin��?
� Nimic.
�n loc s�#l �mpu�te pe Colburn, omul se �ntoarse spre Nuzzo �i repet� cele trei
�ntreb�ri. Nuzzo �i d�du trei r�spunsuri identice �i "Domnul" merse mai departe,
�intind, pun�nd acelea�i �ntreb�ri �i primind acelea�i r�spunsuri. Nu#l �mpu�c� pe
Rafter, dezam�gindu#ne �n bun� m�sur� pe to�i ceilal�i.
� Trei milioane de dolari, rosti el dezgustat, �i nici m�car un b�nu� pentru
cei bolnavi �i fl�m�nzi. S�nte�i ni�te nemernici.
Ne sim�eam ni�te nemernici. Iar eu am �n�eles c� nu avea de g�nd s� ne omoare.
Cum putea face rost de dinamit� un vagabond oarecare? �i cine �l putea �nv�a
cum s#o armeze?

Pe �nserat, ne anun�� c�#i era foame �i �mi ceru s�#l sun pe �ef �i s� comand
ni�te sup� de la Misiunea Metodist� de pe Strada L, col� cu 17, �n zona de
nord#vest. Cei de acolo pun mai multe legume �n zeam�, spuse "Domnul". Iar p�inea
nu e a�a de veche, cum se �nt�mpl� �n majoritatea cantinelor.
� Cantina face transporturi la cerere? �ntreb� Rudolph, cu o umbr� de �ndoial�
�n glas.
Cuvintele sale r�sunar�, prin boxe, �n �ntreaga camer�.
� F� ce#�i spun, Rudolph, nu mai comenta! am strigat la el. �i s� fie suficient
pentru zece persoane.
"Domnul" �mi spuse s� �nchid �i bloc� din nou liniile telefonice.
Parc�#i �i vedeam pe prietenii no�tri, plus un escadron �ntreg de poli�i�ti,
str�b�t�nd ora�ul ca v�ntul, la ora cea mai aglomerat�, n�pustindu#se asupra
micu�ei misiuni lini�tite, unde zdren��ro�ii str�zii st�teau apleca�i asupra
castroanelor de sup� �i se �ntrebau ce naiba se �nt�mpl�. O comand� de zece por�ii,
cu supliment de p�ine.
"Domnul" f�cu �nc� un drum p�n� la fereastr� c�nd se auzi din nou zumzetul
elicopterului. Arunc� o privire afar�, p�i �napoi, �i m�ng�ie barba �i reflect�
asupra situa�iei. Ce fel de invazie pl�nuiau oare, cu un elicopter? Poate c� era
pentru evacuarea r�ni�ilor.
Umstead era agitat de vreo or�, spre nemul�umirea lui Rafter �i Malamud, care
aveau �ncheieturile m�inilor legate de ale lui. P�n� la urm�, nu se mai putu
st�p�ni.
� ��, domnule, scuza�i#m�, dar chiar trebuie s� m� duc la... ���... camera
b�ie�ilor.
"Domnul" continua s�#�i m�ng�ie barba.
� Camera b�ie�ilor. Ce mai e �i asta?
� Trebuie s� m� duc la toalet�, domnule, spuse Umstead, aproape ca un �colar.
Nu mai pot s� m� �in.
Domnul arunc� o privire de jur#�mprejurul camerei �i observ� un vas de
por�elan, a�ezat cuminte pe o m�su�� pentru cafea. Agit�nd din nou pistolul, �mi
porunci s�#l dezleg pe Umstead.
� Camera b�ie�ilor e chiar aici, spuse "Domnul".
Umstead scoase florile proaspete din vaz� �i, cu spatele la noi, urin�
�ndelung, �n timp ce noi priveam �n p�m�nt. C�nd, �n sf�r�it, termin�, "Domnul" ne
spuse s� mut�m masa de conferin�� l�ng� ferestre. Masa avea aproape �apte metri
lungime �i, ca majoritatea mobilelor de la firma Drake & Sweeney, era din lemn
masiv, de alun; cu mine la un cap�t �i Umstead g�f�ind, la cel�lalt, am reu�it s#o
mi�c�m vreo doi metri, p�n� c�nd
"Domnul" ne#a spus s� ne oprim. M#a pus s�#i leg pe Malamud �i pe Rafter
�mpreun�, l�s�ndu#l pe pe Umstead liber ca pas�rea cerului. N#am s� �n�eleg
niciodat� de ce a f�cut a�a ceva.
Apoi i#a obligat pe restul de �apte ostatici lega�i s� se a�eze pe mas�, cu
spatele la perete. Nimeni nu a �ndr�znit s�#l �ntrebe de ce, dar eu �mi �nchipuiam
c� dorea un scut �mpotriva tr�g�torilor de elit�. Mai t�rziu, am aflat c� poli�ia
trimisese c�iva franctirori, camufla�i, pe acoperi�ul unei cl�diri vecine. Poate c�
"Domnul" �i v�zuse.
Dup� ce st�tuser� �n picioare timp de cinci ore, Rafter �i compania erau
u�ura�i s� se poat� odihni. Umstead �i cu mine am primit ordin s� ne a�ez�m pe
scaune, �n timp ce "Domnul" a luat �i el loc, la cap�tul mesei. A�teptam.
Probabil c� via�a pe str�zi te �nva�� s� fii r�bd�tor. Omul p�rea mul�umit s�
stea a�a, t�cut, vreme �ndelungat�, cu ochii ascun�i �n spatele ochelarilor de
soare �i capul perfect nemi�cat.
� Cine ne#a evacuat? morm�i el, f�r� s� se adreseze nim�nui �n mod special;
a�tept� c�teva minute �i rosti, din nou, aceea�i �ntrebare.
Schimbar�m o privire �ntre noi, �ncurca�i, f�r� s� avem idee despre ce vorbea.
Omul p�rea s� fixeze cu privirea un punct de pe mas�, aflat destul de aproape de
piciorul drept al lui Colburn.
� Voi nu numai c� �i ignora�i pe cei f�r� ad�post, ci ajuta�i �i la alungarea
lor �n strad�.
Noi, bine�n�eles, �ncuviin�am din cap, inton�nd acela�i refren. Dac� el dorea
s� ne arunce vorbe grele, noi eram perfect de acord cu asta.
Comanda noastr� ajunse cu c�teva minute �nainte de ora �apte. Se auzi o b�taie
puternic� �n u��. "Domnul" �mi spuse s� dau un telefon �i s� anun� poli�ia c� va
omor� pe unul dintre noi, dac� vede sau aude vreo mi�care afar�. I#am explicat cu
grij� toate astea lui Rudolph �i am subliniat c� nu trebuie s� se �ncerce nici o
ac�iune de salvare. Ne aflam �n plin� negociere.
Rudolph r�spunse c� a �n�eles.
Umstead se �ndrept� spre u��, o descuie �i se �ntoarse spre "Domnul" pentru
instruc�iuni. "Domnul" era chiar �n spatele lui, cu arma la mai pu�in de treizeci
de centimetri de capul lui Umstead.
� Deschide u�a foarte �ncet, spuse "Domnul".
Eu st�team �n picioare, la c�iva pa�i �n spatele "Domnului", c�nd u�a se
deschise. M�ncarea era a�ezat� pe un mic c�rucior pe care asisten�ii no�tri �l
foloseau pentru a c�ra, de colo#colo, imensele cantit�i de h�rtie pe care le
produceam noi. Am z�rit patru pahare mari de plastic cu sup� �i o pung� maronie de
h�rtie, plin� cu p�ine. Nu �tiu dac� era ceva de b�ut. N#am aflat niciodat�.
Umstead f�cu un pas afar�, �n hol, puse m�na pe c�rucior �i se preg�tea s�#l
trag� �napoi, spre camera de conferin�e, c�nd glon�ul despic� aerul. Un singur
tr�g�tor al poli�iei era ascuns �n spatele unei servante de l�ng� biroul doamnei
Devier, la vreo treisprezece metri distan��, reu�ind s� prind� momentul de care
avea nevoie. C�nd Umstead s#a aplecat s� apuce c�ruciorul, capul "Domnului" a r�mas
expus, o frac�iune de secund�, iar tr�g�torul l#a f�cut praf.
"Domnul" s#a leg�nat pe spate, f�r� s� scoat� un sunet, iar eu m#am trezit
instantaneu cu fa�a plin� de s�nge �i lichid cerebral. Am crezut c� am fost �i eu
lovit �i �mi amintesc c� am urlat de durere. Umstead zbiera undeva pe hol. Ceilal�i
�apte s�rir� jos de pe mas�, ca ni�te curci op�rite, strig�nd �i repezindu#se spre
u��, jum�tate dintre ei tr�g�ndu#i pe ceilal�i. Eu eram �n genunchi, ap�s�ndu#mi
palmele peste ochi, a�tept�nd s� explodeze dinamita; m#am repezit spre cealalt�
u��, departe de acel infern. Am descuiat#o �i am dat#o de perete �i am mai apucat
s�#l v�d pentru o ultim� oar� pe "Domnul" cum se zv�rcolea pe unul dintre
valoroasele noastre covoare orientale. Avea bra�ele larg desf�cute, departe de
firul ro�u.
Holul se umplu imediat de poli�i�ti din trupele speciale, to�i �mbr�ca�i cu
veste de protec�ie �i ni�te c�ti �nsp�im�nt�toare; c�teva zeci dintre ei, ghemui�i,
se apropiau de noi. Cu at�tea uniforme, totul p�rea mai �ntunecat. Ne#au apucat �i
ne#au dus dincolo de secretariat, spre lifturi.
� S�nte�i r�nit? m#au �ntrebat.
Nu �tiam. Aveam s�nge pe fa�� �i pe c�ma�� �i un alt fel de lichid, pe care
doctorul l#a descris, mai t�rziu, drept fluid cerebrospinal.
 3

La primul etaj, c�t mai departe cu putin�� de "Domnul", familiile �i prietenii

a�teptau. Zeci dintre asocia�ii �i colegii no�tri erau �nghesui�i �n birouri �i pe
holuri, a�tept�nd s� fim salva�i. La vederea noastr�, izbucnir� �n urale.
Pentru c� eu eram plin de s�nge, am fost dus �ntr#o sal� mic� de gimnastic�,
aflat� la subsol. Sala apar�inea firmei noastre �i, practic, era ignorat� de
avoca�i. Eram prea ocupa�i ca s� mai facem exerci�ii �i oricine era prins afar� din
birou putea fi sigur c� prime�te �i mai mult de lucru.
Am fost imediat �nconjurat de doctori, dar nici unul nu era, din �nt�mplare,
so�ia mea. O dat� ce i#am convins c� s�ngele nu era al meu, s#au relaxat �i mi#au
f�cut un examen de rutin�. Presiunea s�ngelui crescuse, pulsul o luase razna. Mi#au
dat un calmant.
Ceea ce �mi doream din suflet era s� fac un du�. M#au pus s� m� �ntind pe o
mas� zece minute, ca s�#mi verifice tensiunea.
� S�nt �n stare de �oc? am �ntrebat.
� Probabil c� nu.
Eu �ns�, a�a m� sim�eam. Unde era Claire? St�tusem �ase ore sub amenin�area
armei, cu via�a at�rn�nd de un fir de p�r, iar ea nu se putea deranja s� vin� �i s�
a�tepte l�ng� restul familiilor.
Am f�cut un du� fierbinte, �ndelung. Mi#am sp�lat p�rul de trei ori, cu mult
�ampon, apoi am r�mas �n picioare, cu apa curg�nd de pe mine, la nesf�r�it. Timpul
�mpietrise. Nimic nu conta. Tr�iam, respiram, ie�eau aburi din mine.
M#am schimbat �n hainele altcuiva, mult prea mari, �i m#am �ntors pe mas�,
pentru un nou control al tensiunii. Secretara mea, Polly, �i#a f�cut apari�ia �i
m#a str�ns �ndelung �n bra�e. Aveam nevoie cu disperare de a�a ceva. Ea avea
lacrimi �n ochi.
� Unde e Claire? am �ntrebat#o.
� A fost chemat� de urgen��, la spital. �ncerc s� prind leg�tura acolo.
Polly �tia c� nu mai r�m�sese mare lucru din c�snicia mea.
� Te sim�i bine? m� �ntreb� ea.
� Cred c� da.
Le#am mul�umit doctorilor �i am p�r�sit sala de gimnastic�. Rudolph m#a
�nt�mpinat �n hol �i, cu st�ng�cie, m#a str�ns �n bra�e. �mi adresa "felicit�ri",
de parc� realizasem ceva deosebit.
� Nimeni nu are preten�ia s� lucrezi m�ine, �mi spuse el. Oare credea c� o zi
liber� �mi putea rezolva toate problemele?
� Nu m#am g�ndit la ziua de m�ine, i#am r�spuns.
� Ai nevoie de pu�in� odihn�, ad�uga el, ca �i cum doctorii nu se g�ndiser� la
asta.
Doream s� vorbesc cu Barry Nuzzo, dar tovar�ii mei de prizonierat plecaser�.
Nimeni nu era r�nit, aveau doar pielea pu�in jupuit� pe la �ncheieturi.
Cum carnagiul fusese redus la minimum, iar b�ie�ii cei buni erau victorio�i �i
z�mbitori, entuziasmul de la Drake & Sweeney se risipi rapid. Majoritatea
avoca�ilor �i func�ionarilor a�teptaser�, �ngrijora�i, la etajul �nt�i, departe de
"Domnul" �i explozibilele lui. Polly �mi adusese pardesiul, a�a c� l#am �mbr�cat
peste treningul prea larg. Papucii broda�i ar�tau ciudat, dar pu�in �mi p�sa.
� S�nt ni�te reporteri afar�, �mi spuse Polly.
Ah, da, mijloacele de informare. Ce �nt�mplare! Nu chiar obi�nuitele
�mpu�c�turi de prin parcuri, ci o gr�mad� de avoca�i, �inu�i ostatici de c�tre un
vagabond nebun.
Dar nu ob�inuser� povestea pe care o doreau, nu? Avoca�ii sc�paser� cu via��,
tipul cel r�u se alesese cu un glon�, explozibilele se f�s�iser� atunci c�nd
purt�torul lor c�zuse la podea. Ah, ce#ar mai fi putut s� fie! O �mpu�c�tur�, apoi
o bomb�, o str�fulgerare de lumin� alb�, geamuri sparte, bra�e �i picioare c�z�nd
pe jos, toate astea �nregistrate cum se cuvine, pe viu, de echipa Canalului Nou�,
ca subiect fierbinte al �tirilor de sear�.
� Te duc eu acas�, spuse Polly. Vino dup� mine.
 Eram recunosc�tor c� exista cineva care s�#mi spun� ce s� fac. G�ndurile mele
erau lente �i neclare, cadru dup� cadru dintr#un film f�r� subiect sau decor.
Am ie�it printr#o u�� de serviciu de la parterul cl�dirii. Aerul nop�ii era
rece �i tare �i i#am respirat dulcea�a, p�n� c�nd au �nceput s� m� doar� pl�m�nii.
Polly porni �n fug� spre ma�in�, �n timp ce eu, ascuns dup� col�ul cl�dirii,
priveam circul de la intrare. Erau acolo ma�ini de poli�ie, ambulan�e, care de
televiziune, ba chiar �i o ma�in� de pompieri. κi str�ngeau lucrurile, gata de
plecare. Una dintre ambulan�e era parcat� cu spatele la cl�dire, a�tept�nd f�r�
�ndoial� s�#l duc� pe "Domnul" la morg�.
S�nt viu! S�nt viu! �mi repetam f�r� �ncetare, z�mbind pentru prima dat�. S�nt
viu!
Am str�ns pleoapele �i am rostit o scurt�, dar sincer�, rug�ciune de mul�umire.

Treptat, am �nceput din nou s� aud sunetele acelea. T�ceam am�ndoi, Polly la
volanul ma�inii, �naint�nd f�r� grab� �i a�tept�nd ca eu s� spun ceva �i, dintr#o
dat�, am auzit bubuitul glon�ului tras de franctiror. Apoi �ocul punctului lovit �i
trop�itul celorlal�i ostatici care se chinuiau s� coboare de pe mas� �i s� o
zbugheasc� afar�.
Ce v�zusem? Aruncasem o privire spre masa unde cei �apte fixau cu �nc�p��nare
podeaua, apoi din nou spre "Domnul", care ridicase arma �i o �ndreptase spre capul
lui Umstead. M� aflam exact �n spatele lui c�nd a fost lovit. Ce oprise glon�ul s�
nu treac� prin el �i s� m� loveasc� pe mine? Gloan�ele trec prin pere�i, prin u�i
�i prin oameni.
� Nu avea de g�nd s� ne omoare, am rostit abia auzit.
Polly s#a lini�tit auzindu#mi glasul.
� Atunci, ce f�cea?
� Nu �tiu.
� Ce dorea?
� Nu ne#a spus. E uimitor, de fapt, c�t de pu�ine s#au spus. Am stat acolo ore
�ntregi, uit�ndu#ne unii la al�ii.
� De ce nu a vrut s� vorbeasc� cu poli�ia?
� Cine �tie? Asta a fost cea mai mare gre�eal� a lui. Dac� l�sa telefoanele
deschise, i#a� fi putut convinge pe poli�i�ti c� nu are de g�nd s� ne ucid�.
� Doar nu vrei s� dai vina pe poli�i�ti!
� Nu. Aminte�te#mi s� le scriu ni�te scrisori de mul�umire.
� Lucrezi m�ine?
� Ce altceva s� fac m�ine?
� M� g�ndeam doar c� �i#ar putea prinde bine o zi liber�.
� Am nevoie de un an liber. O zi nu ajunge.
Apartamentul nostru se afla la al treilea etaj al unui bloc dintr#un r�nd de
cl�diri de pe Strada P din Georgetown. Polly a oprit la col�. I#am mul�umit �i am
cobor�t; dup� ferestrele �ntunecate, �tiam c� so�ia mea nu e acas�.

Am cunoscut#o pe Claire la o s�pt�m�n� dup� ce m#am mutat la Washington, D. C.

Tocmai absolvisem universitatea Yale �i ob�inusem o slujb� grozav�, �ntr#o firm�
bogat�, �i m� a�tepta un viitor str�lucit, la fel ca �i pe ceilal�i cincizeci de
neini�ia�i din anul meu. Ea �i �ncheia studiile de �tiin�e politice la
Universitatea American�. Bunicul ei fusese, pe vremuri, guvernator �n Rhode Island,
iar familia ei avea, de secole, rela�ii �n lumea bun�.
Asemenea majorit�ii firmelor mari, Drake & Sweeney �i prive�te pe proaspe�ii
absolven�i ca pe un cui �n coast�. Lucram cincisprezece ore pe zi, �ase zile pe
s�pt�m�n�, iar duminica era ziua de �nt�lnire s�pt�m�nal� cu Claire. Duminica seara
eram la birou. Ne g�ndeam c�, dac� ne c�s�torim, puteam petrece mai mult timp
�mpreun�. M�car puteam �mp�r�i acela�i pat, dar totul se cam reducea numai la somn.
Nunta a fost grandioas�, luna de miere scurt� �i, dup� ce entuziasmul a trecut,
m#am �ntors la birou, pentru c�te nou�zeci de ore pe s�pt�m�n�. �n cea de#a treia
lun� a uniunii noastre, au trecut nici mai mult, nici mai pu�in dec�t optsprezece
zile f�r� sex. Ea le num�ra.
A fost �n�eleg�toare �n primele luni, dar apoi s#a cam plictisit s� fie
neglijat�. O �n�elegeam, dar tinerii asocia�i nu se pl�ng, �n birourile sacre de la
Drake & Sweeney. Mai pu�in de 10% din fiecare promo�ie ajung parteneri, a�a �nc�t
competi�ia este nemiloas�. R�splata e imens�, cel pu�in un milion de dolari pe an.
Onorariile �nc�rcate s�nt mai importante dec�t o so�ie fericit�. Divor�ul e ceva
normal. Nici prin g�nd nu#mi trecea s�#l rog pe Rudolph s�#mi u�ureze sarcina.
C�tre sf�r�itul primului an petrecut �mpreun�, Claire era foarte nefericit� �i
am �nceput s� ne cert�m.
S#a hot�r�t s� se �nscrie la medicin�. Obosit� s� stea acas� �i s� se uite la
televizor, s#a g�ndit s�#�i g�seasc� o preocupare care s�#i ia la fel de mult timp
ca �i mie. Eu m#am g�ndit c� era o idee minunat�. �mi anula, �n mare parte,
sentimentul de vinov�ie.
Dup� patru ani de lucru la firm�, au ap�rut aluziile despre �ansele mele de a
ajunge partener. Aluziile erau adunate �i comparate de c�tre mul�i asocia�i.
P�rerea general� era c� eu aveam �anse foarte rapide pentru parteneriat. Dar
trebuia s� muncesc �i mai mult.
Claire era foarte hot�r�t� s�#�i petreac� �i mai mult timp departe de cas�
dec�t mine, a�a c� am�ndoi am c�zut victime unei obsesii proste�ti pentru munc�.
Certurile au �ncetat dar, pur �i simplu, ne#am �ndep�rtat. Ea avea prietenii ei,
interesele ei, eu pe ale mele. Din fericire, nu am f�cut gre�eala de a da na�tere
vreunui urma�.
Ce n#a� da s� m� fi purtat altfel! Ne iubiser�m c�ndva, dar l�saser�m acea
dragoste s� se piard�.
Intr�nd �n locuin�a �ntunecat�, aveam nevoie de Claire pentru prima dat� dup�
mul�i ani. Exist� momente c�nd orice om simte nevoia s� fie dorit, m�ng�iat, s� i
se spun� c� se g�nde�te cineva la el.
Mi#am turnat o por�ie de vodc� cu ghea�� �i m#am a�ezat pe canapeaua din salon.
Eram furios �i bosumflat pentru c� eram singur, dar, nu dup� mult timp, g�ndurile
mi s#au �ndreptat din nou spre cele �ase ore petrecute cu "Domnul".

Dou� por�ii de vodc� mai t�rziu, am auzit#o la u��. A deschis �i m#a strigat:
� Michael!
Nu i#am r�spuns, pentru c� eram la fel de furios �i bosumflat. Ea intr� �n
�nc�pere �i se opri �n loc c�nd m� v�zu.
� Te sim�i bine? m� �ntreb�, sincer �ngrijorat�.
� N#am nimic, i#am r�spuns, moale.
κi puse po�eta deoparte �i �i scoase haina, apoi se �ndrept� spre canapea,
aplec�ndu#se deasupra mea.
� Unde ai fost? am �ntrebat#o.
� La spital.
� Normal! am morm�it eu, sorbind o gur� zdrav�n� de b�utur�. Uite ce e, eu am
avut o zi proast�!
� �tiu tot ce s#a �nt�mplat, Michael.
� Z�u?
� Bine�n�eles.
� Atunci, unde naiba ai fost?
� La spital.
� Nou� dintre noi au fost �inu�i ostatici de un nebun. Opt familii �i#au f�cut
apari�ia, pentru ca erau, c�t de c�t, �ngrijorate. Am avut noroc �i am sc�pat, iar
eu am fost nevoit s� m� las adus acas� de secretar�.
� Nu puteam veni acolo.
� Normal c� nu! Cum de nu m#am g�ndit?
Se a�ez� pe un scaun, l�ng� canapea. Ne priveam cu r�ceal�.
� Ne#au obligat sa st�m la spital, �ncepu ea, pe un ton ca de ghea��. �tiam
care e situa�ia cu ostaticii �i exista riscul s� apar� r�ni�i. Asta e
procedura#standard �n astfel de situa�ii: se anun�� spitalele �i toat� lumea r�m�ne
la dispozi�ia lor.
 �nc� o sorbitur� prelung� �i am �ncercat s� g�sesc ceva mu�c�tor s�#i spun.
� La birou nu te puteam ajuta, continu� ea. Eu a�teptam la spital.
� Ai sunat?
� Am �ncercat. Suna mereu ocupat �n cele din urm�, am dat de un poli�ist �i el
mi#a �nchis receptorul.
� Asta se �nt�mpla acum mai bine de dou� ore. Unde ai fost dup� aceea?
� �n sala de opera�ii. Un b�ie�el a murit pe mas�; fusese lovit de o ma�in�.
� �mi pare r�u, i#am r�spuns. Nu puteam �n�elege cum era posibil ca doctorii s�
se loveasc� de at�ta durere �i moarte. C�t despre mine, "Domnul" era abia al doilea
cadavru pe care �l v�zusem vreodat�.
� �i mie �mi pare r�u, spuse ea. Cu aceste cuvinte se �ndrept� spre buc�t�rie
�i se �ntoarse cu un pahar de vin. Am r�mas o vreme a�a, am�ndoi, �n semi�ntuneric.
Cum nu eram obi�nui�i s� comunic�m, era greu s� o facem acum.
� Vrei s� vorbe�ti despre ce s#a �nt�mplat? m� �ntreb� ea.
� Nu. �nc� nu.
�ntr#adev�r, nu doream. Efectul alcoolului amestecat cu medicamente m� f�cea s�
respir din ce �n ce mai greoi. M� g�ndeam la "Domnul", la c�t de calm �i lini�tit
era, de�i agita o arm� �i avea dinamit� legat� peste br�u. Nu#l deranjau c�tu�i de
pu�in lungile momente de t�cere.
T�cere �mi doream �i eu. Puteam s� vorbesc a doua zi.

Medicamentele �i#au f�cut efectul p�n� a doua zi diminea�a, la ora patru, c�nd
m#am trezit sim�ind �n n�ri mirosul greu al lichidului cerebral lipicios al,.
Domnului". Pentru o clip�, �n �ntuneric, am intrat �n panic�. Mi#am frecat nasul �i
ochii �i m#am zv�rcolit pe canapea, p�n� c�nd am auzit pe cineva mi�c�ndu#se.
Claire dormea �ntr#un fotoliu, l�ng� mine.
� Stai lini�tit, �opti ea cu bl�nde�e, ating�ndu#mi um�rul. A fost doar un
co�mar.
� Vrei s�#mi aduci ni�te ap�? am rugat#o �i ea s#a dus la buc�t�rie.
Am stat de vorb� o or� �ntreag�. I#am spus tot ce#mi mai puteam aminti despre
cele �nt�mplate. Ea a stat aproape de mine, m�ng�indu#m� pe genunchi, �in�nd
paharul cu ap�, ascult�nd cu aten�ie. Vorbisem at�t de pu�in �ntre noi �n ultimii
c�iva ani!
Claire trebuia s�#�i viziteze bolnavii la ora �apte, a�a c� am preg�tit
�mpreun� micul dejun, cu s�ratele �i �unc�. Am m�ncat pe policioara din buc�t�rie,
cu un televizor micu� �n fa�a noastr�. �tirile de la ora �ase au �nceput cu
informa�ii despre drama ostaticilor. Ar�tau imagini ale cl�dirii �n timpul crizei,
mul�imea de afar�, c�iva dintre tovar�ii mei de captivitate care se gr�beau s�
plece de acolo, dup� ce se terminase totul. Cel pu�in unul dintre elicopterele pe
care noi le auziser�m apar�inea unui canal de �tiri, iar aparatul de filmat f�cuse
un stop#cadru al ferestrei. Prin ea, pentru c�teva clipe, l#am putut vedea pe
"Domnul", privind afar� cu grij�.
Numele lui era DeVon Hardy, �n v�rst� de patruzeci �i cinci de ani, un veteran
al r�zboiului din Vietnam cu ceva cazier. Poza f�cut� la arestarea sa pentru
efrac�ie ap�rea pe ecran, �n spatele prezentatorului �tirilor de diminea��. Nu
sem�na deloc cu "Domnul" � nu avea nici barb�, nici ochelari �i era mult mai t�n�r.
Era prezentat drept un om f�r� ad�post, care obi�nuia s� se drogheze. Nu se
men�iona nici o rud� apropiat�.
Firma nu avea nici un comentariu de f�cut �i povestirea �i cam pierdu din
interes.
Urma vremea. Se a�teptau c�deri masive de z�pad� spre sear�. Era 12 februarie
�i fusese deja stabilit un record de precipita�ii.
Claire m#a dus cu ma�ina la birou unde, la ora �ase �i jum�tate, nu m#a mirat
deloc s�#mi v�d automobilul marca Lexus parcat printre alte ma�ini de import.
Parcarea nu r�m�nea niciodat� goal�. Erau �i oameni care dormeau la serviciu.
 I#am promis c� o sun mai t�rziu, �n cursul dimine�ii, ca s� �ncerc�m s� m�nc�m
de pr�nz la spital. Ea dorea s� nu fac prea mult efort, m�car o zi sau dou�.
Ce puteam s� fac? S� stau �ntins pe canapea �i s� iau medicamente? Toat� lumea
p�rea s� fie de acord �ntr#o privin��, �i anume, c� aveam nevoie de o zi liber�,
dup� care presupun c� se a�teptau s� m� �ntorc la obliga�iile mele, cu motoarele
func�ion�nd din plin.
I#am salutat pe cei doi paznici foarte treji, afla�i �n holul de la intrare.
Trei sau patru lifturi erau deschise, �n a�teptare, �i aveam de unde alege. Am
intrat �n cel pe care �l luasem �mpreun� cu "Domnul", �i timpul parca s#a oprit �n
loc.
Sute de �ntreb�ri nu#mi d�deau pace. De ce alesese cl�direa noastr�? Firma
noastr�? Unde fusese, �nainte s� intre �n hol? Unde erau oamenii de paz� care, de
obicei, �i pierdeau vremea �n fa�a cl�dirii? De ce m� alesese tocmai pe mine? Sute
de avoca�i intrau �i ie�eau pe tot parcursul zilei. De ce etajul al �aselea?
�i ce anume urm�rea? Eram convins c� DeVon Hardy nu se chinuise at�ta s� se
lege cu explozibile �i s�#�i ri�te via�a, a�a am�r�t� cum era, numai ca s�
pedepseasc� o �leaht� de avoca�i, doar pentru c� erau lipsi�i de generozitate.
Putea g�si destui oameni boga�i. Poate �i mai lacomi.
�ntrebarea lui: "Cine ne#a evacuat?" r�m�sese f�r� r�spuns. Dar r�spunsul nu
avea s� se lase prea mult a�teptat.
Liftul s#a oprit �i am cobor�t, de data asta f�r� s� m� urm�reasc� nimeni.
Doamna Devier �nc� dormea la ora aceea, pe undeva, iar etajul al �aselea era
cuprins de lini�te. M#am oprit �n dreptul biroului ei, fix�nd cu privirea cele dou�
u�i ce d�deau spre sala de �edin�e. Am deschis#o �ncet pe cea mai apropiat�, cea �n
pragul c�reia se afla Umstead c�nd glon�ul i#a trecut pe deasupra capului,
p�trunz�nd �n capul "Domnului". Am tras ad�nc aer �n piept �i am aprins lumina.
Nu se �nt�mplase nimic. Masa de �edin�e �i scaunele erau a�ezate �n perfect�
ordine. Covorul oriental pe care murise "Domnul" fusese �nlocuit cu unul �i mai
frumos. Pere�ii fuseser� v�rui�i proasp�t. Chiar �i gaura f�cut� de glon� �n
plafon, deasupra lui Rafter, disp�ruse.
For�ele care comandau la firma Drake & Sweeney cheltuiser� ceva parale �n seara
trecut�, pentru a face s� par� c� incidentul nici nu avusese loc. Era posibil ca,
�n cursul acelei zile, ceva curio�i s� fie atra�i de camera �n cauz�, drept pentru
care nu exista nimic care s� atrag� privirea. Lumea �i#ar fi neglijat, eventual,
munca pre� de c�teva clipe. Pur �i simplu, nu era cu putin�� s� r�m�n� nici m�car o
urm�, oric�t de mic�, � gunoiului str�zii �n neprih�nitele noastre birouri.
O acoperire f�cut� cu s�nge rece �i, trebuie s� recunosc, �n�elegeam logica pe
care se baza. Era cea a albilor boga�i. Oare la ce m� a�teptam, la o �ntreag�
ceremonie �n memoria mortului? Sau la un buchet de flori adus acolo de tovar�ii de
suferin�� ai "Domnului", oamenii str�zii?
Nu �tiu la ce m� a�teptam. Dar mirosul varului proasp�t �mi f�cea grea��.
�n fiecare diminea�a, pe biroul meu, exact �n acela�i loc, se g�seau The Wall
Street Journal �i The Washington Post. Pe vremuri, �tiam chiar �i numele celui care
le aducea, dar �l uitasem de mult. Pe prima pagin� a sec�iunii de �tiri din Post,
chiar sub �ndoitura de la mijloc, �i atr�gea aten�ia aceea�i poz� a lui DeVon
Hardy, urmat� de o relatare ampl� a micii crize �nt�mplate cu o zi �n urm�.
Am citit#o rapid, pentru c� mi#am imaginat c� �tiam mai multe detalii dec�t
orice reporter. Dar tot am mai aflat c�teva lucruri. Be�ele ro�ii nu erau de
dinamit�. "Domnul" luase dou� be�e de m�tur�, le t�iase cu fer�str�ul �n buc�i mai
mici �i lipise �n jurul lor banda adeziv� argintie care ne �nfrico�ase at�t de
mult. Arma era de calibrul 11, furat�.
Fiind vorba despre Post, articolul se referea mai mult la DeVon Hardy dec�t la
victime, de�i, ca s� fim sinceri �i spre marea mea satisfac�ie, absolut nimeni de
la firma Drake & Sweeney nu suflase o vorb�.
Dup� spusele lui Mordecai Green, director al Centrului legal de pe Strada 14,
DeVon Hardy lucrase mul�i ani ca portar la Gradina Botanic�. κi pierduse slujba, ca
urmare a unor reduceri de buget. F�cuse c�teva luni de �nchisoare pentru spargere,
apoi ajunsese pe str�zi. Se luptase cu alcoolul �i drogurile �i, cu regularitate,
era prins fur�nd din magazine. Firma lui Green �l reprezentase de mai multe ori.
Dac� avea familie, avocatul lui nu �tia nimic despre ea.
C�t despre motiv, Green nu prea avea ce spune. Amintea, totu�i, c� DeVon Hardy
fusese evacuat recent dintr#un vechi depozit �n care se ad�postea.
Evacuarea este o procedur� legal�, dus� la �ndeplinire de avoca�i. Aveam o
b�nuial� suficient de puternic�, legat� de o anumit� firm�, dintre miile existente
�n Washington D. C, care �l aruncase pe "Domnul" �n strad�.
Centrul legal de pe Strada 14 fusese deschis printr#o ac�iune de caritate �i
lucra numai cu cei f�r� ad�post, conform celor spuse de Green. "La �nceput, c�nd
aveam bani de la stat, aveam �apte avoca�i. Acum am r�mas numai doi", spunea el.
Deloc surprinz�tor, Journal nu amintea nimic despre cele petrecute. Dac�
vreunul dintre cei nou� avoca�i specializa�i �n corpora�ii, apar�in�nd celei de#a
cincea firme, ca m�rime, din �ar�, ar fi fost ucis sau m�car u�or r�nit, vestea ar
fi ocupat prima pagin�.
Slav� cerului c� treaba nu fusese mai grav� �i c� eu m� aflam la biroul meu,
citindu#mi ziarele, �ntreg �i ocupat p�n� peste cap. A� fi putut s� fiu la morg�,
al�turi de "Domnul".

Polly sosi cu c�teva minute �nainte de opt, z�mbind larg �i aduc�nd cu ea o

tav� cu pr�jituri de cas�. Nu era surprins� s� m� g�seasc� la birou.
De fapt, to�i cei nou� ostatici sosir� la lucru, majoritatea �nainte de vreme.
Ar fi fost un evident semn de sl�biciune s� stea acas� cu nevestele �i s� se lase
r�sf�a�i.
� Arthur te caut� la telefon, m� anun�� Polly.
Firma noastr� avea cel pu�in zece persoane cu numele de Arthur, dar unul singur
se �nv�rtea printre noi, f�r� s� aib� nevoie de un nume de familie. Arthur Jacobs
era unul dintre partenerii principali ai firmei, director executiv, for�a
conduc�toare, omul pe care to�i �l admiram �i �l respectam enorm. Dac� firma avea
cu adev�rat suflet, acela era Arthur. �n �apte ani, eu vorbisem cu el de trei ori.
I#am spus c� n#am p�it nimic. M#a l�udat pentru curajul �i purtarea mea sub
presiune, iar eu m#am sim�it aproape un erou. M� �ntrebam de unde �tia. Probabil
c�, �nainte, vorbise cu Malamud �i acum ajungea la subalterni. A�adar, �ncepeau
pove�tile; precis c� aveau s� apar� �i glume. Umstead �i vaza lui de por�elan aveau
s� produc� destule hohote de r�s, f�r� �ndoial�.
Arthur dorea s� se �nt�lneasc� cu fo�tii ostatici la ora zece, �n sala de
�edin�e, pentru �nregistrarea depozi�iilor noastre pe caseta video.
� De ce? l#am �ntrebat.
� Tipii de la sec�ia de litigii zic c� n#ar strica, mi#a r�spuns t�ios, �n
ciuda celor optzeci de ani pe care �i avea. Probabil c� familia lui �i va da �n
judecat� pe poli�i�ti.
� Bine�n�eles, i#am r�spuns.
� �i probabil c� ei ne vor solicita ca ap�r�tori. �tii tu, unii oameni s�nt �n
stare s� te dea �n judecat� pentru orice motiv.
Slav� Domnului, abia m#am ab�inut s� nu rostesc. Ce ne#am face noi f�r�
procese?
I#am mul�umit pentru grija ce mi#o purta �i leg�tura s#a �ntrerupt; se gr�bea
s� sune un alt ostatic.
Parada a �nceput �nainte de noua � un flux constant de binevoitori �i b�rfitori
care z�boveau pe l�ng� biroul meu, profund �ngrijora�i, dar �i saliv�nd dup�
detalii. Aveam o mul�ime de treburi, dar nu puteam s� m� apuc de nimic. �n
momentele de lini�te dintre oaspe�i, st�team �i c�scam gura la �irul de dosare care
a�teptau s� le dau pu�ina aten�ie, �n timp ce eu r�m�neam indiferent. M�inile mele
r�m�neau �epene.
Situa�ia se schimbase. Lucrul nu mai era important. Biroul meu nu mai �nsemna o
chestiune de via�� �i de moarte. V�zusem moartea cu ochii, aproape c� o atinsesem,
�i eram un naiv dac� �mi �nchipuiam c� pot pur �i simplu s� dau din umeri �i s� iau
totul de la cap�t, ca �i cum nimic nu s#ar fi �nt�mplat.
M#am g�ndit la DeVon Hardy �i la be�ele lui ro�ii cu fire multicolore care
mergeau �n toate direc�iile. Pierduse ore �ntregi construindu#�i juc�riile �i
pl�nuindu#�i atacul. Furase o arm�, g�sise firma noastr�, f�cuse o gre�eala
fundamental�, care �l costase via�a, �i nimeni, nici m�car o singur� persoan�
dintre cei cu care lucram, nu d�dea doi bani pe treaba asta.
�n cele din urm�, am plecat. Venea din ce �n ce mai mult� lume �i trebuia s�
discut cu oameni pe care nu#i puteam suferi.
Au sunat doi reporteri. I#am spus lui Polly ca am ni�te drumuri de f�cut �i ea
mi#a amintit de �nt�lnirea cu Arthur. M#am dus p�n� la ma�in�, am pornit motorul �i
am dat drumul la c�ldur�; am r�mas acolo vreme �ndelungat�, reflect�nd dac� merita
s� particip la reconstituire. Dac� lipseam, Arthur s#ar fi sup�rat. Nimeni nu
lipse�te de la o �nt�lnire cu Arthur.
Am pornit la drum. Era una din rarele ocazii c�nd puteam s� fac o prostie.
Fusesem traumatizat. Trebuia s� plec. Arthur �i restul firmei n#aveau ce face,
trebuia s� m� lase �n pace.

Am pornit c�tre Georgetown, �ns� f�r� o �int� precis�. Cerul era acoperit de
nori grei, �ntuneca�i; trec�torii p�eau mai gr�bi�i ca de obicei pe trotuare.
Echipele de desz�pezire se preg�teau s� intre �n ac�iune. Pe Strada M am dep�it un
cer�etor �i m#am �ntrebat dac� �l cuno�tea pe DeVon Hardy. Unde se duc oamenii
str�zii pe viscol?
Am sunat la spital �i am fost informat c� so�ia mea urma s� r�m�n� la urgen�e
timp de c�teva ore. Adio, pr�nz romantic la bufetul spitalului!
Am �ntors �i m#am �ndreptat spre nord#vest, trec�nd pe l�ng� Logan Circle, am
intrat �n cartierul m�rgina� �i, �n cele din urm�, am g�sit Centrul legal de pe
Strada 14. Intersec�ia dintre Strada 14 �i Q, cartierul de nord#vest Am parcat
l�ng� col�, sigur c� nu#mi voi mai revedea Lexus#ul niciodat�.
Centrul ocupa jum�tate dintr#o cl�dire de c�r�mid� ro�ie, cu trei etaje, �n
stil victorian, ajuns� �ntr#o stare jalnic�. Ferestrele de la ultimul etaj fuseser�
�nchise cu sc�nduri vechi. Al�turi se afla o sp�l�torie pr�p�dit�. Cu siguran�� c�,
prin apropiere, puteai da peste destule case d�r�p�nate.
O copertin� de un galben tare se deschidea deasupra intr�rii, iar eu nu �tiam
dac� s� bat la u�� sau s� intru pur �i simplu. U�a nu era �ncuiat�, a�a c� am
r�sucit u�or minerul �i am p�it �ntr#o alt� lume.
Era un birou de avocatur� ca multe altele �i totu�i foarte diferit de Drake &
Sweeney, cu decora�iile de marmur� �i mahon de acolo. �n camera spa�ioas� care se
deschidea �n fa�a mea se aflau patru birouri de metal, fiecare dintre ele abia mai
put�nd respira sub teancurile de dosare a�ezate unele peste altele. Alte dosare
erau puse la �nt�mplare pe covorul ros, de jur#�mprejurul birourilor. Co�urile de
gunoi erau pline, iar tot felul de foi desprinse din blocnotesuri avoc�e�ti
alunecaser� pe podea. Un perete era acoperit de fi�ete �n toate culorile. Ma�inile
electrice de scris �i telefoanele erau vechi de zece ani. Rafturile de lemn erau
�ndoite la mijloc. O poz� mare, �tears�, a lui Martin Luther King at�rna �ntr#o
parte, pe peretele din spate. C�teva birouri mai mici se deschideau din camera
principal�.
Un loc �nghesuit �i plin de praf, dar pe mine m� fascina.
O femeie hispanic�, arbor�nd un aer de evident� ostilitate, se opri din
dactilografiat dup� ce m� studie c�teva clipe.
� C�uta�i pe cineva? m� �ntreb�.
Era mai mult o provocare dec�t dorin�a de a afla ceva. O recep�ionist� de la
firma Drake & Sweeney ar fi fost concediat� pe loc pentru o asemenea primire.
Era Sofia Mendoza, conform pl�cu�ei marcate cu numele ei, a�ezate �ntr#o parte
a biroului, �i cur�nd aveam s� aflu c� era mai mult dec�t o simpl� recep�ionist�.
Dintr#una din camerele laterale se auzir� ni�te urlete, �i am tres�rit; Sofia nici
nu clipi.
� �l caut pe Mordecai Green, i#am r�spuns politicos �i, �n acel moment, omul
care r�cnise �i f�cu apari�ia din biroul lateral, oprindu#se �n camera principal�.
Podeaua se zguduia la fiecare pas al s�u. B�rbatul striga dup� cineva pe nume
Abraham.
Sofia f�cu un semn cu capul, ar�t�nd spre el, apoi nu#mi mai d�du nici o
aten�ie �i se �ntoarse la ma�ina ei de scris. Green era negru �i masiv; avea cel
pu�in 1.90 �n�l�ime �i o alur� mai degrab� solid�. S� fi avut pu�in peste cincizeci
de ani, avea o barb� �nc�run�it� �i ochelari rotunzi, cu rame ro�ii. �mi arunc� o
privire f�r� s� spun� nimic, apoi strig� din nou dup� Abraham �i mai schi�� c�iva
pa�i, f�c�nd s� sc�r��ie podeaua. Disp�ru �ntr#un birou �i, dup� c�teva clipe, ie�i
de acolo f�r� Abraham.
�nc� o privire spre mine, �i apoi:
� Cu ce v� pot ajuta?
M#am �ndreptat spre el �i m#am prezentat.
� �nc�ntat de cuno�tin��, mi#a r�spuns, dar numai pentru c� a�a trebuia. Care#i
problema?
� DeVon Hardy, i#am spus.
M#a privit c�teva clipe, apoi s#a �ntors spre Sofia, ad�ncit� �n treaba ei.
F�cu un semn cu capul spre biroul lui �i l#am urmat, intr�nd �ntr#o camera de trei
metri pe trei, f�r� ferestre, �n care �ntregul spa�iu liber de pe podea era
acoperit cu dosare maronii �i c�r�i de drept tocite.
I#am oferit cartea mea de vizit�, �ncrustat� cu aur, de la Drake & Sweeney, pe
care a studiat#o �ndelung, �ncruntat. Apoi mi#a dat#o �napoi, �ntreb�ndu#m�:
� Mureai de curiozitate, nu?
� Nu, i#am r�spuns, lu�ndu#mi cartea de vizit�.
� Ce dore�ti?
� Vin cu g�nduri de pace. Am fost la un pas de a fi lovit de glon�ul ce l#a
r�pus pe domnul Hardy.
� Erai �n camer� cu el?
� Mda.
A tras ad�nc aer �n piept �i a renun�at la figura �ncruntat�. Mi#a f�cut semn
spre singurul scaun aflat pe partea mea.
� Ia loc. Dar s#ar putea s� te murd�re�ti.
Ne#am a�ezat am�ndoi; atingeam biroul cu genunchii �i �mi �ineam m�inile ad�nc
�nfundate �n buzunarele pardesiului. Un radiator h�r�ia �n spatele lui. Ne#am
privit �n ochi, apoi ne#am uitat �n alt� parte. Eu eram cel care venise �n vizit�,
a�a c� trebuia s� spun ceva. Dar el a vorbit mai �nt�i.
� Cred c� ai avut o zi grea, nu? m� �ntreb�, cu vocea lui r�gu�it�, vorbind mai
�ncet �i aproape cu compasiune.
� Nici pe departe c�t Hardy. �i#am v�zut numele �n ziar, de asta am venit.
� Nu s�nt sigur ce ar trebui s� fac.
� Crezi c� familia va intenta proces? Dac� a�a stau lucrurile, poate c� ar fi
mai bine s� plec.
� Nu exist� familie, a�a c� nu s�nt �anse pentru un proces. A� putea s� fac
ceva scandal. �mi imaginez c� poli�istul care l#a ucis e alb, a�a c� a� putea
stoarce ceva parale de la prim�rie, probabil c� am ajunge la o �n�elegere
compensatorie. Dar nu e genul meu de distrac�ie. F�cu un semn cu m�na peste birou
�i continu�: Dumnezeu �tie c� am, �i#a�a, destule de f�cut.
� Eu nu l#am v�zut pe poli�ist, am spus, d�ndu#mi seama de acest lucru pentru
prima dat�.
� D�#l �ncolo de proces. De asta e�ti aici?
� Nu �tiu de ce am venit. De diminea�� m#am �ntors la birou, ca �i cum nimic nu
s#ar fi �nt�mplat, dar nu mi#am putut aduna g�ndurile. Am plecat la drum cu ma�ina
�i am ajuns aici.
Green cl�tin� �ncet din cap, ca �i cum ar fi �ncercat s� �n�eleag�.
� Vrei cafea?
� Nu, mul�umesc. �l cuno�teai destul de bine pe domnul Hardy.
� Mda. DeVon era un client obi�nuit.
� Unde este acum?
� Probabil la morg�, la Spitalul Municipal.
� Dac� nu are familie, ce se va �nt�mpla cu el?
� Prim�ria se ocup� de �nmorm�ntarea celor care nu au pe nimeni. Termenul
oficial este de �nmorm�ntarea s�racului. E un cimitir �n apropiere de Stadionul F.
Kennedy, unde �i �ngroap� pe to�i. Nici nu#�i �nchipui c�t de mul�i mor singuri.
 � S�nt convins.
� De fapt, nici nu#�i po�i imagina ce �nseamn� via�a unui om f�r� ad�post.
Era o mica provocare, iar eu nu aveam chef s� ripostez.
� �tii cumva dac� avea SIDA?
Green �i l�s� capul pe spate, privi �n tavan, apoi reflect� c�teva clipe la
vorbele mele.
� De ce?
� St�team �n spatele lui. Glon�ul i#a despicat ceafa. Mi#a umplut fa�a cu
s�nge. At�t.
Cu aceste cuvinte, am trecut grani�a de la tipul r�u, la omul alb obi�nuit.
� Nu �tiu dac� avea SIDA.
� Se verific� �i asta, c�nd mor?
� Cei f�r� ad�post?
� Da.
� �n cele mai multe cazuri, da. Totu�i, DeVon a murit din alte cauze.
� Po�i s� afli?
Ridic� din umeri �i reflect� din nou.
� Bine�n�eles, r�spunse �ntr#un t�rziu, f�r� chef, sco��nd stiloul din buzunar.
De asta ai venit? Erai �ngrijorat de SIDA?
� Presupun c� e unul dintre motive. Dumneata n#ai fi �ngrijorat?
� Sigur c� da.
κi f�cu apari�ia �i Abraham, un tip micu�, nelini�tit, de vreo patruzeci de
ani, genul tipic de avocat din oficiu. Evreu, cu barba �ntunecat�, ochelari cu ram�
de baga, �mbr�cat cu jachet� �ifonat�, pantaloni kaki plini de cute �i adida�i
murdari �i purt�nd, plin de sine, aura celui care �ncearc� s� salveze lumea.
M� ignor� cu des�v�r�ire, iar Green nu era un maestru al amabilit�ilor sociale.
� Se anun�� n�me�i, �i spuse Green. Trebuie s� fim siguri c� toate ad�posturile
s�nt deschise.
� M� ocup de asta, �i ripost� Abraham �i plec� imediat.
� �tiu c� e�ti ocupat, i#am spus.
� Asta e tot ce doreai? Un test de s�nge?
� Mda, cred c� da. Ai idee de ce a f�cut#o?
κi scoase ochelarii cu rame ro�ii, �i �terse cu un �erve�el �i se frec� la
ochi.
� Era bolnav mintal, asemenea multora dintre ace�ti oameni. �i petreci ani buni
�n strad�, muiat �n alcool, �ndopat cu droguri, dormi �n frig, e�ti aruncat de
colo#colo de c�te un poli�ist sau extremist, treaba te �nnebune�te. �n plus, avea
de pl�tit o poli��.
� Evacuarea.
� Mda. Acum c�teva luni, s#a mutat �ntr#un depozit abandonat, pe Strada New
York, col� cu Florida. Cineva a montat ni�te placaje, a �mp�r�it suprafa�a �i a
f�cut ni�te apartamente mici. Nu era r�u pentru preten�iile lor � aveau un
acoperi�, toalete, ap� curent�. O sut� de dolari pe lun�, pl�tibili unui fost
proxenet care aranjase cl�direa �i pretindea c� e proprietarul ei.
� Era adev�rat?
� Cred c� da.
Green trase un dosar sub�ire dintr#unul din teancurile de pe birou �i, minune!
era chiar cel de care aveam nevoie.
� De aici, totul se complic�, continua el. Luna trecut�, proprietatea a fost
achizi�ionat� de o companie pe nume RiverOaks, specializat� �n afaceri imobiliare
pe picior mare.
� Iar RiverOaks a evacuat pe toat� lumea?
� Mda.
� Deci e foarte posibil ca RiverOaks s� fi fost reprezentat� de firma mea.
� Foarte probabil, a� spune.
� De ce e complicat?
� Am auzit vorbindu#se c� nu li s#a dat nici o �n�tiin�are �nainte de evacuare.
Oamenii pretind c� �i pl�teau proxenetului chirie, iar dac� e a�a, atunci nu
st�teau acolo ilegal. Erau chiria�i, a�a c� aveau dreptul s� fie trata�i ca atare.
 � Ocupan�ii ilegali nu primesc �n�tiin�are?
� Nu. Iar asta se �nt�mpl� tot timpul. Oamenii str�zii se mut� �ntr#o cl�dire
abandonat� �i, de cele mai multe ori, nu se �nt�mpl� nimic. A�a c� au impresia c�
le apar�ine. Proprietarul, dac� �i face cumva apari�ia, �i poate da afar� f�r�
�n�tiin�are. Ei nu au nici un fel de drepturi.
� Cum a ajuns DeVon Hardy s� afle despre firma noastr�?
� Cine �tie? Nu era prost, s� �tii. Nebun, da, dar nu prost.
� �l cuno�ti pe proxenet?
� Mda. Nu se poate pune baz� pe el.
� Unde spuneai c� e depozitul?
� Nu mai e acolo. L#au d�r�mat s�pt�m�na trecut�.
Abuzasem suficient de timpul lui. Green �i#a privit ceasul de la m�n�, eu l#am
privit pe al meu. Am schimbat numerele de telefon �i am promis s� �inem leg�tura.
Mordecai Green era un om bun, cumsecade, care lucra din greu �n lumea str�zii,
protej�nd hoarde �ntregi de clien�i f�r� nume. �n felul �n care el practica
avocatura, avea nevoie de mult mai mult suflet dec�t a� fi putut dovedi eu �nsumi,
vreodat�.
La ie�ire, am ignorat#o pe Sofia, pentru c� eram sigur c� �i ea m� ignor�.
Lexus#ul meu era tot acolo, parcat la col�ul str�zii, deja acoperit de c�iva
centimetri de z�pad�.

M#am l�sat purtat de viscol prin ora�. Nu#mi puteam aminti c�nd str�b�tusem,
ultima dat�, str�zile capitalei, f�r� s� fiu �n �nt�rziere la o �edin��. Era cald
�i uscat �n ma�ina puternic�, de lux, �i m� mi�c�m pur �i simplu �n ritmul
traficului. Nu aveam unde s� m� duc.
Era mai bine s� nu dau pe la birou o vreme, c�ci cu siguran�� c� Arthur era
furios pe mine; �n plus, ar fi trebuit s� suport zeci de vizite �nt�mpl�toare,
toate �ncepute cu penibilul "Ce mai faci"?
Telefonul din ma�in� �ncepu s� sune. Era Polly, care intrase �n panic�.
� Unde e�ti?
� Cine vrea s� �tie?
� O mul�ime de lume. Mai �nt�i, Arthur. Rudolph. A mai sunat un reporter. C�iva
clien�i au nevoie de consultan��. Iar Claire a sunat de la spital.
� Ce dore�te?
� E �ngrijorat�, ca toat� lumea.
� M� simt bine, Polly. Spune#le tuturor c� s�nt la doctor.
� E adev�rat?
� Nu, dar ar putea fi. Ce#a spus Arthur?
� N#a sunat. �n schimb, a sunat Rudolph. Te a�teptau.
� Las' s� m� a�tepte. O pauz�, apoi:
� �n regul�. C�nd s#ar putea s� treci pe aici?
� Nu �tiu. Cred c� atunci c�nd m� va l�sa doctorul. De ce nu pleci acas�?
s�ntem �n plin viscol. Te sun eu, m�ine, i#am mai spus �i am �nchis.
Locuin�a noastr� era un loc pe care arareori �l mai v�zusem �n lumina zilei �i
nu suportam g�ndul s� stau l�ng� foc, ca s� privesc cum ninge. Dac� m� duceam �n
vreun bar, mai mult ca sigur c� nu aveam s� mai plec de acolo.
A�a c� mi#am continuat drumul. Eram purtat de trafic, la ora la care naveti�tii
�i �ncepeau o retragere gr�bit� spre suburbiile Maryland �i Virginia; am str�b�tut
�n vitez� str�zi aproape pustii, revenind �n ora�. Am g�sit cimitirul de l�ng�
stadion, acolo unde erau �nmorm�nta�i cei de care nu se interesa nimeni, �i am
trecut pe l�ng� Misiunea Metodist� de pe Strada 17, locul de unde ne fusese
trimis�, cu o seara �nainte, cina pe care nu o mai m�ncasem, am trecut prin zone
ale ora�ului �n care nu fusesem niciodat� �i pe care, probabil, nu aveam s� le mai
rev�d vreodat�.
C�tre ora patru, ora�ul devenise pustiu. Cerul se �ntuneca iar ninsoarea se
�nte�ea. Un strat de vreo zece centimetri se a�ternuse pe jos �i previziunile
anun�au mult mai mult.

Bine�n�eles, nici m�car viscolul nu putea opri lucrul la firma Drake & Sweeney.
Cuno�team avoca�i de acolo care se d�deau �n v�nt dup� lucrul la miezul nop�ii �i
duminicile, pentru c� nu suna telefonul. Ninsoarea puternic� era un pl�cut r�gaz de
la epuizantul chin al �edin�elor �i conferin�elor telefonice f�r� sf�r�it
Un paznic din hol m#a informat c� secretarele �i majoritatea func�ionarilor
fuseser� trimi�i acas� la ora trei. Am luat din nou liftul "Domnului". #
Pe biroul meu, �ntr#un teanc ordonat, se aflau o duzin� de mesaje telefonice,
din care nu m� interesa nici unul. M#am �ndreptat spre computer �i am �nceput s�
studiez indexul clien�ilor no�tri.
RiverOaks era o corpora�ie din Delaware, formata �n 1977, cu sediul �n
Hagerstown, statul Maryland. Era constituit� cu capital privat, astfel c� nu
existau dec�t pu�ine informa�ii financiare. Reprezentantul ei legal era N. Braden
Chance, un nume necunoscut mie.
L#am c�utat �n impresionanta noastr� baz� de date. Chance era partener �n
divizia noastr� de afaceri imobiliare, aflat� undeva la etajul patru. �n v�rst� de
patruzeci �i patru de ani, c�s�torit, cu studii de drept la Duke, colegiul la
Gettysburg; remarcabil, dar perfect previzibil.
Cu opt sute de avoca�i care amenin�au �i intentau procese �n fiecare zi, firma
noastr� avea peste treizeci �i cinci de mii de dosare �n curs. Ca s� fim siguri ca
nu cumva biroul din New York s� intenteze proces vreunuia dintre clien�ii no�tri
din Chicago, fiecare dosar nou era imediat introdus �n baza noastr� de date.
Fiecare avocat, secretar� sau asistent de la Drake & Sweeney avea un computer
personal �i, prin el, acces imediat la informa�ii generale despre toate dosarele.
Dac� unul dintre avoca�ii no�tri specializa�i �n succesiuni se ocupa de bunurile
imobiliare ale unui client din Palm Beach, eu puteam, dac� doream, s� ap�s c�teva
taste �i s� aflu informa�iile de baz� despre felul �n care firma se ocupa de caz.
Aveam patruzeci �i dou� de dosare pentru RiverOaks, aproape toate fiind
tranzac�ii imobiliare, �n care compania cump�rase propriet�i. Chance era avocatul
�nregistrat pe fiecare dosar. Patru erau ac�iuni de evacuare, din care trei
avuseser� loc cu un an �n urm�. Prima faz� a cercet�rii se dovedea a fi u�oar�.
Pe 31 ianuarie, RiverOaks cump�rase o proprietate pe Florida Avenue. Firma care
o vindea era TAG, Inc. Pe 4 februarie, clientul nostru a evacuat un num�r de
locatari ilegali dintr#un depozit abandonat, f�c�nd parte din proprietate � dintre
care unul, �tiam acum, era "Domnul" DeVon Hardy, pe care evacuarea �l afectase
profund �i, cine �tie cum, d�duse de urma avoca�ilor.
Am copiat numele �i num�rul dosarului �i m#am �ndreptat agale spre etajul
patru.
Nimeni nu se al�tura unei firme mari cu g�ndul de a deveni un avocat
specializat �n tranzac�ii imobiliare. Existau domenii mult mai spectaculoase, �n
care �i puteai consolida reputa�ia. Litigiile erau ve�nicele favorite, iar avoca�ii
speciali�ti r�m�neau cei mai favoriza�i de soart�, cel pu�in �n cadrul firmei. O
parte mic� din domeniile corporative atr�geau mari talente � fuziunile �i
achizi�iile erau �nc� un subiect fierbinte, iar titlurile de proprietate un subiect
din totdeauna favorit. Domeniul meu, antitrust, era foarte respectat. Sistemul de
taxe �i impozite era cumplit de complex, dar speciali�tii erau admira�i de toat�
lumea. Rela�iile guvernamentale (lobby) nu pl�ceau nim�nui, dar aduceau at�tea
venituri, c� fiecare firm� de avocatur� din capital� avea armate �ntregi de avoca�i
care, netezeau" drumurile.
Dar nimeni nu#�i propunea s� devin� avocat specialist �n afaceri imobiliare. Nu
�tiu cum se ajungea acolo. Respectivii nu vorbeau cu nimeni, precis c� se chinuiau
cu am�nuntele scrise cu liter� mic�, pe ipoteci �i erau trata�i ca inferiori de
c�tre restul firmei.

La Drake & Sweeney, fiecare avocat �i p�stra documentele curente �n birou,

adesea sub cheie �i lac�t. Nici un avocat nu era obligat s� arate un dosar unui alt
avocat, dec�t dac� i se cerea acest lucru de c�tre un partener principal sau de
c�tre un membru al comitetului executiv al firmei.
Dosarul evacu�rii, care m� interesa pe mine, continua s� se afle pe lista
documentelor curente �i, dup� episodul cu "Domnul", eram sigur c� era bine
protejat.
Am z�rit un asistent care studia ni�te copii �ntr#un birou aflat l�ng�
secretariat �i l#am �ntrebat unde a� putea g�si biroul lui Braden Chance. Mi#a
ar�tat cu capul o u�� deschis�, de cealalt� parte a holului.
Spre surprinderea mea, Chance era la birou, poz�nd �ntr#un avocat foarte
ocupat. Era nemul�umit de sosirea mea, �i pe bun� dreptate. Dup� protocol, ar fi
trebuit s�#l sun �n prealabil �i s�#mi fixez o �nt�lnire. Eu nu#mi f�ceam probleme
din cauza protocolului.
Nu m#a invitat s� iau loc. Am f�cut#o, totu�i, iar asta nu l#a ajutat deloc s�
se destind�.
� Ai fost unul dintre ostatici, mi#a spus nervos, c�nd s#a l�murit cine eram.
� Da, a�a este.
� Cred c� a fost �ngrozitor.
� S#a terminat. Tipul cu pistolul, r�posatul "Domn" Hardy, a fost evacuat
dintr#un depozit, pe 4 februarie. A fost una dintre evacu�rile voastre?
� Da, m#a repezit el. Din cauza atitudinii lui defensive, am b�nuit c� dosarul
fusese intens studiat �n cursul zilei. Probabil c� �l rev�zuse �mpreun� cu Arthur
�i ceilal�i parteneri principali. �i ce#i cu asta? ad�ug� el.
� Locuia acolo ilegal?
� Al naibii de ilegal! To�i s�nt ilegali. Clientul nostru �ncearc� s� fac�
pu�in� cur�enie.
� E�ti sigur c� era ilegal?
�i c�zu falca �i m� privi cu ochi injecta�i, apoi r�sufl� ad�nc.
� Ce urm�re�ti?
� Pot s� v�d dosarul?
� Nu. Nu#i treaba ta.
� Poate c� e.
� �n subordinea c�rui partener e�ti? se r�sti el sco��nd stiloul, ca �i cum ar
fi vrut s� noteze numele persoanei care trebuia s� m� admonesteze.
� Rudolph Mayes.
�i#l not�, scriind ap�sat �i nervos.
� S�nt foarte ocupat, �mi spuse. Ce#ar fi s� pleci?
� De ce nu pot vedea dosarul?
� Pentru c� e al meu, iar eu am spus nu. E bine?
� Poate c� nu e suficient.
� E suficient pentru tine. De ce nu pleci de aici?
Se ridic� �n picioare, ar�t�nd spre u�� cu m�na tremur�nd�. I#am z�mbit �i am
plecat.
Asistentul auzise totul �i am schimbat o privire nedumerit� c�nd am trecut pe
l�ng� biroul lui.
� Ce m�gar! �opti el abia auzit.
Am z�mbit din nou �i am �ncuviin�at printr#un semn din cap. M�gar �i prost.
Dac� Chance ar fi fost amabil �i mi#ar fi explicat c� Arthur sau alt mare grangur
�i ordonase s� �in� dosarul secret, n#a� mai fi fost at�t de suspicios. Dar era
evident c� exista un punct slab �n dosar.
Descoperirea lui era adev�rata provocare.

Cu toate telefoanele celulare pe care at�t Claire c�t �i eu le aveam � �n

buzunar, �n po�et� �i ma�in�, ca s� nu mai vorbesc de cele dou� pagere �
comunicarea ar fi trebuit s� fie simpl�. Dar nimic nu era simplu �n c�snicia
noastr�. Ne#am putut conversa pe la nou�. Ea era epuizata de una din acele zile
grele, inevitabil mai chinuitoare dec�t orice a� fi putut eu face. Era un joc pe
care �l jucam am�ndoi f�r� ru�ine � slujba mea e mai important�, pentru c� eu sunt
doctor/avocat.
Eram obosit de jocuri. �mi d�deam seama c� ea e mul�umit� s� vad� c� apropierea
mor�ii l�sase urme ad�nci �n mine, astfel �nc�t �mi p�r�sisem biroul ca s� r�t�cesc
pe str�zi. F�r� �ndoial� c� ziua ei fusese cu mult mai productiv� dec�t a mea.
Scopul ei era s� devin� cel mai mare neurochirurg femeie din �ar�, un
specialist �n chirurgia creierului, la care s� apeleze chiar �i b�rba�ii, c�nd
toate speran�ele erau pierdute. Fusese o student� str�lucit�, dovedind o voin��
impresionanta �i d�ruit� cu enorm de mult curaj. Avea s�#i �ngroape pe b�rba�i a�a
cum, �ncet#�ncet, m� �ngropa pe mine, maratonistul uns cu toate alifiile crescut �n
curtea firmei Drake & Sweeney. Cursa dura de prea mult� vreme.
Conducea o ma�in� sport, marca Miata, nu un 4x4 de teren, �i eram �ngrijorat
pentru ea pe o vreme at�t de ur�t�. Termina lucrul �ntr#o or� �i exact at�t �mi
trebuia �i mie ca s� ajung cu ma�ina p�n� la spitalul Georgetown. Puteam s� o iau
de acolo �i s� �ncerc�m, �mpreun�, s� g�sim un restaurant. Dac� nu, era bun� �i
m�ncarea chinezeasc� la comand�, masa noastr� standard.
Am �nceput s�#mi aranjez h�rtiile �i obiectele de pe birou, grijuliu s� ignor
teancul ordonat al dosarelor celor mai urgente, �mi p�stram doar zece dintre ele pe
birou, o metod� pe care o �nv�asem de la Rudolph, �i lucram la c�te un dosar pe zi.
Notele de cheltuieli reprezentau un factor de luat �n seam�. Cele mai importante
zece dosare includeau, invariabil, cei mai boga�i clien�i, indiferent c�t de
presante erau problemele lor legale. Alt� �mecherie preluat� de la Rudolph.
Se a�tepta de la mine s� aduc firmei 2500 de ore pl�tite pe an. Asta �nsemna
cincizeci de ore pe s�pt�m�n� timp de cincizeci de s�pt�m�ni pe an. Valoarea medie
a onorariului meu era de trei sute de dolari pe or�, a�a c� aportul meu brut pentru
draga mea firm� era un total de 750 000 de dolari. Din asta, eu primeam 120 000,
plus alte 30 000 beneficii �i se p�strau 200 000 pentru cheltuieli generale.
Partenerii firmei luau restul, care se �mp�r�ea anual printr#o formul� groaznic de
complicat� �i, de obicei, d�dea na�tere unor lupte serioase.
Rareori se �nt�mpla ca unul dintre partenerii no�tri s� c�tige mai pu�in de un
milion pe an, iar al�ii c�tigau chiar mai mult de dou�. O dat� ce a� fi ajuns �i eu
partener, aveam s� r�m�n �n acea pozi�ie pentru tot restul vie�ii. A�a c�, dac�
reu�eam acest lucru la treizeci �i cinci de ani � �i m� �ndreptam cu pa�i mari spre
acest �el �, atunci m� puteam a�tepta la treizeci de ani de c�tiguri glorioase �i o
bog�ie imens�.
Acesta era visul care ne �inea la birouri, zi �i noapte.
Tocmai �mi notam acele numere � lucru pe care �l f�ceam mereu �i pe care,
b�nuiam eu, �l f�cea fiecare avocat din firma noastr� � c�nd a sunat telefonul. Era
Mordecai Green.
� Domnule Brock, �ncepu el politicos; �l auzeam clar, de�i pe un fundal de
vacarm.
� Da. Te rog, spune#mi Michael.
� Foarte bine. Uite, am dat ni�te telefoane �i nu ai de ce s� te temi. Testul
s�ngelui a ie�it negativ.
� Mul�umesc.
� Cu pl�cere. M#am g�ndit c� vei dori s� �tii c�t mai repede.
� Mul�umesc, am repetat �i am auzit c� vacarmul de la cel�lalt cap�t al firului
era din ce �n ce mai mare. Unde e�ti?
� La un ad�post pentru oamenii str�zii. Ninsoarea puternic� �i aduce aici mai
repede dec�t putem noi s�#i hr�nim, a�a c� e nevoie de noi to�i, ca s� facem fa��.
Trebuie s� te las.

Biroul era din mahon vechi, covorul persan, scaunele din piele stacojie, de
calitate, tehnologia � o adev�rat� art� �i, cum st�team a�a �i �mi studiam biroul
perfect pus la punct, m#am �ntrebat, pentru prima dat� �n at�ia ani de c�nd m�
aflam acolo, c�t de mult costau toate astea. Oare noi nu alergam numai dup� bani?
De ce munceam at�t de mult? Ca s� cump�r�m un covor mai scump, un birou de epoc�?
Acolo, �n ambian�a cald� �i intim� a camerei mele frumoase, m#am g�ndit la
Mordecai Green, care, �n acel moment, renun�a de bun�voie la timpul s�u liber
pentru a fi de ajutor �ntr#un ad�post aglomerat, d�nd m�ncare celor �nfrigura�i �i
fl�m�nzi, f�r� �ndoial� z�mbindu#le plin de c�ldur� �i spun�ndu#le o vorb� din
inim�.
Am�ndoi eram absolven�i de Drept, am�ndoi trecuser�m acela�i examen pentru a
intra �n barou, am�ndoi eram speciali�ti �n jargonul avoc�esc. �ntr#o oarecare
m�sur�, f�ceam parte din aceea�i familie. Eu �mi ajutam clien�ii s�#�i �nghit�
rivalii, astfel �nc�t s� adune mai multe zerouri la totalul general �i, din acest
motiv, puteam ajunge bogat. El �i ajuta clien�ii s� m�n�nce �i s� g�seasc� un pat
cald.
Am privit m�zg�lelile pe care le f�cusem pe blocnotes � c�tiguri �i num�r de
ani �i calea spre bog�ie � �i m#am �ntristat. At�ta l�comie evident� �i neru�inat�.
Zb�rn�itul telefonului m#a f�cut s� tresar.
� De ce e�ti la birou? m� �ntreb� Claire, rostind rar fiecare cuv�nt, pentru c�
fiecare cuv�nt era acoperit de ghea��.
Uimit, mi#am privit ceasul de la m�n�.
� Eu... p�i... m� rog, un client a sunat de pe coasta de vest. Acolo nu ninge.
Cred c� era o minciun� pe care o mai folosisem �i alt� dat�, nu avea
importan��.
� Eu a�tept, Michael. S� pornesc pe jos?
� Nu. Ajung acolo c�t pot de repede.
O mai l�sasem s� m� a�tepte �i �n alte r�nduri. F�cea parte din joc � eram prea
ocupa�i pentru a ajunge la ora fixat�.
Am ie�it din cl�dire alerg�nd, d�nd piept cu viscolul, prea pu�in afectat c�
�nc� o sear� fusese ratat�.

�n sf�r�it, ninsoarea �ncetase. Al�turi de Claire, �mi beam cafeaua l�ng�

fereastra din buc�t�rie. Citeam ziarul la lumina unui str�lucitor soare de
diminea��. Edilii ora�ului reu�iser� s� men�in� Aeroportul Na�ional deschis.
� Hai s� mergem �n Florida, am spus. Acum.
� Florida? a morm�it ea, f�r� vlag�.
� Bine. �n Bahamas. Putem ajunge acolo �n primele ore ale dup�#amiezei.
� Nu avem cum.
� Ba avem. Eu nu m� duc la lucru c�teva zile �i...
� De ce s� nu te duci?
� Pentru c� m� las� nervii �i, la firm�, dac� te las� nervii prime�ti c�teva
zile libere.
� Pe tine te las� nervii?!
� �tiu c� sun� cam caraghios, z�u a�a. Lumea �i face loc, te trateaz� cu m�nu�i
de catifea, te pup� �n fund. N#ar strica s� profit la maximum de asta.
Expresia fe�ei ei a redevenit indiferent� �i mi#a r�spuns:
� Eu nu pot.
�i cu asta, basta. Era o toan� din partea mea �i �tiam c� ea are mult prea
multe obliga�ii. Era o cruzime din partea mea, a�a c� am hot�r�t s� m� �ntorc la
ziarul meu, dar nu aveam remu�c�ri. Oricum n#ar fi venit cu mine, indiferent de
situa�ie.
Brusc, Claire �i aminti c� se gr�be�te � program�ri, cursuri, ture, toat� via�a
unei tinere rezidente ambi�ioase de la sec�ia de chirurgie. F�cu un du�, se �mbr�c�
�i se preg�ti de plecare.
Am dus#o cu ma�ina p�n� la spital. Am str�b�tut, cu greu, str�zile pline de
z�pad�, f�r� s� ne adres�m nici un cuv�nt.
� Plec la Memphis vreo dou� zile, i#am zis, pe un ton c�t mai natural, c�nd am
ajuns �n dreptul intr�rii spitalului de pe Strada Reservoir.
� Ah, z�u? mi#a r�spuns, f�r� ca eu s� pot percepe o reac�ie, c�t de mic�, din
partea ei.
� Am nevoie s�#mi v�d p�rin�ii. Nu i#am v�zut de un an. �mi imaginez c� acum e
un moment potrivit. Nu m� descurc cu z�pada �i n#am chef de lucru. M#au l�sat
nervii, dac� �n�elegi ce vreau s� spun.
� P�i, s� m� suni, mi#a spus ea, deschiz�nd portiera. Apoi a �nchis#o � f�r� un
s�rut, f�r� un r�mas#bun, f�r� �ngrijorare. Am privit#o gr�bindu#se pe trotuar �i
disp�r�nd �n cl�dire.
Se terminase. �i eram furios c� trebuia s�#i spun mamei.

P�rin�ii mei aveau peste �aizeci de ani, erau am�ndoi s�n�to�i �i �ncercau s�
�nfrunte, cu mult curaj, pensionarea for�at�. Tat�l meu fusese pilot de linie timp
de treizeci de ani. Mama fusese director de banc�. Lucraser� din greu, puseser�
mul�i bani deoparte �i ne oferiser�, nou�, copiilor, o via�� de familie
confortabil�, �ntr#o familie bogat�. At�t eu, c�t �i cei doi fra�i ai mei urmaser�m
cele mai bune �coli particulare care existau.
Erau adev�ra�i st�lpi ai comunit�ii, conservatori, patrio�i, lipsi�i de orice
deprinderi proaste �i devota�i cu disperare unul altuia. Mergeau la biseric� �n
fiecare duminic�, la parad� �n ziua de 4 iulie, la Clubul Rotary o dat� pe
s�pt�m�n� �i c�l�toreau ori de c�te ori doreau. �nc� mai sufereau din cauza
divor�ului fratelui meu Warner, survenit cu doi ani �n urm�. El era avocat �n
Atlanta �i se c�s�torise cu iubita lui din colegiu, o fat� din Memphis, provenind
dintr#o familie de cunoscu�i. Dup� ce f�cuser� doi copii, c�snicia lor ajunsese la
final. So�ia lui a primit custodia copiilor �i s#a mutat la Portland. P�rin�ii mei
�i vedeau nepo�ii o dat� pe an, dac� lucrurile mergeau bine. Era un subiect pe care
eu nu �l abordam niciodat�.
Am �nchiriat o ma�in� de la aeroport �i m#am �ndreptat spre est, p�trunz�nd �n
suburbiile �ntinse ale ora�ului Memphis, acolo unde locuiau albii. Negrii aveau
ora�ul; albii, suburbiile. Uneori, negrii se mutau �n c�te un cartier, iar albii se
mutau �ntr#altul, mai �ndep�rtat. Ora�ul Memphis se extindea �ncet spre est, �n
timp ce rasele se evitau reciproc.
P�rin�ii mei locuiau pe un teren de golf, �ntr#o cas� nou� de sticl�,
proiectat� �n a�a fel �nc�t fiecare fereastr� s� dea spre o paji�te. Eu uram casa,
pentru c� paji�tea era mereu plin� de lume. Totu�i, nu riscam s�#mi exprim
opiniile.
Sunasem de la aeroport, a�a c� mama m� a�tepta ner�bd�toare c�nd am sosit. Tata
era pe undeva pe afar�, �ncerc�nd o lovitur� cu punctaj maxim.
� Pari obosit, �mi spuse mama, dup� �mbr�i�area �i s�rutul de primire. Era
felul obi�nuit �n care m� �nt�mpina.
� Mul�umesc, mam�. Tu ar�i grozav.
Chiar a�a �i era. Era zvelt� �i bronzat�, de la orele zilnice de tenis �i
statul la soare, la clubul local.
Mi#a adus un ceai cu ghea�a �i l#am b�ut pe verand�, privind al�i pensionari
str�b�t�nd paji�tea �n vitez�, �n carturile speciale pentru golf.
� Ce s#a �nt�mplat? m� �ntreb� ea imediat, �nainte s� apuc s� sorb prima
�nghi�itur�.
� Nimic. M� simt perfect.
� Unde e Claire? Nu ne suna�i niciodat�, z�u a�a. Nu i#am mai auzit glasul de
trei luni.
� Claire e bine, mam�. S�ntem am�ndoi bine s�n�to�i �i muncim din greu.
� Petrece�i suficient timp �mpreun�?
� Nu.
� Petrece�i ceva timp �mpreun�?
� Nu prea mult.
Se �ncrunt� �i d�du ochii peste cap, cu �ngrijorare matern�.
� Ave�i probleme? m� �ntreb�, atac�nd problema direct.
� Da.
� Am �tiut eu. Am �tiut eu. Mi#am dat seama dup� vocea ta, la telefon, c� s#a
�nt�mplat ceva. Doar nu ave�i �i voi de g�nd s� divor�a�i! A�i �ncercat s�
consulta�i un psiholog specialist?
� Nu. Calmeaz�#te.
 � P�i, de ce nu? E o femeie minunat�, Michael. Trebuie s� faci totul pentru
c�snicia ta.
� �ncerc�m, mam�. Dar e dificil.
� Aventuri? Droguri? Alcool? Jocuri de noroc? Vreun viciu?
� Nu. Doar doi oameni care merg pe drumuri separate. Eu lucrez optzeci de ore
pe s�pt�m�n�. Ea lucreaz� alte optzeci.
� Atunci, lucra�i mai pu�in. Banii nu reprezint� totul, spuse ea cu glasul u�or
tremurat, iar eu am z�rit o lacrim� �n ochii ei.
� �mi pare r�u, mam�. M�car noi nu avem copii.
Mama �i mu�c� buza, �ncerc�nd s� fie tare, dar o durea sufletul. Iar eu �tiam
exact ce g�nde�te: doi au p�it#o, a mai r�mas unul. Avea s� primeasc� divor�ul meu
ca pe un e�ec personal, la fel cum suferise �i pentru cel al fratelui meu. Avea s�
g�seasc� un mod de a se �nvinov�i pe sine.
Nu aveam nevoie de mil�. Pentru a muta discu�ia pe un f�ga� mai interesant,
i#am povestit despre "Domnul" �i, spre binele ei, am minimalizat pericolul �n care
m� aflasem. Chiar dac� povestea ap�ruse �n ziarele din Memphis, p�rin�ii mei nu
citiser� nimic.
� N#ai p�it nimic? m� �ntreb� ea, �ngrijorat�.
� Sigur c� nu. Glon�ul a trecut pe l�ng� mine. S�nt aici.
� Ah, slav� Domnului! Adic�, vreau s� spun, te sim�i bine psihic?
� Da, mam�, m� simt bine. S�nt �ntreg. Nici urm� de ran�. Firma a vrut s�#mi
iau c�teva zile libere, a�a c� am venit acas�.
� S�r�cu�ul de tine. Mai �nt�i Claire, iar acum asta...
� M� simt bine. A nins zdrav�n asear� �i era momentul potrivit ca s� plec.
� Claire e �n siguran��?
� Ca toat� lumea din Washington. Locuie�te la spital �i probabil c� acela e
locul cel mai potrivit din ora�.
� M� �ngrijoreaz� foarte mult situa�ia ta. Urm�resc statisticile despre
criminalitate, s� �tii. E un ora� foarte periculos.
� Aproape la fel de periculos ca Memphis.
O minge de golf a aterizat �n apropiere de verand� �i am a�teptat am�ndoi p�n�
c�nd proprietarul ei �i#a f�cut apari�ia. O doamn� �ndesat� s#a rostogolit dintr#un
cart, s#a aplecat o clip� peste minge �i a strivit#o sub picior.
Mama a plecat s� mai aduc� ceai �i s�#�i �tearg� ochii �nl�crima�i.

Nu �tiu care dintre p�rin�ii mei a suferit cel mai mult de pe urma vizitei
mele. Mama dorea familii puternice, cu mul�i nepo�i. Tata dorea ca b�ie�ii lui s�
urce rapid pe scara social� �i s� se bucure de r�splata succesului ob�inut cu
trud�.
T�rziu, �n acea dup�#amiaz�, tata �i cu mine am jucat nou� puncte. El juca; eu
beam bere �i conduceam cartul. Mai trebuia mult pentru ca golful s�#�i dovedeasc�
efectele magice asupra mea. Dup� dou� beri reci, eram gata de discu�ii. Repetasem
povestea cu "Domnul" �n timpul pr�nzului, a�a c� el credea c� m� relaxez vreo dou�
zile, ca s� m� adun �nainte de a p�trunde din nou, �n for��, �n aren�.
� M#am cam s�turat s� lucrez la firma asta mare, tat�, i#am spus, c�nd am ajuns
�n dreptul celui de#al treilea punct lovit, a�tept�nd s� se elibereze �inta
urm�toare. Eram nervos �i aceast� nervozitate m� scotea din s�rite. Era vorba de
via�a mea, nu de a lui.
� Ce vrea s� �nsemne asta?
� �nseamn� c� m#am s�turat de ceea ce fac.
� Bine ai venit �n lumea real�! Crezi c� acela care st� toat� ziua la strung,
�n fabric�, nu se satur� de ceea ce face? M�car tu te �mbog�e�ti din ce faci.
Cu aceste cuvinte, punct� cu o lovitur� violent�. Dup� alte dou� lovituri,
c�utam �mpreun� mingea lui prin tufi�uri �i mi se adresa din nou:
� Vrei s�#�i schimbi munca?
� M� g�ndesc s#o fac.
� Unde vrei s� te mu�i?
� Nu �tiu. E prea devreme pentru asta. �nc� n#am c�utat un alt loc.
 � Atunci, de unde �tii c� iarba e mai verde, dac� nu ai c�utat? spuse el,
ridic�nd mingea �i pornind �nainte.
L#am urmat, singur �n cart, pe poteca pavat�, urm�rindu#l cum �i continu�
traseul pe paji�te, lovitur� dup� lovitur�, �i m#am �ntrebat de ce m� �nfrico�a
at�t de mult omul acela cu p�rul c�runt. κi �mpinsese to�i fiii de la spate, ca
s�#�i impun� �eluri �n via��, s� munceasc� din greu, s� fac� eforturi pentru a
deveni Oameni Mari, ale c�ror ac�iuni s� fie �n totalitate �ndreptate spre
c�tigarea multor bani �i transformarea �n realitate a visului american. El,
categoric, pl�tise tot de ce avem noi nevoie.
Ca �i fra�ii mei, eu nu m� n�scusem cu o con�tiin�� social�. F�ceam dona�ii
c�tre biseric�, pentru c� Biblia ne sugereaz�, cu toat� puterea, acest lucru.
Pl�team impozite guvernului, pentru c� legea o cere. Desigur, pe undeva, din aceste
ofrande, avea s� se �mplineasc� �i ceva bun, iar noi ne aduceam contribu�ia
noastr�. Politica apar�inea celor doritori s� joace acest joc �i, �n plus, oamenii
cinsti�i nu puteau face bani. Am fost �nv�a�i s� fim productivi �i, cu c�t aveam
mai mult succes, cu at�t mai mul�i membri ai societ�ii puteau beneficia, �ntr#un
fel sau altul, din asta. �eluri precise, munc� mult�, joc cinstit, prosperitate.
Tata rat� a cincea lovitur� �i, urc�nd din nou �n cart, �ncepu s� dea vina pe
cros�.
� Poate c� eu nu caut p�uni mai verzi, i#am spus.
� Ce#ar fi s� mergi p�n� la cap�t �i s�#mi spui clar ceea ce vrei s� spui? m�
�ndemn� el.
Ca de obicei, m� sim�eam slab, pentru c� nu �nfruntasem subiectul cu curaj.
� M� g�ndesc la dreptul public.
� Ce naiba mai e �i asta?
� E atunci c�nd lucrezi pentru binele societ�ii, f�r� s� sco�i prea mul�i bani.
� Dar ce, ai devenit democrat? Ai stat prea mult la Washington.
� S�nt mul�i republicani la Washington. De fapt, au ajuns majoritari.
Am str�b�tut �n t�cere restul drumului p�n� la urm�torul punct de lovire. Tata
era un juc�tor bun de golf, dar loviturile lui erau din ce �n ce mai slabe. Din
cauza mea, nu se mai concentra.
C�ut�ndu#�i din nou mingea, �mi spuse:
� Deci, nu �tiu ce be�ivan se alege cu un glon� �n cap, iar tu trebuie s�
schimbi societatea. Despre asta e vorba?
� Nu era be�ivan. A luptat �n Vietnam.
Tata comandase un B#52 �n primii ani de r�zboi �n Vietnam, a�a c� vorbele mele
l#au blocat. Dar numai pentru o clip�. Nu avea de g�nd s� cedeze nimic de la el.
� Unul dintre �ia, deci?
Nu i#am r�spuns. Mingea era iremediabil pierdut� �i el nici nu o c�uta cu prea
mare elan. Arunc� o alta pe paji�te, o lovi jalnic �i porni, gr�bit, dup� ea.
� Nu suport s� te v�d c� dai cu piciorul unei cariere frumoase, fiule, �mi
spuse. Ai muncit prea mult. Vei deveni partener �n c�iva ani.
� Se poate.
� Ai nevoie de o pauz�, nimic mai mult.
Acesta p�rea remediul la care se g�ndea toat� lumea.

I#am dus la cin� �ntr#un restaurant foarte pl�cut. Ne#am str�duit din r�sputeri
s� evit�m s� vorbim despre Claire, cariera mea �i nepo�ii pe care �i vedeau at�t de
rar. Am vorbit despre vechi prieteni �i fo�ti vecini. Am aflat ultimele b�rfe, dar
nici una nu m� interesa, c�tu�i de pu�in.
I#am l�sat vineri, la pr�nz, cu patru ore �nainte de zborul meu �i m#am �ntors
la via�a mea �ncurcat� �n capital�.

