Examen Pedagogie militara

Contents
Domeniul afectiv-atitudinal:........................................................................................................................2
Domeniul cognitiv:.......................................................................................................................................3
Domeniul psihomotor:................................................................................................................................3
1. Expunerea (prelegerea) ca metodă didactică......................................................................................3
2. Povestirea ca metodă didactică...........................................................................................................4
3. Explicaţia ca metodă didactică.............................................................................................................4
4. Descrierea ca metodă didactică...........................................................................................................4
5. Instructajul ca metodă didactică..........................................................................................................5
6. Conversaţia ca metodă didactică.........................................................................................................5
7. Discuţia colectivă ca metodă didactică................................................................................................6
8. Problematizarea ca metodă didactică.................................................................................................6
9. Lectura ca metodă didactică................................................................................................................6
10. Observarea ca metodă didactică.....................................................................................................7
11. Demonstraţia ca metodă didactică..................................................................................................7
12. Exersarea ca metodă didactică........................................................................................................7
13. Modelarea ca metodă didactică......................................................................................................7
14. Jocul de rol ca metodă didactică......................................................................................................8
15. Instruirea asistată de calculator ca metodă didactică......................................................................8
1. Educaţia ca activitate specific umană..................................................................................................8
2. Natura socială a educaţiei...................................................................................................................8
3. Caracterul permanent al educaţiei......................................................................................................8
4. Caracterul prospectiv al educaţiei.......................................................................................................9
5. Caracterul istoric, universal şi naţional al educaţiei. Exemple din activitatea de instruire a militarilor
9
6. Structura acţiunii educaţionale............................................................................................................9
7. Educaţia formală................................................................................................................................10
8. Educaţia nonformală.........................................................................................................................10
9. Educaţia informală.............................................................................................................................10
10. Ereditatea şi rolul său în dezvoltarea individului...........................................................................10
11. Mediul şi rolul său în dezvoltarea individului.................................................................................11
12. Definiţia şi componentele curriculum-ului.....................................................................................11
13. Componentele conţinutului curricular...........................................................................................12
14. Sursele conţinutului curricular.......................................................................................................12
15. Criteriile de selecţie a conţinutului curricular................................................................................13
16. Structura anului de învăţământ ca document curricular...............................................................14
17. Planul de învăţământ ca document curricular...............................................................................14
18. Manualul ca document curricular..................................................................................................14
19. Programa analitică/Fişa disciplinei ca document curricular...........................................................14
20. Suporturile curriculare...................................................................................................................14
21. Forme şi stiluri de învăţare............................................................................................................15
22. Factori interni şi externi care influenţează învăţarea şi rezultatele sale........................................15
23. Algoritmul proiectării didactice.....................................................................................................16
24. Operaţiile evaluării........................................................................................................................16
25. Erori în evaluare şi modalităţi de prevenire a acestora.................................................................16
26. Tipologia evaluării în funcţie de momentul în care se realizează...................................................17
27. Tipologia evaluării în funcţie de agenţii evaluării...........................................................................18
28. Evaluarea prin probe orale............................................................................................................18
29. Evaluarea prin probe scrise............................................................................................................18
30. Evaluarea prin probe practice........................................................................................................19
Momentul organizatoric............................................................................................................................19

Subiectul 1: De formulat un obiectiv operational pe o tema data

Domeniul afectiv-atitudinal:
Receptare – sa asculte, sa remarce, sa acorde atentie
Reactie – sa discute, sa practice, sa manifeste
Valorizare – sa accepte, sa renunte, sa aprecieze critic
 Organizare – sa organizeze, sa armonizeze, sa ajute
Caracterizare – sa schimbe, sa manifeste

Domeniul cognitiv:
Achizitie – sa defineasca, sa identifice, sa enumere
Înțelegere – sa explice, sa exemplifice, sa distinga
Aplicare – sa aplice, sa demonstreze, sa foloseasca
Analiză – sa clasifice, sa aleaga, sa compare
Sinteză – sa compuna, sa rezume, sa formuleze
Evaluare – sa aprecieze, sa decida, sa argumenteze

Domeniul psihomotor:
Percepere – sa observe, sa recunoasca, sa urmareasca
Dispoziție – sa doreasca, manifeste interes, sa pregateasca
Reacție dirijată – sa execute, sa aplice, sa raspunda
Automatizare – sa execute, sa repete, sa exerseze
Reacție complexă – sa execute, sa practice

Procedură de operaționalizare
 Specificarea comportamentului (performanța dorită)
 Precizarea condițiilor
 Precizarea criteriilor de evaluare a performanței

Subiectul 2

1. Expunerea (prelegerea) ca metodă didactică . Exemple din

activitatea de instruire a militarilor
Expunerea ca metoda didactica consta in prezentarea de catre profesor oral,
unidirectional si monologat, a unui volum mare de cunostinte, idei si teorii prin
inlantuirea logica de