Bine�n�eles, acas� era pustiu c�nd m#am �ntors, vineri seara; totu�i, ap�ruse
ceva nou. Un bilet pe tejgheaua din buc�t�rie. Urm�ndu#mi exemplul, Claire plecase
acas�, �n Providence, pentru vreo dou� zile. Nu men�iona nici un motiv. M� ruga s�
o sun c�nd ajung acas�.
Am sunat la p�rin�ii ei �i le#am �ntrerupt cina. Am reu�it s� �nnod�m o
conversa�ie de cinci minute, �n care s#a stabilit c� am�ndoi eram, �ntr#adev�r,
bine s�n�to�i, c� la Memphis era frumos �i la fel �i la Providence, c� familiile
erau bine �i c� ea avea s� se �ntoarc� �n cursul dup�#amiezii de duminic�.
Am �nchis, mi#am f�cut cafea �i am b�ut o cea�c�, privind afar�, pe geamul din
dormitor, urm�rind cu privirea ma�inile care �i croiau drum pe Strada P, �nc�
acoperit� de z�pad�. Nu p�rea s� aib� de g�nd s� se topeasc�.
�mi imaginam c� �i Claire le spune p�rin�ilor ei aceea�i poveste lugubr� cu
care eu �i �mpov�rasem pe ai mei. Era trist �i ciudat, �i totu�i, la urma urmelor,
nu era surprinz�tor c� am�ndoi eram sinceri cu familiile noastre, �nainte de a ne
confrunta noi �n�ine cu adev�rul. M� s�turasem, �i am decis c�, �ntr#o zi, foarte
cur�nd, poate chiar duminic�, ne vom a�eza undeva, probabil la masa din buc�t�rie,
�i vom �nfrunta realitatea. Ne vom da pe fa�� sentimentele �i temerile �i, eram
foarte sigur, vom �ncepe s� ne planific�m viitorul separat. �tiam c� ea vrea s� se
retrag�, doar c� nu aveam idee c�t de mult.
Am exersat cu voce tare cuvintele pe care aveam s� i le spun, p�n� c�nd au
�nceput s� sune conving�tor, apoi am plecat �ntr#o lung� plimbare. Afar� erau minus
dou�sprezece grade �i b�tea un v�nt t�ios, iar frigul �mi p�trundea p�n� la oase.
Am trecut pe l�ng� case frumoase, intime, a�ezate ordonat, unde z�ream familii
adev�rate m�nc�nd, r�z�nd �i bucur�ndu#se de c�ldur�, apoi am intrat pe Strada M;
barurile erau pline, la intrarea �n restaurante se formau cozi, iar cafenelele erau
�n�esate de lume.
M#am oprit la fereastra unui club, ascult�nd ritmurile de blues cu z�pada p�n�
la glezne, privind perechile tinere care beau c�te ceva �i dansau. Pentru prima
dat� �n via��, m� sim�eam trecut de v�rsta tinere�ii. Aveam treizeci �i doi de ani,
dar �n ultimii �apte lucrasem mai mult dec�t majoritatea oamenilor �n dou�zeci.
Eram obosit, nu b�tr�n, dar m� apropiam periculos de mult de v�rsta mijlocie �i am
acceptat ideea c� nu mai sunt un proasp�t absolvent de colegiu. Fetele dr�gu�e de
acolo nici nu s#ar mai fi uitat la mine.
Eram �nghe�at �i �ncepuse iar s� ning�. Mi#am cump�rat un sandvi�, l#am �ndesat
�ntr#un buzunar �i m#am t�r�t �napoi, spre cas�. Mi#am turnat o por�ie zdrav�n� de
b�utur� �i am aprins focul, m�nc�nd �n semi�ntuneric, foarte singur.
Alt�dat�, absen�a lui Claire �n weekend mi#ar fi oferit o scuz�, f�r� probleme
de con�tiin��, ca s� m� mut la birou. Acum, st�nd l�ng� foc, numai g�ndul �sta �mi
producea grea�a. Firma Drake & Sweeney avea s� reziste, m�ndr�, pe pozi�ii, mult
dup� plecarea mea, iar clien�ii �i problemele lor, care p�reau at�t de cruciale,
aveau s� fie luate �n grij� de alte cohorte de avoca�i tineri. Plecarea mea ar fi
fost doar un mic obstacol pentru firm�, �i �nc� unul abia observat. Biroul meu avea
toate �ansele s� fie ocupat, la numai c�teva minute dup� retragerea mea de acolo.
La un moment dat, dup� ora noua, suna telefonul, trezindu#m� brusc din visarea
cu ochii deschi�i. Era Mordecai Green, care vorbea foarte tare de la un telefon
celular.
� E�ti ocupat? m� �ntreb� el.
� Aaa, nu chiar. Care#i treaba?
� E frig al naibii, ninge din nou �i nu avem destule ajutoare. Po�i s� ne
acorzi c�teva ore din timpul t�u?
� Ce anume s� fac?
� S� munce�ti. Avem �ntr#adev�r nevoie de oameni capabili aici. Ad�posturile �i
centrele de mas� s�nt pline ochi �i nu avem destui voluntari.
� Nu sunt sigur c� m� pricep.
� �tii s� �ntinzi unt de alune pe p�ine?
� Cred c� da.
� Atunci te pricepi.
� Bine, unde s� vin?
� S�ntem cam la vreo zece r�nduri de blocuri distan�� de birou. La intersec�ia
str�zii 13 cu Euclid, ai s� vezi o biseric� galben�, pe partea dreapt� a drumului.
Funda�ia cre�tin� Ebenezer. S�ntem la subsol.
Am notat totul �n grab�, tremur�nd din ce �n ce mai mult, cu fiecare cuv�nt,
pentru c� Mordecai m� chema �ntr#o zon� de lupt�. Am vrut s� �ntreb dac� ar trebui
s�#mi iau un pistol cu mine. M� �ntrebam dac� el are a�a ceva. Dar el era negru,
iar eu nu. Dar ma�ina, pre�iosul meu Lexus?
� Ai re�inut? r�cni el, dup� o pauz�.
� Mda. Voi fi acolo �n dou�zeci de minute, i#am r�spuns curajos, cu inima
�ncep�nd s�#mi bat� mai repede.
M#am schimbat �ntr#o pereche de jeans, un tricou flau�at �i ghete de comand�,
bune pentru excursii. Mi#am scos din portofel c�r�ile de credit �i cea mai mare
parte din bani. �n raftul de sus al unei debarale am g�sit o hain� veche de jeans
bleu, cu dublur� de l�n�, p�tat� de cafea �i vopsea � o relicv� din vremea
sentimentele �i temerile �i, eram foarte sigur, vom �ncepe s� ne planific�m
viitorul separat. �tiam c� ea vrea s� se retrag�, doar c� nu aveam idee c�t de
mult.
Am exersat cu voce tare cuvintele pe care aveam s� i le spun, p�n� c�nd au
�nceput s� sune conving�tor, apoi am plecat �ntr#o lung� plimbare. Afar� erau minus
dou�sprezece grade �i b�tea un v�nt t�ios, iar frigul �mi p�trundea p�n� la oase.
Am trecut pe l�ng� case frumoase, intime, a�ezate ordonat, unde z�ream familii
adev�rate m�nc�nd, r�z�nd �i bucur�ndu#se de c�ldur�, apoi am intrat pe Strada M;
barurile erau pline, la intrarea �n restaurante se formau cozi, iar cafenelele erau
�n�esate de lume.
M#am oprit la fereastra unui club, ascult�nd ritmurile de blues cu z�pada p�n�
la glezne, privind perechile tinere care beau c�te ceva �i dansau. Pentru prima
dat� �n via��, m� sim�eam trecut de v�rsta tinere�ii. Aveam treizeci �i doi de ani,
dar �n ultimii �apte lucrasem mai mult dec�t majoritatea oamenilor �n dou�zeci.
Eram obosit, nu b�tr�n, dar m� apropiam periculos de mult de v�rsta mijlocie �i am
acceptat ideea c� nu mai s�nt un proasp�t absolvent de colegiu. Fetele dr�gu�e de
acolo nici nu s#ar mai fi uitat la mine.
Eram �nghe�at �i �ncepuse iar s� ning�. Mi#am cump�rat un sandvi�, l#am �ndesat
�ntr#un buzunar �i m#am t�r�t �napoi, spre cas�. Mi#am turnat o por�ie zdrav�n� de
b�utur� �i am aprins focul, m�nc�nd �n semi�ntuneric, foarte singur.
Alt�dat�, absen�a lui Claire �n weekend mi#ar fi oferit o scuz�, f�r� probleme
de con�tiin��, ca s� m� mut la birou. Acum, st�nd l�ng� foc, numai g�ndul �sta �mi
producea grea��. Firma Drake & Sweeney avea s� reziste, m�ndr�, pe pozi�ii, mult
dup� plecarea mea, iar clien�ii �i problemele lor, care p�reau at�t de cruciale,
aveau s� fie luate �n grija de alte cohorte de avoca�i tineri. Plecarea mea ar fi
fost doar un mic obstacol pentru firm�, �i �nc� unul abia observat. Biroul meu avea
toate �ansele s� fie ocupat, la numai c�teva minute dup� retragerea mea de acolo.
�n camer� era cald, iar mirosurile, aromele m�nc�rii �i gazul �nc�lzit se
amestecau �ntr#un aer greu, dar nu nepl�cut. Un vagabond �mbr�cat cu tot felul de
haine puse unele peste altele, cam cum era �i "Domnul", a dat peste mine �i mi#am
dat seama c� era momentul s� m� mi�c de acolo.
M#am dus direct la Mordecai, iar el s#a ar�tat �nc�ntat s� m� vad�. Ne#am
str�ns m�inile ca ni�te vechi prieteni �i m#a prezentat altor doi voluntari, ale
c�ror nume nici nu le#am auzit.
� E o nebunie, spuse el. Ninsoare puternic�, �nghe� � iar noi lucr�m toat�
noaptea. Ia p�inea aceea de acolo! �mi spuse, ar�t�nd spre o tav� plin� cu felii de
p�ine alb�. Am luat#o �i l#am urmat p�n� la una din mese.
� E �ntr#adev�r complicat. Ai c�ma�i aici, mu�tar �i maionez� acolo, o felie de
c�rnat, dou� felii de p�ine. Ai �n�eles?
� Sigur.
� Te prinzi repede, spuse el, b�t�ndu#m� pe um�r �i f�c�ndu#se nev�zut.
Am f�cut �n grab� zece sandvi�uri �i m#am declarat harnic. Apoi am �ncetinit
ritmul �i am �nceput s�#i urm�resc pe cei afla�i la rind; �ineau ochii pleca�i, dar
se uitau �ntotdeauna la m�ncarea ce#i a�tepta. Li se d�dea o farfurie de carton, o
can� de plastic cu lingur� �i un �erve�el. Pe m�sur� ce �naintau, cana se umplea cu
sup�, li se punea o jum�tate de sandvi� pe farfurie, apoi un m�r �i o pr�jitur�
micu��. La sf�r�it, �i a�tepta un pahar cu suc de mere.
 Majoritatea �opteau "mul�umesc" voluntarului care le d�dea sucul, apoi se
�ndep�rtau, �in�nd cu mare grij� farfuria �i cana. Chiar �i copiii erau cumin�i �i
grijulii cu m�ncarea.
Cei mai mul�i p�reau s� m�n�nce �ncet, savur�nd c�ldura �i atingerea hranei �n
gur�, aroma care le m�ng�ia fa�a. Al�ii m�ncau c�t puteau de repede.
L�ng� mine se afla un aragaz cu patru ochiuri, fiecare cu c�te o oal� mare de
supa fierb�nd deasupra. �n partea cealalt� era a�ezat� o mas� plin� cu �elin�,
morcovi, ceap�, ro�ii �i pui
�ntregi. Un voluntar t�ia, cu un cu�it mare, buc�ile de pui �i m�run�ea
legumele. Al�i doi voluntari se ocupau de aragaz. C�iva aduceau m�ncarea la mesele
de serviciu. Pentru moment, singurul care f�cea sandvi�uri eram eu.
� Avem nevoie de mai multe sandvi�uri cu unt de alune, m� anun�� Mordecai,
revenind �n buc�t�rie. Se aplec� sub mas� �i lu� de acolo o cutie de cinci
kilograme cu unt de alune.
� Te descurci?
� S�nt un adev�rat expert, i#am r�spuns.
Se uita cum muncesc. R�ndul se mai r�rise �i el avea chef de vorb�.
� Am crezut c� e�ti avocat, am �nceput eu, �ntinz�nd untul de alune.
� Mai �nt�i s�nt om, abia apoi avocat. E posibil s� fii �i una, �i alta � nu
pune chiar a�a de mult acolo! Trebuie s� fim eficien�i.
� De unde vine m�ncarea?
� Din rezerve. Totul provine din dona�ii. Azi avem noroc, pentru c� se d� pui.
E o delicates�. De obicei avem numai legume.
� P�inea asta nu e prea proasp�t�.
� Nu, dar e gratuit�. Vine de la o brut�rie mare � e ceea ce le r�m�ne de pe o
zi pe alta. Po�i lua �i tu un sandvi�, dac� vrei.
� Mul�umesc. Tocmai m#am servit. Tu m�n�nci aici?
� Rareori.
Dup� cum ar�ta, era evident c� Mordecai nu �inuse un astfel de regim, cu sup�
de legume �i mere. Se a�ez� pe marginea mesei �i �ncepu s� cerceteze lumea.
� E pentru prima dat� c�nd vii �ntr#un ad�post?
� Da.
� Care s�nt primele cuvinte care#�i vin �n minte?
� F�r� speran��.
� Era de a�teptat. Dar o s�#�i treac�.
� C�i oameni locuiesc aici?
� Nici unul. Acesta e doar un ad�post de urgen��. Buc�t�ria e deschis� zilnic,
pentru pr�nz �i cin�, dar nu e, propriu#zis, un ad�post. Biserica are amabilitatea
s�#�i deschid� por�ile c�nd e vreme rea.
Am �ncercat s� �n�eleg.
� Atunci, unde tr�iesc ace�ti oameni?
� Unii dorm pe unde apuc�. Tr�iesc �n cl�diri abandonate � �i s�nt cei mai
noroco�i. Unii stau �n parcuri; al�ii, pe str�zi; al�ii �n sta�iile de autobuz sau
pe sub poduri. Supravie�uiesc acolo c�t timp vremea e suportabil�. �n seara asta ar
fi �nghe�at de#a binelea.
� Atunci, unde s�nt ad�posturile?
� Risipite prin tot ora�ul. S�nt vreo dou�zeci � jum�tate, deschise cu fonduri
private, cealalt� jum�tate de stat; dintre acestea din urm�, datorit� reducerilor
de buget, dou� se vor �nchide.
� C�te paturi?
� Cinci mii, aproximativ.
� C�i oameni nu au ad�post?
� Asta e �ntotdeauna o �ntrebare dificil�, pentru c� nu e prea simplu s�#i
numeri. A� zice c� vreo zece mii.
� Zece mii?
� Da, iar asta, dac� ne referim numai la oamenii str�zii. Mai s�nt, probabil,
al�i dou�zeci de mii, care mai stau pe la familii �i prieteni, mai scap� o
lun�#dou� de traiul f�r� c�p�t�i.
� Deci, s�nt cel pu�in cinci mii de oameni pe str�zi? am �ntrebat, f�r� s�#mi
ascund uimirea.
� Cel pu�in.
Un voluntar ne ceru ni�te sandvi�uri. Mordecai �ncepu s� m� ajute �i, �mpreun�,
am f�cut �nc� o duzin�. Pe urm� ne#am oprit s� privim iar�i lumea. U�a s#a deschis
�i o mam� t�n�r� a intrat �ncet, �in�nd �n bra�e un copil �i urmat� de al�i trei,
dintre care unul purta o pereche de pantaloni scur�i �i �osete desperecheate, f�r�
pantofi. Avea un prosop legat peste umeri. Ceilal�i doi copii aveau cel pu�in
pantofi, dar prea pu�ine h�inu�e pe ei. Bebelu�ul p�rea s� doarm�.
Mama ar�ta cam ame�it� �i, odat� intrat� �n ad�post, nu mai �tiu ce s� fac�.
Era un loc liber la o mas�. κi conduse familia spre m�ncare �i doi voluntari
z�mbitori s�rir� s� o ajute. Unul �i a�ez� �ntr#un col�, l�ng� buc�t�rie, �i �ncepu
s� le dea de m�ncare, �n vreme ce cel�lalt �i acoperi cu p�turi.
Mordecai �i cu mine priveam scena. �ncercam s� nu ar�t prea curios, dar cui �i
p�sa?
� Ce#o s� se �nt�mple cu ea, dup� ce se termin� viscolul? am �ntrebat.
� Cine �tie? De ce n#o �ntrebi pe ea?
Asta m#a cam �ncurcat. Nu eram preg�tit s� m� implic.
� E�ti membru activ �n asocia�ia avoca�ilor din capital�?
� Oarecum. De ce?
� Din curiozitate, nimic mai mult. Membrii baroului sus�in multe cazuri pro
bono �n favoarea celor f�r� ad�post.
M� �ncerca, iar eu nu aveam de g�nd s� m� las prins.
� Eu lucrez la cazuri penale, i#am spus, cu m�ndrie �i, �n oarecare m�sur�, cu
sinceritate. Cu patru ani mai �nainte, ajutasem un partener al firmei s� scrie un
raport despre un om �nchis �n Texas. Firma mea f�cea propagand� activit�ilor pro
bono printre asocia�i, dar era bine s� fie limpede c� munca asta pe gratis nu
trebuia s� deranjeze, cumva, num�rul orelor pl�tite.
Am continuat s�#i urm�rim pe mama aceea �i pe cei patru copii ai ei. Doi dintre
ei, care abia se ridicaser� pe picioare, m�ncaser� mai �nt�i pr�jiturile, a�tept�nd
ca supa s� se r�ceasc�. Mama p�rea fie drogata, fie �n stare de �oc.
� Exist� vreun loc unde femeia asta ar putea s� se duc� chiar acum s�
locuiasc�? am �ntrebat
� Probabil c� nu, mi#a r�spuns Mordecai, non�alant, leg�n�ndu#�i picioarele
mari pe l�ng� marginea mesei. La data de ieri, lista de a�teptare pentru ad�posturi
de urgen�� avea cinci sute de nume.
� Ad�posturi de urgen��?
� Da. Exist� un ad�post pentru temperaturi extrem de sc�zute, pe care prim�ria
are amabilitatea s�#l deschid� c�nd se ajunge sub punctul de �nghe�. Aceea ar putea
fi singura ei �ans�, dar s�nt sigur c� �n seara asta e plin ochi. Pe urm�, prim�ria
este la fel de amabil� �i �nchide ad�postul c�nd ghea�a �ncepe s� se topeasc�.
Ajutorul de buc�tar trebuia s� plece �i, cum eu eram voluntarul cel mai
apropiat �i care nu avea, pentru moment, nimic de f�cut, a trebuit s� intru �n
ac�iune. In vreme ce Mordecai f�cea sandvi�uri, eu tocam �elin�, morcovi �i ceap�
�i asta a durat cam o or�, sub privirile atente ale domni�oarei Dolly, una dintre
membrele fondatoare ale bisericii, care de unsprezece ani se ocupa de hr�nirea
vagabonzilor. Era buc�t�ria ei. Eu eram onorat s� m� aflu acolo �i, la un moment
dat, mi#a atras aten�ia c� t�iam �elina �n buc�i prea mari. Le#am mic�orat imediat.
Femeia avea un �or� alb �i imaculat �i era teribil de m�ndr� de ceea ce f�cea.
� E oare posibil s� te obi�nuie�ti cu imaginea acestor oameni? am �ntrebat#o,
la un moment dat.
St�team am�ndoi �n fa�a aragazului �i aten�ia ne fusese atras� de o ceart�,
undeva la cap�tul s�lii. Mordecai �i preotul au intervenit �i lucrurile s#au
calmat.
� Niciodat�, dr�gu��, mi#a r�spuns ea, �terg�ndu#�i m�inile cu un prosop. Dar
�n Proverbe se spune: "Fericit acela care �i hr�ne�te pe s�rmani". Asta m� ajut� s�
merg mai departe.
Se �ntoarse �i amestec� u�or �n sup�.
� Puii s�nt gata, spuse �ntorc�ndu#se spre mine.
� Asta ce �nseamn�?
 � �nseamn� c� trebuie s� iei puii de pe foc, s� torni supa �n oala de acolo, s�
la�i carnea s� se r�ceasc� �i apoi s� o sco�i de pe oase.
Dezosatul era o adev�rat� art�, mai ales dac� foloseai metoda domni�oarei
Dolly. M#am fript la degete �i, p�n� s� termin, aveam chiar b�ici.

Mordecai m#a condus spre hol, pe o scar� �ntunecoas�.

� Ai grij� pe unde calci, mi#a spus aproape �optit c�nd am trecut de u�ile
batante �i am intrat �n sanctuar.
Locul era pu�in luminat, oamenii �ncercau s�#�i g�seasc� un loc de dormit peste
tot. Erau risipi�i prin strane �i sfor�iau. Al�ii st�teau ghemui�i pe sub r�ndurile
de b�nci, iar mai multe mame �ncercau s�#�i lini�teasc� copiii. Culoarul era plin
de lume �ntins� pe jos �i abia am reu�it s� ne strecur�m p�n� la amvon. Strana
corului era �i ea plin�.
� Nu s�nt multe biserici care ar face a�a ceva, mi#a �optit el c�nd ne#am oprit
l�ng� masa altarului �i ne#am uitat din nou peste r�ndurile de b�nci.
Le �n�elegeam ezitarea.
� Ce se �nt�mpl� duminica? l#am �ntrebat �i eu, tot �n �oapt�.
� Depinde de vreme. Pastorul este unul de#ai no�tri. O dat� a anulat slujba, ca
s� nu#i dea afar�.
Nu eram sigur ce �nseamn� "unul de#ai no�tri", dar nu m� sim�eam ca unul dintre
membrii acestui club. Am auzit tavanul sc�r��ind �i mi#am dat seama c�, deasupra
noastr�, se afla un balcon �n form� de U. Mi#am mijit pu�in ochii �i, �ncet, am
descoperit cu privirea o alt� mas� de oameni �ntin�i pe r�ndurile de scaune de
acolo. Mordecai �i v�zu �i el.
� Ce mul�i sunt... am morm�it, incapabil s�#mi sf�r�esc g�ndul.
� Noi nu#i num�r�m. Doar le d�m hran� �i ad�post.
O rafal� de v�nt a lovit cl�direa �i ferestrele au �nceput s� se zguduie. �n
sanctuar era mult mai frig dec�t �n subsol. Am trecut, �n v�rful picioarelor, peste
trupurile �ntinse �i am ie�it printr#o u�� de l�ng� org�.
Era aproape unsprezece noaptea. Subsolul era �nc� aglomerat, dar nimeni nu mai
st�tea la r�nd la sup�.
� Vino dup� mine, �mi spuse Mordecai.
Lu� o can� de plastic �i i#o d�du unui voluntar, s� i#o umple.
� Hai s� vedem cum g�te�ti, rosti el z�mbind.
Ne#am a�ezat printre ceilal�i, la o mas� pliant�, cu coatele �nghesuite de
oamenii str�zii. El m�nca �i vorbea, ca �i cum n#ar fi avut nici o grij�; eu nu
puteam face la fel. M� jucam cu supa care, mul�umit� domni�oarei Dolly, era
�ntr#adev�r foarte bun�, dar nu puteam ignora faptul c� eu, Michael Brock, b�iat
alb �i bogat din Memphis, care studiase la Yale �i lucra la Drake & Sweeney,
st�team printre vagabonzi, �n subsolul unei biserici din inima cartierului de
nord#vest al capitalei, Washington D. C... Mai v�zusem �nc� o fa�� alb�, aceea a
unui om de v�rst� mijlocie, care m�ncase �i se f�cuse nev�zut.
Eram sigur c� puteam s�#mi iau adio de la Lexus#ul meu, sigur c� nu puteam
supravie�ui nici cinci minute �n afara acelei cl�diri. Am jurat, �n sinea mea, s�
r�m�n pe l�ng� Mordecai, oric�nd �i oriunde s#ar afla.
� E bun� supa asta, decret� el. Nu e �ntotdeauna la fel, �mi explic�. Depinde
de ce avem. Iar re�eta difer�, �n func�ie de loc.
� Zilele trecute am primit t�i�ei, la Masa Sfintei Martha, spuse b�rbatul
a�ezat �n dreapta mea �i al c�rui cot era mai aproape de cana mea cu sup� dec�t al
meu.
� T�i�ei? �ntreb� Mordecai, pref�c�ndu#se mirat. �n sup�?
� Da. Cam o dat' pe lun� prime�ti t�i�ei. Da' sigur c� acu' �tie toat� lumea,
a�a c� e greu de g�sit loc la mas�.
Nu#mi d�deam seama dac� omul glumea sau nu, dar ochii �i z�mbeau. Ideea unui
vagabond care s� fie nemul�umit de lipsa unui Ioc liber la cantina lui preferat� mi
s#a p�rut ilar�. Era greu s� g�se�ti un loc la mas� � de c�te ori auzisem asta la
prietenii mei din Georgetown?
Mordecai z�mbi.
� Cum te nume�ti? �l �ntreb� el pe b�rbatul necunoscut.
Aveam s� descop�r c� Mordecai dorea �ntotdeauna s� lege numele de figuri.
Vagabonzii pe care �i iubea erau mai mult dec�t simple victime; erau oameni de#ai
lui.
Chiar �i pentru mine era vorba de o curiozitate fireasc�. Doream s� �tiu cum
devine cineva vagabond. Ce anume se produce, �n vastul nostru sistem de asigur�ri
sociale, pentru a le permite americanilor s� ajung� at�t de s�raci, �nc�t s�
locuiasc� pe sub poduri?
� Drano, r�spunse omul, ron��ind una dintre buc�ile mele mai mari de �elin�.
� Drano? �ntreb� Mordecai.
� Drano, repet� omul.
� Care e numele t�u mic?
� Nu am a�a ceva. S�nt prea s�rac.
� Cine �i#a dat numele Drano?
� Maic�#mea.
� C�i ani aveai c�nd �i#a spus Drano?
� Vreo cinci.
� De ce Drano?
� Avea un copil mic care nu mai t�cea din gur�, pl�ngea tot timpul de nu putea
dormi nimeni. I#am dat eu ni�te praf de g�ndaci.
Spuse povestea �n timp ce amesteca �n sup� cu lingura. Era bine exersat�, bine
relatat�, dar eu nu credeam un cuvin�el. Al�ii �ns� ascultau �i Drano se sim�ea
bine.
� Ce s#a �nt�mplat cu copilul? �l �ntreb� Mordecai, pref�c�ndu#se serios.
� A murit.
� Pare s� fi fost vorba de fratele t�u.
� Nu. De sora mea.
� A�a deci. �i#ai omor�t sora.
� Mda, numai c� dup� aceea am dormit pe s�turate.
Mordecai �mi f�cu semn cu ochiul, ca �i cum ar mai fi auzit el destule
dintr#astea.
� Unde locuie�ti, Drano? l#am �ntrebat �i eu.
� Aici, �n capital�.
� Unde stai? �l �ntreb� Mordecai, corect�ndu#mi exprimarea prea sofisticat�.
� Ici �i colo. Am o mul�ime de dame bogate, care m� pl�tesc s� le �in companie.
Doi tipi afla�i de cealalt� parte a lui Drano g�sir� ideea amuzant�. Unul
pufni, cel�lalt izbucni �n r�s.
� Unde prime�ti scrisori? �l �ntreb� Mordecai.
� La po�t�, r�spunse b�rbatul.
Drano avea un r�spuns prompt pentru orice �ntrebare, a�a c� l#am l�sat am�ndoi
�n pace.
Domni�oara Dolly preg�ti cafeaua pentru voluntari, dup� ce stinse aragazul.
Vagabonzii se preg�teau de culcare.
Al�turi de Mordecai, m#am a�ezat pe marginea unei mese, �n buc�t�ria
�ntunecat�, sorbind c�te o gur� de cafea �i privind, prin ferestruica de serviciu,
la cei �ngr�m�di�i acolo.
� P�n� c�nd ai de g�nd s� mai stai? l#am �ntrebat.
� Depinde, mi#a r�spuns, ridic�nd din umeri. Cu dou� sute de oameni ca ei,
str�n�i �n aceea�i �nc�pere, se �nt�mpl� �ntotdeauna c�te ceva. Pastorul e mai
lini�tit dac� r�m�n aici.
� Toat� noaptea?
� S#a �nt�mplat de multe ori.
Nu#mi planificasem s� dorm cu oamenii aceia. Nici nu prev�zusem c� voi p�r�si
cl�direa f�r� s� fiu p�zit de Mordecai.
� E�ti liber s� pleci oric�nd dore�ti, m� lini�ti el.
Plecarea era cea mai proast� dintre variantele mele mai limitate. Vineri sear�,
miezul nop�ii, pe str�zile din Washington. Un t�n�r alb, cu o ma�in� frumoas�. Cu
sau f�r� z�pad�, nu#mi d�deam prea multe �anse.
� Ai familie? l#am �ntrebat.
� Da. So�ia mea e secretar� la Departamentul Muncii. Avem trei b�ie�i. Unul e
la colegiu, altul �n armat�.
Vocea �ncepu s�#i tremure �nainte de a ajunge la al treilea. Nu aveam de g�nd
s� fiu indiscret.
� �i unul pe care l#am pierdut pe str�zi, acum zece ani. Din cauza bandelor
rivale.
� �mi pare r�u.
� Dar tu?
� �nsurat, f�r� copii.
M#am g�ndit la Claire, pentru prima dat� dup� multe ore. Cum ar fi reac�ionat
dac� ar fi �tiut unde m� aflu? Nici unul dintre noi nu#�i g�sise timp pentru nimic
din ceea ce ar fi avut vreo leg�tur� oric�t de vag� cu munca de caritate.
Ar fi murmurat, ca pentru sine: "S#a �icnit de tot", sau ceva �n genul �sta.
Pu�in �mi p�sa.
� Ce face so�ia ta? m� �ntreb� el, �ncerc�nd s� �nfiripe o conversa�ie.
� E chirurg rezident la Georgetown.
� A�i ajuns am�ndoi departe, a�a s#ar spune. Tu vei fi partener �ntr#o mare
firm�, ea va fi chirurg. Un alt vis american.
� A�a cred.
Pastorul �i f�cu apari�ia de pe undeva �i �l trase pe Mordecai dup� el, �n
buc�t�rie, ca s�#i spun� ceva �n �oapt�. Eu am luat patru pr�jiturele dintr#un bol
�i m#am �ndreptat spre col�ul �n care mama cea t�n�r� dormea cu capul proptit pe
pern� �i bebelu�ul str�ns sub bra�. Ceilal�i doi copii mai mici nici nu mi�cau sub
p�turi. Dar cel mai mare era treaz.
M#am l�sat pe vine l�ng� el �i i#am �ntins o pr�jitur�. A luat#o, cu ochii
sclipind. Sub privirile mele, a �nghi�it#o p�n� la ultima firimitur�, apoi a mai
vrut una. Era mic �i osos, nu mai mare de patru ani.
Capul mamei c�zu �n piept, trezind#o. M� privi cu ochi tri�ti, obosi�i, apoi
�n�elese c� m� jucam de#a pr�jitura cu copilul ei. �mi z�mbi chinuit, apoi �i
aranja din nou perna.
� Cum te cheam�? l#am �ntrebat �n �oapt� pe b�iat.
Dup� dou� pr�jituri, era prietenul meu pe via��.
� Ontario, mi#a r�spuns rar �i moale.
� C�i ani ai?
B�iatul ridic� patru dege�ele, apoi l�s� unul �n jos, apoi �l ridic� din nou.
� Patru? l#am �ntrebat.
El a dat din cap, �n semn de aprobare �i a �ntins m�na dup� �nc� o pr�jitur�,
pe care i#am dat#o bucuros. I#a� fi dat orice.
� Unde stai? am �optit eu.
� �ntr#o ma�in�, mi#a �optit �i el, drept r�spuns.
Mi#a trebuit o clip� ca s� �n�eleg exact. Nu mai �tiam ce s�#l �ntreb. El era
prea ocupat cu m�ncatul, ca s�#l mai preocupe �i conversa�ia. �i pusesem trei
�ntreb�ri; el �mi d�duse trei r�spunsuri sincere. Locuiau �ntr#o ma�in�.
Voiam s� alerg la Mordecai �i s�#l �ntreb ce e de f�cut c�nd afli c� unii
oameni locuiesc �ntr#o ma�in�, dar am r�mas acolo, z�mbindu#i lui Ontario. �mi
r�spunse �i el tot cu un z�mbet. �n cele din urm�, se hot�r� s� m� �ntrebe:
� Mai ai suc de mere?
� Sigur c� da, i#am r�spuns �i m#am dus la buc�t�rie s� umplu dou� c�ni.
Copilul a dat una pe g�t �i apoi i#am dat#o �i pe a doua.
� Spune mul�umesc, i#am zis.
� Mul�umesc, a r�spuns �i a �ntins m�na dup� �nc� o pr�jitur�.
Am g�sit un scaun pliant �i m#am a�ezat l�ng� Ontario, cu spatele lipit de
perete. Subsolul era uneori cufundat �n t�cere, dar niciodat� lini�tit. Cei care nu
s�nt �nv�a�i s� doarm� �ntr#un pat nu au somnul u�or. Din timp �n timp, Mordecai
trecea printre trupuri, ca s� calmeze pe c�te cineva. Era at�t de masiv �i de
impun�tor, �nc�t nimeni nu �ndr�znea s�#i pun� autoritatea Ia �ndoial�.
 Cu stomacul iar�i plin, Ontario adormi, cu capul micu�: a�ezat pe picioarele
mamei lui. M#am strecurat �n buc�t�rie, mi#am turnat �nc� o cea�c� de cafea �i m#am
�ntors pe scaunul meu din col�ul �nc�perii.
�n clipa aceea, bebelu�ul �ncepu s� �ipe. Vaietul lui, uimitor de puternic, �i
f�cea mil� �i �ntreaga �nc�pere p�ru s� vibreze, asurzitor. Mama era ame�it�,
obosit�, frustrat� fiindc� fusese sculat� din somn. �i spuse s� tac�, apoi �l puse
pe um�r �i �ncepu s�#l legene, �nainte �i �napoi. Bebelu�ul �ipa din ce �n ce mai
tare �i se auzeau murmure de nemul�umire din partea celorlal�i locatari.
F�r� s� m� g�ndesc, m#am �ntins �i am luat bebelu�ul, z�mbindu#i mamei, �n
�ncercarea de a#i c�tiga �ncrederea. Ei nici nu#i p�sa. Era u�urat� s� scape de el.
Copilul era u�or ca un fulg �i f�cuse pe el. Mi#am dat seama de asta c�nd i#am
pus u�or capul pe um�rul meu �i am �nceput s�#l bat u�or pe spate. M#am dus la
buc�t�rie, c�ut�ndu#l disperat pe Mordecai sau pe vreun alt voluntar, care s�#mi
vin� �n ajutor. Domni�oara Dolly plecase cu o or� �nainte.
Spre u�urarea �i surprinderea mea, copilul t�cu, �n timp ce m� �ndreptam spre
aragaz, b�t�ndu#l pe spate, vorbindu#i �i c�ut�nd un prosop, ceva. Aveam m�na ud�.
Unde m� aflam? Ce naiba f�ceam? Ce#ar fi zis prietenii mei dac� m#ar fi v�zut
�n buc�t�ria �ntunecat�, �ncerc�nd s� potolesc un bebelu� al str�zii, rug�ndu#m� ca
scutecul s� fie doar umed?
Nu mirosea a altceva, de�i eram sigur c� aproape sim�eam p�duchii trec�nd din
p�rul lui �ntr#al meu. Mordecai, cel mai bun prieten al meu, �i f�cu apari�ia �i
aprinse un bec.
� Ce dr�gu�, coment� el.
� Avem ceva scutece pe aici? l#am �ntrebat �n �oapt�.
� Treab� mic� sau treab� mare? m#a �ntrebat �i el, fericit, �ndrept�ndu#se spre
toalete.
� Nu �tiu, te rog, gr�be�te#te.
Scoase la lumin� un pachet de Pampers; i#am dat copilul c�t am putut de repede.
Haina mea de jeans bleu avea o pat� mare, umed�, pe um�rul st�ng. Dovedind o
incredibil� dexteritate, Mordecai a�ez� copilul pe fundul pentru t�iat zarzavaturi,
scoase scutecul ud, �i copilul se dovedi a fi o feti��; o cur�� cu un fel de
�ervet, �i puse un scutec curat �i mi#o d�du din nou �n bra�e.
� Poftim, �mi spuse cu m�ndrie. E ca �i nou�.
� Multe lucruri nu se �nva�� �n �coli, i#am r�spuns, lu�nd feti�a.
M#am �nv�rtit de colo#colo, cu ea �n bra�e, vreo or�, p�n� c�nd a adormit. Am
�nvelit#o �n haina mea �i am a�ezat#o cu grij� �ntre mama ei �i Ontario.
Era aproape trei diminea�a, s�mb�t� �i trebuia s� plec. Con�tiin�a mea proasp�t
trezit� avea �i ea limitele ei, pentru o singur� zi. Mordecai m� conduse p�n� �n
strad�, �mi mul�umi c� am venit �i m� trimise �n noapte. Ma�ina era tot acolo unde
o l�sasem, acoperit� cu z�pad� proasp�t�.
Am plecat, l�s�ndu#l pe Mordecai �n fa�a bisericii, privind �n urma mea.

De la �nt�lnirea mea de �oc cu "Domnul", de mar�i, nu mai marcasem nici o or�

de munca pl�tit� la Drake & Sweeney. Timp de cinci ani scosesem �n medie doua sute
de mii de dolari pe lun�, ceea ce �nsemna opt mii pe zi, timp de �ase zile, �i ceva
�n plus. Nu#mi puteam permite s� pierd nici o zi �i nici s� nu justific ore
pre�ioase. C�nd r�m�neam �n urm�, ceea ce se �nt�mpla numai rareori, lucram c�te
dou�sprezece ore s�mb�ta �i, eventual, la fel �i duminica. Iar dac� nu eram �n
urm�, lucram numai �apte sau opt ore s�mb�ta �i, eventual, doar c�teva duminica. Nu
era de mirare c� so�ia mea se �nscrisese la facultatea de medicin�.
Duminic� diminea��, st�team �ntins �n pat, cu ochii �n tavan, aproape incapabil
s� fac vreo mi�care. Nu voiam s� m� duc la birou. G�ndul �mi f�cea sil�. Uram
�irurile ordonate de mesaje telefonice, notate pe h�rtii roz, �n�tiin��rile de la
superiori, care puneau la cale �nt�lniri, ca s� se intereseze de starea mea,
vorb�ria indiscret� a b�rfitorilor �i inevitabilul "Ce mai faci?" de la prieteni,
de la cei cu adev�rat �ngrijora�i �i de la cei c�rora pu�in le p�sa. Cazurile
antitrust s�nt lungi �i dificile, cu dosare at�t de groase, �nc�t trebuie s� le pui
�n cutii � �i la ce bun, �n fond? O corpora�ie de un miliard de dolari se lupta cu
alta. O sut� de avoca�i implica�i produc tone de h�rtii.
Am recunoscut, fa�� de mine �nsumi, c� munca asta nu#mi pl�cuse niciodat�. Dac�
o f�ceam at�t de p�tima�, devenind un maestru �i consacr�ndu#m� unei specialit�i,
�ntr#o bun� zi cur�nd, aveam s� fiu omul de care aveau nevoie. S#ar fi putut
�nt�mpla s� fie vorba despre impozite, legisla�ia muncii sau litigii. Cui i#ar fi
pl�cut legisla�ia antitrust?
Cu un efort de voin��, m#am ridicat din pat �i m#am v�r�t sub du�.
Micul dejun era alc�tuit dintr#un croissant de la brut�ria de pe Strada M, cu
cafea tare, toate cump�rate cu o m�n� pe volan. M#am �ntrebat ce m�nca Ontario �n
acel moment, apoi, mi#am zis c� ar fi bine s� nu m� mai torturez. Aveam dreptul s�
m�n�nc f�r� s� m� simt vinovat, dar, pentru mine, m�ncarea �i pierdea din
importan��.
La radio se anun�a c� temperatura va urca, situ�ndu#se �ntre minus �apte �i
zero grade, �i c� nu va mai ninge �n tot restul s�ptam�nii.
M#am �ndreptat spre birou, dar n#am ajuns dec�t p�n� �n holul cl�dirii c�nd am
fost acostat de unul dintre confra�ii mei de suferin��. Bruce nu#mai#�tiu#cum, din
sec�ia de comunica�ii, a intrat dup� mine �n lift, rostind cu o voce grav�:
� Ce mai faci, amice?
� Bine. Dar tu? i#am ripostat.
� La fel. Uite ce doream s�#�i spun: suntem al�turi de tine, s� �tii. �ine#te
tare.
Am �ncuvin�at cu un gest al capului, ca �i cum �ncurajarea lui ar fi fost
crucial�. Din fericire, a cobor�t la etajul doi, nu �ns� �nainte de a#mi face
favorul unei b�t�i prietene�ti pe um�r, ca printre sportivi, la vestiar. Nu te
l�sa, Bruce!
Abia puteam s� m� �in pe picioare. Am �ncetinit pasul c�nd am trecut pe l�ng�
biroul doamnei Devier �i sala de �edin�e. Mi#am continuat drumul pe holul �mbr�cat
�n marmur�, p�n� c�nd mi#am g�sit biroul �i m#am pr�bu�it �n scaunul rotativ din
piele, epuizat.
Polly avea c�teva moduri de a#mi l�sa mesajele telefonice, pe care, oricum,
aveam de g�nd s� le arunc la gunoi. Dac� eu a� fi avut grij� s� returnez
convorbirile, ea mi#ar fi l�sat unul#dou� bile�ele l�ng� aparat. Dac�, totu�i, nu
se �nt�mpla a�a � fapt care o enerva foarte tare � nimic nu#i pl�cea mai mult dec�t
s� le alinieze �n centrul biroului, o mare de valuri roz, toate perfect aranjate,
�n ordine cronologic�.
Am num�rat treizeci �i nou� de mesaje, c�teva urgente, c�teva de la conducerea
firmei. �n special Rudolph p�rea foarte enervat, judecind dup� urmele l�sate de
Polly. Le#am citit �ncet, le#am adunat unul c�te unul �i le#am pus deoparte. Eram
hot�rit s�#mi termin cafeaua �n lini�te �i f�r� presiuni din afar�, a�a c� st�team
la birou, �in�nd cana �n ambele m�ini, privind �n gol �i sem�n�nd foarte bine cu
unul aflat pe marginea pr�pastiei, c�nd a intrat Rudolph.
Probabil �l sunaser� spionii; vreun asistent pus la p�nd� sau poate Bruce, cel
din lift. Poate c� �ntreaga firm� era �n alert�. Nu. Erau prea ocupa�i.
� Bun�, Mike, m� salut� el �n�epat, lu�nd loc, picior peste picior, preg�tit
pentru a discuta probleme serioase.
� Bun�, Rudy, i#am r�spuns. Nu#i spusesem niciodat� Rudy �n fa��. Actuala so�ie
�i partenerii �i spuneau a�a, dar nimeni altcineva.
� Unde ai fost? m� �ntreb�, f�r� cea mai mic� umbr� de compasiune.
� La Memphis.
� La Memphis?
� Mda, sim�eam nevoia s�#mi v�d p�rin�ii. Plus c� acolo se afl� �i psihiatrul
familiei.
� Psihiatru?
� Da, m#a �inut sub observa�ie vreo dou� zile.
� Sub observa�ie?
� Da, �ntr#unui dintre cabinetele alea mici �i elegante, cu covoare persane �i
somon la cin�. O mie de dolari pe zi.
� Dou� zile? Ai stat acolo dou� zile?
� Da, cam a�a ceva.
Minciuna nu m� deranja �i nici nu m� f�cea s� m� simt prost, tocmai pentru c�
minciuna nu m� deranja. Firma putea fi dur�, chiar nemiloas� c�nd poftea, iar eu nu
aveam chef s� m� las tocat m�runt de Rudolph. El avea ordine de atac din partea
comitetului executiv �i urma s� fac� un raport imediat ce ie�ea din biroul meu.
Dac� reu�eam s�#l fac s� se mai �nmoaie, raportul ar fi fost mai bl�nd �i mai#marii
firmei s#ar fi relaxat. Via�a ar fi fost, pe termen scurt, mai u�oar�.
� Ar fi trebuit s� anun�i pe cineva, spuse el, �nc� dur, dar sim�eam c� �ncepe
s� cedeze.
� Ei, z�u a�a, Rudolph, eram d�r�mat. N#am dat telefon nim�nui.
Era exact at�ta disperare �n tonul vocii mele �nc�t s�#l �nmoaie. Dup� o lung�
pauz�, relu�:
� Acum te sim�i bine?
� N#am nimic.
� N#ai nimic?
� Psihiatrul a zis c� s�nt bine.
� Sut� la sut�?
� O sut� zece la sut�. Nici o problem�, Rudolph. Aveam nevoie de o mic� pauz�,
at�ta tot. S�nt bine. Din nou cu motoarele �n plin.
Asta era tot ce dorea Rudolph. Z�mbi, se relaxa �i �mi spuse:
� Avem mult de lucru.
� �tiu. Abia a�tept sa �ncep.
Aproape c� plec� din biroul meu �n fug�. Avea s� se duc� direct la telefon, s�
raporteze c� unul dintre marii produc�tori de bani ai firmei era din nou gata de
atac.
Am �ncuiat u�a �i am stins lumina, dup� care mi#am petrecut o or� �ntreag�
acoperind biroul cu h�rtii �i m�zg�lituri. Nu f�ceam nimic, dar cel pu�in respectam
orarul.
C�nd n#am mai putut suporta, am �ndesat mesajele telefonice �n buzunar �i am
plecat. Am sc�pat f�r� s� m� prind� nimeni.

M#am oprit l�ng� o farmacie mare, cu pre�uri reduse, de pe Strada Massachusetts

�i m#am delectat, cheltuind �n ne�tire. Dulciuri �i mici juc�rii pentru copii,
s�pun �i alte obiecte de toalet� pentru to�i, �osete �i pantalona�i de bumbac de
diverse m�rimi. Un pachet mare de Pampers. Nu m� distrasem niciodat� at�t de mult
cheltuind dou� sute de dolari.
�i aveam de g�nd s� cheltuiesc at�t c�t era nevoie, ca s� le g�sesc un loc
cald. Dac� era vorba de un motel pentru o lun�, nici o problem�. �n cur�nd, aveau
s� fie clien�ii mei �i inten�ionam s� amenin� �i s� m� lupt cu furie prin
tribunale, p�n� le#a� fi g�sit o locuin�� corespunz�toare. Abia a�teptam s� dau pe
cineva �n judecat�.
Am parcat vizavi de biseric�, mult mai pu�in speriat dec�t fusesem �n noaptea
dinainte, dar �nc� destul de tem�tor. �n�elept, am l�sat pachetele �n ma�in�. Dac�
intram ca Mo� Cr�ciun, riscam s� creez panic�. Inten�ia mea era s� plec de acolo cu
familia aceea, s�#i duc la un motel, s� le pl�tesc o camer�, s� m� asigur c� fac
baie, se cur�� �i se dezinfecteaz�, apoi s�#i hr�nesc p�n� la satura�ie, s� v�d
dac� au nevoie de ajutor medical, eventual s�#i duc s�#�i ia pantofi �i haine
c�lduroase �i s�#i hr�nesc din nou. Nu#mi p�sa c�t m#ar fi costat sau c�t ar fi
durat.
Nu#mi p�sa nici dac� lumea ar fi crezut c� s�nt �nc� un alb bogat care �ncearc�
s� mai scape de sentimentul de vinov�ie.
Domni�oara Dolly s#a ar�tat �nc�ntat� s� m� vad�. M#a salutat �i mi#a f�cut
semn spre un morman de legume care trebuiau cur�ate. Mai �nt�i, totu�i, m#am uitat
dup� Ontario �i familia lui �i n#am reu�it s�#i g�sesc. Nu erau acolo unde �i
l�sasem, a�a c� am f�cut turul subsolului, printre zeci de oameni ai str�zii. Nu
erau �n sanctuar �i nici la balcon.
 Am stat de vorb� cu domni�oara Dolly �n timp ce cur��m cartofi. Ea �i amintea
de familia de asear�, dar plecaser� �nainte de sosirea ei, la ora nou�.
� Unde puteau s� se duc�? m#am �ntrebat.
� Dr�gu��, oamenii �tia nu stau �ntr#un singur loc. Merg din cantin� �n
cantin�, din ad�post �n ad�post. Poate c� femeia a auzit c� se d� br�nz� �n
Brightwood, sau p�turi �n alt� parte. Poate chiar c� a g�sit o slujb� la McDonald's
�i �i las� pe copii la sora ei. Nu po�i �ti niciodat�. Dar nu stau niciodat�
�ntr#un singur loc.
Aveam serioase dubii �n �ansele mamei lui Ontario de a#�i g�si o slujb�, dar nu
aveam de g�nd s� dezbat subiectul cu domni�oara Dolly, �n buc�t�ria ei.
Mordecai a ap�rut c�nd �ncepuse s� se formeze coada pentru pr�nz. L#am z�rit
�nainte ca el s� m� vad� �i, c�nd ni s#au �nt�lnit privirile, toat� fa�a i s#a
deschis �ntr#un z�mbet.
Un voluntar nou se ocupa de sandvi�uri; �mpreun� cu Mordecai, am lucrat la masa
de servire, b�g�nd polonicul �n oale �i turn�nd supa �n c�ni de plastic. Era �i
asta o art�. Dac� luai prea mult� zeam�, se v�rsa peste tine. Prea multe legume, �i
te trezeai c� �n oal� r�m�ne numai zeam�. Mordecai �i perfec�ionase tehnica �n urm�
cu mai mul�i ani; nu mi#am atras destule priviri mustr�toare p�n� s� m� l�muresc.
Mordecai avea o vorb� bun� pentru fiecare dintre cei pe care �i serveam � bun�,
bun� diminea�a, ce mai faci, m� bucur c� te v�d din nou. Unii, la r�ndul lor, �i
z�mbeau, al�ii nici nu#�i ridicau privirea.
C�tre miezul zilei, aglomera�ia crescu �i cozile devenir� mai lungi. Al�i
voluntari ap�rur� ca din p�m�nt; din buc�t�rie r�suna clinchetul pl�cut al vaselor
�i se sim�ea bucuria oamenilor ocupa�i cu o treab� serioas�. Eu continuam s� m� uit
dup� Ontario. Mo� Cr�ciun a�tepta, iar mititelul habar n#avea.

Am a�teptat p�n� c�nd cozile au disp�rut, apoi ne#am umplut fiecare c�te o can�
de sup�. Mesele erau pline, a�a c� am m�ncat �n buc�t�rie, sprijini�i de chiuvet�.
� �i mai aduci aminte de scutecul pe care l#ai schimbat azi#noapte? l#am
�ntrebat printre �nghi�ituri.
� Crezi c� a� putea uita?
� Azi nu i#am v�zut.
Mestec� �ndelung �i reflect� o clip�.
� Erau aici c�nd am plecat eu, de diminea��.
� La ce or�?
� La �ase. Erau �n col�ul de acolo, dormeau du�i.
� Unde se puteau duce?
� N#avem de unde �ti.
� B�ie�elul mi#a spus c� locuiesc �ntr#o ma�ina.
� Ai vorbit cu el?
� Da.
� Iar acum vrei s�#l g�se�ti, nu?
� Da.
� Nu#�i face iluzii.

Dup� pr�nz, a ap�rut soarele �i oamenii au �nceput s� se mi�te. Unul c�te unul,
au trecut pe l�ng� masa de servire, lu�nd c�te un m�r sau o portocal� �i au p�r�sit
subsolul.
� Cine nu are cas� nu are nici stare, �mi explic� Mordecai uit�ndu#se, �mpreun�
cu mine, �n urma lor. Le place s� umble. Au ritualurile lor, rutina lor, locuri
preferate, prieteni pe str�zi, au lucruri de f�cut. Se duc �napoi �n parcurile �i
aleile lor �i caut� resturi prin z�pad�.
� S�nt minus �apte grade afar�. �n seara asta, temperatura va urca p�n� aproape
de zero.
� Se vor �ntoarce. A�teapt� p�n� se las� �ntunericul �i s� vezi ce plin va fi
din nou aici. Hai s� facem o plimbare.
I#am cerut p�rerea domni�oarei Dolly, care ne#a l�sat s� plec�m o vreme. Fordul
Taurus foarte uzat al c�rui proprietar era Mordecai era parcat l�ng� Lexus#ul meu.
� Asta n#o s� fac� prea mul�i purici aici �mi spuse el, ar�t�nd spre ma�ina
mea. Dac� te#ai g�ndit s�#�i petreci ceva vreme �n partea asta a ora�ului, �i#a�
sugera s� schimbi ma�ina cu o alta, mai proast�.
Nu m� g�ndisem s� m� despart de formidabila mea ma�in�. M#am sim�it foarte
jignit.
Am urcat am�ndoi �n Taurusul lui �i am ie�it din parcare. Dup� doar c�teva
secunde mi#am dat seama c� Mordecai Green era un �ofer �ngrozitor �i am �ncercat
s�#mi pun centura de siguran��. Era rupt�. El nici nu p�ru s� observe.
Am str�b�tut str�zile deja cur�ate cu plugurile de z�pad�, am trecut pe l�ng�
r�nduri de blocuri �i �iruri de case terasate, pline de chiria�i, pe l�ng� zone �n
construc�ie at�t de periculoase, �nc�t ambulan�ele refuzau s� intre acolo, pe l�ng�
�coli �nconjurate cu garduri dublate cu s�rm� ghimpat�, prin cartiere zguduite
permanent de mi�c�ri de strad�. Mordecai era un ghid uimitor. Fiecare centimetru de
teren intra �n "domeniul" lui, fiecare col� de strad� avea povestea lui, fiecare
strad� avea istoria ei. Am trecut pe l�ng� alte ad�posturi �i cantine. El �i
cuno�tea pe buc�tari �i pe pastori. Bisericile erau mai bune sau mai pu�in bune,
dar f�r� cozi la intrare. Fie c� �i deschideau por�ile celor f�r� ad�post, fie le
�ineau �ncuiate. Mi#a ar�tat cl�direa Facult�ii de Drept de la Howard, loc de
imens� m�ndrie pentru el. F�cuse cinci ani de studii, la seral, lucr�nd �n acela�i
timp o norm� complet� la un patron �i jum�tate de norm� la altul. Mi#a ar�tat o
cas� complet ars�, �ntr#un complex de cl�diri terasate, unde ac�ionau, alt�dat�,
trafican�ii de droguri. Al treilea fiu al s�u, Cassius, murise pe trotuarul din
fa�a ei.
Aproape de biroul lui, m#a �ntrebat dac� a� fi de acord s� ne oprim o clip�.
Dorea s�#�i verifice coresponden�a. Sigur c� nu m� deranja. Eu eram doar un tovar�
de c�l�torie.
Biroul era cufundat �n semi�ntuneric, rece �i pustiu. Mordecai aprinse luminile
�i �ncepu s� vorbeasc�.
� S�ntem trei aici. Eu, Sofia Mendoza �i Abraham Lebow. Sofia este asistent
social, dar �tie mai multe despre legile str�zii dec�t mine �i Abraham la un loc.
L#am urmat prin birourile �nghesuite.
� Era o vreme c�nd aveam �apte avoca�i aduna�i aici, �i imaginezi? Asta se
�nt�mpla c�nd aveam fonduri de la stat pentru serviciile de consultan�� juridic�.
Acum nu mai primim nici un ban, gra�ie republicanilor. Acolo sunt trei birouri �i
mai s�nt trei �i aici, �n partea mea, continu� el, ar�t�nd �n toate direc�iile. E
destul spa�iu liber.
Poate c� asta �nseamn�, "liber din lips� de personal", dar era greu s� calci
f�r� s� te �mpiedici de co�uri cu dosare vechi sau c�te un teanc de c�r�i de drept
pr�fuite.
� Cine e proprietarul cl�dirii? l#am �ntrebat.
� Trustul Cohen. Leonard Cohen a fost fondatorul unei firme mari de avocatur�
din New York. A murit �n 1986; cred c� avea o sut� de ani. A f�cut o gr�mad� de
b�ni �i, spre sf�r�itul vie�ii, a hot�r�t c� nu vrea s� ia nimic cu el. A�a c� i#a
risipit, �i una din multele lui crea�ii a fost un fond tutelar pentru ajutorarea
avoca�ilor sociali �i �mbun�t�irea condi�iilor de via�� ale oamenilor str�zii. A�a
a luat fiin�� locul �sta. Fondul sus�ine trei centre � cel de aici, unul la New
York �i �nc� unul �n Newark. Eu am fost angajat �n '83 �i am devenit director �n
'84.
� Toate fondurile voastre provin dintr#o singur� surs�?
� Aproape �n �ntregime. Anul trecut, fondul ne#a dat 110 000 de dolari. Cu un
an �nainte, au fost 115 000, a�a c� am pierdut un avocat. Suma se mic�oreaz� �n
fiecare an. Fondul nu a fost bine administrat �i acum suferim consecin�ele. M�
�ndoiesc c� vom mai fi aici peste cinci ani.
� Nu pute�i str�nge �i voi bani?
� Ah, sigur c� da. Anul trecut am ob�inut 9 000 de dolari. Dar asta ia timp.
Putem fie s� practic�m avocatura, fie s� str�ngem fonduri. Sofia nu e amabil� cu
oamenii. Abraham e un tip irascibil, venit de la New York. Nu mai r�m�n dec�t eu,
cu personalitatea mea magnetic�.
 � La c�t se ridic� profitul? l#am �ntrebat curios, dar nu prea �ngrijorat.
Aproape toate grupurile nonprofit publicau un raport anual cu toate aceste cifre.
� Avem dou� mii pe lun�. Dup� sc�derea cheltuielilor �i p�strarea unei mici
rezerve, �mp�r�im �ntre noi 89 000 de dolari, �n mod egal. Sofia se consider�
partener cu drepturi egale. Ca s� fiu sincer, ne temem s� discut�m despre asta cu
ea. Eu am adunat aproape treizeci de mii, ceea ce, din c�te am auzit, reprezint�
limita s�r�ciei pentru un avocat s�rac. Bine ai venit �n lumea str�zii!
Am reu�it, �n sf�r�it, s� ajungem �n biroul lui, iar eu m#am a�ezat pe scaunul
din fa�a mesei.
� Ai uitat s�#�i pl�te�ti c�ldura? l#am �ntrebat, str�b�tut de un fior.
� Probabil. �n weekend nu lucr�m prea mult. Economisim bani. Locul �sta e
foarte greu de �nc�lzit sau de r�corit.
Ideea asta nu trecuse niciodat� prin minte cuiva de la firma Drake & Sweeney.
S� �nchid� �n weekend, ca s� economiseasc� bani?! Sau c�snicii.
� Iar dac� e prea confortabil, clien�ii no�tri nu mai vor s� plece. A�a c�
iarna e frig, vara e cald �i se reduce circula�ia stradal�. Vrei cafea?
� Nu, mul�umesc.
� Glumesc, s� �tii. Nu am face nimic care s�#i descurajeze pe cei f�r� ad�post
s� vin� aici. Temperatura nu ne deranjeaz�. Ne imagin�m c� to�i clien�ii no�tri
s�nt �nfrigura�i �i �nfometa�i, a�a c� mai are rost s� ne mai facem asemenea
probleme? Te#ai sim�it vinovat, azi#diminea��, c�nd ai luat micul dejun?
� Da.
Mi#a z�mbit, ca un b�tr�n �n�elept care le v�zuse pe toate.
� E un lucru obi�nuit. Alt�dat� lucram cu o mul�ime de tineri avoca�i de la
firmele mari, "recru�i pro bono", cum le spunem noi, �i ei �mi spuneau tot timpul
c�, la �nceput, nu le mai trebuia m�ncare. Dar o s�#�i treac�, ad�ug� el,
b�t�ndu#se peste burta proeminent�.
� Ce s#a �nt�mplat cu recru�ii pro bono? l#am �ntrebat. �tiam c� m� apropii cu
pa�i repezi de momeal�, iar Mordecai �tia c� �tiu.
� I#am trimis la ad�posturi. S#au �nt�lnit cu clien�ii, iar noi i#am coordonat.
Cea mai mare parte a muncii e u�oar�, e nevoie doar de un avocat care s� dea
telefoane �i s� strige la c�te un birocrat care nu vrea s� se mi�te. Cartele
alimentare, pensii pentru veteranii de r�zboi, subven�ii pentru locuin�e, asigur�ri
medicale, ajutoare pentru copii � cam 25% din munca noastr� prive�te binefaceri.
Ascultam concentrat �i el putea foarte bine s� �n�eleag� ce g�ndesc. Mordecai
m� �nv�rtea pe degetul lui mic.
� Vezi tu, Michael, vagabonzii nu conteaz� pentru nimeni. Nimeni nu#i ascult�,
nim�nui nu#i pas�, iar ei nu se a�teapt� la ajutor din partea nim�nui. A�a c�, dac�
ei dau telefoane pentru a ob�ine ceea ce li se cuvine, nu ajung nic�ieri.
Promisiuni de�arte, la nesf�r�it. Dac� las� mesaje, nu li se r�spunde. Nu au o
adres� fix�. Birocra�ilor nu le pas�, a�a c� �i distrug chiar pe aceia pe care ar
trebui s�#i ajute. Un asistent social uns cu toate alifiile poate, cel pu�in, s�#i
fac� pe birocra�i s�#l asculte, eventual s� se uite la dosar �i poate chiar s�
returneze un apel telefonic. Dar dac� te sun� un avocat �ip�nd �i f�c�nd scandal,
situa�ia se schimb�. Birocra�ii au mai mult elan. Completeaz� h�rtiile necesare. Nu
exist� adres�? Nici o problem�. Trimite�i cecul la mine, am s�#l transmit chiar eu
clientului meu.
Ridicase vocea �i gesticula larg, cu ambele m�ini. Mai mult ca orice altceva,
Mordecai era un povestitor pasionat. B�nuiam c� vorbele lui au mult efect �n fa�a
unui juriu.
� S�#�i povestesc ceva nostim, continu� el. Cam acum o lun�, unul dintre
clien�ii mei s#a dus la biroul de asisten�� social�, ca s� ob�in� o cerere de
ajutor social � ar fi trebuit s� fie o opera�iune de rutin�. Omul are �aizeci de
ani �i sufer� mereu din cauza unei spondiloze. Doarme pe piatr� sau pe c�te o banc�
�n parc de zece ani, a�a c� e normal s� aib� probleme cu spatele. Omul a a�teptat
�n fa�a biroului, la coad�, vreo dou� ore, �n cele din urm� a ajuns la u��, a mai
a�teptat o or�, a ajuns p�n� la primul birou, a �ncercat s� explice ce dore�te �i
s#a trezit pus la punct de o secretar� �n�epat�, care era �n toane proaste. I#a mai
tr�ntit �i ceva despre felul �n care mirosea. Omul s#a sim�it umilit, bine�n�eles,
a�a c� a plecat f�r� h�rtie. M#a sunat. Eu am dat ni�te telefoane �i, miercurea
trecut�, ne#am prezentat oficial la biroul de asisten�� social�. Eu eram acolo,
l�ng� clientul meu. Secretara era �i ea acolo, �mpreun� cu �eful ei, �eful �efului,
directorul filialei din New York �i unul dintre �efii cei mari din administra�ie.
Secretara s#a ridicat �n picioare �n fa�a clientului meu �i a citit o scrisoare de
o pagina, prin care �i prezenta scuze. A fost chiar pl�cut, emo�ionant. Apoi, mi#a
dat cererea omului pentru ajutor social �i am primit asigur�ri de la toat� lumea de
fa�� c� va fi luat� imediat �n considerare. Asta e dreptatea, Michael, asta e
menirea avoca�ilor str�zii. S� apere demnitatea oamenilor.
Pove�tile au continuat, una dup� alta, toate sf�r�indu#se cu avoca�ii str�zii
�n rol de b�ie�i buni, cu vagabonzii victorio�i. �tiam c� adunase, �n repertoriul
lui, suficiente istorii emo�ionante, probabil mai multe dec�t �mi spusese, dar acum
abia preg�tea terenul.
Am pierdut no�iunea timpului. El n#a mai pomenit nimic despre coresponden��. �n
cele din urm�, am plecat de acolo �i ne#am �ntors la ad�post.
Mai era o or� p�n� la l�sarea serii, momentul potrivit, m� g�ndeam, pentru a te
cuib�ri �n subsolul micu� �i pl�cut, �nainte de invazia huliganilor pe str�zi. M#am
trezit merg�nd mai �ncet �i mai �ncrez�tor, numai pentru c� �l aveam pe Mordecai
l�ng� mine. Altfel, a� fi �nfruntat ninsoarea piezi�, aplecat de la br�u, gonind �i
cu picioarele tremur�nd.
Domni�oara Dolly reu�ise, cine �tie cum, s� fac� rost de un morman de pui
�ntregi, pe care �i preg�tea pentru mine. Ea �i op�rea; eu trebuia s� desfac carnea
de pe oase.
So�ia lui Mordecai, JoAnne, ni s#a al�turat la ora de v�rf. Era la fel de
pl�cut� ca so�ul ei �i aproape la fel de �nalt�. Ambii lor fii aveau peste un metru
nou�zeci �n�l�ime. Cassius avea doi metri �i opt �i era o stea de baschet foarte
c�utat�, c�nd a fost �mpu�cat, la v�rsta de �aptesprezece ani.
Am plecat la miezul nop�ii. C�t despre Ontario �i familia lui, nici urm�.

10

Duminica a �nceput cu un telefon t�rziu de la Claire � �nc� o conversa�ie

greoaie, numai pentru a#mi spune la ce or� urma s� ajung� acas�. I#am propus s�
luam cina la restaurantul nostru preferat, dar nu avea chef de a�a ceva. N#am
�ntrebat#o dac� s#a �nt�mplat ceva. Trecuser�m am�ndoi de faza asta.
Cum locuin�a noastr� se afla la etajul al treilea, nu reu�isem s� aranjez s� mi
se aduc� acas� ziarul Post de duminic�. �ncercasem diverse metode, dar jum�tate din
timp nici nu#mi g�seam ziarul.
Am f�cut un du� �i m#am �mbr�cat cu mai multe r�nduri de haine. Prezentatorul
buletinului meteorologic anun�a o maxim� de minus patru grade �i, pe c�nd m�
preg�team s� ies din cas�, am auzit �tirile zilei. Am �ncremenit; auzeam cuvintele,
dar nu le �n�elegeam. M#am apropiat de televizorul aflat pe tejgheaua din
buc�t�rie, cu picioarele moi, inima �nghe�at� �i gura larg c�scat� de uimire �i
�oc.
�n jurul orei 23.00, poli�ia districtuala descoperise o ma�ina micu�� �n
apropiere de Fort Totten Park, �n cartierul de nord#est, �ntr#o zon� unde se
produceau mereu ciocniri �ntre bandele rivale. Ma�ina era parcat� pe strad�, cu
cauciucurile dezumflate �i blocate �n noroiul �nghe�at. �n�untru se g�sea o t�n�r�
mam� cu cei patru copii ai ei, to�i mor�i prin asfixiere. Poli�ia b�nuia c� familia
locuia �n ma�in� �i c� au �ncercat s�#�i fac� pu�in� c�ldur�. �eava de e�apament a
ma�inii era �ngropat� �ntr#un morman de z�pad�, format dup� cur�area str�zii.
Pu�ine detalii, nici un nume.
M#am repezit �n strad�, alunec�nd f�r� s� cad, pe trotuarul acoperit cu z�pad�,
am str�b�tut Strada P p�n� la intersec�ia cu Wisconsin �i am cotit pe Strada 34
p�n� c�nd am ajuns la standul de ziare. �ngrozit, cu respira�ia t�iat�, am apucat
un ziar. �n col�ul din josul paginii era articolul cu pricina, evident ad�ugat �n
ultimul moment. Nu se d�dea nici un nume.
 Am deschis la sec�iunea A, l�s�nd restul ziarului s� cad� pe trotuarul ud.
Articolul continua pe pagina 14, cu c�teva comentarii standard din partea poli�iei
�i ni�te avertismente previzibile despre pericolul �nfund�rii �evilor de e�apament.
Urmau am�nuntele dureroase: mama avea dou�zeci �i doi de ani. Numele ei era Lontae
Burton. Sugarul se numea Temeko. Cei mici, Alonzo �i Dante, erau gemeni, �n v�rst�
de doi ani. Fratele mai mare se numea Ontario, de patru ani.
Cred c� am scos ni�te sunete ciudate, c�ci un tip care �i f�cea alergarea de
diminea�� mi#a aruncat o privire suspicioas�, ca �i cum a� fi putut fi periculos.
Am pornit la drum, cu ziarul deschis, c�lc�nd peste restul paginilor c�zute pe jos.
� Nu v� sup�ra�i, se auzi o voce furioas� din spate. N#a�i vrea s�#l pl�ti�i?
Mi#am v�zut de drum. V�nz�torul de ziare s#a apropiat din spate �i m#a strigat:
"Hei, omule!" M#am oprit doar at�t c�t s� scot o bancnot� de cinci dolari din
buzunar �i s� o arunc la picioarele lui, aproape f�r� s�#l privesc.
Pe Strada P, �n apropiere de cas�, m#am sprijinit de gardul de c�r�mid� din
fa�a unui splendid �ir de vile terasate. Trotuarul fusese cur�at cu grij�. Am
recitit articolul �ncet, sper�nd c�, prin cine �tie ce minune, finalul va fi altul.
Eram cople�it de g�nduri �i �ntreb�ri �i nu puteam �ine pasul cu ele. De ce nu se
�ntorseser� la ad�post? �i, oare, copila�ul murise �nvelit �n haina mea de jeans
bleu?
�mi era greu s� g�ndesc. �mi era imposibil s� merg. Dup� �oc, m#am sim�it
cuprins de un sentiment de vinov�ie. De ce n#am f�cut ceva vineri sear�, c�nd i#am
v�zut pentru prima dat�? I#a� fi putut duce la un motel, la c�ldur�; le#a� fi putut
da de m�ncare.
C�nd am intrat �n cas�, telefonul suna. Era Mordecai. M#a �ntrebat dac� v�zusem
�tirile. L#am �ntrebat dac� �i amintea de scutecul ud. Era aceea�i familie, i#am
spus. El nu le �tiuse niciodat� numele. I#am spus mai multe despre discu�ia mea cu
Ontario.
� �mi pare foarte r�u, Michael, mi#a r�spuns, mult mai trist.
� �i mie.
Nu puteam vorbi prea mult, nu reu�eam s� articulez cuvintele, a�a c� am
stabilit s� ne �nt�lnim mai t�rziu. M#am �ntins pe canapea, r�m�n�nd a�a, nemi�cat,
o or� �ntreag�.
Dup� aceea m#am dus p�n� la ma�in� �i am scos de acolo pungile cu m�ncare,
juc�rii �i haine pe care le cump�rasem pentru ei.

Numai din curiozitate, Mordecai a venit la biroul meu la ora pr�nzului. �n

cariera lui fusese �n destule firme mari, dar dorea s� vad� locul unde c�zuse
"Domnul". Am f�cut un tur rapid �n compania lui, povestindu#i pe scurt despre criza
ostaticilor.
Am plecat �mpreun�, cu ma�ina lui. Eram bucuros c� duminica nu circulau prea
multe ma�ini, pentru c� Mordecai nu era deloc atent la celelalte ma�ini.
� Mama lui Lontae Burton are treizeci �i opt de ani �i isp�e�te o pedeaps� de
zece ani �nchisoare, pentru v�nzare de droguri, m#a informat el; d�duse c�teva
telefoane. Mai are doi fra�i, am�ndoi �nchi�i. Lontae a avut �i ea probleme cu
prostitu�ia �i drogurile. N#am idee cine ar putea fi tat�l sau ta�ii copiilor.
� De unde ai aflat toate astea?
� Am g�sit#o pe bunica ei �ntr#o zon� aflat� �n planul de sistematizare. Ultima
dat� c�nd a v�zut#o pe Lontae, fata avea numai trei copii �i vindea droguri,
�mpreun� cu maic�#sa. Dup� spusele bunicii, aceasta a �ntrerupt orice leg�tur� cu
fiica �i cu nepoata ei, din cauza drogurilor.
� Cine face �nmorm�ntarea?
� Aceia�i oameni care l#au �nmorm�ntat �i pe DeVon Hardy.
� C�t ar costa ni�te funeralii decente?
� Se poate negocia. Te intereseaz�?
� A� dori s� se aib� grij� de ei.
Ne aflam pe Pennsylvania Avenue; treceam pe l�ng� imensele cl�diri de birouri
ale Congresului. Dealul Capitoliului se z�rea �n fundal �i nu m#am putut st�p�ni s�
nu le adresez �n g�nd vreo dou� �njur�turi pro�tilor care iroseau miliarde �n
fiecare an, �n vreme ce at�ia oameni nu aveau unde locui. Cum era posibil ca ni�te
copii nevinova�i s� moar� �n plin� strad�, aproape sub nasul Congresului, numai
pentru c� nu aveau unde s� stea?
Nu trebuia nici s� se nasc�, ar fi spus unii dintre cei care f�ceau parte din
aceea�i clas� social� cu mine.
Trupurile fuseser� duse la Institutul medico#legal, unde se afla �i morga. Era
o cl�dire maronie, de dou� etaje, anex� la Spitalul General Municipal. Aveau s� fie
�inu�i acolo p�n� la apari�ia rudelor. Dac� nu venea nimeni timp de patruzeci �i
opt de ore, li se f�cea �mb�ls�marea obligatorie, erau pu�i �n sicrie de lemn �i
�ngropa�i repede, �n cimitirul de l�ng� stadion.
Mordecai parc� �ntr#un spa�iu pentru handicapa�i, reflect� o secund� �i m�
�ntreb�:
� E�ti sigur c� vrei s� intri?
� A�a cred.
El mai fusese acolo, a�a c� d�duse telefon �nainte. Un paznic �ntr#o uniform�
prea str�mt� �i permise s� ne opreasc� �i Mordecai �l lu� la rost at�t de violent,
�nc�t m� sperie. �mi venea s� v�rs.
Paznicul d�du �napoi, fericit s� scape de noi. O u�� dubl�, de sticl�, purta pe
ea �nsemnul MORGA, scris cu litere negre. Mordecai intr� ca �i cum ar fi fost
proprietarul acelui loc.
� S�nt Mordecai Green, avocatul familiei Burton, m�r�i el la t�n�rul de la
ghi�eu.
Era mai mult o provocare dec�t un anun�.
T�n�rul verific� o noti�a, apoi controla �i alte documente.
� Ce naiba faci? se r�sti iar�i Mordecai.
T�n�rul �i ridic� privirea, gata s�#�i dea importan��, dar �i d�du seama c�t de
masiv, era, de fapt, adversarul lui.
� O clip�, spuse el, �i se �ndrept� spre computer.
� Ca �i cum ar avea o mie de mor�i aici, spuse Mordecai cu voce tare,
�ntorc�ndu#se spre mine.
Mi#am dat seama c� nu avea nici un strop de r�bdare cu birocra�ii �i
func�ionarii guvernamentali �i mi#am amintit de povestea lui cu secretara de la
Asigur�ri Sociale, care �i ceruse scuze. Pentru Mordecai, jum�tate din munca unui
avocat �nsemna ceart� �i presiune.
Un domn palid, cu parul vopsit �n negru �i m�inile lipicioase, �i f�cu apari�ia
�i se prezent� sub numele de Bill. Era �mbr�cat cu un halat albastru de laborator
�i purta pantofi cu talp� groas�, de cauciuc. De unde apar tipii �tia care se
angajeaz� la morg�?
Am p�truns, �n urma lui, pe o u��, trec�nd printr#un hol cu temperatura din ce
�n ce mai sc�zut� �i, �n cele din urm�, am ajuns �n camera principala de p�strare a
cadavrelor.
� C�i a�i primit ast�zi? �l �ntreb� Mordecai, de parc� ar fi trecut �n mod
obi�nuit pe aici s� numere cadavrele.
� Doisprezece, r�spunse Bill, ap�s�nd clan�a u�ii.
� Te sim�i bine? m� �ntreb� Mordecai.
� Nu �tiu.
Bill �mpinse u�a metalic�, f�c�ndu#ne loc s� intr�m. Era frig �i mirosea a
antiseptic. Podeaua era acoperit� cu dale de piatr�, iar camera era luminat� cu
neon alb�strui. Am p�it �n urma lui Mordecai, cu capul �n jos, �ncerc�nd s� nu m�
uit �n jur, dar era imposibil. Trupurile erau acoperite, de la cap p�n� la glezne,
cu cear�afuri albe, exact a�a cum vezi la televizor. Am trecut pe l�ng� o pereche
de picioare albe, cu o etichet� ag�at� de degetul mare. Au urmat altele, maronii.
Am schimbat direc�ia �i ne#am oprit �ntr#un col�, �ntre o targ� mobil�, �n
st�nga, �i o mas�, �n dreapta.
� Lontae Burton, anun�� Bill �i cu un gest teatral trase cear�aful, �n jos,
p�n� la br�u. Era, �ntr#adev�r, mama lui Ontario, �mbr�cat� �ntr#o rochie simpl�,
alb�. Moartea nu l�sase nici o urm� pe fa�a ei. Parc� dormea. Nu puteam s�#mi iau
ochii de la ea.
� Ea este, spuse Mordecai, de parc� ar fi �tiut#o de mul�i ani.
 Se �ntoarse spre mine pentru confirmare; am reu�it, cu greu, s� fac semn cu
capul. Bill se �ntoarse pe c�lc�ie, f�c�ndu#m� s�#mi �in respira�ia. Un singur
cear�af �i acoperea pe to�i copiii.
Erau a�eza�i perfect �n r�nd, str�n�i unul �ntr#altul, �in�nd m�nu�ele
�ncruci�ate peste c�m�u�ele identice, ca ni�te heruvimi adormi�i � mici solda�i ai
str�zii care �i g�siser�, �n sf�r�it, lini�tea.
Doream s�#l ating pe Ontario, s�#l bat �ncet pe bra� �i s�#i spun c� �mi pare
r�u. Doream s�#l trezesc, s�#l iau acas�, s�#l hr�nesc �i s�#i ofer tot ce �i#ar fi
putut dori.
� Ei s�nt, spuse Mordecai, la �ncuviin�area mea.
C�nd Bill i#a acoperit din nou, am �nchis ochii �i am rostit o scurta rug�ciune
de �ndurare �i iertare. Nu l�sa s� se mai �nt�mple a�a ceva, mi#a spus "Domnul".
�ntr#o �nc�pere de pe hol, Bill ne#a ar�tat dou� co�uri mari, de s�rm�, cu
obiectele personale ale familiei. Le#am a�ezat pe o mas�, iar noi l#am ajutat s�
fac� inventarul lucrurilor de acolo. Haine murdare �i rupte. Jacheta mea de jeans
bleu era obiectul cel mai frumos pe care �l aveau. Mai erau trei p�turi, o po�et�,
ni�te juc�rii ieftine, lo�iune pentru copii, un prosop, alte haine murdare, o cutie
cu napolitane de vanilie, o cutie de bere ne�nceput�, ni�te �ig�ri, dou�
prezervative �i vreo dou�zeci de dolari �n bancnote �i monede.
� Ma�ina se g�se�te �n parcarea poli�iei, spuse Bill. Se spune c� e plin� de
mizerii.
� Ne ocup�m noi de ea, spuse Mordecai.
Am semnat foile de h�rtie pe care fusese scris inventarul �i am plecat cu
posesiunile familiei Lontae Burton.
� Ce facem cu lucrurile? am �ntrebat.
� Le ducem bunicii. Vrei haina �napoi?
� Nu.

Sala morturar� apar�inea unui pastor pe care �l cuno�tea Mordecai. Nu#l

simpatiza, pentru c� biserica pastorului nu era suficient de prietenoas� cu
vagabonzii str�zii, dar putea trata cu el.
Am parcat �n fa�a bisericii, aflate pe Georgia Avenue, �n apropiere de
Universitatea Howard, o zon� mai curat� a ora�ului, unde nu vedeai at�tea ferestere
�nchise cu sc�nduri.
� Ar fi mai bine ca tu s� r�m�i aici, �mi spuse. A� putea vorbi mult mai direct
cu el, �ntre patru ochi.
Nu doream s� r�m�n singur �n ma�in�, dar trebuia s� recunosc c� garantam deja
cu via�a mea pentru el.
� Bine�n�eles, i#am spus, l�s�ndu#m� cu c�iva centimetri mai jos pe scaun �i
arunc�nd o privire �mprejur.
� N#o s� �i se �nt�mple nimic.
Dup� plecarea lui, am �ncuiat portierele ma�inii. C�teva minute m#am relaxat �i
am �nceput s� reflectez. Mordecai dorea s� fie singur cu pastorul din motive de
afaceri. Prezen�a mea ar fi complicat lucrurile. Cine eram eu �i ce treab� aveam cu
familia? Pre�ul ar fi crescut imediat.
Era mult� lume pe trotuar. Am privit �n urma trec�torilor care se luptau cu
viscolul. O mam� cu doi copii trecu pe l�ng� mine; erau bine �mbr�ca�i �i se �ineau
de m�ini. Unde erau ei cu o sear� �nainte, c�nd Ontario �i familia lui se ghemuiau
�n ma�ina �nghe�ata, respir�nd, f�r� s�#l simt�, monoxidul de carbon, p�n� c�nd
trecuser� pe lumea cealalt�? Unde eram noi, to�i ceilal�i?
Lumea mea �i g�sea sf�r�itul. Nimic nu avea sens. �n mai pu�in de o s�pt�m�n�,
v�zusem �ase oameni ai str�zii mor�i �i nu eram preg�tit s� rezist unui asemenea
�oc. Eram un avocat alb, educat, bine hr�nit �i bogat, pe drumul cel mai sigur spre
mult� bog�ie �i toate lucrurile minunate pe care aceasta �i le putea oferi. Sigur,
c�snicia mea se �ncheiase, dar aveam �anse s�#mi revin. Erau destule femei minunate
pe lume. Nu#mi f�ceam prea multe griji.
L#am blestemat pe "Domnul" pentru c�#mi schimbase cursul vie�ii. L#am blestemat
pe Mordecai, pentru c� m� f�cea s� m� simt vinovat. �i pe Ontario, pentru c� m�
f�cea s� suf�r.
O b�taie �n geam m#a f�cut s� tresar. Normal, eram cu nervii la p�m�nt. Era
Mordecai, st�nd �n picioare, �n z�pad�, l�ng� col�ul str�zii. Am cr�pat pu�in
geamul.
� Zice c� face el ce trebuie, pentru to�i cinci, pentru dou� mii de dolari.
� Dau oric�t ar costa, i#am r�spuns, �i s#a f�cut nev�zut.
C�teva clipe mai t�rziu era din nou �n ma�in�, la volan, pornind �n vitez�.
� �nmorm�ntarea va avea loc mar�i, aici, la biseric�. Sicriele s�nt din lemn,
dar frumoase. Va aduce ni�te flori, �n�elegi, ca s� arate bine. Dorea trei mii, dar
l#am convins c� vor veni �i ni�te reporteri, a�a c� s#ar putea s� apar� la
televiziune. Asta i#a pl�cut Cu dou� mii nu e r�u.
� Mul�umesc, Mordecai.
� Te sim�i bine?
� Nu.
Nu ne#am mai spus prea multe pe drumul de �ntoarcere spre biroul meu.

Fratele mai mic al lui Claire suferea de boala Hodgkin � asta era explica�ia
�nt�lnirii de familie din Providence. Nu avea nici o leg�tur� cu mine. Am
ascultat#o povestind despre weekend, despre �ocul vie�ii, lacrimile �i rug�ciunile
care i#au apropiat mai mult unii de al�ii �i i#au consolat pe James �i pe so�ia
lui. La ei �n familie, �mbr�i��rile �i pl�nsetele erau ceva obi�nuit �i eram
fericit c� nu m� sunase �i pe mine, ca s� m� cheme acolo. Tratamentul urma s�
�nceap� imediat; prognoza era bun�.
Era fericit� s� fie din nou acas� �i u�urat� c� avea pe cineva c�ruia s� i se
dest�inuie. Am b�ut c�te un pahar de vin �n salon, l�ng� foc, cu o p�tur� a�ezat�
peste picioare. Era aproape romantic, de�i r�nile mele erau prea adinei ca m�car
s�#mi treac� prin minte s� fiu sentimental. Am f�cut un efort eroic pentru a pune
la inim� cuvintele ei, suferind corespunz�tor pentru bietul James, pres�r�nd c�teva
fraze potrivite.
Nu m� a�teptasem la aceast� situa�ie �i nu eram sigur dac� era ce �mi doream.
�mi imaginasem c� ne vom lupta cu umbrele noastre, poate chiar c� ne vom lua la
b�taie. Cur�nd, lucrurile aveau s� ia o turnur� ur�t� �ntre noi, pentru ca apoi s�
revenim la decen�� �i s� ne desp�r�im ca ni�te adev�ra�i oameni maturi. Dar, dup�
Ontario, nu eram preg�tit s� suport �i alte probleme care s�#mi pun� emo�iile la
�ncercare. Eram epuizat. Ea �mi tot spunea c� par foarte obosit. Aproape c� i#am
mul�umit.
Am ascultat#o cu aten�ie, p�n� c�nd a terminat ce avea de spus, apoi
conversa�ia s#a �ndreptat, �ncet, spre felul �n care �mi petrecusem eu sf�r�itul de
s�pt�m�n�. I#am povestit tot despre noua mea via�� de voluntar la ad�posturi, apoi
despre Ontario �i familia lui. I#am ar�tat articolul din ziar.
A fost sincer impresionat�, dar �i uimit�. Nu eram acela�i om din urm� cu o
s�pt�m�n� �i nu era sigur� c� �i place mai mult versiunea recent�, dec�t cea veche.
Nici eu nu eram prea sigur.

11

Fiind am�ndoi obseda�i de meserie, Claire �i cu mine nu aveam nevoie de ceas

de�tept�tor, mai ales pentru dimine�ile de luni, c�nd o nou� s�pt�m�n� de provoc�ri
se deschidea �n fa�a noastr�. Ne trezeam la cinci, la cinci �i jum�tate ne m�ncam
fulgii de cereale, apoi porneam �n direc�ii diferite, practic gr�bindu#ne s� vedem
cine reu�e�te s� plece primul.
Datorit� vinului, am reu�it s� dorm f�r� s� fiu b�ntuit de co�maruri legate de
weekend. �n ma�in�, pe drum spre birou, eram hot�r�t s� pun o oarecare distan��
�ntre mine �i oamenii str�zii. Aveam s� �ndur �nmorm�ntarea. Aveam s�#mi g�sesc,
�ntr#un fel sau altul, timp s� m� ocup, f�r� onorariu, de problemele celor f�r�
ad�post. Aveam s� continuu s� fiu prieten cu Mordecai, probabil chiar s� devin un
obi�nuit al biroului lui. Aveam s� trec, ocazional, pe la buc�t�ria domni�oarei
Dolly �i s� o ajut s�#i hr�neasc� pe cei fl�m�nzi. Aveam s� dau bani �i s� ajut la
str�ngerea unor sume mai mari pentru cei s�raci. Cu siguran�� c� puteam fi mai util
ca surs� de fonduri, dec�t ca avocat al s�racilor.
Acolo, �n ma�in�, conduc�nd pe �ntuneric spre birou, am decis c� aveam nevoie
de c�teva zile de munc� mai intens�, pentru a#mi pune ordine �n priorit�i. Cariera
mea suferise o deviere minor�; o orgie a muncii ar fi �ndreptat lucrurile. Numai un
nebun ar fi s�rit din trenul de lux �n care m� aflam.
Am luat alt lift dec�t cel cu care urcase "Domnul". El �inea de trecut; mi l#am
scos din minte. Nu m#am uitat spre sala de �edin�� unde murise. Mi#am aruncat haina
�i servieta �ntr#un fotoliu din birou �i m#am �ndreptat spre aparatul de cafea.
Drumul de#a lungul holului, �nainte de ora �ase diminea�a, c�teva vorbe
�nt�mpl�toare adresate c�nd unui coleg, c�nd unui func�ionar, gestul de a#mi scoate
sacoul, de a#mi sufleca m�necile c�m�ii � toate astea �mi d�deau sentimentul c� era
minunat s� revin acolo.
Am parcurs rapid titlurile ziarelor � mai �nt�i The Wall Street Journal, �n
parte pentru c� �tiam c� nu va scrie nimic despre oamenii str�zii mor�i �n
capital�. Apoi, am trecut la Post. Pe prima pagin� a sec�iunii Metro era un mic
articol despre familia lui Lontae Burton, cu o poz� a bunicii �nl�crimate �n fa�a
unui bloc de locuin�e. L#am citit, apoi l#am dat deoparte. �tiam mai multe dec�t
reporterul �i eram decis s� nu m� las tulburat.
Sub ziarul Post se afla un dosar maroniu, tipic avoc�esc, din cele de care
firma noastr� avea milioane. Pe copert� nu scria nimic �i asta mi#a trezit
suspiciuni. St�tea acolo, la vedere, pe mijlocul biroului meu, pus de o persoan�
anonim�. L#am deschis �ncet.
�n�untru nu erau dec�t dou� file de h�rtie. Prima era o copie a articolului
ap�rut �n Post cu o zi �nainte, acela�i pe care �l citisem de zece ori �i pe care
i#l ar�tasem lui Claire, seara trecut�. Dedesubt, o copie a unui document scos
dintr#un dosar oficial al firmei Drake & Sweeney, cu titulul: EVACUA�I �
RIVEROAKS/TAG, INC.
Coloana din dreapta cuprindea numere, de la 1 la 17. Num�rul 4 era DeVon Hardy.
La num�rul 15 era scris: Lontae Burton, al�turi de trei dintre cei patru copii.
Am l�sat �ncet dosarul pe birou, m#am ridicat �n picioare �i m#am �ndreptat
spre u��, am �nchis#o �i m#am sprijinit de ea. Am petrecut primele c�teva minute
�ntr#o t�cere deplin�. M� uitam fix la dosarul a�ezat �n centrul biroului. Trebuia
s� accept ideea c� era adev�rat �i c� documentul era real. Ce rost ar fi avut ca o
persoan� oarecare s� falsifice un asemenea document? �n cele din urm�, l#am ridicat
din nou �n m�ini, cu mare grij�. Sub cea de#a doua foaie de h�rtie, chiar �n
interiorul copertei dosarului, informatorul meu anonim scrisese cu creionul:
Evacuarea a fost gre�it�, din punct de vedere legal �i moral.
Era scris cu majuscule, �n efortul de a evita descoperirea autorului, �n caz c�
a� fi �ncercat s� recunosc scrisul. Literele erau abia vizibile, ca �i cum v�rful
creionului abia ar fi atins dosarul.

Am �inut u�a �nchis� timp de o or�, �n care fie c� am stat la fereastr�,

privind r�s�ritul, fie c� m#am a�ezat la birou, holb�ndu#m� la dosar. Pe hol se
auzea din ce �n ce mai mult� lume �i, la un moment dat, am auzit vocea lui Polly.
Am descuiat u�a, am salutat#o ca �i cum totul mergea ca pe roate �i m#am apucat de
treburile obi�nuite.
Programul dimine�ii includea o mul�ime de �edin�e �i conferin�e, dou� dintre
ele cu Rudolph �i ni�te clien�i. M#am comportat corespunz�tor, de�i n#am memorat
nimic din ce s#a spus ori s#a f�cut. Rudolph era foarte m�ndru c� steaua lui
revenise �i era �n plin av�nt.
Am fost aproape nepoliticos cu cei care doreau s� discute despre criza
ostaticilor �i �ocul care a urmat. P�ream acela�i �i dovedeam, ca de obicei,
aceea�i imens� putere de munc�, astfel c� orice �ngrijorare cu privire Ia
stabilitatea mea mintal� a disp�rut. C�tre pr�nz, m#a sunat tata. Nu �tiu dac� m�
mai sunase vreodat� la birou. Mi#a spus c� �n Memphis plou�; era nevoit s� stea �n
cas�, se plictisea �i, ce mai, at�t el c�t �i mama erau �ngrijora�i �n privin�a
mea. Le#am explicat c� nora lor era bine �i apoi, trec�nd pe un teren mai sigur,
le#am povestit despre fratele ei, James, pe care �l �nt�lniser� �i ei o dat�, la
nunt�. P�ream sincer preocupat de familia lui Claire �i asta l#a mul�umit.
Tata era fericit s� vorbeasc� cu mine la birou. Eram �nc� acolo, scoteam bani
frumo�i, aveam perspective. M#a rugat s� �inem leg�tura.
O jum�tate de or� mai t�rziu, fratele meu, Warner, m#a sunat de la biroul lui,
aflat la unele dintre etajele superioare ale sediului unei firme din centrul
ora�ului Atlanta. Avea cu �ase ani mai mult dec�t mine, era partener �ntr#o alt�
megafirm�, un specialist �n litigii c�ruia nu i se putea �mpotrivi nimeni. Din
cauza diferen�ei de v�rst�, Warner �i cu mine nu fuseser�m niciodat� apropia�i �n
copil�rie, dar ne bucuram, fiecare, de compania celuilalt. �n timpul divor�ului
lui, petrecut cu trei ani mai �nainte, mi se dest�inuise �n fiecare s�pt�m�n�.
Lucra de diminea�� p�n� noaptea, la fel ca mine, a�a c� �tiam c� acea
conversa�ie nu putea dura prea mult.
� Am vorbit cu tata, mi#a spus totul, m� l�muri el.
� S�nt convins.
� �n�eleg ce sim�i. To�i trecem prin asemenea momente. Munce�ti �n disperare,
faci o gr�mad� de bani, nu te opre�ti niciodat� ca s�#i aju�i pe oamenii f�r�
importan��. Apoi, se �nt�mpl� ceva �i �i aduci aminte de primul an de studen�ie,
c�nd to�i aveam idealuri �i doream s� ne folosim diplomele de avoca�i pentru a
salva lumea. �i aminte�ti?
� Da. E mult de#atunci.
� Exact. In primul meu an de facultate, s#a f�cut un sondaj. Mai mult de
jum�tate dintre colegii mei de grup� doreau s� se ocupe de dreptul public. C�nd am
terminat, trei ani mai t�rziu, toat� lumea s#a orientat spre locurile unde se
c�tig� mul�i bani. Nu �tiu ce s#� �nt�mplat.
� Facultatea de Drept te face lacom.
� Presupun c� a�a stau lucrurile. Firma noastr� are un program prin care po�i
face o �ntrerupere de un an, un fel de an sabatic, �n care s� faci drept public.
Dup� dou�sprezece luni, te �ntorci ca �i cum n#ai fi fost plecat niciodat�. La voi
exist� a�a ceva?
Tipic pentru Warner. Aveam o problem�, el avea deja solu�ia. Frumos �i limpede.
Dou�sprezece luni, dup� care sunt un alt om. O deviere scurt�, dar viitorul meu e
asigurat.
� Nu e valabil pentru asocia�i, i#am spus. Am auzit de un partener sau doi,
care au plecat de la firm� pentru a lucra �n administra�ie, �ntr#un sector sau
altul, �i s#au �ntors dup� vreo doi ani. Dar niciodat� un asociat.
� Dar situa�ia ta e diferit�. Ai fost traumatizat, la naiba, aproape c� ai dat
ortu' popii, numai pentru c� e�ti membru al firmei. A� trage �i eu ni�te sfori, s�
le spun c� ai nevoie de o pauz�. Ia#�i un an �i apoi �ntoarce#te frumu�el la birou.
� S#ar putea s� mearg�, i#am spus, �ncerc�nd s�#i mai tai din elan. Avea o
personalitate puternic�, era teribil de insistent, mereu la un pas de a provoca o
ceart�, mai ales cu familia. Trebuie s� plec, am continuat.
� La fel �i eu.
Ne#am promis c� vorbim mai t�rziu. Am luat pr�nzul cu Rudolph �i un client,
�ntr#un restaurant splendid. Era un pr�nz de lucru, ceea ce �nsemna c� ne ab�inem
de la alcool �i ceea ce mai �nsemna, de asemenea, c� timpul era pl�tit cu banii
clientului. Am lucrat �i am m�ncat pre� de dou� ore, a�a c� pr�nzul l#a costat pe
client o mie patru sute de dolari. Firma noastr� avea un cont la restaurant, a�a c�
valoarea consuma�iei, cu chitan�a respectiv�, se achita de c�tre firma Drake &
Sweeney �i, c�ndva, �n timp, maniacii no�tri de la serviciul financiar din subsol
aveau s� g�seasc� o modalitate de a#l taxa pe client �i pentru costul m�nc�rii.
Dup�#amiaza a �nsemnat un �ir ne�ntrerupt de telefoane �i de conferin�e.
Printr#un efort de voin��, am reu�it s�#mi p�strez mimica de om serios interesat �i
am trecut cu bine de toate, �nc�rc�nd notele de plat� ale clien�ilor c�t de mult se
putea. Legisla�ia antitrust nu mi s#a p�rut niciodat�, p�n� atunci, at�t de
complex� �i plicticoas�.
Era aproape ora cinci c�nd mi#am g�sit c�teva clipe �n care s� pot r�m�ne
singur. Mi#am luat r�mas#bun de la Polly �i am �ncuiat u�a din nou. Am deschis
dosarul misterios �i am �nceput s� notez c�te ceva, Ia �nt�mplare, pe un blocnotes
� m�zg�leli �i diagrame cu s�ge�i care duceau, din toate direc�iile, la RiverOakes
�i Drake & Sweeney. Braden Chance, partenerul pe probleme imobiliare pe care �l
�ntrebasem despre dosar, era �inta celor mai multe s�ge�i pornite de la firm�.
Principalul b�nuit era un asistent, t�n�rul care auzise schimbul dur de replici
dintre noi �i care, c�teva clipe mai t�rziu, �l f�cuse pe Chance "m�gar" c�nd
ie�eam din biroul lor. Era normal ca el s� cunoasc� am�nuntele evacu�rii �i precis
avea acces la dosar.
De la un telefon celular, pentru a evita orice �nregistrare f�cut� de firm�, am
sunat un asistent care lucra �n sec�ia antitrust. Biroul lui se afla pe acela�i hol
cu al meu, dup� col�. El mi#a dat un alt nume �i, cu pu�in efort, am aflat c� tipul
pe care �l c�utam era Hector Palma. Lucra la firm� de circa trei ani, petrecu�i
integral �n departamentul imobiliar. Mi#am propus s�#l g�sesc, dar nu la birou.
M#a sunat �i Mordecai. Voia s� �tie ce planuri am pentru cin�.
� Fac eu cinste, mi#a spus.
� Sup�?
� Sigur c� nu! r�se el. �tiu un loc grozav.

Ne#am �n�eles s� ne �nt�lnim la �apte. Claire redevenise chirurgul model, care

uita de or�, mese �i so�ul ei. Plecase la spital dup� primele ore ale dup�#amiezii
�i schimbaser�m doar c�teva cuvinte, pe fug�. Nu �tia c�nd se va �ntoarce, dar era
sigur� c� va fi foarte t�rziu. La cin�, fiecare pentru sine. Nu puteam s�#i
repro�ez nimic. De la mine �nv�ase acest fel de via�a.
Ne#am �nt�lnit �ntr#un restaurant din apropiere de Dupont Circle. Barul din
fa�� era plin ochi cu func�ionari guvernamentali bine pl�ti�i, care savurau un
pahar, �nainte de a pleca din ora�. Noi am b�ut c�te un pahar �n spate, �ntr#un
separeu micu�.
� Povestea familiei Burton e serioas� �i va deveni �i mai serioas�, �ncepu el,
sorbind berea luat� direct din butoi.
� �mi pare r�u, dar �n ultimele dou�sprezece ore am fost rupt de lume. Ce s#a
�nt�mplat?
� Mult� publicitate. Patru copii mor�i �mpreun� cu mama lor, care locuiau
�ntr#o ma�in�. S�nt g�si�i la o mil� distan�� de dealul Capitoliului, unde membrii
Congresului se afla �n plin proces de reformare a legisla�iei asigur�rilor sociale,
ca s� arunce �i mai multe mame �n strad�. E superb.
� Deci, s#ar p�rea c� �nmorm�ntarea va fi un adev�rat spectacol.
� F�r� �ndoial�. Am vorbit chiar ast�zi cu doisprezece activi�ti pentru
drepturile oamenilor str�zii. Vor fi cu to�ii acolo �i inten�ioneaz� s�#�i aduc� �i
sus�in�torii. Vor fi o mul�ime de oameni ai str�zii. Din nou, mul�i reporteri.
Patru sicrie mititele, l�ng� cel al mamei lor, cu camerele de televiziune
�ndreptate spre ele, pentru �tirile de la ora �ase. Dup� aceea vom face un miting
�i un mar�.
� Poate c� din moartea lor va ie�i �i ceva bun.
� Poate.
Un avocat uns cu toate alifiile, ca mine, �tia c� exist� un scop �n spatele
fiec�rui pr�nz sau al fiec�rei invita�ii la cin�. Mordecai era preocupat de ceva.
�mi d�deam seama dup� felul �n care nu m� sc�pa din priviri.
� Ai idee de ce r�m�seser� f�r� locuin��? l#am �ntrebat, taton�nd terenul.
� Nu. Probabil din cauzele obi�nuite. N#am avut timp s� pun �ntreb�ri.
G�ndindu#m� mai bine, pe drum spre restaurant, hot�r�sem c� nu#i puteam spune
de misteriosul dosar �i con�inutul lui. Era confiden�ial, numai pentru mine,
datorit� pozi�iei mele la firma Drake & Sweeney. Dezv�luirea celor aflate despre
activit�ile unui client reprezenta o �nc�lcare flagranta a responsabilit�ilor mele
profesionale. G�ndul de a divulga un asemenea secret m� �nsp�im�nta. �n plus, nu
verificasem nimic.
Chelnerul ne#a adus salatele �i am �nceput s� m�nc�m.
� Am avut o �edin�� la birou, �n aceast� dup�#amiaz�, �mi spuse Mordecai
printre �nghi�ituri. Eu, Abraham, Sofia. Avem nevoie de ajutor.
Nu m� mirau cuvintele lui.
� Ce fel de ajutor?
� �nc� un avocat.
� Am crezut c� s�nte�i falimentari.
� Avem o mic� rezerv�. �i am adoptat o nou� strategie de pia��.
Ideea c� Centrul legal din Strada 14 era preocupat de o strategie de pia�� era
ilar�, �i exact asta a �i fost inten�ia lui. Am z�mbit am�ndoi.
� Dac� am reu�i s�#l convingem pe noul avocat s� �ncerce, zece ore pe
s�pt�m�n�, s� g�seasc� fonduri, atunci �i va putea permite s� lucreze la noi.
Alt� serie de z�mbete.
Mordecai mai avea ceva de spus.
� Oric�t ne#ar displ�cea s� recunoa�tem acest lucru, supravie�uirea noastr�
depinde de capacitatea noastr� de a face rost de bani. Trustul Cohen e �n declin.
Ne#am permis, p�n� acum, s� nu cer�im, dar lucrurile trebuie s� se schimbe.
� Ce altceva mai trebuie s� fac� acel avocat?
� S� se ocupe de legile str�zii. Ai v�zut �i tu suficient de bine ce �nseamn�
asta. Ai v�zut unde lucr�m. Sofia e o scorpie. Abraham, un prost. Clien�ii miros
ur�t �i banii s�nt o iluzie.
� C�i bani �i pute�i oferi?
� �ie �i putem oferi treizeci de mii pe an, dar nu#�i putem promite dec�t
jum�tate din sum� pentru primele �ase luni. Dup� aceea, �mp�r�im ce r�m�ne dup�
sc�derea cheltuielilor �ntre noi patru.
� Abraham �i Sofia au fost de acord?
� Da, dup� un scurt discurs din partea mea. Ne imagin�m c� ai rela�ii bune �n
barou, printre persoanele cu influen�� �i, cum e�ti foarte bine preg�tit, ar�i
excelent, e�ti de�tept �i a�a mai departe ar trebui s� ai un talent �nn�scut pentru
str�ns bani.
� Dar dac� nu vreau s� str�ng bani?
� Atunci, noi trei ne#am putea reduce salariile �i mai mult, poate chiar p�n�
la dou�zeci de mii pe an. Apoi, la cincisprezece mii. Iar c�nd n#o s� mai vin�
nimic de la funda�ie, am putea s� ajungem �i noi �n strad�, ca �i clien�ii no�tri.
Avoca�i f�r� ad�post.
� Deci, eu reprezint viitorul Centrului legal din Strada 14?
� A�a am decis noi. Te vom primi ca partener cu drepturi depline. S� vedem dac�
Drake & Sweeney pot oferi mai mult.
� S�nt impresionat, i#am spus.
�ntr#o oarecare m�sur�, eram �i speriat. Oferta nu era nea�teptat�, dar sosirea
ei deschidea o poart� prin care ezitam s� trec.
A sosit �i supa de fasole �i am comandat �nc� un r�nd de bere.
� Ce po�i s�#mi spui despre Abraham? l#am �ntrebat.
� B�iat evreu din Brooklyn. A venit la Washington ca s� lucreze �n echipa
senatorului Moynihan. A petrecut c�iva ani �n Congres �i a ajuns �n strad�. Extrem
de inteligent. κi petrece cea mai mare parte a timpului coordon�nd litigiile
sus�inute de avoca�ii pro bono de la marile firme. �n clipa de fa�� a dat �n
judecat� biroul de recens�m�nt, ca s� fie sigur c� oamenii str�zii vor fi num�ra�i.
�i mai d� �n judecat� sistemul �colar din Washington D.C., ca s� fie sigur c� �i
copiii f�r� case primesc educa�ie. Purtarea lui cu oamenii las� de dorit, dar e
grozav c�nd face planuri pentru litigii, �n biroul lui.
� Dar Sofia?
� Asistent social de carier�, cu studii de drept la seral, timp de unsprezece
ani. Se poart� �i g�nde�te ca un avocat, mai ales c�nd �i bate joc de func�ionarii
guvernamentali. Ai s#o auzi zic�nd: "S�nt Sofia Mendoza, avocat pledant" de zece
ori pe zi.
� Face �i munc� de secretar�?
� Nu. Nu avem secretare. Fiecare �i bate la ma�in�, face dosare, �i preg�te�te
cafeaua, spuse el aplec�ndu#se pu�in �i cobor�nd u�or vocea. Noi trei lucr�m
�mpreun� de mult� vreme, Michael, �i avem tabieturile noastre. Ca s� fiu sincer,
avem nevoie de o figur� nou�, cu idei noi.
 � Trebuie s� recunosc, salariul e foarte atr�g�tor, i#am spus �ntr#un efort
jalnic de a face o glum�.
Mordecai z�mbi totu�i, din polite�e.
� Nu faci asta pentru bani. O faci pentru sufletul t�u.

Sufletul meu m#a �inut treaz cea mai mare parte a nop�ii. Oare aveam curajul
necesar pentru a renun�a la tot ce aveam? Chiar m� g�ndeam serios s� accept o
slujb� at�t de pu�in pl�tit�? Practic, �mi luam adio de la milioane!
Lucrurile �i propriet�ile dup� care t�njeam s#ar fi transformat �n amintiri
neclare.
Momentul nu era r�u ales. C�snicia mea era pe duc�, a�a c� p�rea, �ntr#un fel,
normal s� fac schimb�ri drastice pe toate fronturile.

12

Mar�i, am sunat la birou �i am anun�at c� sunt bolnav. Probabil c� e o grip�,

i#am spus lui Polly care, a�a cum fusese �nv�at�, mi#a cerut detalii. Febr�, g�tul
iritat, dureri de cap? Toate cele de mai sus. Toate sau nici una, nu �mi p�sa.
Trebuia s� fii foarte grav bolnav ca s� lipse�ti de la serviciu. Polly trebuia s�
completeze un formular, pe care s� i#l duc� lui Rudolph. Anticip�nd telefonul lui,
am plecat de acas� �i m#am plimbat prin Georgetown �n primele ore ale dimine�ii.
Z�pada se topea rapid; temperatura urcase, �n mod sigur, p�n� spre plus cinci
grade. Mi#am pierdut o or� �ntreag� umbl�nd prin zona portului, �ncerc�nd c�te un
cappuccino de la mai mul�i v�nz�tori �i privind canotorii trec�nd, �nghe�a�i, pe
Potomac.
La ora zece, am plecat la �nmorm�ntare.

Trotuarul din fa�a bisericii era baricadat. Se aflau poli�i�ti peste tot, cu
motocicletele parcate �n strad�. Ceva mai departe se vedeau �i carele de
televiziune.
O mul�ime impresionant� asculta un vorbitor care striga ceva la microfon, c�nd
am trecut pe l�ng� el. Unii �ineau deasupra capetelor c�teva pancarte scrise �n
grab�, special pentru a fi v�zute de camerele de filmare. Am parcat pe o strad�
lateral�, cu trei rinduri de blocuri mai departe, �i m#am gr�bit s� ajung la
biserica. Am evitat intrarea principal�, �ndrept�ndu#m� spre o u�� lateral�, unde
un diacon b�tr�n st�tea de paz�. L#am �ntrebat dac� biserica are balcon. M#a
�ntrebat dac� s�nt reporter.
M#a condus �n�untru �i mi#a ar�tat o u��. I#am mul�umit �i am intrat, am urcat
ni�te sc�ri �ubrede �i am ie�it �n balconul aflat deasupra unui frumos sanctuar.
Covor grena, b�nci din lemn �nchis la culoare, ferestre cu vitralii, curate. Era o
biseric� foarte curat� �i, timp de o secund�, am �n�eles de ce pastorul ezita s� o
deschid� celor f�r� ad�post.
Eram singur, a�a c� puteam s�#mi aleg orice loc doream. M#am �ndreptat �n
lini�te spre partea de deasupra u�ii din spate, cu vedere direct� spre centrul
culoarului, p�n� la amvon. Un cor a �nceput s� c�nte afar�, pe trepte, �i eu am
r�mas acolo, �n atmosfera pa�nic� a bisericii pustii, �n acordurile muzicii ce
r�zb�tea p�n� la mine.
Muzica �ncet�, u�ile se deschiser� �i nebunia �ncepu. Podeaua balconului vibra
de pa�ii mul�imii �ndoliate care p�trundea �n sanctuar. Corul �i relu� locul
obi�nuit, din spatele amvonului. Pastorul ar�ta fiec�ruia �ncotro s� mearg� �
camerele TV �ntr#un col�, pu�inii membri ai familiei pe banca din fa��, activi�tii
�i oamenii str�zii cu care veniser�, spre sectorul central. Mordecai intra �nso�it
de dou� persoane pe care nu le cuno�team. O u�� lateral� se deschise �i condamna�ii
�i f�cur� apari�ia � mama lui Lontae �i cei doi fra�i, �n haine albastre de
�nchisoare, cu c�tu�e la m�ini �i la picioare, lega�i la un loc �i escorta�i de
patru paznici �narma�i. Au fost a�eza�i �n al doilea r�nd de b�nci, pe centru, �n
spatele bunicii �i al altor rude.
Dup� ce s#au mai lini�tit lucrurile, orga a �nceput s� c�nte, �n tonuri joase,
triste. Undeva, dedesubtul meu, s#a auzit un zgomot �i toat� lumea s#a �ntors
�ntr#acolo. Pastorul a urcat �n amvon �i ne#a cerut tuturor s� ne ridicam �n
picioare.
C�teva ajutoare, purt�nd m�nu�i albe, au adus sicriele pe culoarul dintre
scaune �i le#au a�ezat unul l�ng� altul, aproape de ie�irea din biseric�; sicriul
lui Lontae se afla �n centru. Cel al bebelu�ului era mic, de mai pu�in de un metru
lungime. Cele ale lui Ontario, Alonzo �i Dante erau de m�rime mijlocie. Era o
priveli�te impresionant� �i se auzeau suspine �i pl�nsete. Corul �ncepu s� murmure
un c�ntec, leg�n�ndu#se.
Ajutoarele aduser� flori, a�ez�ndu#le �n jurul sicrielor �i, timp de o clip�
�ngrozitoare, m#am g�ndit c� s#ar putea s� le deschid�. Nu mai fusesem niciodat� la
o �nmorm�ntare de negri. Habar nu aveam la ce s� m� a�tept, dar v�zusem la
televizor imagini de la alte funeralii, unde, uneori, sicriul era deschis, pentru
ca familia s� s�rute cadavrul. Vulturii cu camerele lor de filmat erau preg�ti�i de
atac.
Dar sicriele au r�mas �nchise, a�a c� lumea nu a aflat ce �tiam eu � c� Ontario
�i familia lui p�reau s�#�i fi g�sit lini�tea.
Ne#am a�ezat, iar pastorul a rostit o lung� rug�ciune. A urmat un solo,
interpretat de sora nu#�tiu#cum, apoi momente de t�cere. Pastorul a citit din
Scriptur� �i a predicat pu�in. A fost urmat de o activist� sus�in�toare a oamenilor
str�zii, care a pornit un teribil atac �mpotriva unei societ�i �i a liderilor ei
care permiteau s� se �nt�mple astfel de lucruri. A acuzat Congresul, mai ales pe
republicani, �i a dat vina pe ora�, pentru absen�a unui lider adev�rat, apoi pe
tribunale �i birocra�ie. Dar p�strase diatriba cea mai dur� pentru clasele bogate,
cei cu bani �i putere, c�rora nu le pas� de cei s�raci �i bolnavi. Vorbea explicit,
cu furie; era de efect, m#am g�ndit eu, dar nu prea potrivit pentru o �nmorm�ntare.
La final, cei prezen�i au aplaudat#o. �n continuare, pastorul a vorbit
�ndelung, acuz�ndu#i violent pe to�i cei care nu aveau pielea neagr�, dar aveau
bani.
Alt solo, un alt fragment din Scriptur�, apoi corul a atacat un imn vibrant,
care m#a impresionat aproape p�n� la lacrimi. S#a format o procesiune, a celor care
doreau s�#�i a�eze m�inile deasupra celor mor�i, dar �irul s#a spart c�nd oamenii
au �nceput s� jeleasc� �i s� trag� de sicrie. Deschide�i#le!" a strigat cineva, dar
pastorul a refuzat, cu un gest al capului. Lumea s#a �nghesuit spre amvon,
�nconjur�nd sicriele, strig�nd �i suspin�nd, �n vreme ce corul �ncepea s� c�nte
ceva mai tare. Bunica f�cea cea mai mare g�l�gie, m�ng�iat� �i consolat� de
ceilal�i.
Nu#mi venea s�#mi cred ochilor. Unde fuseser� to�i ace�ti oameni �n ultimele
luni din via�a lui Lontae? Trupurile acelea micu�e din sicrie nu cunoscuser�
niciodat� at�ta dragoste.
Camerele de filmat ajungeau din ce �n ce mai aproape �i tot mai mul�i dintre
cei prezen�i �i pierdeau cump�tul. Totul devenise un simplu spectacol.
�n cele din urm�, pastorul a intervenit �i a reinstaurat ordinea. S#a rugat din
nou, pe fondul muzicii de org�. C�nd a terminat, lumea a �nceput s� treac� pentru o
ultim� dat� pe l�ng� sicrie.
Slujba a durat o or� �i jum�tate. Pentru dou� mii de dolari, produc�ia nu
fusese rea. Eram m�ndru de rezultat.
Lumea s#a adunat din nou afar�, pornind un mar� care se �ndrepta undeva, spre
dealul Capitoliului. Cu Mordecai �n prim plan, au disp�rut dup� col�, iar eu m#am
�ntrebat la c�te mar�uri �i demonstra�ii participase. Prea pu�ine, ar fi fost,
probabil, r�spunsul lui.

Rudolph Mayes devenise partener la Drake & Sweeney la v�rsta de treizeci de

ani, fapt care r�m�nea un record �n sine. Iar dac� via�a lui continua a�a cum o
planificase, �ntr#o bun� zi avea s� fie cel mai b�tr�n partener care �nc� mai
muncea Legisla�ia era via�a lui �i cele trei foste so�ii ale sale st�teau m�rturie.
Orice altceva ar fi atins, se distrugea, dar Rudolph era pionul pasionat, ideal
pentru o firm� important�.
La ora �ase dup�#amiaz� m� a�tepta �n biroul lui, pe care tronau teancuri de
dosare �n lucru. Polly �i secretarele plecaser�, la fel ca �i majoritatea
asisten�ilor �i func�ionarilor. Circula�ia pe holuri se reducea considerabil dup�
cinci �i jum�tate.
Am �nchis u�a �i m#am a�ezat pe un scaun.
� Credeam c� e�ti bolnav, a �nceput el.
� Plec, Rudolph, l#am anun�at c�t mai �ndr�zne� cu putin��, dar sim�eam un nod
�n stomac.
Rudolph d�du c�r�ile la o parte �i �nchise capacul stiloului foarte scump cu
care lucra.
� Te ascult.
� Plec de la firm�. Am o oferta de lucru pentru o firm� care se ocup� de
dreptul public.
� Nu fi prost, Michael.
� Nu sunt prost. M#am hot�r�t. �i vreau s� plec f�r� scandal.
� Vei deveni partener �n trei ani.
� Am g�sit un angajament mai convenabil.
Nu reu�i s� g�seasc� un r�spuns, a�a c� d�du, frustrat, ochii peste cap.
� Haide, z�u a�a, Mike. Doar n#o s� te la�i cople�it din cauza unui simplu
incident!
� Nu m� las cople�it, Rudolph. Nu fac dec�t s�#mi schimb domeniul de lucru.
� Nici unul dintre ceilal�i opt ostatici nu face a�a ceva.
� Bravo lor. Dac� sunt ferici�i a�a, m� bucur pentru ei. Pe l�ng� asta, ei
lucreaz� �n litigii, sunt ni�te p�s�ri rare.
� Unde te duci?
� La un Centru legal din apropiere de Logan Circle. E specializat �n problemele
oamenilor str�zii.
� Problemele oamenilor str�zii?
� Exact.
� C�t te pl�tesc?
� O avere, ce mai! Vrei s� faci o dona�ie centrului?
� �i#ai pierdut min�ile!
� E doar o mic� criz�, Rudolph. Am numai treizeci �i doi de ani, s�nt prea
t�n�r pentru crizele v�rstei mijlocii. M#am g�ndit s�#mi rezolv propria criz� mai
devreme.
� Ia#�i o lun� liber. Du#te �i lucreaz� cu oamenii str�zii, scoate#�i chestia
asta din minte �i pe urm� vino �napoi. Nu �i#ai ales bine momentul, Mike. �tii c�
suntem foarte mult �n urm� cu treaba.
� N#o s� mearg�, Rudolph. N#are nici un farmec s� plec, dac� �tiu c� am o
solu�ie de siguran��.
� Farmec? Te amuz� s� faci ceea ce faci?
� Categoric. G�nde�te#te ce amuzant ar fi s� lucrez f�r� s� stau mereu cu ochii
pe ceas.
� Dar Claire? La ea te#ai g�ndit? m� �ntreb� el, ar�t�ndu#mi c�t de profund�
era disperarea lui. Abia dac� o cuno�tea �i era cel mai pu�in �n m�sur�, din
�ntreaga firm�, s�#mi dea sfaturi matrimoniale.
� Claire e bine mersi, i#am r�spuns. A� dori s� plec vineri.
Rudolph, �nvins, scoase un geam�t. �nchise ochii �i cl�tin�, �ncet, din cap.
� Nu#mi vine s� cred...
� �mi pare r�u, Rudolph.
Ne#am str�ns m�inile �i ne#am promis s� ne �nt�lnim �ntr#o diminea�a, devreme,
la micul dejun, ca s� discut�m despre dosarele mele nefinalizate.
Nu doream ca Polly s� afle despre asta de la al�ii, a�a c� m#am dus �n biroul
meu �i i#am dat un telefon. Era acas�, �n Arlington, preg�tea cina. I#am stricat
ziua.
Am cump�rat ni�te m�ncare thailandez� �i am dus#o acas�.
 Am pus o sticl� de vin la frigider, am aranjat masa �i am �nceput s�#mi repet
replicile.

Dac� Claire b�nuia, cumva, o curs�, nu l�s� s� se vad�. De#a lungul anilor,
c�p�taser�m am�ndoi obiceiul s� ne ignor�m reciproc, pur �i simplu, ca s� nu ne
lu�m la b�taie. Drept urmare, nu ne pricepeam la tactici rafinate.
Dar �mi pl�cea ideea de a g�si o solu�ie pentru a mai �ndulci lucrurile; de a
preg�ti terenul pentru �oc, pentru ca apoi s� trec la atac. M#am g�ndit c� ar fi
dr�gu�, de�i fals, adic� perfect acceptabil �n situa�ia unei c�snicii distruse.
Era aproape zece; ea m�ncase �n fug�, cu multe ore �nainte, a�a c� am trecut
direct �n salon, cu paharele de vin. Am aprins focul �n c�min �i ne#am a�ezat �n
fotoliile noastre preferate. Dup� c�teva minute, am �nceput s� vorbesc.
� Trebuie s� st�m de vorb�.
� Ce s#a �nt�mplat? m� �ntreb� ea, deloc �ngrijorat�.
� M� g�ndesc s� plec de la Drake & Sweeney.
� Nu mai spune!
Sorbi o gur� de vin din pahar. �i admiram s�ngele rece. Fie c� se a�tepta la
asta, fie c� nu voia s�#�i arate �ngrijorarea.
� Da. Nu m� mai pot �ntoarce acolo.
� De ce?
� S�nt gata pentru o schimbare. Munca �n cadrul unei corpora�ii mi se pare,
brusc, plicticoas� �i lipsit� de importan�� �i vreau s� fac ceva ca s� ajut
oamenii.
� Dr�gu� din partea ta.
Se g�ndea deja la bani �i abia a�teptam s� v�d c�t �i va trebui s� ajung� la
acest subiect.
� De fapt, e admirabil din partea ta, Michael.
� �i#am povestit despre Mordecai Green. Centrul lui mi#a oferit o slujb�. �ncep
de luni.
� Luni?
� Da.
� A�adar, ai �i luat o hot�r�re.
� Da.
� F�r� s� discu�i cu mine. Nu am nimic de zis �i eu �n aceast� problem�?
� Nu pot s� m� mai �ntorc la firm�, Claire. Am vorbit cu Rudolph chiar azi.
�nc� o �nghi�itura de vin, din�ii pu�in mai str�n�i, o str�fulgerare de furie �
dar reu�i s� se controleze. �n privin�a asta era incredibil�.
Ne uitam la focul din c�min, hipnotiza�i de fl�c�rile portocalii.
� Pot s� te �ntreb ce efect va avea acest lucru asupra noastr�, din punct de
vedere financiar?
� Va schimba lucrurile.
� La c�t se ridic� noul t�u salariu?
� La treizeci de mii de dolari pe an.
� Treizeci de mii pe an, repet� ea Rosti cifra din nou, f�c�nd#o s� par� �i mai
mic� dec�t era. Asta e mai pu�in dec�t ce c�tig eu!
Salariul ei era de treizeci �i una de mii pe an, cifr� ce avea s� creasc�
dramatic �n anii urm�tori; nu era departe momentul �n care avea s� c�tige bani
serio�i. Pentru a respecta scopul discu�iei noastre, �mi propusesem s� nu m� las
impresionat de nici un fel de comentarii despre bani.
� Nimeni nu se ocup� de dreptul public pentru bani, i#am ripostat, �ncerc�nd s�
nu par pios. Din c�te �mi amintesc, tu nu te#ai dus la facultatea de medicin�
pentru bani.
Ca orice student la medicin� din �ar�, Claire �i �ncepuse studiile cu
jur�m�ntul c� nu banii erau cei care o atr�geau. Dorea s� ajute omenirea. Acela�i
lucru era valabil �i pentru studen�ii de la drept. Min�eam cu to�ii.
Privea focul �i f�cea socoteli �n minte. B�nuiam c� se g�nde�te la chirie.
Apartamentul era foarte frumos; la cele dou� mii �i cinci sute pe care le pl�team
lunar, ar fi trebuit s� fie �i mai frumos. Mobila era exact ce trebuia. Eram m�ndri
de locul �n care tr�iam � adresa potrivit�, case frumoase, terasate, un cartier de
lux �, dar ne petreceam prea pu�in timp acolo. �i rareori primeam musafiri. Mutarea
ar fi �nsemnat o schimbare, dar o puteam �ndura.
Fuseser�m �ntotdeauna deschi�i �n privin�a banilor; nu ne ascundeam nimic. Ea
�tia c� de�inem circa cincizeci �i una de mii de dolari �n fonduri mutuale �i
dou�sprezece mii �n contul bancar curent. M� uitam c�t de pu�in pusesem deoparte �n
�ase ani de c�snicie. C�nd cariera ta la o mare firm� se afla pe drumul cel bun, �i
se pare c� banii nu mai au sf�r�it.
� Cred c� va trebui s� facem ni�te schimb�ri, nu? spuse ea, privindu#m� cu
r�ceal�. Cuv�ntul "schimb�ri" era plin de implica�ii.
� Cu siguran��.
� S�nt obosit�, conchise Claire, termin�nd vinul din pahar �i �ndrept�ndu#se
spre dormitor.
Ce patetic, m#am g�ndit. Nici m�car nu aveam �n noi destul� ranchiun� pentru o
ceart� serioas�.
Sigur, �n�elegeam perfect noul meu statut de via��. O poveste minunat� � un
t�n�r avocat ambi�ios, transformat �ntr#un ap�r�tor al s�racilor, �ntoarce spatele
unei firme de prim� clas�, pentru a lucra pe nimic. Chiar dac� �i imagina c� �mi
pierdusem min�ile, Claire nu putea critica un sf�nt.
Am pus un butuc pe foc, mi#am mai turnat un pahar de vin �i am dormit pe
canapea.

13

Partenerii aveau o sala de mese privat�, la etajul opt, �i era considerat� o

onoare pentru un asociat s� m�n�nce acolo. Rudolph era genul de fraier care credea
c� o por�ie de terci irlandez, servit la �apte diminea�a �n camera lor special�, m�
putea ajuta s� revin la g�nduri mai bune. Cum puteam �ntoarce spatele unui viitor
pres�rat cu mese �n compania celor care de�ineau puterea?
Avea ve�ti grozave. Vorbise cu Arthur, seara t�rziu, �i era �n lucru o
propunere de a mi se acorda un an sabatic. Firma urma s� suplimenteze orice salariu
oferit ce centrul legal. Era o cauz� meritorie �i ei trebuiau s� fac� mai mult
pentru drepturile celor s�raci. Eu urma s� fiu considerat drept avocatul pro bono
desemnat timp de un an �ntreg, pentru ca ei s� se simt� mai bine. M#a� fi re�ntors
cu bateriile �nc�rcate, cu celelalte interese satisf�cute �i cu talentele din nou
orientate spre gloria firmei Drake & Sweeney.
Eram impresionat �i uimit de ideea asta, a�a c� nu o puteam refuza, pur �i
simplu. I#am promis s� reflectez, �i asta foarte repede. M#a avertizat c�
propunerea trebuia aprobat� de comitetul executiv, pentru c� eu nu eram partener.
Firma nu avusese niciodat� �n vedere o astfel de �ntrerupere pentru un asociat.
Rudolph dorea cu disperare s� m� conving� s� r�m�n la ei, iar asta avea prea
pu�in de#a face cu amici�ia dintre noi. Divizia antitrust, din care f�ceam parte,
era cople�it� de treab� �i avea nevoie de cel pu�in �nc� doi asocia�i de baz�, cu
experien�a mea. Momentul plec�rii mele era c�t se poate de prost ales, dar pu�in
�mi p�sa. Firma avea opt sute de avoca�i. Aveau toate �ansele s� g�seasc� oamenii
de care aveau nevoie.
Cu un an �nainte, adusesem firmei beneficii de aproape �apte sute cincizeci de
mii de dolari. De asta m�ncam �n salonul lor preten�ios �i ascultam planurile
urgente f�cute de ei pentru a m� p�stra. Era, de asemenea, logic s�#mi iau salariul
anual obi�nuit, s�#l tr�ntesc �n bra�ele oamenilor str�zii sau s�#l dau pentru
orice scopuri caritabile doream, pentru ca apoi, dup� un an, s� fiu tentat s� m�
�ntorc.
Dup� ce a terminat cu ideea anului sabatic, am trecut la revizuirea problemelor
celor mai presante din activitatea mea. Tocmai alc�tuiam o list� cu ce trebuia
f�cut, c�nd Braden Chance s#a a�ezat la o mas� din apropiere. La �nceput nu m#a
v�zut. �n sal� se aflau vreo doisprezece parteneri, fiecare a�ezat singur, la c�te
o mas�, citind ziarul, c�t se poate de �nsingura�i, c�t se poate de ad�nci�i �n
�tirile de diminea��. Am �ncercat s�#l ignor, dar, �n cele din urma, m#am uitat
spre el �i l#am surprins privindu#m� dispre�uitor.
� Bun� diminea�a, Braden, am rostit cu voce tare, surprinz�ndu#l �i f�c�ndu#l
pe Rudolph s� se r�suceasc� �n scaun, ca s� vad� cu cine vorbeam.
Chance r�spunse cu o �nclinare a capului, f�r� s� spun� nimic �i, brusc, deveni
mai interesat de p�inea pr�jit� de pe mas�.
� �l cuno�ti? m� �ntreb� Rudolph �n �oapt�.
� Am avut ocazia s� ne �nt�lnim, i#am r�spuns.
�n timpul scurtei noastre ciocniri din biroul lui, Chance �mi ceruse s�#i spun
cine era partenerul al c�rui subaltern eram. �i d�dusem numele lui Rudolph. Era
evident c� Braden nu f�cuse nici o pl�ngere.
� Un m�gar, spuse Rudolph, abia auzit.
P�rerea era unanim�. Rudolph �ntoarse o pagin�, uit� imediat de Chance �i
reveni la discu�ia noastr�. Erau multe lucruri nefinalizate pe biroul meu.
M#am trezit g�ndindu#m� la Chance �i la dosarul evacu�rii. Omul era cam
molatic, cu pielea palid�, tr�s�turi delicate �i �i d�dea impresia de fragilitate.
Nu mi#l imaginam �n strad�, verific�nd depozite abandonate pline de locatari
ilegali, murd�rindu#�i m�inile ca s� fie sigur c� �i face bine treaba. Cu siguran��
c� nici nu se �nt�mpla a�a; avea asisten�ii lui. Chance st�tea la birou �i
supraveghea completarea documentelor legale, �ncas�nd c�teva sute de dolari pe or�
de la clien�i, �n vreme ce nenum�ra�ii Hector Palma ai firmei se ocupau de
detaliile nepl�cute. Chance lua masa �i juca golf cu directorii executivi de la
RiverOaks; acela era rolul lui, ca partener al firmei.
Probabil nici nu cuno�tea numele oamenilor evacua�i din depozitul de�inut de
RiverOaks/TAG � �i de ce le#ar fi cunoscut? Erau doar ni�te locatari ilegali, f�r�
nume, f�r� fe�e, f�r� cas�. El nu era de fa�� c�nd poli�i�tii i#au scos cu for�a
din micile lor ad�posturi �i i#au aruncat �n strad�. Probabil �ns� c� Hector Palma
a v�zut ce s#a �nt�mplat.
Iar dac� Chance nu cuno�tea numele lui Lontae Burton �i ale copiilor ei, atunci
nu putea face leg�tura �ntre evacuare �i moartea lor. Sau poate c� �tia. Poate c�
�i spusese cineva.
La acele �ntreb�ri trebuia s� r�spund� Hector Palma, �i �nc� repede. Era
miercuri. Eu plecam vineri.
Rudolph �ncheie micul nostru dejun la ora opt, tocmai la timp pentru a se
�nt�lni, �n biroul s�u, cu ni�te oameni foarte importan�i. Eu m#am �ndreptat spre
birou �i am citit ziarul Post. Prezenta o poz� cutremur�toare cu cele cinci sicrie
�nchise din sanctuar, al�turi de o relatare �n detaliu a serviciului funerar �i a
mar�ului ce a urmat.
Exista �i un editorial, o provocare bine formulat�, c�tre noi to�i, cei care
aveam ce m�nca �i un acoperi� deasupra capului, s� st�m �i s� ne g�ndim la femeile
de felul lui Lontae Burton din ora�ul nostru. Ele nu plecau nic�ieri. Nu puteau fi
m�turate de pe strad� �i depozitate �ntr#un loc ascuns, pentru ca noi s� nu mai fim
nevoi�i s� le vedem. Ele locuiau �n ma�ini, se ad�posteau �n bar�ci, �nghe�au �n
corturi improvizate, dormeau pe b�ncile din parcuri �i a�teptau la r�nd, pentru
c�te un pat, �n ad�posturile aglomerate �i, uneori, periculoase. Locuiam �n acela�i
ora�; ele constituiau o parte a societ�ii noastre. Dac� nu le ajutam, num�rul lor
avea s� creasc�. �i ar fi continuat s� moar� pe str�zile noastre.
Am decupat editorialul din ziar �i l#am pus cu grij� �n portofel.
Prin re�eaua de asisten�i, am luat leg�tura cu Hector Palma. Nu era �n�elept
s�#l abordez direct; era de a�teptat ca Chance s� stea la p�nd�.
Ne#am �nt�lnit �n biblioteca principal�, de la etajul trei, �ntre teancuri de
c�r�i, departe de camerele de luat vederi �i ochii indiscre�i. Omul era foarte
nervos.
� Tu ai pus dosarul acela pe biroul meu? l#am �ntrebat, f�r� nici o
introducere. Nu aveam timp de jocuri.
� Ce dosar? �ntreb� el, c�sc�nd ochii �mprejur, de parc� eram urm�ri�i de
oameni �narma�i.
� Evacuarea RiverOaks/TAG. Tu te#ai ocupat de ea, nu?
Nu �tia c�t de multe cunosc, sau c�t de pu�ine.
 � Da, recunoscu el.
� Unde e dosarul?
Trase o carte dintr#un raft, purt�ndu#se ca �i cum am fi fost am�ndoi cufunda�i
�n studiu.
� Toate dosarele s�nt la Chance.
� �n biroul lui?
� Da. �nchise �ntr#un fi�et.
Vorbeam am�ndoi �n �oapt�. Nu avusesem emo�ii cu privire la aceast� �nt�lnire,
dar m#am trezit arunc�nd priviri �n jur.
Oricine ne#ar fi observat �nt�mpl�tor ar fi ajuns la concluzia c� puneam ceva
la cale.
� Ce cuprinde dosarul?
� Chestii teribile.
� Spune#mi �i mie.
� Am nevast� �i patru copii. Nu#mi convine s� fiu dat afar�.
� Ai cuv�ntul meu.
� Tu pleci. Ce#�i mai pas�.
Ve�tile circulau repede, dar nu eram surprins. M� �ntrebam adesea cine b�rfe�te
mai mult, avoca�ii sau secretarele lor. Probabil c� asisten�ii.
� De ce ai pus dosarul pe biroul meu? l#am �ntrebat.
El �ntinse m�na dup� �nc� o carte, apoi se �ndrept� spre cap�tul culoarului.
L#am urmat, sigur c� nu se mai afla nimeni �n preajma noastr�. S#a oprit �i a luat
alt� carte; mai avea ceva de spus.
� Am nevoie de dosarul acela, i#am spus.
� Nu e la mine.
� Atunci, cum pot s� pun m�na pe el?
� Va trebui s�#l furi.
� �n regul�. De unde iau o cheie?
M� privi atent pre� de o clip�, nesigur c�t de hot�r�t eram.
� Eu nu am cheie, mi#a r�spuns.
� Cum ai f�cut rost de lista celor evacua�i?
� Nu �tiu despre ce vorbe�ti.
� Ba �tii foarte bine. Tu ai pus#o pe biroul meu.
� E�ti nebun de legat, s#a r�stit el �i a plecat.
Am a�teptat s� se opreasc�, dar �i#a continuat drumul pe l�ng� r�ndurile de
rafturi, pe l�ng� teancurile de c�r�i, ie�ind din bibliotec� pe u�a din fa��.

Nu aveam de g�nd s� muncesc pe rupte �n ultimele trei zile de lucru la firm�,

indiferent ce#l f�cusem pe Rudolph s� cread�. Mi#am acoperit biroul cu tot felul de
documente antitrust, am �nchis u�a, m#am uitat pe pere�i �i am z�mbit privind toate
lucrurile pe care le l�sam �n urm�. Cu fiecare r�suflare, presiunea cre�tea. Nu mai
aveam de g�nd s� accept s� lucrez tiranizat de ceas. Gata cu s�pt�m�nile de optzeci
�i patru de ore lucr�toare, numai pentru c� al�i colegi, mai ambi�io�i, ar putea
face optzeci �i cinci. Gata cu lingu�irea superiorilor mei. Gata cu co�marurile
despre u�a parteneriatului, care mi s#ar fi putut �nchide �n fa��.
L#am sunat pe Mordecai �i am acceptat, oficial, oferta. Inten�ionam s� �ncep de
luni, dar el dorea s� trec pe acolo mai devreme, orientativ. R�dea �i f�cea glume
despre cum avea s� g�seasc� banii necesari pentru salariul meu. M� g�ndeam la
ambian�a din Centrul legal de pe Strada 14 �i m� �ntrebam care dintre birourile
neocupate �i pline de dosare va deveni al meu. Ce importan�� avea?
Spre sear�, mi#am ocupat mare parte din timpul r�mas accept�nd salutul sobru al
prietenilor �i colegilor, c�t se poate de convin�i c� �mi pierdusem min�ile.
Am suportat totul cu bine. La urma urmelor, nu mai era mult p�n� s� devin un
adev�rat sf�nt.

�n acest timp, so�ia mea consulta un avocat specializat �n divor�uri, o femeie

ce avea reputa�ia unei lupt�toare nemiloase.
 La ora �ase, c�nd am ajuns acas� � destul de devreme � Claire m� a�tepta. Masa
din buc�t�rie era acoperit� cu noti�e �i imprimante de calculator. Aparatul era
gata. Claire m� primi cu r�ceal� �i bine preg�tita. De data asta, eu am fost cel
care a picat �n curs�.
� Propun s� divor��m, pe motivul unor diferen�e ireconciliabile, �ncepu ea,
amabil�. Nu ne certam. Nu ne ar�tam, unul pe altul, cu degetul. Accept�m ceea ce nu
am fost �n stare s� spunem � c� aceasta c�snicie a luat sf�r�it.
S#a oprit, a�tept�nd s� spun �i eu ceva. Nu puteam s� fiu surprins. Se
hot�r�se; ce rost avea s� obiectez? Trebuia s� par la fel de calculat ca �i ea.
Sigur c� da, i#am r�spuns, �ncerc�nd s� par c�t mai non�alant. Parc� sim�eam o
u�urare la g�ndul c� eram, �n sf�r�it, cinsti�i. Dar m� deranja faptul c� ea �i
dorea divor�ul mai mult dec�t mine.
Ca s� r�m�n� la comand�, Claire a amintit despre �nt�lnirea avut� cu Jacqueline
Hume, avocatul ei de divor�, tr�ntind numele acestei femei de parc� ar fi pus
mortar peste c�r�mizi �i ad�ugind, �n beneficiul meu, p�rerile servite de
purt�toarea ei de cuv�nt.
� De ce ai angajat un avocat? am �ntrebat#o eu.
� Vreau s� fiu sigur� c� sunt protejat�.
� �i crezi c� a� profitat de pe urma ta?
� Tu e�ti avocat. Eu am nevoie de un avocat. Asta#i tot.
� Ai fi putut economisi o mul�ime de bani dac� n#o angajai pe ea, i#am spus,
�ncerc�nd s� nu m� las cu nimic mai prejos. La urma urmelor, era vorba de un
divor�.
� Dar acum m� simt mult mai bine.
Mi#a �nm�nat documentul cu num�rul 1 din dosar, o dovad� a propriet�ilor �i
obliga�iilor noastre. Documentul 2 era propunerea de partaj. Deloc surprinz�tor,
Claire inten�iona s� ob�in� majoritatea. Aveam �mpreun� dou�sprezece mii dolari
bani ghea�� �i ea voia jum�tate pentru plata creditului bancar al ma�inii ei. Nu se
men�iona nimic despre cei �aisprezece mii pe care eu �i datoram pentru Lexus. Voia
patruzeci de mii, din cincizeci �i una de mii pe care �i de�ineam �n fonduri
mutuale. Mie �mi r�m�nea fondul de la firm�.
� N#a� zice c� e o �mp�r�eal� egal�, i#am spus.
� Nici n#o s� fie egal�, mi#a r�spuns ea, cu siguran�a celui care se simte
protejat de un c�ine de paz�.
� De ce nu?
� Pentru c� eu sunt cea care trece printr#o criz� de v�rst� medie.
� Deci, e vina mea?
� Nu vorbeam de vinov�ie. �mp�r�im ceea ce avem �n comun. Pentru motive
cunoscute numai de tine, ai hot�r�t s� reduci cele nou�zeci de mii de dolari pe
care �i c�tigai pe an. De ce s� suf�r eu consecin�ele? Avocata e sigur� c� poate
convinge un judec�tor c� ac�iunile tale ne#au ruinat financiar. Ai poft� de o criz�
de nebunie, n#ai dec�t. Dar s� nu#�i faci iluzii c� m� po�i l�sa s� fl�m�nzesc.
� Nici o �ans�.
� N#am de g�nd s� m� cert.
� Nici eu n#a� face a�a ceva, dac� a� primi totul.
M� sim�eam obligat s� fac pu�in scandal. Nu puteam �ncepe s� �ip�m unul la
altul �i s� arunc�m cu c�te un obiect. Doar nu era s� izbucnim �n pl�ns �i nici nu
ne puteam arunca acuza�ii murdare despre adultere sau dependen�� de droguri. Ce fel
de divor� era �sta?
Unul foarte steril. Claire se hot�r� s� m� ignore �i s� revin� la lista ei de
noti�e, preg�tit� f�r� �ndoial� de purt�toarea ei de cuv�nt.
� Apartamentul e �nchiriat p�n� �n 13 iunie �i voi r�m�ne aici p�n� atunci.
Asta �nseamn� zece mii de chirie.
� C�nd vrei s� plec?
� C�t de repede dore�ti.
� �n regul�.
Dac� dorea s� plec, n#aveam de g�nd s� m� rog de ea ca s� r�m�n. Era un
exerci�iu de rezisten��. Care dintre noi ar�ta mai mult dispre� celuilalt?
Aproape c� �mi venea s� spun cine �tie ce t�mpenie, de genul: "Vrei s� aduci pe
altcineva �n loc?" Doream s� o scutur, s� o fac s� renun�e la atitudinea asta
ostil�.
�n loc de asta, mi#am p�strat s�ngele rece.
� Voi pleca �nainte de sf�r�itul s�pt�m�nii, i#am spus.
Nu mi#a r�spuns, dar nici nu a reac�ionat �n vreun fel.
� De ce crezi tu c� ai dreptul la 80% din fondurile mutuale? am �ntrebat#o.
� Nu primesc 80%. Dau zece mii pe chirie, alte trei mii pe alte servicii, dou�
mii ca s�#�i achit c�r�ile comune de credit �i mai avem cam �ase mii �n impozite
impuse �n comun. Reiese un total de dou�zeci �i una de mii.
Documentul 3 era o lista am�nun�it� a propriet�ilor personale, �ncep�nd cu
obiectele din salon �i sf�r�ind cu dormitorul gol. Nici unul dintre noi nu ar fi
�ndr�znit s� se certe pe oale �i crati�e, a�a c� �mp�r�irea a fost f�cut� la mica
�n�elegere. Ia ce vrei, i#am spus de c�teva ori, mai ales c�nd e vorba de prosoape
sau a�ternuturi de pat. Am negociat c�teva lucruri, dar cu fine�e. Pozi�ia mea �n
unele cazuri era dictat� mai degrab� de refuzul mi�c�rii, dec�t de m�ndria de
proprietar.
�mi doream televizorul �i c�teva farfurii. Brusc, redeveneam un b�rbat singur
�i nu m� vedeam mobil�nd o cas� nou�. Claire, pe de alt� parte, �i pierduse ore
�ntregi tr�ind �n viitor.
Dar a fost corect�. Am terminat cu monotonia documentului 3 �i, de comun acord,
am declarat partajul echitabil. Urma s� semn�m o conven�ie de separare, s� a�tept�m
�ase luni, pentru ca apoi s� mergem �mpreun� la tribunal �i s� punem, oficial,
cap�t uniunii noastre.
Nici unul dintre noi nu dorea s� mai stea la discu�ii. Mi#am luat haina �i am
plecat �ntr#o lung� plimbare pe str�zile din Georgetown, �ntreb�ndu#m� cum fusese
posibil ca via�a s� se schimbe at�t de radical.
Erodarea c�sniciei noastre fusese lent�, dar sigur�. Schimbarea carierei
fiec�ruia dintre noi avusese efecte de �oc. Lucrurile mergeau mult prea repede, dar
eram incapabil s� le opresc.

14

Ideea anului sabatic a fost ucis� �n fa�� de c�tre comitetul executiv. De�i era
de presupus c� nimeni nu trebuia s� afle ce se �nt�mpl� �n �edin�ele secrete ale
acelui grup, un Rudolph foarte sumbru mi#a comunicat c� s#ar fi creat un precedent
nedorit, �ntr#o firm� at�t de mare, asigurarea unui an de pauz� pentru un asociat
ar fi putut duce la apari�ia multor certuri din partea altor nemul�umi�i.
Nu exista nici o solu�ie de rezerv�. Dac� ie�eam pe u��, puteam fi sigur c� o
vor tr�nti �n urma mea.
� E�ti sigur c� �tii ce faci? m� �ntreb� el, r�mas �n picioare �n fa�a biroului
meu. Pe podea, l�ng� el, tronau dou� cutii mari de carton. Polly �ncepuse deja s�
�mpacheteze m�run�i�urile care �mi apar�ineau.
� S�nt sigur, i#am z�mbit. Nu#�i face griji pentru mine.
� Eu am �ncercat.
� Mul�umesc, Rudolph.
A plecat, cl�tin�nd din cap.
Dup� ofensiva lui Claire, cu o sear� �nainte, nu mai reu�isem s� m� g�ndesc la
anul sabatic. Alte g�nduri mai urgente m� cople�eau. Eram pe punctul de a divor�a
�i devenisem, la r�ndul meu, un om singur, f�r� ad�post. Brusc, am �nceput s�#mi
fac griji pentru un apartament nou, ca s� nu mai vorbesc de slujba nou�, biroul �i
viitoarea carier�. Am �nchis u�a �i am �nceput s� studiez sec�iunea de afaceri
imobiliare, dosarele secrete.
Puteam vinde ma�ina, ca s� scap de rata lunar� de 480 de dolari. Mi#a� fi
cump�rat o ma�in� la m�na a doua, pe care s� o asigur pentru o sum� gras� �i s�
a�tept s� dispar� �n �ntunecimea noului meu cartier. Dac� doream un apartament
decent �n capital�, era limpede c�, �n cea mai mare parte, noul meu salariu avea s�
se duc� pe chirie.
 Mi#am luat pauza de pr�nz mai devreme �i am pierdut dou� ore alerg�nd prin
centrul ora�ului dup� un apartament. Cel mai ieftin era o fund�tur�, cu o chirie de
o mie o sut� de dolari pe lun�, mult prea mult pentru un avocat al str�zii.

�nc� un dosar m� a�tepta, la �ntoarcere; simplu, maroniu, tipic avoc�esc, f�r�

nimic scris pe copert�. A�ezat pe birou, �n acela�i loc ca �i primul. �n interior,
dou� chei fixate cu band� adeziv� pe partea sting� �i o not� b�tut� la ma�in�,
prins� cu o agrafa �n dreapta. Nota cuprindea urm�toarele:
"Cheia de deasupra este de la u�a biroului lui Chance. Cheia de dedesubt este
de la sertarul de sus al fi�ierului de sub fereastr�. Copiaz� �i pune totul la loc.
Aten�ie, Chance e foarte suspicios. Arunc� cheile."
Polly �i f�cu apari�ia pe nea�teptate, a�a cum se �nt�mpla adesea; nici o
b�taie �n u��, nici un sunet, doar o prezen�� fantomatic� �n camer�. Era bosumflat�
�i nu �mi d�dea aten�ie. Lucram �mpreun� de patru ani �i se pretindea r�v�it� de
plecarea mea. Nu eram chiar a�a de apropia�i. Putea s�#�i g�seasc� un alt �ef �n
numai c�teva zile. Era o persoan� foarte dr�gu��, dar numai la ea nu#mi st�tea
g�ndul.
Am �nchis repede dosarul, ne�tiind dac� �l v�zuse. Am a�teptat o clip�, �n timp
ce ea �i f�cea de lucru cu cutiile mele. N#a f�cut nici un comentariu � dovad�
clar� a faptului c� nu#l observase. Dar, cum putea vedea din hol tot ce se �nt�mpla
�n biroul meu, nu#mi puteam imagina cum ar fi putut Hector, sau oricine altcineva,
s� intre �i s� ias� f�r� s� fie v�zut.
Barry Nuzzo, ostatic al�turi de mine �i prieten, trecu pe la birou pentru o
discu�ie serioas� cu mine. �nchise u�a �i ocoli cutiile. Eu nu doream s� discut
despre plecarea mea, a�a c� i#am vorbit despre Claire. So�ia lui �i Claire erau,
am�ndou�, din Providence, fapt care p�rea, �n mod ciudat, de o importan�� aparte la
Washington. Ne �nt�lniser�m cu ei de c�teva ori �n ultimii ani, dar prietenia de
grup avusese aceea�i evolu�ie ca �i c�snicia mea.
Se ar�t� surprins, apoi trist, dar reu�i s� p�streze aparen�ele.
� Ai o luna proast�, �mi spuse. �mi pare r�u.
� C�derea asta dureaz� de mult� vreme, i#am r�spuns.
Am vorbit despre zilele bune de alt�dat�, despre cei care veniser� �i
plecaser�. Nu catadicsiser�m s� discut�m despre �nt�lnirea cu "Domnul" la o bere,
ceea ce, dintr#o dat�, mi se p�rea ciudat. Doi prieteni se confrunt� �mpreun� cu
moartea, scap� cu bine �i s�nt prea ocupa�i ca s� se ajute s� treac� peste �ocul
ulterior.
P�n� la urm�, am ajuns �i la subiectul cel mai important; cutiile din mijlocul
podelei f�ceau imposibil� evitarea lui. Am �n�eles c� incidentul fusese motivul
acestei conversa�ii.
� �mi pare r�u c� te#am dezam�git, spuse el.
� Ei, nu#�i face griji, Barry.
� Nu, vorbesc serios. Ar fi trebuit s� fiu aproape de tine.
� De ce?
� Pentru c� e clar c� �i#ai pierdut min�ile, spuse el, r�z�nd. �ncercam s�
savurez umorul lui.
� Da, s�nt cam nebun �n clipa asta, presupun, dar o s�#mi treac�.
� Nu, z�u a�a, am auzit c� ai probleme. Am �ncercat s� te caut s�pt�m�na
trecut�, dar plecase�i. Am fost �ngrijorat �n privin�a ta, dar trec printr#o
perioad� cumplit�, �tii tu, ca#ntotdeauna.
� �tiu.
� �mi pare sincer r�u c� nu am fost aici, Mike. �mi pare r�u.
� Fii serios. �nceteaz�.
� To�i ne#am speriat cumplit, dar tu ai fi putut fi lovit.
� Ne#ar fi putut omori pe to�i, Barry. Daca dinamita era adev�rat� �i nu#l
nimereau, bum! S� nu ne mai g�ndim.
� Ultimul lucru de care �mi aduc aminte este c�, �n timp ce noi ne chinuiam s�
ie�im afar�, tu erai plin de s�nge �i �ipai a�a c� am crezut c� ai fost lovit. Noi
am ie�it afar�, r�nd pe r�nd, al�ii ne luau �n bra�e, �ipau �i am a�teptat
explozia. M#am g�ndit: Michael e tot acolo �i e r�nit. Ne#am oprit l�ng� lifturi.
Cineva ne#a t�iat leg�turile de la mini �i m#am �ntors, la timp ca s� te v�d c�nd
te#au luat poli�i�tii. �in minte s�ngele. Era foarte mult s�nge, fir#ar s� fie.
Nu i#am r�spuns. Avea nevoie s� se confeseze. �ntr#o oarecare m�sur�, �i u�ura
con�tiin�a. �i putea raporta, lui Rudolph �i altora, c� m�car �ncercase s� m�
conving� s� renun�.
� Tot drumul, p�n� jos, m#am �ntrebat f�r� �ncetare: Oare Mike a fost lovit?
Oare Mike a fost lovit? Nimeni nu �tia. A trecut o or� �ntreag� p�n� ce ni s#a spus
c� e�ti bine. Aveam de g�nd s� te sun c�nd ajung acas�, dar copiii nu m#au l�sat �n
pace nici o clip�. Trebuia s� o fac.
� Nu#�i face probleme.
� �mi pare r�u, Mike.
� Te rog, nu mai spune asta. S#a terminat, gata. Puteam vorbi zile �ntregi �i
nu s#ar fi schimbat nimic.
� C�nd te#ai hot�r�t s� pleci?
A trebuit s� reflectez o clipa pentru a#i r�spunde. R�spunsul sincer era:
duminic�, �n momentul �n care Bill a tras cear�afurile �i l#am v�zut pe micu�ul meu
Ontario, care �i g�sise, �n sf�r�it, lini�tea. Atunci �i acolo, �n morga ora�ului,
am devenit alt om.
� �n weekend, i#am r�spuns, f�r� alte explica�ii. Nici nu avea nevoie de a�a
ceva.
A cl�tinat din cap, de parc� cutiile de carton ar fi fost acolo mai ales din
vina lui. Am hot�r�t s�#l ajut.
� Nu m#ai fi putut opri, Barry. Nimeni nu ar fi putut s� o fac�.
Atunci a �nceput s� dea din cap, �n semn de aprobare, pentru c�, �ntr#un fel,
�n�elesese. C�nd vezi un pistol �n fa��, timpul se opre�te �i apar priorit�ile �
Dumnezeu, familia, prietenii. Banii r�m�n pe ultimul loc. Firma �i cariera par tot
mai �ndep�rtate c�nd auzi tic�itul ceasului �i te g�nde�ti c� ar putea fi ultima zi
din via�a ta.
� Dar tu? l#am �ntrebat. Tu ce mai faci?
Firma �i cariera r�m�n departe doar pentru c�teva ore scurte.
� Joi am �nceput un proces. De fapt, tocmai �l preg�team, c�nd ne#a �ntrerupt
"Domnul". Nu#i puteam cere judec�torului o am�nare, deoarece clientul a�tepta de
patru ani s� se stabileasc� data procesului. A�a c� am intrat �n priz�, am �nceput
procesul �i nu ne#am mai oprit motoarele. Procesul ne#a salvat.
Sigur c� a�a s#a �nt�mplat. Munca te vindec�, te salveaz� chiar �i la Drake &
Sweeney. �mi venea s� m� pr�p�desc de ris, pentru c� �n urm� cu dou� s�pt�m�ni �i
eu a� fi g�ndit la fel.
� Bravo, am zis. Ce frumos. Prin urmare totul e �n regul�?
� Normal.
Era avocat de litigii, un mascul feroce, cu pielea de Teflon. �ns� avea trei
copii, a�a c� nu#�i putea permite luxul unei devieri la treizeci �i nu#�tiu#c�i de
ani.
Timpul lui era pre�ios. Ne#am str�ns m�inile, ne#am �mbr�i�at �i ne#am f�cut
obi�nuitele promisiuni de a p�stra leg�tura.

Am �inut u�a �nchis� ca s� pot s� m� uit �n dosar �i s� decid ce era de f�cut.

Curind am �nceput s� fac presupuneri. �n primul rind, cheile trebuiau s� se
potriveasc�. �n al doilea r�nd, nu putea fi o curs�; nu �tiam s� am du�mani �i,
oricum, m� preg�team s� plec. Trei, dosarul se afla, �ntr#adev�r, �n birou, �n
sertarul fi�etu#lui de sub fereastr�. Patru, era posibil s�#l iau f�r� s� fiu
prins. Cinci, putea fi copiat �n timp scurt. �ase, putea fi retumat dup� aceea, ca
�i cum nu s#ar fi �nt�mplat nimic. �apte, �i asta era cel mai important, con�inea
�ntr#adev�r dovada aceea nenorocit�.
Mi#am scris toate astea pe un blocnotes. Scoaterea unui dosar reprezenta un
motiv pentru concedierea imediata, dar nu#mi p�sa de asta. Acela�i lucru era
valabil �i �n privin�a prinderii mele �n biroul lui Chance, nu aveam dreptul s�
cotrob�i acolo.
 Copierea dosarului reprezenta o provocare. Cum nici un dosar al firmei nu avea
mai pu�in de c�iva centimetri grosime, exista posibilitatea s� am nevoie de o sut�
de foi xerox, �n cazul �n care � fi copiat totul. Trebuia s� stau �n fa�a
aparatului c�teva minute, expus. Asta ar fi fost prea periculos. Secretarele �i
func�ionarii se ocupau cu copiatul, nu avoca�ii. Ma�inile erau concepute dup�
�nalte tehnologii, complicate, �i, f�r� �ndoial�, riscam s� se blocheze la prima
ap�sare de buton. �n plus, erau codificate � trebuia s� ape�i ni�te butoane, pentru
ca fiecare copie s� �ncarce nota de plat� a unui client. Iar aparatele se aflau �n
spa�ii deschise. Nu#mi aminteam s� fi v�zut m�car unul singur �ntr#un col�. Poate
c� a� fi g�sit unul, �ntr#o alt� sec�ie a firmei, dar prezen�a mea acolo ar fi
trezit suspiciuni.
Trebuia s� ies din cl�dire cu dosarul asupra mea, adic� s� fiu la un pas de un
delict. N#a� fi furat dosarul, ci doar l#a� fi �mprumutat
La ora patru, am trecut prin sec�ia de imobiliare cu m�necile suflecate, �in�nd
�n bra�e un teanc de dosare, ca �i cum a� fi avut treburi serioase pe acolo. Hector
nu era la locul lui. Braden Chance era la birou, cu u�a �ntredeschis�, �ip�nd
strident la telefon. O secretar� mi#a z�mbit c�nd am trecut pe l�ng� ea. N#am v�zut
nici o camer� video de securitate pe sus. La unele etaje erau destule; la altele,
nu. Cine s� fure secrete din domeniul imobiliar?
Am plecat la ora cinci. Mi#am cump�rat sandvi�uri de la un fast food �i m#am
�ndreptat spre noul meu serviciu.

Partenerii mei erau �nc� acolo, a�tept�ndu#m�. Sofia �mi adres� chiar un z�mbet
c�nd �mi d�du m�na, dar numai pentru o clipa.
� Bine ai venit la bord, spuse Abraham cu gravitate, de parc� n#a� fi urcat pe
un vas ce se preg�tea s� se scufunde.
Mordecai �mi f�cu semn cu bra�ele spre o camera micu�� de l�ng� biroul lui.
� Ce zici de asta? m� �ntreb� el. Apartamentul E.
� Frumos, i#am spus, p�ind �n noul meu birou. Avea cam jum�tate din m�rimea
celui din care tocmai plecasem. Masa de lucru de la firm� nu ar fi avut loc acolo.
Patru fi�ete, fiecare de alt� culoare, erau sprijinite de un perete. Camera era
luminat� de un simplu bec care at�rna din tavan. Nu se vedea nici un telefon.
� �mi place, am spus, �i nu min�eam.
� M�ine �i punem �i telefon, spuse el, tr�g�nd jaluzeaua peste fereastra
simpl�. Ultimul care a lucrat aici a fost un avocat t�n�r, pe nume Banebridge.
� Ce s#a �nt�mplat cu el?
� N#a rezistat din cauza banilor.
Se �nnopta �i Sofia p�rea ner�bd�toare s� plece. Abraham se retrase �n biroul
lui. �mpreun� cu Mordecai, am m�ncat la biroul lui sandvi�urile pe care le adusesem
eu �i cafeaua proasp�t� f�cut� de el.
Copiatorul era unul masiv, fabricat �n anii '80, f�r� panouri codificate �i
ceilal�i clopo�ei �i semnale preferate la fosta mea firm�. Copiatorul era amplasat
�ntr#un col�, l�ng� una dintre cele patru mese de lucru pe care erau puse dosarele
vechi.
� La ce or� pleci disear�? l#am �ntrebat pe Mordecai, printre �nghi�ituri.
� Nu �tiu. Cam �ntr#o or�, a�a cred. De ce?
� De curiozitate. M� �ntorc la Drake & Sweeney vreo dou� ore, pentru treburi de
ultim� or� pe care vor s� le termin. Pe urm�, a� vrea s� aduc o parte din
m�run�i�urile mele de la firm� aici, disear�. Se poate?
Mordecai mesteca o �mbuc�tur�. Deschise un sertar, trase de acolo un lan� pe
care se aflau trei chei �i �l arunc� spre mine.
� Po�i s� vii �i s� pleci c�nd dore�ti, �mi spuse.
� S�nt �n siguran��?
� Nu. A�a c� fii atent Parcheaz� �n fa��, c�t mai aproape de u�a de la intrare.
Mergi repede. �ncuie#te �n�untru.
Probabil c� observase groaza oglindit� �n ochii mei, c�ci ad�ug�:
� Obi�nuie�te#te cu asta. Fii de�tept.
M#am �ndreptat rapid, ca un tip de�tept ce eram, spre ma�in�, la �ase �i
jum�tate. Trotuarul era pustiu; nici huligani, nici focuri de arm�, nici m�car o
zg�rietur� pe ma�in�. M� sim�eam m�ndru de mine c�nd am deschis portiera �i am
plecat. Poate c� eram �n stare s� supravie�uiesc pe str�zi.

Drumul cu ma�ina �napoi p�n� la Drake & Sweeney mi#a luat unsprezece minute.
Dac� aveam nevoie de o jum�tate de or� ca s� copiez dosarul lui Chance, �nsemna c�
l#a� fi �inut cam o or�. Cu condi�ia ca totul s� mearg� bine. Iar el nu avea s�
afle niciodat�. Am a�teptat p�n� la opt, apoi am pornit, cu un aer firesc, spre
sec�ia imobiliar�, suflec�ndu#mi din nou m�necile, ca �i cum munceam din greu.
Holurile erau pustii. Am b�tut la u�a lui Chance, f�r� s� primesc r�spuns. U�a
era �ncuiat�. Am verificat toate birourile, pe rind, b�t�nd mai �nt�i �ncet, apoi
mai tare, pentru ca �n final s� rotesc minerul. Cam jum�tate dintre ele erau
�ncuiate. �n dreptul fiec�rui col� al holului, verificam dac� exist� camere video.
M#am uitat prin s�lile de �edin�e �i secretariate. Nu era nici �ipenie. Cheia de la
u�a lui era exact ca a mea, de aceea�i culoare �i m�rime. Mergea perfect �i m#am
trezit, dintr#o dat�, �ntr#un birou �ntunecat, �ntreb�ndu#m� dac� s� aprind sau nu
lumina. Cineva aflat �n trecere n#ar fi putut spune cu exactitate unde se aprinsese
lumina �i m� �ndoiam c� din hol se vede vreo raz� de lumin� pe sub u��. In plus,
era foarte �ntuneric �i nu aveam lantern�. Am �ncuiat u�a, am aprins lumina �i m#am
�ndreptat spre fi�ierul de sub fereastr�, pe care l#am descuiat cu a doua cheie. �n
genunchi, am tras sertarul.
Erau zeci de dosare, toate legate de RiveiOaks, toate frumos aranjate, dup�
cine �tie ce metod�. Chance �i secretara lui erau bine organiza�i � tr�s�tur�
foarte apreciat� la firma noastr�. Un dosar gros etichetat RiverOaks/TAG, Inc. L#am
scos cu grij� �i am �nceput s�#l r�sfoiesc. Doream s� fiu sigur c� era dosarul de
care aveam nevoie.
Pe hol, o voce masculin� strig� "Hei!", speriindu#m� de moarte.
O alt� voce �i r�spunse, cu c�teva u�i mai sus, �i cei doi �ncepur� o
conversa�ie, undeva, �n imediata apropiere a u�ii lui Chance. Vorbeau despre
baschet. Despre "Bullets" �i "Knicks".
Cu genunchii moi, m#am �ndreptat spre u��. Am stins lumina �i i#am ascultat.
Apoi, m#am a�ezat, pre� de zece minute, pe frumoasa canapea de piele a lui Braden.
Dac� m� vedea cineva ie�ind de acolo cu m�inile goale, nu se �nt�mpla nimic.
Oricum, mai aveam de petrecut �nc� o zi la firm�. Normal, n#a� fi pus m�na nici pe
dosar.
Dar dac� m� vedea cineva cu dosarul? Dac� urma o confruntare, o �ncurcam.
Furios, am reflectat la ambele posibilit�i, constat�nd c� puteam fi prins �n
orice caz. Ai r�bdare, �mi spuneam. Vor pleca. Baschetul a fost urmat de fete; nici
unul dintre cei doi nu p�rea s� fie c�s�torit, erau probabil func�ionari de la
Facultatea de Drept din Georgetown, care lucrau aici noaptea. Cur�nd, vocile, s#au
�ndep�rtat.
Pe �ntuneric, am �ncuiat fi�ierul �i am luat dosarul. Cinci minute, �ase,
�apte, opt. Am deschis �ncet u�a, am scos capul afar� �i m#am uitat �n ambele
direc�ii. Pe hol, nu era nimeni. M#am furi�at afar�, am trecut de biroul lui Hector
�i m#am �ndreptat spre recep�ie cu pa�i gr�bi�i, �ncerc�nd s� par c�t mai natural.
"Hei!" strig� cineva din spate. Am dat un col� �i am privit �napoi suficient de
rapid pentru a vedea un tip care venea dup� mine. U�a cea mai apropiat� d�dea spre
o mic� bibliotec�. M#am strecurat �n�untru; spre norocul meu, era cufundat� �n
�ntuneric. Am mers printre �irurile de c�r�i, p�n� c�nd am g�sit o alt� u��, la
cel�lalt cap�t. Am deschis#o �i, dincolo de un hol micu�, am v�zut semnul de ie�ire
deasupra unei u�i. Am ie�it �n fug�. G�ndindu#m� c� a� fi ajuns mai repede jos
dec�t sus, am cobor�t �n goan�, cu toate c� biroul meu se afla cu dou� etaje mai
sus. Dac� din �nt�mplare omul acela m� recunoscuse, s#ar fi putut duce acolo dup�
mine.
Am ie�it �n holul de la parter cu r�suflarea t�iat�, f�r� hain�, nedorind s�
fiu v�zut de nimeni, mai ales de paznicii posta�i l�ng� lifturi, pentru a nu l�sa
s� treac� �i al�i oameni ai str�zii. M#am �ndreptat spre o ie�ire lateral�, aceea�i
pe care, �mpreun� cu Polly, o folosisem pentru a#i evita pe reporteri, �n seara �n
care "Domnul" fusese �mpu�cat. Afar� era foarte frig �i ploua u�or peste mine c�nd
am alergat spre ma�in�.

G�ndurile unui ho� �ncep�tor, care nu �i#a f�cut bine treaba. Fusese o prostie.
M#au prins? Nimeni nu m#a v�zut ie�ind din biroul lui Chance. Nimeni nu �tia c�
port cu mine un dosar care nu#mi apar�ine.
Nu trebuia s� fug. C�nd b�rbatul acela a strigat dup� mine, trebuia s� m�
opresc, s� vorbesc cu el, s� m� port ca �i cum toate erau la locul lor �i, dac�
dorea s� vad� dosarul, s�#l reped �i s�#l trimit la plimbare. Probabil c� era unul
dintre func�ionarii insignifian�i pe care �i auzisem mai devreme.
Dar de ce �ipase a�a? Dac� nu m� cuno�tea, de ce �ncerca s� m� opreasc�, de la
cel�lalt cap�t al holului? Am intrat pe bulevardul Massachusetts, gr�bit s� fac
copiile �i s� �napoiez, cumva, dosarul. Mai lucrasem �i alt�dat� toat� noaptea �i,
dac� trebuia s� a�tept p�n� la trei diminea�a ca s� m� strecor din nou �n biroul
lui Chance, a�a aveam de g�nd s� fac.
M#am relaxat pu�in. Caloriferul din ma�in� mergea la maximum.
N#aveam de unde sa �tiu ca urm�rirea unor trafican�i de droguri fusese ratata,
c� un poli�ist fusese ucis �i c� Jaguarul unui traficant venea �n cea mai mare
viteza dinspre Strada 18. Aveam verde pe Strada New Hampshire, dar b�ie�ii care �l
�mpu�caser� pe poli�ist nu#�i f�ceau probleme cu regulile de circula�ie. Ca prin
vis, am z�rit Jaguarul �n st�nga mea, apoi sacul pneumatic mi#a explodat �n fa��.
C�nd mi#am revenit, portiera din dreptul �oferului �mi �mpungea um�rul sting.
Fe�e tuciurii se holbau la mine prin geamul spart Am auzit sirene �i am le�inat din
nou.
Unul dintre asisten�ii medicali mi#a desf�cut centura de siguran�� �i, �mpreun�
cu altcineva, m#a tras afar�, peste consol�, pe portiera din dreptul scaunului
pentru pasager. Nu se vede s�nge, comenta cineva.
� Pute�i merge? m#a �ntrebat asistentul.
M� dureau coastele �i um�rul. Am �ncercat s� m� ridic, dar nu m� �ineau
picioarele.
� S�nt bine, am r�spuns, a�ez�ndu#m� pe marginea t�rgii. �n spatele meu se
�nt�mpla ceva, dar n#am putut s� m� �ntorc. M#au legat de targa �i, urc�nd �n
ambulan��, am z�rit Jaguarul r�sturnat �i �nconjurat de poli�i�ti �i medici.
Bolboroseam �ntruna c� s�nt bine, s�nt bine, iar ei �mi verificau tensiunea. Am
pornit la drum; sirena nu se mai auzea.
M#au dus la camera de urgen�e a Spitalului universitar George Washington.
Radiografiile nu au relevat nici o fractur�, de nici un fel. Eram plin de v�n�t�i
�i m� durea tot trupul. M#au �ndopat cu calmante �i m#au trimis �ntr#o rezerv�.
M#am trezit c�ndva, �n cursul nop�ii. Claire dormea �ntr#un scaun, l�ng� patul
meu.

15

Claire a plecat �nainte de ivirea zorilor. Un bilet dr�g�la�, l�sat pe

noptier�, �mi spunea c� trebuie s�#�i fac� rondul �i c� se va �ntoarce c�tre ora
zece. Vorbise cu doctorii �i aveam toate �ansele s� nu mor.
P�ream c�t se poate de normali �i ferici�i, un cuplu unit prin devo�iune
reciproc�. Am adormit din nou, �ntreb�ndu#m� de ce oare ne aflam �n plin proces de
divor�.
O sor� medical� m#a trezit la ora �apte �i mi#a dat biletul. L#am recitit, pe
c�nd femeia spunea ceva despre vreme � lapovi�� �i z�pad� � �i �mi lua tensiunea.
I#am cerut un ziar. Mi l#a adus, o jum�tate de or� mai t�rziu, �mpreun� cu fulgii
de cereale. �nt�mplarea era men�ionat� pe prima pagin� a sec�iunii Metro.
Poli�istul de la sec�ia Narcotice fusese �mpu�cat de c�teva ori, �n cursul
schimbului de focuri; starea s�n�t�ii lui era grav�. Ucisese un traficant. Al
doilea era �oferul Jaguarului, care murise �n accident, �n circumstan�e ce urmau s�
fie cercetate. Despre mine nu se spunea nimic, ceea ce era foarte bine.
Dac� n#a� fost implicat �n accident, �nt�mplarea ar fi r�mas un schimb obi�nuit
de focuri �ntre poli�ie �i trafican�ii de droguri, ignorat �i necitit de mine. Bun
venit �n lumea atr�zii. Am �ncercat s� m� conving c� acela�i lucru i s#ar fi putut
�nt�mpla oric�rui angajat din capital�, dar nu p�c�leam pe nimeni. Faptul c� m�
aflam �n acea parte a ora�ului, dup� l�sarea �ntunericului, era un mod de a intra
singur �n bucluc.
Bra�ul st�ng �mi era umflat �i �ncepuse s� se �nvine�easc� � um�rul st�ng �i
omoplatul erau �n�epenite �i dureroase la atingere. Coastele m� dureau at�t de
tare, �nc�t abia puteam s� m� mi�c �i s� respir. Am reu�it cu greu s� ajung p�n� la
toalet�; mi#am desf�cut bandajul �i mi#am v�zut fa�a. Sacul pneumatic este ca o
mic� bomb�. Impactul afecteaz� fa�a �i pieptul. Dar efectele erau minime: nasul �i
ochii pu�in umfla�i, buza de sus cu forma u�or modificat�. Nimic care s� nu se
rezolve �n cursul acelui weekend.
Sora se �ntoarse cu alte medicamente. I#am cerut s�#mi explice ce era fiecare,
apoi am refuzat �ntreaga colec�ie. Medicamentele erau pentru calmare �i
imobilizare, iar eu aveam nevoie de un cap limpede. Doctorul �i#a f�cut apari�ia la
�apte �i jum�tate, pentru un control rapid. Cum nu aveam r�ni sau fracturi, orele
mele ca pacient erau num�rate. Mi#a propus s� mai fac un r�nd de radiografii,
pentru siguran�a. Am �ncercat s� refuz, dar discutase deja aceast� problem� cu
so�ia mea.
A�a c� am mai �chiop�tat o eternitate prin camer�, verific�ndu#mi p�r�ile
afectate ale trupului, ascult�nd �tirile dimine�ii �i sper�nd s� nu apar� nimeni
care s� m� vad� �n halatul galben decolorat.

G�sirea unei ma�ini avariate �n District e un chin, mai ales dac� porne�ti
c�ut�rile at�t de repede dup� un accident. Am �nceput cu cartea de telefoane,
singura mea surs�, �i jum�tate din numerele pe care le#am format au r�mas f�r�
r�spuns. La cealalt� jum�tate mi s#a r�spuns cu mare indiferen��. Era devreme �i
timp unt. Era vineri, de ce s� se complice?
Majoritatea ma�inilor avariate ajung �ntr#o parcare de pe Strada Rasco, �n
nord#estul ora�ului. Am aflat asta de la o secretar� a Sec�iei Centrale de poli�ie.
Lucra la controlul animalelor; eu formam la �nt�mplare numerele poli�iei. Uneori,
se �nt�mpla ca ma�inile s� fie duse �n alt� parc�ri, �i era foarte posibil ca a mea
s� fie �nc� �n camionul de transport. Camioanele apar�ineau unor firme private,
mi#a explicat femeia, �i din cauza asta ap�reau mereu probleme. Lucrase �i ea, cu
c�tva timp �n urm�, la circula�ie, dar ura mediul acela.
M#am g�ndit la Mordecai, noua mea surs� de informa�ii legate de strad�. Am
a�teptat p�n� la ora noua ca s�#l sun. I#am povestit ce se �nt�mplase, l#am
asigurat c� s�nt �n form� foarte bun�, de�i m� aflam la spital, �i l#am �ntrebat
cum se poate g�si o ma�in� avariat�. Avea c�teva idei.
Am sunat#o pe Polly cu aceea�i poveste.
� Nu vii la birou? m� �ntreb� ea, cu vocea tremur�nd.
� S�nt la spital, Polly. M� ascul�i?
Am sim�it o ezitare din partea ei, care �mi confirma temerile, �mi imaginam
tortul �i castronul de punci al�turat, probabil �ntr#o sal� de �edin�e, pe mas�, cu
cincizeci de oameni aduna�i �mprejur, propun�nd toasturi �i prezent�nd mici
discursuri despre c�t de minunat eram. Groaznic. Eram decis s� evit ceremonia
propriei mele plec�ri.
� C�nd ie�i de#acolo? m� �ntreb� ea.
� Nu �tiu. Poate c� m�ine.
Era o minciun�; ie�eam �nainte de pr�nz, cu sau f�r� acordul echipei de medici.
Alt� ezitare. Tortul, punciul, discursurile importante din partea unor oameni
ocupa�i, poate chiar vreo dou� cadouri. Cum s� se descurce ea?
� �mi pare r�u, �mi spuse.
� �i mie. M#a c�utat cineva?
� Nu. �nc� nu.
� Bine. Te rog, spune#i lui Rudolph de accident; am s�#l sun eu, mai t�rziu.
Trebuie s� �nchid. Mai am de f�cut ni�te controale.

A�a a luat sf�r�it cariera mea, odat� promi��toare, la firma Drake & Sweeney.
Am lipsit la petrecerea organizat� �n onoarea retragerii mele. Eram eliberat de
lan�urile servilismului corporativ �i de banii lui. Fusesem l�sat s�#mi urmez
con�tiin�a. M#a� fi sim�it grozav, dac� n#ar fi fost cu�itul care parca �mi
str�pungea coastele la fiecare mi�care.
Claire a ap�rut dup� unsprezece. A stat de vorb� cu doctorul �n hol. �i auzeam,
vorbind �n jargonul lor. Au intrat am�ndoi �n rezerv�, mi#au anun�at �mpreun�
externarea �i eu m#am �mbr�cat cu hainele curate pe care Claire mi le adusese de
acas�. M#a dus cu ma�ina p�n� acolo, �ntr#o scurt� c�l�torie �n care nu ne#am
vorbit. Nu exista nici o �ans� de �mp�care. De ce ar fi schimbat un accident
lucrurile? Ea era acolo ca prieten� �i doctor, nu ca so�ie.
Mi#a f�cut sup� de ro�ii �i m#a ajutat s� m� culc pe canapea. Mi#a a�ezat
medicamentele pe tejgheaua din buc�t�rie, mi#a dat indica�iile necesare �i a
plecat.
Am r�mas pe loc timp de zece minute, destul ca s� man�nc jum�tate din por�ia de
sup� �i ni�te s�ratele, apoi m#am a�ezat la telefon. Mordecai nu aflase nimic.
Trec�nd �n re�eaua neoficial�, am �nceput s� sun agen�ii imobiliari �i servicii
cu oferte de locuin�e. Am �nchiriat o limuzin�. Am f�cut un du� lung, fierbinte,
care s�#mi mai aline trupul lovit.
�oferul limuzinei se numea Leon. M#am a�ezat pe scaunul din fa��, l�ng� el,
f�c�nd eforturi s� nu gem �i s� nu m� str�mb la fiecare denivelare de drum.
Nu#mi puteam permite un apartament frumos, dar m�car �mi doream s� fiu singur.
Leon avea c�teva idei. Ne#am oprit �n dreptul unui stand de ziare �i am luat dou�
bro�uri gratuite cu oferte de locuin�e �n District.
Dup� p�rerea lui Leon, �n momentul acela � lucru care se putea schimba �n �ase
luni � o zon� bun� de locuit era Adams#Morgan, de la Dupont Circle spre nord. Era
un cartier foarte cunoscut, prin care trecusem de multe ori, f�r� s�#mi doresc
vreodat� s� m� opresc �i s�#l cercetez mai �ndeaproape. De o parte �i de alta a
str�zilor se aliniau case terasate, �n stilul �nceputului de secol, �nc� nelocuite,
ceea ce, �n Districtul Columbia, �nsemna o vecin�tate nemaipomenit�. Dup� spusele
lui Leon, barurile �i cluburile de acolo erau foarte c�utate �i tot acolo se g�seau
�i cele mai bune restaurante noi. Zonele mai dubioase �i f�ceau apari�ia chiar dup�
col� �i, bine�n�eles, trebuia s� fii foarte atent. Dar, dac� oamenii importan�i,
senatorii, de exemplu, erau ataca�i chiar pe dealul Capitoliului, nu te puteai
considera �n siguran�� nic�ieri.
�ndrept�ndu#se spre Adams#Morgan, Leon se trezi, brusc, �n fa�a unei sp�rturi
�n asfalt mai mari dec�t toat� ma�ina lui. Am trecut peste ea, s�rind �n sus c�teva
secunde �i ateriz�nd din nou, dur, pe scaune. Nu mi#am putut opri un �ip�t c�ci, �n
c�dere, toat� partea st�ng� a pieptului mi#a fost str�fulgerat� de durere.
Leon s#a speriat. A trebuit s�#i spun adev�rul, adic� unde �mi petrecusem
noaptea. A �ncetinit considerabil �i a devenit agentul meu imobiliar. M#a ajutat s�
urc sc�rile primului bloc la care ne#am oprit � un apartament jalnic, din al c�rui
covor r�zb�tea, inconfundabil, miros de urin� de pisic�. F�r� ocoli�uri, Leon i#a
spus proprietarului c� ar trebui s�#i fie ru�ine s� prezinte apartamentul �n
asemenea condi�ii.
A doua oprire a fost �n fa�a unui bloc de cinci etaje �i am reu�it cu greu s�
ajung p�n� sus. Nu exista lift. Nici c�ldura nu excela. Leon i#a mul�umit,
politicos, proprietarului.
Urm�torul se afla la al patrulea etaj, �ns� �ntr#un bloc cu un lift frumos,
curat. Cl�direa se afla pe Wyoming, o strad� pl�cut�, umbrit� de pomi, la doi pa�i
de Connecticut. Chiria era de cinci#sute cincizeci de dolari pe lun� �i am fost de
acord �nc� �nainte de a vedea apartamentul. �mi era din ce �n ce mai r�u �i nu
puteam s� nu m�, g�ndesc la calmantele pe care le l�sasem pe tejgheaua din
buc�t�rie, a�a c� eram gata s� �nchiriez orice.
Trei camere micu�e, �ntr#o mansarda cu tavane unghiulare, o baie cu o
instala�ie sanitar� ce p�rea s� mearg� bine, podele curate �i, par�ial, vedere la
strad�.
� �l �nchiriem, �i spuse Leon proprietarului.
Eu m� sprijineam de canatul u�ii, gata s� cad. Am cobor�t la subsol, �ntr#un
mic oficiu, am semnat gr�bit actele de �nchiriere �i am scris un cec de depozit
pentru chiria primei luni.
�i spusesem lui Claire c� voi pleca �nainte de sfir�itul s�ptam�nii. Eram
hot�rit s� m� �in de cuv�nt.
Dac� cumva Leon se mira cum de m� mut din elegantul Georgetown �ntr#o hrub� de
pe Adams#Morgan, nu m#a �ntrebat totu�i nimic. Era prea profesionist. M#a adus
�napoi acas� �i m#a a�teptat �n ma�in� p�n� ce mi#am �nghi�it medicamentele �i am
tras un pui de somn.

Telefonul suna undeva �n somnul meu �ngreunat de medicamente. M#am t�r�t,

greoi, p�n� la el �i am reu�it s� r�spund.
� Credeam c� e�ti la spital, se auzi vocea lui Rudolph.
I#am auzit glasul, l#am recunoscut, dar mintea �mi era �n continuare
�nce�o�at�.
� Am fost, i#am r�spuns, cu limba �mpleticit�. Acum, nu mai s�nt. Ce dore�ti?
� �i#am sim�it lipsa, �n aceast� dup�#amiaz�.
Ah, da. Spectacolul cu punci �i tort.
� N#am pl�nuit s� suf�r un accident de ma�in�, Rudolph. Te rog s� m� ier�i.
� Mult� lume a dorit s�#�i ia r�mas#bun de la tine.
� Pot s� m� sune la telefon. Spune#le s�#mi trimit� un fax.
� Te sim�i groaznic, nu?
� Da, Rudolph. M� simt ca unul care tocmai a fost lovit de o ma�in�.
� Iei medicamente?
� Ce#�i pas�?
� Iart�#m�. Uite despre ce e vorba. Braden Chance a trecut pe la mine, la
birou, acum o or�. Vrea neap�rat s� vorbeasc� cu tine. Ciudat, nu ti se pare? Cea�a
de pe creier se risipi imediat; dintr#o dat�, g�ndeam mult mai limpede.
� Ce s� vorbeasc� cu mine?
� N#a vrut s�#mi spun�. Dar te caut�.
� Spune#i c� am plecat.
� A�a am �i f�cut. Scuz�#m� pentru deranj. Treci pe aici, dac� ai o clip�
liber�. Mai ai �nc� destui prieteni pe aici.
� Mul�umesc, Rudolph.
Mi#am �ndesat medicamentele �n buzunare. Leon mo��ia �n ma�in�. Am pornit �n
vitez� �i l#am sunat pe Mordecai. G�sise raportul accidentului; transportul ma�inii
fusese f�cut de firma Hundley Towing. La majoritatea telefoanelor lor, r�spundea
robotul. Str�zile erau acoperite de m�zg�, aveau loc multe accidente, a�a c�
firmele de descongestionare erau foarte solicitate, �n sf�r�it, pe la trei, mi#a
r�spuns un mecanic, dar s#a dovedit c� nu �mi putea fi de nici un folos.
Leon a g�sit firma Hundley pe Rhode Island, �n apropiere de Strada 7. �n
vremuri mai bune, fusese �i sta�ie de benzin� cu service complet, acum �ns� era un
simplu garaj, cu serviciu de remorcare, parcare de ma�ini uzate �i un trailer de
�nchiriat. Bare negre, metalice, tronau la fiecare fereastr�. Leon opri c�t putu de
aproape de intrare. �Fii cu ochii �n patru", i#am spus cobor�nd din ma�in� �i
repezindu#m� �n garaj. U�a batant� m� lovi din spate, r�nindu#m� la bra�ul st�ng.
M#am chircit de durere. Un mecanic �mbr�cat �ntr#o salopet� plin� de gr�sime a
ap�rut de dup� zid, privindu#m� �ncruntat
I#am explicat de ce m� aflam acolo. Omul g�si un registru �i �ncepu s� studieze
ni�te documente. �n spate, se auzeau glasuri �i �njur�turi � cu siguran�� c� d�deau
cu zarurile, beau whisky �i, probabil, vindeau droguri.
� E la poli�ie, �mi spuse omul, f�r� s�#�i ridice ochii de pe documente.
� Ai idee de ce?
� Nu prea. A avut loc vreun delict, ceva?
� Da, dar ma�ina mea nu a fost implicat�.
M� privi indiferent. �i ajungeau problemele lui.
 � Ai idee unde ar putea fi? l#am �ntrebat, �ncerc�nd s� fiu amabil.
� C�nd le sechestreaz�, le duc de obicei �ntr#o parcare de pe Georgia, la nord
de Howard.
� C�te parc�ri are ora�ul �sta?
� Mai multe, r�spunse el, ridic�nd din umeri. Se �ntoarse �i disp�ru din nou.
Am deschis u�a de la intrare cu grij� �i m#am repezit la ma�ina lui Leon.
Se l�sase �ntunericul c�nd am g�sit parcarea � o parcel� mare, �mprejmuit� cu
gard de s�rm� ghimpat�. �n�untru, sute de ma�ini avariate, puse la �nt�mplare,
unele a�ezate chiar peste altele.
Leon r�mase l�ng� mine, pe trotuar, privind prin gard. "Acolo", i#am ar�tat.
Lexus#ul era parcat �n apropierea unei gherete, cu fa�a spre noi. Aripa sting� din
fa�� fusese distrus� de impact. Bara disp�ruse; motorul era expus �i strivit
� S�nte�i foarte norocos, �mi spuse Leon.
L�ng� Lexus era Jaguarul, cu tavanul aplatisat �i toate geamurile sparte.
�n gheret� era amenajat un fel de birou, dar era �nchis, cu lumina stins�.
Poarta era �nchis� cu lan�uri grele. S�rma ghimpat� lucea de ploaie. Ni�te tipi
periculo�i �i f�ceau de lucru prin apropiere, l�ng� col�.
� S� plec�m de aici, am spus.
Leon m#a dus p�n� la Aeroportul Na�ional, singurul loc de unde �tiam precis c�
pot �nchiria o ma�in�.

Masa era pus�; m�ncarea chinezeasc� adus� la comand� se �nc�lzea pe plita

electric�. Claire m� a�tepta, oarecum �ngrijorat�, de�i era imposibil s�#mi dau
seama c�t de mult. I#am spus c� a trebuit s�#mi �nchiriez o ma�in�, conform
instruc�iunilor primite de la compania mea de asigur�ri. M#a examinat ca un doctor
adev�rat �i m#a pus s� iau o pastil�.
� Am crezut c� ai s� te odihne�ti, mi#a spus.
� Am �ncercat. N#am reu�it. S�nt mort de foame.
Era ultima noastr� mas� �mpreun�, ca so� �i so�ie, �i �ncheiam a�a cum
�ncepusem, cu o gustare rapid�, preparat� �n alt� parte.
� Cuno�ti pe cineva cu numele de Hector Palma? m#a �ntrebat Claire, pe la
jum�tatea mesei.
Am �nghi�it cu greu.
� Da.
� A sunat acum o or�. A spus c� e important s� vorbeasc� cu tine. Cine e?
� Un asistent de la firm�. Trebuia s�#mi petrec diminea�a cu el, s� studiem un
caz. E �n �ncurc�tur�.
� S�nt convins�. Vrea s� v� �nt�lni�i disear� la nou�, la "Nathan's" pe Strada
M.
� De ce �ntr#un bar? am murmurat eu.
� Nu mi#a spus. P�rea suspicios.
Mi#a pierit pofta de m�ncare, dar am continuat s� m�n�nc, ca �i cum nimic nu
s#ar fi �nt�mplat. Nici nu era nevoie. Lui Claire nici nu#i p�sa.

Am plecat pe jos spre Strada M, pe ploaia u�oar� care se transforma �n lapovi��

�i sim��nd durerea la fiecare pas. Ar fi fost imposibil s� g�sesc un loc de parcare
vineri seara. Speram s�#mi exersez pu�in mu�chii �i s�#mi limpezesc mintea.
�nt�lnirea asta nu prevestea nimic bun �i, pe drum, m� preg�team pentru ea. M�
g�ndeam s� mint, ca s�#mi acop�r urmele, apoi s� recurg la alte minciuni, ca s� le
acop�r pe primele. Acum, dup� ce furasem, minciuna nu mai p�rea ceva grav. Hector
putea fi trimis de firm�; exista posibilitatea s� poarte cu el un microfon.
Inten�ionam s�#l ascult cu aten�ie, f�r� s� spun nimic. Barul lui Nathan era plin
numai pe jum�tate. Am ajuns cu zece minute mai devreme, dar Hector era acolo,
a�tept�ndu#m� �ntr#un mic separeu. C�nd m#am apropiat, a s�rit brusc de pe scaun �i
mi#a �ntins m�na:
� Cred c� tu e�ti Michael. Eu s�nt Hector Palma, din sec�ia imobiliar�. M�
bucur s� te cunosc.
 Era un adev�rat asalt, o explozie de personalitate care m#a luat prin
surprindere. I#am str�ns m�na, b�t�nd �n retragere �i i#am spus ceva �n genul: "E o
pl�cere s� te cunosc".
Mi#a f�cut un semn spre separeu.
� Poftim, ia loc, a insistat, tot numai lapte �i miere. M#am aplecat u�or �i
m#am strecurat pe banchet�.
� Ce#ai p�it la fa��? m#a �ntrebat el.
� Am pupat un sac pneumatic.
� Mda, am auzit despre accident, a spus el repede. Foarte repede. Te sim�i
bine? a continuat. Ceva oase rupte?
� Nu, i#am spus �ncet, �ncerc�nd s� �n�eleg unde bate.
� Am auzit c� tipul cel�lalt a murit, a continuat el, abia l�s�ndu#m� s�#mi
termin vorba.
El conducea conversa�ia. Eu trebuia s� m� adaptez.
� Da, era un traficant de droguri.
� Ce ora�! coment� el, la apari�ia chelnerului. Ce dore�ti s� bei? m� �ntreb�
Hector.
� O cafea neagr�.
�n acel moment, �n timp ce �ncerca s� se hot�rasc� ce s� comande, Hector �mi
f�cu semn pe sub mas�.
� Ce bere ave�i? �l �ntreb� pe chelner; era genul de �ntrebare care �i enerva
cel mai mult. Omul �i a�inti privirea �nainte �i �ncepu s� turuie numele mai multor
m�rci.
C�nd �mi f�cuse semne, �mi atr�sese aten�ia s�#l privesc �n ochi. Protejat de
silueta chelnerului �i �in�nd m�inile pe mas�, �ndoi u�or degetul ar�t�tor de la
m�na dreapt� �i ar�t� spre piept.
� Molson, anun�� brusc �i chelnerul plec�.
Avea un microfon ascuns �i ceilal�i st�teau la p�nd�. Oriunde s#ar fi aflat ei,
nu puteau vedea prin chelner. Instinctiv, doream s� m� r�sucesc �i s� cercetez
lumea din bar. Dar am rezistat tenta�iei, �n mare m�sur� gra�ie g�tului meu
�n�epenit.
Asta era explica�ia salutului entuziast cu care m� �nt�mpinase, ca �i cum nu
ne#am fi �nt�lnit niciodat� p�n� atunci. Hector fusese �inut pe jar toat� ziua �i
nega totul.
� Eu s�nt asistent �n sec�ia imobiliar�, �mi explic� el. L#ai cunoscut pe
Braden Chance, unul dintre partenerii firmei.
� Da.
Cum vorbele mele erau �nregistrate, nu aveam de g�nd s� le ofer prea multe.
� �n principal, lucrez pentru el. Cred c� tu �i cu mine am schimbat dou�
cuvinte zilele trecute, c�nd ai fost �n vizit� la biroul lui.
� Tot ce se poate. Nu#mi amintesc s� te fi v�zut.
Am observat un z�mbet discret pe figura lui, o relaxare �n jurul ochilor, nimic
�ns� din ceea ce ar fi putut fi surprins de o camer� video. Pe sub mas�, i#am f�cut
�i eu semn cu piciorul. Speram s� ne armoniz�m bine rolurile.
� Uite care e problema; motivul pentru care te#am chemat este c� lipse�te un
dosar din fi�ierul lui Braden.
� Eu s�nt cel acuzat?
� Ei, nu, dar e�ti un posibil suspect. Era dosarul pe care l#ai cerut c�nd ai
dat buzna �n biroul lui, s�pt�m�na trecut�.
� Asta �nseamn� c� s�nt �ntr#adev�r acuzat, am s�rit eu, furios.
� �nc� nu. Stai lini�tit. Firma a �ntreprins o investiga�ie am�nun�it� a
problemei �i nu facem dec�t s� st�m de vorb� cu to�i cei care ne vin �n minte. Cum
eu te#am auzit cer�ndu#i lui Braden dosarul, firma mi#a cerut s� vorbesc cu tine.
Nimic mai mult.
� Nu �tiu la ce te referi. Nimic mai mult.
� Nu �tii nimic despre dosar?
� Sigur c� nu. Ce rost ar avea s� iau un dosar din biroul unui partener al
firmei?
� Ai fi de acord s� fii verificat cu un poligraf?
 � Categoric, am r�spuns, sigur pe mine �i aproape indignat.
Nici mort nu aveam �ns� s� accept un test la poligraf.
� Bine. Ni se cere tuturor s� facem testul. Tuturor celor care au o leg�tur�,
c�t de vag�, cu dosarul.
Sosirea berii �i a cafelei ne#a oferit o pauz� pentru evaluare �i reorganizare.
Hector tocmai �mi spusese c� e �n mare bucluc. Un test la poligraf l#ar fi
nenorocit. Te#ai �nt�lnit cu Michael Brock �nainte de plecarea lui de la firm�? A�i
discutat despre dosarul lips�? I#ai dat copii ale vreunui document luat din dosar?
L#ai ajutat s� ob�in� dosarul lips�? Da sau nu? �ntreb�ri dificile, cu r�spunsuri
simple. N#ar fi reu�it s� supravie�uiasc� testului.
� Ne iau �i amprentele, mai spuse el.
Rosti cuvintele �ncet, nu pentru a �n�ela vigilen�a microfonului, ci, mai
degrab�, pentru a amortiza lovitura.
Nu avea efect. G�ndul c� a� fi l�sat amprente nu m� preocupase c�tu�i de pu�in,
nici �nainte, nici dup� furt �i nici de atunci �ncolo.
� Bine f�c! am spus.
� De fapt, au luat amprente toat� dup�#amiaza. De pe u��, de pe comutator �i
fi�et. Au ie�it o mul�ime.
� Sper c� vor g�si vinovatul.
� Teribil� coinciden�a, s� �tii. Braden avea o sut� de dosare �n lucru la birou
�i singurul care lipse�te e cel pe care tu doreai a�a de mult s�#l vezi.
� Ce vrei s� insinuezi?
� Spun �i eu, a�a. Ce coinciden��!
Totul �n beneficiul celor care ne ascultau. M#am g�ndit c� n#ar strica s� intru
�i eu �n joc.
� Nu#mi place cum ai spus#o, aproape c� i#am strigat. Dac� vrei s� m� acuzi de
ceva, n#ai dec�t s� te duci la poli�ie, s� faci rost de un mandat �i s� m�
perchezi�ionezi. Altfel, ai face mai bine s�#�i p�strezi p�rerile t�mpite pentru
tine.
� Poli�ia este deja implicat�, spuse el foarte calm, t�indu#mi tot elanul. Doar
e vorba de un furt.
� Normal c� e un furt. Du#te �i prinde ho�ul �i nu#�i mai pierde timpul cu
mine.
Sorbi pe#ndelete din paharul de bere.
� �i#a dat cineva un set de chei de la biroul lui Braden?
� Bine�n�eles c� nu!
� Ei bine, au g�sit un dosar gol pe biroul t�u, cu un bilet despre cele dou�
chei. Una de la u��, cealalt� de la fi�et.
� Habar n#am de a�a ceva, i#am spus c�t am putut de arogant �i �ncerc�nd, �ntre
timp, s�#mi amintesc ultimul loc unde pusesem dosarul gol. Urmele mele erau din ce
�n ce mai clare. Fusesem �nv�at s� g�ndesc ca un avocat, nu ca un delincvent.
Hector sorbi din nou din pahar, f�r� s� se gr�beasc�; eu am mai luat o gur� de
cafea.
Se spusese destul. Mesajele fuseser� transmise, unul de c�tre firm�, cel�lalt
de c�tre Hector �nsu�i. Firma dorea dosarul �napoi, cu con�inutul neatins. Hector
dorea s� �tiu c� implicarea lui �l putea costa slujba.
Depindea de mine s�#l salvez. Puteam s� aduc �napoi dosarul, s� m�rturisesc, s�
promit c� nu va disp�rea nimic, iar firma, probabil, m#ar fi iertat. F�r�
consecin�e nepl�cute. Protejarea func�iei lui Hector putea fi o condi�ie pentru
retur#narea dosarului.
� Mai e ceva? l#am �ntrebat, decis dintr#o dat� s� plec.
� Nimic. C�nd po�i face testul cu poligraful?
� Te sun eu, ca s�#�i spun.
Mi#am luat haina �i am plecat.

16
 Pentru motive pe care aveam s� le �n�eleg curind, Mordecai nu putea s�#i sufere
pe poli�i�tii din District, cu toate c� majoritatea erau negri. Dup� p�rerea lui,
erau duri cu cei f�r� ad�post �i acela era etalonul pe care �l folosea, invariabil,
pentru a m�sura binele �i r�ul.
Dar cuno�tea c�iva. Unul dintre ei era sergentul Peeler, despre care Mordecai
spunea c� "provine din strad�". Peeler lucra cu copiii handicapa�i, �ntr#un Centru
comunitar din apropiere de Centrul legal �i frecventau am�ndoi aceea�i biseric�.
Peeler avea multe cuno�tin�e �i putea trage destule sfori pentru a m� ajuta �n
privin�a ma�inii.
Sosi la Centru s�mb�t� diminea�a, pu�in dup� nou�. Mordecai �i cu mine ne beam
cafeaua �i �ncercam s� ne �nc�lzim cum puteam. Peeler nu lucra s�mb�ta. �mi d�dea
impresia c� ar fi preferat s� stea �n pat.
Cu Mordecai la volan �i vorbind �ntruna, �n timp ce eu cu Peeler st�team pe
bancheta din spate, am str�b�tut str�zile alunecoase p�n� �n nord#est. Z�pada
anun�at� de dovedise doar o ploaie rece. Erau pu�ine ma�ini pe str�zi. �nc� o
diminea�� rece de februarie; numai cei curajo�i se aventurau pe trotuare.
Am parcat la col�ul str�zii, �n apropiere de por�ile �nchise cu lac�tul ale
parc�rii municipale din spatele arterei Georgia Avenue.
Peeler ne#a rugat s�#l a�tept�m �n ma�in�. De unde ne aflam, vedeam ceea ce mai
r�m�sese din Lexus#ul meu.
Peeler se �ndrept� spre poart�, ap�s� un buton �i u�a gheretei se deschise. Un
poli�ai mic, slab, cu umbrel� veni p�n� �n dreptul lui �i schimbar� c�teva cuvinte.
Peeler se �ntoarse la ma�in�, tr�nti portiera �i �i scutur� pic�turile de ap�
de pe umeri."
� Te a�teapt�, �mi spuse el.
Am ie�it �n ploaie, mi#am deschis umbrela �i m#am �ndreptat gr�bit spre poart�,
unde ofi�erul Winkle m� a�tepta f�r� cea mai mic� umbr� de umor sau bun�voin��.
Scoase un teanc de chei, reu�i, �n sf�r�it, s� le g�seasc� pe cele trei care se
potriveau la z�vor �i spun�ndu#mi: "Pe aici", �mi deschise poarta. L#am urmat pe
drumul acoperit cu pietri�, evit�nd, pe c�t posibil, b�ltoacele de ap� maronie,
plin� de noroi. Trupul m� durea la fiecare mi�care, a�a c� nu puteam s� sar peste
ele sau s� le ocolesc cu gesturi prea bru�te. Winkle se �ndrepta direct spre ma�ina
mea.
M#am dus glon� la scaunul din fa��. Nici urm� de dosar. Dup� o clip� de panic�,
l#am g�sit �n spatele scaunului �oferului, intact, pe podea. L#am apucat, gata de
plecare. Nu aveam nici un chef s� reflectez la pericolul prin care trecusem.
Supravie�uisem �i eram �ntreg, asta era tot ce conta. Aveam timp s� m� cert cu
compania de asigur�ri �n s�pt�m�na urm�toare.
� �sta e? m� �ntreb� Winkle.
� Da, i#am r�spuns, preg�tindu#m� s#o iau din loc.
� Veni�i cu mine.
Am intrat �n gheret� unde, �ntr#un col�, un radiator cu butan huruia de zor,
�nt�mpin�ndu#ne cu o pal� de aer cald. Winkle alese unul dintre cele zece formulare
prinse pe perete �i �ncepu s� studieze din priviri dosarul pe care �l �ineam �n
m�n�.
� Dosar maroniu de carton, rosti el, �i �ncepu s� scrie. Cam de cinci
centimetri grosime.
Eu �l str�ngeam la piept, de parc� ar fi fost de aur.
� Are nume?
Nu#mi puteam permite s� protestez. O singur� remarc� nepotrivit� �i o �ncurcam.
� De ce v� trebuie? l#am �ntrebat.
� Pune�i#l pe mas�, a fost r�spunsul lui.
A�a am f�cut.
� RiverOaks/ TAG, Inc., rosti el continu�nd s� scrie. Dosar cu num�rul
TBC#96#3381.
Urmele faptei mele se �ngro�au �i mai mult.
� V� apar�ine? m� �ntreb� omul ar�t�nd spre dosar, destul de suspicios.
� Da.
� �n regul�. Acum pute�i pleca.
 I#am mul�umit �i nu am primit nici un r�spuns. �mi venea s#o iau la goan�, dar
mersul era �i#a�a destul de dificil. Omul a �nchis poarta �n urma mea.
�n ma�in�, Mordecai �i Peeler se �ntoarser� spre mine, uit�ndu#se mira�i la
dosar. Nu �n�elegeau nimic. Lui Mordecai nu#i spusesem dec�t c� dosarul era foarte
important. Aveam nevoie s�#l recuperez, �nainte de a fi distrus.
At�ta efort pentru un dosar de carton?
Am fost tentat s�#l r�sfoiesc pe drumul de �ntoarcere spre Centrul legal. Dar
n#am f�cut#o.
I#am mul�umit lui Peeler, mi#am luat r�mas#bun de la Mordecai �i, la volanul
ma�inii, am pornit cu grij� spre noua mea locuin��.

Sursa de bani era guvernul federal, lucru deloc surprinz�tor �n Washington D.C.
Serviciul po�tal na�ional pl�nuia construirea unei centrale de mesagerie �n valoare
de dou�zeci de milioane de dolari �n ora�, iar RiverOaks era una din companiile
imobiliare agresive care sperau s� ob�in� comanda de construc�ie, �nchiriere �i
administrare a acelei centrale. Fuseser� studiate mai multe variante de
amplasament, toate �n zone dificile, dec�zute, ale ora�ului. �n decembrie trecut
fusese anun�at� o list� redus� la trei variante. RiverOaks �ncepuse s� scoat� la
ramp�, foarte repede, toate propriet�ile imobiliare ieftine de care putea s� aib�
nevoie.
TAG era o corpora�ie �nregistrat� dup� toate regulile �i al c�rei ac�ionar unic
era Tillman Gantry, descris �ntr#un raport drept un fost proxenet, afacerist de
m�na a doua, condamnat de dou� ori. Unul dintre multele personaje de acest fel din
ora�. Dup� isp�irea pedepselor, Gantry descoperise c� se pot scoate bani din ma�ini
uzate �i propriet�i imobiliare. Cump�ra cl�diri abandonate, uneori le renova de
m�ntuial� �i le revindea sau le �nchiria. Paisprezece propriet�i TAG erau prezente
pe o list�. Interesele firmelor RiverOaks �i TAG s#au �nt�lnit atunci c�nd
Serviciul po�tal na�ional a decis c� are nevoie de mai mult spa�iu.
Pe 6 ianuarie, Serviciul po�tal a informat RiverOaks, prin curier oficial, c�
aceast� companie fusese aleas� ca antreprenor / proprietar / de�in�tor al noii
centrale de mesagerie. Un memorandum de �n�elegere prevedea pl�i anuale de
�nchiriere �n valoare de un milion �i jum�tate dolari, pentru o perioad� garantat�
de dou�zeci de ani. �n scrisoare se mai spunea, cu o grab� nefireasc� pentru un
organism guvernamental, c� un contract final �ntre RiverOaks �i Serviciul po�tal
trebuia semnat cel t�rziu la 1 martie, �n caz contrar �n�elegerea fiind anulat� �n
fapt. Dup� �apte ani de reflec�ii �i planuri, administra�ia dorea realizarea
construc�iei peste noapte.
RiverOaks, cu avoca�i �i agen�i imobiliari la un loc, a trecut la treab�. �n
ianuarie, compania a cump�rat patru propriet�i pe Florida Avenue, �n apropiere de
depozitul unde avusese loc evacuarea. �n dosar existau dou� h�r�i ale zonei, pe
care loturile cump�rate �i cele �n negociere erau prezentate ha�urat, �n culori.
Mai erau doar �apte zile p�n� la 1 martie. Nu era de mirare c� lui Chance �i
trebuise at�t de pu�in timp ca s� constate dispari�ia dosarului.
Pe podeaua de lemn gol a ceea ce urma s� devin� salonul apartamentului meu, am
scos cu grij� din dosar fiecare fil�, am cercetat#o �i apoi am notat toate
detaliile pe un blocnotes, astfel �nc�t s� le pot pune la loc �n perfect� ordine.
Dosarul con�inea colec�ia obi�nuit� de documente pe care m� a�teptam s� le g�sesc
�n orice dosar imobiliar: plata impozitelor �n anii trecu�i, un titlu de
proprietate, contracte anterioare, un contract de cump�rare/v�nzare a propriet�ii,
coresponden�� cu agentul imobiliar, documente de �nchiriere. Plata se f�cea �n bani
ghea��, astfel c� nu er� implicat� nici o banc�.
�n partea st�ng� a copertei interioare se g�sea formularul situa�iei la zi, cel
�n care se men�ionau toate m�surile luate, cu data respectiva �i o scurt� descriere
pentru fiecare caz. Capacitatea organizatoric� a firmei Drake & Sweeney putea fi
judecat� dup� minu�iozitatea detaliilor incluse �ntr#un astfel de formular. Fiecare
bucat� de h�rtie, hart�, fotografie sau diagram� � absolut tot ceea ce era inclus
�n dosar trebuia men�ionat �n formular. Fuseser�m d�sc�li�i ca la carte �n aceast�
privin��, �n perioada de stagiatur�. Majoritatea dintre noi am fost sili�i s�
�nv��m prin metode dure � nimic nu e mai cumplit dec�t s� r�sfoie�ti un dosar gros,
�n c�utarea unui document care nu a fost men�ionat cu suficiente detalii. Dac� nu
reu�e�ti s�#l g�se�ti �n treizeci de secunde, zice o axiom�, atunci nu mai are nici
un rost s�#l cau�i.
Dosarul lui Chance era meticulos pus la punct; secretara lui era o femeie
grijulie cu detaliile. Dar fuseser� f�cute modific�ri.
Pe 22 ianuarie, Hector Palma fusese la depozit, singur, pentru un control de
rutin�, anterior inspec�iei. Intr�nd pe u�a indicat�, fusese atacat de doi
vagabonzi care �l loviser� �n cap cu un b� oarecare �i �i luaser� portofelul �i
banii sub amenin�area unui cu�it. R�m�sese acas� pe 23 ianuarie �i preg�tise un
raport �n care descria atacul. Ultima propozi�ie suna a�a: "M� voi �ntoarce pe 27
ianuarie, �nso�it de oamenii legii, pentru inspec�ie". Raportul era �nregistrat cum
se cuvine �n dosar.
Dar nu mai ap�rea nici un raport al celei de#a doua vizite, pe data de 27 c�nd,
�mpreun� cu poli�ia, inspectase locul, g�sise f�r� �ndoial� locatari ilegali �i
�ntocmise un raport care, judec�nd dup� celelalte documente sub semn�tura lui, era
de a�teptat sa fie complet.
Raportul fusese scos din dosar. Sigur, nu era un delict, chiar �i eu luasem
adesea c�te ceva din dosare, f�r� s� notez acest lucru �n formular. Dar le puneam
�napoi. Dac� un document era men�ionat �n formular, trebuia s� se afle �n dosar.
�nchiderea depozitului s#a produs pe data de 31 ianuarie, �ntr#o vineri. �n
mar�ea urm�toare, Hector s#a �ntors la depozit pentru a#i scoate pe locatarii
ilegali de acolo. A fost ajutat de agen�i ai unei firme private de securitate, un
poli�ist districtual �i patru tipi zdraveni de la o companie de evacu�ri. Le#au
trebuit trei ore, conform raportului, care acoperea dou� pagini. De�i �ncerca s�#�i
mascheze emo�ia, Hector nu era destul de dur pentru a�a ceva.
Deci, Ontario o v�zuse pe mama lui lupt�ndu#se cu autorit�ile.
Exista �i o list� a celor evacua�i, �aptesprezece cu totul, plus copiii �
aceea�i list� pe care cineva o pusese pe biroul meu luni diminea��, al�turi de o
copie a articolului ap�rut �n Post.
La finalul dosarului, separate �i f�r� a fi men�ionate �n formular, erau
preavizele de evacuare pentru cei �aptesrezece. Nu fuseser� folosite. Locatarii
ilegali nu au nici un drept, nici m�car dreptul de a primi un preaviz. Documentele
fuseser� preg�tite, parc�, dup� ce ac�iunea �n sine avusese loc, �ntr#un efort de a
acoperi faptele. Probabil c� fuseser� introduse �n dosar dup� episodul cu "Domnul",
deci de c�tre Chance �nsu�i, pentru cazul �n care ar fi avut nevoie de ele.
Falsul era evident �i prostesc. Dar Chance era partener al firmei. Nu se mai
auzise ca un partener s� cedeze de bun�voie un dosar.
Nu fusese cedat; fusese furat. O ho�ie, un delict pentru care �n acel moment se
stringeau probe. Ho�ul era un idiot.
Printre alte ritualuri dinaintea angaj�rii mele, cu �apte ani �nainte, figurase
�i acesta: mi se luaser� amprentele de c�tre investigatori priva�i. Era foarte
simplu s� le confrunte cu acelea prelevate de pe fi�etul lui Chance. Eram sigur c�
f�cuser� deja acest lucru. Nu lua prea mult timp. Oare aveau deja un mandat de
arestare pe numele meu? Era inevitabil.
C�nd am terminat de studiat dosarul, dup� trei ore, podeaua era aproape complet
acoperita cu documente. Am reasamblat dosarul cu grij� �i am plecat spre Centrul
legal, pentru a#l copia.

Era la cump�r�turi, scria �n biletul pe care mi#l l�sase Claire. Aveam valize
frumoase � uitaser�m s� le men�ion�m la partaj, �n viitorul apropiat, ea avea toate
�ansele s� c�l�toreasc� mai mult dec�t mine, a�a c� le#am luat pe cele mai ieftine
� saci de p�nz� �i gen�i de gimnastic�. Nu doream s� fiu prins, a�a c� am pus pe
pat strictul necesar � �osete, lenjerie de corp, maieuri, obiecte de toalet�,
pantofi, dar numai pe cele pe care le purtasem �n ultimul an. Pe celelalte putea s�
le arunce. Mi#am golit repede sertarele �i partea mea de rafturi de toalet�. R�nit
�i cople�it de dureri, fizice �i de alt� natur�, am c�rat bagajele de la etajul al
doilea p�n� jos, la ma�ina �nchiriat�, apoi m#am �ntors pentru un teanc de costume
�i haine elegante. Mi#am g�sit vechiul sac de dormit, nefolosit de cel pu�in cinci
ani, �i l#am c�rat p�n� jos, �mpreun� cu o p�tur� �i o pern�. Aveam dreptul la
ceasul meu de�tept�tor, un radio, un CD#player portabil cu c�teva CD#uri,
televizorul color cu diagonala de 33 de centimetri de la buc�t�rie, o cafetier�,
fcehnul �i setul de prosoape albastre.
Dup� ce am umplut ma�ina, i#am l�sat un bilet �n care �i spuneam c� am plecat.
L#am a�ezat l�ng� cel scris de ea, la care nici n#am vrut s� m� uit. Eram cople�it
de emo�ii �i abia m� �ineam s� nu izbucnesc, dar nu eram preg�tit pentru a�a ceva.
Nu m� mai mutasem niciodat�; nu eram sigur cum se face.
Am �ncuiat u�a �i am cobor�t sc�rile. �tiam c� m� voi �ntoarce peste c�teva
zile dup� restul lucrurilor, dar m� sim�eam de parc� ar fi fost o plecare
definitiv�.
Pe drum, �n ma�in�, n#am sim�it nici un fel de eliberare. Nu era grozav s� fiu
iar�i singur. Nici Claire, nici eu nu c�tigaser�m nimic.

17

M#am �ncuiat �n birou. La Centrul legal era mai rece duminic� dec�t fusese cu o
zi �nainte. Eram �mbr�cat cu un pulover gros, pantaloni de catifea reiat� �i �osete
flau�ate �i citeam ziarul la masa de lucru, cu dou� c�ni de cafea fierbinte a�ezate
�n fa�a mea. Cl�direa avea sistem de �nc�lzire, dar nu aveam de g�nd s� �ncerc s�#l
pornesc.
�mi era dor de scaunul meu rotativ din piele, scaun de director executiv, care
se leg�na, se �nclina �i rula pe parchet la comand�. Cel �n care st�m abia dac� era
cu ceva mai bun dec�t un scaun pliant pe care �l �nchiriezi pentru o nunt�. �n
zilele bune, promitea s� fie incomod; pentru starea mea fizic� din acel moment, era
o adev�rata tortur�.
Masa de lucru era un pupitru mobil, probabil provenind din vreo �coal�
abandonat�; p�trat, seman�nd cu o cutie, cu trei sertare pe fiecare parte � toate
func�ionau, spre mirarea mea, dar nu f�r� efort. Cele doua scaune pentru clien�i,
a�ezate de cealalt� parte, erau chiar pliante � unul negru, cel�lalt de un verzui
pe care nu#l mai �nt�lnisem p�n� atunci.
Pere�ii acoperi�i cu tencuial� nu mai fuseser� zugr�vi�i cine �tie de c�nd;
culoarea ini�ial� se decolorase �ntr#un g�lbui#deschis. Tencuiala era cr�pat�;
p�ianjenii puseser� st�p�nire pe col�urile tavanului. Singurul element decorativ
era o pancart� �nr�mat�, care anun�a un mar� pentru dreptate �n cartierul
comercial, �n iulie 1988.
Podeaua era din lemn vechi de stejar, cu sc�nduri rotunjite la capete, dovad�
c� fuseser� mult folosite �n anii trecu�i. Fusese m�turat� de curind �i m�tura
r�m�sese �ntr#un col�, cu f�ra� cu tot, ca un mod delicat de a#mi sugera c�, dac�
doream cur�enie, trebuia s�#mi fac singur.
Ce tragic� e dec�derea celor mari! Dac� dragul meu frate Warner m#ar fi putut
vedea st�nd aici duminica, tremur�nd la biroul meu micu�, holb�ndu#m� la
cr�p�turile din pere�i, �ncuiat pe din�untru, pentru ca poten�ialii mei clien�i s�
nu m� atace, ar fi r�cnit la mine �i mi#ar fi adresat injurii at�t de tari �i de
colorate, �nc�t a� fi fost obligat s� iau noti�e.
Nu �n�elegeam reac�ia p�rin�ilor mei. Acum, eram obligat s� le dau c�t mai
cur�nd un telefon, ca s� le servesc �ocul dublu al schimb�rilor mele de adres�.
O b�taie puternic� �n u�� m� sperie de moarte. Am s�rit �n sus, nesigur pe cele
ce aveam de f�cut. Oare punga�ii str�zii se preg�teau s� m� atace? M� �ndreptam
spre u�a de la intrare c�nd s#a auzit �nc� o b�taie �i am z�rit o siluet� care se
chinuia s� priveasc� printre barele de metal �i geamul gros al u�ii.
Era Barry Nuzzo, �nfrigurat �i doritor s� ajung� mai repede �n�untru, �n
siguran��. Am descuiat �i i#am f�cut loc s� intre.
� Ce fund�tur�! �ncepu el amabil, privind �n jur �n vreme ce eu �ncuiam u�a din
nou.
� Cam ciudat, nu? i#am spus, mirat de prezen�a lui �i �ncerc�nd s� �n�eleg ce
c�uta acolo.
� Ce mizerie!
Era amuzat. Se plimb� pe l�ng� biroul Sofiei, sco��ndu#�i m�nu�ile �ncet,
tem�ndu#se s� ating� ceva, ca s� nu produc� o adev�rat� avalan�� de dosare.
� Facem investiga�ii mici, ca s� lu�m to�i banii acas�, i#am spus. Era o gluma
veche la Drake & Sweeney. Partenerii f�ceau mereu scandal din cauza cheltuielilor
suplimentare dar, �n acela�i timp, erau tot timpul preocupa�i de redecorarea
birourilor lor.
� Deci, ai venit aici pentru bani? m� �ntreba el, la fel de amuzat.
� Bine�n�eles.
� �i#ai pierdut min�ile.
� Mi#am descoperit voca�ia.
� Mda, auzi voci �n somn.
� De asta ai venit? Ca s�#mi spui c� s�nt nebun?
� Am sunat#o pe Claire.
� �i ce �i#a spus?
� C� te#ai mutat.
� E adev�rat. Divor�am.
� Ce#ai p�it la fa��?
� M#a lovit sacul pneumatic.
� Ah, da. Am uitat. Am auzit c� doar �i#a �ndoit bara din fa�a.
� Chiar a�a. Mi#a �ndoit fa�a.
κi l�s� haina pe un scaun, apoi o puse repede la loc.
� La cheltuieli intr� �i neplata c�ldurii?
� Din c�nd �n c�nd, s�rim c�te o lun�.
�ncepu din nou s� umble de colo#colo, arunc�nd c�te o privire �n birourile mici
de al�turi.
� Cine pl�te�te activitatea de aici? m� �ntreb� el.
� O funda�ie.
� O funda�ie �n declin?
� Da, �ntr#un declin rapid.
� Cum ai g�sit#o?
� "Domnul" �i f�cea veacul pe aici. Ace�tia erau avoca�ii lui.
� Tot "Domnul", dragul de el, coment� Barry �i, oprindu#se o clip�, fix� un
perete cu privirea. Crezi c� ne#ar fi �mpu�cat?
� Nu. Nu#l asculta nimeni. Era doar un om f�r� ad�post, ca mul�i al�ii. Dorea
s� fie ascultat.
� Te#ai g�ndit m�car o clip�, atunci, s� sari asupra lui?
� Nu, dar m#am g�ndit s�#i iau arma �i s�#l �mpu�c pe Rafter.
� P�cat c� n#ai f�cut#o.
� Poate data viitoare.
� Ai cafea?
� Sigur. Ia loc.
Nu doream ca Barry s� vin� dup� mine �n buc�t�rie, pentru c� l�sa mult de
dorit. Am g�sit un pahar, l#am sp�lat repede �i l#am umplut cu cafea. L#am invitat
�n biroul meu.
� Dr�gu�, spuse el, uit�ndu#se �njur.
� Aici e cel mai greu, i#am spus, cu m�ndrie.
Ne#am a�ezat de ambele p�r�i ale biroului, pe scaunele care sc�r��iau, la un
pas de colaps.
� Asta visai la facultate? m� �ntreb� el.
� Nu#mi aduc aminte de facultate. De atunci �ncoace am luat prea multe
onorarii.
�n sf�r�it, m� privi drept �n ochi, f�r� ironie sau z�mbet, �i l�s� glumele la
o parte. Oric�t de grav ar fi p�rut, nu puteam alunga g�ndul c� Barry ar putea
purta un microfon sub c�ma��; mi#l trimiseser� pe Hector �narmat cu un microfon;
puteau face la fel �i cu Barry. Nu s#ar fi oferit el �nsu�i, dar puteau face
presiuni asupra lui. Eu reprezentam du�manul.
� Deci, ai venit aici dup� "Domnul"? m� �ntreb� el.
 � A�a cred.
� Ce ai g�sit?
� Faci pe prostul, Barry? Ce se �nt�mpl� la firm�? V� �nconjura�i inamicul, ca
pe vremea indienilor? A�i pus ochii pe mine?
El c�nt�ri cu grij� vorbele mele, sorbind �ncet din pahar.
� Cafeaua asta e �ngrozitoare, zise el, gata s� scuipe.
� M�car e fierbinte.
� �mi pare r�u pentru ce s#a �nt�mplat cu Claire.
� Mul�umesc, dar prefer s� nu vorbesc despre asta.
� Lipse�te un dosar, Michael. Toat� lumea te arat� cu degetul.
� Cine mai �tie c� e�ti aici?
� So�ia mea.
� Te#au trimis cei de la firm�?
� Categoric, nu.
�l credeam. Eram prieteni de �apte ani, uneori chiar apropia�i. De cele mai
multe ori, �ns�, se dovedise c� eram prea ocupa�i pentru prietenie.
� De ce m� arat� cu degetul?
� Dosarul avea o leg�tur� cu "Domnul". Te#ai dus la Braden Chance �i ai cerut
s�#l vezi. Te aflai �n apropierea biroului lui �n seara �n care a disp�rut dosarul.
Exist� dovezi c� �i s#au dat ni�te chei pe care, poate, nu trebuia s� pui m�na.
� Asta#i tot?
� Asta plus amprentele.
� Amprentele? l#am �ntrebat, �ncerc�nd s� par surprins.
� S�nt peste tot. Pe u��, pe �ntrerup�tor, chiar pe fi�ier. Ai fost acolo,
Michael. Ai luat dosarul. Ce ai de g�nd s� faci cu el acum?
� C�t de mult �tii tu despre dosar?
� "Domnul" a fost evacuat de unul dintre clien�ii no�tri, o firm� imobiliar�.
Locuia acolo ilegal. A �nnebunit, ne#a speriat de moarte �i pe noi, iar tu ai fost
la un pas de a fi lovit de un glon�. Te#au l�sat nervii.
� Asta#i tot?
� Asta#i tot ce ni s#a spus.
� De c�tre cine?
� De c�tre bo�i. Am primit rapoarte vineri sear� � �ntreaga firm�, avoca�i,
secretare, asisten�i, toat� lumea � prin care eram informa�i c� fusese luat un
dosar, c� suspectul e�ti tu �i c� nici un membru al firmei nu trebuia s� aib� de#a
face cu tine. De fapt, �mi este interzis s� m� aflu aici, acum.
� Mul�umesc.
Dac� Braden Chance f�cuse leg�tura �ntre evacuare �i Lontae Burton, nu era omul
care s� recunoasc� asta �n fa�a nim�nui. Nici m�car fa�� de ceilal�i parteneri.
Barry era sincer. Probabil �i imagina c� singurul meu interes �n dosar era DeVon
Hardy.
� Atunci, de ce e�ti aici?
� S�nt prietenul t�u. E o adev�rat� nebunie. Dumnezeule! Vineri a venit poli�ia
la firm�, po�i s� crezi a�a ceva? S�pt�m�na trecut� cei de la trupele speciale, iar
noi eram ostatici. Acum, tu ai s�rit peste cal. Ca s� nu mai spun de situa�ia cu
Claire. Ce#ar fi s� ne lu�m o pauza? S� mergem undeva, dou� s�pt�m�ni. Cu so�iile.
� Unde?
� Nu �tiu. Cui �i pas�? Undeva, �n insule.
� Ce am rezolva cu asta?
� Am l�sa ne�n�elegerile la o parte, �n primul r�nd. Am juca tenis. Am dormi.
Ca s� ne re�nc�rc�m bateriile.
� Pe banii firmei?
� Pe banii mei.
� Las#o pe Claire la o parte. S#a terminat, Barry. Ne#a luat mult, dar s#a
terminat.
� Bine. Mergem noi doi.
� Dar tu nu trebuie s� ai nimic de#a face cu mine.
� Am o idee. Cred c� m� pot duce la Arthur, s� stau pe#ndelete de vorb� cu el.
Putem l�muri lucrurile. Tu aduci dosarul �napoi, ui�i tot ce e acolo, firma te
iart� �i te uit� �i ea, noi doi plec�m dou� s�pt�m�ni �n Maui, s� juc�m tenis �i,
c�nd ne �ntoarcem, tu revii la biroul t�u de plu�, acolo unde �i este locul.
� Ei te#au trimis, nu?
� Nu. �i jur.
� N#o s� mearg�, Barry.
� D�#mi un motiv valabil. Te rog.
� Avocatura �nseamn� mai mult dec�t onorarii pl�tite de clien�i �i dorin�a de a
face bani. Ce ne face s� accept�m s� devenim b�taia de joc a corpora�iilor? Am
obosit, Barry. Vreau ca tot ce fac s� lase o urm� �n lume.
� Parc� ai fi student �n primul an.
� Exact. Am ales profesia asta pentru c� ne g�ndeam c� avocatura este o voca�ie
�nalt�. C� putem lupta cu nedreptatea �i r�ul social, c� putem face lucruri
minunate, pentru c� s�ntem avoca�i, �ntr#o vreme eram ideali�ti. De ce nu mai putem
fi la fel �i acum?
� Din cauza ipotecilor.
� Nu �ncerc s� te atrag de partea mea. Tu ai trei copii; ce noroc c� eu �i
Claire nu am avut nici unul. �mi pot permite s� �nnebunesc pu�in.
�ntr#un col� al camerei, un radiator pe care nu#l observasem �ncepu s� h�r�ie
�i s� fi��ie. Ne#am r�sucit am�ndoi capetele spre el, a�tept�nd cu ner�bdare pu�in�
c�ldur�. Un minut. Dou�.
� Vor veni dup� tine, Michael, spuse Barry, r�mas cu privirea a�intit� la
radiator, f�r� s�#l vad�.
� "Vor" veni? Poate vrei s� zici "vom" veni?
� Ai dreptate. Firma noastr�. Nu po�i fura un dosar. G�nde�te#te la client.
Clientul are dreptul la confiden�ialitate. Dac� dispare un dosar, firma nu are de
ales, trebuie s�#l caute.
� Vorbe�ti de acuza�ii penale?
� Probabil. S�nt furio�i foc, Michael. Nu#i po�i judeca pentru asta. Se mai
vorbe�te �i de o ac�iune disciplinar� �n cadrul baroului. E posibil� o suspendare.
Rafter se ocup� deja de asta.
� De ce oare "Domnul" nu a �intit pu�in mai jos?
� S�nt pu�i pe fapte mari.
� Firma are mai mult de pierdut dec�t mine.
M� privi atent. Nu �tia ce con�ine dosarul.
� E vorba �i de altceva, dec�t de "Domnul"? m� �ntreb� el.
� Mult mai mult. Firma risc� s� fie dat� �n vileag. Dac� m� acuz� pe mine, eu
�i acuz pe ei.
� Nu po�i folosi un dosar furat. Nici un tribunal din �ar� nu#l accept� ca
prob�. Nu �tii nimic despre litigii.
� �nv� acum. Spune#le s� renun�e. Nu uita, eu s�nt cel care are dosarul, dar �n
dosar s�nt murd�riile lor.
� Vorbim de ni�te locatari ilegali, nimic mai mult Michael.
� E mult mai complicat dec�t at�t. Cineva trebuie s� stea de vorb� cu Braden
Chance �i s� scoat� de la el adev�rul. Spune#i lui Rafter s� se preg�teasc� foarte
bine, �nainte de a face o nebunie. Crede#m�, Barry, e un material de pagina �nt�i!
O s� v� fie fric� s� mai ie�i�i din cas�.
� Deci ne propui un armisti�iu? Tu �ii dosarul, noi te l�s�m �n pace.
� Pentru moment, cel pu�in. Nu �tiu ce va fi s�pt�m�na viitoare sau �n
cealalt�.
� De ce nu vrei s� vorbe�ti cu Arthur? Fac eu pe mediatorul. Intr�m to�i trei
�ntr#o camer�, �ncuiem u�a �i rezolv�m problema.
Ce zici?
� E prea t�rziu. Au murit oameni.
� "Domnul" �i#a f�cut#o cu m�na lui.
� Mai s�nt �i al�ii.
Cu asta, am considerat c� spusesem destul. De�i era prietenul meu, �tiam c� va
repeta cea mai mare parte a conversa�iei noastre �n fa�a �efilor lui.
� Vrei s�#mi explici? m� �ntreb� el.
� Nu pot. E confiden�ial.
 � Sun� ciudat, de la un avocat care fur� dosare.
Radiatorul g�lg�ia �i susura �i era mai u�or, m�car pentru o vreme, s�#l
prive�ti, dec�t s� vorbe�ti. Nici unul dintre noi nu dorea s� spun� vorbe pe care
le#ar fi regretat mai t�rziu.
M#a �ntrebat despre ceilal�i angaja�i de la Centrul legal. I#am povestit, pe
scurt.
� Incredibil, murmur� el, de c�teva ori.
� �inem leg�tura? m� �ntreb�, ajuns la u��.
� Bine�n�eles.

18

Orientarea mea a durat cam treizeci de minute, adic� timpul necesar pentru a
ajunge cu ma�ina, de la Centru p�n� la Samaritan House, �n Petworth, �n cartierul
de nord#est. Mordecai era la volan �i f�cea conversa�ie; eu t�ceam, cu servieta �n
bra�e, nervos ca un �ncep�tor aflat pe punctul de a intra �n cu�ca leului. Eram
�mbr�cat �n blugi, c�ma�� alb� �i cravat�, plus un blazer vechi, bleumarin, �i
ni�te pantofi de tenis uza�i, marca Nike, cu �osete albe. Renun�asem s� m� mai rad.
Eram un avocat al str�zii, a�a c� puteam s� m� �mbrac cum doream.
Bine�n�eles, Mordecai observase imediat schimbarea de stil, atunci c�nd
intrasem �n biroul lui �i �l anun�asem c� s�nt gata de lucru. Nu mi#a spus nimic,
dar a r�mas cu privirea a�intit� de perechea de Nike. Mai v�zusem a�a ceva � tipi
de la firmele mari, care coborau din zg�rie#nori pentru a#�i petrece c�teva ore cu
cei s�raci. Dintr#un motiv sau altul, to�i se sim�eau obliga�i s�#�i lase perciuni
�i s� poarte blugi.
� Clientela ta va fi un amestec de treimi, �mi spunea el, conduc�nd prost cu o
singur� m�n� �i �in�nd cana de cafea �n cealalt�, total indiferent la celelalte
vehicule �nghesuite �n jurul nostru. Cam o treime s�nt �omeri, o treime s�nt
familii cu copii, o treime s�nt bolnavi mintal, o treime s�nt veterani. �i cam o
treime din cei care au dreptul la locuin�e, pentru c� au venituri mici, reu�esc s�
le �i ob�in�. �n ultimii cincisprezece ani, dou� milioane �i jum�tate de locuin�e
ieftine au fost eliminate, iar programele federale �i#au redus fondurile cu 70%. Nu
e de mirare c� oamenii dorm �n strad�. Guvernele �in �n echilibru bugetul pe
spinarea s�racilor.
�i continua cu statisticile la nesf�r�it, f�r� nici un efort. Asta era via�a �i
profesia lui. Ca avocat obi�nuit s� ia noti�e meticuloase, m� luptam cu impulsul de
a#mi deschide brusc servieta �i de a m� apuca de notat. �n loc de asta, �l
ascultam.
� Oamenii �tia au salarii minime, a�a c� nici nu se poate vorbi de locuin�e
proprietate personal�. Nici m�car nu viseaz� la a�a ceva. Iar ceea ce c�tig� nu e
destul, c�nd chiriile cresc vertiginos. A�a c� r�m�n tot mai mult �n urm� �i, �n
acela�i timp, programele de asisten�� sufer� reduceri tot mai drastice. Fii atent:
numai 14% din invalizii f�r� locuin�e primesc ajutoare de invaliditate. Paisprezece
la sut�! Vei vedea destule cazuri de acest fel.
Am oprit, cu un scr�net de fr�ne, la semaforul care ar�ta lumina ro�ie. Din
jurul nostru, s#au auzit claxoane. Ma�ina lui bloca par�ial intersec�ia; m#am l�sat
mai jos �n scaun, a�tept�n#du#m� la o nou� coliziune. Mordecai nici nu avea habar
c� ma�ina lui �ncurca traficul de la ora de v�rf. Privea fix �nainte, c�zut pe
g�nduri, pierdut �ntr#o alt� lume.
� Partea cea mai �nsp�im�nt�toare a condi�iei de vagabond este ceea ce nu se
vede pe strad�. Jum�tate din cei s�raci cheltuiesc �aptezeci la sut� din ceea ce
c�tig� pentru a#�i p�stra locuin�ele pe care le au. Departamentul de Locuin�e �i
Dezvoltare Urban� (HUD) afirm� c� ar fi trebuit s� pl�teasc� o treime. S�nt zeci de
mii de oameni �n acest ora�, care �in cu din�ii de acoperi�ul pe, care �l au
deasupra capului; o singur� plat� neachitat� a chiriei, sau o spitalizare
nea�teptat�, sau o urgen�� neprev�zut� �i �i pierd locuin�a.
� Unde se duc?
 � Rareori merg direct la ad�posturi. La �nceput se duc la familie, apoi pe la
prieteni. Tensiunea este teribil�, pentru c� familiile �i prietenii lor au, la
r�ndul lor, locuin�e de stat �i contractul de �nchiriere limiteaz� num�rul de
persoane care pot locui �ntr#un singur apartament. S�nt for�a�i s� �ncalce
contractul, ceea ce poate reprezenta un motiv de evacuare.
Merg dintr#un loc �n altul, uneori �i las� c�te un copil la surori, la
prieteni. Lucrurile merg din ce �n ce mai r�u. Mul�i dintre ei se tem de ad�posturi
�i le evit� cu disperare.
F�cu o pauz�, at�t c�t s�#�i bea cafeaua.
� De ce? l#am �ntrebat.
� Nu toate ad�posturile s�nt bune. S#au mai �nt�mplat atacuri, furturi, chiar
violuri.
Acesta era, deci, locul unde se a�tepta de la mine s�#mi petrec restul carierei
de avocat.
� Mi#am uitat arma, l#am anun�at.
� N#o s� �i se �nt�mple nimic. S�nt sute de voluntari pro bono �n acest ora�.
N#am auzit de nici unul care s� p�easc� ceva.
� M� bucur s� aud asta.
Porniser�m din nou, de data asta cu mai mult� grij�.
� Cam jum�tate din oamenii str�zii au probleme din cauza consumului abuziv al
unor substan�e chimice, ca �i prietenul t�u, DeVon Hardy. E un lucru obi�nuit.
� Ce se poate face pentru ei?
� M� tem c� nu prea mult. Au mai r�mas c�teva programe de ajutorare, dar e greu
de g�sit un pat. Noi am reu�it s�#l plas�m pe Hardy �ntr#un centru de recuperare
pentru veterani, dar a plecat de acolo. Drogatul decide singur c�nd vrea s�
renun�e.
� Care este drogul preferat?
� Alcoolul. E cel mai la#ndem�n�. Chiar �i crack, �n cantitate destul de mare,
pentru c� �i acela e ieftin. G�se�ti de toate, dar drogurile rafinate s�nt prea
scumpe.
� Care vor fi primele mele cinci cazuri?
� E�ti ner�bd�tor?
� Da, �i nu �tiu ce se va �nt�mpla.
� Lini�te�te#te. Munca nu e complicat�; e nevoie de r�bdare. Vei vedea pe
cineva care nu prime�te ajutor material, probabil cartele de hran�. Un divor�.
Cineva cu o pl�ngere �mpotriva unui proprietar. O disput� de �omaj. �i garantez c�
vei avea �i un caz penal.
� Ce fel de caz penal?
� Minor. �n America urban� e la moda condamnarea vagabondajului. �n marile
ora�e s#au dat tot felul de legi, menite s�#i persecute pe cei care tr�iesc �n
strad�. Nu au voie s� cer�easc�, nu au voie s� doarm� sub poduri, s� adune obiecte
personale �n parcuri publice, s� se a�eze pe trotuare, s� m�n�nce �n public. Multe
dintre aceste legi au fost abrogate de tribunale. Abraham a f�cut o treab� grozav�,
reu�ind s�#i conving� pe judec�torii federali c� aceste legi nefaste �ncalc�
drepturile �nscrise �n Primul Amendament. A�a c�, selectiv, marile ora�e pun �n
aplicare legi generale � cu privire la vagabondaj, lipsa unui loc de munc�, be�ie
�n public. Oamenii str�zii s�nt �intele lor. Dac� un tip bine �mbr�cat se �mbat�
�ntr#un bar �i face pipi pe o alee, nu#i mare lucru. Dac� un vagabond face la fel,
e arestat pentru c� urineaz� �n public. Cur�eniile s�nt ceva obi�nuit.
� Adic�?
� Se alege o zon� a ora�ului, s�nt aduna�i oamenii str�zii �i s�nt du�i �n alta
parte. Atlanta a f�cut a�a �nainte de Olimpiad� � doar nu era s�#i lase pe
s�r�ntoci s� cer�easc� �i s� doarm� pe b�ncile din parcuri, c�nd toat� lumea era cu
ochii pe ei � a�a c� au adus trupele speciale �i au eliminat problema. Pe urm�,
edilii ora�ului s#au l�udat c�t de frumos e acolo.
� Unde i#au dus?
� La naiba, normal c� nu �n ad�posturi, pentru c� nici nu au a�a ceva. Pur �i
simplu i#au mutat de colo#colo; i#au aruncat �n alte p�r�i ale ora�ului, ca pe
b�legar, coment� el, lu�nd �nc� o gur� de cafea �i ajust�nd radiatorul � �n care
timp �i lu� complet m�inile de pe volan timp de vreo cinci secunde. Nu uita,
Michael, continu� el, fiecare om trebuie s� aib� un loc al lui. Oamenii ace�tia nu
au alternativ�. Dac� le e foame, cer�esc. Dac� s�nt obosi�i, dorm oriunde �i g�sesc
un loc. Dac� nu au cas�, trebuie s� tr�iasc� undeva.
� �i aresteaz�?
� Zilnic, dar politica asta public� e prosteasc�. G�nde�te#te, un om tr�ie�te
�n strad�, ajunge, din c�nd �n c�nd, �n ad�posturi, lucreaz� pe undeva, pe un
salariu minim �i �ncearc� tot ce se poate s� se ridice pe scara social� �i s�
c�tige suficient pentru o via�� decent�. �ntr#o zi, e arestat pentru c� doarme sub
un pod. El nu vrea s� doarm� acolo, dar orice om trebuie s� doarm� undeva. E
vinovat, pentru c�, �n �n�elepciunea lui, Consiliul or�enesc a f�cut din lipsa de
locuin�e un delict. Trebuie s� pl�teasc� treizeci de dolari, numai ca s� ias� din
�nchisoare, plus al�i �aizeci pentru amend�. �aizeci de dolari, dintr#un buzunar
�i#a�a gol. A�a c� omul mai alunec� pu�in �n jos. E arestat, umilit, amendat,
pedepsit �i pus s�#�i recunoasc� gre�eala �i s�#�i caute locuin��. Car�#te de pe
str�zile alea nenorocite! Asta se �nt�mpl� �n majoritatea ora�elor noastre.
� Nu i#ar fi mai bine la �nchisoare?
� Ai fost de cur�nd �ntr#o �nchisoare?
� Nu.
� Nici s� nu te duci. Poli�i�tii nu s�nt �nv�a�i s� lucreze cu vagabonzii, mai
ales cu cei bolnavi mintal sau droga�i. �nchisorile s�nt pline peste m�sur�.
Sistemul penal este, oricum, un co�mar, iar persecutarea vagabonzilor �i face �i
mai mult r�u. T�mpenia cea mai mare este c� e cu 25% mai scump s� �ii un om �n
�nchisoare, dec�t s�#i asiguri ad�post, m�ncare, transport �i servicii de
consultan��. Toate astea, bine�n�eles, ar avea efecte benefice pe termen lung.
Dou�zeci �i cinci la sut�! �i asta nu include costul arest�rii �i actele necesare.
Oricum, cele mai multe ora�e au bugetul la p�m�nt, mai ales Washington D.C. � �ine
minte, de asta se �nchid ad�posturile � �i totu�i irosesc bani f�c�nd din oamenii
str�zii ni�te delincven�i.
� Pare o baz� numai bun� pentru un litigiu, i#am spus, de�i nu avea nevoie de
�ncuraj�ri.
� Le intent�m procese �n ne�tire. Sus�in�torii din toat� �ara atac� aceste
legi. Nenorocitele astea de ora�e cheltuiesc mai mult pentru onorarii dec�t pentru
a construi ad�posturi pentru cei care au nevoie. Trebuie s� iube�ti aceast� �ar�.
New York, ora�ul cel mai bogat din lume, nu �i poate ad�posti to�i locuitorii, a�a
c� ace�tia dorm pe str�zi �i cer�esc pe Fifth Avenue, ceea ce �i nemul�ume�te pe
cei slabi de �nger, a�a c� �l aleg pe Rudy Cum l#o fi#chem�nd, care le promite s�
cure�e str�zile, �i iat�#l c� determin� consiliul mai#marilor ora�ului s� scoat�
vagabondajul �n afara legii, pur �i simplu � nu e voie s� cer�e�ti, nu e voie s�
stai pe trotuar, nu e voie s� fii vagabond � �i bugetul se reduce dramatic, se
�nchid ad�posturile �i se taie fondurile pentru asisten��, dar, �n acela�i timp, se
cheltuiesc o avere pentru plata avoca�ilor din New York, care trebuie s�#i apere
pentru c� �ncearc� s�#i elimine pe s�raci.
� C�t de r�u e la Washington?
� Nu at�t de r�u ca la New York, dar nici mult mai bine, din p�cate. Acum dou�
s�pt�m�ni, ne aflam �ntr#o zon� a ora�ului �n care n#a� intra singur nici �n plin�
zi, cu o ma�in� blindat�. Vitrinele magazinelor erau protejate cu bare metalice;
blocurile de locuin�e erau ni�te structuri �nalte, f�r� via��, cu rufe �ntinse la
geamuri. Toate din c�r�mida gri, toate purt�nd marca arhitecturii insipide
provenite din sume federale derizorii.
� Washingtonul este un ora� al negrilor, continu� el, cu un num�r mare de
locuitori care se bazeaz� pe ajutorul social. Atrage mul�i oameni care doresc o
schimbare, mul�i activi�ti �i radicali. Oameni ca tine.
� Cu greu se poate spune despre mine c� a� fi activist sau radical.
� E luni diminea��. G�nde�te#te unde te#ai aflat �n fiecare luni diminea�� �n
ultimii �apte ani.
� L� mine la birou.
� Un birou foarte frumos.
� Da.
 � �ntr#o �nc�pere elegant�, preg�tit� pentru tine.
� Da.
�mi adres� un z�mbet larg �i �mi spuse:
� Acum e�ti radical.
Cu aceste cuvinte, puse cap�t oric�rei l�muriri.

�n fa�a noastr�, pe strada dreapt�, am z�rit un grup de oameni �nfofoli�i cu

tot felul de zdren�e, aduna�i la col�ul str�zii l�ng� un �nc�lzitor portabil cu
butan. Am �ntors ma�ina �ntr#acolo �i am parcat dup� col�. Cl�direa spre care ne
�ndreptam fusese pe vremuri, magazin universal. Un panou scris de min� anun�a:
"Casa Samariteanului".
� E un ad�post privat, spuse Mordecai. Nou�zeci de paturi, m�ncare decent�; a
fost fondat de un grup de biserici din Arlington. Venim aici de �ase ani.
Camioneta de la depozitul de hran� era parcat� �n fa�a u�ii; c�iva voluntari
desc�rcau cutii cu legume �i fructe. Mordecai se adres� unui om mai �n v�rst�, care
st�tea de paz� la u��, �i omul ne permise s� intr�m �n cl�dire.
� S� facem un tur rapid pe aici, spuse Mordecai.
Nu m#am dezlipit de el c�t am str�b�tut parterul. Era un adev�rat labirint de
holuri, fiecare �mp�r�it �n c�m�ru�e mici, p�trate, din prefabricat netencuit, cu
u�i �nchise cu z�vor. Una era deschis�. Mordecai arunc� o privire �n�untru �i
salut�.
� Bun� diminea�a!
Un b�rbat micu�, cu ochii holba�i, st�tea pe marginea unui pat de fier,
privindu#ne f�r� s� spun� nimic.
� E o camer� bun�, �mi spuse Mordecai. Are intimitate, un pat cumsecade, spa�iu
pentru lucruri �i electricitate.
Ap�s� �ntrerup�torul de ling� u�� �i becul de la lampa micu�� se stinse. Pentru
o clip�, camera se cufund� �n �ntuneric, apoi Mordecai aprinse din nou lumina.
Ochii holba�i nu p�reau s� fi clipit.
Camera nu avea tavan; se vedeau doar panourile vechiului magazin, la un metru
mai sus.
� Dar baia? am �ntrebat.
� �n spate. Pu�ine ad�posturi au b�i individuale. V� urez o zi bun�, se adres�
el locatarului, care �ncuviin�� din cap.
Se auzeau c�teva aparate de radio, unele cu muzic�, altele cu �tiri. Tot felul
de oameni umblau �ncolo �i �ncoace. Era luni diminea��: aveau de lucru sau aveau
alte treburi.
� E greu s� ob�ii o camer� aici? am �ntrebat, �tiind sigur care va fi r�spunsul
lui.
� Aproape imposibil. Lista de a�teptare se �ntinde pe un kilometru, iar cei de
aici pot decide cine prime�te un loc �i cine nu.
� C�t se st� aici?
� Depinde. �n medie, cam trei luni. Acesta e unul dintre ad�posturile mai bune,
a�a c� aici s�nt �n siguran��. Imediat ce starea lor se stabilizeaz�, conducerea
centrului �ncearc� s�#i mute �n locuin�e pe care �i le pot permite.
M#a prezentat unei femei �nc�l�ate �n cizme negre, de lupt� #ea conducea
Centrul. "Noul nostru avocat", a fost descrierea pe care mi#a f�cut#o. Femeia mi#a
urat bun venit �n ad�post Au stat de vorb� despre un client care disp�ruse, iar eu
am r�t�cit, f�r� �int�, de pe un hol pe altul, p�n� c�nd am dat de sec�ia unde erau
cazate familiile. Am auzit pl�nsetul unui copila� �i m#am �ndreptat spre o u��
deschis�. Camera era pu�in mai mare �i �mp�r�it� �n sec�iuni mai mici. O femeie
solid�, de cel pu�in dou�zeci �i cinci de ani, st�tea pe un scaun, dezbr�cat� de la
br�u �n sus �i hr�nea un bebelu� la s�n, complet indiferent� la prezen�a mea
iscoditoare, la c�iva pa�i distan��. Doi copii mici s�reau peste pat. La radio se
auzea muzic� rap.
Cu m�na dreapt�, femeia �i prinse s�nul liber �i mi#l oferi. Am luat#o la fug�
�n josul holului �i l#am g�sit pe Mordecai.
Clien�ii ne a�teptau. Biroul nostru se afla �ntr#un col� al s�lii de mese, �n
apropiere de buc�t�rie. Trebuia s� lucT�m pe o mas� pliant�, �mprumutat� de la
buc�t�reas�. Mordecai a descuiat un fi�ier dintr#un col� al camerei �i, cu asta, am
pornit la treab�. �ase persoane ocupau r�ndul de scaune de l�ng� perete.
� Cine e primul? �ntreb� el, �i o femeie se apropie de noi, cu scaun cu tot. Se
a�ez� �n fa�a avoca�ilor ei � unul, veteran al legilor str�zii, uns cu toate
alifiile, cel�lalt �ncep�tor, am�ndoi �ns� cu pixul �i blocnotesul la �ndem�n�.
Numele ei era Waylene, avea dou�zeci �i �apte de ani, nec�s�torit�, cu doi
copii.
� Jum�tate dintre ei s�nt din ad�post, �mi spuse Mordecai �n timp ce ne luam
noti�e. Cealalt� jum�tate vin din strad�.
� Acceptam pe cineva?
� Pe to�i cei f�r� ad�post.
Problema lui Waylene nu era complicat�. Lucrase �ntr#un restaurant fast#food,
�nainte de a#�i da demisia, pentru un motiv oarecare, considerat irelevant de c�tre
Mordecai, �i nu i se mai pl�tiser� ultimele dou� salarii la care avea dreptul. Cum
nu avea o adresa permanent�, patronul trimisese cecurile la o adres� gre�it�.
Cecurile disp�ruser�; patronul nu era deloc impresionat de acest lucru.
� Unde ve�i locui acum? o �ntreb� Mordecai.
Femeia nu era sigur�. Poate aici, poate �n alt� parte. κi c�uta o slujb� �i,
dac� g�sea, se puteau �nt�mpla �i alte lucruri �i se putea muta cu X �i Y. Sau, �i
putea g�si o locuin�� �n care s� stea singur�.
� V� vom recupera banii, iar eu voi aranja ca acele cecuri s� fie trimise la
biroul meu, �i spuse Mordecai, d�ndu#i o carte de vizit�. Suna�i#m� la num�rul
acesta, peste o s�pt�m�n�.
Femeia lu� cartea de vizit�, ne mul�umi �i plec� �n grab�.
� Sun� la restaurant, prezint�#te drept avocat al ei, fii amabil la �nceput,
dar f� scandal dac� nu coopereaz�. Dac� e nevoie, du#te pe acolo �i ia tu �nsu�i
cecurile.
Am notat aceste instruc�iuni, ca �i cum ar fi fost foarte complicate. Waylene
avea dreptul la dou� sute zece dolari. Ultimul caz la care lucrasem pentru Drake &
Sweeney fusese o disput� �ntre trusturi, la care erau �n joc nou� sute de milioane
de dolari.
Al doilea client nu reu�i s� explice limpede ce problem� juridic� avea. Nu
dorea dec�t s� stea de vorb� cu cineva. Era beat sau bolnav mintal, probabil �i una
�i alta, iar Mordecai �l duse la buc�t�rie �i �i turn� o cea�c� de cafea.
� S�rmanii de ei, unii nu rezist� tenta�iei de a sta la coad�, spuse el.
Num�rul trei era o locatar� a Centrului, st�tea acolo de dou� luni, a�a c�
partea cu adresa era mai simpl�. Femeia avea cincizeci �i opt de ani, era �ngrijit�
�i curata � v�duva unui veteran de r�zboi. Conform teancului de h�rtii pe care l#am
r�sfoit �n timp ce colegul meu discuta cu ea, avea dreptul la un ajutor social de
veteran. Dar cecurile erau transmise �ntr#un cont bancar din Maryland, la care ea
nu avea acces. I#a explicat lui Mordecai toate astea. Actele dovedeau acela�i
lucru.
� Administra�ia veteranilor e o institu�ie serioas�, i#a r�spuns Mordecai. Vom
aranja ca acele cecuri s� fie trimise acolo.
Coada cre�tea, pe m�sur� ce noi rezolvam, tot mai eficient, problemele
clien�ilor. Mordecai ghicise totul dinainte: cartele de mas�, anulate din cauza
lipsei unei adrese permanente; refuzul unui proprietar de a restitui fondul de
rulment; o pensie alimentar� nepl�tit�; un mandat de arest pentru cecuri false; o
cerere pentru ajutor social de handicapat. Dup� dou� ore �i zece clien�i, m#am
mutat la cel�lalt cap�t al mesei �i am �nceput eu �nsumi s� discut cu ei. In prima
mea zi plin� de avocat al s�racilor, eram pe picioarele mele, luam noti�e �i eram
la fel de important ca �i colegul meu.
Marvis a fost primul meu client unic. Avea nevoie de un divor�. La fel �i eu.
Dup� ce i#am ascultat povestea trist�, �mi venea s� alerg acas�, la Claire, s�#i
s�rut picioarele. Nevasta lui Marvis era prostituat�, o femeie care fusese
serioas�, p�n� c�nd descoperise drogurile. Acestea au �mpins#o mai �nt�i �n bra�ele
unui intermediar, apoi �n ale unui proxenet, apoi c�tre via�a �n strad�. Printre
pic�turi, furase �i v�nduse tot ce aveau �i adunase datorii care c�zuser� pe capul
lui. F�cuse cerere de faliment. Femeia luase am�ndoi copiii �i se mutase cu
proxenetul ei.
Omul avea unele �ntreb�ri de ordin general, despre ceea ce �nseamn� un divor�
�i, cum eu cuno�team doar datele de baz�, l#am l�murit c�t de bine am putut. Luam
noti�e �i, dintr#o dat�, mi#am imaginat#o pe Claire �n superbul birou al avocatei
ei, unde, chiar �n acel moment, finalizau �mpreun� planul de destr�mare � leg�turii
noastre.
� C�t va dura? m#a �ntrebat el, risipindu#mi reveria.
� �ase luni, i#am r�spuns. Crede�i c� ea va face recurs?
� Cum adic�?
� Va fi de acord cu divor�ul?
� N#am discutat despre asta.
Femeia plecase de acas� cu un an mai �nainte �i, dup� mine, era un caz bun de
abandonare de domiciliu. Dac� mai aduceam �i acuza�ia de adulter, era floare la
ureche.
Marvis locuia �n acel Centru de o s�ptam�n�. Era curat, capul limpede �i �i
c�uta serviciu. Jum�tatea de or� petrecut� cu el mi#a f�cut pl�cere �i am jurat
s�#i ob�in divor�ul.
Diminea�a a trecut repede; nervozitatea mea s#a evaporat. �ncercam s� ajut
oameni reali, cu probleme reale, oameni f�r� importan��, care nu aveau alt loc unde
s� se duc� pentru a#�i g�si un avocat. Erau intimida�i, nu numai de mine, ci �i de
lumea vast� a legilor, regulamentelor, tribunalelor �i birocra�iei. Am �nv�at s�
z�mbesc �i s�#i fac s� se simt� bineveni�i. Unii �i cereau scuze pentru c� nu
puteau s� m� pl�teasc�. Banii nu aveau importan��, le r�spundeam eu. Banii nu aveau
importan��.
La dou�sprezece, am eliberat masa, pentru ca pr�nzul s� poat� fi servit. Sala
de mese era plin� ochi; supa era gata.
Cum ne aflam �n apropiere, ne#am oprit s� m�nc�m ceva bun la rotiseria de la
Florida Avenue. Eu eram singura fa�� alb� din restaurant, dar �ncepusem s� m�
obi�nuiesc cu situa�ia asta. Nimeni nu �ncercase s� m� ucid�. Nim�nui nu p�rea s�#i
pese.
Sofia a g�sit un telefon care p�rea s� mearg�. Se afla sub un teanc de dosare
a�ezate foarte aproape de u��. I#am mul�umit �i m#am retras �n intimitatea biroului
meu. Am num�rat opt oameni care st�teau lini�ti�i, a�tept�nd ca Sofia, care nu era
avocat, s� le ofere sfaturi. Mordecai �mi sugerase s�#mi petrec dup�#amiaza lucr�nd
la cazurile pe care le acceptasem �n aceea�i diminea��, la Samaritean. �n total,
erau nou�sprezece. �n plus, ideea era s� muncesc c�t mai bine, pentru ca apoi s� o
ajut pe Sofia cu ceilal�i sosi�i.
Dac� �mi imaginam c� lucrul �n lumea str�zii avea s� fie mai simplu, m�
�n�elam. Dintr#o dat�, eram ocupat p�n� peste cap cu problemele altora. Din
fericire, eram cunoscut drept un maniac al muncii, a�a c� sarcina mi se potrivea.
Totu�i, primul telefon pe care l#am dat s#a �ndreptat spre Drake & Sweeney. Am
cerut cu Hector Palma, de la sec�ia imobiliar�, �i mi s#a spus s� a�tept. Am �nchis
dup� cinci minute �i am sunat din nou. Glasul h�r��it a lui Braden Chance mi#a
r�spuns, brusc, �n urechi:
� Cu ce v� pot ajuta?
Am �nghi�it cu greu �i am r�spuns:
� Da, a�teptam s� vorbesc cu Hector Palma.
Am �ncercat s�#mi sub�iez vocea �i s� vorbesc mai repede.
� Cine �ntreab�? se r�sti el.
� Rick Hamilton, un vechi prieten din �coal�.
� Nu mai lucreaz� aici. �mi pare r�u.
A �nchis, l�s�ndu#m� s� m� holbez la telefon. M#am g�ndit s� o sun pe Polly, s�
o rog s� verifice �i s� descopere ce s#a �nt�mplat cu Hector. Nu i#ar fi luat mult
timp. Sau poate pe Rudolph, sau Barry Nuzzo, sau pe asistentul meu preferat. Apoi
mi#am dat seama c� ei nu mai erau prietenii mei. Dep�isem limita. Eram du�manul
lor. Eram terminat. �i b�gasem �n bucluc, iar for�ele superioare le interziseser�
s� vorbeasc� cu mine.
�n cartea de telefon erau trei persoane cu numele de Hector Palma. M� preg�team
s�#i sun, dar liniile telefonice erau ocupate. Centrul avea dou� linii �i eram
patru avoca�i.

19

Nu m� gr�beam s� plec de la Centru, la sf�r�itul primei mele zile de lucru.

Casa mea era o mansard� pustie, nu cu mult mai mare dec�t trei dintre
desp�r�iturile de la Casa Samariteanului. Casa mea era un dormitor f�r� pat, un
salon cu televizor, dar f�r� cablu, o buc�t�rie cu o mas� de c�rti �i f�r�
frigider. Aveam planuri neclare, �ndep�rtate, de a o mobila �i decora.
Sofia a plecat exact la ora cinci, ora ei standard. Cartierul �n care locuia
era dubios �i prefera s� se �tie acas�, cu u�ile �ncuiate, �nainte de l�sarea
�ntunericului. Mordecai a plecat pe la �ase, dup� ce �i#a petrecut treizeci de
minute discut�nd cu mine despre ce se �nt�mplase �n acea zi. Nu sta prea mult, m#a
avertizat el, �i �ncearc� s� nu pleci singur. Vorbise deja cu Abraham, care pl�nuia
s� lucreze p�n� la nou� �i mi#a sugerat s� plec cu acesta. Parcheaz� �n apropiere.
Mergi repede. Fii cu ochii �n patru.
� Deci, ce p�rere ai? m#a �ntrebat oprindu#se l�ng� u��, �nainte de plecare.
� Cred c� e o munc� fascinant�. Contactul cu oamenii m� inspir�.
� Vor fi �i momente c�nd te va face s� suferi.
� S#a �nt�mplat deja.
� Asta e bine. Dac� ajungi �n punctul �n care nu mai doare, e timpul s�
renun�i.
� Tocmai am �nceput.
� �tiu, �i m� bucur c� e�ti al�turi de noi. Avem nevoie de un anglo#saxon alb
�i protestant pe aici.
� Atunci, s�nt bucuros s� reprezint un simbol.
Dup� plecarea lui Mordecai, am �nchis din nou u�a. Observasem o politic� tacit�
a u�ilor deschise; Sofia lucra f�r� ascunzi�uri �i, o �ntreag� dup�#amiaz�, m�
amuzasem ascult�nd#o lu�nd la rost un birocrat dup� altul, la telefon, �n auzul
�ntregului Centru. Mordecai era un animal la telefon, vocea lui groas�, vibrant�,
umplea atmosfera cu tot felul de preten�ii �i amenin��ri cumplite. Abraham era mult
mai lini�tit, dar u�a biroului lui era �ntotdeauna deschis�.
Cum �ns� eu nu �tiam la ce s� m� a�tept, am preferat s� o p�strez �nchis�. Eram
sigur c� se vor dovedi r�bd�tori.
I#am sunat pe cei trei Hector Palma din cartea de telefon. Primul nu era cel pe
care �l c�utam. La al doilea num�r nu r�spundea nimeni. A treia voce era robotul
pentru Hector Palma cel adev�rat; mesajul era brusc: Nu s�ntem acas�. L�sa�i un
mesaj. V� vom suna noi.
Era vocea lui.
Cu resursele ei infinite, firma avea multe c�i �i locuri �n care s�#l ascund�
pe Hector Palma. Opt sute de avoca�i, o sut� �aptezeci de asisten�i, birouri la
Washington, New York, Chicago, Los Angeles, Portland, Palm Beach, Londra �i Hong
Kong. Erau prea de�tep�i ca s�#l dea afar�, pentru c� �tia prea multe. A�a c� �i
puteau dubla salariul, �l puteau avansa �i muta �ntr#un alt birou, �ntr#un alt
ora�, �ntr#o locuin�� mai mare.
Mi#am notat adresa lui din cartea de telefon. Dac� robotul mai func�iona, poate
c� �nc� nu se mutase. Cu cuno�tin�ele mele practice proasp�t dob�ndite, eram sigur
c� �l voi putea g�si.
S#a auzit o u�oar� b�taie �n u�� �i e� s#a deschis singur�, f�r� efort. Minerul
�i z�vorul erau uzate �i sl�bite, a�a c� u�a se �nchidea, dar nu se putea bloca.
Era Abraham.
� Pot s� te deranjez un minut? m#a �ntrebat, lu�nd loc.
Era o vizit� de curtoazie, salutul lui. Era un tip lini�tit, distant, cu aura
intens� � unui om de�tept, care m#ar fi putut intimida, numai c� eu �mi petrecusem
ultimii �apte ani �ntr#o cl�dire cu opt sute de avoca�i de toate sortimentele.
�nt�lnisem �i cunoscusem zeci de Abrahami, tipi rezerva�i �i sinceri, cu prea pu�in
respect pentru talentele sociale.
� Doream s�#�i urez bun venit, mi#a spus, lans�ndu#se imediat �ntr#o ap�rare
pasionat� a avocatului public. Venea dintr#o familie de clas� mijlocie din
Brooklyn, f�cuse Dreptul la Universitatea Columbia, apoi trei ani �ngrozitori la o
firm� de pe Wall Street, patru ani �n Atlanta, cu o grupare care milita �mpotriva
pedepsei cu moartea, doi ani plini de frustr�ri pe dealul Capitoliului �i, �n
final, un anun� �n revista de avocatur� prin care se c�uta un avocat pentru Centrul
din Strada 14 i#� atras aten�ia.
� Slujirea legii este o misiune sf�nt�, a continuat el. �nseamn� mai mult dec�t
s� faci avere... A urmat un alt discurs, o tirad� �mpotriva marilor firme �i a
avoca�ilor care scot milioane pe an, ac�ion�nd �n justi�ie companiile care efectuau
implanturi, de la un cap�t la cel�lalt al ��rii... Trei milioane pe an! striga el.
Cu suma asta s#ar putea hr�ni �i caza to�i vagabonzii din District!
�n orice caz, era mul�umit c� v�zusem �i eu adev�rata lumin� �i regreta
episodul cu "Domnul".
� �i cu ce anume te ocupi? l#am �ntrebat. Conversa�ia noastr� �mi f�cea
pl�cere. Era �ncr�ncenat �i inteligent, cu un vocabular impresionant, care m� punea
�n inferioritate.
� Cu dou� lucruri. Politic� legislativ�. Lucrez �mpreun� cu al�i avoca�i la
formularea legilor. Pe l�ng� asta, coordonez litigii, de obicei legate de ac�iuni
sociale. Am intentat proces Departamentului Comercial pentru ca oamenii f�r�
ad�post nu au fost reprezenta�i a�a cum trebuie la recensam�ntul din '90. Am dat �n
judecat� sistemul �colar districtual, pentru c� refuz� admiterea �n �coli a
copiilor celor f�r� locuin��. I#am acuzat �n calitate de clas� social�, deoarece a
fost o eroare din partea autorit�ilor districtuale s� anuleze c�teva mii de credite
pentru locuin�e, f�r� respectarea procedurilor legale. Am atacat multe dintre
statutele menite s� incrimineze oamenii str�zii. �i vom da �n judecat� ori de c�te
ori ace�tia s�nt p�c�li�i.
� Litigiile astea s�nt complicate.
� Da, numai c�, din fericire, aici �n capital� avem mul�i avoca�i foarte buni,
gata s� ne acorde din timpul lor. Eu �i preg�tesc, realizez planul de joc, adun
echipa �i apoi stabilesc regulile.
� Nu consul�i clien�ii?
� C�teodat�. Dar lucrez cel mai bine atunci c�nd m� aflu �n camera mea mic� de
acolo, de unul singur. De asta s�nt bucuros c� e�ti aici. Avem nevoie de cineva
care s� ne mai u�ureze munca.
A s�rit �n picioare, semn c� discu�ia luase sf�r�it. Ne#am �n�eles s� plec�m la
nou� fix �i a ie�it In cursul unuia dintre discursurile sale, observasem c� nu
poart� verighet�.
Legea era via�a lui. Vechiul dicton, conform c�ruia legea este o amant�
geloas�, fusese ridicat la un nivel nou de oameni ca Abraham sau de mine �nsumi.
Legea era tot ce aveam.

Poli�ia districtual� a a�teptat p�n� aproape de unu noaptea �i, �n acel moment,
a pornit la atac, asemenea unui comando. Au sunat la u��, apoi, imediat dup� aceea,
au �nceput s� bat� cu pumnii. P�n� c�nd Claire s#a dezmeticit, a cobor�t din pat �i
�i#a pus ceva peste pijama, d�deau deja cu picioarele �n u��, gata s#o sparg�.
Poli�ia! au strigat, ca r�spuns la �ntrebarea ei �nsp�im�ntat�. Claire le#a deschis
�ncet u�a, apoi s#a dat �ngrozit� �napoi, �n timp ce patru b�rba�i � doi �n
uniform� �i doi �n civil � au dat buzna �n�untru, ca �i cum ar fi avut de salvat
via�a cuiva.
� La o parte! s#a r�stit unul dintre ei.
Claire r�m�sese f�r� grai.
� La o parte! url� el din nou.
Au tr�ntit u�a �n urma lor. Conduc�torul grupului, locotenentul Gasko, �mbr�cat
�ntr#un costum ieftin �i prea strimt, a f�cut un pas �nainte �i a scos din buzunar
ni�te h�rtii �mp�turite.
� Claire Brock? a �ntrebat#o el, �ntr#o jalnic� imita�ie dup� Columbo.
 Ea a �ncuviin�at cu un gest al capului, r�m�n�nd cu gura c�scat�.
� S�nt locotenentul Gasko. Unde este Michael Brock?
� Nu mai locuie�te aici, a reu�it ea s� articuleze. Ceilal�i trei poli�i�ti,
r�ma�i pe aproape, p�ndeau un moment potrivit pentru atac.
Gasko nu avea de g�nd s� cread� a�a ceva. Dar nu de�inea mandat de arestare, nu
avea dec�t unul care �l autoriza s� fac� perchezi�ie casei.
� Am un mandat de perchezi�ie a acestei locuin�e, semnat de judec�torul Kisner
la ora cinci, dup�#amiaz�, a anun�at el, desp�turind h�rtiile �i �ntinz�ndu#le spre
Claire, ca s� le vad�, de parc� acele cuvinte tip�rite puteau fi citite �i
apreciate �n acel moment.
� V� rog s� v� da�i la o parte, i#a mai spus el.
Claire s#a dat �i mai mult �napoi.
� Ce c�uta�i? l#a �ntrebat ea.
� Scrie �n documente, i#a r�spuns Gasko, tr�ntindu#le pe tejgheaua din
buc�t�rie, dup� care cei patru s#au risipit prin cas�.
�ineam celularul l�ng� cap, pe perna a�ezat� direct pe podea, la marginea
sacului de dormit. Era a treia noapte c�nd dormeam pe podea, parte a efortului meu
de a m� identifica cu noii mei clien�i. M�ncam pu�in, dormeam �i mai pu�in �i m�
str�duiam s� �ncep s� apreciez calitatea b�ncilor din parcuri �i a trotuarelor.
Partea sting� a trupului meu era �nro�it� p�n� la genunchi, iritat� �i dureroas�,
a�a c� dormeam pe partea dreapt�.
Nu era un efort prea mare. Eu aveam un acoperi� deasupra capului, aveam
siguran�a hranei de a doua zi, aveam un viitor.
Am auzit telefonul celular sun�nd �i am r�spuns.
� Michael! �optea vocea lui Claire. Poli�ia perchezi�ioneaz� locuin�a.
� Cee?
� S�nt aici �n clipa asta. Patru poli�i�ti, cu un mandat de perchezi�ie.
� Ce vor?
� Caut� un dosar.
� Vin �n zece minute.
� Te rog, gr�be�te#te.

M#am n�pustit �n apartament de parc� eram posedat de diavol. �nt�mpl�tor, Gasko

a fost primul poli�ist care mi#a ie�it �n cale.
� S�nt Michael Brock. Cine naiba e�ti dumneata?
� Locotenentul Gasko, mi#a r�spuns, rican�nd.
� S� v�d legitima�ia, i#am cerut �i m#am �ntors spre Claire care, sprijinit� de
frigider, �inea �n m�n� o cea�c� de cafea. D�#mi o foaie de h�rtie, am rugat#o.
Gasko �i#a scos insigna din buzunarul hainei �i a ridicat#o ca s� o pot vedea.
� Larry Gasko, am spus eu. Vei fi primul pe care �l dau �n judecat�, la nou�
diminea�a. Acum, cine mai e cu dumneata?
� Mai s�nt �nc� trei, mi#a spus Claire, d�ndu#mi o foaie de h�rtie. Cred c�
s�nt prin dormitoare.
M#am �ndreptat spre spatele apartamentului, urmat de Gasko �i, la o oarecare
distan��, de Claire. �n camera de oaspe�i, un poli�ist �n civil st�tea �n patru
labe �i se uita pe sub pat.
� S�#�i v�d legitima�ia, i#am urlat. Tipul a s�rit �n picioare, gata de b�taie.
Am f�cut un pas spre el, am scr�nit din din�i �i am insistat.
� S�#�i v�d legitima�ia, i#am urlat.
� Cine e�ti dumneata? m#a �ntrebat, f�c�nd un pas �napoi �i arunc�nd o privire
spre Gasko.
� Michael Brock. Dar dumneata, cine e�ti?
Tipul scoase repede insigna.
� Darrell Clark, am rostit eu cu voce tare, not�ndu#i numele. P�ritul num�rul
doi.
� Nu m� po�i da �n judecat�, �ng�im� el.
� Stai numai s� vezi, b�iete. Peste opt ore, la tribunalul federal, am s� v�
dau �n judecata pe to�i pentru perchezi�ie ilegal� �i am s� cer daune de un milion
de dolari. �i am s� c�tig, am s� ob�in verdictul �i am s� m� �in de fundul vostru
p�n� c�nd ve�i ajunge la faliment!
Ceilal�i doi poli�i�ti �i#au f�cut apari�ia din dormitorul meu de odinioar� �i
m#am trezit �nconjurat.
� Claire, i#am spus. Adu camera video, te rog. Vreau s� �nregistrez toate
astea.
Claire disp�ru �n salon.
� Avem un mandat semnat de un judec�tor, s�ri Gasko, oarecum defensiv. Ceilal�i
trei f�cur� un pas �nainte, �ncerc�nd s� �nchid� cercul.
� Perchezi�ia e ilegal�, le#am tr�ntit#o eu. C�ci cei care au semnat mandatul
vor fi da�i �n judecat�. O s� fi�i suspenda�i, probabil f�r� plat�, �i ve�i avea de
�nfruntat un proces civil.
� Avem imunitate, spuse Gasko, arunc�nd o privire spre tovar�ii s�i.
� Pe naiba!
Claire se �ntoarse cu camera video.
� Le#ai spus c� nu locuiesc aici? am �ntrebat#o.
� Le#am spus, a confirmat ea �i a ridicat camera la ochi.
� �i totu�i, voi, b�ie�i, a�i continuat perchezi�ia. �n acel moment a devenit
ilegal�. Trebuia s� �ti�i c�nd s� v� opri�i, dar n#ar mai fi fost amuzant, nu? E
mult mai distractiv s� scormone�ti prin lucrurile intime ale altora. A�i avut o
�ans�, b�ie�i, �i a�i ratat#o. Acum, va trebui s� suporta�i consecin�ele.
� E�ti nebun, spuse Gasko.
�ncercau s� nu#�i tr�deze frica � dar �tiau c� s�nt avocat. Nu m� g�siser� �n
locuin��, a�a c� poate �tiam despre ce vorbesc. Nu era chiar a�a. Dar �n acel
moment suna bine.
Juridic vorbind, ghea�a pe care p�eam era foarte sub�ire.
Am ignorat comentariul lui Gasko.
� Numele voastre, v� rog, le#am spus celor doi poli�i�ti �n uniform�, care
�i#au scos insignele. Ralph Lilly �i Robert Blower. Mul�umesc, am ad�ugat, f�c�nd
pe nebunul. Ve�i fi p�ri�ii numerele trei �i patru. Acum, ce#ar fi s� pleca�i?
� Unde e dosarul? m� �ntreb� Gasko.
� Dosarul nu e aici pentru c� eu nu locuiesc aici. De asta v� voi da �n
judecata, ofi�er Gasko.
� Ni se �nt�mpl� mereu, ce conteaz�?
� Grozav. Cine este procurorul vostru?
Nu reu�i s�#�i aminteasc� numele �n frac�iunea de secund� crucial� care a
urmat. M#am �ndreptat spre camera de zi �i, deloc entuzia�ti, m#au urmat �i ei.
� Pleca�i, le#am spus. Dosarul nu e aici.
Claire �i �nghesuia cu camera video �i asta nu le permitea s� se r�steasc�.
Blower murmur� ceva despre avoca�i �i cu to�ii se �ndreptar�, cu pa�i grei, spre
u��.
Am citit mandatul dup� plecarea lor. Claire m� privea, sorbind din cafea la
masa din buc�t�rie. �ocul perchezi�iei trecuse; era din nou lini�tita, chiar rece
ca ghea�a. N#ar fi recunoscut c� se speriase, n#ar fi �ndr�znit s� arate chiar �i
cea mai mic� urm� de vulnerabilitate �i, �n vreun fel sau altul, c� avusese nevoie
de mine.
� Ce e �n dosar? m#a �ntrebat.
De fapt, nici nu dorea s� �tie. Dorea numai s� se asigure, c�t de c�t, c� nu se
va mai �nt�mpl�.
� E o poveste lunga, i#am r�spuns.
Cu alte cuvinte, nu m� �ntreba. A �n�eles.
� Chiar ai de g�nd s�#i dai �n judecat�?
� Nu. Nu am nici o baz� pentru un proces. Am vrut doar s� scap de ei.
� A mers. E posibil s� revin�?
� Nu.
� M� bucur s� aud asta.
Am �mp�turit mandatul de perchezi�ie �i l#am v�r�t �ntr#un buzunar. Se referea
la un singur obiect � dosarul RiverOaks/TAG, care �n acel moment era bine ascuns �n
peretele noii mele locuin�e, al�turi de o copie.
 � Le#ai spus unde stau? am �ntrebat#o.
� Dar eu nu �tiu unde stai, mi#a r�spuns ea.
Au urmat c�teva momente de t�cere, �n care ar fi putut s� m� �ntrebe, totu�i,
unde locuiesc. N#a f�cut#o.
� �mi pare r�u c� s#a �nt�mplat a�a, Claire.
� Nu#i nimic. Promite#mi doar c� nu se va mai �nt�mpla.
� �i garantez.
Am plecat f�r� �mbr�i��ri, s�rut�ri sau vreo atingere de orice fel. Doar i#am
spus noapte buna �i am ie�it pe u��. Era exact ce dorea ea.

20

Mar�ea era zi de primiri la Comunitatea pentru nonviolen�� creativ�, sau CCNV �

de departe cel mai mare ad�post din District. Din nou, Mordecai s#a aflat la volan.
Planul lui era s� m� �nso�easc� la fel ca �n prima s�pt�m�n�, pentru ca apoi s�#mi
dea drumul �n lume.
Amenin��rile �i avertismentele transmise de mine lui Barry Nuzzo fuseser�
ignorate. Firma Drake & Sweeney juca tare �i asta nu m� surprindea. Raidul dinainte
de r�s�ritul soarelui �n fosta mea locuin��, era un avertisment mitoc�nesc cu
privire la ceea ce avea s� urmeze. Trebuia s�#i spun lui Mordecai adev�rul despre
ceea ce f�cusem.
�n ma�in�, �ndat� ce#am pornit la drum, am �nceput s� vorbesc.
� So�ia mea �i cu mine ne#am desp�r�it. M#am mutat de acolo.
Bietul om nu era preg�tit pentru ve�ti at�t de negre la opt diminea�a.
� �mi pare r�u, mi#a spus, privindu#m� �i fiind pe punctul de a lovi un pieton
mai neatent.
� N#ai de ce. Azi, �n zorii zilei, poli�i�tii au f�cut un raid �n casa unde
locuiam �nainte, c�ut�ndu#m� pe mine �i, mai ales un dosar, pe care l#am luat c�nd
am plecat de la firm�.
� Ce fel de dosar?
� Dosarul lui DeVon Hardy �i Lontae Burton.
� Te ascult.
� Dup� cum �tim, DeVon Hardy a luat ostatici �i a fost ucis pentru c� firma
Drake & Sweeney a efectuat evacuarea de unde st�tea. �mpreun� cu el, au mai fost
evacua�i al�i �aisprezece, �mpreun� cu c�iva copii. Lontae Burton �i mica ei
familie f�ceau parte din grup.
Mordecai reflect� pu�in asupra celor auzite, apoi �mi zise:
� Ce mic� e lumea!
� Depozitul abandonat s#a �nt�mplat s� se afle �n zona pe care RiverOaks
inten�iona s� o foloseasc� pentru construc�ia unui oficiu po�tal. E un proiect de
dou�zeci de milioane de dolari.
� Cunosc cl�direa. Acolo au stat �ntotdeauna locatari ilegali.
� Numai c� nu erau ilegali sau a�a b�nuiesc eu.
� B�nuie�ti? Sau �tii precis?
� Pentru moment, b�nuiesc. Dosarul a fost m�sluit; s#au scos documente, s#au
pus altele �n loc. Un asistent legal pe nume Hector Palma a f�cut treburile
murdare, vizitele la depozit �i s#a ocupat de evacuarea propriu#zis�; el este asul
meu din m�nec�. Mi#a trimis un bilet anonim prin care m� informa c� evacu�rile au
fost ilegale. Mi#a dat un set de chei ca s� iau dosarul. �ncep�nd de ieri, nu mai
lucreaz� la birou] lor de aici, din District.
� Unde este acum?
� A� fi �nc�ntat s� �tiu.
� �i#a dat chei?
� Nu direct. Le#a l�sat pe biroul meu, cu instruc�iuni.
� �i le#ai folosit?
� Da.
� Ca s� furi un dosar?
 � Nu#mi pusesem �n g�nd s�#l fur. M� �ndreptam spre biroul t�u, ca s�#l copiez,
c�nd un nebun a trecut cu ma�ina pe ro�u �i m#a trimis la spital.
� E vorba de dosarul pe care l#am recuperat din ma�ina ta?
� Da. Voiam s�#l copiez, s�#l duc la locul lui, �napoi la Drake & Sweeney, �i
nimeni n#ar fi �tiut nimic.
� M� �ndoiesc de �n�elepciunea planului t�u.
�i venea s� m� fac� t�mpit, dar rela�ia dintre noi nu era �nc� suficient de
str�ns�.
� Ce lipse�te din el?
I#am f�cut un sumar al pove�tii firmei RiverOaks �i i#am spus de graba cu care
�ncercau s� construiasc� oficiul po�tal.
� Se gr�beau s� pun� mina repede pe teren. Palma s#a dus la depozit prima dat�
�i a fost atacat. Raportul e �n dosar. S#a dus din nou, de data asta cu paz�, �i
raportul lipse�te. A fost �ndosariat a�a cum se cuvine, apoi scos, probabil de
c�tre Braden Chance.
� �i ce scrie �n raport?
� Nu �tiu. Dar am o b�nuial�, cum c� Hector a inspectat depozitul, i#a g�sit pe
locatarii ilegali �n locuin�ele lor improvizate, a vorbit cu ei �i a aflat c�, de
fapt, �i pl�teau chirie lui Tillman Gantry. Nu erau ilegali, ci chiria�i, cu drept
de a fi proteja�i �n baza legii rela�iilor dintre proprietari �i chiria�i. �n acel
moment, buldozerul era preg�tit de atac, depozitul trebuia �nchis, Gantry era pe
punctul de a scoate o avere din afacere, a�a c� raportul a fost ignorat �i
evacuarea a avut loc.
� Erau acolo �aptesprezece oameni.
� Da, plus c�iva copii.
� �tii numele celorlal�i?
� Da. Cineva, b�nuiesc c� Palma, mi#a dat o list�. A pus#o pe biroul meu. Dac�
�i putem g�si pe acei oameni, atunci avem ni�te martori.
� Poate. Cred, mai degrab�, c� Gantry i#a speriat de moarte. E un tip
important, poart� arm�, face pe "Na�ul". C�nd spune oamenilor s�#�i �in� gura, ei
�tiu c� ori fac ce li se spune, ori ajung pe fundul apei.
� Dar �ie nu#�i este fric� de el, nu#i a�a, Mordecai? Hai s�#l g�sim �i s�
scoatem pu�in untul din el; o s� se moaie �i o s� ne spun� tot.
� Ce s� zic, �tii totul despre lumea str�zii, nu? Am angajat un idiot!
� O s#o ia la fug� c�nd ne vede.
Umorul nu avea nici un efect la ora aceea. Nici �nc�lzitorul din ma�in�, de�i
era dat la maximum. �nghe�am de frig.
� C�t a luat Gantry pentru cl�dire? m#a �ntrebat Mordecai.
� Dou� sute de mii. O cump�rase cu dou� luni mai �nainte; nu exist� �n dosar
acte din care s� reias� c�t a pl�tit pentru ea.
� De la cine a cump�rat cl�direa?
� De la stat. Era abandonat�.
� Probabil c� a pl�tit cinci mii. Cel mult zece.
� Nu#i r�u profitul.
� Deloc. E un pas �nainte pentru Gantry. La �nceput, era un g�inar de m�na a
doua � �nchiria duplexuri, sp�la ma�ini �i �inea ni�te b�c�nii micu�e, afaceri
mici, adic�.
� Ce rost avea s� cumpere depozitul �i s� �nchirieze spa�ii cu chirii mici?
� Primea bani ghea��. S� zicem c� a dat cinci mii de dolari pe cl�dire, a mai
cheltuit zece mii, ridic�nd ni�te ziduri �i mont�nd c�teva toalete. Pune �i lumin�
�i gata afacerea! Vorba umbl� din om �n om �i apar chiria�ii; el le cere o sut� de
dolari pe lun�, numai bani ghea��. Clien�ilor lui nu le p�sa, oricum, de cecuri.
Cl�direa r�m�ne aparent ne�ngrijit�, pentru ca, dac� apar autorit�ile, s� poat�
spune c� acolo nu se afl� dec�t locatari ilegali. Promite s�#i dea afar�, dar nici
prin minte nu#i trece. Chestiile astea se �nt�mpl� mereu. Lipsa unor regulamente
stricte cu privire la locuin�e.
Am fost pe punctul de a#l �ntreba de ce nu intervin autorit�ile pentru
aplicarea legii dar, din fericire, m#am ab�inut. R�spunsul st�tea �n gropile din
asfalt, prea numeroase pentru a le mai num�ra sau evita; �n parcul de ma�ini ale
poli�iei, dintre care o treime constituiau un risc pentru �ofer; �n �colile cu
acoperi�uri �ubrede; �n spitalele cu pacien�ii �nghesui�i �n debarale; �n cele
cinci sute de mame cu copii, lipsite de ad�post �i incapabile s� g�seasc� unde s�
stea. Pur �i simplu autoritatea nu func�iona.
Iar un proprietar renegat, unul care, de fapt, aduna oamenii de pe str�zi, nu
p�rea o prioritate.
� Cum ai s�#l g�se�ti pe Hector Palma? m#a �ntrebat.
� Presupun c� firma a fost suficient de �n�eleapt� ca s� nu#l dea afar�. Mai au
alte �apte filiale, a�a c� �mi imaginez c� l#au ascuns pe undeva. Am s�#l g�sesc.
Ne aflam �n centru. Mordecai mi#a ar�tat ceva cu bra�ul �i mi#a spus:
� Vezi rulotele acelea, puse unele peste altele? Acolo e Pia�a Mount Vernon.
Era un spa�iu de m�rimea unui bloc de locuin�e, �nconjurat de un gard foarte
�nalt, ca s� nu se vad� din afar�. Erau adunate acolo rulote de toate formele �i
dimensiunile, unele jalnice, toate foarte pr�p�dite.
� E ad�postul cel mai mizerabil din ora�. Acelea s�nt ni�te rulote po�tale
vechi, date Districtului de c�tre guvern; autorit�ile locale, la r�ndul lor, au
avut ideea str�lucit� s� le umple cu oamenii str�zii. S�nt �nghesui�i acolo ca
sardelele �n cutie.
La intersec�ia cu Strada 2 �i Strada D, mi#a ar�tat o cl�dire lung�, cu trei
etaje � cas� pentru o mie trei sute de persoane.

Comunitatea CCNV fusese fondat� la �nceputul anilor '70, de c�tre un grup de

protestatari �mpotriva r�zboiului, care se adunaser� la Washington, devenind un
co�mar pentru guvern. Locuiau �mpreun�, �ntr#o cas� din cartierul de nord#vest. �n
cursul protestelor din preajma Capitoliului, au �nt�lnit veterani ai r�zboiului din
Vietnam, r�ma�i f�r� cas�, �i au �ncercat s�#i conving� s� treac� de partea lor.
S#au mutat �n sedii mai �nc�p�toare, �n diferite zone din ora� �i num�rul lor a
crescut.
Dup� r�zboi, �i#au concentrat aten�ia asupra condi�iei oamenilor str�zii din
District. La �nceputul anilor '80, un activist pe nume Mitch Snyder a �nceput s� se
afirme �i, cur�nd, a devenit un glas pasionat �i puternic �n sprijinul celor f�r�
ad�post.
CCNV a g�sit cl�direa unui colegiu abandonat, construit cu bani de la stat �i
aflat, �n continuare, �n proprietate federal�, pe care l#a ocupat cu �ase sute de
locatari ilegali. Acel loc a devenit cartierul lor general �i casa lor. S#au f�cut
destule eforturi pentru a#i scoate de acolo, toate zadarnice. �n 1984, Snyder a
suportat cincizeci �i una de zile de greva foamei, pentru a atrage aten�ia asupra
oamenilor f�r� ad�post. Cum p�n� la realegerea sa mai era doar o lun�, pre�edintele
Reagan a anun�at, �ndr�zne�, planul s�u de a transforma cl�direa �ntr#un ad�post
model pentru oamenii str�zii. Snyder �i#a �ncheiat greva. Toat� lumea a fost
fericit�. Dup� alegeri, Reagan �i#a �nc�lcat promisiunea �i au urmat tot felul de
litigii nepl�cute.
�n 1989, autorit�iile ora�ului au construit un ad�post �n zona de sud#est,
departe de centru, �i au �nceput un proiect de scoatere a oamenilor str�zii din
CCNV. Dar au constatat c� ace�tia s�nt iu�i la m�nie. Nici pe departe nu aveau de
g�nd s� plece. Snyder a anun�at c� vor �nchide ferestrele cu sc�nduri �i se vor
preg�ti de atac. Umblau tot felul de zvonuri � c� acolo se afl� opt sute de
persoane; c� au un stoc de arme; c� va urma un r�zboi.
Autorit�ile au dat �napoi �i au reu�it s� fac� pace. CCNV a crescut la o mie
trei sute de paturi. Mitch Snyder s#a sinucis �n 1990 �i o strad� a primit numele
lui.
Se f�cuse aproape opt �i jum�tate c�nd am ajuns; era ora de plecare a
locatarilor obi�nui�i. Mul�i aveau de lucru, majoritatea doreau s� plece de acolo
�n cursul zilei. Cam o sut� de persoane z�boveau �n fa�a u�ii de la intrare, fum�nd
o �igar� �i discut�nd veseli �n frigul de afar�, dup� o noapte de odihn� la
c�ldur�.
�n�untru, la parter, Mordecai s#a adresat unui supraveghetor �n dialect; �i#a
notat numele �ntr#un registru �i apoi am str�b�tut �mpreun� holul, prin furnicarul
de oameni care se gr�beau s� plece. �ncercam cu greu s� ignor albea�a pielii mele,
dar era imposibil. Eram �mbr�cat rezonabil, cu jachet� �i cravat�. Fusesem bogat
toat� via�a mea �i m� sim�eam pierdut �n acea mare de negri � tineri duri, crescu�i
�n strad�, din care majoritatea aveau cazier, dar numai pu�ini aveau bani �n
buzunare. Evitam s�#i privesc �n ochi �i �ineam capul �n jos, �ncrunt�ndu#m� la
podea. Ajun�i la camera de primiri, am a�teptat.
� Cei care de�in arme �i droguri s�nt automat exclu�i pe via�� de aici, mi#a
spus Mordecai, uit�ndu#se, ca �i mine, dup� �irurile de b�rba�i care se �ndreptau
spre sc�ri. M#am sim�it ceva mai �n siguran��.
� �i se �nt�mpl� s� sim�i o stare de nervozitate c�nd te afli aici? l#am
�ntrebat.
� Te obi�nuie�ti.
Lui �i era u�or s� vorbeasc�. Vorbea pe limba lor.
Pe un panou aflat chiar l�ng� u�� se afla o foaie cu solicit�ri pentru Centrul
legal. Mordecai a luat#o de acolo �i, �mpreun�, am cercetat numele clien�ilor
no�tri. Ceva mai pu�ini dec�t de obicei, a comentat el. Cit am a�teptat s� ni se
aduc� cheia, mi#a dat l�muririle necesare.
� Acolo se afl� biroul po�tal. Una dintre nemul�umirile muncii noastre este c�
nu putem �ine pasul cu clien�ii no�tri. Adresele s�nt vagi. Ad�posturile bune le
permit locatarilor lor s� trimit� �i s� primeasc� scrisori. Acolo e vestiarul, a
continuat el, ar�t�nd spre o alt� u�� din apropiere. Se primesc �ntre treizeci �i
patruzeci de persoane s�pt�m�nal. Primul pas este un examen medical; tuberculoza
constituie spaima cea mai mare. Al doilea pas e o vizit� la vestiar, pentru trei
seturi de haine � lenjerie intim�, �osete, tot ce au nevoie. O dat� pe lun�,
fiecare client poate reveni pentru un alt costum, a�a c�, la sf�r�itul anului, se
aleg cu o garderob� decent�. Nu s�nt zdren�e. Centrul prime�te mai multe dona�ii �n
haine dec�t ar putea folosi vreodat�.
� Un an, ai zis?
� Exact. Dup� un an s�nt da�i afar�, ceea ce ar putea s� �i se par� dur. Dar nu
e a�a. Scopul este de a le crea o baz� de siguran�a. C�nd un client sose�te aici,
are la dispozi�ie dou�sprezece luni pentru a deveni curat, a sc�pa de patima
be�iei, poate s� dob�ndeasc� ni�te deprinderi practice �i s�#�i g�seasc� o slujb�.
Majoritatea pleac� �n mai pu�in de un an. C�te unii ar dori s� r�m�n� aici o
ve�nicie.
Un tip pe nume Ernie �i#a f�cut apari�ia cu un set impresionant de chei. A
deschis u�a camerei de primire �i s#a f�cut nev�zut. Ne#am preg�tit cele necesare
�i am a�teptat, gata pentru a ne oferi serviciile. Mordecai s#a �ndreptat spre u��,
cu lista �n m�n�, �i a strigat primul nume.
� Luther Williams.
Luther abia dac� �nc�pea pe u�� �i scaunul pe care s#a a�ezat aproape c� s#a
rupt sub greutatea lui. Era �mbr�cat cu o salopet� verde, de lucru, �osete albe �i
papuci de baie, din cauciuc portocaliu. Lucra de noapte, �ntr#o central� termic� de
sub Pentagon. Prietena lui, cu care locuia �mpreun�, plecase �i luase tot,
l�s�ndu#l plin de datorii. κi pierduse locuin�a �i era jenat c� trebuie s� stea �n
ad�post.
� Am nevoie doar de o pauz�, ne#a spus, �i mi#a fost mil� de el. Avea multe
datorii. Credite neachitate la timp. Pentru
moment, se ascundea de creditori la CCNV.
� S� facem o cerere de faliment, mi#a spus Mordecai.
Eu nu aveam habar cum s� fac o cerere de faliment. Am �ncuviin�at, �ncruntat.
Luther p�rea mul�umit. Timp de dou�zeci de minute am completat formulare, iar el a
plecat fericit.
Urm�torul client era Tommy, care s#a strecurat gra�ios �n �nc�pere �i ne#a
�ntins o m�n� cu unghiile l�cuite �n ro�u#aprins. Eu am reu�it s�#mi iau privirea
de la ele, Mordecai nu. Tommy era clientul permanent al clinicilor de dezintoxicare
� pentru heroin� �i crack � �i r�m�sese dator cu plata impozitelor. Nu le mai
achitase de trei ani, iar Fiscul descoperise, �n sf�r�it, unde se afla. �n plus,
avea vreo dou� mii de dolari restan�� pentru pensia alimentar�. M#am mai lini�tit
afl�nd c�, �n ciuda aparen�elor, era tat�. Cura de dezintoxicare fusese sever� �
�apte zile pe s�pt�m�n� � �i �l �mpiedica s�#�i g�seasc� un serviciu permanent.
� Nu se poate solicita faliment nici pentru pensia alimentar�, nici pentru
impozite, a spus Mordecai.
� P�i, nu pot lucra din cauza curei �i, daca ies de acolo, m� apuc iar de
droguri. A�a c�, dac� nu pot lucra �i nu pot cere faliment, ce s� fac?
� Nimic. Nu#�i face griji p�n� c�nd nu termini cura �i �i g�se�ti o slujb�.
Apoi, caut�#l pe Michael Brock, pe care �l vezi aici.
Tommy a z�mbit �i mi#a f�cut cu ochiul, apoi a p�r�sit �nc�perea.
� Cred c� i#ai pl�cut, mi#a zis Mordecai.
Ernie ne#a mai adus o foaie de �nscriere, cu unsprezece nume pe ea. La u�� se
f�cuse coad�. Am decis s� lucr�m separat; eu m#am dus la cel�lalt cap�t al
�nc�perii, Mordecai a r�mas unde se afla �i am �nceput s� interviev�m c�te doi
clien�i �n acela�i timp.
Primul care mi#a venit mie era un t�n�r acuzat de consum de droguri. Mi#am
notat toate informa�iile, pentru a#l pune pe Mordecai la curent, odat� ajun�i la
Centru.
Urm�torul oferea o priveli�te �ocant�: un b�rbat alb, de vreo patruzeci de ani,
f�r� tatuaje, cicatrice faciale, din�i spar�i, cercei �n ureche, ochi injecta�i sau
nasul ro�u. Avea barba crescut� de o s�ptam�n� �i se r�sese pe cap cam cu o lun�
�nainte. C�nd am dat m�na, am observat c� m�na lui era moale �i umeda. Paul Pelham
era numele lui �i st�tea �n ad�post de trei luni. Fusese doctor.
Droguri, divor�, faliment �i anularea dreptului de a#�i practica meseria �
trecuse prin toate astea, nu de mult, dar amintirea lor �ncepea s� se estompeze. Nu
dorea dec�t s� stea de vorb� cu cineva, de preferin�� un alb. Din c�nd �n c�nd,
arunca �i c�te o privire tem�toare spre masa la care era a�ezat Mordecai.
Pelham fusese un ginecolog de marca �n Scranton, statul Pennsylvania � cas�
mare, Mercedes, so�ie dr�gu��, doi copii. Mai �nt�i exagerase cu consumul de
valium, apoi devenise dependent de medicamente mai puternice. A �nceput s� guste �i
deliciile cocainei �i ale c�rnii unor asistente din clinic�. �n paralel, era un
talentat agent de v�nz�ri imobiliare, implicat �n dezvoltarea urban� �i finan�e.
�ntr#o zi, �n timpul unei na�teri, a sc�pat copilul din m�ini. Pruncul a murit.
Tat�l, un pastor foarte respectat, a fost martor la accident. Umilin�a unui proces
a fost urmat� de mai multe droguri, mai multe asistente �i, �n final, totul s#a
pr�bu�it. A contractat un herpes de la o pacient�, a molipsit#o �i pe so�ia lui,
iar ea �i#a luat tot ce avea �i a plecat �n Florida.
Eram ca hipnotizat, ascult�ndu#l. �n cazul fiec�rui client pe care, �n scurta
mea carier� de avocat al str�zii, �l �nt�lnisem p�n� �n acel moment, dorisem s�
aflu detaliile dureroase ale felului �n care ajunsese �n strad�. Doream s� fiu
sigur c� nu mi se va �nt�mpla �i mie acela�i lucru; c� oamenii apar�in�nd clasei
mele sociale nu aveau de ce s�#�i fac� griji din pricina unor asemenea necazuri.
Pelham era fascinant pentru c�, pentru prima dat�, priveam un client �i �mi
spuneam, da, a� putea fi eu �n locul lui. Via�a ar putea conspira pentru a d�r�ma
aproape pe oricine. Iar omul acela dorea s� vorbeasc� despre asta.
A f�cut aluzie la faptul c�, poate, nu i s#a �ters urma. �l ascultasem
suficient de mult �i m� preg�team s�#l �ntreb, mai precis, de ce are nevoie de
avocat, c�nd mi#a spus:
� Am ascuns ni�te lucruri �n cererea de faliment.
Mordecai �i rezolva clien�ii pe band�, �n vreme ce noi, doi b�ie�i albi,
st�team la taclale, a�a c� am re�nceput s� iau noti�e.
� Ce fel de lucruri?
Avocatul care se ocupase de cazul lui de faliment era necinstit, mi#a spus
omul, pentru ca apoi s� se lanseze �ntr#o poveste cam neclar� despre cum b�ncile �i
blocaser� creditele prea devreme �i �l ruinaser�. Vorbea moale, pe un ton sc�zut
�i, de fiecare dat� c�nd Mordecai ne arunca o privire, se oprea.
� Mai e ceva, mi#a spus omul.
� Ce anume? l#am �ntrebat.
� E o discu�ie confiden�ial�, nu? Adic�, am avut mul�i avoca�i, dar i#am pl�tit
de fiecare dat�. Numai Dumnezeu �tie cum i#am pl�tit.
� E extrem de confiden�ial, i#am r�spuns, sincer. Chiar dac� lucr�m f�r�
onorariu, plata sau neplata serviciilor nu afecta rela�ia privilegiata dintre
client �i avocat.
� Nu ai voie s� sufli o vorb� nim�nui.
� Nici o vorbuli��.
Brusc, mi#a trecut prin minte c� un ad�post pentru o mie trei sute de suflete,
�n centrul ora�ului Washington, era o ascunz�toare minunat�.
R�spunsul meu p�rea s�#l fi mul�umit.
� C�nd m� sc�ldam �n bani, mi#a spus, �nc� �i mai �ncet dec�t p�n� atunci, am
descoperit c� so�ia mea avea o leg�tur� cu un alt b�rbat. Una dintre pacientele
mele mi#a spus. C�nd faci un examen medical unor femei goale, ele s�nt gata s�#�i
spun� orice. Am fost distrus. Am angajat un detectiv privat �i, bine�n�eles, era
adev�rat.
Ei bine, s� spunem c�, �ntr#o bun� zi, cel�lalt b�rbat a disp�rut.
S#a oprit, a�tept�nd r�spunsul meu.
� A disp�rut?
� Da. Nu l#a mai v�zut nimeni de atunci.
� E mort? l#am �ntrebat, uluit.
A �nclinat u�or capul, �n semn de r�spuns.
� �tii unde se afl�?
Alt� �nclinare a capului.
� C�nd s#a �nt�mplat asta?
� Acum patru ani.
�ncercam, cu m�na tremur�nd�, s� notez totul. Omul s#a aplecat �nainte �i mi#a
�optit:
� Era agent FBI. Un fost iubit din vremea colegiului � din statul Pennsylvania.
� Ei, nu mai spune! am murmurat, total nesigur daca spunea sau nu adev�rul.
� S�nt urm�rit.
� De cine?
� De FBI. M� p�ndesc de patru ani.
� Ce vrei s� fac eu?
� Nu �tiu. Poate c� vor s� c�dem la �nvoial�. Am obosit s� m� �tiu mereu
urm�rit.
Am reflectat o clip� asupra situa�iei; Mordecai terminase de discutat cu un
client �i chema un altul. Pelham �i urm�rea fiecare mi�care.
� A� avea nevoie de ni�te informa�ii, i#am spus omului. �tii numele agentului?
� Da. �tiu unde �i c�nd s#a n�scut.
� �i unde �i c�nd a murit.
� Da.
Nu adusese cu el noti�e sau documente.
� Ce#ar fi s� vii la biroul meu? Adu �i informa�iile. Putem vorbi acolo.
� Trebuie s� reflectez mai �nt�i, mi#a r�spuns el, uit�ndu#se la ceasul de la
m�n�. Mi#� explicat c� f�cea jum�tate de norm� ca administrator al unei biserici �i
c� �nt�rzie la serviciu. Ne#am str�ns m�inile �i a plecat.
�nv�am foarte repede c� una dintre provoc�rile muncii de avocat al str�zii era
capacitatea de a#i asculta pe oameni. Mul�i dintre clien�ii mei nu doreau dec�t s�
stea de vorba cu cineva. Reu�iser�, cumva, s� treac� de primul �oc �i cum
consulta�ia juridic� era gratuit�, de ce s� nu#�i descarce sufletul �n fa�a unui
avocat? Mordecai era un maestru �n scurtarea pove�tilor �i se pricepea s�
stabileasc� dac� exista o baz� pentru ac�iune. Eu eram �nc� �ngrozit de constatarea
c� oamenii puteau fi at�t de s�raci.
Mai �nv�am �i faptul c� un caz ideal era acela rezolvat pe loc, f�r�
continu�ri. Aveam un carnet plin cu cereri pentru cupoane de alimente, ajutoare
pentru locuin��, asisten�� medical�, c�r�i de asigur�ri sociale, chiar �i carnete
de conducere. C�nd aveam dubii, completam un formular.
Dou�zeci �i �ase de clien�i au venit �i au plecat �nainte de pr�nz. La sf�r�it,
eram am�ndoi epuiza�i.
� Hai s� facem o plimbare, mi#a propus Mordecai c�nd am ie�it din cl�dire.
Era o zi senin�, cu aer rece �i o boare de v�nt proasp�t, numai bun dup� trei
ore petrecute �ntr#o camer� cu aer �nchis, f�r� ferestre. Peste drum se afla
Administra�ia Financiar�, o cl�dire frumoas�, modern�. De fapt, CCNV era �nconjurat
de construc�ii mult mai frumoase �i mai noi. Ne#am oprit la intersec�ia dintre
Strada 2 �i Strada D �i, de acolo, am privit Centrul.
� Contractul de �nchiriere expir� peste patru ani, mi#a spus Mordecai. Vulturii
de la agen�iile imobiliare au �nceput, deja, s� roiasc�. Se proiecteaz� construirea
unui nou Centru al conven�iei, cu dou� r�nduri de blocuri mai �ncolo.
� Va fi o lupt� crincen�.
� Va fi un adev�rat r�zboi.
Am traversat strada �i ne#am �ndreptat spre dealul Capitoliului.
� Tipul acela alb � ce �i#a povestit? m#a �ntrebat Mordecai. Pelham fusese
singurul tip alb.
� A fost uimitor, i#am r�spuns, ne�tiind de unde s� �ncep. A fost pe vremuri
doctor, �n Pennsylvania.
� Cine �l urm�re�te acum?
� Poftim?
� Cine �l urm�re�te acum?
� FBI#ul.
� Ce dr�gu�! Data trecut� era CIA.
Am �ncremenit; Mordecai �i p�stra calmul.
� L#ai mai v�zut?
�Da, din c�nd �n c�nd �i face rondul. Peter �i nu mai �tiu cum.
� Paul Pelham.
� �i numele se schimb�, mi#a spus, peste um�r. �i merge gura grozav, nu?
�mi pierise graiul. Am r�mas acolo, pe loc, privindu#l pe Mordecai cum se
�ndep�rteaz�, cu m�inile �nfundate �n buzunarele trenciului �i umerii scutur�ndu#se
de at�ta r�s.

21

C�nd am adunat destul curaj pentru a#i spune lui Mordecai c� am nevoie de o
dup�#amiaz� liber�, m#a informat brutal ca situa�ia mea era egal� cu a celorlal�i,
c� nimeni nu st�tea s� numere c�te ore lucrez �i c�, dac� aveam nevoie de o pauz�,
la naiba, puteam s� mi#o iau singur. Am p�r�sit centrul gr�bit �i numai Sofia p�ru
s� observe.
Am pierdut o or� complet�nd formularele de asigurare. Lexus#ul era distrus;
compania �mi oferea 21 480 de dolari, cu desc�rcarea de orice alte responsabilit�i,
pentru ca apoi s� poat� ac�iona �mpotriva celor care �nchiriaser� asigurarea
Jaguarului. Datoram b�ncii 16 000 de dolari, a�a c� am plecat cu un cec de 5 000 de
dolari �i ceva m�run�i�, suficien�i, cu siguran��, pentru a#mi cump�ra o ma�in�
potrivit�, corespunz�toare noii mele pozi�ii de avocat al celor s�raci, �i care s�
nu#i tenteze pe ho�ii de ma�ini.
Mi#am pierdut alt� or� �n anticamera doctorului meu curant. Ca un avocat
ocupat, cu telefon celular �i mul�i clien�i ce m� aflam, am stat ca pe ghimpi
printre reviste, ascult�nd ceasul cum tic�ie.
O asistenta m#a pus s� m� dezbrac p�n� la chilo�i �i, timp de dou�zeci de
minute, am stat �ntins pe o mas� rece. V�n�t�ile c�p�taser� o nuan��
maronie#�nchis. Doctorul m#a palpat, reu�ind s� mai �nr�ut�easc� situa�ia, dar a
�ncheiat prin a m� pronun�a bun pentru urm�toarele s�pt�m�ni.
Am ajuns la biroul avocatei lui Claire exact la patru �i am fost �nt�mpinat de
o recep�ioner� acr�, �mbr�cat� ca un b�rbat. Din orice col�i�or r�zb�tea un aer de
r�utate. Orice sunet te f�cea s� te g�nde�ti la ura fa�� de b�rba�i: vocea brutal�,
r�gu�it�, a fetei care r�spundea la telefon; glasul vreunei vedete country,
cronc�nind la difuzoare; tonul r�stit ce se auzea, din timp �n timp, de la cap�tul
holului. Camerele erau decorate �n nuan�e pastel: mov, roz �i bej. Revistele de pe
m�su�a pentru cafea erau puse acolo pentru a sublinia un lucru: nu cuprindeau dec�t
articole despre femei care munceau pentru cariera lor � nici urm� de b�rfe sau
am�nunte spectaculoase. Vizitatorii erau chema�i s� le admire, nu s� le citeasc�.
 Jacqueline Hume adunase o avere sco��nd untul din doctorii necinsti�i, pentru
ca apoi s�#�i creeze o reputa�ie implacabil�, dup� ce distrusese vreo doi senatori
care umblau dup� fuste. Numele ei �nfrico�a orice b�rbat nefericit �n c�snicie din
D.C., mai ales dac� avea venituri frumu�ele. Eram ner�bd�tor s� semnez documentele
�i s� plec.
�n loc de asta, am fost l�sat s� a�tept treizeci de minute �i m� preg�team s�
fac un scandal cumplit c�nd o asociat� a venit dup� mine �i m#a dus spre un birou
aflat la cap�tul holului. Femeia mi#a �nm�nat �n�elegerea de divor� �i, pentru
prima dat�, am v�zut realitatea �n fa�a. Titlul er�: Claire Addison Brock �mpotriva
lui Michael Brock.
Legea cerea s� locuim separat timp de �ase luni, �nainte de a putea divor�a. Am
citit textul �n�elegerii cu aten�ie, l#am semnat �i am plecat. La �nceputul lui
noiembrie puteam fi, din nou, liber.
A patra oprire din acea dup�#amiaz� s#a petrecut �n lotul de parcare al firmei
Drake & Sweeney, unde m#am �nt�lnit cu Polly exact la ora cinci; �mi aducea dou�
cutii de carton, cu amintirile r�mase la birou. Era politicoas� �i eficient�, ca de
obicei, dar abia vorbea �i, bine�n�eles, se gr�bea. Probabil c� purta microfon.

Mi#am continuat drumul de#a lungul altor r�nduri de blocuri �i m#am oprit �n
dreptul unei intersec�ii aglomerate. Sprijinit de zidul unei cl�diri, am format
num�rul de telefon al lui Barry Nuzzo. Era �n �edin��, ca de obicei. Mi#am spus
numele, am l�sat s� se �n�eleag� c� e o urgen�� �i, dup� treizeci de secunde, Barry
era la aparat
� Putem vorbi? l#am �ntrebat. �mi imaginam c� s�ntem asculta�i.
� Bine�n�eles.
� S�nt chiar la cap�tul str�zii, la intersec�ia dintre Strada K �i Connecticut.
Hai s� bem o cafea.
� A� putea fi acolo �ntr#o or�.
� Nu. Acum sau deloc.
Nu doream ca b�ie�ii s� aib� timp s� fac� planuri �i aranjamente.
� Bine, stai s� v�d. Mda, �n regul�. Se poate face.
� S�nt la cafeneaua Bingler.
� �tiu unde este.
� Te a�tept. �i vino singur.
� Te ui�i la prea multe filme, Mike.
Zece minute mai t�rziu, st�team am�ndoi l�ng� vitrin� unei cafenele micu�e,
pline de lume, cu c�te o cafea fierbinte �n fa�� �i privind trecerea pietonilor pe
Strada Connecticut.
� De ce a fost nevoie de mandat de perchezi�ie? l#am �ntrebat
� E dosarul nostru. E la tine, noi �l vrem �napoi. Foarte simplu.
� N#o s�#l g�si�i, ai �n�eles? A�a c� termina�i cu c�utarea asta.
� Unde locuie�ti acum?
Am pufnit �n r�s, f�c�nd pe de�teptul.
� Dup� mandatul de perchezi�ie urmeaz�, de obicei, un mandat de arest, i#am
spus. A�a o s� se �nt�mple?
� Nu s�nt �n m�sur� s� spun.
� Mul�umesc, amice.
� Uite, Michael, s� pornim de la premisa c� tu gre�e�ti. Ai luat ceva ce nu#�i
apar�ine. Asta �nseamn� furt pur �i simplu. Prin acest act, ai devenit un du�man al
firmei. Eu, prietenul t�u, continuu s� lucrez la firm�. Doar nu#�i imaginezi c� te
voi ajuta, c�nd ac�iunile tale pot periclita firma. Tu ai creat aceast�
�ncurc�tur�, nu eu.
� Braden Chance nu v#a spus totul. Tipul e uri vierme, un nesim�it arogant care
a f�cut ni�te potlog�rii �i acum �ncearc� s�#�i p�zeasc� fundul. Vrea ca voi s�
crede�i c� e vorba doar despre un dosar furat �i s� m� urm�ri�i pe mine. Dar
dosarul poate umili firma.
� Deci, unde ba�i?
� Renun�a�i. Nu mai face�i vreo prostie.
 � Cum ar fi, s� cerem arestarea ta?
� Mda, pentru �nceput. M� uit toat� ziua peste um�r �i asta nu m� amuz� deloc.
� N#ar fi trebuit s� furi.
� Nu aveam de g�nd s� fur, �n�elegi? Am �mprumutat dosarul. Doream s�#l copiez
�i s�#l aduc �napoi, dar n#am mai reu�it.
� Deci, �n sf�r�it recuno�ti c� e la tine.
� Da, dar pot s� �i neg.
� Te joci Michael, iar �sta nu e joc. Ai s� supor�i loviturile.
� Nu �i dac� voi renun�a�i la ac�iunile voastre. Doar pentru moment. Hai s�
facem un armisti�iu de o s�pt�m�n�. Gata cu mandatele de perchezi�ie. Nici o
arestare.
� �n regul�, dar tu ce oferi?
� N#o s� pun firma �ntr#o situa�ie nepl�cut� din cauza dosarului.
Barry cl�tin� din cap �i �nghi�i o gur� mare de cafea fierbinte.
� Nu s�nt �n m�sur� s� fac aranjamente. S�nt doar un asociat minor.
� Arthur e cel care decide ce trebuie f�cut?
� Bine�n�eles.
� Atunci spune#i lui Arthur c� nu discut dec�t cu tine.
� E�ti prea sigur de unele lucruri, Michael. Presupui c� firma vrea s�
vorbeasc� cu tine. Ca s� fiu sincer, nu e a�a. Cei de acolo s�nt prea furio�i din
cauz� c� dosarul a fost furat �i c� tu refuzi s�#l dai �napoi. Nu#i po�i judeca
pentru asta.
� F�#i s� te asculte, Barry. Dosarul �sta e o �tire de pagina �nt�i; cu titlu
gros, de#o �chioap� �i un roi de jurnali�ti g�l�gio�i care s� descopere, �n
continuare, alt� duzin� de subiecte tari. Dac� s�nt arestat, ajung drept la ziarul
Post.
� �i#ai pierdut min�ile.
� Probabil. Chance avea un asistent pe nume Hector Palma. Ai auzit de el?
� Nu.
� E�ti complet �n afara subiectului.
� Nici n#am pretins c� a� fi informat.
� Palma �tie prea multe despre dosar. Cu �ncepere de ieri, el nu mai lucreaz�
acolo unde lucra s�pt�m�na trecut�. Nu �tiu unde se afl�, dar ar fi interesant de
aflat. �ntreab�#l pe Arthur.
� Nu trebuie dec�t s� dai dosarul �napoi, Michael. Nu �tiu ce ai de g�nd s�
faci cu el, dar nu#l po�i folosi �ntr#un proces.
Mi#am luat cafeaua �i am cobor�t de pe scaunul �nalt, f�r� sp�tar.
� Un armisti�iu de o s�pt�m�n�, i#am spus, pe punct de plecare. �i spune#i lui
Arthur s� te pun� �n tem�.
� Arthur nu prime�te ordine de la tine, mi#a tr�ntit#o el. Am plecat repede,
trec�nd ca s�geata printre pietoni; am
ajuns la Dupont Circle aproape �n fug�, dornic s�#l las �n urm� pe Barry � �i
pe oricare altul pe care �l trimiseser� s� m� spioneze.

Adresa familiei Palma era, conform celor scrise �n cartea de telefon, un

complex de apartamente din Bethesda. Cum nu m� gr�beam �i sim�eam nevoia s�
reflectez, am �nconjurat ora�ul pe �oseaua de centur�, bar� la bar� cu alt milion
de �oferi.
�mi acordam cincizeci la sut� �anse de a fi arestat �n cel mult o s�pt�m�n�.
Firma nu avea alt� �ans� dec�t s� pun� m�na pe mine �i, dac� Braden Chance
ascundea, �ntr#adev�r, adev�rul de Arthur �i comitetul executiv, atunci de ce s� nu
joace dur? Aveau destule dovezi de circumstan�� cu privire la faptul c� eu eram
ho�ul, a�a c� puteau convinge un magistrat s� emit� mandat de arestare.
Episodul cu "Domnul" zdruncinase firma. Chance fusese chemat s� dea socoteal�,
fusese pus la zid de �efi �i era de neconceput ca el s� recunoasc� faptul c� f�cuse
un fals deliberat Min�ise, �n speran�a c� va putea aranja dosarul �i c�, �ntr#un
fel sau altul, va supravie�ui. La urma urmelor, victimele lui nu erau dec�t o
�leaht� de vagabonzi care ocupau cl�direa ilegal.
 �i atunci cum de putuse s� scape at�t de repede de Hector? Nu era vorba de bani
� Chance era partener. Dac� eu a� fi fost �n locul lui Chance, i#a� fi oferit lui
Hector bani cu o m�n� �i amenin�area cu concedierea imediat�, cu cealalt�. �i a� fi
sunat un amic partener din, s� zicem, Denver, ca s�#i cer o favoare � un transfer
rapid pentru un asistent. N#ar fi fost o problem�.
Hector era departe, se ascundea de mine �i de oricine altcineva care venea s�#i
pun� �ntreb�ri. Era �n continuare angajatul firmei, probabil cu un salariu mai
mare.
Atunci, ce era cu testul la poligraf? Fusese doar o amenin�are, folosit� de
firm� at�t �mpotriva lui Hector, c�t �i a mea? Oare el f�cuse testul �i �l trecuse?
M� �ndoiam.
Chance avea nevoie de Hector pentru a �ine adev�rul ascuns. Hector avea nevoie
de Chance pentru a#�i proteja postul. La un moment dat, partenerul blocase orice
referire la poligraf, asta dac� problema se pusese, �ntr#adev�r, serios.
Complexul de apartamente era lung �i �ntortocheat, cu sec�iuni noi care se
ad�ugau spre nord, departe de ora�. Str�zile din jur erau pline de restaurante
fast#food, benzin�rii automate, centre de �nchirieri video � tot ce le trebuie
naveti�tilor gr�bi�i pentru a face economie de timp.
Am parcat �n apropierea unor terenuri de tenis �i am �nceput s� dau rait� prin
mai multe sec�iuni ale complexului. Nu m� gr�beam; dup� aceast� aventur�, nu mai
aveam unde s� merg. Poli�i�tii districtuali puteau ap�rea de te miri unde, cu
mandat �i c�tu�e. Am �ncercat s� nu m� g�ndesc la pove�tile de groaz� pe care le
auzisem despre �nchisoarea districtual�.
Un singur g�nd �mi r�m�nea gravat �n minte, ca semnele de recunoa�tere la vite.
Cu c�iva ani mai �nainte, un t�n�r asociat al firmei Drake & Sweeney �i petrecea
c�teva ore, vinerea, dup� lucru, la un pahar �ntr#un bar din Georgetown. C�nd a
�ncercat s� ajung� �n Virginia, a fost arestat sub b�nuial� c� ar fi condus sub
influen�a alcoolului. La sec�ia de poli�ie a refuzat un test cu fiola �i, imediat,
a fost aruncat �n celula be�ivanilor, care era plin� ochi; el era singurul tip �n
costum, singurul cu un ceas frumos, pantofi elegan�i, pielea alb�. Din gre�eal�, a
c�lcat pe picior un alt prizonier �i, ca urmare, a fost b�tut la s�nge. A petrecut
trei luni �n spital, �ncerc�nd s�#�i refac� figura, dup� care a plecat �n
Wilmington, unde familia s#a ocupat de �ngrijirea lui. Efectele pe creier erau
minore, totu�i suficiente pentru ca s� nu se mai conformeze rigorilor unei firme
mari.
Primul birou de administra�ie era �nchis. Am pornit#o pe jos, pe trotuar, �n
c�utarea altuia. Adresa din cartea de telefon nu includea �i num�rul
apartamentului. Era un complex sigur. Pe verandele mici se vedeau biciclete �i
juc�rii de plastic. Prin ferestre, z�ream familii a�ezate la mas� sau la televizor.
Ferestrele nu erau protejate cu grilaj metalic. Ma�inile �nghesuite �n spa�iile de
parcare erau, mai ales, de m�rime mijlocie, gen preferat de naveti�ti; majoritatea
erau curate �i nu le lipseau capacele de la ro�i.
Am fost oprit de un paznic. Dup� ce a ajuns la concluzia c� nu prezentam nici
un pericol, mi#a ar�tat unde se afla administra�ia cl�dirii � la ceva mai mult de
patru sute de metri dep�rtare.
� C�te sec�iuni are complexul? l#am �ntrebat.
� O mul�ime, mi#a r�spuns. Ce#i trebuia lui s� �tie c�te?
Administrator de noapte era un student care m�nca dintr#un sandvi�, cu o carte
de fizic� deschis� �n fa�a lui. Dar urm�rea un meci de baschet �ntre Bullets �i
Knicks, la un televizor micu�. L#am �ntrebat de Hector Palma �i a ap�sat c�teva
taste de calculator. Num�rul apartamentului era G#l34.
� Dar s#au mutat, mi#a spus el, cu gura plin� de m�ncare.
� Da, �tiu, i#am r�spuns. Am lucrat cu Hector. Vineri a fost ultima lui zi la
birou. Caut un apartament �i m� �ntrebam dac� nu l#a� putea vedea pe al lui.
Cl�tina din cap �nc� �nainte de a termina ce aveam eu de spus.
� Numai s�mb�ta, amice. Avem nou� sute de apartamente. Exist� �i o list� de
a�teptare.
� S�mb�t� s�nt plecat.
� �mi pare r�u, mi#a spus, mu�c�nd din nou atent la meci. Mi#am scos
portofelul.
� C�te dormitoare are? l#am �ntrebat.
� Dou�, mi#a r�spuns el, arunc�nd o privire pe monitor.
Hector avea mai mul�i copii. Eram sigur c� noul s�u cuibu�or era mai spa�ios.
� C�t e chiria lunar�?
� �apte sute cincizeci.
Am scos din portofel o h�rtie de o sut� de dolari, pe care a v�zut#o imediat.
� Uite ce#�i propun eu. D�#mi cheia. M� uit pe acolo �i m� �ntorc �n zece
minute. N#o s� �tie nimeni, niciodat�.
� Avem o list� de a�teptare, a repetat el, l�s�nd sandvi�ul jos, pe farfuria de
carton.
� E trecut� pe calculator? l#am �ntrebat, ar�t�nd spre aparat.
� Mda, mi#a r�spuns b�iatul, �terg�ndu#se la gur�.
� Atunci, nu e greu de schimbat ordinea.
A g�sit cheia �ntr#un sertar �ncuiat �i a �nh�at banii.
� Zece minute, mi#a spus.
Apartamentul se afla �n apropiere, la parterul unei cl�diri cu trei etaje.
Cheia mergea. Mirosul de vopsea proasp�t� r�zb�tea prin u��, �nainte chiar de a o
deschide. De fapt, zugr�vitul era �n plin� desf�urare; �n sufragerie am g�sit o
scar�, haine de lucru, g�le�i albe.
Nici m�car o echip� de speciali�ti �n prelevarea amprentelor n#ar fi g�sit vreo
urm� a trecerii clanului Palma pe acolo. Toate sertarele, dulapurile �i debaralele
erau goale; covoarele �i mochetele fuseser� str�nse �i luate de acolo. Chiar �i
cada de baie �i scaunul de toalet� fuseser� cur�ate de orice pat�. Nici praf, nici
p�nze de p�ianjen sau murd�rie sub chiuveta de la buc�t�rie. Apartamentul era
steril. Fiecare camer� avea un strat proasp�t de var alb, monoton, cu excep�ia
salonului, doar pe jum�tate finisat.
M#am �ntors la biroul administratorului �i am aruncat cheia pe tejghea.
� Ce spune�i? m#a �ntrebat b�iatul.
� E prea mic, i#am r�spuns. Dar mul�umesc, oricum.
� Vre�i banii �napoi?
� E�ti student?
� Da.
� Atunci p�streaz�#i.
� Mul�umesc.
M#am oprit �n dreptul u�ii �i l#am �ntrebat:
� A l�sat cumva Palma adresa unde s#a mutat?
� Credeam c� a�i lucrat cu el.
� A�a este, i#am r�spuns �i am �nchis repede u�a �n urma mea.

22

O femeie micu�� st�tea sprijinit� de u�a Centrului c�nd am sosit la lucru,

miercuri diminea��. Era aproape ora opt �i biroul era �ncuiat; temperatura sc�zuse
sub zero. La �nceput, am crezut c� �i#a petrecut noaptea acolo, l�ng� u��, ca s� se
apere de v�nt. Dar c�nd m#a v�zut apropiindu#m�, a s�rit imediat �n picioare �i
mi#a spus:
� Bun� diminea�a.
Am z�mbit, i#am r�spuns la fel �i am �nceput s� caut printre chei.
� S�nte�i avocat? m#a �ntrebat.
� Da.
� Pentru oameni ca mine?
Mi#am �nchipuit c� nu are locuin�� �i asta era tot ce le ceream clien�ilor
no�tri.
� Sigur. Pofti�i �n�untru, i#am r�spuns, deschiz�nd u�a. �n�untru era mai frig
dec�t afar�. Am reglat un termostat
care, dup� c�te �mi d�deam seama, nu era conectat la nimic. Am f�cut cafea �i
am g�sit ni�te gogo�i vechi �n buc�t�rie. I le#am oferit �i, c�t ai clipi, a �i
m�ncat una dintre ele.
� Cum v� numi�i? am �ntrebat#o. Ne aflam �n camera din fa�a, l�ng� biroul de
lucru al Sofiei, a�tept�nd s� se fac� �i cafeaua �i rug�ndu#m� s� mearg�
radiatoarele.
� Ruby.
� Eu s�nt Michael. Unde locuie�ti, Ruby?
� Unde apuc.
Era �mbr�cat� �ntr#un trening gri Georgetown Hoya, �osete groase, maro �i
teni�i albi, murdari, f�r� marc�. Avea �ntre treizeci �i patruzeci de ani, era
sub�ire ca o trestie �i privea pu�in cruci�.
� Haide, z�u a�a, am insistat, cu un z�mbet. Trebuie s� �tiu unde locuie�ti.
�ntr#un ad�post?
� Am locuit �ntr#un ad�post, dar a trebuit s� plec de acolo. Aproape c� am fost
violat�. Am ma�in�.
Nu v�zusem nici un vehicul parcat �n apropiere de biroul nostru, c�nd venisem.
� Ai ma�in�? #Da.
� O conduci?
� Nu merge. Dorm pe bancheta din spate.
Puneam �ntreb�ri f�r� s� iau noti�e, lucru cu care nu eram obi�nuit. Am turnat
cafea �n dou� pahare mari de carton �i ne#am retras �n biroul meu unde, din
fericire, radiatorul func�iona �i bolborosea �ntruna. Am �nchis u�a. Mordecai putea
sosi din clip� �n clip� �i nu �nv�ase arta de a se mi�ca f�r� zgomot.
Rudy s#a a�ezat pe marginea scaunului maroniu, preg�tit pentru clien�i; st�tea
cu umerii str�n�i �i tot trupul concentrat �n jurul paharului cu cafea, ca �i cum
acela era ultimul lucru cald din via�a ei.
� Cu ce pot s� te ajut? am �ntrebat#o, �narmat cu un sortiment complet de
blocnotesuri.
� E vorba de fiul meu, Terrence. Are �aisprezece ani �i mi#a fost luat.
� Cine l#a luat?
� Autorit�ile.
� Unde e acum?
� La ei.
R�spundea scurt, cu izbucniri nervoase, suspicioas� la fiecare �ntrebare.
� Ce#ar fi s� te lini�te�ti �i s�#mi vorbe�ti despre Terrence? i#am propus.
Zis �i f�cut. F�r� ca m�car s� �ncerce s� m� priveasc� �n ochi �i �in�nd
paharul de cafea cu ambele m�ini, mi#a povestit �n grab� ce se �nt�mplase. Cu c�iva
ani mai �nainte, nu#�i amintea c�nd, dar Terrence avea vreo zece ani, locuiau
singuri �ntr#un mic apartament. Ea a fost arestat� pentru c� vindea droguri. A stat
la �nchisoare patru luni. Pe Terrence l#a trimis s� stea cu sora ei. La eliberare,
l#a luat pe Terrence �i au �nceput o via�� de co�mar, �n strad�. Dormeau prin
ma�ini, se ascundeau �n cl�diri pustii, �nnoptau sub poduri c�nd era cald �i se
retr�geau �n ad�posturi c�nd era frig. A reu�it cumva s�#l �in� �n �coal�. Ea
cer�ea pe trotuare; �i vindea trupul � "ag�a", cum spunea ea; comercializa �i ceva
crack.
F�cea tot ce era nevoie pentru a#l �ine pe Terrence s�tul, �mbr�cat decent �i
la �coal�.
Dar era dependent� de droguri �i nu reu�ea s� renun�e. A r�mas gravid� �i, la
na�terea copilului, autorit�ile i l#au luat imediat. Era un copil al drogurilor.
P�rea s� nu aib� nici un fel de afec�iune pentru acel copil; nu �inea dec�t la
Terrence. Autorit�ile au �nceput s� pun� �ntreb�ri �n leg�tur� cu el �i, mam� �i
copil, s#au afundat �i mai mult �n lumea umbrelor str�zii. Din disperare, a ajuns
la o familie pentru care lucrase c�ndva, ca servitoare � familia Rowland, un cuplu
ai c�ror copii erau mari �i nu mai locuiau cu p�rin�ii. Aveau o c�su�� frumoas�, �n
apropiere de Universitatea Howard. Le#a propus cincizeci de dolari pe lun�, pentru
ca Terrence s� poat� sta cu ei. Deasupra intr�rii din spate era un dormitor micu�,
unul pe care Ruby �l cur�ase de multe ori �i care ar fi fost perfect pentru
Terrence. La �nceput, so�ii Rowland au ezitat dar, �n cele din urm�, au fost de
acord. Erau oameni cumsecade, pe atunci. Ruby putea s�#l viziteze pe Terrence c�te
o or�, la fiecare dou� s�pt�m�ni. Notele copilului s#au �mbun�t�it; era curat �i
tr�ia �n siguran��, iar Ruby era mul�umit� de ce realizase.
�i#a organizat via�a �n func�ie de noua situa�ie: mergea, la pr�nz �i seara, la
centre de mas� mai apropiate de casa familiei Rowland; schimba ad�posturile de
urgen��; dormea pe alei �i �n parcuri sau prin ma�ini abandonate. Reu�ea s� adune
banii �n fiecare lun� �i nu rata nici o vizit� la fiul s�u.
P�n� c�nd a fost arestat� din nou. Prima dat� pentru prostitu�ie, a doua pentru
c� dormea pe o banc�, �n parcul din pia�a Farragut. Poate c� a mai fost �i o a
treia arestare, dar nu#�i mi amintea.
�ntr#un r�nd, a fost dus� de urgen�� la Spitalul Municipal, c�nd cineva a
g�sit#o le�inat� pe strad�. A fost �ntemat� �n sec�ia pentru dependen�ii de
droguri, dar a plecat dup� trei zile, pentru c� �i era dor de Terrence.
Se afla �n camera lui, �ntr#o sear�, c�nd b�iatul s#a uitat la p�ntecele ei �i
a �ntrebat#o dac� iar e gravida. I#a r�spuns c� a�a crede. Cine era tat�l? a vrut
el s� �tie. Ea nu �tia. B�iatul a �njurat#o �i at�ta a �ipat, c� familia Rowland
i#a cerut s� plece.
C�t a fost �ns�rcinata, Terrence n#a vrut s� �tie de ea. �i se rupea sufletul �
femeia dormea �n ma�ini, cer�ea un b�nu�, num�ra orele p�n� c�nd �l va putea vedea
�i apoi era ignorat� timp de o or�, �n vreme ce st�tea �ntr#un col� al camerei lui,
privindu#l cum �i face lec�iile.
�n acel moment al povestirii, Ruby a �nceput s� pl�ng�. Eu mi#am notat ceva �i
l#am auzit pe Mordecai zguduind podeaua din camera din fa�a �i �ncerc�nd s� o
provoace pe Sofia la ceart�.
A treia na�tere, petrecut� cu numai un an �n urm�, a produs un alt copil al
drogurilor, luat imediat de autorit�i. Patru zile c�t a stat �n spital pentru
recuperare, nu l#a v�zut pe Terrence. C�nd a ie�it, s#a �ntors la singura via�a pe
care o cuno�tea.
Terrence nu avea dec�t note de zece, era foarte bun la matematica �i spaniol�,
c�nta la trombon �i juca �n piesele trupei de teatru a �colii. Visa s� fie admis la
Academia Naval�. Domnul Rowland fusese militar.
�ntr#o sear�, Ruby a venit �n vizit� �ntr#o stare jalnica.
A urmat o ceart� �n buc�t�rie, c�nd s#a confruntat cu domnul Rowland. Au
schimbat vorbe grele; �i#au aruncat ultimatumuri. Terrence le#a �inut isonul; erau
ei trei, �mpotriva lui Ruby. Dac� nu se interna pentru dezintoxicare, nu mai avea
ce c�uta acolo. Ruby le#a declarat c� �i ia b�iatul �i pleac�. Terrence i#a spus c�
el nu pleac� nic�ieri.
�n seara urm�toare, un asistent social o a�tepta cu ni�te h�rrii. Se luase deja
leg�tura cu tribunalul. Terrence era dat spre adop�ie. So�ii Rowland urmau s� fie
noii s�i p�rin�i. �i#a�a locuia la#ei de trei ani. Vizitele ei urmau s� fie
�ntrerupte p�n� c�nd nu f�cea o cur� de dezintoxicare �i reu�ea s� stea f�r�
droguri timp de �aizeci de zile.
Trecuser� de atunci trei s�pt�m�ni.
� Vreau s�#mi v�d b�iatul, mi#a spus ea. �mi e a�a de dor de el!
� Faci o cur� de dezintoxicare?
A cl�tinat repede capul �i a �nchis ochii.
� De ce nu? am �ntrebat#o.
� Nu m#au primit.
Nu aveam habar cum ajunge un drogat al str�zii s� fie admis �ntr#un spital de
dezintoxicare, dar era timpul s� aflu. Mi#l imaginam pe Terrence �n camera lui
�nc�lzit�, bine hr�nit, bine �mbr�cat, �n siguran��, curat, ferit de ispita
drogurilor, f�c�ndu#�i temele sub supravegherea strict� a domnului �i a doamnei
Rowland, care ajunseser� s�#l iubeasc� aproape la fel de mult ca �i Ruby. �l vedeam
lu�nd micul dejun la masa de familie, recitind liste de vocabular l�ng� fulgii de
cereale, �n vreme ce doamna Rowland ignora ziarele de diminea�� �i �l asculta la
spaniol�. Terrence avea o via�� stabil� �i normal�, spre deosebire de s�rmana mea
client�, care tr�ia un adev�rat iad.
�i dorea ca eu s� pun la cale �nt�lnirea dintre ei.
� Va dura ceva timp, �n�elegi? i#am spus, f�r� s� am nici cea mai vag� idee
despre c�t ar putea dura orice ac�iune. Intr#un ora� �n care sute de familii
a�teptau un spa�iu c�t de mic, �ntr#un ad�post de urgen��, nu puteau fi prea multe
paturi disponibile pentru dependen�ii de droguri.
� Nu#l vei revedea pe Terrence p�n� c�nd nu vei sc�pa de patima drogurilor,
i#am spus, �ncerc�nd s� nu adopt un ton evlavios.
I s#au umezit ochii �i nu mi#a r�spuns.
�n acel moment mi#am dat seama c�t de pu�in �tiam despre dependen��. De unde �i
procura drogurile? C�t o costau? C�te injec�ii �i f�cea �i c�te doze consuma, �n
fiecare zi? C�t �i trebuia ca s� renun�e? Iar apoi, ca s� se vindece? Ce �anse avea
s� scape de un obicei care dura de peste zece ani?
�i ce f�ceau autorit�ile cu to�i acei copii ai drogurilor?
Ruby nu avea acte, nu avea adres�, nu avea documente #nimic, �n afara de o
poveste tulbur�toare. P�rea perfect mul�umit� s� stea pe scaunul din biroul meu �i
am �nceput s� m� �ntreb cum a� putea s�#i cer s� plece. Cafeaua se terminase.
Glasul r�stit al Sofiei ne#a readus la realitate. Se auzeau �i alte voci. M#am
repezit la u�� �i primul meu g�nd a fost c� un alt nebun ca "Domnul" intrase acolo
cu o arm�.
Dar despre alte arme era vorba. Locotenentul Gasko se �ntorsese, �nso�it, �i de
data asta, de ajutoare. Trei poli�i�ti �n uniform� se �ndreptau spre Sofia, care le
adresa cuvinte grele, f�r� nici un efect. Al�i doi tipi, �n blugi �i tricouri
flau�ate, a�teptau s� intre �n ac�iune. Am ie�it din biroul meu exact �n clipa �n
care Mordecai ie�ea �i el din birou.
� Bun�, Michael, m#a salutat Gasko.
� Ce naiba se �nt�mpl�? a tunat Mordecai, f�c�nd s� se cutremure pere�ii; unul
dintre poli�i�tii �n uniform� a dus chiar m�na spre revolverul din dotare.
Gasko l#a luat �n primire pe Mordecai.
� O perchezi�ie, i#a r�spuns, scot�nd actele necesare �i flu#tur�ndu#le prin
fa�a lui. S�nteti domnul Green?
� Da, eu s�nt, i#a r�spuns el, smulg�ndu#i h�rtiile din m�n�.
� Ce c�uta�i? am zbierat eu la Gasko.
� Acela�i lucru, a zbierat �i el, drept r�spuns. D�#ni#l �i vom fi ferici�i s�
ne oprim.
� Nu e aici.
� Ce dosar vrea? M#a �ntrebat Mordecai, citind mandatul.
� Cel cu evacuarea, i#am r�spuns.
� N#am v�zut nici un proces, m#a ironizat Gasko, �n timp ce eu am recunoscut
doi dintre poli�i�tii �n uniform� ca fiind Lilly �i Blower. Numai gura e de tine!
� Ie�i�i naibii de aici! s#a r�stit Sofia la Blower, c�nd acesta a f�cut un pas
spre biroul ei.
Gasko trebuia s� arate c� st�p�ne�te situa�ia.
� Uite ce e, cucoan�, i s#a adresat el cu dispre�ul obi�nuit. Putem rezolva
lucrurile �n dou� feluri. Unu, �i pui fundul pe scaunul �la �i taci naibii din
gur�. Doi, �i punem c�tu�ele la m�ini �i stai pe bancheta din spate a unei ma�ini
�n urm�toarele doua ore.
Un poli�ist �i v�ra capul �n fiecare din birourile laterale.
� Stai lini�tit�, i#a spus Mordecai Sofiei. Calmeaz�#te.
� Ce e sus? m#a �ntrebat Gasko.
� Depozit, i#a r�spuns Mordecai.
� Al firmei?
� Da.
� Nu e acolo, am spus eu. V� pierde�i vremea.
� Atunci, va trebui s� ne#o pierdem, nu?
Un posibil client a deschis u�a �n acel moment, lu�ndu#i pe nepreg�tite pe cei
din�untru. Omul �i#a rotit rapid privirea prin �nc�pere, z�bovind pe cei trei
poli�i�ti �n uniform�. S#a retras repede, c�ci str�zile p�reau s�#i dea mai mult�
siguran��.
Am rugat#o pe Ruby s� plece �i ea. Imediat dup� aceea, am intrat �n biroul lui
Mordecai �i am �nchis u�a dup� mine.
� Unde e dosarul? m#a �ntrebat el, �n �oapta.
� Nu e aici, �i jur. E vorba numai de h�r�uial�.
 � Mandatul pare �n regula. A avut loc un furt; e normal s� presupun� c� dosarul
se afl� la avocatul care l#a furat.
Am �ncercat s� g�sesc ni�te vorbe avoc�e�ti, pline de duh, vreo chichi�� legal�
care s� �mpiedice dintr#o dat� perchezi�ia �i s�#i pun� pe poli�i�ti pe fug�. Dar
nu#mi venea nimic �n minte, �n loc de asta, eram jenat c� adusesem poli�ia �n
situa�ia s�#�i bage nasul �n Centrul legal.
� Ai o copie a dosarului? m#a �ntrebat.
� Da.
� Te#ai g�ndit c� ai putea s� le dai originalul?
� Nu pot. Ar fi o recunoa�tere a vinov�iei mele. Nu se �tie precis c� dosarul e
Ia mine. �i chiar dac� l#a� da �napoi, ei ar �ti c� l#am copiat.
�i#a frecat barba �i a fost de acord c� aveam dreptate. Am ie�it am�ndoi din
biroul lui exact �n momentul �n care Lilly a f�cut un pas gre�it spre masa de lucru
nefolosit�, de l�ng� biroul Sofiei. O avalan�� de dosare alunec� la podea. Sofia
�ncepu s� �ipe la el; Gasko �ncepu s� �ipe la ea. Tensiunea cre�tea, amenin��nd s�
treac� de la cuvinte la un conflict fizic.
Am �ncuiat u�a de la intrare, pentru ca eventualii clien�i s� nu vad�
perchezi�ia.
� Uita�i ce vom face, a �nceput Mordecai.
Poli�i�tii l#au privit cu r�ceal�, dar abia a�teptau s� li se dea o sugestie.
Perchezi�ionarea unui birou de avocatur� nu prea seam�n� cu raidul �ntr#un bar plin
de minori.
� Dosarul nu se afl� aici, a�i �n�eles? Vom porni de la aceast� premis�. Pute�i
vedea toate dosarele, dar nu ave�i voie s� le deschide�i. Asta ar fi o violare a
confiden�ialit�ii. De acord?
Ceilal�i poli�i�ti s#au uitat spre Gasko, care a ridicat din umeri, �n semn de
acceptare.
Am �nceput cu biroul meu; to�i cei �ase poli�i�ti, �mpreun� cu mine �i Mordecai
ne#am �nghesuit �n camera micu��, lupt�ndu#ne din greu s� evitam contactul fizic.
Am deschis, pe r�nd, fiecare sertar al biroului; nici unul nu voia s� se deschid�
dec�t cu for�a. La un moment dat, l#am auzit pe Gasko murmur�nd:
� Frumos birou.
Am scos, pe r�nd, toate dosarele din fi�ete, le#am fluturat pe sub nasul lui
Gasko �i le#am pus la loc. Nu m� aflam acolo dec�t de luni, a�a c� nu era mult de
c�utat.
Mordecai a ie�it din camer� �i s#a dus la biroul Sofiei, ca s� dea un telefon.
C�nd Gasko a declarat, oficial, c� biroul meu a fost perchezi�ionat, am ie�it de
acolo, tocmai la timp pentru a#l auzi pe Mordecai rostind:
� Da, domnule judec�tor, mul�umesc. E chiar aici.
�i d�du receptorul lui Gasko, z�mbindu#i �i dezvelindu#�i to�i din�ii.
� La telefon e judec�torul Kisner, domnul care a semnat mandatul de
perchezi�ie. Ar dori s� vorbeasc� cu dumneavoastr�.
Gasko apuc� receptorul de parc� ar fi fost plin de lepr�.
� Gasko la telefon, vorbi el, �in�nd aparatul la c�iva centimetri de ureche.
Mordecai se �ntoarse spre ceilal�i poli�i�ti.
� Domnilor, pute�i perchezi�iona aceast� �nc�pere �i cu asta, basta. Nu pute�i
intra �n birourile private de pe hol. Ordin de la judec�tor.
� Da, domnule, morm�i Gasko �i �nchise.
Timp de o or� le#am urm�rit mi�c�rile, pe c�nd umblau de la un birou la altul �
patru �n total, inclusiv cel al Sofiei. Dup� c�teva minute, �i#au dat seama c�
toat� acea c�utare era inutil�, a�a c� au prelungit#o mi�c�ndu#se c�t puteau de
�ncet. Fiecare birou era acoperit cu dosare de mult clasate. C�r�ile �i
publica�iile legale nu mai fuseser� r�sfoite de c�iva ani. Unele teancuri de
documente erau acoperite de praf. Mai trebuiau s� se lupte �i cu p�nzele de
p�ianjen.
Fiecare dosar avea numele marcat pe copert�, fie b�tut la ma�in�, fie scris de
m�n�, cu majuscule. Doi dintre poli�i�ti notau numele dosarelor pe care Gasko �i
ceilal�i le rosteau cu voce tare. Era o munc� plicticoas� �i total disperat�.
Au l�sat biroul Sofiei la urm�. Ea le#a dat singur� fiecare obiect, citind cu
voce tare numele fiec�rui dosar, uneori pe litere, la numele mai simple, cum erau
Jones, Smith, Williams. Poli�i�tii p�strau distan�a. Le#a deschis sertarele doar
at�t c�t s� arunce o privire rapid�. Avea un sertar personal, pe care nimeni nu
dorea s�#l cerceteze. Eram sigur c� �ine arme acolo.
Au plecat f�r� s�#�i ia r�mas#bun. M#am scuzat fa�� de Sofia �i Mordecai pentru
aceast� intruziune �i m#am retras �n siguran�a biroului meu.

23

Num�rul cinci pe lista celor evacua�i era Kelvin Lam, un nume care lui Mordecai
�i suna vag familiar. La un moment dat, el estimase c� num�rul oamenilor f�r�
ad�post din District era �n jur de zece mii. Erau cel pu�in la fel de multe dosare
�n Centrul legal din Strada 14. Pentru Mordecai, fiecare nume suna familiar.
A trecut �n revist� circuitele obi�nuite � cantine, ad�posturi �i furnizori de
servicii, predicatori, poli�i�ti �i al�i avoca�i ai str�zii. Dup� l�sarea
�ntunericului, am plecat �mpreun� cu ma�ina spre centru, c�tre o biseric�
�nghesuit� �ntre cl�diri de birouri cu pre�uri piperate �i hoteluri de lux. �ntr#un
subsol amplu, cu dou� niveluri mai jos, programul de cin� de la "Cinci p�ini" era
�n plin� desf�urare. �nc�perea era ocupat� de mese pliante, pline de tipi fl�m�nzi,
care m�ncau �i vorbeau �ntre ei. Nu era unul dintre centrele unde se servea supa
s�racului; farfuriile erau umplute cu porumb, cartofi, o felie de carne, care p�rea
ori de curcan, ori de pui, salat� de fructe �i p�ine. Eu nu m�ncasem de cin� �i
aroma mi#a amintit c� �mi era foame.
� N#am mai fost pe aici de mul�i ani, mi#a spus Mordecai c�nd, ajun�i la u��,
ne#am oprit s� ne uitam la sala de mese. Cei de aici hr�nesc trei sute de persoane
pe zi. Nu e minunat?
� De unde vine m�ncarea?
� De la cantina districtuala central�, aflata la subsolul CCNV. Au realizat
acest uimitor sistem de colectare a alimentelor �n exces de la restaurantele locale
� nu s�nt resturi, ci alimente nepreparate, care pur �i simplu, se stric� dac� nu
se consum� imediat. Au o flot� �ntreag� de camioane cu congelatoare �i umbl� prin
tot ora�ul, colect�nd alimente pe care apoi le duc la cantine ca s� fie preparate.
Produse congelate. Peste dou� mii de por�ii pe zi.
� Pare gustos.
� E foarte bun, s� �tii.
O femeie t�n�r�, pe nume Liza, ne#a venit �n �nt�mpinare. Era noua angajat� la
"Cinci p�ini". Mordecai �l cunoscuse pe predecesorul ei, despre care au vorbit
pu�in, �n timp ce eu m� uitam la cei a�eza�i la mese.
Am observat ceva ce ar fi trebuit s� v�d mai repede. Erau mai multe niveluri
ale s�r�ciei, grupuri distincte pe scara socio#economic�. La o mas�, �ase b�rba�i
m�ncau �i vorbeau ferici�i despre un meci de baschet v�zut la televizor. Erau
�mbr�ca�i rezonabil. Unul m�nca cu m�nu�i �i, cu excep�ia aceluia, grupul, ar fi
fost la locul lui �n orice bar al clasei muncitoare din ora�, f�r� s� li se pun�
imediat eticheta de oameni f�r� ad�post. �n spatele lor, un tip solid, cu ochelari
cu lentile groase, m�nca singur, apuc�nd puiul cu m�na. Purta cizme de cauciuc, la
fel ca "Domnul", �n momentul mor�ii sale. Avea haina murdar� �i zdren�uit�. Nu#i
p�sa ce se �nt�mpl� �n jur. Via�a lui era, evident, mai grea dec�t a b�rba�ilor
care rideau la masa de al�turi. Ace�tia aveau acces la ap� �i s�pun; lui pu�in �i
p�sa. Ei dormeau �n ad�posturi. El dormea prin parcuri, cu porumbeii. Dar to�i erau
lipsi�i de o locuin��.
Liza nu#l cuno�tea pe Kelvin Lam, dar a promis s� se intereseze. Am urm�rit#o
cu privirea; trecea printre meseni, vorbind cu c�te cineva, ar�t�ndu#le co�urile de
gunoi a�ezate �ntr#un col�, ajut�nd, serviabil�, o b�tr�nic�. Femeia era a�ezat�
�ntre doi b�rba�i care vorbeau �ntre ei, f�r� s� o priveasc�. Liza s#a �ndreptat
spre alt� mas�, apoi alta.
Spre surprinderea mea, �i#a f�cut apari�ia �i un avocat � un t�n�r asociat
�ntr#o mare firm�, voluntar pro bono la Centrul Legal Washington pentru persoanele
f�r� ad�post. L#a recunoscut imediat pe Mordecai � cu un an �nainte, participaser�
�mpreun� la o colectare de fonduri. Am stat de vorb�, ca �ntre avoca�i, timp de
c�teva minute �i, dup� aceea, t�n�rul a disp�rut �ntr#o camer� din spate,
preg�tindu#se s�#�i �nceap� cele trei ore de primire.
� Centrul Legal Washington are o sut� cincizeci de voluntari, m#a l�murit
Mordecai.
� S�nt suficien�i? l#am �ntrebat.
� Nu s�nt niciodat� suficien�i. Cred c� ar trebui s� relu�m �i noi programul de
colaborare cu voluntari pro bono. Poate c� ai fi de acord s� te ocupi de �sta, s�#i
coordonezi. Abraham e �nc�ntat de idee.
Era pl�cut s� �tiu c� Mordecai �i Abraham, f�r� �ndoial� �i Sofia, discutaser�
despre un program pe care s�#l conduc eu.
� Ne ajut� s� ne extindem raza de ac�iune, s� devenim mai prezen�i �n
comunitatea legal� �i s� ajut�m la str�ngerea de fonduri.
� De acord, i#am r�spuns, f�r� s� fiu convins.
Liza se �ntorcea.
� Kevin Lam e �n spate, ne#a spus, ar�t�nd cu capul �n direc�ia respectiv�. A
doua mas�, la cap�tul �nc�perii. Poart� o �apc� a echipei Redskins.
� Ai vorbit cu el? a �ntrebat#o Mordecai.
� Da. E treaz, �i merge mintea, spune c� locuie�te la CCNV �i c� lucreaz�,
jum�tate de norm�, l� salubritate.
� E pe aici vreo camer� mai mic�, unde s� putem sta?
� Bine�n�eles.
� Spune#i lui Lam c� un avocat al celor f�r� ad�post vrea s� stea de vorb� cu
el.
Lam nu ne#a salutat �i nici nu ne#a �ntins m�na. Mordecai s#a a�ezat la o mas�.
Eu am r�mas �ntr#un col�. Lam a luat loc pe singurul scaun r�mas gol �i mi#a
aruncat o privire care m#a �nfiorat
� Nu s#a �nt�mplat nimic, l#a lini�tit Mordecai, cu tonul cel mai bl�nd de care
era �n stare. Dorim s� v� punem c�teva �ntreb�ri, nimic mai mult.
Lam nici nu clipea. Era �mbr�cat asemenea tuturor reziden�ilor din ad�posturi �
blugi, tricou flau�at, �nc�l��minte sport, jachet� de l�n� � f�r� s� r�sp�ndeasc�
mirosul at�t de p�trunz�tor al hainelor puse unele peste altele de c�tre cei care
dorm sub poduri.
� Cuno�ti o femeie pe nume Lontae Burton? l#a �ntrebat Mordecai.
Lam a cl�tinat din cap c� nu.
� DeVon Hardy?
�nc� un r�spuns negativ.
� Luna trecut� locuiai �ntr#un depozit abandonat?
� Da.
� Pe Strada New York, col� cu Florida?
� �#h�.
� Pl�teai chirie?
� Da.
� O sut� de dolari pe lun�?
� Da.
� Lui Tillman Gantry?
Lam �nghe�� �i �nchise ochii, reflect�nd la �ntrebare.
� Cine? �ntreb� el.
� Cine era proprietarul depozitului?
� Eu pl�team chiria unui tip pe nume Johnny.
� Pentru cine lucra Johnny?
� Nu �tiu. Nu#mi pas�. N#am �ntrebat.
� Cit timp ai locuit acolo?
� Vreo patru luni.
� De ce ai plecat?
� Am fost evacuat.
� Cine te#a evacuat?
� Nu �tiu. �ntr#o zi au ap�rut poli�i�tii, cu �nc� ni�te tipi. Au pus laba pe
noi �i ne#au aruncat �n strad�. Dup� vreo dou� zile, au d�r�mat depozitul cu
buldozerele.
� Le#ai explicat poli�i�tilor c� pl�teai chirie ca s� locuie�ti acolo?
� Mul�i le#au spus la fel. Era o femeie cu ni�te copii mici, care a �ncercat s�
se bat� cu poli�i�tii, dar nu i#a ajutat la nimic. Eu nu m� bat cu poli�ia. Ur�t�
scen�, pe onoarea mea.
� A�i primit vreun document �nainte de evacuare?
� Nu.
� Nici un fel de preaviz, ca s� po�i pleca?
� Nu. Nimic. Au ap�rut dintr#o dat�.
� F�r� nimic scris?
� Nimic. Poli�i�tii spuneau c� st�m acolo ilegal; trebuia s� ne scoat� afar�
imediat.
� Deci, te#ai mutat acolo toamna trecut�, prin octombrie.
� Cam a�a ceva.
� Cum ai g�sit acel loc?
� Nu mai �tiu. Cineva zicea c� �n depozit se �nchiriaz� mici apartamente.
Chirie mic�, �n�elegi matale. A�a c� m#am dus s� v�d despre ce#i vorba. Puneau
ni�te panouri �i pere�i �i alte chestii. Exista un acopei�, toaleta nu era departe,
aveam ap� curent�. Nu era o afacere rea.
� A�a c� te#ai mutat?
� Exact.
� Ai semnat un contract de �nchiriere?
� Nu. �mecherul �la mi#a spus c� apartamentul nu era legal construit, a�a c� nu
d�dea nimic �n scris. Mi#a zis c�, dac� m� �ntreab� cineva, s� spun c� stau acolo
f�r� �tirea nim�nui.
� �i dorea bani ghea��?
� Numai banii jos.
� I#ai pl�tit �n fiecare lun�?
� Am �ncercat. Venea pe cincisprezece ale lunii, ca s�#i �ncaseze.
� C�nd ai fost evacuat, erai �n urm� cu chiria?
� Pu�in.
� C�t?
� Poate c� vreo lun�.
� De asta ai fost evacuat?
� Nu �tiu. Nu ne#au zis de ce. Au evacuat pe toat� lumea, dintr#o dat�.
� �i cuno�teai pe ceilal�i locatari din depozit?
� �tiam vreo doi. Dar nu prea vorbeam �ntre noi. Fiecare apartament avea u�a
solid� �i se �ncuia bine.
� Mama aceea de care mi#ai vorbit, cea care s#a luptat cu poli�i�tii, �tii cine
era?
� Nu. Cred c� o v�zusem o dat� sau de dou� ori. Locuia la cel�lalt cap�t al
cl�dirii.
� Cel�lalt cap�t.
� Exact. La mijloc nu erau instala�ii sanitare, a�a c� au construit
apartamentele la cele dou� capete.
� Apartamentul ei se vedea de unde locuiai dumneata?
� Nu. Depozitul era prea mare.
� C�t de mare era apartamentul dumitale?
� Dou� camere. Nu �tiu c�t de mari.
� Avea electricitate?
� Mda, au montat ni�te cabluri. Puteam bran�a un radio sau altele de genul
�sta. Era lumin�. Aveam ap� curent�, dar trebuia s� folosim un closet comun.
� Dar �nc�lzirea?
� Nu se prea sim�ea. Era frig, dar nici pe departe cum ar fi fost dac� dormeai
�n strad�.
� Deci, erai mul�umit de locuin��?
� Era destul de bun�. Vreau s� zic, nu era r�u, pentru o sut� pe lun�.
� Spuneai c� mai cuno�teai dou� persoane. Cum se numesc?
 � Herman Harris �i Shine nu#mai#�tiu#cum.
� Unde se afl� ei acum?
� Nu i#am v�zut.
� Unde locuie�ti?
� La CCNV.
Mordecai scoase o carte de vizit� din buzunar �i i#o �ntinse lui Lam.
� C�t vei mai locui acolo?
� Nu �tiu.
� Ai putea s� �ii leg�tura cu mine?
� De ce?
� E posibil s� ai nevoie de un avocat. �un�#m� dac� te mu�i �n alt ad�post sau
dac� �i g�se�ti o locuin��.
Lam a luat cartea de vizit� f�r� un cuv�nt. Noi i#am mul�umit Lizei �i ne#am
�ntors la birou.

Ca �n oricare proces, erau destule moduri de abordare �n ac�iunea noastr�

�mpotriva p�r�ilor. Erau trei � RiverOaks, Drake & Sweeney �i TAG; nu ne a�teptam
s� mai ad�ug�m �i al�ii.
Prima metod� era cea a ambuscadei. Cealalt� metod� era serviciu#vole.
Pentru varianta ambuscadei, trebuia s� preg�tim un cadru minim al acuza�iilor
noastre, s� alerg�m la tribunal, s� �nregistr�m ac�iunea, s� sufl�m c�teva vorbe
presei �i s� sper�m c� vom putea dovedi tot ceea ce credeam c� �tim. Avantajul era
surpriza, situa�ia jenant� �n care erau pu�i p�r�ii �i, speram noi, opinia public�.
Dezavantajul era, pe plan legal, echivalentul saltului �n gol de pe o st�nc�, �n
speran�a puternic�, dar neconfirmat� c�, undeva acolo jos, se afl� o plas� de
protec�ie.
Varianta serviciu#vol6 urma s� �nceap� cu o scrisoare adresat� p�r�ilor, �n
care f�ceam acelea�i acuza�ii dar, �n loc s� le intent�m proces, �i invitam s�
discutam problema. Schimbul de scrisori ar fi continuat, p�r�ile put�nd, �n
general, s� prevad� ac�iunile celeilalte. Dac� se dovedea o responsabilitate, urma
s� se stabileasc� o �n�elegere. Astfel se putea evita un litigiu.
Varianta ambuscadei era, pentru Mordecai �i pentru mine, de preferat. Firma nu
p�ruse interesat� s� m� lase �n pace; cele dou� perchezi�ii ar�tau clar c� Arthur,
la cel mai �nalt nivel, �i Rafter cu trupa lui de avoca�i c�li�i �n litigii �mi
purtau s�mbetele. Arestarea mea putea deveni o �tire de senza�ie, una pe care, f�r�
�ndoiala, erau gata s� o strecoare presei pentru a m� umili �i pentru a �nte�i
presiunile asupra mea. Trebuia s� fim preg�ti�i cu propriul nostru asalt.
Al doilea motiv se referea chiar la mobilul cazului nostru. Hector �i ceilal�i
martori nu puteau fi obliga�i s� depun� m�rturie p�n� c�nd noi nu intentam proces
�i �i for�am s� vorbeasc�. In perioada de tatonare, care urma �n mod firesc
depunerii pl�ngerii, am fi avut �ansa s� punem tot felul de �ntreb�ri p�r�ilor,
care ar fi fost obliga�i s� r�spund� sub jur�m�nt. Am fi avut, de asemenea, dreptul
s� cit�m pe oricine doream. Dac� �l g�seam pe Hector Palma, �l puteam pune pe jar,
sub jur�m�nt. Daca �i g�seam pe ceilal�i locatari evacua�i, �i puteam obliga s� ne
spun� ce s#a �nt�mplat.
Trebuia s� afl�m ce �tia toat� lumea �i, pentru asta, nu exista alt� cale dec�t
s� impunem prezentarea dovezilor �n instan�a.
�n teorie, cazul nostru era chiar foarte simplu. Locatarii "ilegali" din
depozit pl�teau chirie, cu banii jos �i f�r� chitan�e, lui Tillman Gantry sau
altcuiva care lucra �n numele lui. Gantry a avut posibilitatea de a#�i vinde
proprietatea firmei RiverOaks, dar trebuia s� o fac� repede. Gantry i#a min�it pe
cei de la RiverOaks �i pe avoca�ii lor �n privin�a locatarilor. Drake & Sweeney l#a
trimis, dup� toate regulile, pe Hector Palma s� inspecteze proprietatea �nainte de
�nchiderea ei. La prima sa vizita, Hector a fost molestat, la a doua vizit� a luat
cu sine un ofi�er de paz� �i, �n timpul inspec�iei cl�dirii, a aflat c� locatarii
nu se aflau acolo ilegal ci, de fapt, erau chiria�i. I#a raportat toate astea lui
Braden Chance, �ntr#un memoriu; Chance a luat nefericita decizie de a ignora
raportul �i a duce la �ndeplinire �nchiderea cl�dirii. Locatarii au fost evacua�i
printr#o procedur� sumar�, considera�i fiind "ilegali" �i nu s#a �inut seama de
lege.
O evacuare legal� ar fi durat cu cel pu�in treizeci de zile mai mult, timp pe
care nici una dintre participantele la ac�iune nu dorea s�#l iroseasc�. Dup�
treizeci de zile, gerul iernii ar fi trecut; amenin�area viscolelor sau a
temperaturilor sub zero grade noaptea ar fi sc�zut �i n#ar mai fi fost nevoie ca
unii dintre ei s� doarm� �ntr#o ma�in�, cu radiatorul deschis.
La urma urmelor, erau ni�te oameni ai str�zii, f�r� acte, f�r� chitan�e de
chirie �i f�r� urme care s� poat� fi descoperite.
�n teorie, nu era un caz complicat. Dar obstacolele erau enorme. Ob�inerea
declara�iilor din partea oamenilor str�zii putea fi dificil�, mai ales dac� domnul
Gantry �nsu�i �i f�cea sim�it� prezen�a. El era st�p�nul str�zilor, o zon� �n care
eu nu m� gr�beam s� m� lupt. Mordecai �i crease o vast� re�ea bazat� pe favoruri �i
�oapte, dar nu se putea m�sura cu artileria lui Gantry. Am petrecut o or� �ntreag�
discut�nd diferitele moduri �n care puteam evita numirea firmei TAG, Inc. ca
p�r�t�. Din motive evidente, procesul ei fi fost mult mai �ncurcat �i mai
periculos, dac� aveam de luptat cu Gantry. Se putea face un proces �i f�r� el,
l�s�ndu#i pe ceilal�i p�r�i � RiverOaks �i Drake & Sweeney � s�#l implice ca pe o
ter�� parte.
Dar Gantry avea o contribu�ie important� la teoria responsabilit�ilor,
construit� de noi, iar ignorarea lui ca p�r�t putea aduce complica�ii �n timpul
procesului.
Trebuia s�#l g�sim pe Hector Palma. �i, �n clipa �n care �l g�seam, trebuia
s�#l convingem, cumva, fie s� scoat� la iveala raportul pierdut, fie s� ne spun� ce
scria acolo. Descoperirea lui era partea cea mai u�oar�; �ncercarea de a#l convinge
s� vorbeasc� se putea dovedi imposibil�. Mai mult ca sigur c� ne#ar fi refuzat,
pentru c� avea nevoie de slujba lui. De la bun �nceput �mi spusese c� are so�ie �i
patru copii.
Mai erau �i alte probleme �n leg�tura cu procesul � �n primul rind, de
procedur�. Noi, ca avoca�i, nu aveam autoritatea de a intenta proces �n numele
mo�tenitorilor lui Lontae Burton �i al copiilor ei. Trebuia s� fim angaja�i de
familia ei, a�a cum era ea. Cum mama �i fratele ei se aflau �n �nchisoare, iar
identitatea tat�lui ei era �nc� necunoscut�, Mordecai era de p�rere c� trebuie s�
facem o peti�ie c�tre tribunalul civil, pentru numirea unui girant care s� se ocupe
de interesele imobiliare ale lui Lontae. Prin aceast� ac�iune, puteam scurtcircuita
implicarea familiei, cel pu�in la �nceput. �n cazul �n care ob�ineam daune, familia
ar fi fost un co�mar. Era foarte posibil ca cei patru copii s� aib� doi sau mai
mul�i ta�i �i fiecare dintre ace�ti cotoi trebuia anun�at, dac� se primeau bani.
� De asta ne �ngrijim mai t�rziu, a spus Mordecai. Mai �nt�i trebuie s�
c�tig�m.
Ne aflam �n �nc�perea de la intrare, la biroul al�turat biroului Sofiei, unde
un computer �mb�tr�nit mergea aproape tot timpul. Mordecai m�sura camera �n lung �i
�n lat �i �mi dicta.
Ne#am f�cut planuri p�n� la miezul nop�ii, formul�nd �i reformul�nd pl�ngerea,
aduc�nd argumente pentru fiecare teorie, discut�nd diferite proceduri, vis�nd la
cum am putea s� implic�m RiverOaks �i fosta mea firm� �ntr#un proces r�sun�tor.
Mordecai privea situa�ia ca pe o cump�n� a apelor, un punct de plecare pentru
reorientarea simpatiei publicului c�tre oamenii f�r� ad�post Eu o vedeam doar ca pe
o simpl� modalitate de a repara o nedreptate.

24

�nc� o data, �mi luam cafeaua cu Ruby. M� a�tepta, la opt f�r� un sfert, c�nd
am ajuns la birou �i s#a bucurat s� m� vad�. Cum putea fi cineva at�t de vesel,
dup� ce �i petrecuse opt ore �ncerc�nd s� doarm� pe bancheta din spate a unei
ma�ini abandonate?
� Ai gogo�i? m#a �ntrebat c�nd am ap�sat �ntrerup�toarele �i am aprins lumina.
 Devenise un obicei.
� S� v�d. Ia loc �i eu m� duc s� fac c�te o cafea
Am �nceput s� m� �nv�rt prin buc�t�rie, cur��nd cafetiera, c�ut�nd ceva de
m�ncare. Gogo�ile, care cu o zi �nainte erau sleite, acum erau �i mai tari, dar
n#am g�sit nimic altceva. Mi#am propus, �n g�nd, s� cump�r altele proaspete, a doua
zi, pentru cazul c� Ruby ar veni la noi trei zile la r�nd. Ceva �mi spunea c� a�a
se va �nt�mpla.
A m�ncat o gogoa��, ron��ind �ncet marginile tari, �ncerc�nd s� fie
politicoasa.
� Unde m�n�nci micul dejun? am �ntrebat#o.
� De obicei nu m�n�nc.
� Dar prinzul �i cina?
� Pr�nzul la Naomi's, pe Strada 10. Pentru cin� m� duc la Misiunea Calvarului,
pe Strada 15.
� Ce faci �n timpul zilei?
Se ghemuise din nou, c�t mai aproape de paharul de cafea, �ncerc�nd s�#�i
�nc�lzeasc� trupul fragil.
� �n mare parte, stau la Naomi's.
� C�te femei s�nt acolo?
� Nu �tiu. Multe. Au mare grij� de noi, dar numai �n timpul zilei.
� Acolo e o cantina numai pentru femeile f�r� locuin��?
� Da, exact. Se �nchide la patru. Majoritatea femeilor locuiesc �n ad�posturi,
iar altele pe str�zi. Eu am o ma�in�.
� Cei de acolo �tiu c� iei droguri?
� Cred c� da. Vor s� m� duc la �ntrunirile pentru alcoolici �i persoanele
dependente de droguri. Nu s�nt singura. Multe femei fac la fel, s� �tii.
� Te#ai drogat asear�? am �ntrebat#o. Cuvintele mi#au r�sunat �n urechi. �mi
era greu s� cred c� puneam asemenea �ntreb�ri.
Femeia a r�mas cu gura c�scat�; a �nchis ochii.
� Spune#mi adev�rul, i#am cerut eu.
� Trebuia. Fac la fel �n fiecare sear�.
Nu aveam de g�nd s�#mi ar�t dispre�ul fa�� de ea. Din ziua precedent� �i p�n�
atunci, nu f�cusem nimic pentru a o ajuta s� g�seasc� un tratament. Dintr#o dat�,
aceast� problem� a devenit o prioritate pentru mine.
Mi#a mai cerut o gogoa��. Pe ultima am �nvelit#o �n folie de plastic �i i#am
mai dat o cafea. Dintr#un motiv oarecare, ea se gr�bea s� ajung� la Naomi's, a�a c�
�i#a v�zut de drum.

Procesiunea a �nceput cu un miting pentru dreptate. Cum Mordecai era un

personaj cunoscut �n lumea oamenilor str�zii, m#a l�sat �n mul�ime �i s#a �ndreptat
spre locul s�u rezervat pe platform�.
Un cor de biseric�, �n robe grena, cu margini aurii, s#a a�ezat pe sc�rile
Prim�riei �i a inundat atmosfera cu imnuri pline de via��. Sute de poli�i�ti
st�teau pe aproape, r�sfira�i de#a lungul str�zii �i �n jurul baricadelor care
opreau circula�ia.
CCNV promisese o sut� dintre pedestra�ii s�i, �i ace�tia au ajuns �n grup �n
pia�� � o coloan� lung�, impresionant�, dezorganizat�, de b�rba�i lipsi�i de
ad�post �i m�ndri de asta. I#am auzit venind �nainte de a#i vedea, c�ci strig�tele
de mar�, bine exersate �n prealabil, r�zb�teau cu claritate, de la c�teva str�zi
distan��. C�nd am dat col�ul, camerele de televiziune s#au n�pustit s�#i �nt�mpine.
Au reu�it s� se grupeze cu to�ii �n fa�a treptelor de la intrarea �n Prim�rie
�i au �nceput s� fluture pancarte, majoritatea scrise de m�n�, acas�, pe care se
puteau vedea inscrip�ii de tot felul: OPRI�I CRIMELE; SALVA�I AD�POSTURILE; AM
DREPTUL LA O LOCUIN��; VREM LOCURI DE MUNC�. �ineau pancartele deasupra capetelor
�i dansau �n ritmul imnurilor �i caden�a fiec�rui refren zgomotos.
Autobuze ale bisericii se opreau �n dreptul baricadelor �i din ele coborau sute
de oameni, dintre care mul�i nu p�reau s� fie oameni ai str�zii. Erau enoria�i
cumsecade, bine �mbr�ca�i, majoritatea femei. Mul�imea cre�tea, spa�iul din jur
p�rea din ce �n ce mai restr�ns. Cu excep�ia lui Mordecai, nu cuno�team pe nimeni.
Sofia �i Abraham erau �i ei pe undeva, prin mul�ime, dar nu se z�reau. Mitingul a
fost descris drept cel mai bine organizat de oamenii str�zii �n ultimii zece ani �
mitingul lui Lontae.
O fotografie a lui Lontae Burton fusese m�rit� �i multiplicat� pe pancarte
mari, bordate cu negru �i, sub figura ei, ap�reau c�teva cuvinte amenin��toare:
CINE A UCIS#O PE LONTAE? Pancartele erau dispersate prin mul�ime �i cur�nd au
devenit preferatele tuturor, chiar �i printre oamenii de la CCNV, care �i aduseser�
propriile mesaje protestatare. Figura lui Lontae r�s�rea �i flutura deasupra masei
de oameni.
�n dep�rtare s#a auzit o siren�, apoi sunetul t�nguitor s#a apropiat din ce �n
ce mai mult. Un cortegiu funerar, escortat de poli�ie, a fost l�sat s� treac�
dincolo de baricade �i a oprit exact �n fa�a Prim�riei, �n mijlocul mul�imii.
Portierele din spate ale camionetei s#au deschis: un sicriu de decor, pictat �n
negru, a fost scos de un grup � �ase vagabonzi l#au pus pe umeri, gata pentru
�nceperea procesiunii. Alte patru sicrie, de aceea�i culoare �i model, dar mai
mici, au fost apoi scoase de aceia�i b�rba�i.
Marea de oameni s#a desp�r�it �n dou�; procesiunea funerar� s#a �ndreptat,
�ncet, spre trepte �n timp ce corul intona un recviem melanconic; ascult�ndu#l,
aproape c� mi#au dat lacrimile. Era un miting al mor�ii. Unul dintre acele sicrie
mici �l reprezenta pe Ontario.
Mul�imea s#a regrupat. M�ini ridicate atingeau sicriele purt�ndu#le ca pe un
val, �ntr#o leg�nare u�oar�, de la un cap�t la cel�lalt.
Era o dram� de propor�ii �i camerele de filmat, �nghesuite l�ng� platform�,
�nregistrau fiecare mi�care solemn� a procesiunii. Aveam s� o revedem la televizor,
mereu, �n urm�toarele patruzeci �i opt de oare.
Sicriele au fost a�ezate unul l�ng� altul, cel al lui Lontae la mijloc, pe o
mic� estrad� de placaj amplasat� �n centrul treptelor, la c�iva pa�i sub platforma
pe care se afla Mordecai. Au fost filmate �i fotografiate �ndelung �i, la urm�, au
�nceput discursurile.
Moderatorul era un activist care a �nceput prin a mul�umi tuturor grupurilor
care ajutaser� la organizarea mitingului. Era o list� impresionant�, cel pu�in
cantitativ. Auzindu#l cum turuie numele am fost pl�cut surprins de num�rul mare de
ad�posturi, misiuni cre�tine, cantine, coali�ii, clinici medicale, birouri legale,
biserici, centre, grupuri de contact, programe de recalificare, programe de
dezintoxicare, chiar �i c�iva func�ionari guvernamentali reale�i � to�i ace�tia
aveau o contribu�ie, mai mic� sau mai mare, la organizarea acelui eveniment.
Cu at�t de mult sprijin, cum era posibil s� existe o problem� a oamenilor
str�zii?
Urm�torii �ase vorbitori au r�spuns la aceasta �ntrebare. Pentru �nceput,
lipseau fondurile adecvate, se f�ceau reduceri bugetare, guvernul federal p�rea
surd la aceast� problem�, autorit�ile locale nu vedeau nimic, cei avu�i erau
lipsi�i de compasiune, sistemul judiciar devenise prea conservator � �i lista putea
continua. La nesf�r�it.
Acelea�i teme de discu�ie au fost repetate de fiecare vorbitor, cu excep�ia lui
Mordecai, care a vorbit al cincilea �i a redus mul�imea la t�cere cu povestea lui
despre ultimele ore din via�a familiei Burton. C�nd le#a vorbit despre scutecul
bebelu�ului, probabil ultimul pe care �l mai schimbase, �n mul�ime nu se mai auzea
nici o vorb�. Nimeni nu tu�ea �i nici nu �optea. M#am �ntors cu privirea spre
sicrie �i, pentru o clip�, am �i v�zut, cu ochii min�ii, bebelu�ul �inut �n bra�e.
Nu mult dup� aceea, familia a p�r�sit ad�postul, a explicat Mordecai, vorbind
rar, emo�ionat, cu glasul tremur�tor. S#au �ntors �n strad�, �n viscolul unde
Lontae �i copiii ei au mai rezistat doar c�teva ore. Ajuns �n acel punct, Mordecai
a for�at ceva mai mult imagina�ia, pentru c� nimeni nu �tia exact ce se �nt�mplase.
�tiam asta, dar nu#mi p�sa. Restul mul�imii era, ca �i mine, hipnotizat� de
povestea lui.
C�nd a descris ultimele lor clipe, c�nd familia se ghemuia �ntr#un efort
zadarnic de a#�i �ine unul altuia cald, am auzit femei pl�ng�nd �n jurul meu.
Brusc, mi#a trecut prin minte un g�nd egoist. Dac� acest om, prietenul �i
colegul meu avocat, putea captiva o mul�ime de mii de oameni, de pe o platform�
ridicat� la c�teva zeci de metri distan��, cam ce putea face cu doisprezece oameni
a�eza�i �n boxa jura�ilor, at�t de aproape �nc�t l#ar fi putut atinge?
�n acel moment, mi#am dat seama c� procesul Burton nu va ajunge niciodat� at�t
de departe. Nici o echip� de avoca�i ai ap�r�rii cu capul pe umeri nu i#ar fi
permis lui Mordecai Green s� pledeze �n fa�a unui juriu format din negri, �n acest
ora�. Dac� presupunerile noastre erau exacte �i dac� le puteam demonstra, nu exista
nici o �ans� s� se ajung� la proces.
Dup� o or� �i jum�tate de discursuri, mul�imea devenise ner�bd�toare �i gata de
mar�. Corul a �nceput din nou s� c�nte, iar sicriele au fost luate pe umeri �i, cu
ele �n frunte, procesiunea s#a �ndep�rtat de cl�dire. �n spatele sicrielor se aflau
liderii, inclusiv Mordecai. Noi, ceilal�i, veneam �n urma lor. Cineva mi#a dat o
pancart� cu chipul lui Lontae �i am ridicat#o mai sus dec�t to�i ceilal�i.
Oamenii privilegia�i nu m�r�aluiesc �i nu protesteaz�; lumea lor e sigur� �i
curat�, guvernat� de legi menite s�#i fac� ferici�i. Eu nu mai ie�isem niciodat� �n
strad�; ce rost avea? La �nceput m#am sim�it ciudat s� merg a�a, printre mese de
oameni, �in�nd �n m�n� un b� cu o pancart� av�nd pe ea chipul unei mame de culoare
�n v�rst� de dou�zeci �i doi de ani, care n�scuse patru copii nelegitimi.
Dar nu mai eram aceea�i persoan� care fusesem cu c�teva s�pt�m�ni mai �nainte.
Nici nu mai puteam da �napoi, chiar dac� a� fi vrut. Trecutul meu avusese drept
scop banii �i averea; acum, toate astea se transformaser� �ntr#un chin care nu �mi
d�dea pace.
A�a c� m#am relaxat, bucur�ndu#m� de plimbare. Am c�ntat al�turi de oamenii
str�zii, am rotit �i am �mpins pancarta la unison cu ceilal�i �i chiar am �ncercat
s� c�nt imnuri religioase str�ine mie. Am savurat primul meu exerci�iu de protest
civil. Nu avea s� fie �i ultimul.
Baricadele ne#au protejat �n drumul spre dealul Capitoliului. Mar�ul fusese
bine planificat �i, datorit� amploarei lui, a atras aten�ia asupra sa. Sicriele au
fost a�ezate pe treptele Capitoliului. Noi ne#am grupat de jur#�mprejurul lor �i am
ascultat o nou� serie de discursuri �nfl�c�rate din partea unor activi�ti pentru
drepturile civile �i a celor doi membri din Congres.
Discursurile nu mai erau o noutate; auzisem destul. Fra�ii mei f�r� ad�post nu
aveau prea multe de f�cut; eu, �n schimb, deschisesem treizeci �i unu de dosare de
la �nceputul noii mele cariere, din ziua de luni. Treizeci �i una de persoane reale
a�teptau de la mine s� le dau cartele alimentare, s� le fac rost de locuin�e, sa
intentez divor�uri, s� le ap�r �n procese penale, s� ob�in plata unor drepturi
b�ne�ti aflate �n disput�, s� opresc evacu�rile, s�#i ajut s� scape de dependen�a
de droguri �i, cine �tie cum, numai pocnind din degete, s� g�sesc dreptatea. Ca
avocat antitrust, rareori �mi �nt�lneam clien�ii. In strad�, lucrurile st�teau cu
toul altfel.
Am cump�rat o �igar� de foi ieftin� de la un v�nz�tor ambulant �i am plecat
�ntr#o scurt� promenad�.

25

Am b�tut la u�a aflat� l�ng� apartamentul unde locuise familia Palma, �i glasul
unei femei a �ntrebat: Cine e acolo? Nu a f�cut nici un efort s� descuie z�vorul
sau u�a. M� g�ndisem mult �i profund la planul meu. Ba chiar �l exersasem, pe drum
spre Bethesda. Dar nu eram sigur c� a� putea fi conving�tor.
� S�nt Bob Stevens, am r�spuns tremur�nd de spaim�. �l caut pe Hector Palma.
� Pe cine?
� Pe Hector Palma. Locuia l�ng� dumneavoastr�.
� Ce dori�i?
� �i datorez ni�te bani. �ncerc s�#l g�sesc, nimic mai mult.
Dac� spuneam c� am venit dup� ni�te bani sau vreo alt� misiune nepl�cut�,
vecinii ar fi adoptat, fire�te, o atitudine defensiv�. �mi imaginam c� asta e o
�mecherie grozav�.
 � A plecat, mi#a r�spuns femeia, indiferent�.
� �tiu c� a plecat. �ti�i unde s#a dus?
� Nu.
� A plecat din zona asta?
� Nu �tiu.
� I#a�i v�zut c�nd s#au mutat?
Normal c� r�spunsul era afirmativ; nu se putea altfel. Dar, �n loc s� m� ajute,
femeia s#a retras �n ad�ncurile locuin�ei ei �i, probabil, a chemat paza. Am
repetat �ntrebarea �i am sunat din nou la u��. Nimic.
A�a c� m#am �ndreptat spre u�a de pe cealalt� parte a ultimei adrese cunoscute
a lui Hector. Am sunat de dou� ori �i u�a s#a cr�pat u�or, c�t permitea lan�ul; un
b�rbat cam de v�rsta mea, cu maionez� �n col�ul gurii, m#a �ntrebat ce doresc.
Am repetat povestea cu Bob Stevens. Omul m#a ascultat atent, �n timp ce, �n
spatele lui, �n sufragerie, copiii �i f�ceau de cap, cu televizorul dat la maximum.
Era trecut de opt, se �ntunecase �i se l�sase frigul, iar eu �ntrerupsesem o cin�
�nt�rziat�.
Totu�i, mi#a r�spuns cu amabilitate.
� Nu l#am cunoscut deloc, a zis el.
� Dar pe so�ia lui?
� Nu. C�l�toresc mult. S�nt plecat mai tot timpul.
� So�ia dumneavoastr� �i cuno�tea?
� Nu, mi#a r�spuns el, parc� prea repede.
� I#a�i v�zut, dumneavoastr� sau so�ia, c�nd s#au mutat?
� N#am fost acas� �n weekend#ul trecut.
� �i nu ave�i idee unde s#au dus?
� Nicidecum.
I#am mul�umit �i m#am �ntors, gata de plecare, trezindu#m� �n fa�a unui paznic
solid, �n uniform�, cu o b�t� de baseball �n m�na dreapt� pe care o lovea, u�or, pe
palma st�ng�, ca un poli�ist de prin filme.
� Ce face�i aici? m#a �ntrebat el, printre din�i.
� Caut pe cineva, i#am r�spuns. �ine�i#v� b�ta deoparte.
� Nu e voie s� veni�i aici cu solicit�ri.
� Dumneata e�ti surd? Caut pe cineva, nu cer nimic, am repetat �i am trecut pe
l�ng� el, �ndrept�ndu#m� spre parcare.
� Am primit o pl�ngere, mi#a aruncat el, din spate. Trebuie s� pleca�i.
� Asta �i fac.

Cina a constat dintr#un taco �i o bere, �n barul din complexul comercial aflat
�n apropiere. M� sim�eam mai sigur la periferia ora�ului. Restaurantul preg�tea
m�nc�ruri rapide �i apar�inea unui lan� care f�cea avere pe spezele reziden�ilor
rafina�i din apropiere. Majoritatea clien�ilor erau tineri func�ionari
guvernamentali, afla�i �n drum spre cas�, care se opreau s� discute politic� �i
programe economice la o halb� de bere �i s�#�i sus�in�, zgomotos, favori�ii la
meciurile prezentate la televizor.
Singur�tatea era ceva nou pentru mine. So�ia �i prietenii r�m�seser� �n urm�.
Cei �apte ani c�t asudasem din greu la Drake & Sweeney nu reprezentaser� atmosfera
ideal� pentru cimentarea unor prietenii; cu at�t mai pu�in preg�tit pentru via�a de
unul singur. Privind meciul �i femeile din jur m� �ntrebam dac� va trebui s� revin
la baruri �i cluburile de noapte, pentru a#mi g�si companie. Cu siguran�� c�
existau �i alte locuri �i metode.
M� sim�eam prea deprimat, a�a c� am plecat.
La volanul ma�inii, am intrat �n ora� f�r� s� m� gr�besc, deloc entuziast la
g�ndul de a ajunge prea repede �n locuin�a mea. Numele meu se g�sea pe un contract
de �nchiriere, undeva �ntr#o fi�� de computer �i �mi imaginam c� nu era prea greu
pentru poli�ie s�#mi descopere b�rlogul. Dac� pl�nuiau s� m� aresteze, eram sigur
c� o vor face noaptea. Le#ar pl�cea s� m� sperie cu o b�taie �n u�� la miezul
nop�ii, s� m� pun� ni�el pe jar, s� m� �mbr�nceasc� �i s�#mi pun� c�tu�ele, s� m�
�mping� pe u�� afar�, �n lift, �inut zdrav�n de bra�e, ca �ntr#o menghin�, s� m�
�mping� pe bancheta din spate a ma�inii de patrul�, pentru un drum p�n� la
�nchisoarea districtual�, unde s� fiu singurul alb t�n�r, profesionist, arestat �n
acea noapte. Nimic nu le#ar fi pl�cut mai mult dec�t s� m� arunce �nttr#o celula cu
sortimentul obi�nuit de punga�i �i s� m� lase acolo s� m� lupt pentru via�a mea.
Indiferent ce f�ceam, aveam totdeauna la mine dou� lucruri. Unul era telefonul
celular, cu care s�#l sun pe Mordecai �ndat� ce#a� fi fost arestat. Celalalt era un
teanc de bancnote �mp�turite � dou�zeci a c�te o sut� de dolari � pe care s� le
folosesc pentru cau�iune �i, dac� aveam noroc, s� o �ntind de acolo �nainte de a
ajunge �n celul�.
Am parcat la dou� str�zi distan�� de cl�direa unde m� mutasem �i am verificat
cu privirea toate ma�inile goale din jur, p�ndind o prezen�� dubioas� Am reu�it s�
ajung �n�untru neatins, f�r� s� fiu prins.
Adusesem �n salon dou� �ezlonguri �i o cutie de plastic pe care o foloseam
drept m�su�� pentru cafea �i sc�unel pentru picioare. A�ezasem televizorul deasupra
unei alte cutii. M� amuza num�rul mic de mobile �i eram hot�r�t s� p�strez locul
acesta numai pentru mine. Nimeni nu trebuia s� vad� cum tr�iam.
M� sunase mama. Am ascultat �nregistrarea mesajului ei. At�t ea cit �i tata
erau �ngrijora�i din cauza mea �i doreau s� vin� �n vizit�. Discutaser� cu fratele
meu Warner �i era posibil s� vin� �i el. Aproape c� �mi imaginam felul �n care
analizau noua mea via��. Cineva trebuia s� m� aduc� pe drumul cel bun.
Mitingul pentru Lontae era �tirea zilei la jurnalul de la ora unsprezece. Se
prezentau prim#planuri cu cele cinci sicrie negre a�ezate pe treptele Prim�riei;
urmau alte imagini, de mai t�rziu, din timpul mar�ului pe str�zile ora�ului. P�rea
s� fie mai mult� lume dec�t crezusem eu � se estimau cinci mii de participan�i.
Primarul nu avea de f�cut nici un comentariu.
Am �nchis televizorul �i am format num�rul lui Claire. Nu mai vorbisem de patru
zile �i m#am g�ndit s� fiu politicos �i s� sparg ghea�a. Din punct de vedere legal,
eram �nc� so� �i so�ie. Ar fi fost frumos s� lu�m masa �mpreuna, eventual peste o
s�pt�m�n�.
La cel�lalt cap�t al firului, telefonul a zb�rn�it de trei ori �nainte ca o
voce str�ina s� r�spund� f�r� chef. Era vocea unui b�rbat.
Pentru o clip�, am r�mas prea uluit ca s� pot r�spunde. Era unsprezece �i
jum�tate, �ntr#o joi seara. Plecasem de mai pu�in de o s�pt�m�n�. C�t pe ce s�
�nchid, dar apoi mi#am rec�p�tat controlul �i am cerut cu Claire.
� Cine �ntreab�? s#a interesat tipul.
� Michael, so�ul ei.
� E la du� m#a anun�at el cu o und� de satisfac�ie �n glas.
� Spune#i c� am sunat, l#am rugat, �i am �nchis c�t am putut de repede.
Am m�surat cele trei camere �n lung �i �n lat p�n� la miezul nop�ii, pentru ca
apoi s� m� �mbrac din nou �i s� plec la plimbare, pe frigul de afar�. C�nd o
c�snicie e�ueaz�, �i imaginezi to� felul de scenarii. Fusese vorba doar de
�nstr�inare sau era ceva cu mult mai complicat? Oare eu nu observasem semnele? Era
acel tip un amic �nt�mpl�tor, o aventur� de o noapte, sau erau �mpreun� de mai
mul�i ani? Era cumva vreun doctor �n c�lduri, �nsurat �i cu copii, sau un student
t�n�r �i viril care �i oferea ceea ce nu primise de la mine?
�mi repetam c� nu conteaz�. Noi nu divor�am din motiye de infidelitate. Era
prea t�rziu s� m� �ntreb dac� �i f�cuse de cap.
C�snicia luase sf�r�it, pur �i simplu. Oricare era motivul. Din partea mea,
Claire putea s� se duc� la naiba. Era un capitol �ncheiat, disp�ruse din via�a mea.
Dac� eu eram liber s� umblu dup� femei, acelea�i reguli se aplicau �i �n cazul ei.
Da, ce s� zic!
La dou� noaptea, m#am trezit �n Dupont Circle, ignor�nd chem�rile
homosexualilor �i p�ind printre b�rba�i �nfofoli�i �n zdren�e �i p�turi �i adormi�i
pe b�nci. Era periculos, dar nici nu#mi p�sa.

C�teva ore mai t�rziu, am cump�rat o cutie cu dou�sprezece gogo�i asortate

dintr#o cofet�rie Krispy Kreme, �mpreun� cu dou� cafele mari �i un ziar. Ruby m�
a�tepta, credincioas�, �n fa�a u�ii, tremur�nd de frig. Avea ochii mai ro�ii dec�t
de obicei �i nu mai z�mbea la fel de u�or.
Ne#am a�ezat, ca de obicei, la unul dintre birourile din camera de la intrare,
acela pe care se g�seau mai pu�ine teancuri de dosare de mult uitate. Am cur�at
t�blia biroului �i am pus cafeaua �i gogo�ile. Ei nu#i pl�ceau cele cu ciocolat�,
prefer�n#du#le pe acelea umplute cu fructe.
� Cite�ti ziarele? am �ntrebat#o, desf�c�ndu#mi ziarul.
� Nu.
� C�t de bine �tii s� cite�ti?
� Nu prea bine.
A�a c� i l#am citit eu. Am �nceput cu prima pagina, �n principal pentru c�
prezenta o fotografie m�rit� a celor cinci sicrie ce p�reau s� pluteasc� peste
masele de oameni. Titlul, cu litere de#o �chioap�, ocupa toat� jum�tatea de jos a
paginii �i i#am citit lui Ruby tot, cuv�nt cu cuv�nt; ea �mi sorbea fiecare
vorbuli��. Auzise vorbindu#se despre moartea familiei Burton �i detaliile o
fascinau.
� A� putea s� mor �i eu la fel? m#a �ntrebat.
� Nu. Numai dac� ma�ina ta are motor �i dac� porne�ti radiatorul.
� M�car de#ar avea radiator.
� Ai putea muri din cauza expunerii.
� Cum adic�?
� Ai putea �nghe�a de frig.
�i#a �ters gura cu un �erve�el �i a sorbit din cafea. �n noaptea �n care murise
Ontario �i familia lui, afar� erau minus dou�sprezece grade. Cum supravie�uise
Ruby?
� Unde te duci c�nd afar� e foarte frig? am �ntrebat#o.
� Nic�ieri.
� Stai �n ma�in�?
� Da.
� Cum faci c� nu �nghe�i?
� Am p�turi destule. M� �ngrop �n ele.
� Nu te duci niciodat� �ntr#un ad�post?
� Niciodat�.
� Ai fi de acord s� te mu�i �ntr#un ad�post, dac� a�a l#ai putea vedea pe
Terrence?
κi l�s� capul s� alunece �ntr#o parte �i m� privi ciudat.
� Mai spune o dat�, m� rug� ea.
� Vrei s�#l vezi pe Terrence, nu?
� Sigur.
� Atunci, trebuie s� scapi de droguri. Am dreptate?
� Da.
� Ca s� scapi de droguri, va trebui s� stai �ntr#un centru de dezintoxicare
c�tva timp. Ai fi de acord s� faci asta?
� Poate, r�spunse ea. S#ar putea.
Era un pas mic, dar �nsemnat.
� Pot sa te ajut s�#l revezi pe Terrence �i s� devii o parte din via�a lui. Dar
trebuie s� scapi de droguri �i s� nu te mai apuci din nou.
� Cum a� putea? m#a �ntrebat ea, incapabila s� m� priveasc� �n ochi. �inea
paharul de cafea str�ns �n m�ini, l�s�nd aburul s�#i ating� fa�a.
� Mergi la Naomi's ast�zi?
� Da.
� Am vorbit cu directoarea de acolo. Ast�zi au dou� �ntruniri, pentru alcoolici
�i consumatorii de droguri la un loc. Poart� numele de AA/NA. Vreau s� te duci �i
s� te �nscrii la am�ndou� grupurile. Directoarea o s�#mi dea un telefon.
Ruby a �ncuviin�at, ca un copil c�ruia �i faci moral�. Nu aveam de g�nd s�
�mping lucrurile mai departe, cel pu�in, nu �n acel moment. Ruby ron��ia gogo�i, �i
bea cafeaua �i asculta, cu mare aten�ie, cum �i citeam, unul dup� altul, toate
articolele din ziar. Pu�in �i p�sa de afaceri externe �i sport, dar o fascinau
informa�iile despre ora�. C�ndva, cu mul�i ani �n urm�, se dusese la vot, a�a c�
digera u�or politica districtual�. �n�elegea articolele despre delictele comise �n
ora�.
Un lung editorial �nfiera Congresul �i consiliul municipal pentru c� nu reu�eau
s� g�seasc� fonduri pentru a#i ajuta pe oamenii str�zii. Alte Lontae aveau s�
urmeze, avertiza autorul. Al�i copii aveau s� moar� �n strad�, �n umbra
Capitoliului american. Am parafrazat totul pentru Ruby, care era de acord cu
fiecare propozi�ie.
�ncepuse o ploaie u�oar� �i rece, a�a c� am dus#o pe Ruby cu ma�ina p�n� la
urm�toarea ei oprire din acea zi. Centrul Naomi pentru Femei era o cl�dire
terasat�, cu patru etaje de pe Strada 10, �n zona de nord#vest, amplasata printre
alte cl�diri cu destina�ii similare. Se deschidea la �apte diminea�a, se �nchidea
la patru dup�#amiaza �i, �n fiecare zi, oferea hran�, du�uri, �mbr�c�minte,
activit�i sociale �i consultan�� juridic� pentru orice femeie f�r� ad�post care
ajungea acolo. Ruby era o client� obi�nuit� �i a fost �nt�mpinat� c�lduros de
prietenele ei c�nd a intrat.
Discret, am sta de vorb� cu directoarea Centrului, o femeie t�n�r� pe nume
Megan. Am conspirat �mpreun� pentru a o ajuta pe Ruby s� scape de droguri. Jum�tate
dintre femeile ajunse acolo erau bolnave mintal, jum�tate sufereau din cauza
abuzului de droguri �i cam o treime sufereau de SIDA. Din c�te �tia Megan, Ruby nu
suferea de nici un fel de boal� infec�ioas�.
C�nd am plecat, femeile se adunaser� �n salon, c�nt�nd.

Lucram din greu la mine �n birou, c�nd Sofia a b�tut la u�� �i a intrat f�r� s�
a�tepte r�spuns.
� Mordecai spune c� e�ti �n c�utarea cuiva, �ncepu ea. �inea �n m�n� un
blocnotes, gata s� ia noti�e.
Am reflectat o clip� �i mi#am amintit de Hector.
� Ah, da. A�a este.
� Te pot ajuta eu. Spune#mi tot ce �tii despre persoana respectiva.
S#a a�ezat pe scaun �i a �nceput s� noteze �n grab� tot ce#i dictam eu: numele,
adresa, ultimul loc unde fusese angajat, o descriere fizic� �i faptul c� avea so�ie
�i patru copii.
� V�rst�?
� Cred c� treizeci de ani.
� Salariul aproximativ?
� Treizeci �i cinci de mii pe an.
� Din patru copii, e foarte probabil ca m�car unul s� fie la �coal�. Cu
salariul �sta, dac� st� �n Bethesda, m#a� mira s� frecventeze �coli private. E
hispanic, a�a c� probabil e catolic. Mai e ceva?
Nu#mi mai venea nimic �n minte. Sofia a plecat �i, �ntorc�ndu#se la biroul ei,
a deschis o agend� rotativ� pe trei rinduri �i a �nceput s� r�sfoiasc� filele.
Primul ei telefon s#a �ndreptat spre serviciile po�tale. Discu�ia a trecut repede
pe spaniol�, a�a c� n#am �n�eles nimic. Au urmat �i alte telefoane. D�dea bun� ziua
�n englez�, cerea s� vorbeasc� cu persoana pe care o cuno�tea �i revenea la limba
ei matern�. A sunat �i la dio#ceza catolic�, fapt ce a dus la o nou� serie de
telefoane. La un moment dat, mi#am pierdut interesul pentru ceea ce f�cea. O or�
mai t�rziu, a revenit �n fa�a u�ii mele �i m#a anun�at:
� S#au mutat la Chicago. Ai nevoie de adres�?
� Cum ai reu�it s�...? am �ng�imat, uit�ndu#m� la ea f�r� s�#mi cred urechilor.
� Nu m� �ntreba. De la un prieten al unui prieten de#al lui, de la biseric�.
S#au mutat �n weekend, �n mare grab�. Vrei adresa lor nou�?
� C�t dureaz�?
� N#o s� fie u�or. Pot totu�i s� te ajut s�#�i faci o idee.
Cel pu�in �ase clien�i st�teau �n picioare l�ng� fereastra dinspre intrare,
a�tept�nd s�#i cear� sfatul.
� Nu acum, i#am spus. Poate mai t�rziu. Mul�umesc.
� Cu pl�cere.
Cu pl�cere. �mi propusesem s�#mi mai pierd c�teva ore, dup� l�sarea
�ntunericului, b�t�nd la u�ile vecinilor, �n frig, enerv�nd paznicii, sper�nd s� nu
m� �mpu�te nimeni. Iar ea vorbise o or� la telefon �i g�sise persoana lips�.
Firma Drake & Sweeney avea peste o sut� de avoca�i �n filiala de la Chicago.
Fusesem �i eu acolo, de dou� ori, pentru ni�te cazuri antitrust. Birourile erau
amplasate �ntr#un zg�rie#nori, l�ng� lac. Holul de la intrare era �nalt c�t
dou�#trei etaje, cu f�nt�ni �i magazine �n tot locul, cu lifturi care urcau �n
zigzag. Era locul perfect pentru a#l ascunde �i a sta cu ochii pe Hector Palma.

26

Oamenii f�r� ad�post s�nt apropia�i de strada, de pavaj, de curbe �i rigole, de

beton, gunoi, capacele de la canalizare, hidran�i, sta�iile de autobuz �i vitrinele
magazinelor. Se mi�c� �ncet, pe un teren familiar, zi dup� zi, oprindu#se s�#�i
vorbeasc� pentru c� timpul nu �nseamn� prea mult, oprindu#se s� priveasc� o ma�in�
blocat� �n trafic, un nou traficant de droguri la col�ul str�zii, o figur�
necunoscut� pe teritoriul lor. Se a�ez� pe trotuare, ascun�i sub p�l�rii �i �epci
ori sub copertinele din fa�a vreunei farmacii �i, ca orice santinel�, observ� fiece
mi�care. Aud sunetele str�zii, adulmec� mirosul motoarelor Diesel de la autobuzele
ora�ului �i cel al uleiului pr�jit din bodegile ieftine. Acela�i taxi trece de dou�
ori pe l�ng� ei �ntr#o or� �i ei �l recunosc. O arm� se descarc� �n dep�rtare �i ei
�tiu unde anume. O ma�in� frumoas�, cu pl�cu�e de �nmatriculare din Virginia sau
Maryland, parcheaz� la col�ul str�zii �i ei se uit� dup� ea, p�n� c�nd pleac�.
Un poli�ist f�r� uniform� a�teapt� �ntr#o ma�in� f�r� �nsemne oficiale, iar ei
�l recunosc.

Poli�ia e afar�, i#a spus Sofiei unul dintre clien�ii no�tri. Femeia s#a dus
p�n� la u�a de la intrare, s#a uitat spre sud, pe Strada Q, �i a observat ceea ce
p�rea s� fie o ma�in� f�r� �nsemnele poli�iei. A mai stat o jum�tate de ora �i a
verificat din nou. Ma�ina era tot acolo, a�a c� s#a dus la Mordecai.
Eu habar nu aveam de nimic, pentru c� m� luptam cu cartelele de alimente, pe de
o parte, �i vorbeam cu procuratura, pe de alta. Era vineri dup�#amiaza �i
birocra�ii ora�ului, care �i#a�a abia dac� se mi�cau �ntr#o zi normal�, �i
�nchideau birourile c�t puteau de repede.
� Cred c� te a�teapt� poli�ia, m#a anun�at Mordecai pe un ton solemn.
Prima mea reac�ie a fost s� m� ascund sub mas� dar, bine�n�eles, n#am f�cut#o.
Am �ncercat s� par calm.
� Unde? l#am �ntrebat, ca �i cum ar fi avut vreo importan��.
� La col�. P�ndesc cl�direa de mai mult de o or�.
� Poate te caut� pe tine, i#am zis. Ha#ha. Nu vedeam dec�t fe�e �mpietrite
�mprejur.
� Am dat un telefon, a anun�at Sofia. Au un mandat de arestare pe numele t�u.
Un delict! �nchisoare! Un tip alb, frumos, aruncat �n groapa cu lei. �mi
schimbam greutatea de pe un picior pe cel�lalt �i �ncercam s�#mi ascund frica.
� Nu e nici o surpriz�, le#am spus. Se �nt�mpl� mereu. Hai s� termin�m o dat�
cu asta!
� Am sunat pe cineva la Procuratur�, mi#a spus Mordecai. Ar fi frumos din
partea ta dac� te#ai preda singur.
� Ar fi frumos, am repetat eu, ca �i cum n#ar fi contat. Dar am vorbit cu
Procuratura toat� dup�#amiaza. Nimeni nu m� ascult�.
� Au dou� sute de avoca�i, mi#a explicat el.
Mordecai nu#�i f�cea prieteni �n astfel de medii. Poli�i�tii �i procurorii erau
du�manii lui naturali.
Am alc�tuit �n grab� un plan de b�taie, Sofia trebuia s� sune un responsabil cu
cau�iunea, care s� ne a�tepte la �nchisoare. Mordecai urma s� caute un judec�tor
care �i era prieten. Ceea ce nu se spunea era eviden�a � era vineri dup�#amiaz�.
Era posibil s� nu rezist un weekend �n �nchisoarea districtual�.
Au plecat am�ndoi s� dea telefoane, iar eu m#am a�ezat la birou, �mpietrit,
incapabil s� m� mi�c, s� g�ndesc sau s� fac orice altceva, dec�t s� stau cu
urechile ciulite la orice sc�r��it venit dinspre u�a de la intrare. N#am avut mult
de a�teptat. Exact la ora patru, locotenentul Gasko �i#a f�cut apari�ia �nso�it de
doi dintre oamenii lui.
La prima mea �nt�lnire cu Gasko, c�nd el perchezi�iona locuin�a lui Claire, iar
eu urlam, le scriam numele �i amenin�am cu tot felul de procese dure �mportiva lui
�i a oamenilor lui, c�nd fiecare cuv�nt pe care �l rostea primea, drept ripost�, un
comentariu caustic din partea mea, c�nd eu eram un avocat sigur pe el, iar Gasko un
poli�ist netrebnic, nu m#am g�ndit nici o clip� c�, �ntr#o bun� zi, s#ar putea s�#i
fac� pl�cere s� m� aresteze. �i iat�#l acum, fudul ca un atlet �mb�tr�nit, reu�ind
s� z�mbeasc� �i s�#�i arate dispre�ul, �n acela�i timp, �in�nd �n m�n� �i mai multe
h�rtii �mp�turite, pe care abia a�tepta s� mi le arunce �n fa��.
� Trebuie s�#l v�d pe domnul Brock, o anun�� el pe Sofia chiar �n momentul �n
care eu intram �n camera din fa��, z�mbind la r�ndul meu.
� Bun�, Gasko, i#am spus. Tot mai cau�i dosarul acela?
� Nu. Ast�zi, nu.
Mordecai a ie�it din birou. Sofia st�tea �n picioare, l�ng� masa ei de lucru.
Toat� lumea privea pe toat� lumea.
� Ai mandat? �l �ntreb� Mordecai.
� Mda. Pentru domnul Brock, aici de fa��, r�spunse Gasko.
Am ridicat din umeri �i i#am zis:
� S� mergem.
Unul dintre geala�i a scos ni�te c�tu�e de la br�u. Eu eram decis s�#mi p�strez
s�ngele rece, m�car �n aparen��.
� Eu s�nt avocatul lui, a anun�at Mordecai. Vreau s� v�d documentele.
A luat mandatul de arestare din m�na lui Gasko, studiindu#l atent, �n vreme ce
mie mi se puneau c�tu�ele, cu m�inile la spate �i �ncheieturile strivite sub o�elul
rece. C�tu�ele erau prea strinse, sau cel pu�in mai strinse dec�t trebuia, dar
durerea era suportabil� �i doream s�#mi p�strez o atitudine non�alant�.
� Voi fi fericit s�#mi aduc clientul la sec�ia de poli�ie, a anun�at Mordecai.
� Vai, mul�umesc, i#a r�spuns Gasko. Dar am s� te scutesc de oboseala asta.
� Unde �l duce�i?
� La sediul central.
� Vin �i eu din urm�, mi#a spus Mordecai.
Sofia era la telefon �i asta m� lini�tea mai mult chiar dec�t faptul c� �tiam
c� Mordecai se va afla undeva, �n urma mea.
Trei dintre clien�ii no�tri au v�zut toat� scena; trei domni ai str�zii total
inofensivi, care intraser� ca s� stea pu�in de vorb� cu Sofia. St�teau jos, pe
scaunele pe care a�teptau �ntotdeauna clien�ii, �i au r�mas cu gurile c�scate c�nd
am trecut pe l�ng� ei.
Unul dintre geala�i m#a str�ns de cot �i m#a �mpins afar� pe u��; am p�it pe
pavaj, ner�bd�tor s� urc �n ma�ina lor, ma�ina murdar�, f�r� marcaje, parcat� la
col�ul str�zii. Oamenii str�zii au v�zut totul � ma�ina lu�nd pozi�ie, poli�i�tii
d�nd buzna �n cl�dire �i ie�ind din nou afar�, �in�ndu#m� pe mine cu m�inile prinse
�n c�tu�e.
� Au arestat un avocat, aveau s�#�i �opteasc�, �n cur�nd, unul altuia �i vestea
avea s� se r�sp�ndeasc� rapid �n lumea str�zii.
Gasko s#a a�ezat �n spate, l�ng� mine. Eu m#am l�sat �n jos, privind �n gol �i
�ncerc�nd s� resimt �ocul.
� Ce pierdere de vreme, mi#a spus Gasko, a�ez�ndu#�i cizma de cowboy pe
cel�lalt genunchi. Avem o sut� patruzeci de crime nerezolvate �n ora�, t�lhari la
fiecare col� de strad�, trafican�i care �i v�nd drogurile prin �coli, iar noi
trebuie s� ne pierdem timpul cu tine.
� �ncerci s�#mi iei un interogatoriu, Gasko? l#am �ntrebat
� Nu.
� Bine.
Nu#l preocupase avertismentul Miranda �i nici nu avea de ce, at�ta timp c�t nu
�ncepea s� pun� �ntreb�ri.
Gealatul Num�rul Unu ne purta spre sud, pe Strada 14, f�r� lumini sau sirene
�i, desigur, f�r� pic de respect pentru semnele de circula�ie sau pietoni.
� Atunci, las�#m� s� plec, i#am spus eu.
� Dac� ar fi dup� mine, a�a a� face. Dar se pare c� ai c�lcat r�u de tot pe
b�t�tur� pe cineva. Procurorul mi#a spus c� se fac presiuni asupra lui ca s� fii
prins.
� Presiuni din partea cui? l#am �ntrebat.
Dar �tiam r�spunsul. Drake & Sweeney nu �i#ar fi pierdut timpul cu poli�i�tii;
preferau s� discute pe limba lor cu procurorul#�ef.
� A victimelor, r�spunse Gasko sarcastic.
Eram de acord cu evaluarea lui; era greu s� te g�nde�ti la ni�te avoca�i boga�i
�i s� �i#i imaginezi ca pe ni�te victime ale unui delict.
Mul�i oameni celebri fuseser� aresta�i. Am �ncercat s� mi#i amintesc. Martin
Luther King a stat �n �nchisoare de c�teva ori. Mai erau Boesky �i Milken �i al�i
ho�i celebri, ale c�ror nume �mi sc�pau. Ce s� mai spun de to�i actorii �i
sportivii celebri, prin�i la volan sub influen�a alcoolului, ag��nd prostituate sau
de�in�nd droguri? Fuseser� arunca�i pe bancheta din spate a ma�inilor de poli�ie �i
du�i ca orice criminali de r�nd. Exista un judec�tor din Memphis, condamnat la
�nchisoare pe via��; o cuno�tin�� de#a mea din colegiu ajunsese la corec�ional; un
fost client se afla �n penitenciarul federal, pentru evaziune fiscal�. To�i
fuseser� aresta�i, du�i la sediul poli�iei, �nchi�i, li se luaser� amprentele �i
fuseser� fotografia�i cu c�te un num�r mic sub b�rbie. �i to�i supravie�uiser�.
B�nuiam c� p�n� �i Mordecai sim�ise �ncle�tarea rece a c�tu�elor pe m�ini.
Sim�eam un fel de u�urare, pentru c�, �n sf�r�it, se �nt�mpla ceea ce trebuia
s� se �nt�mple. Puteam s� renun� la fug� �i la �ncercarea de a m� ascunde, nu mai
era nevoie s� privesc mereu �n spate. A�teptarea luase sf�r�it. �n plus, acesta nu
era un raid de noapte, care cu siguran�� c� m#ar fi �inut �n celul� p�n� diminea�a.
Dimpotriv�, ora era rezonabil�. Cu pu�in noroc, puteam s� fiu �nregistrat �i s� ies
pe cau�iune �nainte de ora de v�rf a zilei.
Mai exista totu�i �i un element de spaim�, un soi de team� pe care n#o mai
sim�isem niciodat� �n via��. Multe lucruri puteau decurge prost la �nchisoarea
districtual�. Se puteau pierde documente. Se puteau crea tot felul de �nt�rzieri.
Cau�iunea putea fi am�nat� p�n� s�mb�t� sau duminic�, sau chiar p�n� luni. Puteam
ajunge �ntr#o celul� aglomerat�, plin� de oameni neprieteno�i sau periculo�i.
Se va afla c� am fost arestat. Prietenii mei vor cl�tina din cap �i se vor
�ntreba ce a� mai putea strica �n via�a mea. P�rin�ii mei vor suferi enorm. Nu eram
sigur de reac�ia lui Claire, mai ales acum c�nd un gigolo �i �inea companie.
Am �nchis ochii �i am �ncercat s�#mi g�sesc o pozi�ie confortabil�, lucru
imposibil de realizat c�nd stai a�ezat peste m�ini.

�nregistrarea arest�rii a trecut ca prin cea��; ca �ntr#un film suprarealist,

am trecut, �mpreun� cu Gasko, de la un ghi�eu la altul, sim�indu#m� ca un c�el
r�t�cit. Nu te uita la oamenii �tia. Mai �nt�i, inventarul, scoate totul din
buzunare, semneaz� un formular. Mai departe, la cap�tul holului, fotografiile;
scoate pantofii, lipe�te#te de peretele marcat; nu trebuie s� z�mbe�ti dac� nu
dore�ti, dar, te rog, uit�#te la aparat. Apoi din profil. Urmeaz� prelevarea
amprentelor � biroul era ocupat, a�a c� Gasko m#a prins cu c�tu�ele de o banc� din
hol, ca pe un debil mintal, �n timp ce el s#a dus s�#�i caute o cafea. Al�i
aresta�i, �n stadii diferite de �nregistrare, treceau pe l�ng� mine. Locul era
�n�esat de poli�i�ti. O fa�� alb�, nu poli�ist, ci un acuzat, ca �i mine � t�n�r,
�ntr#un frumos costum bleumarin, evident beat �i cu o v�n�taie pe obrazul st�ng.
Cum e posibil s� te pile�ti �ntr#o vineri, �nainte de ora cinci? Tipul �ipa �i
amenin�a, r�gu�it �i cu limba �mpleticit�, dar, din c�te observam eu, nimeni nu#i
d�dea aten�ie. �ntr#un t�rziu a plecat. Timpul trecea �i am �nceput s� intru �n
panic�. Afar� se �ntunecase, weekend#ul �ncepuse, �ncepea �i vremea delictelor �i
�nchisoarea avea toate �ansele s� se aglomereze. Gasko s#a �ntors, m#a dus la
amprente �i a privit atent cum mi se pune cerneal� pe degete �i acestea s�nt
ap�sate pe foaia de h�rtie.
N#a fost nevoie de telefon. Avocatul meu se afla pe aproape, de�i Gasko nu#l
v�zuse. U�ile au devenit mai grele c�nd am cobor�t spre celule. Mergeam �n direc�ia
gre�it�; strada r�mase �n urma noastr�.
� Nu am dreptul la cau�iune? l#am �ntrebat �n cele din urm�. Vedeam deja gratii
�n fa�a mea; gratii la ferestre �i gardieni ocupa�i, �narma�i cu pu�ti.
� Cred c� avocatul t�u se ocup� de asta, mi#a r�spuns Gasko.
M#a dat pe m�na sergentului Coffey, care m#a �mpins la perete, mi#a desf�cut
picioarele �i m#a perchezi�ionat de parc� ar fi c�utat un b�nu�. Negasind nimic, a
morm�it ceva �i mi#a ar�tat detectorul de metale, prin care am trecut, f�r� s� m�
simt jignit. S#a auzit un b�z�it, s#a deschis o u�� � una cu r�nduri de gratii pe
ambele p�r�i. O u�� s#a auzit �nchiz�ndu#se cu zgomot �n urma mea �i rug�ciunea
pentru o eliberare rapid� mi s#a risipit �n neant.
Pe holul strimt, m�ini �i bra�e ie�eau prin gratiile celulelor. �iruri de
b�rba�i priveau �n urma noastr�. Am l�sat privirea �n jos. Coffey verifica fiecare
celul�; credeam c� num�r� trupuri. Ne#am oprit la a treia celul� pe dreapta.
Tovar�ii mei de celul� erau to�i negri, to�i mult mai tineri dec�t mine. La
�nceput am num�rat patru, apoi l#am v�zut �i pe al cincilea, �ntins pe poli�a de
sus. Erau dou� paturi pentru �ase persoane. Celula era mic� �i p�trat�, cu trei
laturi acoperite doar de grilaj, a�a c� �i vedeam pe prizonierii de al�turi �i de
pe cealalt� parte a culoarului. Peretele din spate era din c�r�mida ars� �i,
�ntr#un col�, se z�rea o mic� toalet�.
Coffey a �nchis u�a cu zgomot �n urma mea. Tipul de pe poli�a de sus s#a
ridicat �n capul oaselor �i �i#a l�sat picioarele peste margine, leg�n�ndu#le pe
sub nasul celui aflat dedesubt. To�i cinci m� priveau; eu r�m�sesem l�ng� u��,
�ncerc�nd s� par calm �i f�r� fric�, �ncerc�nd cu disperare s�#mi g�sesc un loc de
stat pe podea, ca s� nu fiu �n pericol de a#mi atinge vreun tovar� de celul�.
Slav� Domnului c� nu aveau arme! Slav� Domnului c� �i venise cuiva ideea s�
instaleze un detector de metale. Nu aveau arme sau cu�ite; eu nu aveam nimic la
mine �n afar� de haine. Ceasul, portofelul, telefonul celular, banii � �i tot ce
mai aveam la mine � fuseser� luate �i inventariate.
Presupuneam c� e mai sigur s� stau l�ng� u�� dec�t �n spatele celulei. Le#am
ignorat privirile �i mi#am g�sit un loc pe podea, cu spatele lipit de u��. Mai jos,
pe culoar, cineva urla dup� paznic.
La dou� celule mai departe, a �nceput o lupt�; printre barele metalice �i
paturi l#am z�rit pe be�ivul cu fa�a alb� �i costum bleumarin, �nghesuit �ntr#un
col� de doi negri masivi, care �l loveau �n cap. Alte glasuri �i �ncurajau �i
�ntreaga arip� a �nchisorii �ncepea s� semene cu un vulcan. Nu era pl�cut s� fii
alb �n acel moment.
S#a auzit un fluierat ascu�it, s#a deschis o u�� �i Coffey �i#a f�cut din nou
apari�ia, cu un baston �n m�n�. Lupta a �ncetat rapid, iar be�ivul a r�mas
nemi�cat, �ntins pe burt�. Coffey s#a �ndreptat spre celul�, �ntreb�nd ce s#a
�nt�mplat. Nu �tia nimeni; nimeni nu v�zuse nimic.
� P�stra�i lini�tea! i#a avertizat el �i a plecat.
Au trecut c�teva minute. Be�ivul a �nceput s� geam�; cineva vomita �n
dep�rtare. Unul dintre tovar�ii mei de celul� s#a ridicat �n picioare �i s#a
�ndreptat spre mine. M#a atins u�or pe pulp� cu picioarele lui goale. Mi#am ridicat
privirea, apoi m#am uitat �n alt� parte. El se uita fioros la mine �i am �tiut c�
mi#a sosit ceasul.
� Frumoas� hain�, mi#a spus.
� Mul�umesc, am morm�it, �ncerc�nd s� nu par sarcastic sau c�t de c�t
provocator. Haina era o jachet� bleumarin, veche, pe care o purtam zilnic la blugi
�i la pantalonii kaki � �mbr�c�mintea mea de radical. Cu siguran�� c� nu merita
s�#mi dau via�a pentru ea.
� Frumoas� hain�, a insistat el, ad�ugind un ghiont cu piciorul. Tipul de pe
poli�a de sus a s�rit pe podea �i a f�cut un pas spre noi, s� vad� mai bine.
� Mul�umesc, am repetat �i eu.
Tipul avea vreo optsprezece, nou�sprezece ani, era zvelt �i �nalt, f�r� pic de
gr�sime � probabil membru al vreunei bande, care �i petrecuse toat� via�a pe
str�zi. F�cea pe nebunul �i c�uta s�#i impresioneze pe ceilal�i cu bravada lui.
A� fi fost prada cea mai u�oar� pe care pusese vreodat� m�na.
 � Eu nu am o hain� a�a de frumoas�, mi#a spus el, d�ndu#mi �nc� un ghiont cu
piciorul, numai ca s� m� provoace.
N#are cum s� se poarte ca un punga� am�r�t, mi#am zis. Nu putea fura haina,
pentru c� nu avea unde s� fug�.
� Vrei s� �i#o �mprumut? l#am �ntrebat, f�r� s�#mi ridic privirea.
� Nu.
Mi#am tras picioarele mai aproape de b�rbie. Era o pozi�ie defensiv�. Dac� m�
lovea sau m� �mpingea, nu aveam de g�nd s� ripostez. Orice rezisten�� i#ar fi
incitat �i pe ceilal�i patru �i s#ar fi distrat grozav lu�ndu#l la pumni pe b�iatul
alb.
� Omul ast� zice c� ai o hain� frumoas�, a intervenit �i tipul care st�tuse pe
poli�a de sus.
� Iar eu i#am mul�umit.
� Omul zice c� el n#are o hain� a�a de frumoas�.
� �i ce trebuie s� fac eu? l#am �ntrebat.
� N#ar strica un cadou.
Un al treilea a p�it �n fa��, �nchiz�nd semicercul din jurul meu. Primul tip
mi#a lovit piciorul �i, �mpreun� cu ceilal�i, s#a mai apropiat pu�in. Erau gata de
b�taie, fiecare a�tept�ndu#l pe cel�lalt s� �nceap�, a�a ca mi#am scos repede
jacheta �i am aruncat#o spre ei.
� E un cadou? m#a �ntrebat primul tip, lu�nd#o de jos.
� E ce dore�ti tu, i#am r�spuns. Priveam �n jos, continu�nd s� evit contactul
vizual; din cauza asta, nu i#am v�zut piciorul. M#a lovit brutal peste t�mpla
st�ng� �i capul mi#a zv�cnit spre spate, izbindu#se de gratii. La naiba! Am urlat,
frec�ndu#mi ceafa.
� Po�i s� iei nenorocita aia de hain�, l#am anun�at preg�tindu#m� de atac.
� E un cadou?
� Da.
� Mul�umesc, omule.
� Nici o problem�, i#am spus, frec�ndu#mi fa�a. Tot capul m� durea.
S#au retras, l�s�ndu#m� ghemuit ca o minge.
Minutele treceau, de�i nu aveam idee cit e ceasul. Albul din celula de mai
�ncolo f�cea eforturi disperate s�#�i revin� �i o alt� voce striga dup� paznic.
Punga�ul care �mi luase haina n#a pus#o pe el. S#a pierdut �n �ntunecimea celulei.
T�mpla �mi zv�cnea, dar nu curgea s�nge. Dac� nu mai trebuia s� suport �i alte
injurii, �n calitatea mea de pu�c�ria�, m� puteam considera norocos. De la cap�tul
culoarului, cineva striga c� vrea s� doarm� �i am �nceput s� m� g�ndesc ce s#ar
putea �nt�mpla �n acea noapte. �ase pu�c�ria�i �ntr#o celul�, pe dou� priciuri prea
strimte. Trebuia s� dormim pe jos, f�r� p�tur� �i pern�?
Podeaua era tot mai rece �i, a�ezat �n col�ul meu, �mi priveam tovar�ii de
celul� �i �ncercam s� ghicesc ce delicte comiseser�. Eu, bine�n�eles, �mprumutasem
un dosar, hot�r�t s�#l retumez. �i totu�i, iat�#m� acolo, dec�zut, printre
trafican�i de droguri, ho�i de ma�ini, violatori, probabil chiar �i criminali.
Nu#mi era foame, dar m� g�ndeam la m�ncare. Nu aveam periu�� de din�i. Nu aveam
nevoie de toalet�, dar ce s#ar fi �nt�mplat dac� �mi venea s� m� duc? Unde era apa
de b�ut? Elementele de baz� deveneau cruciale.
� Frumo�i pantofi, s#a auzit o voce care m#a f�cut s� tresar. Mi#am ridicat
privirea �i am dat de alt tip care m� privea de sus. Era �nc�l�at cu �osete albe,
murdare, nu purta pantofi �i labele picioarelor lui erau cu mult mai mari dec�t ale
mele.
� Mul�umesc, i#am r�spuns.
Pantofii �n cauz� erau o pereche de Nike vechi, pentru cros. Nu erau pantofi de
baschet �i nu aveau de ce s�#i atrag� aten�ia colegului meu de celul�. Pentru prima
dat�, regretam c� nu s�nt �nc�l�at cu mocasinii obi�nui�i �n cariera mea
precedent�.
� Ce m�rime s�nt? m#a �ntrebat el.
� Patruzeci �i doi.
Tic�losul care �mi luase haina a venit mai aproape; mesajul era transmis �i
recep�ionat.
 � Exact m�sura mea, a spus primul.
� N#ai dori s�#i prime�ti �n dar? l#am �ntrebat, �ncep�nd �ndat� s� le desfac
�ireturile. Poftim, �i#i fac cadou.
Le#am f�cut repede v�nt �i tipul i#a luat imediat.
Blugii �i lenjeria nu v� trebuie? �mi venea s�#i �ntreb.

Mordecai a reu�it, �n cele din urm�, s� p�trund� �n �nchisoare la ora �apte.

Coffey m#a adus din celul� �i, �n drum spre ie�ire, m#a �ntrebat:
� Unde s�nt pantofii t�i?
� �n celul�, i#am r�spuns. Mi#au fost lua�i.
� �i#i aduc eu.
� Mul�umesc. Aveam �i o hain� bleumarin.
S#a uitat la obrazul meu st�ng; la col�ul ochiului, �ncepuse s� se umfle.
� Te sim�i bine?
� Minunat. S�nt liber.
Cau�iunea era de zece mii de dolari. Mordecai m� a�tepta cu func�ionarul care
�ntocmea actele de cau�iune. I#am pl�tit o mie �n bani ghea�� �i am semnat ni�te
h�rtii. Coffey mi#a adus pantofii �i haina �i �ncarcerarea mea a luat sf�r�it.
Sofia m� a�tepta afar�, �n ma�ina ei; �mpreun�, am plecat de acolo c�t am putut de
repede.

27

�n termeni strict fizici, pl�team un pre� pentru drumul de la marea firm� la

lumea str�zii. V�n�t�ile r�mase de la accidentul de ma�in� aproape trecuser�, dar
�n�epeneala mu�chilor �i a �ncheieturilor putea s� mai dureze c�teva s�pt�m�ni.
�ncepusem s� sl�besc, din dou� motive: nu#mi permiteam s� mai frecventez
restaurantele �n care, alt�dat�, mi se p�rea normal s� fiu un client obi�nuit; �n
al doilea r�nd, �mi pierdusem interesul fa�� de m�ncare. M� durea spatele de la
dormitul pe podea, �n sac, obicei pe care eram decis s�#l continuu, �n efortul de a
vedea dac� va deveni, vreodat�, suportabil. Aveam �ns� dubiile mele �n aceast�
privin��.
�i tocmai atunci, un tic�los de pe strad� a fost la un pas de a#mi sparge capul
cu piciorul lui gol. Am �inut mult timp ghea�� la t�mpl� �i, �n noaptea aceea, m#am
trezit de mai multe ori cu senza�ia c� o s�#mi crape de tot.
Dar m� sim�eam norocos c� s�nt �n via��, norocos c� s�nt �ntreg, dup� ce
cobor�sem c�teva ore �n iad, �nainte de a fi salvat. Frica de necunoscut disp�ruse,
cel pu�in pentru moment. Nu mai existau poli�i�ti ascun�i �n umbr�.
Furtul calificat nu era glum�, mai ales c� eram vinovat. Pedeapsa maxim� era de
zece ani �nchisoare. Dar despre asta puteam s�#mi fac griji �i m�i t�rziu.
S�mb�t�, �nainte de r�s�ritul soarelui, am ie�it din cas�, gr�bindu#m� s�
cump�r, c�t mai repede, un ziar. Cafeneaua din cartier avea laborator propriu de
pr�jituri, era deschis� toat� noaptea �i se afla pe strada Kalorama � o sec�iune
din Adams#Morgan, unde �ntr#un loc erai �n siguran�� �i la c�iva metri mai �ncolo
ajungeai s� te temi �i de umbra ta. Proprietari erau o familie de pakistanezi cam
neciopli�i. M#am a�ezat l�ng� tejghea �i am comandat o por�ie mare de cacao cu
lapte. Apoi am deschis ziarul �i am g�sit micu�ul articol din cauza c�ruia �mi
pierdusem somnul.
Prietenii mei de la Drake & Sweeney pl�nuiser� totul foarte bine. Pe pagina a
doua din sec�iunea Metro ap�rea figura mea � o poz� f�cut� cu un an �nainte, pentru
bro�ura de recrutare comandat� de firm�. Numai firma de�inea negativul.
Articolul avea patru paragrafe scurte, la obiect, pline, �n primul r�nd, de
informa�ii oferite reporterului de c�tre firm�. Se spunea c� lucrasem la firm�
�apte ani, �n sec�ia antitrust, f�cusem Dreptul la Yale �i nu aveam cazier. Firma
era a cincea ca m�rime din �ar� � cu opt sute de avoca�i �n opt ora�e �i a�a mai
departe. Singurul scop al articolului era acela de a m� umili �i, din punctul �sta
de vedere, reu�ise. AVOCAT ARESTAT PENTRU FURT CALIFICAT era titlul articolului din
fa�a mea. "Obiecte luate" � a�a era denumit� prada. Obiecte luate �n cursul
recentei mele desp�r�iri de firm�.
Suna ca o mic� disput� � ni�te avoca�i care se ceart� pe documente. Cui �i
p�sa, �n afar� de mine �i de cei care m� cuno�teau? Momentul penibil avea s�
treac�; lumea era plin� de prea multe pove�ti adev�rate.
Fotografia �i articolul �i g�siser� un reporter amabil, care s�#�i scrie cele
patru paragrafe �i s� a�tepte p�n� la confirmarea arest�rii mele. F�r� efort, mi#i
imaginam pe Arthur �i pe Rafter, cu echipa lor cu tot, pl�nuind arestarea mea �i
urm�rile ei, �n ore care, f�r� �ndoial�, aveau s� �ncarce nota de plat� a firmei
RiverOaks, numai pentru c� era clientul cel mai implicat.
Ce lovitur� pentru rela�iile cu publicul! Patru paragrafe �n edi�ia de s�mb�ta
a ziarului.
Pakistanezii nu f�ceau gogo�i cu fructe. �n locul lor, am cump�rat fursecuri �i
am plecat cu ma�ina spre birou.
Ruby dormea pe prag �i, apropiindu#m�, m#am �ntrebat de c�nd se afla acolo. Era
acoperit� cu dou�#trei p�turi vechi �i �i sprijinea capul pe o saco�� mare de
p�nz�, umplut� cu tot ce avea. A s�rit �n picioare c�nd m#a auzit tu�ind �i f�c�nd
zgomot.
� De ce dormi aici? am �ntrebat#o.
A aruncat o privire spre punga de h�rtie cu m�ncare �i mi#a r�spuns:
� Trebuie s� dorm �i eu undeva.
� Credeam c� dormi �ntr#o ma�in�.
� Da. De cele mai multe ori.
Nu putea ie�i nimic din conversa�ia cu un om al str�zii despre motivele pentru
care dormea �ntr#un loc sau altul. Ruby era fl�m�nd�. Am descuiat u�a, am aprins
luminile �i m#am dus s� fac cafea. Conform ritualului nostru, ea s#a dus direct la
biroul care devenise al ei �i a a�teptat.
Am b�ut cafea �i am m�ncat fursecuri la ziarul de diminea��. Alternam
articolele � citeam unul care m� interesa pe mine, apoi un altul, care o interesa
pe ea. Am s�rit peste cel despre mine.
Ruby nu se mai dusese la �ntrunirea AA/NA din seara trecut�, de la Naomi's.
�edin�a de diminea�� decursese f�r� probleme, dar fugise de la cea de#a doua.
Megan, directoarea, m� sunase cam cu o or� �nainte ca Gasko s�#�i fac� apari�ia.
� Cum te sim�i �n diminea�a asta? am �ntrebat#o dup� ce am terminat cu ziarul.
� Bine. Dar tu?
� Bine. S�nt "curat". Dar tu?
I#a c�zut falca; �i#a ferit privirea �i a t�cut exact at�t c�t s� evite
adev�rul.
� Da, mi#a r�spuns. S�nt "curat�".
� Nu#i adev�rat. Nu m� min�i, Ruby. Eu s�nt prietenul t�u �i avocatul t�u �i am
s� te ajut s�#l vezi pe Terrence. Dar nu te pot ajuta dac� m� min�i. Acum,
prive�te#m� drept �n ochi �i spune#mi dac� e�ti "curat�".
Parc� s#a f�cut �i mai mic� �i, cu ochii �n podea, a recunoscut:
� Nu s�nt.
� Mul�umesc. De ce ai plecat de la �ntrunirea de ieri#sear�?
� N#am plecat.
� Directoarea mi#a spus c� ai plecat.
� Am crezut c� s#a terminat.
Nu avea nici un rost s� m� las prins �ntr#o disput� pe care nu o puteam c�tiga.
� Ast�zi te duci la Naomi's?
� Da.
� Bine. Te duc eu acolo, dar trebuie s�#mi promi�i c� te duci la am�ndou�
�ntrunirile.
� Promit.
� Trebuie s� ajungi prima �i s� pleci ultima, ai �n�eles?
� Am �n�eles.
� Iar directoarea va fi cu ochii pe tine.
A dat din cap �i a mai luat un fursec, al patrulea. Am vorbit despre Terrence,
despre dezintoxicare �i renun�area la droguri �i, din nou, am sim�it c�t de lipsit�
de speran�� este dependen�a. Ruby era cople�it� de perspectiva de a r�m�ne "curat�"
timp de numai dou�zeci �i patru de ore.
Se droga cu crack, a�a cum b�nuiam. D�dea imediat dependen�� �i er� teribil de
ieftin.
Brusc, pe drum spre Naomi's, Ruby mi#a spus:
� Ai fost arestat, nu?
Am fost c�t pe ce s� trec pe ro�u. La r�s�ritul soarelui, dormea pe pragul
u�ii; �n plus, abia putea s� citeasc�. Cum putuse vedea ziarul?
� Da.
� Mi#am �nchipuit.
� De unde �tii?
� Pe strad� se aud tot felul de lucruri.
Ah, da. Nici vorb� de ziare. Oamenii str�zii au propriul lor serviciu de
informa�ii. Avocatul acela t�n�r de la Mordecai a fost arestat. Au venit poli�i�tii
�i l#au luat, ca pe oricare dintre noi.
� E o ne�n�elegere, i#am spus, ca �i cum i#ar fi p�sat.
�ncepuser� s� c�nte f�r� ea; le#am auzit, c�nd urcam treptele de la Naomi's.
Megan ne#a descuiat u�a de la intrare �i m#a invitat la o cafea. �n sala mare de la
primul etaj, �ntr#un fost salon de coafur� de lux, doamnele de la Naomi's c�ntau,
�i �mp�rt�eau problemele �i le ascultau pe ale altora. Le#am urm�rit c�teva minute.
Fiind singurul b�rbat de acolo, m� sim�eam un intrus.
Megan mi#a pus o cafea �n buc�t�rie �i mi#a ar�tat cum era organizat Centrul.
Vorbeam �n �oapt�, pentru c�, pu�in mai �ncolo, doamnele se rugau. Centrul avea
camere de odihn� �i du�uri la primul etaj, �n apropiere de buc�t�rie; �n spate, o
mic� gr�din� unde femeile deprimate se duceau adeseori, pentru a r�m�ne singure. Al
doilea etaj era ocupat de birouri, centre de primire �i o camer� dreptunghiular�
plin� cu scaune, unde se adunau membrele Asocia�iei Alcoolicilor Anonimi �i ale
Asocia�iei Narcomanilor Anonimi.
C�nd am urcat pe scara �ngust�, de jos au izbucnit deodat� acordurile unui
c�ntec vesel. Biroul lui Megan se afla la etajul al treilea. M#a invitat �n�untru
�i, dup� ce m#am a�ezat, mi#a aruncat �n poal� un exemplar din Post.
� Ai avut o noapte grea, nu? m#a �ntrebat, z�mbind.
Mi#am privit �nc� o dat� fotografia.
� N#a fost chiar a�a de r�u.
� Ce#i asta? m#a �ntrebat ea, ar�t�nd spre t�mpla mea.
� Partenerul meu de celul� dorea pantofii mei. I#a luat.
� Pe �tia? m#a �ntrebat ea, uit�ndu#se la perechea mea uzat� de Nike.
� Da. S�nt frumo�i, nu#i a�a?
� C�t ai stat �n �nchisoare?
� Vreo dou� ore. Pe urm�, mi#am ref�cut via�a. Am trecut de faza de
dezintoxicare. Acum m� simt ca un nou#n�scut. Mi#a z�mbit din nou, minunat;
privirile ni s#au �nt�lnit o clip� �i m#am g�ndit: Ia te uit�! Nu are verighet� pe
deget. Era �nalt� �i pu�in prea slab�. P�rul ro�u#�nchis era t�iat scurt, deasupra
urechilor, �ntr#o tunsoare nostim�, de student� la colegiu. Ochii c�prui#deschis
erau mari �i rotunzi �i era o pl�cere s� prive�ti, c�teva clipe, �n ad�ncul lor. Mi
s#a p�rut, dintr#o dat�, foarte atr�g�toare �i era ciudat c� nu observasem asta mai
repede.
Eram atras �n curs�? Urcasem sc�rile pentru alt motiv dec�t un tur al cl�dirii?
Cum de nu observasem z�mbetul �i ochii ei, cu o zi �nainte?
Ne#am povestit fiecare via�a. Tat�l ei era preot baptist �n Maryland �i un
sus�in�tor al echipei Redskin, care adora capitala, �n adolescen��, Megan hot�r�se
s� lucreze pentru s�raci. Nu era vorba de o voca�ie �nalt�.
Trebuia s� recunosc c� eu nu m� g�ndisem niciodat� la s�raci, p�n� cu dou�
s�ptam�ni �n urm�. Megan era impresionat� de povestea "Domnului" �i de efectul s�u
purificator asupra mea.
M#a invitat s� revin la pr�nz, s� v�d ce face Ruby. Dac� era soare afar�,
puteam sta �n gr�din�.
Avoca�ii s�racilor nu s�nt diferi�i de ceilal�i oameni. Pot deveni romantici �n
locuri ciudate, cum ar fi un ad�post pentru femeile f�r� ad�post.

Dup� o s�pt�m�n� de condus ma�ina prin zonele cele mai insalubre ale capitalei,
dup� nenum�rate ore petrecute prin ad�posturi, printre �i �n mijlocul oamenilor
str�zii, nu mai sim�eam nevoia s� m� ascund �n spatele lui Mordecai, ori de c�te
ori m� aventuram �n ora�. El era un scut nepre�uit, dar pentru a supravie�ui pe
str�zi, trebuia s� m� arunc �n lac �i s� �nv� s� �not.
Aveam o list� de aproape treizeci de ad�posturi, cantine �i centre unde se
perindau oamenii str�zii. �i mai aveam o list� cu �aptesprezece persoane evacuate,
printre ele num�r�ndu#se DeVon Hardy �i Lontae Burton.
Urm�toarea mea oprire de s�mb�t� diminea��, dup� Naomi's, a fost Biserica
cre�tin� Muntele Gilead, aflat� �n apropiere de Universitatea Gallaudet Conform
h�r�ii mele, acolo se afla cantina cea mai apropiat� de intersec�ia str�zilor New
York �i Florida, unde fusese depozitul. Directoare era o femeie t�n�r�, pe nume
Gloria, care, atunci c�nd am ajuns eu, la ora nou�, era singur� �n buc�t�rie, t�ia
�elin� �i se pl�ngea de faptul c� nu veniser� voluntari. Dup� ce m#am prezentat �i
am reu�it, cu greu, s� o conving c� recomand�rile mele erau �n regul�, mi#a f�cut
semn spre fundul de lemn �i m#a rugat s� tai ceapa. Cum putea refuza a�a ceva un
avocat de bun�#credin�� al s�racilor?
O mai f�cusem �i alt� dat�, i#am explicat, �n buc�t�ria lui Dolly, �n timpul
viscolului. S#a ar�tat politicoas�, dar era �n criz� de timp. Pe c�nd t�iam ceapa
�i �mi �tergeam lacrimile de la ochi, i#am vorbit despre cazul la care lucram �i am
rostit, dintr#o suflare, numele celor evacua�i �mpreun� cu DeVon Hardy �i Lontae
Burton.
� Noi nu le cunoa�tem identitatea, mi#a spus femeia. Doar �i hr�nim. Nu cunosc
multe nume.
Un voluntar �i#a f�cut apari�ia cu un sac de cartofi. M#am preg�tit s� plec.
Gloria mi#a mul�umit �i a luat o copie a listei de nume. Mi#a promis s� fie mai
atent�.
Mi�c�rile mele erau planificate; aveam multe locuri unde trebuia s� m� opresc
�i prea pu�in timp. Am stat de vorb� cu un doctor de la Clinica Capitol, un
a�ez�m�nt privat �n beneficiul celor f�r� ad�post. Clinica �nregistra orice
pacient. Era s�mb�t� �i mi#a promis c� luni �i va cere secretarei s� verifice
numele de pe lista mea �n fi�ierele de pe calculator. Dac� se potrivea vreunul,
secretara urma s� m� sune.
Am b�ut ceai cu un preot catolic de la Misiunea Izb�virii, de pe l�ng� Rhode
Island. A cercetat atent fiecare nume, dar nu �i#a amintit de nici unul. S�nt at�t
de mul�i, mi#a spus el.
Singura spaim� din cursul dimine�ii am tras#o la Coali�ia pentru Libertate, o
sal� de �ntruniri de mas�, construit� de o asocia�ie de care nu#�i mai amintea
nimeni �i transformat�, ulterior, �n Centru comunitar. La unsprezece, coada �ncepea
s� se formeze �n fa�a intr�rii. Cum nu venisem acolo ca s� man�nc, pur �i simplu am
ignorat#o �i m#am �ndreptat spre u��. Unii dintre b�rba�ii de la coad� �i#au
�nchipuit c� vreau s� sar peste rind �i au �nceput s� m� �njure. Erau fl�m�nzi �i,
dintr#o dat�, furio�i, iar faptul c� eram alb nu m� ajuta cu nimic, ba dimpotriv�.
Cum m� puteau confunda cu un om al str�zii? Un voluntar p�zea u�a �i, la r�ndul
lui, �i#a �nchipuit c� s�nt un m�gar. M#a apucat brutal de bra� � un nou act de
violen�� �mpotriva persoanei mele.
� N#am venit aici ca s� man�nc! m#am r�stit la el, furios. S�nt avocatul celor
f�r� ad�post.
Asta i#a calmat; dintr#o dat�, eram un frate cu ochii alba�tri. Mi s#a permis
s� intru �n cl�dire f�r� s� mai fiu agresat. Director era pastorul Kip, un tip
micu� �i fioros, cu beret� ro�ie �i guler negru la c�ma��. Nu ne#am simpatizat C�nd
a �n�eles c� (a) eram avocat; (b) clien�ii mei erau familia Burton; (c) preg�team
procesul lor �i (d) se puteau ob�ine daune materiale din asta, a �nceput s� se
g�ndeasc� la bani. Mi#am pierdut treizeci de minute cu el �i am plecat jur�nd s�#l
trimit la Mordecai.
Am sunat#o pe Megan �i m#am scuzat pentru pr�nz. Drept justificare, i#am
explicat c� m� aflam �n cel�lalt cap�t al ora�ului �i c� mai aveam o list� lung� de
persoane cu care trebuia s� m� �nt�lnesc. Adev�rul era c� nu mai �tiam dac� nu
cumva cocheteaz� cu mine. Era dr�gu��, de�teapt� �i foarte pl�cut�, dar era ultimul
lucru de care aveam nevoie. Nu mai f�cusem curte unei femei de aproape zece ani; nu
cuno�team regulile.
Dar Megan avea o veste grozav� pentru mine. Ruby, nu numai c� supravie�uise
�ntrunirii de diminea�� a asocia�iei, dar jurase s� nu se ating� de droguri
dou�zeci �i patru de ore. Fusese emo�ionant �i Megan v�zuse scena din spatele
�nc�perii.
� �n seara asta nu trebuie s� r�m�n� �n strad�, mi#a spus Megan. De doisprezece
ani, n#a fost zi �n care s� nu ia droguri.
Bine�n�eles, eu nu prea aveam cum s�#i fiu de ajutor. Megan avea c�teva idei.

Dup�#amiaza a fost la fel de ineficient� ca �i diminea�a, de�i am aflat

amplasarea tuturor ad�posturilor din ora�. �n plus, am cunoscut multa lume, am
stabilit contacte, am schimbat c�i�i de vizit� cu oameni cu care era posibil s� m�
re�nt�lnesc.
Kelvin Lam r�m�nea singurul dintre cei evacua�i pe care fuseser�m �n stare s�#l
localiz�m. DeVon Hardy �i Lontae Burton muriser�. Mai ram�neau paisprezece persoane
care parc� intraser� �n p�m�nt.
Cei mai duri dintre oamenii str�zii se aventureaz�, din c�nd �n c�nd prin
ad�posturi pentru c�te o mas� sau o pereche de pantofi sau o p�tur�, dar ei nu las�
urme. Nu vor ajutor. Nu caut� nici un fel de rela�ii umane. Era greu de crezut c�
restul de paisprezece persoane f�ceau parte din aceast� categorie. Cu o lun� mai
devreme, locuiau sub un acoperi� �i pl�teau chirie.
Ai r�bdare, �mi repeta Mordecai mereu. Avoca�ii str�zii trebuie s� aib�
r�bdare.
Ruby m� a�tepta �n fa�a intr�rii de la Naomi's; s#a luminat la fa�� c�nd m#a
v�zut �i a s�rit s� m� �mbr�i�eze. Participase la ambele �ntruniri. Megan �i f�cuse
deja program pentru urm�toarele dou�sprezece ore � nu avea voie s� r�m�n� �n
strad�. Ruby fusese de acord.
Am plecat �mpreun� �i, cu ma�ina mea, am ie�it din ora� �i ne#am �ndreptat spre
Virginia, c�tre vest. �ntr#un centru comercial de la periferie, am cump�rat perie
�i past� de din�i, s�pun, �ampon �i destule dulciuri ca s�#i ajung� p�n� �n toamn�.
Ne#am �ndep�rtat �i mai mult de ora� �i, �n micu�ul or�el Gainesville, am g�sit un
motel nou, foarte curat, care oferea camere cu un pat cu patruzeci �i doi de dolari
pe noapte. Am pl�tit cu o carte de credit; eram sigur c� voi fi solvabil.
Am l�sat#o acolo, cu instruc�iuni stricte s� stea �n camer� cu u�a �ncuiat�
p�n� c�nd m� voi �ntoarce dup� ea, duminic� diminea��.

28

S�mb�t� seara, prima zi din martie. Eram t�n�r, singur, desigur mai pu�in bogat
dec�t cu pu�in� vreme �n urm�, dar nu complet falit, cel pu�in deocamdat�. Aveam
debaraua plin� de haine frumoase, nefolosite. Locuiam �ntr#un ora� cu un milion de
locuitori �i zeci de tinere frumoase, atrase de centrul puterii politice �i, a�a
cum se spune, ve�nic gata de distrac�ie.
Singur �n locuin�a mea, cu o bere �i o por�ie de pizza, urm�rind un meci de
baschet al echipelor de colegiu, nu eram nefericit. Orice apari�ie public� din
seara aceea s#ar fi putut �ncheia rapid cu dureroasa �nt�mpinare: Hei, nu cumva
e�ti tipul care a fost arestat? Te#am v�zut diminea��, �n ziar.
Am verificat ce face Ruby. Telefonul a sunat de opt ori p�n� s� r�spund�,
aduc�ndu#m� �n pragul disper�rii. Se sim�ea grozav, st�tuse mult sub du�, m�ncase o
mul�ime de dulciuri �i se uita la televizor f�r� �ntrerupere. Nu ie�ise din camer�.
Se afla la treizeci de kilometri distan��, �ntr#un mic or�el aflat �n apropiere
de autostrada interstatal�, �n Virginia, unde nici ea, nici eu nu cuno�team pe
nimeni. Nu avea nici o posibilitate s� g�seasc� droguri. Eram mul�umit de mine.
�n pauza meciului dintre Duke �i Carolina, telefonul celular din punga de
plastic de l�ng� pizza a �nceput s� zb�m�ie, f�c�n#du#m� s� tresar. O voce pl�cut�
de femeie m#� �nt�mpinat cu un:
� Salut, ocna�ule.
Era Claire, f�r� pic de ironie �n glas.
� Bun�, i#am r�spuns, �nchiz�nd sonorul televizorului.
� Cum te sim�i?
� Nemaipomenit. Dar tu?
� Bine. �i#am v�zut fa�a z�mbitoare �n ziar, de diminea��, �i am fost
�ngrijorat�.
Claire nu citea dec�t ziarele de duminic�, a�a c�, dac� a v�zut articola�ul
despre mine, cineva i#l d�duse. Probabil acela�i doctora� cu s�ngele fierbinte,
care r�spunsese la telefon ultima dat� c�nd sunasem. Era �i ea singur� s�mb�t�
seara, ca mine?
� A fost o experien�� unic�, i#am spus �i i#am povestit totul, �ncep�nd cu
Gasko �i termin�nd cu eliberarea mea. Claire dorea s� stea de vorb� �i, pe
parcursul povestirii, am ajuns la concluzia c� era singur�, probabil plictisit� �i,
poate, �nsingurat�. �i poate c� exista o �ans� s� fie �i �ngrijorat� pentru mine.
� C�t de serioase s�nt acuza�iile? m#a �ntrebat.
� Furtul calificat se pedepse�te cu p�n� la zece ani, i#am r�spuns, pe un ton
grav. �mi pl�cea ideea s#o �tiu �ngrijorat�. Dar nu#mi fac griji pentru asta.
� E vorba doar de un dosar, nu?
� Da, �i nu a fost un furt.
Normal c� asta fusese, dar �nc� nu eram preg�tit s� recunosc.
� Ai putea s�#�i pierzi dreptul la practic�?
� Da, dac� s�nt condamnat pentru un delict, se �nt�mpl� automat.
� E groaznic, Mike. Ce#ai s� faci �n cazul �sta?
� Ca s� fiu sincer, nu m#am g�ndit la aceast� posibilitate. N#o s� se �nt�mple
nimic.
Eram foarte sincer; nu m� g�ndisem serios la pierderea licen�ei de avocat Poate
c� merita s� reflectez la subiect, dar �nc� nu#mi g�sisem destul timp.
Ne#am interesat fiecare, politicos, de familia celuilalt �i mi#am amintit s�
�ntreb de fratele ei, James, �i de boala lui Hodgkin, de care suferea. �ncepuse
tratamentul; familia era optimist�.
I#am mul�umit pentru telefon �i am promis s� o �in la curent cu toate. Am l�sat
telefonul celular jos, l�ng� pizza, r�m�n�nd cu ochii pironi�i la meciul de baschet
f�r� sonor �i recunosc�nd �n sinea mea, �mpotriva voin�ei mele, c� �mi era dor de
ea.

Ruby f�cuse du�, str�lucea de cur�enie �i �i pusese hainele curate pe care

Megan i le d�duse cu o zi �nainte. Camera ei se afla la parterul motelului, cu u�a
spre parcare. M� a�tepta. A ie�it afar�, �n lumina soarelui �i m#a �mbr�i�at.
� S�nt "curat�"! mi#a spus cu un z�mbet larg. De dou�zeci �i patru de ore s�nt
"curat�"!
Ne#am �mbr�i�at din nou.
O pereche de vreo �aizeci de ani �i#a f�cut apari�ia dintr#o camer� aflat� cu
dou� u�i mai departe, holb�ndu#se la noi. Cine �tie ce#�i �nchipuiau.
Ne#am �ntors �n ora� �i ne#am dus la Naomi's, unde Megan �i echipa ei a�teptau
nout�ile. Au s�rit s� o felicite, c�nd Ruby �i#a f�cut anun�ul. Megan �mi spusese
c� bucuria cea mai mare era, �ntotdeauna, pentru primele 24 de ore.
Era duminic� �i pastorul parohiei a sosit pentru a conduce un seminar de studiu
biblic. Femeile s#au str�ns �n sala mare, pentru c�nturi �i rug�ciuni. Megan �i cu
mine ne#am b�ut cafeaua �i am stabilit planul pentru urm�toarele dou�zeci �i patru
de ore. Pe l�ng� rug�ciune �i adora�ie, Ruby urma s� suporte dou� �ntruniri AA/NA.
Dar optimismul nostru era rezervat. Megan tr�ia printre dependen�i �i era convins�
c� Ruby ar fi putut c�dea din nou �n ispit�, �ndat� ce se �ntorcea pe str�zi. Se
�nt�mpla mereu.
 Eu �mi mai puteam permite s� o �in la motel c�teva zile �i eram gata s� pl�tesc
oric�t era nevoie. Dar urma s� plec la Chicago �n acea dup�#amiaz�, la patru, ca s�
�ncep c�utarea lui Hector �i nu �tiam exact c�t voi lipsi. Lui Ruby �i pl�cea
motelul, de fapt parc� se �i ata�ase de el.
Am hot�rit s� ne limit�m deciziile la fiecare �i �n parte. Megan urma s� o duc�
pe Ruby �ntr#un motel de la periferia ora�ului, pl�tit de mine, �i s� o lase acolo
duminic� seara, pentru ca luni diminea�� s� o ia din nou; abia atunci ne vom pune
problema ce vom face mai departe.
Megan �i mai propunea s� �ncerce s#o conving� pe Ruby s� renun�e la via�a de
vagabondaj. Primul popas trebuia s� fie un centru de dezintoxicare, apoi o perioad�
de tranzi�ie, �ntr#un ad�post de femei � �ase luni de via�� organizat�, �nv�area
unei meserii �i dezintoxicare.
� Cele dou�zeci �i patru de ore s�nt un pas important, mi#a spus Megan. Dar mai
e mult p�n� �n v�rful muntelui.
Am plecat c�t am putut mai repede. Megan m#a invitat s� m� �ntorc la pr�nz.
Puteam m�nca �n biroul ei, numai noi doi, ca s� discut�m subiecte importante. �i
str�luceau ochii �i parca m� �mbia s� accept. Am acceptat.

Avoca�ii de la Drake & Sweeney zburau �ntotdeauna cu clasa �nt�i; aveau

impresia c� li se cuvine. St�teau �n hoteluri de patru stele, m�ncau �n restaurante
de lux, dar refuzau Limuzinele, considerate prea extravagante. Toate cheltuielile
de c�l�torie erau suportate de clien�i �i, cum clien�ii aveau parte de serviciile
celor mai talenta�i speciali�ti din lume, nici nu se pl�ngeau de aceste obr�znicii.
Locul meu, �n cursa de Chicago, era la gr�mad� cu ceilal�i; �mi re�inusem bilet
�n ultimul moment, astfel c� ajunsesem la mijloc, spaima tuturor. Locul de la
fereastr� era ocupat de un tip solid, cu genunchii c�t mingile de baschet, iar
l�ng� culoar st�tea un t�n�r puturos, de vreo optsprezece ani, cu p�rul negru ca
abanosul, t�iat ca la indieni �i �mpodobit cu tot felul de f�ii de piele neagr� �i
�inte cromate. M#am strins �n scaun c�t am putut, am �nchis ochii pentru dou� ore
�i am �ncercat s� nu m� g�ndesc la mitocanii a�eza�i la clasa �nt�i, unde st�team
�i eu �n alte vremuri.
C�l�toria �nc�lca grav prevederile cau�iunii � nu trebuia s� p�r�sesc
Districtul f�r� permisiunea Judec�torului. Dar, �mpreun� cu Mordecai, hot�r�sem c�
era o vin� minor�, f�r� consecin�e, dac� m� �ntorceam �n capital�.
De la aeroportul O'Hare, un taxi m#a dus p�n� �n fa�a unui hotel ieftin din
centru.
Sofia nu reu�ise s� afle adresa noii re�edin�e a familiei Palma. Dac� nu#l
g�seam pe Hector la sediul firmei Drake & Sweeney, eram �n impas.

Filiala din Chicago a firmei Drake & Sweeney avea o sut� �ase avoca�i, fiind
cea mai important� dup� Washington �i New York. Sec�ia de imobiliare era
dispropor�ionat de mare, cu optsprezece avoca�i, mai mul�i dec�t la Washington. Am
presupus c� acesta era motivul pentru care Hector fusese trimis la Chicago � aveau
destul loc pentru el acolo. Era mult de munc�. �mi aminteam vag despre preluarea,
cu c�tva timp �nainte, de c�tre Drake & Sweeney, a unei firme prospere de
investi�ii imobiliare din Chicago; pe atunci m� aflam la �nceput de carier�.
Am ajuns la cl�direa Associated Life pu�in dup� �apte diminea�a, �n ziua de
luni. Era �nnorat �i cea�� �i se sim�ea v�ntul t�ios dinspre lacul Michigan. Era a
treia vizit� pe care o f�ceam la Chicago �i la fel de ur�t ca �i �n celelalte da�i.
Mi#am cump�rat cafea, ca s� beau, �i un ziar, ca s� m� ascund dup� el, �i mi#�m
g�sit un loc avantajos la o mas�, �ntr#un col�, �n imensul hol de la parter. C�teva
sc�ri rulante duceau p�n� la al doilea �i al treilea nivel, unde a�teptau o duzin�
de lifturi.
C�tre �apte �i jum�tate, holul se umpluse de func�ionari preocupa�i. La opt,
dup� trei ce�ti de Cafea, eram ca drogat �i m� a�teptam ca omul meu s�#�i fac�
apari�ia din moment �n moment. Sc�rile rulante erau �n�esate de sute de directori
executivi, avoca�i, secretare, to�i �nfofoli�i �n haine groase �i sem�n�nd
remarcabil de bine �ntre ei.
La opt �i jum�tate, Hector Palma a intrat �n hol prin poarta de sud a cl�dirii,
p�ind gr�bit al�turi de mul�imea de naveti�ti. Trec�ndu#�i m�na prin p�rul r�v�it
de v�nt, s#a �ndreptat direct spre scara rulant�. Cu pasul c�t puteam de normal,
m#am dus, la r�ndul meu, spre o alt� scar� rulant� �i am s�rit c�teva trepte. L#am
z�rit d�nd col�ul, �n a�teptarea liftului.
M� convinsesem c� era Hector �i m#am hot�r�t s� nu#mi for�ez norocul. B�nuiala
mea se dovedea exact�; fusese transferat de la Washington �n mijlocul nop�ii �i
trimis �ntr#un birou din Chicago, unde putea fi urm�rit, mituit cu mai mul�i bani
�i, dac� era nevoie, amenin�at.
�tiam unde se afl� �i �tiam c� nu va pleca de acolo �n urm�toarele opt, zece
ore. De la etajul al doilea al holului, privind splendida panoram� a lacului, am
sunat#o pe Megan. Ruby supravie�uise acelei nop�i; trecuser� patruzeci �i opt de
ore �i urmau �i altele. L#am sunat pe Mordecai, s�#i relatez ce descoperisem.
Conform rapoartelor din anul anterior ale firmei Drake & Sweeney, filiala din
Chicago avea trei parteneri �n sec�ia de imobiliare. Cartea intern� de telefoane,
aflat� �n hol, ar�ta c� to�i trei �i aveau birourile la etajul 51. Am ales la
�nt�mplare un nume: Dick Heile.
Am urcat cu grupurile sosite la ora nou� p�n� la etajul 51 �i, ie�ind din lift,
m#am trezit �n fa�a unei imagini familiare � marmur�, alam�, lemn de alun, becuri
�ncastrate �n perete, covoare scumpe.
M#am �ndreptat f�r� grab� spre recep�ionist�, privind �n jur dup� toalete. Nu
se vedea nici una.
Femeia vorbea la telefon, cu c�tile pe urechi. M#am �ncruntat �i am �ncercat s�
par c�t mai disperat cu putin��.
� Da, v� rog, mi s#a adresat femeia, �ntre dou� telefoane, z�mbindu#mi plin� de
amabilitate.
Am strins din din�i, am tras aer �n piept �i i#am spus:
� Da, am o programare la ora nou� la Dick Heile, dar am senza�ia c� mi se face
r�u de la stomac. Cred ca e de la m�ncare. Pot s� merg la toaleta dumneavoastr�? M�
�ineam de stomac �i �mi �ndoiam genunchii; cred c� am convins#o c� eram pe punctul
de a vomita pe biroul ei.
Z�mbetul de pe fa�� i#a disp�rut; a s�rit �n picioare �i mi#a ar�tat imediat
�ncotro s� merg.
� Vede�i acolo, dup� col�, pe dreapta.
Nici n#a terminat ce avea de spus �i am �i pornit �ntr#acolo, �ndoit de la
mijloc, ca �i cum a� fi fost gata s� explodez �n orice moment.
� Mul�umesc, am �ng�imat.
� S� v� ajut cu ceva? m#a �ntrebat ea.
Am cl�tinat din cap, prea r�v�it ca s�#i mai spun ceva. Dup� col�, m#am
strecurat �n toaleta pentru b�rba�i, m#am �ncuiat �ntr#o cabin� �i am a�teptat.
La c�t de des avea de r�spuns la telefon, era pu�in probabil ca femeia s�#�i
mai fac� griji �n privin�a mea. Eram �mbr�cat ca orice avocat angajat la o mare
firm�, a�a c� nu trezeam suspiciuni. Dup� zece minute, am ie�it din toalet� �i am
pornit de#a lungul holului, �n direc�ia opus� recep�iei. De pe primul birou gol
�nt�lnit �n cale, am luat ni�te h�rtii prinse cu o caps� �i am �nceput s� m�zg�lesc
ceva pe ele, ca �i cum a� fi avat probleme importante de rezolvat. Priveam pe furi�
�n toate p�r�ile � dup� numele de pe u�i, de pe birouri, c�tre secretarele prea
ocupate ca s�#�i mai ridice privirile, c�tre tinerii avoca�i care vorbeau la
telefon cu u�ile �ntredeschise sau dactilografele care notau dup� dictare.
C�t de familiar �mi era totul!
Hector avea biroul s�u personal � o camer� micu��, f�r� nume vizibil. L#am
v�zut prin u�a deschis� pe jum�tate �i am intrat imediat, �nchiz�nd#o �n urma mea.
Hector a tres�rit violent, cu ambele palme �n sus, de parc� era amenin�at cu
pistolul.
� Ce naiba! mi#a strigat el.
� Bun�, Hector.
Nici vorb� de arme sau de un atac; era doar o amintire nepl�cut�. Palmele i#au
c�zut pe mas� �i, culmea, mi#a z�mbit.
 � Ce naiba? a repetat el.
� Ei, cum e la Chicago? l#am �ntrebat, a�ez�ndu#m� pe marginea biroului lui.
� Ce faci aici? m#a �ntrebat el, nevenindu#i s�#�i cread� ochilor.
� �i#a� putea pune aceea�i �ntrebare.
� Eu lucrez, mi#a r�spuns, sc�rpin�ndu#se �n cap.
La o sut� de metri deasupra str�zii, �nghesuit �n c�m�ru�a asta am�rit�, f�r�
ferestre, izolat de contactul cu persoanele importante, Hector fusese descoperit de
singurul om de care fugea.
� Cum m#ai g�sit? m#a �ntrebat.
� A fost foarte u�or, Hector. Acum s�nt avocat al str�zii, �tiu de toate �i
s�nt �mecher. Dac� fugi iar, iar am s� te g�sesc.
� Nu mai fug, mi#a spus el, ferindu#�i privirea. Nu spunea asta numai pentru
mine.
� M�ine intent�m proces, i#am spus. P�ri�ii vor fi RiverOaks, TAG �i Drake &
Sweeney. Nu mai ai unde s� te ascunzi.
� Cine s�nt reclaman�ii
� Lontae Burton �i familia ei. Mai t�rziu, vor intra pe rol �i ceilal�i oameni
evacua�i, c�nd �i vom g�si pe to�i.
Cu ochii �nchi�i, Hector �i stringea �ntre degete baza nasului.
� �i aminte�ti de Lontae, nu#i a�a, Hector? Era t�n�ra mam� care s#a luptat cu
poli�i�tii, c�nd ai evacuat pe toat� lumea. Ai v�zut ce s#a �nt�mplat �i te#ai
sim�it vinovat, pentru c� �tiai c� femeia �i pl�tea chirie lui Gantry. Ai notat
totul �n raport � cel din data de 27 ianuarie, �i ai avut grij� s� indexezi
raportul �n dosar, a�a cum trebuia. Ai f�cut a�a, pentru c� �tiai c� Braden Chance
�l va scoate de acolo la un moment dat. A�a s#a �i �nt�mplat. De asta s�nt eu aici,
Hector. Vreau o copie a raportului. Am restul dosarului �i el va fi cur�nd f�cut
public. Acum vreau raportul.
� Ce te face s� crezi c� am raportul?
� Pentru c� e�ti prea de�tept ca s� nu#l fi copiat. �tiai c� Chance va scoate
originalul, ca s�#�i apere spatele. Acum, �ns�, se va afla. Nu trebuie s� te
pr�bu�e�ti �mpreun� cu el.
� �i unde am s� ajung?
� Nic�ieri, i#am r�spuns. Nu mai ai unde.
�tia �i el asta. Din moment ce cuno�tea adev�rul despre evacuare, era obligat
s� depun� m�rturie, la un moment dat, �ntr#un fel sau altul. Depozi�ia lui ar fi
distrus firma Drake & Sweeney �i cariera lui ar fi luat sf�r�it. Vorbisem cu
Mordecai despre acest curs al evenimentelor. Noi nu le ofeream dec�t firimituri.
� Dac� �mi dai raportul, am continuat, nu voi spune de unde o am. �i nu te voi
chema ca martor dec�t dac� voi fi for�at s� o fac.
Hector cl�tin� din cap.
� A� putea s� mint, s� �tii.
� Sigur c� ai putea. Dar n#ai s#o faci, pentru c� n#o s� �in�. E u�or de
demonstrat c� raportul a fost introdus �n dosar �i apoi scos. Nu po�i nega c� l#ai
scris. Pe urm�, avem m�rturia celor evacua�i. Vor fi ni�te martori grozavi, �n fa�a
unui juriu format numai din negri, �n Washington D.C. �n plus, am vorbit �i cu
paznicul care te#a �nso�it pe 27 ianuarie.
Primea loviturile �n plin, una dup� alta; ajunsese �n corzi. De fapt, nu
reu�iser�m s� g�sim paznicul; �n dosar nu era men�ionat numele lui.
� N#are rost s� min�i, i#am spus. Nu vei face dec�t s� �nr�ut�e�ti lucrurile.
Hector era prea cinstit ca s� mint�. La urma urmelor, era omul care �mi
strecurase lista celor evacua�i �i cheile cu care s� pot fura dosarul. Avea suflet
�i con�tiin�� �i nu putea fi fericit a�a, ascuns �n Chicago, fugind de trecutul
lui.
� Chance le#a spus adev�rul? l#am �ntrebat.
� Nu �tiu, mi#a r�spuns el. M� �ndoiesc. Ar fi fost nevoie de curaj, iar Chance
e un la�... O s� m� dea afar�, �n�elegi?
� Poate, dar le vei tr�nti un proces pe cinste. M� ocup eu de asta. �i dam iar
�n judecat� �i nu#�i iau nici un ban.
S#a auzit o b�taie �n u��. Ne#a speriat pe am�ndoi; conversa�ia ne dusese
�napoi �n timp.
� Da? a rostit el �i secretara a intrat �n �nc�pere.
� V� a�teapt� domnul Peck, l#a anun�at, m�sur�ndu#m� din cap p�n� �n picoare.
� Vin �ntr#o clip�, i#a r�spuns Hector �i femeia s#a retras �ncet spre u��,
l�s�nd#o deschis�.
� Trebuie s� plec, m#a anun�at Hector.
� Nu plec f�r� o copie a raportului.
� Ne �nt�lnim la pr�nz, l�ng� f�nt�na din fa�a cl�dirii.
� Te a�tept.
I#am f�cut cu ochiul func�ionarei, c�nd am trecut prin hol.
� Mul�umesc, i#am spus. Acum m� simt mult mai bine.
� M� bucur, mi#a r�spuns ea.

De la f�nt�n� am luat#o spre vest, pe Grand Avenue, p�n� am ajuns �ntr#un

magazin evreiesc de delicatese. Pe c�nd a�teptam la coad� s� lu�m c�te un sandvi�,
Hector mi#a dat un plic.
� Am patru copii, mi#a zis. Te rog s� m� protejezi.
Am luat plicul �i eram pe punctul de a spune ceva, c�nd el a f�cut c�iva pa�i
�n spate �i s#a pierdut �n mul�ime. L#am z�rit strecur�ndu#se pe u�� afar� �i
plec�nd mai departe, cu gulerul hainei ridicat peste urechi, aproape fugind, ca s�
scape de mine.
Am uitat de m�ncare. Am str�b�tut pe jos cele patru str�zi care m� desp�r�eau
de hotel, am pl�tit camera �i mi#am aruncat bagajele �ntr#un taxi. Ghemuit pe
bancheta din spate, cu portierele �ncuiate, �n spatele unui �ofer pe jum�tate
adormit, mi#am dat seama ca nimeni pe lume nu are de unde sa �tie unde m� aflu �n
acel moment Am deschis plicul.
Raportul era scris �n formatul tipic al firmei Drake & Sweeney; �l concepuse
Hector la calculator, cu codul clientului, num�rul dosarului �i data scrise cu
caractere mici, �n col�ul din st�nga jos al paginii. Era datat 27 ianuarie � de la
Hector Palma c�tre Braden Chance, cu privire la evacuarea RiverOaks/TAG din
depozitul aflat �n proprietatea acestora pe strada Florida. �n ziua aceea, Hector
se dusese la depozit �nso�it de un paznic �narmat, pe nume Jeff Mackle, de la firma
de paz� �i protec�ie Rock Creek; ajunsese la 9.15 diminea�a �i plecase la 12.30.
Depozitul avea trei etaje �i, dup� ce �i v�zuse, mai �nt�i, pe cei ad�posti�i la
etajul �nt�i, Hector urcase la etajul al doilea, care p�rea nelocuit. La etajul al
treilea, a g�sit gunoi, haine vechi �i resturile unui foc aprins de cineva cu multe
luni mai �nainte.
La cap�tul de vest al cl�dirii, la parter, descoperise unsprezece apartamente
improvizate, toate asamblate �n grab� din placaj �i BCA, netencuite, dar evident
construite de aceea�i persoan�, cam �n acela�i timp, cu oarecare efort pentru o
imagine ordonat�. Fiecare apartament avea cam aceea�i suprafa��; lui Hector nu i
s#a permis s� intre �n nici unul din ele. U�ile erau identice, din material
sintetic u�or, probabil din plastic �i goale pe din�untru, cu m�ner �i z�vor.
Baia era foarte uzat� �i murdar�. Nu se aduseser� �mbun�t�iri recente.
Hector a �nt�lnit un b�rbat care s#a prezentat drept Herman, iar Herman nu avea
chef de vorb�. Hector l#a �ntrebat care era chiria pentru acele apartamente �i
Herman i#a r�spuns c� nu exista chirie; st�tea acolo ilegal. La vederea paznicului
�narmat, �n uniform�, omul nu a mai spus nimic.
�n partea de est a cl�dirii, au g�sit zece apartamente de form� identic�,
realizate cu acelea�i materiale de construc�ie. Pl�nsul unui copil l#a adus pe
Hector �n fa�a unei u�i �i l#a rugat pe paznic s� r�m�n� mai �n spate, �n umbr�. O
t�n�r� mam� a r�spuns la b�taia lui �n u��; �inea �n bra�e un copil �i al�i trei se
str�ngeau pe l�ng� ea. Hector a informat#o c� reprezint� un birou de avocatur�, c�
depozitul fusese v�ndut �i c� va trebui s� evacueze cl�direa �n c�teva zile. La
�nceput, femeia a spus c� st� acolo ilegal, �ns� curind dup� aceea a trecut la
atac. Era apartamentul ei. �l �nchiriase de la un b�rbat pe nume Johnny, care venea
�n jurul datei de 15 ale lunii s� ia o sut� de dolari. Nimic �n scris. Nu avea idee
cine e proprietarul cl�dirii. Johnny era singurul ei om de contact. Locuia acolo de
trei luni �i nu putea pleca, pentru c� nu avea unde. Lucra dou�zeci de ore pe
s�pt�m�n� �ntr#o b�c�nie.
Hector i#a spus s�#�i �mpacheteze lucrurile �i s� fie gata de mutare. Cl�direa
urma s� fie d�r�mat� peste zece zile. Asta a scos#o din min�i. Hector a �ncercat s�
insiste. A �ntrebat#o dac� avea vreo dovad� c� pl�tea chirie. Femeia �i#a scos
po�eta de sub pat �i i#a dat o buc�ic� de h�rtie � band� de marcaj de la casieria
b�c�niei. Pe spatele ei, cineva scrisese �n grab�: Primit de la Lontae Burton, 15
ianuarie, 100 dolari chirie.
Raportul avea dou� pagini. Dar mai era anexat� �nc� o pagin�, o copie a
chitan�ei, abia lizibil�. Hector o luase de la Lontae, o copiase �i pusese
originalul �n raport. Scrisul p�rea gr�bit, cu gre�eli de ortografie, copia era
�tears�, dar dovada era uimitoare. Cred c� am scos ni�te sunete ciudate, c�ci
�oferul de taxi a ridicat brusc capul �i m#a privit, prin oglinda retrovizoare.
Raportul era o descriere exact� a lucrurilor pe care Hector le v�zuse, le
spusese �i le auzise. Nu existau concluzii sau avertismente pentru �efii lui. Nu e
bine s� vii cu fr�nghia �n casa sp�nzu#ratului, probabil c� �i spusese. El nu era
dec�t un umil asistent, nu era treaba lui s�#�i dea cu p�rerea sau s� vin� cu
sfaturi sau s� se pun� �n calea unei afaceri.
De la Aeroportul O'Hare, i#am transmis totul lui Mordecai, prin fax. Dac� se
pr�bu�ea avionul, sau dac� eram atacat �i mi#l fura cineva, doream ca o copie s�
fie pus� bine, �n dosarele din Centrul legal de pe strada 14.

29

Cum nu �tiam nimic despre tat�l lui Lontae �i probabil c� nu �tia nimeni
altcineva, iar asta �i din cauza c� mama ei �i toate celelalte odrasle se aflau �n
spatele gratiilor, am luat hot�rirea tactic� de a evita familia �i de a desemna un
garant care s� ne fie client. Luni diminea��, �n timp ce eu m� aflam la Chicago,
Mordecai s#a prezentat �n fa�a unui judec�tor al tribunalului pentru probleme
familiale �i a solicitat s� fie numit un garant temporar pentru bunurile lui Lontae
�i ale fiec�ruia dintre copiii ei. Era o problem� de rutin�, rezolvat� discret.
Judec�torul era prieten cu Mordecai. Peti�ia a fost aprobat� �n c�teva minute �i
noi ne#am c�tigat un client. Se numea Wilma Phelan � o asistent� social� cunoscut�
de Mordecai. Rolul ei �n litigiu urma s� fie minor �i s#a convenit ca, �n cazul �n
care ob�ineam ceva bani, s� primeasc� �i ea o mic� sum�.
Trustul Cohen era prost organizat din punct de vedere financiar, dar avea
reguli �i prevederi clare pentru toate aspectele legate de func�ionarea unui centru
legal nonprofit. Leonard Cohen fusese avocat �i, dup� cum se vedea, unul cu mult
apetit pentru detalii. De�i descurajat �i dispre�uit, Centrul putea accepta cazuri
de r�nire sau omor din culpa cu eventualitatea ob�inerii de daune. Dar onorariul
acceptat era de 20% din suma ob�inut�, spre deosebire de procentul standard de o
treime. Unii avoca�i pledan�i luau �n mod obi�nuit 40%.
Din onorariul estimativ de 20%, Centrul putea p�stra jum�tate; ceilal�i 10%
intrau �n fondurile funda�iei. �n paisprezece ani, Mordecai avusese dou� cazuri de
acest fel. Pe primul �l pierduse, din cauza unui juriu potrivnic. �n cel de#al
doilea fusese implicat� o femeie f�r� ad�post, lovit� de un autobuz local. Daunele
fuseser� stabilite la o sut� de mii de dolari, ceea ce adusese Centrului
impresionanta sum� net� de zece mii de dolari, din care cump�rase telefoane noi �i
computere.
F�r� prea mare convingere, judec�torul aprobase contractul nostru pentru
procentul de 20%. Din acel moment, eram preg�ti�i pentru un proces.

Surpriza s#a produs la �apte �i treizeci �i cinci de minute � la meciul dintre

Georgetown �i Syracuse. Mordecai reu�ise s� fac� rost de dou� bilete. Cursa mea a
ajuns la Aeroporul Na�ional la timp, la �ase �i dou�zeci de minute �i, treizeci de
minute mai t�rziu, m� �nt�lneam cu Mordecai �n fa�a intr�rii de est a U.S. Air
Arena din Landover, printre al�i aproape dou�zeci de mii de suporteri. Mi#a dat un
bilet �i, din buzunarul de la hain�, a scos un plic gros, �nchis, trimis
recomandat, �n aten�ia mea, pe adresa Centrului. Era de la baroul din Washington.
� A sosit ast�zi, mi#a explicat el, �tiind cu exactitate ce era �n plic. Ne
vedem la locurile noastre, a ad�ugat �i a disp�rut �ntr#un grup de studen�i.
Am desf�cut plicul �i am g�sit un loc suficient de luminat pentru a putea citi.
Prietenii mei de la Drake & Sweeney nu se d�deau �n l�turi de la nimic.
Era o pl�ngere oficial�, �nregistrat� la Curtea de Apel, prin care eram acuzat
de comportament lipsit de etic�. Acuza�iile continuau pe trei pagini, dar puteau fi
rezumate �ntr#un singur paragraf concret. Furasem un dosar. �nc�lcasem regula
confiden�ialit�ii. Eram un b�iat r�u, care trebuia (a) s� fie dat definitiv afar�
din barou, (b) suspendat pe mai mul�i ani sau (c) s� fie avertizat public. Cum
dosarul tot nu ap�ruse, problema era urgent� �i, deci, ancheta �i toate procedurile
legate de ea treceau pe primul plan.
Urmau note, formulare, alte documente la care nici nu m#am uitat. Eram �ocat �i
m#am sprijinit de un perete ca s�#mi revin �i s� pot g�ndi la rece. Normal, m�
g�ndeam la o ac�iune din partea baroului. A� fi fost nerealist dac� nu m#a� fi
g�ndit c� firma va c�uta s� recupereze dosarul pe orice cale. Dar mi#am imaginat c�
arestarea mea �i va mai lini�ti o vreme.
Aveam dovada c� lucrurile nu st�teau deloc a�a. Voiau s� m� distrug�. O firm�
mare joac� foarte dur, nu iart� � �n�elegeam prea bine. Ceea ce nu �tiau ei era c�,
�n diminea�a urm�toare, la ora nou�, aveam pl�cerea de a#i da �n judecat�,
cer�ndu#le daune de zece milioane pentru uciderea din culp� a membrilor familiei
Burton.
Dup� evalu�rile mele, nu mai aveau ce s�#mi fac�. Terminaser� cu mandatele �i
scrisorile recomandate. C�r�ile fuseser� date pe fa�� �i se tr�sese linie dedesubt.
�ntr#un fel, era o u�urare s� �in acele h�rtii �n m�n�.
Totu�i, m� �i temeam. De c�nd �ncepusem facultatea, cu zece ani �nainte, nu m�
g�ndisem niciodat� serios s�#mi schimb profesia. Ce m#a� fi f�cut dac� �mi ridicau
licen�a?
Dar, la urma urmelor, Sofia nici nu avea a�a ceva �i nu era nici o deosebire.
Mordecai m� a�tepta l�ng� poarta de intrare �n tribun�. I#am spus, pe scurt, ce
cuprindea peti�ia baroului. Mi#a prezentat condolean�e.
Meciul promitea s� fie tensionat �i interesant, dar baschetul nu era, �n acel
moment, principala noastr� preocupare. Jeff Makle era colaborator la firma de paz�
�i protec�ie Rock Creek, iar seara lucra la aren�, c�nd aveau loc meciuri. Sofia
aflase toate am�nuntele, chiar �n cursul acelei zile. Ne a�teptam s� fie unul
dintre detectivii �n uniform�, cam o sut� la num�r, care se plimbau prin cl�dire,
urm�rind meciul pe gratis �i uit�ndu#se dup� studente.
Nu �tiam dac� era b�trin, t�n�r, alb, negru, gras sau slab, dar to�i detectivii
aveau ecusoane cu numele lor �nscrise pe buzunarul st�ng al c�m�ii. Ne#am plimbat
pe culoare �i am trecut prin por�ile de acces �n tribune, p�n� aproape de pauz�,
�nainte ca Mordecai s�#l descopere, pe c�nd �ncerca s� flirteze cu o plasatoare
dr�gu�� de la Poarta D, pe care eu o verificasem de dou� ori.
Mackle era un tip masiv, alb, oarecare, cam de v�rsta mea. Avea un g�t ca de
taur �i bicep�i enormi, pieptul plin �i bombat. Ne#am sf�tuit rapid �i am ajuns la
concluzia c� era mai bine s� vorbesc eu cu el.
�in�nd o carte de vizit� �n m�n�, m#am �ndreptat calm spre el �i m#am
prezentat.
� Domnule Mackle, s�nt Michael Brock, avocat.
Mi#a aruncat o privire normal� la auzul acelor cuvinte �i a luat cartea de
vizit� f�r� nici un comentariu. �i �ntrerupsesem flirtul cu t�n�ra de la ghi�eu.
� Pot s� v� pun c�teva �ntreb�ri? am continuat, a�a cum �mi imaginam c� ar fi
f�cut un detectiv de la omucideri.
� Pute�i s� le pune�i. S#ar putea ca eu s� nu r�spund, a zis el, f�c�ndu#i
fetei cu ochiul.
� A�i lucrat vreodat� pentru Drake & Sweeney, o important� firm� de avocatur�
din District?
� Poate.
 � I#a�i ajutat vreodat� s� fac� evacu�ri?
Lovisem un nerv sensibil. A �n�epenit instantaneu �i, practic, conversa�ia s#a
�ncheiat din acel moment.
� Nu cred, mi#a r�spuns, uit�ndu#se �n alt� parte.
� S �nte�i sigur?
� Sigur. R�spunsul e nu.
� Nu a�i ajutat firma s� efectueze o evacuare dintr#un depozit plin de locatari
ilegali, pe 4 februarie?
A cl�tinat din cap, cu maxilarele str�nse �i ochii miji�i. Cineva de la Drake &
Sweeney �l vizitase deja pe domnul Mackle. Sau, mai degrab�, firma �l amenin�ase pe
patronul lui.
�n orice caz, Mackle era de nep�truns. Fata de la ghi�eul de bilete era
preocupat� de unghiile ei. Orice cale de acces �mi era �nchis�.
� Mai devreme sau mai t�rziu, tot va trebui s� r�spunde�i la �ntreb�rile mele,
i#am spus.
F�lcile �i zv�cneau, dar tot nu spunea nimic. Nu inten�ionam s� for�ez nota.
Tipul era un necioplit, genul care s�rea iute la b�taie, putea oric�nd s� lase lat
un am�r�t de avocat al str�zii. Suferisem destule r�ni �n ultimele dou� s�pt�m�ni.
Am urm�rit zece minute din repriza a doua a meciului �i am plecat de acolo cu
spasme dorsale, efecte ale accidentului de ma�in�.

Motelul era nou �i se afla la cap�tul de nord al cartierului Bethesda. Costa

tot patruzeci de dolari pe noapte �i, dup� trei nop�i, nu#mi mai puteam permite s�
achit terapia cu u�ile �nchise pentru Ruby. Megan era de p�rere c� femeia ar trebui
s� s� �ntoarc� acas�. Daca inten�iona s� renun�e la droguri, testul adev�rat urma
s� se petreac� �n strad�.
Mar�i diminea��, la �apte �i jum�tate, am b�tut la u�a camerei ei de la etajul
al doilea. Camera 220, conform instruc�iunilor pe care mi le d�duse Megan. Nici un
r�spuns. Am b�tut iar �i iar �i am �ncercat minerul. Era blocat. Am alergat la
recep�ie �i l#am rugat pe tipul de acolo s� dea un telefon �n camer�. Din nou, nici
un r�spuns. Nimeni nu plecase de acolo. Nu se raportase nimic neobi�nuit.
A fost chemat� directoarea adjunct� �i eu am reu�it s� o conving c� era vorba
de o urgen��. Femeia a chemat un paznic �i am plecat, to�i trei, spre camer�. Pe
drum, le#am explicat planurile noastre pentru Ruby �i de ce camera nu era trecut�
pe numele ei. Directoarei nu i#a pl�cut ideea ca motelul ei s� fie folosit pentru
dezintoxicarea unui consumator de crack.
Camera era pustie. Patul fusese f�cut cu grij�; nu p�rea s� fi fost folosit �n
acea noapte. Nici un obiect nu era nelalocul lui, iar din lucrurile ei nu mai
r�m�sese nimic.
Le#am mul�umit �nso�itorilor mei �i am plecat. Motelul se afla la cel pu�in
cincisprezece kilometri de biroul nostru. Am sunat#o pe Megan, ca s#o alertez �i
m#am chinuit s� intru �n ora� o dat� cu alt milion de c�l�tori. La opt �i un sfert,
blocat �n trafic, am sunat la birou �i am �ntrebat#o pe Sofia dac� nu o v�zuse pe
Ruby. R�spunsul a fost negativ.

�nregistrarea pl�ngerii a fost scurt� �i la obiect. Wilma Phelan, garant pentru

bunurile lui Lontae Burton �i ale copiilor ei, d�dea �n judecat� RiverOaks, Drake &
Sweeney �i TAG, Inc., pentru conspira�ie �n comiterea unei evacu�ri ilegale. Logica
era simpl�; conexiunea cauzal� era evident�. Clien�ii no�tri nu ar fi locuit �ntr#o
ma�in�, dac� n#ar fi fost arunca�i afar� din locuin�a lor. �i n#ar fi murit, dac�
nu locuiau �ntr#o ma�in�. Era o splendid� teorie a responsabilit�ilor, care devenea
�i mai interesant� datorit� simplit�ii ei. Orice juriu din �ar� putea urm�ri
derularea faptelor.
Neglijen�a �i/sau actele inten�ionate ale p�r�ilor le cauzaser� moartea, ceea
ce era de prev�zut. Lucruri grave li se �nt�mplau celor care tr�iau �n strad�, mai
ales mamelor singure cu copii mici. Dac� erau sco�i afar� din case pe nedrept,
vinova�ii trebuiau s� pl�teasc� pentru suferin�ele produse.
 Ne g�ndiser�m, �n trecere, �i la un proces separat, pentru moartea "Domnului".
�i el fusese evacuat ilegal, dar moartea lui nu putea fi considerat� previzibil�.
Faptul c� luase ostatici �i c�, �n cursul acelor evenimente, fusese ucis, nu
reprezenta o derulare de evenimente care s� poat� convinge un juriu. L#am l�sat pe
"Domnul" s� se odihneasc� �n pace, definitiv.
Drake & Sweeney i#ar fi cerut imediat judec�torului s�#mi solicite depunerea
dosarului. Judec�torul putea s� m� oblige s� o fac, iar asta �nsemna o recunoa�tere
a vinov�iei. M� mai putea costa dreptul de a practica avocatura. Mai mult, orice
dovad� decurg�nd din elementele cuprinse �n dosarul furat, putea fi exclus�.
Mar�i, am revizuit �mpreun� cu Mordecai proiectul final al pl�ngerii �i el m#a
�ntrebat �nc� o dat� dac� vreau s� merg mai departe. Pentru a m� proteja, era gata
s� renun�e complet la ac�iune. Vorbisem de c�teva ori despre asta. Puseser� chiar
la punct o strategie, prin care renun�am la procesul Burton, negociam un armisti�iu
cu Drake & Sweeney, pentru ca numele meu s� r�m�n� nep�tat, a�teptam un an s� se
lini�teasc� spiritele �i apoi strecuram cazul vreunui coleg din cealalt� parte a
ora�ului. Nu era o strategie potrivit�, a�a c� am renun�at la ea imediat.
Mordecai a semnat pl�ngerile �i am plecat �mpreun� la tribunal. El conducea
ma�ina, iar eu reciteam textul; cu c�t ne apropiam mai mult, cu at�t p�rea mai greu
�n m�inile mele.
Negocierile erau cheia succesului. Expunerea public� ar fi constituit o umilire
pentru Drake & Sweeney, firm� cu imense m�ndrii �i orgolii, ridicat� pe
credibilitate, servicii de calitate, �ncredere. Eu le cuno�team concep�iile,
personalitatea, cultul marilor avoca�i care nu gre�esc. Cuno�team ce nebunie
�nsemna s� fii considerat r�u, �n orice sens. Exista �i sentimentul de vinov�ie,
pentru c� acolo se c�tigau at�ia bani, ca �i dorin�a corespunz�toare de a#�i ar�ta
compasiunea fa�� de cei mai pu�in noroco�i.
Drake & Sweeney f�cuse un lucru r�u, de�i b�nuiam c� firma nu avea habar c�t de
grav era. �mi imaginam c� Braden Chance se ascundea, ca un la�, �n spatele u�ilor
�ncuiate, rug�ndu#se cu disperare s� treac� peste acest moment
Dar �i eu f�cusem un lucru r�u. Poate c�, �ntr#un punct anume, ne puteam pune
de acord. Dac� nu, Mordecai Green ar fi avut satisfac�ia de a prezenta cazul Burton
�n fa�a unui juriu prietenos, solicit�ndu#le sume foarte mari drept daune. Iar
firma ar fi avut satisfac�ia de a �mpinge p�n� la limit� cazul meu de furt
calificat; era o situa�ie la care nu doream s� m� g�ndesc.
Cazul Burton nu avea cum s� ajung� vreodat� la tribunal, �nc� mai g�ndeam ca un
avocat de la Drake & Sweeney. Ideea de a se confrunta cu un juriu districtual i#ar
fi �nsp�im�ntat. De la situa�ia penibil� de �nceput, ar fi ajuns s� caute cu
disperare cai de a#�i reduce pierderile.
Tim Claussen, coleg de colegiu cu Abraham, era reporter la Post. Ne a�tepta �n
fa�a biroului grefierului �i i#am dat o copie a pl�ngerii noastre. A citit#o �n
timp ce Mordecai completa originalul, pentru ca apoi s� ne pun� c�teva �ntreb�ri,
la care eram bucuro�i s�#i r�spundem, dar neoficial.
Tragedia familiei Burton devenea rapid o problem� politic� �i social� �n
District. Vina era aruncat� dintr#o parte �n alta, cu vitez� ame�itoare. Fiecare
�ef de departament din ora� blama pe altcineva. Consiliul municipal d�dea vina pe
primar, care acuza consiliul, dar �i Congresul. Unii membri de dreapta din Camer�
c�nt�riser� problem� suficient pentru a#l acuza pe primar, consiliul �i �ntregul
ora�.
Ideea de a arunca �ntreaga responsabilitate pe umerii unui grup de avoca�i albi
�i boga�i f�cea senza�ie. Claussen � un tip dur, caustic, obosit de at�ia ani de
jurnalism � nu reu�ea s�#�i domoleasc� entuziasmul.

Atacarea firmei Drake & Sweeney prin pres� nu m� deranja deloc. Firma stabilise
regulile, cu o s�pt�m�n� mai �nainte, c�nd suflase unui reporter c� fusesem
arestat. �l �i vedeam pe Rafter, cu banda lui de speciali�ti �n litigii cu tot,
c�z�nd de acord la masa de �edin�e c�, da, era perfect normal s� alerteze
mijloacele de informare �n leg�tur� cu arestarea mea; �i nu numai at�t, dar s� le
dea �i o fotografie dr�g�la�� a delincventului. Trebuia s� m� simt penibil, s� m�
umileasc�, s� m� fac� s� regret, s� m� for�eze s� scot la lumin� dosarul �i s� fac
tot ce doreau ei.
Le cuno�team mentalitatea, �tiam cum se joaca acest joc.
Nu m� deranja deloc s�#l ajut pe reporter.

30

Primire de clien�i la CCNV, de unul singur, dou� ore mai t�rziu. Clien�ii
st�teau r�bd�tori, a�eza�i pe podeaua din hol; unii aproape a�ipiser�, al�ii citeau
ziarul. Ernie, omul cu cheile, era nemul�umit de �nt�rzierea mea; avea �i el
programul lui. Mi#a deschis camera de primiri �i mi#a dat o list� cu numele a
treisprezece poten�iali clien�i. L#am strigat pe primul dintre ei.
Eram uimit cit de multe realizasem �ntr#o s�pt�m�n�. Intrasem �n cl�dire cu
c�teva minute mai �nainte, f�r� s�#mi fie team� c� a� putea fi �mpu�cat. �l
a�teptasem pe Ernie �n hol, f�r� s� m� g�ndesc c� s�nt alb. �mi ascultam clien�ii
r�bd�tor, dar eficient, pentru c� �tiam ce am de f�cut. �ncepusem s� ar�t a�a cum
cerea rolul; �mi l�sasem barb� de mai bine de o s�pt�m�n�, p�rul �mi c�dea u�or
peste urechi �i �ncepusem s� ar�t primele semne de neglijen��. Pantalonii kaki erau
�ifona�i �i haina albastr� mototolit�; cravata st�tea u�or sl�bit�. Pantofii Nike
ar�tau �nc� bine, dar se cam uzaser�. �mi mai lipsea o pereche de ochelari cu rama
de baga �i a� fi fost prototipul perfect al avocatului public.
Nu c� le#ar fi p�sat clien�ilor mei. Ei aveau nevoie de cineva care s�#i
asculte, �i asta era treaba mea. Lista a crescut p�n� la �aptesprezece �i mi#am
petrecut patru ore d�nd sfaturi. Am uitat de b�t�lia cu Drake & Sweeney, care se
profila la orizont. Am uitat de Claire, de�i, din p�cate, asta p�rea mai u�or. Am
uitat chiar �i de Hector Palma �i excursia mea la Chicago.
Dar nu puteam uita de Ruby Simon. Am reu�it, �ntr#un fel, s� leg fiecare nou
client de persoana ei. Nu eram �ngrijorat pentru siguran�a ei; supravie�uise �n
strad� mult mai mult dec�t a� fi putut eu s� o fac. Dar de ce s� fi p�r�sit o
camer� curat� de motel, cu televizor �i du�, ca s� o ia din nou prin ora�, �n
c�utarea ma�inii ei abandonate?
Era dependenta de droguri, acesta era adev�rul simplu, inevitabil. Drogul era
un magnet care o tr�gea �napoi �n strad�.
Dac� nu reu�eam s� o �in departe de ele, �nchis� �ntr#o camer� de motel, trei
nop�i la r�nd, cum puteam s� o ajut s� renun�e definitiv?
Decizia nu#mi apar�inea.

Rutina ultimelor ore ale dup�#amiezii a fost �ntrerupt� de un telefon de la

fratele meu mai mare, Warner. Se afla �n ora�, cu afaceri, o c�l�torie neprev�zut�,
m#ar fi sunat mai repede, dar nu mi#a g�sit noul num�r de telefon; �i, mai ales,
unde ne#am putea �nt�lni pentru cin�? Pl�tea el, mi#a spus �nainte de a#i r�spunde,
�i auzise de un local grozav numit Danny O's, unde un prieten de#al lui m�ncase
chiar cu o s�pt�m�n� mai �nainte � m�ncarea era fantastic�! Nu m� mai g�ndisem de
mult la o mas� costisitoare.
Eram de acord cu Danny O's. Era la mod�, avea succes, avea pre�uri piperate �i,
din p�cate, era tipic.
Am r�mas cu ochii pironi�i pe telefon mult timp dup� ce conversa�ia noastr� se
�ncheiase. Nu doream s� m� �nt�lnesc cu Warner, pentru c� nu doream s�#l ascult pe
Warner. Nu venise �n ora� cu afaceri, de�i asta se �nt�mpla cam o dat� pe an. Eram
foarte sigur c� �l trimiseser� p�rin�ii mei. Sufereau acolo, �n Memphis, �i durea
sufletul din cauza unui nou divor�, c�derea mea de pe scara social� �i �ntristase.
Wamer se ocupa �ntotdeauna de toate.
Ne#am �nt�lnit �n barul aglomerat de la Danny O's. �nainte de a#mi str�nge m�na
sau de a m� �mbr�i�a, s#a dat cu un pas �nd�r�t, pentru a#mi cerceta noua imagine.
Barba, p�rul, pantalonii kaki, totul.
� E�ti un adev�rat radical, mi#a spus, cu un amestec de umor �i sarcasm �n
propor�ii egale.
� M� bucur s� te v�d, am zis eu, �ncerc�nd s�#i ignor stilul teatral.
� E�ti cam slab, mi#a zis.
� Tu nu.
S#a b�tut cu palma peste p�ntece, ca �i cum kilogramele �n plus s#ar fi
strecurat la bord chiar �n cursul acelei zile. Am s� le dau jos, mi#a promis el.
Avea treizeci �i opt de ani, ar�ta bine �i �nc� suferea de orgoliu �n privin�a
formei sale fizice. Simplul fapt c� f�cusem un comentariu despre greutatea lui �n
plus era suficient pentru a#l convinge s� o dea jos �ntr#o lun�.
Warner era singur de trei ani. Femeile erau foarte importante pentru el. �n
timpul divor�ului se vorbise despre adulter, dar de ambele p�r�i.
� Ar�i grozav, i#am spus, �i era adev�rat. Costum de comand�, c�ma�� la fel.
Cravat� scump�. Aveam �i eu o debara plin� cu asemenea lucruri.
� �i tu la fel. A�a te �mbraci acum pentru munc�?
� De cele mai multe ori. Uneori renun� la cravat�.
A comandat dou� beri Heineken pe care le#am sorbit �n mul�ime.
� Ce mai face Claire? m#a �ntrebat el. Discu�iile preliminare se �ncheiaser�.
� Cred c� e bine. Am �nceput divor�ul, f�r� contesta�ii. Eu m#am mutat �n alt�
parte.
� E fericit�?
� Cred c� a fost u�urat� s� scape de mine. A� spune c� e mai fericit� acum,
dec�t cu o lun� �n urm�.
� �i#a g�sit pe altcineva?
� Nu cred, i#am r�spuns. Trebuia s� fiu atent, pentru c� o mare parte din
aceast� conversa�ie, dac� nu chiar toat�, avea s� le fie repetat� p�rin�ilor mei,
mai ales dac� existau motive scandaloase pentru divor�. Le#ar fi pl�cut s� dea vina
pe Claire �i, dac� ar fi avut impresia c� fusese prins� cu al�i b�rba�i, divor�ul
li s#ar fi p�rut logic.
� Dar tu?
� Nu. Mi#am �inut pantalonii pe mine.
� Atunci, de ce divor�ezi?
� Din multe motive. Prefer s� nu vorbesc iar despre ele.
Nu asta spera el. Divor�ul lui fusese unul ur�t, cu certuri teribile de ambele
p�r�i, pentru custodia copiilor. �mi �mp�rt�ise toate detaliile, p�n� �ntr#at�t
�nc�t devenea plictisitor. Acum dorea acela�i lucru de la mine.
� Te#ai trezit �ntr#o bun� zi �i ai hot�rit s� divor�ezi?
� Ai trecut �i tu prin asta, Warner. Nu e a�a de simplu.
�eful de sal� ne#a condus �n restaurant. Am trecut pe l�ng� o mas� la care
Wayne Umstead st�tea de vorb� cu doi b�rba�i pe care nu �i recuno�team. Umstead
fusese �i el ostatic, �mpreun� cu mine; pe el �l trimisese "Domnul" la u��, s�
aduc� m�ncarea �i el fusese cel care sc�pase, ca prin minune, de atingerea
glon�ului tr�g�torului de elit�. Nu m#a v�zut.
O copie a ac�iunii intentate de noi �i fusese �nm�nat� lui Arthur Jacobs,
pre�edintele comitetului executiv, la ora 11, �n timp ce eu m� aflam la CCNV.
Umstead nu era partener, a�a c� m� �ntrebam dac� �tie ceva despre ac�iune.
Era normal s� �tie. La �ntrunirile convocate �n grab� dup�#a#miaz�, �tirea
fusese anun�at� ca o bomba. Trebuia preg�tit� ap�rarea; trebuia dat ordinul de
atac; trebuia �ncercuit inamicul. Nici o vorb� celor din afara firmei. Aparent,
ac�iunea trebuia ignorat�.
Din fericire, Umstead nu putea vedea masa noastr�. M#am uitat �n jur, ca s� m�
asigur c� nici unul dintre b�ie�ii cei r�i nu se mai afl� �n restaurant. Warner a
comandat c�te un Martini, dar eu l#am refuzat. Pentru mine, doar ap�.
Pentru Warner, totul trebuia s� mearg� cu motoarele din plin. Munca,
distrac�ia, m�ncarea, b�utura, femeile, chiar c�r�ile �i filmele vechi. �ntr#un
r�nd, aproape �nghe�ase de frig, prins de viscol �n mun�ii peruvieni; alt� dat�,
fusese mu�cat de un �arpe veninos de ap�, pe c�nd f�cea scufund�ri subacvatice �n
Australia. Faza de adaptare de dup� divor� trecuse remarcabil de u�or, �n primul
r�nd pentru c� lui Warner �i pl�cea s� c�l�toreasc�, s� fac� alpinism �i s� alunece
pe coarda, �n gol, s� se lupte cu crocodilii �i s� alerge dup� femei la scar�
global�.
Ca partener �ntr#o mare firm� din Atlanta, avea o mul�ime de bani. Cheltuia o
mul�ime. Cina noastr� avea leg�tur� cu banii.
� Ap�? repet� el, sc�rbit. Fii serios. Ia ceva tare.
� Nu, am protestat eu.
Warner voia Martini �i apoi vin. Voia s� plecam t�rziu, pentru ca a doua zi s�
se scoale la patru diminea�� �i s�#�i av�nte, neobosit, degetele pe tastatura
computerului portabil, alung�ndu#�i mahmureala inerent� pentru o parte a zilei.
� F�t�l�ule, a morm�it el.
Eu st�team cu ochii pironi�i �n meniu. El se uita dup� toate fustele. A sosit
�i por�ia lui de b�utur� �i am comandat m�ncarea.
� Poveste�te#mi despre munca ta, m#a rugat, �ncerc�nd cu disperare s� dea
impresia c� �l intereseaz�.
� De ce?
� Pentru c� �mi imaginez c� e fascinant�.
� De ce spui asta?
� Ai renun�at la o avere. Trebuie s� fi avut un motiv al naibii de bun.
� Exist� motive suficient de bune pentru mine.
Warner pl�nuise �nt�lnirea noastr�. Avea un scop, o �int�, un destinatar �i un
plan cu ce anume trebuia s�#mi spun�, pentru a m� aduce unde dorea el. Nu eram prea
sigur unde anume.
� S�pt�m�na trecut� am fost arestat, i#am spus, ca s�#i distrag aten�ia.
Succesul era �i#a�a suficient de stresant.
� Ce#ai f�cut?!?
I#am povestit cele �nt�mplate, exagerind la maximum fiecare detaliu, pentru c�
eu �ineam conversa�ia sub control. Warner m#a criticat pentru furt, dar eu nu
�ncercam s� m� ap�r. Dosarul �nsu�i constituia o alt� problem� complicat�, pe care
nici unul dintre noi nu dorea s� o exploreze.
� A�adar, ai distrus toate pun�ile de �n�elegere dintre tine �i Drake &
Sweeney? m#a �ntrebat, �n timp ce m�ncam.
� Definitiv.
� C�t ai de g�nd s� te ocupi de interesul public?
� Abia am �nceput. S� fiu sincer, nu m#am g�ndit la final. De ce?
� C�t timp po�i lucra pe nimic?
� At�t c�t voi putea supravie�ui.
� Deci supravie�uirea este un etalon?
� Pentru moment. Care este etalonul t�u?
Era o �ntrebare ridicol�.
� Banul. C�t c�tig; c�t cheltuiesc; c�t pot pune deoparte, ca s� fac� pui,
�nc�t �ntr#o bun� zi s� am un morman de bani �i s� nu am de ce s�#mi fac griji
pentru nimic.
Nu era prima dat� c�nd �l auzeam vorbind astfel. L�comia lui neru�inat� trebuia
admirat�. Era o versiune ceva mai dur� dec�t ceea ce fuseser�m �nv�a�i �n
copil�rie. Munce�te din greu ca s� c�tigi foarte mult, �i societatea �n �ntregul ei
va profita din asta.
M� provoca la critici, iar eu nu aveam chef de lupt�. Era o lupt� f�r�
�nving�tori; nu putea duce dec�t la o remiz� penibil�.
� C�i bani ai? l#am �ntrebat.
Ca orice tip lacom, Warner, nenorocitul, era m�ndru de bog�ia lui.
� La patruzeci de ani, voi avea un milion de dolari �ngropa�i �n fonduri
mutuale. La patruzeci �i cinci, vor fi trei milioane. C�nd voi ajunge la cincizeci
de ani, vor fi zece. Atunci va fi momentul s� m� retrag. �tiam acele cifre pe
dinafar�. Marile firme de avocatur� erau la fel peste tot.
� Dar tu? m#a �ntrebat el, despic�nd cu cu�itul c�te o buc�ic� de came de pui.
� P�i, s� vedem. Am treizeci �i doi de ani �i am r�mas cu o sum� net� de cinci
mii de dolari, plus sau minus c�iva. La patruzeci �i cinci de ani, dac� muncesc din
greu �i str�ng ceva, s#ar putea s� ajung la zece mii. P�n� la cincizeci de ani, ar
trebui s� am vreo dou�zeci de mii �ngropa�i �n fonduri mutuale.
� O perspectiv� demn� de invidiat. Optsprezece ani de trai �n s�r�cie.
 � Tu nu �tii nimic despre s�r�cie.
� Poate c� �tiu. Pentru cei ca noi, s�r�cia �nseamn� un apartament ieftin, o
ma�in� la m�na a doua, cu t�bl�ria �nfundat� �i murdar�, haine proaste, nici urm�
de bani pentru a calatori �i a vedea lumea, nici vorb� de fond pentru pensie, nici
o plas� de siguran��, nimic.
� Perfect. Tocmai mi#ai demonstrat c� am dreptate. Nu �tii absolut nimic despre
s�r�cie. C�t c�tigi pe an?
� Nou� sute de mii.
� Eu c�tig treizeci de mii. Ce te#ai face dac� te#ar obliga cineva s� lucrezi
pentru treizeci de mii?
� M#a� sinucide.
� Te cred. Cred sincer c� ai lua o pu�c� �i �i#ai zbura creierii �nainte de a
fi nevoit s� lucrezi pentru treizeci de mii.
� Te �n�eli. A� lua pilule.
� La�ule!
� �n nici un caz n#a� lucra at�t de ieftin.
� Ah, de lucrat ai putea, ce nu ai putea ar fi s� tr�ie�ti numai cu at�ta.
� E acela�i lucru.
� Aici se vede diferen�a dintre noi, i#am spus.
� La naiba, e clar c� exist� o diferen��. Dar cum de am devenit at�t de
diferi�i, Michael? Acum o lun�, erai ca �i mine.
Acum, uit�#te la tine � por�i perciunii �ia caraghio�i �i haine uzate �i spui
tot felul de prostii despre servicii aduse oamenilor �i salvarea omenirii. Unde ai
gre�it?
Am respirat ad�nc �i am savurat umorul acelei �ntreb�ri. S#a relaxat �i el.
Eram prea civiliza�i ca s� ne cert�m �n public.
� E�ti un caraghios, s� �tii, mi#a spus el, aplec�ndu#se mult spre mine. Mai
aveai foarte pu�in �i ajungeai partener. E�ti inteligent �i talentat, singur, f�r�
copii. Ai putea ajunge la un milion pe an la v�rsta de treizeci �i cinci de ani.
Po�i face socoteala �i singur.
� Am �i f�cut#o, Warner. Mi#am pierdut dragostea de bani. Banul e ochiul
dracului.
� Ce original! S� te �ntreb ceva. Ce#ai s� faci dac� te treze�ti, s� zicem, la
�aizeci de ani, obosit de a mai salva omenirea, pentru c� oricum nu poate fi
salvat�. Nu tu acareturi, nu tu bani, nici firm�, nici partener, nici nevast� care
s� aduc� bani gra�i din neurochirurgie. Nu va mai fi nimeni pe urmele tale. Ce ai
s� te faci?
� P�i, m#am g�ndit la asta �i, apropo, am un frate mai mare �i putred de bogat.
Am s�#�i dau un telefon.
� Dac� voi fi murit?
� Trece#m� �n testament. Fratele r�t�citor.
Ne#am concentrat asupra m�nc�rii �i conversa�ia a �nceput s� l�ncezeasc�.
Warner era destul de arogant ca s� cread� c� o confruntare f�r� menajamente m#ar fi
readus la g�nduri mai bune. C�teva p�reri dure din partea lui, cu privire la
consecin�ele pasului gre�it pe care �l f�cusem �i gata, l�sam joaca asta de#a
s�r�cia �i m� hot�r�m s�#mi iau o slujb� ca lumea. Vorbesc eu cu el, parc� �l
auzeam spun�ndu#le p�rin�ilor mei.
Mai avea c�iva a�i �n m�nec�. M#a �ntrebat ce beneficii scotea Centrul legal
din strada 14. Destul de modeste, i#am r�spuns. Avea fonduri de pensii? Din c�te
�tiam eu, nu. Insista asupra ideii c� ar trebui s�#mi petrec numai vreo doi ani
salv�nd suflete, pentru ca apoi s� revin la lumea real�. I#am mul�umit.
Iar el mi#a oferit o minunat� sugestie � n#ar strica, poate, s�#mi g�sesc o
femeie potrivit�, dar cu bani, �i s� m� �nsor cu ea.
Ne#am luat r�mas#bun pe trotuarul din fa�a restaurantului. L#am asigurat c�
�tiu ce fac, c� m� voi descurca �i c� raportul dat de el p�rin�ilor trebuia s� fie
optimist.
� Nu#i speria, Warner. Spune#le c� totul e minunat pe aici.
� Sun�#m� dac� ajungi s� fl�m�nze�ti, a ripostat el, f�c�nd un efort s� par�
amuzat.
 I#am f�cut un semn cu m�na �i am plecat.

Pylon Grill era o cafenea deschis� toat� noaptea �n Foggy Bottom, �n apropiere
de Universitatea George Washington. Era un loc cunoscut printre insomniaci �i
maniacii �tirilor. Prima edi�ie din Post sosea �n fiecare sear�, chiar �nainte de
miezul nop�ii, iar cafeneaua era la fel de plin� ca un magazin de delicatese la ora
pr�nzului. Am cump�rat un ziar �i m#am a�ezat la bar � lucru ciudat, c�ci tot
restul celor prezen�i st�teau cu nasul �n ziar. Am fost uimit de t�cerea de la
Pylon. Ziarul Post abia sosise, cu numai c�teva minute �naintea mea, �i treizeci de
persoane erau ad�ncite �n citit, de parc� se declarase r�zboiul.
Articolul era �n stilul obi�nuit pentru Post. �ncepea pe prima pagin�, cu un
titlu scris cu litere groase, de#o �chioap�, �i continua pe pagina zece, unde
ap�reau �i fotografiile � figura lui Lontae, preluat� de pe pancartele de la
mitingul pentru dreptate, Mordecai, pe c�nd era cu zece ani mai t�n�r �i un alt
grup de trei, care avea s�#i umileasc�, �n mod sigur, pe domnii cu s�nge albastru
de la Drake & Sweeney. Figura lui Arthur Jacobs �n centru; fotografia de arest a
lui Tillman Gantry �n st�nga �i alta, la fel, cu DeVon Hardy, �n dreapta; acesta
din urm� era legat de articol numai pentru c� fusese evacuat �i ajunsese s� fie
ucis �ntr#o manier� demn� de �tirile din ziare.
Arthur Jacobs �i doi punga�i, doi delincven�i afro#americani cu c�te un num�r
micu� scris pe piept, alinia�i la egalitate pe pagina zece din Post.
Parc� �i �i vedeam, grupa�i �n birouri �i s�li de �edin�e, cu u�ile �ncuiate �i
telefoanele scoase din priz�, dup� ce toate �nt�lnirile fuseser� anulate. Trebuia
s�#�i preg�teasc� riposta, s� pun� la cale o sut� de strategii diferite, s�#�i
aduc� speciali�tii �n rela�ii publice. Era momentul lor de cump�n�.
Faxurile aveau s� �nceap� s� soseasc� foarte devreme. Copii ale imaginii acelui
trio aveau s� fie trimise birourilor de avocatur� din toat� �ara, de la un cap�t la
altul, �i fiecare mare firm� din lumea legilor corporative avea s� se distreze pe
s�turate.
Gantry p�rea teribil de amenin��tor �i m� �ngrozeam la g�ndul c� eram �n
disput� cu el.
Urma �i o poz� de#a mea, aceea�i pe care ziarul o folosise �n s�mb�ta dinainte,
c�nd anun�ase arestarea mea. Eram prezentat drept veriga de leg�tur� dintre firm�
�i Lontae Burton, de�i reporterul nu avea de unde s� �tie c� o �nt�lnisem �n
realitate.
Articolul era lung �i complet. �ncepuse cu evacuarea �i participan�ii
implica�i, inclusiv Hardy, care ap�ruse, �apte zile mai t�rziu, �n birourile firmei
Drake & Sweeney, unde luase ostatici � dintre care unul eram eu. De la mine, s#a
ajuns la Mordecai, apoi la moartea membrilor familiei Burton. Se vorbea despre
arestarea mea, de�i fusesem atent s�#i spun reporterului foarte pu�ine lucruri
despre dosarul aflat �n disput�.
Omul se �inuse de cuv�nt. Nu se d�deau nume, se f�cea referire numai la surse
bine informate. Nici eu n#a� fi putut scrie mai bine.
Nici un cuv�nt din partea nici unuia dintre p�r�i. Se p�rea c� reporterul se
str�duise prea pu�in, sau deloc, s� intre �n leg�tur� cu ei.

31

Warner m#a sunat la cinci diminea�a.

� E�ti treaz? m#a �ntrebat.
El se afla �n apartamentul s�u de la hotel, plin de nervi; d�dea cu pumnii �n
pere�i �i avea zeci de comentarii �i �ntreb�ri despre proces. Citise ziarele.
�ncerc�nd s�#mi p�strez locul cald �n sacul de dormit, l#am ascultat
spun�ndu#mi cum anume s� procedez �n acest caz. Wamer era specialist �n litigii, pe
deasupra �i unul foarte bun, �i provocarea procesului Burton era prea mare ca s�#i
poat� rezista. Nu cerusem o sum� suficient� ca daune � nu ajungeau zece milioane.
Cu un juriu bine ales, �ansele erau nelimitate. Ah, ce mult ar fi dorit s�#�i
�ncerce chiar el for�ele! Dar Mordecai? Era avocat pledant?
Dar onorariul? Cu siguran�� c� aveam un contract pentru patruzeci la sut�.
Poate c� totu�i mai exista o speran�� pentru viitorul meu.
� Zece la sut�, i#am r�spuns, pe �ntuneric.
� Cee?! Zece la sut�! Ai �nnebunit?
� S�ntem o firm� nonprofit, am �ncercat s�#i explic, dar nu m� asculta. M�
blestema pentru c� nu s�nt mai lacom.
Dosarul era o mare problema, spunea el, ca �i cum noi nici nu ne g�ndiser�m la
asta.
� �i po�i demonstra cazul f�r� ajutorul dosarului?
� Da.
Se umfla de r�s v�z�ndu#l pe b�tr�nul Jacobs �n ziar, cu c�te un delincvent de
fiecare parte. Cursa lui spre Atlanta decola peste dou� ore. La nou� va fi la
birou. Abia a�tepta s� arate pozele tuturor. Se g�ndea s� le transmit� imediat pe
coasta de vest, prin fax.
A �nchis telefonul �n mijlocul unei propozi�ii.
Dormisem trei ore. M#am r�sucit de pe o parte pe alta, de c�teva ori, dar n#am
mai putut adormi la loc. Prea multe schimb�ri avuseser� loc �n via�a mea pentru a
mai putea s� m� odihnesc lini�tit.
Am f�cut un du� �i am ie�it, oprindu#m� s� beau cafele cu pakistanezii p�n� la
r�s�ritul soarelui �i apoi am cump�rat fursecuri pentru Ruby.
Dou� ma�ini necunoscute erau parcate la col�ul dintre str�zile 14 �i Q, �n
apropiere de biroul nostru. Am trecut cu ma�ina pe l�ng� ele la �apte �i jum�tate,
reduc�nd viteza, �i instinctul mi#a �optit s� trec mai departe. Ruby nu se afla pe
treptele de la intrare.
Dac� Tillman Gantry avea impresia c� violen�a �l putea ajuta la ap�rarea �n
proces, n#ar fi ezitat s� se foloseasc� de ea. Mordecai m� avertizase, de�i nu mai
era nevoie de avertismente. L#am sunat acas� �i i#am spus ce v�zusem. El sosea la
birou la opt �i jum�tate �i am convenit s� ne �nt�lnim la acea or�. Mi#a promis c�
o va anun�a chiar el pe Sofia. Abraham era plecat din ora�.

De dou� s�pt�m�ni, m� concentram �n primul r�nd asupra procesului. Existaser�

destule alte lucruri care s�#mi distrag� aten�ia � Claire, mutarea de acas�,
perspectivele unei noi cariere � dar cazul �mpotriva lui RiverOaks �i a fostei mele
firme nu#mi ie�ise nici o clip� din minte. Exista un anume entuziasm care preceda
depunerea pl�ngerii �n orice caz major, dup� care urma o respira�ie ad�nc� �i o
pl�cut� stare de lini�te, dup� ce bomba �i lovea �inta �i praful se a�ternea.
Gantry nu ne#a omor�t �n acea zi, dup� ce depuseser�m pl�ngerea �mpotriva lui
�i a celorlal�i doi p�r�i. Biroul ar�ta normal. Telefoanele nu sunau mai des dec�t
de obicei. Num�rul clien�ilor era acela�i. Dup� ce problema procesului fusese,
pentru moment, rezolvat�, puteam s� m� concentrez mai u�or asupra celorlalte
cazuri.
�mi puteam imagina panica din holurile �mbr�cate �n marmur� ale firmei Drake &
Sweeney. Nimeni nu z�mbea, nimeni nu st�tea la b�rf� l�ng� ma�ina de cafea, nu se
spuneau glume �i nu se vorbea despre sport pe culoare. Atmosfera era, cu siguran��,
mai sumbr� dec�t la pompele funebre.
�n sec�ia antitrust, cei care m� cuno�teau bine puteau fi mai �ngrijora�i dec�t
al�ii. Polly aborda, probabil, o atitudine stoic�, deta�at� �i ve�nic eficient�.
Rudolph nu ie�ea, desigur, din birou dec�t pentru �edin�ele cu �efii mai m�ri.
Singurul aspect trist al distrugerii reputa�iei sutelor de avoca�i de acolo era
acela c� marea majoritate dintre ei, nu numai c� nu �tiau nimic despre jocul
murdar, dar nici nu cuno�teau faptele. Nim�nui nu#i p�sa ce se �nt�mpl� �n sec�ia
de imobiliare. Pu�ini �l cuno�teau pe Braden Chance. Eu �nsumi lucrasem acolo c�iva
ani buni �nainte de a#l �nt�lni, �i atunci numai pentru c� �l c�utasem. �mi p�rea
r�u pentru cei nevinova�i � avoca�ii din alte timpuri, care puseser� pe picioare o
mare firm� �i de la care avuseser�m multe de �nv�at; colegii mei de genera�ie, care
duceau mai departe tradi�ia excelen�ei; nou#veni�ii care, trezindu#se, aflaser� c�
stimatul lor patron era, �ntr#un fel, responsabil pentru moartea nedreapt� a unor
oameni.
Dar nu aveam nici un fel de �n�elegere pentru Braden Chance, Arthur Jacobs �i
Donald Rafter. Au vrut s� m� distrug�. Las�#i s� transpire �i ei.

Megan s#a �ntrerupt din rigorile impuse de men�inerea ordinii �ntr#o cl�dire cu
optzeci de femei f�r� ad�post �i am pomit �ntr#un scurt drum cu ma�ina prin zona de
nord#vest. Ea nu avea idee unde locuia Ruby �i, de fapt, nici nu ne a�teptam s� o
g�sim. Totu�i, era un motiv bun pentru a ne petrece c�teva minute �mpreun�.
� Nu e ceva neobi�nuit, mi#a spus ea, �ncerc�nd s� m� lini�teasc�. De regul�,
oamenii str�zii s�nt imprevizibili, mai ales dac� s�nt dependen�i de droguri.
� Ai mai v�zut astfel de cazuri?
� Am v�zut tot ce se poate vedea. Cu timpul, �nve�i s� nu te mai consumi. C�nd
un client de#al t�u renun�� la drog, �i g�se�te un apartament �i o slujb�, spui o
mic� rug�ciune de mul�umire. Dar nu trebuie s� te entuziasmezi prea mult, pentru c�
ap�re o alt� Ruby �i �i r�scole�te sufletul. S�nt mai multe v�i dec�t mun�i.
� Cum reu�e�ti s� nu ajungi la disperare?
� Cape�i putere de la clien�i. S�nt oameni remarcabili. Majoritatea s#au n�scut
f�r� rug�ciune �i f�r� noroc, �i totu�i supravie�uiesc. Se �mpiedic� �i cad, dar se
ridic� �i �ncearc� din nou.
La trei str�zi distan�� de centru, am trecut pe l�ng� un garaj de ma�ini
avariate. Un c�ine mare, col�os, cu lan� la g�t p�zea intrarea. Nu#mi propusesem
s�#mi v�r nasul printre ma�ini vechi �i ruginite, iar c�inele s#a decis s� r�m�n�
calm. Ne g�ndeam c� Ruby locuia �n zona dintre Centrul de pe strada 14 �i Naomi's,
pe strada 10, �n apropiere de strada L, pe undeva �ntre Logan Circle �i pia�a Mount
Vernon.
� Dar nu se �tie niciodat�, a continuat Megan. M� mir� mereu c�t de rapid se
deplaseaz� oamenii ace�tia dintr#un loc �n altul. Au timp suficient �i unii merg pe
jos kilometri �ntregi.
Ne uitam la oamenii str�zii. Cercetam atent fiecare cer�etor pe l�ng� care
treceam, reduc�nd viteza. Am mers pe jos prin parcuri, ne#am uitat dup� vagabonzi,
le#am aruncat c�te un b�nu� �n can�, sper�nd s� vedem pe cineva cunoscut. N#am avut
noroc.
Am l�sat#o pe Megan la Naomi's �i i#am promis s� o sun mai t�rziu, dup�#amiaz�.
Ruby devenise o minunat� scuz� pentru a p�stra leg�tura.

Congresmanul reprezenta Indiana de cinci legislaturi, era republican �i se

numea Burkholder; avea o locuin�� �n Virginia, dar �i pl�cea s� alerge, c�tre
sear�, �n jurul dealului Capitoliului. Echipa lui a informat presa c� face du� �i
se schimb� �ntr#una dintre acele s�li de gimnastic� rar folosite, construite de
membrii Congresului �n propriul lor beneficiu, la subsolul unei cl�diri#anex� a
Camerei.
Ca membru al Camerei, Burkholder era doar unul dintre cei 435; a�adar, virtual
necunoscut la Washington, de�i se afla acolo de zece ani. Era relativ ambi�ios,
excesiv de curat, s�n�tos tun �i avea patruzeci �i unu de ani. Lucra �n comisia
pentru agricultur� �i conducea un subcomitet pentru finan�e.
Burkholder a fost �mpu�cat miercuri, c�tre sear�, �n apropiere de gara Union,
pe c�nd alerga de unul singur. Era �mbr�cat �n trening � nu avea portofel, nici
bani, nici buzunare �n care s� duc� obiecte de valoare. P�rea s� nu existe nici un
motiv. D�duse peste cineva pe strad�, probabil se ciocniser�, sau se loviser�, sau
se rostiser� cuvinte grele, �i asupra lui se tr�sese de dou� ori. Unul nici nu l#a
atins, cel�lalt a p�truns prin bra�ul st�ng, a rico�at �n um�r �i s#a oprit foarte
aproape de g�t.
Atacul s#a petrecut cur�nd dup� l�sarea �ntunericului, pe trotuarul unei str�zi
pline de ma�inile naveti�tilor �nt�rzia�i. Existau patru martori �i to�i l#au
descris pe agresor ca fiind un b�rbat negru, aparent vagabond. O descriere aproape
generic�. Respectivul tip disp�ruse �n noapte �i, p�n� c�nd primul navetist a
apucat s� opreasc� ma�ina, s� coboare �i s� alerge �n ajutorul lui Burkholder, omul
cu arma disp�ruse.
Congresmanul a fost dus de urgen�� la spitalul George Washington, unde glon�ul
a fost extras dup� o opera�ie care a durat dou� ore; starea s�n�t�ii lui a fost
declarat� stabil�.
Trecuser� mul�i ani de c�nd nu se mai �nt�mplase ca un membru al Congresului s�
fie �mpu�cat la Washington. Unii erau agresa�i, f�r� efecte permanente. Agresiunile
ofereau victimelor prilejul de a tuna �i a fulgera �mpotriva crimei, a lipsei
adev�ratelor valori �i a declinului general; vina era, bine�n�eles, aruncat� pe
umerii partidului rival.
Burkholder nu putea tuna �i fulgera la unsprezece seara, c�nd am v�zut �tirea
la televizor. A�ipisem �n scaun, citind �i urm�rind un meci de box. Nu prea
fuseser� �tiri �n ziua aceea, p�n� �n clipa �n care Burkholder a fost �mpu�cat.
Redactorul de �tiri a anun�at evenimentul cu r�suflarea t�iat�, oferind c�teva
informa�ii generale, �n timp ce poza lui Burkholder a ap�rut pe fundal. A urmat o
secven�� �n direct de la spital, unde un reporter tremura de frig �n fa�a intr�rii
sec�iei de urgen��, pe unde Burkholder intrase cu patru ore mai devreme. Pe fundal
se vedea o ambulan�� cu luminile aprinse �i, cum nu putea s� arate s�nge sau un
cadavru, pentru satisfac�ia privitorilor, �ncerca s� dea informa�iei o tent� de
senza�ional.
Opera�ia a decurs bine, a anun�at reporterul. Starea s�n�t�ii lui Burkholder
era stabil� �i congresmanul se odihnea. Doctorii f�cuser� o declara�ie public� �n
care, de fapt, nu spuneau nimic. Mai devreme, c�iva dintre colegii de Camer� se
gr�biser� s� ajung� la spital �i reporterul reu�ise, cumva, s�#i conving� s� apar�
�n fa�� camerei de filmat. Trei dintre ei st�teau grupa�i �i to�i ar�tau suficient
de gravi �i tri�ti, de�i via�a lui Burkholder nu fusese nici o clip� �n pericol.
Mijeau ochii din cauza reflectoarelor �i se purtau de parc� se produsese o invazie
major� �n vie�ile lor private.
Nu mai auzisem de nici unul dintre ei. κi exprimau �ngrijorarea pentru colegul
lor �i prezentau o situa�ie mult mai grav� a acestuia dec�t doctorii. F�r� s� le
cear� nimeni, �i#au dat cu p�rerea despre declinul general al ora�ului Washington.
A urmat �nc� un reportaj �n direct de la scena atacului. Un alt reporter
caraghios se afla exact pe locul atacului, acolo unde c�zuse victima, iar acum
�ntr#adev�r era ceva de v�zut. Se z�rea o pat� de s�nge, spre care femeia ar�ta cu
gesturi dramatice, chiar acolo! S#a l�sat pe vine, aproape ating�nd asfaltul, �n
cadru a ap�rut un poli�ist, oferind un sumar vag al celor �nt�mplate.
Reportajul se transmitea �n direct, �i totu�i, �n fundal, clipeau becurile
ro�ii �i albastre ale ma�inilor de poli�ie; eu le#am observat, reporterul nu.
Se preg�teau de "cur�enie". Poli�ia din District ie�ise cu toate for�ele pentru
a#i str�nge pe oamenii str�zii �n ma�ini �i camionete �i pentru a#i duce, apoi, �n
alt� parte. Toat� noaptea au cur�at dealul Capitoliului, arest�nd pe oricine era
prins dormind pe o banc�, st�nd �n parc, cer�ind pe trotuar � oricine care p�rea s�
nu aib� unde st�. �i acuza de vagabondaj, murd�rirea ora�ului, be�ie �n public,
cer�it.
Nu to�i au fost aresta�i �i du�i la �nchisoare. Dou� camionete pline au fost
duse pe Rhode Island, �n zona de nord#est; pasagerii au fost l�sa�i �ntr#o parcare
din apropierea unui centru comunitar unde se servea sup� toat� noaptea. O alt�
camionet�, cu unsprezece persoane, a oprit la Misiunea Calvarului de pe strada T,
la cinci str�zi distan�� de biroul nostru. Cei re�inu�i aveau de ales: ori ajung la
�nchisoare, ori �i v�d de drum. Camioneta s#a golit imediat.

32

Am jurat s�#mi cump�r un pat. Pierdeam prea mult somn chinuindu#m� pe podea,
�ncerc�nd s� demonstrez ceva � nim�nui altcuiva �n afar� de mine. Pe �ntuneric, cu
mult �nainte de ivirea zorilor, �n sacul meu de dormit, am promis c� voi g�si ceva
mai moale pe care s� dorm. �n afar� de asta, m� �ntrebam pentru a mia oar� cum
supravie�uiau cei care dormeau pe trotuar.
La Pylon Grill era cald �i lume mult�, un nor de fum se ridica pu�in deasupra
meselor, iar aroma boabelor de cafea aduse din toat� lumea te �nt�mpina �nc� de la
u��. Ca de obicei, la 4.30, localul era plin de amatorii de �tiri.
Burkholder era omul momentului. Figura lui ap�rea pe prima pagin� din Post,
al�turi de mai multe articole despre el, despre atac, despre investiga�iile
poli�iei. Nimic despre "cur�enie". �tiam c� Mordecai m� va pune la curent cu
detaliile, ceva mai t�rziu.
�n sec�iunea Metro m� a�tepta o surpriz� pl�cut�. Tim Claussen �i luase
misiunea �n serios. Procesul intentat de noi �l inspira.
�ntr#un articol �ntins, f�cea un portret al fiec�rui p�r�t �n parte, �ncep�nd
cu RiverOaks. Compania avea dou�zeci de ani vechime, proprietatea unui grup de
investitori priva�i, dintre care unul era Clayton Bender, agent de v�nz�ri
imobiliare de pe coasta de est, cu fonduri despre care se zvonea c� ajung la dou�
sute de milioane. Fotografia lui Bender era prezentat� al�turi de articol, al�turi
de o alta, a sediului corpora�iei din Hagerstown, Maryland. �n dou�zeci de ani,
compania construise unsprezece cl�diri de birouri �n zona D.C., al�turi de
numeroase centre comerciale �n suburbiile din Baltimore �i Washington. Valoarea
propriet�ilor sale era estimat� la trei sute cincizeci de milioane. Avea �i ceva
datorii bancare, al c�ror nivel nu putea fi estimat.
Era reluat�, cu detalii minu�ioase, povestea proiectului de construc�ie a
centrului po�tal de mesagerie din nord#estul ora�ului. �n continuare, aten�ia
autorului se �ndrepta asupra firmei Drake & Sweeney.
Deloc surprinz�tor, nu aveau nici o surs� de informare din interiorul firmei.
Telefoanele nu fuseser� returnate. Claussen d�dea informa�iile de baz� �
dimensiuni, istoric, c�iva �nv��cei celebri. Se prezentau dou� diagrame, am�ndou�
preluate dup� revista U.S. Law# una dintre ele d�dea o list� a firmelor de
avocatur� din �ar�, �n func�ie de m�rime, cealalt� � un top alc�tuit pe baza
veniturilor medii ob�inute, �n compensa�ii, de partenerii firmelor, cu un an
�nainte. Cu opt sute de avoca�i, Drake & Sweeney era a cincea ca m�rime, iar la
c�tigul lor de nou� sute zece mii cinci sute dolari, partenerii se clasau pe locul
al treilea.
Oare renun�asem la at�t de mul�i bani?
Ultimul membru al acestui nepotrivit trio era Tillman Gantry, iar via�a sa
plin� de evenimente u�ura investiga�ia jurnalistic�. Poli�i�tii vorbeau despre el.
Un fost tovar� de celul� din �nchisoare �l ridica �n sl�vi. Un pastor oarecare din
nord#est spunea c� Gantry ridicase panouri de baschet pentru copiii s�raci. O fost�
prostituat� �i amintea de b�t�ile primite de la el. Gantry ac�iona prin dou�
corpora�ii � TAG �i Gantry Group � �i, prin intermediul acestora, de�inea trei
parc�ri pentru ma�ini uzate, dou� mici centre comerciale, un bloc de locuin�e unde
dou� persoane fuseser� �mpu�cate mortal, �ase duplexuri cu apartamente de
�nchiriat, un bar unde o femeie fusese violat�, un magazin video �i numeroase
parcele neconstruite, cump�rate de la stat aproape pe degeaba.
Dintre cei trei acuza�i, Gantry era singurul care dorea s� vorbeasc�.
Recuno�tea c� pl�tise unsprezece mii de dolari pentru depozitul din Florida Avenue,
�n iunie trecut �i �l v�nduse lui RiverOaks pe 31 ianuarie, pentru dou� sute de mii
de dolari. Cl�direa nu putea fi folosit�, dar terenul pe care se afla valora mult
mai mult dec�t unsprezece mii de dolari. De asta �l cump�rase.
Depozitul atr�gea mereu vagabonzii, spunea el. De fapt, fusese obligat s�#i
alunge chiar el. Nu le luase niciodat� chirie �i nu avea habar de unde pornise
acest zvon. Avea destui avoca�i �i inten�iona s� preg�teasc� o ap�rare f�r� cusur.
Numele meu nu era men�ionat �n articol. Nu se spunea nimic despre DeVon Hardy
�i drama ostaticilor �i doar foarte pu�in despre Lontae Burton �i acuza�iile
prezentate �n pl�ngere.
Pentru a doua zi la r�nd, vechea �i venerabila firm� Drake & Sweeney era
acuzat� de conspira�ie, al�turi de un fost proxenet. De fapt, tonul articolului
f�cea din avoca�i ni�te delincven�i mai r�i dec�t Tillman Gantry.
Pentru ziua urm�toare se promitea un alt episod � o privire asupra vie�ii
triste duse de Lontae Burton.
 C�t timp avea s� mai permit� Arthur Jacobs ca draga lui firm� s� fie t�r�t� �n
noroi? Era o �int� foarte u�oar�. Ziarul Post putea fi tenace. Se vedea c�
reporterul nu st� degeaba nici o clip�. Un articol decurgea din altul.

Era nou� �i dou�zeci c�nd am ajuns, �nso�it de avocatul meu, la cl�direa Cari
Moultrie, la intersec�ia dintre strada 6 �i Indiana, �n centrul ora�ului. Mordecai
�tia unde mergem. Eu nu mai fusesem niciodat� �n apropierea cl�dirii Moultrie,
sediul de desf�urare a proceselor civile �i penale din District. Coada se forma
afar�, la intrarea principal� �i se mi�ca greu, c�ci avoca�ii, speciali�tii �n
litigii �i delincven�ii erau perchezi�iona�i �i trebuiau s� treac� prin detectorul
de metale, �n�untru �nt�lneai o adev�rat� gr�din� zoologic� � un hol plin de oameni
ner�bd�tori �i alte culoare pe patru etaje, de unde se intra �n s�lile de judecat�.
Onorabilul Norman Kisner prezida Curtea la primul etaj, camera 114. �n
registrul de la intrare, numele meu era trecut la rubrica "Prima �nf�i�are". Al�i
unsprezece delincven�i �mp�r�eau boxa cu mine. �n�untru, banca jura�ilor era goal�;
o mul�ime de avoca�i mi�unau peste tot. Mordecai a disp�rut pe u�a din spate, iar
eu am luat loc �n r�ndul al doilea. Am deschis o revist�, �ncerc�nd s� par c�t se
poate de plictisit de situa�ie.
� Bun� diminea�a, Michael, am auzit un glas dinspre culoarul de trecere. Era
Donald Rafter, str�ng�ndu#�i servieta cu ambele m�ini. �n spatele lui era un tip de
la litigii, al c�rui nume nu mi#l aminteam.
Am dat din cap �i am reu�it s� rostesc, la r�ndul meu:
� Bun�.
S#au �ndep�rtat �i s#au a�ezat de cealalt� parte a s�lii. Reprezentau victimele
�i, �n aceast� calitate, aveau dreptul s� fie prezen�i la fiecare faz� de
procedur�.
Era vorba doar de prima �nf�i�are! Trebuia s� stau �n picioare �n fa�a
judec�torului la citirea acuza�iilor. Trebuia s� m� declar nevinovat, s� fiu l�sat
�n pace, �n baza cau�iunii, �i s� plec. Ce c�uta Rafter acolo?
R�spunsul a venit cu greu. Fixam paginile revistei, m� chinuiam s� r�m�n
perfect calm �i, �n cele din urm�, mi#am dat seama c� prezen�a lui acolo era doar o
aducere#aminte. Firma considera c� furtul era o problem� serioas� �i aveau de g�nd
s� m� h�ituiasc� p�n� �n ultima clip�. Rafter era cel mai �mecher �i cel mai r�u
dintre to�i speciali�tii �n litigii. Se a�teptau s� tremur de fric� numai la
vederea lui �n sala de judecat�.
La nou� �i jum�tate, Mordecai a reap�rut din spatele b�ncii �i mi#a f�cut semn
s�#l urmez. Judec�torul a�tepta �n biroul s�u. Mordecai m#a prezentat �i ne#am
a�ezat to�i trei �n jurul unei m�su�e, pentru o discu�ie neprotocolar�.
Judec�torul Kisner avea cel pu�in �aptezeci de ani, p�rul grizonat �i v�lvoi �i
o barb� �nc�run�it�, ne�ngrijit�; ochii c�prui aruncau fl�c�ri c�nd vorbea. �l
cuno�tea de mult� vreme pe avocatul meu.
� Tocmai �i spuneam lui Mordecai, a �nceput el d�nd din m�n�, c� acesta este un
caz cu totul neobi�nuit.
Am �nclinat capul, �n semn de aprobare. �i pentru mine era neobi�nuit.
� �l cunosc pe Arthur Jacobs de treizeci de ani. De fapt, cunosc o mul�ime
dintre avoca�ii de acolo. S�nt avoca�i buni.
Avea dreptate. Firma �i angaja pe cei mai buni �i �i preg�tea pe m�sura. Eram
jenat de faptul c� magistratul meu de caz avea asemenea admira�ie fa�� de victime.
� E greu de evaluat furtul unui dosar din biroul unui avocat, cel pu�in pentru
moment. Nu s�nt dec�t ni�te h�rtii, nimic care s� aib� valoare pentru altcineva
dec�t acel avocat. Nu �i#ar folosi la nimic dac� ai �ncerca s�#l vinzi �n strad�.
Nu te acuz c� l#ai furat, sper c� m� �n�elegi.
� Da, �n�eleg.
Nu eram sigur dac� lucrurile st�teau sau nu a�a, dar doream s� continue.
� S� presupunem c� ai dosarul �i s� presupunem c� l#ai luat de la firm�. Dac�
�l dai �napoi acum, sub supravegherea mea, voi fi �nclinat s�#i stabilesc valoarea
la ceva mai pu�in de o sut� de dolari. Ar fi, desigur, vorba de o ofens� adus�
firmei �i totul s#ar putea rezolva doar cu c�teva formalit�i.
 Desigur, ar trebui s� fii de acord s� nu �ii seama de nici una dintre
informa�iile cuprinse �n dosar.
� Dar dac� nu#l dau �napoi? E tot o presupunere, se �n�elege.
� Atunci devine mult mai valoros. R�m�ne acuza�ia de furt calificat �i cu ea se
ajunge la proces. Dac� procurorul �i demonstreaz� cazul, iar juriul te g�se�te
vinovat, r�m�ne la latitudinea mea s� decid condamnarea.
Fruntea �ncruntat�, privirea dur� �i tonul vocii lui l�sau s� se �n�eleag� c�
era de preferat s� evit condamnarea.
� �n plus, dac� juriul te g�se�te vinovat de furt calificat, �i pierzi licen�a
de avocat.
� Da, domnule judec�tor, am spus, cople�it.
Mordecai nu participa la discu�ie; t�cea �i asculta totul cu mare aten�ie.
� Spre deosebire de majoritatea cazurilor din registrul meu, aici timpul este
foarte important, a continuat Kisner. Litigiul civil poate pretinde cunoa�terea
con�inutului dosarului. Admiterea lui ca prob� va fi decis� de un alt judec�tor,
�ntr#o alt� sal�. A� dori s� rezolv�m problema penal� �nainte de a se ajunge prea
departe �n procesul civil. Din nou, pre#supun�nd c� ai dosarul.
� C�t de cur�nd? l#a �ntrebat Mordecai.
� Cred c� dou� s�pt�m�ni s�nt suficiente pentru a lua o decizie.
Am fost cu to�ii de acord c� termenul de dou� s�pt�m�ni era rezonabil. �mpreun�
cu Mordecai m#am �ntors �n sala de judecat�, unde am mai a�teptat �nc� o or� �n
care nu s#a �nt�mplat nimic.
Tim Claussen de la Post a sosit �n acela�i timp cu un grup de avoca�i. Ne#a
v�zut �n sal�, dar nu s#a aventurat p�n� la noi. Mordecai m#a l�sat singur �i, p�n�
la urm�, a reu�it s�#l prind� �ntr#un col�. I#a explicat c� �n sal� se aflau doi
avoca�i de la Drake & Sweeney, Donald Rafter �i �nc� unul �i c� poate aveau ceva de
spus presei.
Claussen i#a atacat imediat. Auzeam voci din spate, de pe banca pe care Rafter
�i pierduse timpul p�n� atunci. Au ie�it din sal� �i �i#au continuat cearta pe hol.
Prezentarea mea �n fa�a judec�torului Kisner a fost scurt�, a�a cum m�
a�teptam. M#am declarat nevinovat, am semnat ni�te formulare �i am plecat �n grab�.
Rafter nu se vedea nic�ieri.

� Ce ai discutat cu Kisner p�n� la venirea mea? l#am �ntrebat pe Mordecai,

�ndat� ce am ajuns �n ma�in�.
� Acelea�i lucruri pe care �i le#a spus �i �ie.
� E un tip dur.
� E un judec�tor bun, dar a fost mul�i ani avocat. Criminalist, �i �nc� unul
dintre cei mai buni. Nu are pic de mil� pentru un avocat care fur� dosarele altuia.
� C�t a� primi, dac� a� fi condamnat?
� Nu mi#a spus. Dar ai ajunge la �nchisoare.
A�teptam la semafor. Din fericire, la volan m� aflam eu.
� �n regul�, domnule avocat, i#am spus. Ce facem acum?
� Avem dou� s�pt�m�ni. S� nu ne gr�bim. Nu e momentul s� lu�m decizii.

33

Edi�ia de diminea�� a ziarului Post cuprindea dou� articole puse �n prim plan
�i acompaniate de fotografii.
Primul era cel promis �n edi�ia anterioar� � o relatare �n detaliu a vie�ii
tragice a lui Lontae Burton. Bunica ei era sursa principal� de informa�ii, de�i
reporterul mai luase leg�tura cu dou� m�tu�i, un fost patron, un asistent social,
un fost profesor, mama ei �i cei doi fra�i din �nchisoare. Cu agresivitatea sa
obi�nuit� �i un buget nelimitat, ziarul reu�ea de minune s� adune faptele de care
noi aveam nevoie pentru proces. La na�terea lui Lontae, mama ei avea �aptesprezece
ani; fata era a doua din trei copii, rod al c�s�toriilor cu trei so�i diferi�i,
de�i maic�#sa refuzase s�#i dea vreun am�nunt despre tat�l ei. Crescuse �n mizeria
cartierelor din nord#est ale ora�ului, mut�ndu#se dintr#un loc �n altul �mpreun� cu
mama bolnav� �i locuind, din c�nd �n c�nd, cu bunica �i m�tu�ile ei. Maic�#sa
ajungea mereu la �nchisoare �i Lontae renun�ase la �coal� dup� clasa a �asea. Din
acel moment, via�a ei nefericit� devenise previzibil�. Droguri, b�ie�i, bande,
delicte minore � via�a periculoas� a str�zii. F�cea tot felul de munci pl�tite la
salariul minim, dovedindu#se total nedemna de �ncredere.
Registrele poli�iei spuneau mult despre ce se �nt�mplase: fusese arestat� la
paisprezece ani pentru furt din magazine, trecuse prin tribunalul pentru minori.
Trei luni mai t�rziu, fusese arestat� din nou, pentru be�ie �n public, ajung�nd din
nou la tribunalul pentru minori. La cincisprezece ani, de�inere de droguri,
tribunalul pentru minori. Aceea�i acuza�ie, �apte luni mai t�rziu. Arestat� pentru
prostitu�ie, la dou� luni dup� na�terea lui Ontario, condamnat�, nu fusese �nchis�.
Na�terea gemenilor, Alonzo �i Dante, la dou�zeci de ani, tot la Municipal, tot cu
tat�l necunoscut. Urmase Temeko, feti�a cu scutecul ud, n�scut� pe c�nd Lontae avea
dou�zeci �i unu de ani.
�n tot acest trist epitaf, ap�rea o raz� de speran��. Lontae nimerise la Casa
Fecioarei, un a�ez�m�nt de zi pentru femei, similar cu cel de la Naomi's, unde
�nt�lnise o asistent� social� pe nume Nell Cather. Doamna Cather era citat� pe larg
�n articol.
Conform versiunii ei despre ultimele luni din via�a lui Lontae, fata era
hot�r�t� s� termine cu vagabondajul �i s�#�i limpezeasc� via�a. �ncepuse, cu mare
entuziasm, s� ia pilule anticoncep�ionale, oferite de Casa Fecioarei. Dorea cu
disperare s� renun�e la droguri �i alcool. Participa la �ntrunirile AA/NA de la
centru �i lupta cu mare curaj �mpotriva dependen�ei, de�i nu reu�ea niciodat� s�
r�m�n� complet treaz�. A �nv�at rapid s� citeasc� �i visa s� ob�in� o slujb� cu
salariu constant, pentru a#�i �ntre�ine mica familie.
�n cele din urm�, doamna Cather �i g�sise o slujb�; despacheta produsele
dintr#un mare magazin de b�c�nie; lucra dou�zeci de ore pe s�pt�m�n� �i primea 4,75
dolari pe or�. N#a lipsit niciodat� de la lucru.
�ntr#o zi, �n toamna trecut�, �i �optise lui Nell Cather c� g�sise o locuin��,
de�i lucrul trebuia s� r�m�n� secret. Ca parte a muncii ei, Nell dorea s� verifice
locul, dar Lontae a refuzat#o. Nu era ceva legal, i#a explicat. Era un apartament
mic, cu dou� camere, cu acoperi� deasupra capului �i o u�� cu z�vor; avea baia
aproape �i pl�tea o sut� de dolari, bani ghea��, pe lun�.
Mi#am notat numele lui Nell Cather, de la Casa Fecioarei, �i am z�mbit �n sinea
mea la g�ndul de a o aduce �n boxa martorilor, pentru a spune povestea familiei
Burton �n fa�a unui complet de judecat�.
Lontae era �ngrozit� la g�ndul s�#�i piard� copiii, pentru c� era un lucru
obi�nuit. Majoritatea femeilor f�r� ad�post de la Casa Fecioarei �i pierduser�
copiii �i, cu c�t erau mai multe pove�tile de groaz� auzite de Lontae de la ele, cu
at�t era mai hot�r�t� s�#�i p�streze familia unit�. �nv�a mai mult, �ncepuse chiar
s� studieze elementele de baz� la computer �i, la un moment dat, nu se atinsese de
droguri patru zile la r�nd.
Apoi fusese evacuat� �i pu�inele lucruri pe care le avea fuseser� aruncate �n
strad�, �mpreun� cu copiii ei. Doamna Cather o v�zuse a doua zi, era distrus�.
Copiii erau fl�m�nzi �i murdari; Lontae era drogat�. Casa Fecioarei refuza accesul
tuturor celor intoxica�i sau afla�i sub influen�a drogurilor. Directoarea a fost
silit� s�#i cear� s� plece. Doamna Cather n#a mai v�zut#o de atunci; nu a mai �tiut
nimic despre ea, p�n� c�nd a citit �n ziar despre moartea �ntregii familii.
Citind articolul, m� g�ndeam la Braden Chance. Speram c� �l cite�te �i el, �n
c�ldurica matinal� a c�minului s�u elegant din suburbiile Virginiei. Eram sigur c�,
la ora aceea, era deja treaz. Cum putea s� doarm�, c�t de c�t, o persoan� supus�
at�tor presiuni?
Doream s� sufere, s� �n�eleag� c� indiferen�a lui inuman� fa�� de drepturile �i
demnitatea celorlal�i cauzaser� at�ta nefericire. St�teai �n frumosul t�u birou,
Br�den, lucr�nd din greu, pe bani mul�i, �nv�rtind documente pentru clien�ii t�i
boga�i, citind rapoartele asisten�ilor pe care �i trimiteai s� fac� treburile
murdare, �i ai luat decizia rece, calculat�, de a duce la bun sf�r�it o evacuare pe
care trebuia s#o opre�ti. Erau doar ni�te vagabonzi, nu? Am�r�i de cea mai joas�
spe��, care tr�iau ca ni�te animale. Nu exista nimic �n scris, nici contracte de
�nchiriere, nici documente, nici drepturi. D�#i afar�! Orice �nt�rziere �n
rezolvarea situa�iei lor ar fi �mpiedicat finalizarea proiectului.
Doream s�#l sun acas�, s�#l deranjez de la cafeaua de diminea�� �i s�#l �ntreb:
Cum te sim�i, Braden?
Al doilea articol a fost o surpriz� pl�cut�, cel pu�in din punctul de vedere al
unui avocat. Dar aducea cu sine probleme noi.
Fusese g�sit un fost iubit, un vagabond de temut, �n v�rst� de nou�sprezece
ani, pe nume Kito Spires. Fotografia lui ar fi �nfrico�at orice cet�ean cu respect
fa�� de lege. Kito avea multe de spus. Pretindea c� e tat�l ultimilor trei copii ai
lui Lontae � gemenii �i feti�a. Locuise, cu �ntreruperi, �mpreun� cu ea, �n ultimii
trei ani; dar o l�sase mai mult singur�.
Kito era produsul tipic de ora� � renun�ase la liceu, era �omer �i avea cazier.
Credibilitatea sa ar fi fost permanent pus� la �ndoial�.
Locuise �n depozit, cu Lontae �i copiii. O ajutase s� pl�teasc� chiria, ori de
c�te ori putuse. La un moment dat, dup� Cr�ciun, se certaser� �i el plecase de
acolo. Actualmente tr�ia cu o femeie al c�rei b�rbat era la �nchisoare.
Nu �tia nimic despre evacuare, de�i i se p�rea incorect�, �ntrebat de
condi�iile de via�� din depozit, Kito oferise suficiente detalii pentru a m�
convinge c� se aflase acolo. Descrierea lui era similar� cu cea f�cut� de Hector �n
raport.
Nu �tia c� depozitul era proprietatea lui Tillman Gantry. Un punga� pe nume
Johnny str�ngea chiria, la cincisprezece ale fiec�rei luni. O sut� de dolari.
�mpreun� cu Mordecai, puteam s�#l g�sim repede. Lista martorilor no�tri cre�tea
rapid, iar domnul Spires putea deveni vedeta noastr�. Kito era profund �ndurerat de
moartea copiilor s�i �i a mamei lor. Fusesem foarte atent la �nmorm�ntare �i eram
absolut sigur c� Kito nu se aflase acolo.
Procesul nostru se bucura de mai mult� aten�ie din partea presei dec�t ne#am fi
putut imagina. Noi nu ceream dec�t zece milioane de dolari, o sum� frumu�ic� �i
rotund�, despre care se scria �n fiecare zi �i se discuta pe str�zi. Lontae avusese
rela�ii sexuale cu o mie de b�rba�i. Kito era primul tata poten�ial. Cu at�ia bani
la orizont, cur�nd aveau s� apar� al�i ta�i, care s�#�i exprime dragostea pentru
copiii pierdu�i. Strada era plin� de posibilit�i.
Ast� era cea mai mare problem�.
N#am mai avut totu�i �ansa de a vorbi cu el.
Am sunat la Drake & Sweeney �i am cerut cu Braden Chance. Mi#a r�spuns o
secretar� �i am repetat solicitarea.
� Cine �ntreab�, v� rog? s#a interesat ea.
I#am dat un nume fictiv �i am pretins c� a� fi un client poten�ial, recomandat
de Clayton Bender de la RiverOaks.
� Domnul Chance nu poate fi contactat, mi#a spus femeia.
� Spune�i#mi, c�nd pot vorbi cu el? am insistat, pe un ton dur.
� Este �n concediu.
� Bine. C�nd se �ntoarce?
� Nu �tiu precis, mi#a r�spuns ea, �i am �nchis.
Concediul va dura o lun�, va deveni sabatic, urmat de o �nvoire �i, la un
moment dat, se va recunoa�te, �n sf�r�it, c� Chance fusese dat afar�.
B�nuiam c� nu se m�i afla acolo; telefonul �mi confirmase b�nuiala.
Cum firma reprezentase toat� via�a mea �n ultimii �apte ani, nu era dificil
s�#i prev�d urm�toarele ac�iuni. Erau prea m�ndri �i prea arogan�i ca s� suporte
situa�ia nedemn� la care erau supu�i.
Imediat dup� intentarea ac�iunii noastre, b�nuiam c� aflaser� adev�rul de la Braden
Chance. Dac� el m�rturisise singur sau faptele fuseser� scoase cu for�a de la el,
nu avea nici o importan��. �i min�ise de la �nceput �i acum �ntreaga firm� fusese
dat� �n judecat�. Poate c� le ar�tase raportul original f�cut de Hector, �mpreun�
cu chitan�a de chirie de la Lontae. Mai mult ca sigur, totu�i, c� Chance distrusese
aceste probe �i fusese nevoit s� le descrie. Firma � Arthur Jacobs �i comitetul
executiv � cuno�teau, cel pu�in, adev�rul. Evacuarea n#ar fi trebuit s� aib� loc.
�n�elegerile verbale de plat� a chiriei ar fi trebuit anulate �n scris, de c�tre
Chance, �n numele lui RiverOaks, d�ndu#le chiria�ilor un preaviz de treizeci de
zile.
O �nt�rziere de treizeci de zile ar fi pus �n pericol construc�ia centrului de
mesagerie po�tal�, cel pu�in pentru RiverOaks.
O �nt�rziere de treizeci de zile i#ar fi permis lui Lontae �i altor chiria�i s�
supravie�uiasc� �i s� treac� de perioada cea mai grea a iernii.
Chance a fost for�at s� demisioneze, f�r� �ndoial� cu o sum� frumu�ic� �n
buzunar, datorat� ac�iunilor pe care le de�inea ca partener. Hector venise,
probabil, cu avionul, pentru informare. Dup� plecarea lui Chance putea spune
adev�rul, f�r� s� se team� de urm�ri. Nu putea, totu�i, s� le povesteasc� despre
leg�turile lui cu mine.
�n spatele u�ilor �nchise, comitetul executiv se confruntase cu realitatea.
Firma risca s� fie blamat� �n public. Un plan de ap�rare a fost conceput �mpreun�
cu R�fter �i echipa lui de avoca�i. Ap�rarea se baza din plin pe faptul c� �n cazul
Burton se foloseau materiale furate dintr#un dosar de la Drake & Sweeney. Iar dac�
materialele furate nu puteau fi utilizate �n instan��, atunci procesul trebuia
anulat. Era perfect logic, dintr#o perspectiv� legal�.
Totu�i, �nainte de a#�i impune strategia de ap�rare, intervenise ziarul. Se
g�seau martori care puteau dovedi acelea�i lucruri protejate de dosar. Ne puteam
dovedi cazul �n pofida celor ascunse de Chance.
Drake & Sweeney era, cu siguran��, �n haos. Cu opt sute de avoca�i agresivi
care nu aveau chef s�#�i �in� p�rerile pentru ei, firma era la un pas de o
insurec�ie. Dac� a� mai fi fost acolo �i m#a� fi confruntat cu un asemenea scandal,
petrecut �ntr#o alt� sec�ie a firmei, a� fi f�cut scandal pentru ca problema s� fie
rezolvat� �i s� dispar� din ziare. Nu era cazul s� dea piept cu furtuna.
Prezentarea din Post era doar un mic exemplu din ceea ce ar fi �nsemnat un proces
r�sun�tor. �i un singur an desp�r�ea firma de proces.
Veneau presiuni �i din alte surse. �n dosar nu se ar�ta �n ce m�sur� RiverOaks
era la curent cu situa�ia locatarilor din depozit. De fapt, nu prea existaser�
schimburi de coresponden�� �ntre Chance �i clientul s�u. Se p�rea c� Chance primise
instruc�iuni s� �ncheie afacerea c�t mai cur�nd posibil. RiverOaks f�cea presiuni;
Chance se repezise s� ac�ioneze.
Dac� presupunem c� RiverOaks nu �tia c� evacu�rile au fost ilegale, atunci
compania avea dreptul legal de a acuza firma Drake & Sweeney pentru practic�
incorect�. Firma fusese angajat� cu an anume scop; ie�ise un fiasco; gafa era �n
detrimentul clientului. Cu propriet�i �n valoare de 350 de milioane, RiverOaks avea
destul� influen�� pentru a face presiuni asupra firmei, care se vedea obligat� s�
remedieze situa�ia creat�.
Al�i clien�i importan�i puteau fi de alt� p�rere. Ce se �nt�mpl� acolo? era
�ntrebarea pe care partenerii de la Drake & Sweeney o auzeau de la aceia care le
pl�teau serviciile. �n jungla legii corporative, vulturii de la alte firme �ncepeau
sa se roteasc� deasupra capetelor lor.
Drake & Sweeney �i prezenta pe pia�� imaginea, percep�ia public�. La fel �i
celelalte firme mari. �i nici o firm� nu putea accepta loviturile aduse acum
aceleia la care eu �nv�asem meserie.

Congresmanul Burkholder se descurca magnific. A doua zi dup� opera�ie, s#a

�nt�lnit cu presa �ntr#un spectacol minu�ios preg�tit. A fost adus, cu c�ruciorul,
pe un podium improvizat din holul spitalului. S#a ridicat �n picioare, cu ajutorul
frumoasei sale so�ii �i a f�cut un pas �nainte, pentru a citi o declara�ie. Ca o
coinciden��, era �mbr�cat �ntr#un tricou flau�at ro�u#aprins cu inscrip�ia Hoosier.
Era bandajat la g�t, cu bra�ul st�ng sprijinit �ntr#un alt bandaj.
S#a declarat viu �i nev�t�mat, preg�tit ca, �n c�teva zile, s� se �ntoarc� la
�ndatoririle lui din Camer�. Un salut celor de acas�, din Indiana.
�n acest moment de glorie, s#a referit la criminalitatea stradal� �i la
distrugerea ora�elor noastre. (Ora�ul s�u natal avea opt mii de locuitori.) Era o
ru�ine c� �n capitala ��rii se ajunsese la o asemenea stare de degradare �i, din
cauza faptului c� se aflase la un pas de moarte, inten�iona ca, din acel moment,
s�#�i consacre energia considerabil� de care dispunea, pentru a face astfel �nc�t
str�zile noastre s� redevin� sigure. κi descoperise un nou scop �n via��.
A continuat cu alte prostii despre controlul asupra armelor �i construirea mai
multor pu�c�rii.
�mpu�carea lui Burkholder exercita o imens� presiune, chiar temporar�, asupra
poli�iei districtuale, chemate s� cure�e str�zile. Senatori �i membri ai Camerei �i
petrecuser� ziua vorbind despre pericolele din centrul ora�ului Washington. Ca
rezultat, "cur�enia" a re�nceput dup� l�sarea serii. To�i be�ivii, cronici sau nu,
cer�etorii �i vagabonzii din apropiere de Capitoliu au fost
�nc�rca�i �n camionete �i transporta�i, ca ni�te vite, spre cartiere mai
�ndep�rtate.
La unsprezece patruzeci seara, un echipaj de poli�ie a fost trimis spre un
magazin de b�uturi de pe strada 4, �n apropiere de Rhode Island, �n zona de
nord#est a ora�ului. Proprietarul auzise �mpu�c�turi �i un locatar din apropiere
anun�ase c� v�zuse un b�rbat la p�m�nt.
Pe un teren viran din apropiere de magazin, �n spatele unei gr�mezi de gunoaie
�i c�r�mizi sparte, poli�i�tii au g�sit cadavrul unui t�n�r negru. S�ngele era
proasp�t �i provenea din dou� r�ni de glon� �n cap.
Ulterior a fost identificat drept Kito Spires.

34

Ruby a reap�rut luni diminea��, cu un apetit feroce, at�t pentru fursecuri cit
�i pentru �tiri. M� a�tepta z�mbind pe pragul biroului �i m#a salutat cu c�ldur�
c�nd am ajuns acolo, la ora opt, mai t�rziu dec�t de obicei. Cu Gantry la p�nd�,
doream mai mult� lumin� �i aglomera�ie la sosirea mea la birou.
Era neschimbat�. M#am g�ndit s� m� uit mai bine la figura ei, s� v�d dovada
consumului de crack, dar nimic nu p�rea �n neregul�. Avea ochii �ng�ndura�i �i
tri�ti, dar era bine dispus�. Am intrat �mpreun� �n birou �i ne#am preg�tit locul,
la biroul lui Ruby. Era destul de reconfortant s� �tii c� mai e�ti cu cineva �n
cl�dire.
� Ce mai faci? am �ntrebat#o.
� Bine, mi#a r�spuns, b�g�nd m�na �n pung� dup� un fursec. Aveam trei pungi,
toate cump�rate �n s�pt�m�na dinainte, numai pentru ea, de�i Mordecai l�sase �n
urm� numai firimituri.
� Unde stai?
� �n ma�ina mea.
Cum altfel?
� ... S�nt grozav de bucuroas� c� se termin� iarna.
� �i eu la fel. Ai fost la Naomi's? am �ntrebat#o.
� Nu. Dar m� duc ast�zi. Nu m#am sim�it a�a de bine.
� Te duc eu.
� Mul�umesc.
Conversa�ia era pu�in cam rigid�. Ruby se a�tepta s� o �ntreb de ultima ei
vizit� la motel. Normal, �i eu doream asta, dar m#am g�ndit c� e mai bine s� tac.
C�nd cafeaua a fost gata, am umplut dou� pahare �i le#am a�ezat pe mas�. Ruby
era la al treilea fursec �i ron��ia din el f�r� �ntrerupere, pe margini, ca un
�oricel.
Cum puteam fi at�t de r�ut�cios cu o persoan� demn� de mil�? Mai bine treceam
la �tiri.
� Ce#ai zice s� citim ziarul? am �ntrebat#o.
� Ar fi grozav.
Figura primarului ap�rea pe prima pagin� �i, cum lui Ruby �i pl�ceau articolele
despre politica local�, iar primarul era oric�nd bun pentru pu�in� culoare local�,
am decis s� �ncep cu acel articol. Era un interviu de s�mb�t�, �n care primarul �i
consilierul s�u, ac�ion�nd �ntr#o uniune temporar� �i nesigur�, solicitau o anchet�
a departamentului de justi�ie care s� clarifice moartea lui Lontae Burton �i a
familiei ei. Fuseser� violate drepturile cet�ene�ti? Primarul era clar de p�rere c�
da, dar trebuia ca de asta s� se ocupe justi�ia.
Cum procesul nostru preluase centrul aten�iei, un nou grup de persoane erau
acuzate de tragedia �nt�mplat�. Prim�ria nu mai era ar�tat� cu degetul �n aceea�i
m�sur�. Insultele c�tre �i dinspre Congres �ncetaser�. Cei care sim�iser� lovitura
primelor acuza�ii reorientau acum oprobriul public, cu toat� for�a �i bucuria, spre
marea firm� de avocatur� �i clientul s�u bogat.
Ruby era fascinat� de povestea familiei Burton. I#am f�cut un scurt rezumat al
pl�ngerii �i al efectelor ei, din momentul �n care fusese depus�.
Drake & Sweeney era din nou atacat� de ziar. Probabil c� avoca�ii s�i se
�ntrebau: C�nd se vor termina toate astea?
Nu prea cur�nd.
�n col�ul de jos al primei pagini ap�rea o informa�ie scurt�, cu privire la
decizia serviciilor po�tale de a opri proiectul de construc�ie a centrului de
mesagerie po�tal� �n zona de nord#est a ora�ului Washington. Controversa legat� de
cump�rarea terenului, de depozit �i de procesul �n care erau implica�i RiverOaks �i
Gantry fusese un factor important �n luarea acestei decizii.
RiverOaks a pierdut astfel proiectul s�u �n valoare de dou�zeci de milioane de
dolari. Era normal ca RiverOaks s� reac�ioneze ca orice alt agent agresiv de
dezvoltare urban�, care cheltuise aproape un milion de dolari, bani ghea��, pentru
cump�rarea unor terenuri intravilane inutile. Era normal ca RiverOaks s�#�i atace
avoca�ii.
Presiunea mai cre�tea pu�in.
Am aruncat o privire asupra evenimentelor din lume. Un cutremur din Peru i#a
atras aten�ia lui Ruby, a�a c� am citit informa�iile despre el. �n sec�iunea Metro,
primele cuvinte pe care le#am citit mi#au �nghe�at s�ngele �n vine. Sub aceea�i
fotografie a lui Kito Spires, dar de dou� ori mai mare �i mai amenin��toare, ap�rea
titlul: KITO SPIRES �MPU�CAT MORTAL. Articolul relua prezentarea de vineri a
domnului Spires, pion important �n drama familiei Burton, dup� care d�dea pu�inele
detalii cunoscute deocamdat� �n leg�tur� cu moartea lui. Nu existau martori,
indicii, nimic. �nc� un vagabond ucis �n District.
� Te sim�i bine? m#a �ntrebat Ruby, trezindu#m� din trans�.
� Ah, sigur, i#am r�spuns, �ncerc�nd s�#mi recap�t suflul.
� De ce nu cite�ti?
Pentru c� eram prea uluit ca sa citesc cu voce tare. Am parcurs repede
articolul cu privirea, s� vad dac� numele lui Tillman Gantry era men�ionat pe
undeva. Nici vorb�.
De ce n#ar fi fost? Pentru mine, era evident ce se �nt�mplase. Pu�tiul se
bucurase de momentul s�u de celebritate, vorbise prea mult, devenise prea valoros
pentru acuzare (noi!) �i, deci, o �int� prea u�oar�.
Gantry vorbise. Ceilal�i martori din lumea str�zii aveau s� p�streze t�cerea
sau s� dispar�, dup� ce noi vorbeam cu ei. Era �i#a�a destul de grav c� Gantry
ucidea martorii. Dar dac� Gantry pornea dup� avoca�i?
�n mijlocul acelui moment de spaim�, am �n�eles brusc c� articolul era �n
beneficiul nostru. Pierdusem un martor poten�ial de cea mai mare importan��, dar
credibilitatea lui Kito ne#ar fi creat probleme. Drake & Sweeney era men�ionat� din
nou, �n al treilea articol al dimine�ii, �n leg�tur� cu uciderea unui delincvent de
nou�sprezece ani. Firma c�zuse de pe soclul s�u �nalt �i acum era t�r�t� �n noroi,
iar numele s�u m�ndru era men�ionat �n acela�i paragraf cu acela al unui punga�
ucis.
M#am �ntors �n g�nd cu o lun� �n urm�, �nainte de apari�ia "Domnului" �i a
evenimentelor care urmaser�. Mi#am imaginat cum a� fi citit acela�i articol la
biroul meu, �nainte de r�s�ritul soarelui. Mi#am imaginat c� a� fi citit celelalte
articole �i a� fi aflat c� acuza�iile at�t de grave din pl�ngere erau adev�rate. Ce
a� fi f�cut?
Nu aveam nici un dubiu. I#a� fi f�cut un scandal monstru lui Rudolph Mayes,
partenerul �n subordinea c�ruia m� aflam �i care, la r�ndul lui, ar fi f�cut un
scandal monstru comitetului executiv; eu m#a� fi �nt�lnit cu colegii mei, ceilal�i
asocia�i cu vechime ai firmei. Am fi cerut ca problema s� fie rezolvat�; trebuia s�
se lini�teasc� apele �nainte ca efectele s� devin� �i mai grave. Am fi insistat s�
se evite, cu orice pre�, un proces.
Am fi prezentat tot felul de preten�ii.
�i b�nuiam c� majoritatea asocia�ilor cu vechime �i to�i partenerii f�ceau
exact ceea ce a� fi f�cut �i eu. Cu at�ta for�� de munc�, se muncea prea pu�in.
Prea pu�ine ore erau trecute �n contul clien�ilor. Firma se afla �n haos.
� Continu�, am auzit#o pe Ruby, care m� trezea din nou.
Am parcurs rapid sec�iunea Metro, �n parte pentru c� eu doream s� v�d dac� nu
cumva mai exist� �i un al patrulea articol. N#aveam eu norocul �sta. Totu�i, exista
un altul, despre "cur�area" str�zilor, coordonat� de poli�ie ca r�spuns la
�mpu�carea lui Burkholder. Un avocat al str�zii critica, plin de am�r�ciune, acea
opera�iune �i amenin�a cu un proces. Ruby era �nc�ntat�. Se g�ndea c� e minunat s�
se scrie at�t de mult despre oamenii str�zii.
Am dus#o cu ma�ina la Naomi's, unde a fost �nt�mpinat� ca o veche prieten�.
Femeile au �mbr�i�at#o, purt�nd#o prin sal�, str�ng�nd#o �n bra�e �i chiar
pl�ng�nd. Eu am cochetat c�teva minute cu Megan �n buc�t�rie, dar nu m� aflam
�ntr#o stare prea romantic�.

La �ntoarcerea mea la birou, Sofia avea sala plin� de clien�i. Abia am putut s�
trec; cinci clien�i st�teau sprijini�i de perete �i era doar ora nou�. Sofia vorbea
la telefon, teroriz�nd pe cineva �n spaniol�. Am intrat �n biroul lui Mordecai, s�
v�d dac� citise ziarul. Tocmai �l citea, z�mbind. Am convenit s� ne �nt�lnim peste
o or�, pentru a discuta despre proces.
Am �nchis �ncet u�a biroului meu �i am �nceput s� lucrez la dosare. �n dou�
s�pt�m�ni, deschisesem nou�zeci �i unu �i rezolvasem treizeci �i opt. R�m�neam �n
urm� �i aveam nevoie de o diminea�� de lucru �n plin �i certuri la telefon, pentru
a reveni la zi. N#aveam �ns� norocul �sta. Sofia a b�tut la u�� �i, cum u�a nu
putea fi �nchis� cu z�vorul, a deschis#o �n timp ce b�tea. F�r� salut. F�r� scuze.
� Unde e lista celor evacua�i din depozit? m#a �ntrebat ea.
�inea un creion dup� ureche �i �i l�sase ochelarii de citit pe v�rful nasului.
Lista st�tea mereu la �ndem�n�. I#am dat#o �i Sofia s#a uitat rapid peste ea.
� Asta e! a murmurat.
� Ce anume? am �ntrebat#o, ridic�ndu#m� �n picioare.
� Num�rul opt, Marquis Deese, mi#a r�spuns. Mi s#a p�rut mie cunoscut numele
�sta.
� Cunoscut?
� Da, st� l�ng� biroul meu. A fost ridicat asear� din parcul Lafayette, vizavi
de Casa Alb�, �i dat jos la Logan Circle. A fost prins la "cur�enie". Ziua ta
norocoas�.
Am urmat#o �n �nc�perea din fa�� unde, a�ezat la biroul ei, se afla domnul
Deese. Sem�na remarcabil de mult cu DeVon Hardy � c�tre cincizeci de ani, p�rul �i
barba �nc�run�ite, ochelari de soare cu lentile groase, �mbr�cat cu multe r�nduri
de zdren�e, ca majoritatea celor f�r� ad�post la �nceputul lui martie. L#am studiat
de la distan�� �i m#am �ndreptat spre biroul lui Mordecai, ca s�#l anun�.
Ne#am apropiat de el cu grij�; eu l#am l�sat pe Mordecai s�#i pun� �ntreb�ri.
� Scuza�i#m�, s#a adresat el domnului Deese, foarte politicos, s�nt Mordecai
Green, unul dintre avoca�ii de aici. Pot s� v� pun c�teva �ntreb�ri?
St�team am�ndoi �n picioare, privindu#l pe domnul Deese de sus.
� Cred c� da, ne#a r�spuns el, ridic�nd capul.
� Lucr�m la un caz �n care s�nt implicate c�teva persoane care locuiau �ntr#un
depozit vechi, la intersec�ia dintre str�zile Florida �i New York, i#a explicat
Mordecai rar.
� Am locuit �i eu acolo, a spus omul.
Eu am tras aer ad�nc �n piept.
� Z�u?
� Da. Am fost dat afar�.
� Da, ei bine, tocmai de asta s�ntem �i noi implica�i. �i reprezentam �n
instan�� pe unii dintre cei care au fost da�i afar�. Credem c� evacuarea a fost
ilegal�.
� Asta cam a�a e.
� C�t timp a�i stat acolo?
� Vreo trei luni.
� A�i pl�tit chirie?
� Normal c� da.
� Cui anume?
� Unui tip pe nume Johnny.
� C�t?
� O sut� de parai pe lun�, banii jos.
� De ce cu banii jos?
� Nu dorea nimic �nregistrat.
� �ti�i cine era proprietarul depozitului?
� Nu.
A r�spuns f�r� ezitare �i eu mi#am st�p�nit cu greu satisfac�ia. Dac� Deese nu
�tia c� Gantry era proprietarul cl�dirii, cum s� se team� de el?
Mordecai �i#a tras un scaun �i a trecut la o discu�ie mai serioas� cu domnul
Deese.
� Ne#ar face pl�cere s� deveni�i clientul nostru, i#a spus el.
� Ce s� fac?
� Noi �i d�m �n judecat� pe unii dintre cei care au efectuat evacuarea. S�ntem
de p�rere c� dumneavoastr�, locatarii, a�i fost nedrept�i�i c�nd a�i fost da�i
afar�. Am dori s� va reprezent�m �i s�#i d�m �n judecat� �n numele dumneavoastr�.
� Dar apartamentul era ilegal construit. De asta pl�team cu bani ghea��.
� Nu are importan��. V� putem ajuta s� ob�ine�i ni�te bani.
� C�t?
� �nc� nu �tiu. Ce ave�i de pierdut?
� Nimic, presupun.
L#am b�tut pe Mordecai pe um�r. Ne#am scuzat �i ne#am retras �n biroul lui.
� Ce s#a �nt�mplat? m#a �ntrebat el.
� �n lumina celor �nt�mplate cu Kito Spires, cred c� ar trebui s�#i �nregistr�m
declara�ia. Acum.
� Nu e o idee rea, a r�spuns Mordecai, sc�rpin�ndu#�i barba. S�#i lu�m o
declara�ie sub jur�m�nt. El o semneaz�, Sofia �ine loc de notar �i, dac� i se
�nt�mpl� ceva, ne putem lupta ca declara�ia s� fie admis� ca prob�.
� Avem un casetofon? l#am �ntrebat.
� Da, pe aici, pe undeva, mi#a r�spuns el, uit�ndu#se peste tot �n jur.
Cum nu avea idee unde s�#l caute, ar fi putut dura �i o lun�.
� Ce zici de o camer� video? l#am �ntrebat.
� Nu avem a�a ceva aici.
Am reflectat o clip�, apoi i#am propus:
� Plec s#o aduc pe a mea. Tu �i Sofia �ine�i#l de vorb�.
� Nu pleac� nic�ieri.
� Bine. Revin �n patruzeci �i cinci de minute.
Am ie�it �n fug� din cl�dire �i, la volanul ma�inii, am pornit �n vitez� spre
vest, spre Georgetown. Al treilea num�r pe care l#am �ncercat pe celular a g�sit#o
pe Claire �ntre dou� cursuri.
� Ce s#a �nt�mplat? m#a �ntrebat ea.
� Am nevoie de camera video, cu �mprumut. M� gr�besc.
� N#a luat#o nimeni de la locul ei, mi#a r�spuns, precaut, �ncerc�nd s�
analizeze situa�ia. De ce?
� E vorba de o depozi�ie. Te deranjeaz� dac� o folosesc?
� Cred c� nu.
� E tot �n salon?
� Da.
� Ai schimbat yala?
� Nu.
Nu �tiu de ce, dar r�spunsul ei m#a f�cut s� m� simt bine. Aveam �n continuare
o cheie. Puteam s� vin �i s� plec, dac� doream.
� Dar codul de alarm�?
� Nici pe el. E acela�i.
� Mul�umesc. Te sun mai t�rziu.

L#am dus pe Marquis Deese �ntr#un birou f�r� mobil�, dar plin de fi�ete. S#a
a�ezat pe un scaun, �n dreptul unui perete gol �i alb. Eu f�ceam filmarea, Sofia
era pe post de martor, Mordecai punea �ntreb�rile. R�spunsurile primite nici nu
puteau fi mai bune.
Am terminat �n treizeci de minute, dup� ce toate �ntreb�rile posibile au fost
servite �i au primit r�spuns. Deese spunea c� s#ar putea s� �tie unde se afl� al�i
doi dintre cei evacua�i �i ne#a promis s�#i g�seasc�.
Planul nostru era s� depunem pl�ngeri separate pentru fiecare evacuat pe care
�l puteam g�si, cu mult� publicitate din partea prietenilor no�tri de la Post.
�tiam deja c� Kelvin Lam se afl� la CCNV, dar el �i Deese fuseser� singurii pe care
�i putusem localiza. Cazurile lor nu valorau foarte mul�i bani � ne#am fi bucurat
s� ne �n�elegem pentru 25 000 de dolari �n fiecare caz � dar depunerea pl�ngerilor
putea arunca mai mult� suferin�� pe umerii acuza�ilor, �i#a�a cople�i�i.
Aproape c� speram ca poli�ia s� cure�e din nou str�zile.
Deese se afla pe punct de plecare �i Mordecai l#a avertizat s� nu discute cu
nimeni despre proces. Eu m#am a�ezat la biroul de l�ng� cel al Sofiei �i am scris o
pl�ngere pe trei pagini, �n numele noului nostru client, Marquis Deese,
�mpotriva acelora�i trei p�r�i, motivul fiind o evacuare considerata ilegal�.
Apoi, �nc� una pentru Kelvin Lam. Am introdus pl�ngerile �n memoria calculatorului.
Nu trebuia dec�t s� schimb numele reclaman�ilor, pe m�sur� ce �i g�seam.
Telefonul a sunat cu c�teva minute �nainte de pr�nz. Sofia vorbea pe cealalt�
linie, a�a c� am r�spuns eu.
� Centrul legal, am rostit, ca de obicei.
O voce demn�, la cel�lalt cap�t al firului, a anun�at:
� S�nt Arthur Jacobs, avocat, de la Drake & Sweeney. A� dori s� vorbesc cu
domnul Mordecai Green.
� Sigur, a fost tot ce i#am r�spuns, �i am ap�sat butonul de a�teptare. Am
r�mas cu privirea fixat� asupra receptorului, apoi m#am ridicat �ncet �i m#am
�ndreptat spre u�a biroului lui Mordecai.
� Ce s#a �nt�mpl�t? m#� �ntrebat el. Citea, concentrat, Codul Penal american.
� Arthur Jacobs este la telefon.
� Cine e?
� Drake & Sweeney.
Ne#am privit drept �n ochi c�teva clipe, apoi el a z�mbit.
� Poate c� e tocmai telefonul de care avem nevoie, mi#a zis.
Am dat din cap, f�r� s� spun nimic.
Mordecai a �ntins m�na dup� receptor, iar eu m#am a�ezat pe un scaun.
A urmat o conversa�ie scurt�, purtat� �n ce� mai mare parte de Arthur. �mi
imaginam c� vrea s� se �nt�lneasc� cu Mordecai �i s� discute despre proces � cu c�t
mai repede, cu at�t mai bine.
La sf�r�it, Mordecai a reluat discu�ia, pentru a m� pune la curent.
� Cei de la firm� ar dori s� se a�eze la masa tratativelor, m�ine, s� vedem
dac� ne �n�elegem �n privin�a procesului.
� Unde?
� La sediul lor. Zece diminea�a, �n absen�a ta.
Nu m� a�teptam s� fiu invitat.
� S�nt �ngrijora�i? l#am �ntrebat.
� Bine�n�eles c� s�nt �ngrijora�i. Au dou�zeci de zile la dispozi�ie pentru a
riposta, �i totu�i ne sun� pentru o �n�elegere. S�nt �ngrijora�i.

35
 Mi#am petrecut diminea�a urm�toare la Misiunea Izb�virii, oferind sfaturi
juridice clien�ilor, cu toat� delicate�ea cuiva care �i#a petrecut mul�i ani
ocup�ndu#se de problemele legale ale oamenilor str�zii. Am cedat totu�i tenta�iei
�i, la unsprezece �i un sfert, am sunat#o pe Sofia, ca s� aflu dac� nu avea ve�ti
de la Mordecai. Nu avea. Speram c�, din �nt�mplare, sunase la birou s� anun�e c�
totul merge ca pe roate. Nici vorb� de a�a ceva.
Ca de obicei, dormisem pu�in, de�i lipsa somnului nu avea nimic de#a face cu
vreo boal� sau problem� fizic�. �ngrijorarea mea �n leg�tur� cu aranjamentul ce
trebuia discutat nu s#a risipit nici dup� o baie lung�, fierbinte �i o sticl� de
vin. Aveam nervii �ncorda�i la maximum.
La discu�iile cu clien�ii, era dificil s� m� concentrez asupra cartelelor
alimentare, creditelor de stat pentru locuin�e �i ta�ilor delincven�i, c�nd via�a
mea era pus� �n balan�� pe un alt front. Am plecat c�nd masa de pr�nz era gata;
prezen�a mea era mult mai pu�in important� dec�t p�inea cea de toate zilele. Am
cump�rat doi covrigi simpli �i o sticl� cu ap� �i am str�b�tut �oseaua de centur�
timp de o or�.
C�nd m#am �ntors la Centru, ma�ina lui Mordecai era parcat� l�ng� cl�dire. Era
�n biroul lui; m� a�tepta. Am �nchis u�a �n urma mea.

�nt�lnirea a avut loc �n sala personal� de �edin�e a lui Arthur Jacobs de la

etajul opt, �ntr#un col� retras al cl�dirii �n care eu nu fusesem niciodat�.
Mordecai a fost tratat ca un �nalt demnitar de c�tre recep�ionist� �i echipa lui
Arthur #i s#a luat repede haina, cafeaua a fost perfect�, pe mas� aveau brio�e
proaspete.
El s#a a�ezat pe o latur� a mesei, fa�� �n fa�� cu Arthur, Donald Rafter, un
avocat specializat �n asigur�ri pentru cazurile de practic� incorect� �i un avocat
din partea firmei RiverOaks. Tillman Gantry avea reprezentan�i legali, dar ei nu au
fost invita�i. Dac� se ajungea la o �n�elegere, nimeni nu se a�tepta ca Gantry s�
contribuie, fie numai �i cu un b�nu�.
Singur� nepotrivire �n context era prezen�a avocatului firmei RiverOaks, care
avea, totu�i, o logic�. Interesele companiei erau �n conflict cu ale firmei.
Mordecai spunea c� ranchiuna era foarte vizibil�.
Arthur a sus�inut cea mai mare parte a discu�iei de pe partea sa de mas� �i lui
Mordecai nu i#a venit s� cread� c� are optzeci de ani. Nu numai c� memora orice
am�nunt, dar �i#l amintea imediat. Fiecare element era analizat cu o minte extrem
de ascu�it�, care nu cuno�tea momente de r�gaz.
La �nceput, au c�zut de acord ca tot ce se spunea �i vedea �n cursul �nt�lnirii
trebuia s� r�m�n� strict confiden�ial; nici o recunoa�tere de responsabilitate nu
putea fi acceptat�; nici o ofert� de �n�elegere nu avea aplicabilitate legal� p�n�
la semnarea tuturor documentelor.
Arthur a �nceput prin a spune c� p�r�ii, �n special Drake & Sweeney �i
RiverOaks, fuseser� uimi�i de pl�ngerea depus� � dup� cum erau uimi�i, �oca�i �i
neobi�nui�i cu umilirile �i cu loviturile la care erau supu�i de c�tre pres�. A
vorbit foarte sincer despre efectele suferite de draga lui firm�. Mordecai a
ascultat f�r� s� vorbeasc�, a�a cum a f�cut aproape pe tot parcursul �nt�lnirii.
Arthur a scos �n eviden�� faptul c� erau implicate mai multe elemente. A
�nceput cu Braden Chance �i a anun�at c� Chance fusese dat afar� de la firm�. Nu
demisionase; fusese demis. Arthur s#a referit, f�r� ocoli�uri, la f�r�delegile
comise de Chance. Nu se ocupa dec�t de problemele firmei RiverOaks. Cuno�tea toate
aspectele contractului cu TAG �i coordona fiecare detaliu. Probabil comisese o
ilegalitate atunci c�nd permisese continuarea evacu�rii.
� Probabil? repetase Mordecai.
Ei, m� rog, era mai mult ca sigur. Chance nu atinsese nivelul de profesionalism
necesar �i continuase evacuarea. Falsificase dosarul. �ncercase s�#�i acopere
ac�iunile. �i min�ise pur �i simplu, recuno�tea Arthur, profund jenat. Dac� Chance
ar fi fost cinstit cu ei dup� criza creat� de "Domnul", firma ar fi evitat procesul
�i atitudinea nefavorabil� a presei care a urmat. Chance �i pusese �ntr#o situa�ie
extrem de penibil� �i renun�aser� la el.
� Cum a falsificat dosarul? a �ntrebat Mordecai.
Cealalt� parte dorea s� afle dac� Mordecai v�zuse dosarul. Unde se afla, exact,
nenorocitul �la de dosar? Nu �tia.
Arthur i#a explicat c� anumite documente fuseser� scoase din el.
� A�i v�zut raportul lui Hector Palma din 27 ianuarie? a �ntrebat Mordecai, �i
cei prezen�i au �nghe�at.
� Nu, a venit r�spunsul, din gura lui Arthur.
Deci Chance scosese �ntr#adev�r raportul, �mpreun� cu chitan�a lui Lontae �i le
d�duse la t�iat. Foarte ceremonios �i savur�nd fiecare clip�, Mordecai a scos din
serviet� c�teva copii ale raportului �i chitan�ei. Le#a �mpins maiestuos peste
mas�, de unde au fost smulse imediat de avoca�ii �mpietri�i, care abia mai
�ndr�zneau s� respire de fric�.
A urmat o lung� perioad� de t�cere, c�t timp raportul a fost citit, examinat,
citit din nou �i, �n cele din urm�, analizat f�r� speran��, �n c�utarea oric�ror
erori sau cuvinte care s� poat� fi scoase din context �i comentate �n favoarea
acelei p�r�i a mesei. Nici o �ans�. Cuvintele lui Hector erau prea clare; relatarea
lui, prea descriptiv�.
� Pot s� v� �ntreb de unde ave�i acest raport? s#a interesat Arthur politicos.
� Nu e important, cel pu�in pentru moment.
Era evident c� grupul era preocupat de raport. Chance le descrisese con�inutul,
�nainte de a fi dat afar�, �i originalul fusese distrus. Dar dac� fusese copiat?
Acum �ineau copiile �n m�ini, nevenindu#le s� cread�.
Dar, ca speciali�ti �n litigii, un�i cu toate alifiile, �i#au unit for�ele cum
se cuvine, pun�nd raportul deoparte, ca pe un obiect de care se puteau ocupa cu
succes la o dat� ulterioar�.
� Cred c� asta ne duce cu discu�ia la dosarul lips�, a spus Arthur, dornic s�
p�easc� pe un teren mai solid.
Aveau un martor ocular care m� v�zuse �n apropierea biroului lui Chance, �n
seara �n care luasem dosarul. Aveau amprente. Aveau dosarul misterios din biroul
meu, cel �n care fuseser� aduse cheile. Eu m� dusesem la Chance, pretinz�nd s� v�d
dosarul RiverOaks/TAG. Exista un motiv.
� Dar nu exist� martori oculari, le#a spus Mordecai. Dovezile s�nt doar de
circumstan��.
� �ti�i unde se afl� dosarul? l#a �ntrebat Arthur.
� Nu.
� Nu aveam nici un interes ca Michael Brock s� ajung� la �nchisoare.
� Atunci, de ce insista�i cu acuza�iile penale?
� Toate c�r�ile s�nt pe mas�, domnule Green. Dac� putem rezolva problema
procesului, se va renun�a �i la acuza�iile penale.
� O veste minunat�. Cum propune�i s� rezolv�m cu procesul?
Rafter i#a �ntins un rezumat de zece pagini, plin de grafice �i
tabele^multicolore, toate menite s� demonstreze c� tinerele mame lipsite de
educa�ie �i copiii lor nu valorau prea mult �n cazurile de moarte provocate din
culp�.
Cu minu�iozitatea tipic� pentru marile firme, "negri�orii" de la Drake &
Sweeney �i petrecuser� ore nenum�rate cercet�nd �n toat� �ara �i studiind ultimele
curente �n acordarea compensa�iilor pentru prejudicii aduse persoanei. Datele din
ultimul an. Din ultimii cinci ani. Din ultimii zece ani. Regiune dup� regiune. Stat
dup� stat. Ora� dup� ora�. C�t acordau instan�ele judec�tore�ti pentru moartea
pre�colarilor? Nu prea mult. Media pe �ar� era de 45 000 de dolari, dar era mult
mai mic� �n sud �i vestul mijlociu �i pu�in mai mare �n California �i ora�ele mari.
Pre�colarii nu muncesc, nu c�tig� bani �i, �n general, tribunalele nu permit
estim�ri ale viitoarelor capacit�i salariale.
Estimarea c�tigurilor salariale pierdute de Lontae era destul de liberal�. Cu
�ncadr�rile ei sporadice, se puteau face presupuneri destul de sigure. Avea
dou�zeci �i doi de ani �i cur�nd �i#ar fi putut g�si un serviciu permanent, la
salariul minim. Era o presupunere generoas�, dar Rafter era dispus s� o accepte. Nu
s#ar fi drogat, nu s#ar fi �mb�tat �i nu ar fi r�mas �ns�rcinat� tot restul vie�ii
ei de salariat� � alt� teorie caritabil�. La un moment dat, reu�ea s� se
specializeze �i s�#�i g�seasc� o slujb� cu un salariu de dou� ori mai bun dec�t cel
minim �i s� o p�streze p�n� la �aizeci �i cinci de ani. Cu c�teva index�ri ale
c�tigului ulterior, datorate infla�iei estimate �i transform�nd cifra �n dolari la
valoarea actual�, Rafter ajungea la suma de 570 000 de dolari pentru c�tigul
pierdut de Lontae.
Nu suferise r�ni sau arsuri, dureri sau chinuri. To�i muriser� �n somn.
Pentru �nchiderea cazului �i neadmi��nd nici un fel de daune morale, firma
oferea cu generozitate 50 000 de dolari pentru fiecare copil, plus suma total� a
c�tigurilor lui Lontae, adic� un total de 770 000 de dolari.
� Nici pe departe, le#a r�spuns Mordecai. Eu pot s� scot suma asta de la orice
tribunal, pentru un singur copil ucis.
Avoca�ii s#au l�sat mai jos �n fotoliile lor.
Mordecai a discreditat apoi, punct cu punct, aproape toate elementele incluse
�n minunatul raport f�cut de Rafter. Nu#i p�sa ce fac tribunalele din Dallas sau
Seattle �i nu vedea relevan�a acelor date. Nu era interesat de procedura judiciar�
din Omaha. �tia ce poate face cu jura�ii �n District, �i asta era tot ce conta.
Dac� ei credeau c� pot sc�pa at�t de ieftin, era timpul ca el s� plece.
Arthur revenise la c�rma discu�iei, �n vreme ce Rafter ar fi dorit s� intre �n
p�m�nt.
� E negociabil, a spus el. E negociabil.
Studiul nu f�cea referire la nici un fel de compensa�ii punitive, �i Mordecai
le#a atras aten�ia asupra acestui detaliu.
� Vorbim despre un avocat bogat, de la o firm� bogat�, care a permis deliberat
comiterea unei evacu�ri ilegale �i, ca rezultat direct, clien�ii mei au ajuns �n
strad�, unde au �ncercat s�#�i �in� de cald. Ca s� fiu sincer, domnilor, am �anse
grozave pentru ob�inerea de compensa�ii punitive �n acest caz, mai ales aici, �n
District.
"Aici, �n District" �nsemna un singur lucru � jura�i de culoare.
� Putem negocia, a repetat Arthur. La ce sum� v#a�i g�ndit?
Dezb�tuser�m �mpreun� ce sum� s� punem pe m�s� la �nceput. �n pl�ngere se
cereau zece milioane de dolari, dar cifra respectiv� fusese aruncat� la nimereal�.
Am fi putut spune patruzeci, cincizeci sau o sut�.
� C�te un milion pentru fiecare, a propus Mordecai.
Cuvintele au c�zut greu pe masa de mahon. Cei de pe partea opus� le#au auzit
limpede, dar le#au trebuit c�teva secunde pentru a le �n�elege semnifica�ia.
� Cinci milioane? a �ntrebat Rafter, abia �optit.
� Cinci milioane, a tunat Mordecai. C�te unul pentru fiecare victim�.
Brusc, avoca�ii �i#au amintit de blocnotesuri �i to�i patru au �nceput s� scrie
c�teva propozi�ii.
Dup� o vreme, Arthur a reintrat �n aren�, explic�nd c� teoria noastr� cu
privire la responsabilitate nu era valabil� �n mod absolut. For�ele naturii �
viscolul � erau �n parte r�spunz�toare pentru moartea celor cinci. A urmat o
discu�ie �ndelungat� despre vreme. Mordecai a pus punct discu�iei, spun�nd: jura�ii
�tiu c� �n februarie ninge, c� �n februarie e frig, c� �n februarie s�nt viscole.
Pe tot parcursul �nt�lnirii, orice referire a lui la jura�i a fost urmat�, de
fiecare dat�, de c�teva secunde de t�cere de partea cealalt� a mesei.
� S�nt �ngrozi�i la ideea unui proces, �mi spusese el mie.
Teoria noastr� era suficient de puternic� pentru a rezista atacurilor lor, le#a
explicat. Fie prin acte inten�ionate, fie din neglijen�� cras�, evacuarea fusese
dus� la cap�t. Era de a�teptat ca, �n aceast� situa�ie, clien�ii no�tri s� ajung�
cu for�a �n strad�, neav�nd unde s� stea, �n februarie. Putea transmite aceast�
idee minunat de simpl� oric�rei comisii de jura�i din �ar�, dar ea ar fi avut ecou
�n special la oamenii cumsecade din District.
Obosit s� mai contrazic� teoria responsabilit�ilor, Arthur a trecut la punctul
lor forte � eu. Mai precis, faptul c� eu luasem dosarul din biroul lui Chance �i o
f�cusem dup� ce mi se spusese c� nu#l pot primi. Pozi�ia lor �n aceast� privin�� nu
era negociabil�. Erau dispu�i s� renun�e la acuza�iile penale, dac� se ajungea la o
�n�elegere �n procesul civil, dar eu trebuia s� suf�r consecin�ele disciplinare
decurg�nd din �nc�lcarea eticii profesionale, a�a cum solicitaser� �n pl�ngerea
f�cut� �mpotriva mea.
� Ce vor? l#am �ntrebat.
� O suspendare f�r� replic�. Doi ani, asupra c�rora nu accept� negocieri.
� Le#am spus c� s�nt nebuni, a continuat Mordecai, dar nu at�t de insistent
precum a� fi dorit eu. Nu s#a putut.
Era mai simplu s� tac. �mi repetam �n minte cele dou� cuvinte: Doi ani. Doi
ani.
S#au mai luptat pu�in pentru bani, f�r� s� ajung� la o �n�elegere. De fapt, nu
s#au �n�eles �n nici o privin��, cu excep�ia planului de a se �nt�lni c�t mai
cur�nd posibil.
Ultimul lucru f�cut de Mordecai a fost s� le dea o copie a. pl�ngerii lui
Marquis Deese, care �nc� nu fusese depus� la tribunal. Erau men�iona�i aceia�i trei
p�r�i �i se solicita modesta sum� de 50 000 de dolari, pentru evacuarea sa eronat�.
Urmau �i altele, le#a promis Mordecai. De fapt, planul nostru era s� depunem c�te
dou� �n fiecare s�pt�m�n�, p�n� la acoperirea tuturor celor evacua�i.
� Ave�i de g�nd s� oferi�i presei o copie a acestei pl�ngeri? a �ntrebat
Rafter.
� De ce nu? a ripostat Mordecai. Dup� depunere, pl�ngerea devine bun public.
� Problema este c�, m� rog, am suportat destule din partea presei.
� Dumneavoastr� a�i �nceput acest duel.
� Cum adic�?
� A�i anun�at presa despre arestarea lui Michael.
� Nu#i adev�rat.
� Atunci, cum de a ob�inut ziarul Post fotografia lui?
Arthur i#a cerut lui Rafter s� tac�.

Singur �n biroul meu, cu u�a �nchis�, am r�mas cu privirea a�intit� la perete o

or� �ntreag�, �nainte ca �n�elegerea s�
�nceap� s� aib� un sens pentru mine. Firma era gata s� pl�teasc� o mul�ime de
bani, pentru a evita dou� lucruri: continuarea umilin�elor la care era supus� �i
spectacolul unui proces care ar fi avut consecin�e financiare grave. Totul se putea
rezolva elegant, dar firma dorea oarecare satisfac�ie. Dac� d�deam dosarul �napoi,
ei �i retr�geau pl�ngerea. Eu nu eram numai un renegat ci, �n ochii lor, eram
r�spunz�tor pentru toat� �ncurc�tura. Eram leg�tura dintre secretele lor murdare,
bine ascunse �n turnul de filde�, �i expunerea public�, datorat� procesului.
Oprobriul public era un motiv suficient ca s� m� urasc�; ideea c� s#ar putea s� pun
mina pe banii lor adora�i le alimenta dorin�a de r�zbunare.
Iar eu realizasem totul beneficiind de informa�ii din interior, cel pu�in dup�
p�rerea lor colectiv�. Nu p�reau s� cunoasc� implicarea lui Hector. Eu furasem
dosarul, g�sisem tot ce avem nevoie �i pusesem la punct pl�ngerea.
Eu eram Iuda. Trist, dar �i �n�elegeam.

36

Mult timp dup� plecarea Sofiei �i a lui Abraham, st�team �n semi�ntunericul

biroului meu c�nd Mordecai a intrat �i s#a a�ezat pe unul dintre cele dou� scaune
pliante, zdravene, pe care le cump�rasem de la bazar pe �ase dolari. Dou�, de
acela�i fel. Proprietarul anterior le vopsise maro. Erau destul de ur�te, dar cel
pu�in nu#mi mai f�ceam griji c� vizitatorii �i clien�ii ar putea c�dea �n mijlocul
unei propozi�ii.
�tiam c� vorbise la telefon toat� dup�#amiaza, dar nu m� mai apropiasem de
biroul lui.
� Am primit multe telefoane, mi#a spus el. Lucrurile se mi�c� mai repede dec�t
ne#am fi putut imagina.
�l ascultam, dar nu aveam nimic de ad�ugat.
 � Discu�ii cu Arthur, discu�ii cu judec�torul DeOrio. �l cuno�ti pe DeOrio?
� Nu.
� E un tip dur, dar e bun, corect, liberal moderat; �i#a �nceput cariera �ntr#o
mare firm� de avocatur�, cu mul�i ani �n urm� dar, dintr#un motiv oarecare, a
hot�r�t c� vrea s� fie judec�tor. A renun�at la bani frumo�i. Prime�te mai multe
cazuri dec�t oricare alt judec�tor din acest ora�, pentru c� �i �nv�rte pe avoca�i
pe degete. Nu se las� p�c�lit. Vrea ca �n toate cazurile s� se ajung� la o
�n�elegere �ntre p�r�i �i, dac� nu se poate, vrea ca procesul s� �nceap� c�t mai
repede. Vrea s� p�streze un registru curat.
� Cred c� am auzit de numele lui.
� Mi s#ar p�rea normal s� fi auzit. Doar practici avocatura de �apte ani �n
ora�ul �sta.
� Legisla�ie antitrust. �ntr#o mare firm�. Mi#a ajuns p�n� peste cap.
� �n orice caz, uite cum st� treaba. Am convenit s� ne �nt�lnim m�ine, la ora
unu, �n sala de judecat� unde prezideaz� DeOrio. Toat� lumea va fi acolo � cei trei
p�r�i, cu avoca�ii lor, eu, tu, garantul nostru, to�i cei implica�i � fie �i oric�t
de pu�in, �n ac�iune.
� Eu?
� Da. Judec�torul dore�te s� fii prezent. A spus c� po�i sta �n boxa jura�ilor,
s� prive�ti de acolo, dar vrea s� vii. �i mai vrea �i dosarul lips�.
� l#l dau bucuros.
� E celebru, cel pu�in �n anumite cercuri, pentru ura lui fa�� de pres�. �n mod
obi�nuit d� afar� reporterii din sala lui de judecat�; camerele de televiziune nu
se apropie la mai mult de treizeci de metri de sala lui. E deja furios din cauza
publicit�ii generate de acest caz. E hot�rit s� opreasc� scurgerile de informa�ii.
� Ac�iunea judec�toreasc� e de domeniul public.
� Da, numai c� el poate sigila dosarul, dac� dore�te. Eu nu cred s#o fac�, dar
�i place s� dea din gur�.
� A�adar, vrea o �n�elegere?
� Bine�n�eles. Doar e judec�tor, nu? Orice judec�tor vrea s� se ajung� la o
�n�elegere, �n toate cazurile sale. �i las� mai multe timp pentru golf.
� Ce crede despre cazul nostru?
� Nu s#a aventurat prea mult, dar a cerut categoric ca to�i cei trei p�r�i s�
fie prezen�i, nu doar prin c�iva reprezentan�i minori. �i vom vedea pe cei care pot
lua decizii pe loc.
� Gantry?
� Gantry va fi acolo. Am vorbit cu avocatul lui.
� �tie c� exist� un detector de metale la intrare?
� Probabil. A mai fost la tribunal. Arthur �i cu mine i#am povestit
judec�torului despre oferta lor. Nu a reac�ionat, dar nu cred c� a fost
impresionat. A mai v�zut destule verdicte pentru sume mari. κi cunoa�te jura�ii.
� Dar cu mine ce se va �nt�mpla?
A urmat o pauz� �ndelungata: prietenul meu se chinuie s� g�seasc� acele cuvinte
care s� fie �n acela�i timp sincere �i lini�titoare.
� Va fi dur cu tine.
Nu era nimic lini�titor �n asta.
� E drept, Mordecai? E vorba de pielea mea, care e �n joc. Nu mai am
perspective.
� Nu conteaz� dac� e drept sau nu. Ai luat un dosar, cu orice risc. Nu aveai de
g�nd s�#l furi, doar s�#l �mprumu�i o or�, dou�. A fost un act onorabil, dar tot
furt se nume�te.
� DeOrio l#a numit furt?
� Da. O dat�.
A�adar, judec�torul m� considera ho�. Devenea o opinie unanim�. Nu aveam
curajul s�#l �ntreb pe Mordecai ce p�rere are. Era posibil s�#mi spun� adev�rul, �i
eu nu doream s�#l aud.
�i#a mutat greutatea considerabil� de pe un picior pe cel�lalt. Scaunul a
�nceput s� sc�r�ie, dar a rezistat. Eram m�ndru de achizi�ia mea.
� Vreau s� �tii ceva, a spus el, sobru. Dac� vrei, renun��m la caz c�t ai clipi
din ochi. Nu avem nevoie de �n�elegere; de fapt, nimeni nu are nevoie cu adev�rat.
Victimele au murit. Mo�tenitorii lor s�nt ori necunoscu�i, ori la �nchisoare. O
�n�elegere convenabil� nu �mi va afecta c�tu�i de pu�in via�a. E cazul t�u. Tu
hot�r�ti.
� Nu e a�a de simplu, Mordecai.
� De ce nu?
� M� �ngrozesc acuza�iile penale.
� E normal. Dar se va renun�a la ele. Vor uita de pl�ngerea f�cut� baroului.
L#a� putea suna pe Arthur chiar acum, s�#i spun c� renun��m la tot, dac� �i ei
renun�� la tot. Ambele p�r�i �i v�d de treab� �i uit� totul. Ar accepta imediat. E
floare la ureche.
� Presa ne#ar m�nca de vii.
� �i ce dac�? S�ntem imuni. Crezi c� clien�ilor no�tri le pas� ce scrie �n Post
despre ei?
F�cea pe avocatul diavolului � argument�nd puncte �n care nu credea cu
adev�rat. Mordecai dorea s� m� protejeze, dar dorea la fel de mult s� pun� firma
Drake & Sweeney cu botul pe labe.
Unii oameni nu pot fi proteja�i de ei �n�i�i.
� �n regul�, renun��m, i#am spus. �i ce#am rezolvat? Ei scap� nepedepsi�i
pentru crim�. I#au aruncat pe oamenii aceia �n strad�. S�nt singurii responsabili
pentru evacuarea ilegal� �i, �n fond, responsabili de moartea clien�ilor no�tri,
iar noi s�#i l�s�m s� scape din la�? Despre asta vorbim?
� E singurul mod de a#�i proteja dreptul de a practica avocatura.
� Ce mult conteaz� pu�in� presiune, Mordecai, m#am r�stit la el, exager�nd
pu�in.
Dar avea dreptate. Eu f�cusem �ncurc�tura �i era normal ca eu s� iau deciziile
cruciale. Eu am luat dosarul � un gest stupid, gre�it din punct de vedere legal �i
etic.
Mordecai Green ar fi fost distrus dac�, brusc, mi s#ar fi f�cut fric�. �ntreaga
lui lume �i ajuta pe oamenii s�rmani s� se refac�. Lumea lui era aceea a celor f�r�
speran�� �i f�r� ad�post, a celor care primeau foarte pu�in �i nu doreau dec�t un
minimum de la via�� � masa urm�toare, un pat uscat, o slujb� cu un salariu demn, un
mic apartament cu o chirie convenabila. Rareori se putea �nt�mpla ca motivul
problemelor clien�ilor lui sa fie legat, at�t de direct, de �ntreprinderile mari,
private.
Cum banii nu �nseamn� nimic pentru Mordecai �i cum o sum� foarte mare ar fi
avut un impact minor, sau nici unul asupra vie�ii sale, �i cum clien�ii erau, a�a
cum spusese, mor�i, necunoscu�i sau �n �nchisoare, nu ar fi acceptat niciodat� o
�n�elegere �nainte de proces, dac� nu ar fi fost vorba de implicarea mea. Mordecai
�i dorea un proces, unul de mare amploare, un spectacol zgomotos, cu lumini, camere
de televiziune �i cuvinte tip�rite nu despre el, ci despre situa�ia, mereu mai
tragic�, a oamenilor lui. Procesele nu se refer� �ntotdeauna la nedrept�ile
individuale; uneori s�nt folosite ca amvon.
Prezen�a mea complica lucrurile. Fa�a mea moale, palid�, putea ajunge �n
spatele gratiilor. Dreptul meu de practic�, deci dreptul la subzisten��, era �n
pericol.
� Nu abandonez vasul, Mordecai, i#am spus.
� Nici nu m� a�teptam.
� Hai s� ne g�ndim pu�in. Daca �i convingem s� pl�teasc� o sum� de bani cu care
s� putem tr�i; acuza�iile penale s�nt retrase; nu mai r�m�n pe tapet dec�t eu cu
licen�a mea. Dac� s�nt de acord s� o predau pentru o perioad� de timp, ce se va
�nt�mpla cu mine?
� Mai �nt�i, trebuie s� suferi ru�inea unei suspend�ri disciplinare.
� Ceea ce, oric�t ar suna de nepl�cut, nu va fi sf�r�itul lumii, i#am spus,
�ncerc�nd s� par foarte sigur de mine.
Eram �ngrozit de situa�ie. Ce jenant fa�� de Warner, p�rin�ii mei, prieteni,
colegii de la facultate, Claire, de to�i oamenii cumsecade de la Drake & Sweeney.
Figurile lor mi s#au perindat prin minte �i mi#am imaginat cum vor primi vestea.
� �n al doilea r�nd, nu#�i po�i practica meseria �n timpul perioadei de
suspendare.
� �mi pierd slujba?
� Sigur c� nu.
� �i ce am s� fac?
� P�i, vei r�m�ne �n biroul �sta. Vei primi clien�i la CCNV, Casa
Samariteanului, Misiunea Izb�virii �i celelalte locuri unde ai fost deja. Vei
r�m�ne partener deplin �n cadrul Centrului. Te vom numi asistent social, nu avocat.
� Deci, nu se va schimba nimic?
� Nu prea mult. Uit�#te la Sofia. Prime�te mai mul�i clien�i dec�t noi ceilal�i
la un loc �i jum�tate din ora� crede c� e avocat. Dac� e necesar s� ap�rem �n fa�a
tribunalului, m� ocup eu de asta. Pentru tine nu va fi nici o schimbare.
Regulile care guvernau justi�ia str�zii erau scrise de c�tre cei care o
practicau.
� Dac� m� prind?
� Nim�nui nu#i pas�. Linia dintre asisten�a social� �i justi�ia social� nu e
�ntotdeauna foarte clar�.
� Doi ani �nseamn� foarte mult.
� Da �i nu. Nu trebuie s� fim de acord cu o suspendare de doi ani.
� Credeam c� nu e negociabil�.
� M�ine, totul va fi negociabil. Dar trebuie s� faci ni�te cercet�ri. S�
g�se�ti cazuri similare, dac� exist�. S� vezi ce alte jurisdic�ii s#�u confruntat
cu pl�ngeri similare.
� Crezi c� s#a mai �nt�mplat?
� E posibil. S�ntem un milion la ora actual�. Avoca�ii au fost �ntotdeauna
ingenio�i �n descoperirea unor chichi�e care s� �ncurce lucrurile.
�nt�rziase la o �ntrunire. I#am mul�umit �i l#am �mbr�i�at.
Am plecat cu ma�ina spre Facultatea de Drept Georgetown, din apropiere de
dealul Capitoliului. Biblioteca era deschis� p�n� la miezul nop�ii. Era locul ideal
pentru a te ascunde �i a reflecta la via�a unui avocat renegat.

37

Sala lui DeOrio se afla la etajul al doilea al cl�dirii Carl Moultrie �i,
pentru a ajunge acolo, am trecut pe l�ng� sala judec�torului Kisner, unde pl�ngerea
de furt calificat depus� �mpotriva mea a�tepta o nou� etap� �ntr#o desf�urare
complicat�. Culoarele erau pline de avoca�i criminali�ti �i practicieni de m�na a
doua, dintre aceia care �i fac reclam� la tele#viziunile prin cablu �i pe b�ncile
din sta�iile de autobuz. To�i se sf�tuiau cu clien�ii lor, care �n majoritate
p�reau vinova�i de ceva, iar eu refuzam s� cred c� m� aflu pe aceea�i list� cu
tic�lo�ii aceia.
Sincronizarea intr�rii noastre era important� pentru mine �i prosteasc� pentru
Mordecai. Nu ne puteam permite s� �nt�rziem. DeOrio era un fanatic al
punctualit�ii. Dar nu suportam g�ndul c� vom ajunge cu zece minute mai devreme �i
c� voi fi supus privirilor, �oaptelor �i, poate, chiar banalelor replici de
preg�tire a terenului din partea lui Donald Rafter, sau Arthur sau naiba �tie pe
cine mai aduceau. Nu doream c�tu�i de pu�in s� m� aflu �n aceea�i �nc�pere cu
Tillman Gantry �n absen�a onorabilului judec�tor.
Voiam s� iau loc �n banca jura�ilor, s� ascult tot �i s� nu fiu deranjat de
nimeni. Am intrat �n sal� la ora unu f�r� dou� minute.
Grefierul lui DeOrio �mp�r�ea copii ale programului zilei. Ne#a indicat
locurile � eu �n boxa jura�ilor, unde m#am a�ezat, singur �i mul�umit, �i Mordecai
la masa reclamantului, �n apropiere de boxa jura�ilor. Wilma Phelan, garantul, se
afla acolo �i era deja plictisit�, pentru c� nu �tia nimic despre ceea ce urma s�
se discute.
Masa ap�r�rii era un exemplu de pozi�ionare strategic�. Drake & Sweeney se
grupase �ntr#un cap�t; Tillman Gantry, cu cei doi avoca�i ai s�i, la cel�lalt. �n
centru, ac�ion�nd ca un tampon, st�teau doi reprezentan�i de la RiverOaks �i trei
avoca�i. �n program se g�sea �i o list� a tuturor celor prezen�i. Am num�rat
treisprezece persoane reprezent�nd ap�rarea.
M� a�teptam ca Gantry, un fost proxenet, s� fie �mpodobit cu inele pe degete,
cercei �n urechi �i haine colorate �i excentrice. Nu era a�a. Purta un frumos
costum bleumarin, de mult mai bun� calitate dec�t hainele avoca�ilor s�i. Citea
ni�te documente �i ignora pe toat� lumea.
I#am z�rit pe Arthur, Rafter �i Nathan Malamud. Era prezent �i Barry Nuzzo.
Luasem decizia s� nu m� mire nimic, dar nu m� a�teptasem s�#l v�d pe Barry acolo.
Trimi��nd trei dintre fo�tii ostatici, firma transmitea un mesaj subtil � to�i
ceilal�i avoca�i teroriza�i de "Domnul" supravie�uiser� f�r� s�#i apuce nebunia �
ce se �nt�mplase cu mine? De ce tocmai eu eram usc�tura din p�dure?
A cincea persoan� din grupul lor era men�ionat� drept L. James Suber, avocat al
unei companii de asigur�ri. Drake & Sweeney era asigurat� masiv �mpotriva cazurilor
de practic� defectuoas�, dar m� �ndoiam c� prevederile poli�ei acopereau �i cazul
de fa��. C�ci trebuie s� fi fost excluse actele inten�ionate, de exemplu furtul
unui document de c�tre un asociat sau partener, sau violarea deliberat� a
comportamentului corect. Neglijen�a avocatului firmei era, cu siguran��, acoperit�.
Falsul inten�ionat nu. Braden Chance nu numai c� ignorase un statut, un punct al
codului de conduit� sau o metod� acceptat� de practic�. Luase decizia con�tient� de
a continua evacuarea, cu toate c� fusese amplu informat despre faptul c� vagabonzii
erau, �n realitate, chiria�i.
Avea s� urmeze o lupt� teribil�, departe de ochii no�tri, �ntre firma Drake &
Sweeney �i cel care se f�cuse vinovat de practic� defectuoas�. Las' s�#�i scoat�
ochii!
Exact la ora unu, judec�torul DeOrio �i#a f�cut apari�ia din spatele b�ncii �i
a luat loc �n jil�ul s�u, adres�ndu#ne un "Bun� ziua" plin de asprime.
�i#a reglat microfonul �i s#a adresat gardianului �n uniform�, care p�zea u�a
din interior.
� Domnule Burdick, v� rog s� �ncuia�i u�a.
R�ndurile de scaune erau complet goale. Era o discu�ie c�t se poate de privat�.
Stenografa tribunalului a �nceput s� �nregistreze fiecare cuv�nt.
� Grefierul m#a informat c� toate p�r�ile �i avoca�ii lor se afl� acum �n sal�,
a �nceput judec�torul, arunc�ndu#mi o privire fioroas�, ca �i cum a� fi fost
autorul unui viol. Scopul acestei �nt�lniri este s� �ncerc�m s� realiz�m o
�n�elegere �ntre p�r�i. Dup� numeroase discu�ii purtate ieri cu principalii
avoca�i, am �n�eles c� o asemenea discu�ie, �n acest moment, poate fi benefic�.
Niciodat� nu am organizat o discu�ie de solu�ionare a unui litigiu at�t de repede
dup� intentarea ac�iunii dar, cum toate p�r�ile au c�zut de acord, merit� s�
�ncercam. Primul punct �n discu�ie este cel al confiden�ialit�ii. Nimic din ceea ce
se va discuta aici nu poate fi repetat c�tre nici un reprezentant al presei,
indiferent de circumstan�e. S#a �n�eles?
S#a uitat spre Mordecai, apoi spre mine. Toate g�turile de la masa ap�r�rii
s#au r�sucit �n aceea�i direc�ie. Doream s� m� ridic �n picioare �i s� le amintesc
c� ei fuseser� cei care �ncepuser� s� fac� dest�inuiri presei. Sigur, loviturile
noastre fuseser� mai puternice, dar primul pumn venise de la ei. �n acel moment,
grefierul ne#a �nm�nat c�te o copie a contractului de confiden�ialitate, �n dou�
paragrafe, cu numele noastre deja completate. L#am semnat pe al meu �i l#am dat
�napoi.
Un avocat aflat sub presiune nu poate citi dou� paragrafe, pentru ca apoi s� ia
o decizie rapid�.
� Ave�i vreo problem�? i#a �ntrebat DeOrio pe cei din grupul de la Drake &
Sweeney, care se chinuiau s� g�seasc� vreo chichi��.
A�a fuseser� dresa�i.
Au semnat contractele, iar grefierul a adunat toate documentele.
� Vom lucra dup� programul anun�at, a continuat Judec�torul. Primul punct este
un rezumat al faptelor �i al responsabilit�ilor teoretice. Domnule Green,
dumneavoastr� a�i �naintat pl�ngerea, dumneavoastr� ve�i �ncepe. Ave�i cinci
minute.
Mordecai s#a ridicat �n picioare, f�r� noti�e, cu m�inile �nfundate �n
buzunare, perfect relaxat. �n dou� minute, a prezentat cazul nostru �n termeni
clari, apoi a luat loc. DeOrio aprecia concizia.
Arthur a vorbit din partea acuza�ilor. A recunoscut baza de fapte a cazului,
dar �i#a exprimat dezacordul �n problema responsabilit�ilor. A dat �n mare parte
vina pe "nenorocitul" de viscol care se ab�tuse asupra ora�ului �i f�cuse via�a
grea tuturor.
A mai pus sub semnul �ntreb�rii �i ac�iunile lui Lontae Burton.
� Avea unde s� se duc�, a spus el. Ad�posturile de urgen�� erau deschise. �n
noaptea dinainte a stat �n subsolul unei biserici, al�turi de mul�i al�ii. De ce a
plecat? Nu �tiu, dar nu a silit#o nimeni, cel pu�in din c�te �tim noi. Bunica ei
are o locuin�� �n zona de nord#est. N#ar trebui cumva ca o parte din
responsabilitate sa cad� asupra mamei? N#ar fi trebuit sa fac� mai mult pentru a#�i
proteja copiii?
Era ultima �ans� pe care o avea Arthur de a mai arunca vina asupra unei mame
moarte. Peste aproximativ un an, boxa jura�ilor, �n care acum m� aflam eu, avea s�
fie plin� de cu totul al�i oameni dec�t mine, �i nici Arthur, nici vreun alt avocat
�n toate min�ile nu avea s� mai �ndr�zneasc� s� dea de �n�eles c� Lontae Burton
era, chiar �i �n parte, responsabil� de uciderea propriilor copii.
� La urma urmelor, de ce ajunsese �n strad�? l#a �ntrebat DeOrio aspru, �i mie
aproape c� mi#a venit s� z�mbesc.
Arthur nu s#a l�sat impresionat.
� Pentru scopul propus al acestei discu�ii, onorat� instan��, s�ntem de acord
s� recunoa�tem c� evacuarea a fost ilegal�.
� Mul�umesc.
� Cu pl�cere. Vrem doar s� accentu�m c� o parte a responsabilit�ii ar trebui
s�#i revin� mamei.
� C�t de mult?
� Cel pu�in jum�tate.
� E prea mult.
� Credem c� nu, onorat� instan��. Poate c� din cauza noastr� a ajuns �n strad�,
dar a r�mas acolo mai mult de o s�pt�m�n� �naintea tragediei.
� Domnule Green?
Mordecai s#a ridicat �n picioare, cl�tin�nd din cap, ca �i cum Arthur ar fi
fost un boboc care �ncurc� teoriile elementare.
� Nu vorbim aici despre persoane cu acces imediat la locuin�e, domnule Jacobs.
De asta li se spune oamenii str�zii. Recunoa�te�i c� i#a�i aruncat �n strad�, �i
acesta e motivul pentru care au murit. Mi#ar pl�cea s� discut problema cu ni�te
jura�i.
Arthur s#a coco�at dintr#o dat�. Rafter, Malamud �i Barry ascultau fiecare
cuv�nt, �nsp�im�nta�i la g�ndul de a#l l�sa pe Mordecai Green liber, �ntr#un
tribunal, �n care jura�ii ar fi fost oameni de#ai lui.
� Responsabilitatea este clar�, domnule Jacobs, a spus DeOrio. Pute�i sus�ine
neglijen�a mamei �n fa�a jura�ilor, dac� dori�i, de�i nu v#a� sf�tui.
Mordecai �i Arthur au luat loc.
Dac� puteam demonstra, �ntr#un proces, responsabilitatea acuza�ilor, jura�ii
puteau �ncepe s� studieze problema daunelor. Acela�i punct urma �i �n programul
nostru. Rafter a �ncercat s� supun� aten�iei judec�torului acela�i raport cu
privire la curentele actuale �n acordarea de daune de c�tre jura�i. A vorbit despre
c�t valorau copiii mor�i �n sistemul nostru de daune compensatorii. Dar a devenit
cur�nd plicticos, c�nd a �nceput s� discute istoricul angaj�rilor lui Lontae �i
pierderile estimative ale c�tigurilor ulterioare. A ajuns la aceea�i sum�, �apte
sute �aptezeci de dolari, cea pe care o oferiser� cu o zi mai �nainte �i a
prezentat#o pentru �nregistrare.
� Dar nu e ultima dumneavoastr� ofert�, domnule Rafter, nu#i a�a? l#a �ntrebat
DeOrio pe un ton provocator; spera cu siguran�� ca aceasta s� nu fie oferta lor
final�.
� Nu, domnule, i#a r�spuns Rafter.
� Domnule Green.
Mordecai s#a ridicat din nou �n picioare.
 � Respingem oferta lor, onorat� instan��. Curentele actuale nu m�
impresioneaz�. Singurul curent care m� intereseaz� este �n ce m�sur� pot convinge
jura�ii s�#mi acorde daune �i, cu tot respectul pentru domnul Rafter, al naibii s�
fiu dac� nu va fi cu mult mai mult dec�t ofer� d�n�ii.
Nimeni din cei prezen�i �n sal� nu se �ndoia de asta.
A prezentat argumente �mpotriva p�rerii lor, conform c�reia un copil mort
valora numai cincizeci de mii de dolari. A insistat asupra faptului c� o estimare
at�t de modest� era rezultatul unei prejudec�i �mpotriva copiilor str�zii, dac� se
�nt�mpla s� fie �i negri. Gantry era singurul de la masa ap�r�rii care nu se agita
�n scaun.
� Ave�i un fiu care �nva�� la St. Alban's, nu#i a�a, domnule Rafter? A�i
accepta 50 000 pentru el?
Rafter se v�rise aproape, cu totul cu nasul �n blocnotes.
� Pot convinge jura�ii, aici, �n aceast� sal�, c� micu�ii ace�tia valorau cel
pu�in un milion fiecare, ca orice alt copil din colegiile din Virginia �i Maryland.
Era o lovitur� dur�, pe care adversarii au sim�it#o din plin. Nu se �ndoia
nimeni la ce fel de �coli mergeau copiii lor.
Raportul lui Rafter nu prevedea nimic pentru durerea �i suferin�a victimelor.
Motivul era evident, chiar dac� nu fusese exprimat. Copiii muriser� �n pace,
inhal�nd un gaz f�r� miros, p�n� c�nd trecuser� pe lumea cealalt�. F�r� arsuri,
r�ni sau v�rsare de s�nge.
Rafter a pl�tit scump pentru aceast� omisiune. Mordecai s#a lansat �ntr#o
descriere detaliat� a ultimelor ore de via�a ale lui Lontae �i a copiilor ei;
umbletul dup� hran� �i c�ldur�; ninsoarea �i frigul p�trunz�tor; spaima de a muri
�nghe�a�i; eforturile de a se ghemui unii �ntr#al�ii, groaza de a fi prin�i �n
miezul viscolului, ca �ntr#o curs�, cu motorul ma�inii pornit, cu ochii pe
indicatorul de combustibil.
A fost un spectacol magic, prezentat cu m�iestria unui povestitor talentat. Ca
unic jurat ce m� aflam, eram gata s�#i ofer un cec �n alb.
� Nu#mi vorbi�i mie despre durere �i suferin��, spuse el printre din�i, c�tre
cei de la Drake & Sweeney. Habar nu ave�i ce �nseamn�.
Vorbea despre Lontae ca �i cum ar fi cunoscut#o bine. Un copil care se n�scuse
f�r� noroc �i care f�cuse toate gre�elile previzibile. Dar, �i �sta era lucrul cel
mai important, o mam� care �i iubea copiii �i care �ncerca, aproape cu disperare,
s� scape de s�r�cie. κi �nfruntase trecutul �i viciile �i se str�duia s� scape de
ele, atunci c�nd acuza�ii o aruncaser� din nou �n strad�.
Discursul s�u era ca un torent, c�nd frem�t�nd de indignare, c�nd cople�it de
ru�ine �i vina. Nici o silab� �n plus, nici un cuv�nt inutil. Mordecai le oferea o
doz� extraordinar� din ceea ce ar fi auzit jura�ii.
Arthur avea puterea de decizie asupra carnetului de cecuri �i eram sigur c� �i
simte arsura �n buzunar.
Mordecai a l�sat pentru final ce avea mai bun. S#a referit la scopul daunelor
punitive � acela de a#i pedepsi pe cei care gre�eau, de a da un exemplu pentru ca
ei s� nu mai p�c�tuiasc�. Se ridica �mpotriva r�ului produs de acuza�i � oameni
boga�i, f�r� respect fa�� de cei mai pu�in noroco�i. "S�nt doar ni�te vagabonzi,
tuna el. S�#i d�m afar�!"
L�comia �i f�cuse s� ignore legea. O evacuare corect� ar fi durat cu cel pu�in
treizeci de zile mai mult. Asta ar fi pus cap�t contractului cu serviciile po�tale.
Dup� treizeci de zile, z�pezile grele ar fi luat sf�r�it; str�zile ar fi fost ceva
mai sigure.
Era un caz perfect pentru impunerea de daune punitive �i Mordecai era aproape
pe deplin convins c� jura�ii ar fi fost de acord cu el. Eu a�a credeam �i, �n acel
moment, nici Arthur, nici Rafter sau oricare altul dintre avoca�ii afla�i acolo nu
doreau s� se confrunte cu Mordecai Green.
� Accept�m o �n�elegere pentru cinci milioane, a conchis acesta. Nici un ban
mai pu�in.
Dup� discursul lui, s#a l�sat t�cerea. DeOrio �i#o notat ceva, revenind apoi la
agend�. Urm�torul punct �nscris era problema dosarului.
� S�nte�i �n posesia lui? m#a �ntrebat judec�torul.
 � Da, domnule.
� S�nte�i de acord s�#l da�i �napoi?
� Da.
Mordecai a deschis o serviet� uzat� �i a scos dosarul. L#a �nm�nat grefierului,
care l#a dat mai departe, judec�torului.
S#au scurs zece minute lungi, timp �n care, sub ochii no�tri atent, DeOrio a
r�sfoit fiecare pagin� �n parte.
L#am surprins de c�teva ori pe Rafter holb�ndu#se la mine. Cui �i p�sa? El �i
ceilal�i erau ner�bd�tori s� pun� m�na pe el.
C�nd judec�torul a terminat de studiat dosarul, s#a adresat ap�r�rii.
� Dosarul a fost returnat, domnule Jacobs. La cel�lalt cap�t al holului a fost
depus� o pl�ngere penal�. Am vorbit cu judec�torul Kisner despre, asta. Ce dori�i
s� face�i?
� Onorat� instan��, dac� putem ajunge la o �n�elegere �n toate celelalte
probleme, nu vom mai sus�ine aceast� acuza�ie.
� Cred c� acest lucru este convenabil pentru dumneavoastr�, nu#i a�a, domnule
Brock? m#a �ntrebat DeOrio.
Al naibii de convenabil.
� Da, domnule judec�tor.
� S� continu�m. Urm�torul punct este acuza�ia de �nc�lcare a eticii, adus� de
firma Drake & Sweeney �mpotriva lui Michael Brock. Domnule Jacobs, dori�i s� lua�i
cuv�ntul?
� Bine�n�eles, onorat� instan��.
Arthur a s�rit �n picioare �i a prezentat o condamnare a gre�elilor mele de
etic�. Nu a exagerat cu duritatea �i nici nu a vorbit prea mult. Nu p�rea s�#i fac�
pl�cere s� discute subiectul. Arthur era un as al avocaturii, format �n alte
timpuri, care nu numai c� propov�duia etica, dar o �i respecta. Nici el �i nici
firma nu m� puteau ierta pentru gre�eala f�cut�, dar, la urma urmelor, fusesem unul
de#al lor. A�a cum ac�iunile lui Braden Chance avuseser� efecte asupra �ntregii
firme, tot a�a se �nt�mpla �i cu incapacitatea mea de a men�ine anumite standarde.
A �ncheiat spun�nd c� eu nu trebuie s� scap de pedeaps� pentru furtul
dosarului. Fusese o �nc�lcare grosolan� a datoriei fa�� de un client, RiverOaks. Eu
nu eram un delincvent �i nu le era greu s� renun�e la acuza�ia de furt calificat.
Dar eram avocat �i �nc� unul teribil de bun, recuno�tea el �i, ca atare, trebuia
s�#mi asum responsabilitatea faptelor mele.
Firma nu accepta, �n nici un caz, s� retrag� pl�ngerea.
Discursul lui a fost bine argumentat, bine prezentat �i m#a convins �i pe mine.
Tipii de la RiverOaks erau �n mod special mul�umi�i.
� Domnule Brock, mi s#a adresat DeOrio. Ave�i ceva de zis?
Nu preg�tisem nici un fel de observa�ii, dar nu m� temeam s� m� ridic �n
picioare �i s� spun ce sim�eam. L#am privit pe Arthur drept �n ochi �i am �nceput.
� Domnule J�cobs, am avut �ntotdeauna mult respect pentru dumneavoastr� �i am
�i acum. Nu am nimic de spus �n ap�rarea mea. Am gre�it c�nd am luat dosarul �i
mi#a� fi dorit de o mie de ori s� nu fi f�cut a�a ceva. C�utam ni�te informa�ii
despre care �tiam c� s�nt ascunse, dar asta nu e o scuz�, �mi cer iertare �n fa�a
dumneavoastr�, a firmei �i a clientului dumneavoastr�, RiverOaks.
M#am a�ezat �i nu i#am mai putut privi. Mordecai mi#a spus mai t�rziu c�
umilin�a mea a �nc�lzit atmosfera cu cel pu�in zece grade.
�n acel moment, DeOrio a f�cut un lucru foarte �n�elept. A trecut la punctul
urm�tor � ac�iunea care �nc� nu fusese depus�. Noi ne propuneam s� prezent�m o
pl�ngere �n numele lui Marquis Deese �i Kelvin Lam �i s� continu�m la fel cu toate
persoanele evacuate pe care le puteam g�si. DeVon Hardy �i Lontae Burton muriser�,
a�a c� r�m�neau cincisprezece reclaman�i poten�iali. Aceasta fusese promisiunea lui
Mordecai, pe care o f�cuse cunoscut� judec�torului.
� Dac� v� recunoa�te�i responsabilitatea, domnule Jacobs, i#a spus onorabilul
judec�tor, trebuie s� discut�m despre daune. C�t oferi�i pentru �nchiderea acestor
cincisprezece cazuri?
Arthur s#a consultat �n �oapt� cu Rafter �i Malamud �i i#a r�spuns:
� Ei bine, onorat� instan��, credem c� acei oameni s�nt lipsi�i de ad�post de
circa o lun�. Dac� le oferim c�te cinci mii de dolari, �i pot c�uta alte locuin�e,
probabil mult mai bune.
� E pu�in, a r�spuns DeOrio. Domnule Green?
� E mult prea pu�in, a fost de acord Mordec�i. Din nou, eu evaluez cazurile �n
func�ie de ce ar putea face jura�ii. E vorba de aceia�i acuza�i, aceea�i conduit�
incorect�, aceia�i jura�i. Pot foarte u�or s� ob�in cincizeci de mii �n fiecare
caz.
� Cu c�t a�i fi mul�umit?
� Cu dou�zeci �i cinci de mii.
� Cred c� ar trebui s� pl�ti�i, i#a spus DeOrio lui Arthur. Nu e o sum�
absurd�.
� Dou�zeci �i cinci de mii, fiec�ruia dintre cei cincisprezece? a �ntrebat
Arthur, pierz�ndu#�i calmul de obicei imperturbabil, �n fa�a asaltului din cele
dou� p�r�i ale s�lii de judecat�.
� Exact.
A urmat o discu�ie aprins� �ntre cei patru reprezentan�i ai firmei Drake &
Sweeney; nici unul nu se l�sa mai prejos. Era clar c� nu �i consultaser� pe
avoca�ii celorlal�i doi acuza�i. Era evident c� firma avea s� accepte suma pentru a
se ajunge la un acord. Gantry era total indiferent; nu erau banii lui �n joc. �n
ceea ce �i privea pe cei de la RiverOaks, avoca�ii lor amenin�aser� probabil cu un
proces propriu, dac� nu se ajungea la o �n�elegere.
� Vom pl�ti dou�zeci �i cinci de mii, a anun�at Arthur cu jum�tate de glas �i,
din acel moment, trei sute �aptezeci �i cinci de mii de dolari p�r�seau seifurile
firmei Drake & Sweeney.
�n�elepciunea consta �n modul �n care se sp�rgea ghea�a. DeOrio �tia c� �i
poate for�a s� accepte preten�iile materiale mai mici. C�nd banii �ncepeau s�
curg�, nu se mai puteau opri p�n� la cap�t.
�n anul anterior, dup� plata salariului meu �i a beneficiilor �i pun�nd
deoparte o treime din onorariile ob�inute de mine, pentru cheltuieli suplimentare,
circa patru sute de mii de dolari intraser� �n buzunarele partenerilor. Iar eu nu
eram dec�t unul dintre cei opt sute de avoca�i.
� Domnilor, trebuie s� clarific�m dou� probleme. Prima este aceea a banilor �
de ce sum� este nevoie pentru un acord �n acest caz? A doua este problema ac�iunii
disciplinare �mpotriva domnului Brock. Se pare c� una depinde de cealalt�. �n
astfel de �nt�lniri, acesta este momentul �n care �mi place s� am c�te o discu�ie
particular� cu fiecare dintre p�r�i. Voi �ncepe cu reclamantul. Domnule Green �i
domnule Brock, s�nte�i amabili s� pofti�i �n biroul meu?
Grefierul ne#a �nso�it pe holul din spatele s�lii de judecat�, apoi �ntr#un
splendid birou lambrisat �n lemn, unde onorabilul �i#a scos roba �i a cerut ceai
unei secretare. Ne#a oferit �i nou�, dar l#am refuzat. Grefierul a �nchis u�a,
l�s�ndu#ne singuri cu DeOrio.
� Facem progrese, ne#a spus el. Trebuie s� v� spun, domnule Brock, c� pl�ngerea
�mpotriva dumneavoastr�, pentru �nc�lcarea eticii profesionale, e o problem�.
�n�elege�i c�t de serioas� este?
� Cred c� da.
�i#a pocnit �ncheieturile degetelor �i a �nceput s� m�soare camera �n lung �i
�n lat.
� Am avut, aici �n District, un avocat care a f�cut aceea�i nebunie acum �apte
sau opt ani. A plecat de la firma la care lucra cu un teanc de materiale de
cercetare care, �n mod misterios, au ajuns �ntr#o alt� firm� unde, din �nt�mplare,
i s#a oferit respectivului o slujb� frumu�ic�. Nu#mi amintesc numele.
� Makovek, Brad Makovek, i#am spus eu.
� Exact. Ce s#a �nt�mplat cu el?
� A fost suspendat doi ani.
� Asta vor �i ei de la dumneata.
� �n nici un caz, domnule judec�tor, a intervenit Mordecai. S� fiu al naibii
dac� acceptam o suspendare de doi ani.
� Cu c�t a�i fi de acord?
� Cu maximum �ase luni. �i nu e negociabil. Ascuta�i#m� pe mine, domnule
judec�tor, tipii �tia s�nt speria�i de moarte, �ti�i foarte bine. De ce s� accept�m
orice? Prefer s� ap�rem �n fa�a instan�ei.
� N#o s� fie nici o instan��, i#a spus judec�torul apropiindu#se de mine �i
privindu#m� �n ochi. A�i fi de acord cu o suspendare de �ase luni? m#a �ntrebat el.
� Da, i#am r�spuns. Dar vor trebui s� pl�teasc� to�i banii.
� C�t? l#a �ntrebat judec�torul pe Mordecai.
� Cinci milioane. A� ob�ine mai mult de la jura�i.
DeOrio s#a �ndreptat spre fereastr�, g�nditor, sc�rpin�ndu#�i obrazul.
� Eu zic c� instan�a v#ar da cinci milioane, a spus el, f�r� s� se �ntoarc�.
� Eu zic c� ne#ar da dou�zeci.
� Cine prime�te banii? a �ntrebat judec�torul.
� Va fi un co�mar, a recunoscut Mordecai.
� C�t reprezint� onorariul avoca�ilor?
� Dou�zeci la sut�. Din care jum�tate se duce la o funda�ie din New York.
Judec�torul s#a r�sucit brusc �i a re�nceput s� umble de colo#colo, cu m�inile
�ncle�tate la ceaf�.
� �ase luni e o pedeaps� prea bl�nd�, a spus el.
� Asta e tot ce oferim noi, a ripostat Mordecai.
� �n regul�. A�tepta�i s� vorbesc �i cu ceilal�i.

Discu�ia noastr� privat� cu DeOrio a durat mai pu�in de cincisprezece minute.

Cu b�ie�ii cei r�i a fost nevoie de o or�. Bine�n�eles, ei erau cei care d�deau
banii.
Am b�ut c�te o cola, a�eza�i pe o banc� �n holul aglomerat al cl�dirii,
uit�ndu#ne, f�r� s� ne vorbim, la sutele de avoca�i care se perindau pe acolo,
v�n�nd clien�ii �i dreptatea.
Ne#am plimbat pe culoare �i i#am privit pe acuza�ii speria�i, pe punctul de a
fi adu�i �n fa�a tribunalului pentru tot felul de infrac�iuni. Mordecai a stat
pu�in de vorb� cu ni�te avoca�i pe care �i cuno�tea. Eu nu am recunoscut pe nimeni.
Avoca�ii de la firmele mari nu#�i pierd timpul la Curtea Suprem�.
Grefierul ne#a g�sit �i ne#a adus �napoi �n sala de judecat�, unde to�i
participan�ii reveniser� la locurile lor. Atmosfera era tensionat�. DeOrio era
agitat. Arthur �i compania p�reau epuiza�i. Am luat loc �i l#am a�teptat pe
judec�tor s� vorbeasc�.
� Domnule Green, a �nceput el, ne#am �nt�lnit cu avoca�ii ap�r�rii. Iat� cea
mai bun� ofert� din partea lor: suma de trei milioane de dolari �i o suspendare de
un an pentru domnul Brock.
Mordecai, care abia se a�ezase pe scaun, a s�rit �n sus.
� Atunci ne pierdem vremea, a anun�at el, lu�ndu#�i servieta. Am s�rit �i eu,
pornind �n urm� lui.
� V� rog s� ne scuza�i, onorat� instan��, i#a spus el, dar avem alte lucruri
mai importante de f�cut.
Ne#am �ndreptat spre culoarul dintre cele dou� r�nduri de scaune.
� S�nte�i liberi, a anun�at judec�torul, foarte nemul�umit.
Am p�r�sit sala de judecat� �n grab�.

38

Tocmai descuiam portiera ma�inii c�nd telefonul celular a �nceput s�#mi ��r�ie
�n buzunar. Era judec�torul DeOrio. Mordecai a izbucnit �n r�s c�nd m#a auzit
spun�nd: Da, domnule judec�tor, vom fi acolo �n cinci minute. Am ajuns �n zece,
dup� ce ne#am oprit la toalet� la parter, am mers �ncet, pe sc�ri �i i#am l�sat
suficient timp lui DeOrio ca s� se ia la pumni cu acuza�ii.
Primul lucru pe care l#am observat c�nd am intrat �n sala a fost c� Jack
Bolling, unul dintre avoca�ii firmei RiverOaks, �i scosese haina, �i suflecase
m�necile c�m�ii �i se muta mai departe de avoca�ii de la Drake & Sweeney. M�
�ndoiam c� �i luase la palme, dar p�rea foarte doritor �i capabil s� o fac�.
Teribilul verdict la care visa Mordecai s� fie dat tuturor celor trei p�r�i era
aproape fapt �mplinit. Evident, RiverOaks fusese suficient de �ngrozit� de
�nt�lnirea pentru ob�inerea unui acord. Se f�cuser� amenin��ri �i, poate, compania
hot�r�se s� participe �i ea cu ceva bani. Nu aveam s� afl�m niciodat�.
Am ocolit banca jura�ilor �i m#am a�ezat l�ng� Mordecai. Wilma Phelan plecase.
� S�ntem pe#aproape, ne#a anun�at judec�torul.
� Iar noi ne g�ndim s� ne retragem oferta, a declarat Mordecai, printr#una
dintre exploziile sale verbale.
Nu discutasem nimic despre a�a ceva; nici ceilal�i avoca�i sau onorabilul
judec�tor nu se a�teptaser� la asta. Uimi�i, au �nceput s� se priveasc� unii pe
al�ii.
� Calma�i#v�, �l rug� DeOrio.
� Vorbesc foarte serios, domnule judec�tor. Cu c�t stau mai mult �n aceast�
sal�, cu at�t s�nt mai convins c� acest simulacru trebuie dezv�luit unor jura�i.
C�t despre domnul Brock, fosta lui firm� poate insista c�t dore�te pe acuza�iile
penale, ce mare scofal�. �i#au luat dosarul �napoi. Brock nu are cazier. Numai
Dumnezeu �tie c�i trafican�i de droguri �i criminali are de judecat sistemul
nostru; acuzarea lui ar deveni o glum�. Nu va merge la �nchisoare. Pl�ngerea la
barou? O vom l�sa s�#�i urmeze cursul. Am s� fac �i eu una �mpotriva lui Braden
Chance �i poate chiar �mpotriva unora dintre avoca�ii implica�i �n acest proces, ca
s� avem parte de un concurs ca pe vremuri, cu "cine scuip� mai departe". A ar�tat
cu m�na spre Arthur �i a continuat: Dac� merge�i la ziar, mergem �i noi la ziar.
Centrul legal din strada 14 nu#�i f�cea probleme pentru ce se publica despre
el. Dac� lui Gantry �i p�sa, nu l�sa s� se vad�. RiverOaks ar fi continuat s� fac�
bani, �n ciuda presei defavorabile. Dar Drake & Sweeney avea numai reputa�ia sa de
ap�rat pe pia��.
Tirada lui Mordecai se ivise din senin, uluindu#i cu totul.
� A�i terminat? l#a �ntrebat DeOrio.
� Cred c� da.
� Bine. Oferta urc� p�n� la patru milioane.
� Dac� pot pl�ti patru milioane, s�nt sigur c� pot pl�ti �i cinci, spuse
Mordecai, ar�t�nd din nou spre Drake & Sweeney.
Acest p�r�t a realizat anul trecut onorarii �n valoare de aproape �apte sute de
milioane de dolari!
F�cu o pauz�, pentru ca ecoul acelei cifre s� str�bat� �ntreaga sal�.
� �apte sute de milioane numai anul trecut! a repetat el �i a ar�tat apoi spre
RiverOaks. Iar acest p�r�t de�ine terenuri �i bunuri imobiliare �n valoare de trei
sute cincizeci de milioane de dolari! Unde s�nt jura�ii?
C�nd a t�cut, �n sf�r�it, DeOrio l#a �ntrebat:
� A�i terminat?
� Nu, domnule judec�tor, a r�spuns el �i, �ntr#o clip�, s#a calmat ca prin
minune. Vom lua dou� milioane imediat � un milion ca onorarii, un milion pentru
mo�tenitori. Restul de trei milioane va putea fi v�rsat �ntr#o perioad� de zece ani
� trei sute de mii pe an, plus o dob�nd� rezonabil�. S�nt sigur c� p�r�ii pot s�#�i
permit� s� dea trei sute de mii pe an. S#ar putea s� fie obliga�i s� ridice
chiriile �i cota onorariilor pe or�, dar s�nt sigur c� se pricep la asta.
Un acord structural cu plata pe termen lung p�rea logic. Din cauza lipsei de
stabilitate a mo�tenitorilor �i a faptului c� majoritatea dintre ei erau �nc�
necunoscu�i, banii aveau s� fie p�zi�i cu stricte�e de Tribunal.
Ultimul atac al lui Mordecai fusese de#a dreptul str�lucit. Se putea deja
observa o relaxare considerabil� a spiritelor �n cadrul grupului de la Drake &
Sweeney. Le oferise o porti�� de sc�pare.
Jack Bolling se apropie s� se consulte cu ei. Avoca�ii lui Gantry priveau �i
ascultau, dar erau aproape la fel de plictisi�i ca �i clientul lor.
� A�a se poate, anun�� Arthur. Dar ne men�inem pozi�ia �n leg�tur� cu domnul
Brock. Suspendare pe un an, sau nu facem nici un acord.
Brusc, �ncepeam din nou s�#l ur�sc pe Arthur. Eram ultimul lor pion �i, pentru
a salva pu�ina demnitate pe care o mai aveau, se chinuiau s� stoarc� at�t s�nge din
ran� c�t se putea.
Dar s�rmanul Arthur nu negocia de pe o pozi�ie de for��. Era disperat, �i asta
se vedea foarte bine.
� Ce mai conteaz�? strig� Mordecai la el. Brock a fost de acord s� sufere
umilin�a renun��rii la licen��. Ce mai ob�ine�i cu �ns� �ase luni �n plus? E
absurd.
Cei doi reprezentan�i corporativi de la RiverOaks suportaser� destul.
�nsp�im�nta�i �n mod natural de lumea tribunalelor, teama lor atinsese culmi noi
dup� trei ore petrecute �n preajma lui Mordecai. Nici o �ans� s� �ndure �i dou�
s�pt�m�ni de proces. Cl�tinau, nemul�umi�i, din cap, vorbindu#�i �n �oapt�.
Chiar �i Tillman Gantry se s�turase de t�rguiala lui Arthur. C�nd un acord era
at�t de aproape, trebuia s� termine o dat�, ce naiba!
Cu c�teva secunde mai devreme, Mordecai uria�e: Ce mai conteaz�? Avea dreptate.
�ntr#adev�r, nu mai conta, mai ales pentru un avocat al str�zii ca mine, a c�rui
munc� �i salariu �i statut ar fi r�mas, din fericire, nemarcate de suspendarea
temporar�.
M#am ridicat �n picioare �i, foarte politicos, am �nceput:
� Onorat� instan��, haide�i s� �mp�r�im diferen�a �n dou�. Noi am propus �ase
luni, d�n�ii doresc dou�sprezece. Eu s�nt de acord cu nou�.
M#am uitat la Barry Nuzzo �n timp ce rosteam aceste cuvinte �i el mi#a z�mbit
sincer.
Dac� Arthur ar fi deschis gura �n acel moment, s#ar fi ales cu un pumn. Toat�
lumea s#a calmat, inclusiv DeOrio.
� Atunci, avem un acord, a rostit el, f�r� s� mai a�tepte o confirmare de la
acuza�i.
Grefierul s�u extraordinar de eficient a b�tut recordul la ma�in� �i, �n numai
c�teva minute, ne#a oferit un Memorandum de o pagin�. L#am semnat rapid �i am
plecat.

La birou nu ne a�tepta nimeni cu �ampanie. Sofia f�cea ceea ce f�cea de obicei.

Abraham participa la o conferin�� despre problemele oamenilor str�zii, la New York.
Dac� un birou de avocatur� putea absorbi cinci sute de mii de dolari onorarii
f�r� s� se observe, acela era cu siguran�� Centrul legal din strada 14. Mordecai �i
dorea computere �i telefoane noi �i, probabil, un nou sistem de �nc�lzire. Cea mai
mare parte din bani urmau s� ajung� �n banc�, a�tept�nd dob�nda �i vremuri mai
grele. Era o asigurare frumu�ic� �i ea avea s� ne asigure modestele salarii pe timp
de c�iva ani.
Dac� Mordecai era nemul�umit cumva pentru faptul c� trebuia s� trimit� restul
de cinci sute de mii trustului Cohen, ascundea cu succes acest sentiment. El nu era
genul de om care s�#�i fac� griji din cauza lucrurilor pe care nu le putea schimba.
Biroul lui era plin de b�t�lii pe care putea s� le c�tige.
Era nevoie de cel pu�in nou� luni de munc� grea pentru rezolvarea tuturor
problemelor acordului Burton, �i acolo aveam s�#mi petrec eu cea mai m�re parte a
timpului. Trebuia s� stabilim mo�tenitorii, s�#i g�sim, s� trat�m cu ei din clipa
�n care ar fi �n�eles c� erau bani de luat. Lucrurile se puteau complica. De
exemplu, era posibil ca trupurile lui Kito Spires, Temeko, Alonzo �i Dante s� fie
exhumate, pentru a fi supuse unor teste ADN care s� stabileasc� paternitatea. Dac�
era �ntr#adev�r tat�l lor, atunci era mo�tenitorul copiilor, care muriser� primii.
Cum �i el murise, mo�tenirea sa trebuia deschis� �i mo�tenitorii s�i localiza�i.
Mama �i fra�ii lui Lontae puneau probleme grave. Ei continuau s� aib� leg�turi
cu lumea str�zii. Puteau fi elibera�i condi�ionat �n c�iva ani �i puteau s�#�i fac�
apari�ia dup� partea lor de bani, cu inten�ii r�zbun�toare.
Mai existau alte dou� proiecte de un interes special pentru Mordecai. Primul
era un program pro bono, organizat pe vremuri de Centrul legal �i la care se
renun�ase atunci c�nd banii federali se evaporaser�. La nivelul maxim, programul
beneficiase de ajutorul unui num�r de o sut� de avoca�i care lucrau c�teva ore pe
s�pt�m�n� ca voluntari, pentru a#i ajuta pe oamenii str�zii. M#a rugat s� m�
g�ndesc la revitalizarea lui. �mi pl�cea ideea; puteam ajunge la mai mul�i oameni,
puteam stabili mai multe contacte cu baroul �i ne puteam l�rgi aria de lucru,
pentru colectarea de fonduri.
Acela era al doilea proiect. Sofia �i Abraham erau incapabili s� le cear�
oamenilor bani �ntr#un mod eficient. Mordecai putea face s�#�i sar� c�ma�a de pe
tine, dar ura s� cer�easc�. Eu eram t�n�rul alb cu minte str�lucit� care putea
p�trunde �i se putea amesteca �n lumea profesioni�tilor potrivi�i, pentru a#i
convinge s� fac� dona�ii anuale.
� Cu un plan bun, ai putea str�nge dou� sute de mii pe an, mi#a spus el.
� Ce s#ar putea face cu ei?
� Am angaja vreo dou� secretare, vreo doi asisten�i, poate chiar �nc� un
avocat.
Ne aflam �n camera din fa��, dup� plecarea Sofiei, privind cum se �ntunec�
afar� �i Mordecai a �nceput s� viseze. Ducea dorul zilelor �n care �apte avoca�i se
ciocneau unul de altul la Centru. Fiecare zi era un haos, dar mica firm� a str�zii
reprezenta o for��. Ajuta mii de oameni f�r� ad�post. Politicieni �i birocra�i o
respectau. Era o voce puternic�, greu de ignorat.
� �n ultimii cinci ani am intrat �n declin, mi#a spus el. �i oamenii no�tri
sufer�. Acesta e momentul nostru de glorie �i trebuie s� �ntoarcem situa�ia �n
favoarea noastr�.
Provocarea �mi revenea mie. Eu eram s�ngele proasp�t, noul talent care putea
revigora Centrul, ridic�ndu#l la un nivel mai �nalt. Puteam s�#l fac s�
str�luceasc�, prin prezen�a a zeci de voluntari. Puteam pune la punct un mecanism
de colectare de fonduri, pentru a m� putea m�sura cu oricare alt avocat. Ne puteam
extinde, puteam chiar s� scoatem sc�ndurile de la ferestrele de la etaj, pentru a
umple cl�direa cu avoca�i talenta�i.
Drepturile oamenilor str�zii puteau fi protejate, dac� ajungeau p�n� la noi.
Iar vocea lor putea fi auzit� prin noi.

39

Vineri, devreme, st�team la biroul meu, v�z�ndu#mi fericit de treab� ca de

obicei, �n postura de avocat/asistent social, c�nd firma Drake & Sweeney, �n
persoana lui Arthur Jacobs, mi#a ap�rut brusc �n u��. L#am salutat amabil �i
precaut, iar el s#a a�ezat pe unul dintre scaunele maronii. Nu dorea cafea. Nu
dorea dec�t s� stea de vorb�.
Arthur era nec�jit. L#am ascultat, ca hipnotizat, pe b�tr�nul avocat.
Ultimele s�pt�m�ni fuseser� cele mai dificile din cariera sa profesional� � �n
to�i cei �aizeci �i �ase de ani c�t durase aceasta. Acordul nu �l lini�tise prea
mult. Firma �i revenise la ritmul obi�nuit, dup� trecerea acelui hop, dar Arthur �i
pierduse somnul. Unul dintre partenerii lui comisese o grav� eroare �i, ca urmare,
muriser� ni�te oameni nevinova�i. Drake & Sweeney avea s� r�m�n� ve�nic vinovat�
pentru moartea lui Lontae �i a celor patru copii ai ei, indiferent c�i bani ar fi
pl�tit �n cadrul acordului. Iar Arthur se �ndoia c� va putea trece vreodat� peste
asta.
Eram prea surprins ca s� mai spun ceva, a�a c� �l ascultam. Mi#a� fi dorit s�#l
aud� �i Mordecai.
Arthur suferea �i cur�nd a �nceput s�#mi fie mil� de el. Avea optzeci de ani,
se g�ndea la pensionare de vreo doi, dar acum nu mai �tia ce s� fac�. Era obosit s�
mai alerge dup� bani.
� �i nu mai am prea mul�i ani de tr�it, a recunoscut el.
Eu m� g�ndeam c� era foarte posibil ca Arthur s� participe la �nmorm�ntarea
mea.
Era fascinat de Centrul nostru legal �i i#am povestit cum ajunsesem eu acolo.
De c�nd exista? m#a �ntrebat. C�te persoane lucrau acolo? Ce surse de finan�are
aveam? Cum func�iona Centrul?
Mi#a deschis o porti�� �i eu am profitat. Cum �n urm�toarele nou� luni nu
puteam practica avocatura, Centrul stabilise ca eu s� pun �n func�iune un nou
program de voluntariat pro bono, cu avoca�i de la marile firme din ora�. Cum firma
lui era, �nt�mpl�tor, cea mai mare, m� g�ndeam s� �ncep de acolo. Voluntarii urmau
s� lucreze doar c�teva ore pe s�pt�m�n�, sub supravegherea mea. Astfel, puteam
ajunge la mii de oameni ai str�zii.
Arthur �tia despre acest gen de programe; destul de vag, dar �tia. Nu mai
lucrase f�r� onorariu de dou�zeci de ani, recuno�tea cu triste�e. Era ceva normal
pentru asocia�ii tineri. Ce bine �mi aminteam eu lucrul acesta!
Dar �i pl�cea ideea. De fapt, cu c�t vorbeam mai mult despre asta, cu at�t
programul devenea mai amplu. Dup� c�teva minute, mi#a vorbit deschis despre ideea
de a le cere tuturor celor patru sute de avoca�i ai s�i din D.C. s�#�i petreac�,
s�pt�m�nal, c�teva ore pentru ajutorarea celor s�raci. I se p�rea firesc.
� Te po�i descurca cu patru sute de avoca�i? m#a �ntrebat.
� Bine�n�eles, i#am r�spuns, f�r� s� am m�car idee despre cum s� abordez o
asemenea sarcin�. Dar idei noi �mi veneau cu rapiditate �n minte. Voi avea, totu�i,
nevoie de ajutor, am ad�ugat.
� Ce fel de ajutor? m#a �ntrebat el.
� Ce#ar fi ca Drake & Sweeney s� aib� un coordonator pro bono, angajat
permanent? Persoana respectiv� ar conlucra str�ns cu mine, �n toate aspectele
legale privitoare la oamenii str�zii. Ca s� fiu sincer, cu patru sute de avoca�i,
vom avea nevoie de cineva care s� lucreze la voi.
A reflectat la vorbele mele. Totul era nou pentru el �i totul suna bine. Am
insistat.
� �i eu cunosc exact persoana potrivit� pentru asta, i#am spus. Nu trebuie s�
fie avocat. Un asistent bun se poate descurca.
� Cine? m#a �ntrebat.
� Numele de Hector Palma v� spune ceva?
� Vag.
� Lucreaz� la filiala din Chicago, dar e din Washington. Era subalternul lui
Braden Chance �i a fost dat la o parte.
Ochii lui Arthur s#au �ngustat pu�in; �ncerca s�#�i aminteasc�. Nu eram sigur
c�t de multe �tie, dar nu m� �ndoiam de onestitatea lui. P�rea s� fie profund
mul�umit de aceast� purificare a propriului s�u suflet.
� Dat la o parte?
� Da, chiar a�a. Locuia �n Bethesda p�n� acum dou� s�pt�m�ni �i, brusc, s#a
mutat de acolo �n miez de noapte. Un transfer rapid la Chicago. Cuno�tea totul
despre evacu�ri �i b�nuiesc c� Chance dorea s�#l ascund�.
Eram grijuliu. Nu aveam de g�nd s� �ncalc acordul de confiden�ialitate cu
Hector.
Nici nu trebuia. Ca de obicei, Arthur citea printre r�nduri.
� E din District?
� Da, ca �i so�ia lui. Au patru copii. S�nt sigur c� ar fi fericit s� se
�ntoarc� aici.
� �l intereseaz� ajutorarea oamenilor str�zii? m#a �ntrebat Arthur.
� Ce#ar fi s�#l �ntreba�i?
� A�a am s� fac. E o idee excelent�.
Dac� Arthur dorea ca Hector Palma s� se �ntoarc� la Washington pentru a pune
sub control pasiunea proasp�t dob�ndit� a firmei pentru legisla�ia oamenilor
str�zii, treaba se putea rezolva �n mai pu�in de o s�pt�m�n�.
Programul prindea form� sub ochii no�tri. Fiecare avocat al firmei Drake &
Sweeney urma s� se ocupe de un caz pe s�pt�m�n�. Asocia�ii mai tineri se puteau
ocupa de primiri, sub supravegherea mea �i, dup� ce cazurile ajungeau la firm�,
urma ca ele s� fie transmise celorlal�i avoca�i de c�tre Hector Palma. Unele cazuri
se puteau rezolva �n cincisprezece minute, altele �n c�teva ore pe lun�, i#am
explicat. Nici o problem�, mi#a spus Arthur.
Aproape c� �mi era mil� de politicieni, birocra�i �i func�ionari, la g�ndul c�
patru sute de avoca�i de la Drake & Sweeney vor fi cuprin�i brusc de fervoare
pentru protec�ia drepturilor oamenilor str�zii.
Arthur a r�mas �n biroul meu aproape dou� ore, cer�ndu#�i scuze c�nd �i#a dat
seama c� abuzase de at�t de mult din timpul meu. Dar la plecare a fost mult mai
fericit. Se �ntorcea la birou cu un nou scop; avea o misiune �n via��. L#am condus
la ma�in� �i, imediat dup� aceea, am alergat s�#i povestesc lui Mordecai.

Unchiul lui Megan avea o cas� pe malul lacului Delaware, �n apropiere de insula
Fenwick, spre Maryland. Megan spunea c� e o cas� veche, ciudat�, cu etaj �i o
verand� mare, aproape p�n� la ocean; avea trei dormitoare �i era perfect� pentru o
evadare la sf�r�it de s�pt�m�n�. Era mijlocul lui martie, frigul �nc� nu trecuse �i
puteam sta l�ng� foc, s� citim c�te o carte.
A accentuat u�or partea despre cele trei dormitoare, care �nsemna c� exist� loc
destul pentru ca fiecare dintre noi s� aib� parte de intimitate, f�r� ca lucrurile
s� se complice prea mult. �tia c� �nc� nu m#am ref�cut dup� prim� mea c�snicie �i,
dup� dou� s�pt�m�ni de curte precaut�, ajunseser�m am�ndoi la concluzia c� nu
puteam gr�bi lucrurile. Dar mai era un motiv pentru care amintise de cele trei
dormitoare.
Am plecat din Washington vineri dup�#amiaz�. Eu eram la volan. Megan �mi ar�ta
drumul. Iar Ruby ron��ia fursecuri pe bancheta din spate, uimit� de perspectiva de
a#�i petrece c�teva zile �n afara ora�ului, departe de str�zi, pe plaj�, f�r�
droguri �i f�r� alcool.
Joi seara nu se drogase. Cu cele trei zile petrecute cu noi, f�ceau patru. Luni
seara inten�ionam s� o caz�m la Easterwood, un mic centru de dezintoxicare pentru
femei din apropiere de East Capitol. Mordecai f�cuse puternice presiuni asupra
cuiva de acolo �i Ruby urma s� primeasc� o camer� mic�, cu un pat cald, cel pu�in
pentru nou�zeci de zile.
�nainte de a ie�i din ora�, f�cuse un du� la Naomi's �i se schimbase cu haine
noi. Megan �i verificase toate hainele �i po�eta, �n c�utare de droguri. Nu g�sise
nimic. Era o imixtiune �n intimitatea lui Ruby, dar �n cazul droga�ilor lucrurile
stau cu totul altfel.
La asfin�it, am g�sit �i casa. Mordecai o folosea o dat� sau de dou� ori pe an.
Cheia se afla sub covora�ul de la intrare.
Eu am primit dormitorul de la parter, pe care Ruby �l considera ciudat.
Celelalte dou� dormitoare se aflau la etaj �i Megan dorea s� stea aproape de Ruby
�n timpul nop�ii.

S�mb�t� a plouat � o avers� rece, �nso�it� de v�nt, venit� dinspre mare.

St�team singur pe veranda din fa��, balans�ndu#m� u�or �ntr#un leag�n, �nvelit cu o
p�tur� groas�, pierdut �ntr#o lume de vis �i ascult�nd valurile care se sp�rgeau
undeva, dedesubt. U�a de la intrare s#a �nchis, re�eaua metalic� a pocnit �n
spatele ei �i Megan s#a �ndreptat spre leag�n. A ridicat p�tura �i s#a strecurat
l�ng� mine. Am �inut#o str�ns �n bra�e; dac� n#a� fi f�cut a�a, ar fi c�zut pe
verand�.
Nici nu#mi era greu s� o �in.
� Unde e clienta noastr�? am �ntrebat#o.
� Se uit� la televizor.
O rafal� de v�nt ne#a lovit drept �n fa�� �i ne#am str�ns mai aproape unul de
altul. Lan�urile leag�nului au sc�r��it mai tare, apoi au �ncetat c�nd nu ne#am mai
mi�cat. Priveam norii �nvolbura�i deasupra apei. Timpul nu mai avea importan��.
� La ce te g�nde�ti? m#a �ntrebat ea �n �oapt�.
La totul �i la nimic. Departe de, ora�, puteam privi �n urm� pentru prima dat�,
�ncerc�nd �� �n�eleg. Cu treizeci �i dou� de zile �nainte eram �nsurat cu
altcineva, locuiam �ntr#o alt� cas�, lucram la alt� firm� �i nici nu o cuno�team pe
femeia pe care acum o �ineam �n bra�e. Cum era posibil ca via�a s� se schimbe at�t
de profund �ntr#o singur� lun�?
Nu �ndr�zneam s� m� g�ndesc la viitor; trecutul �nc� nu se �ncheiase.
� #####################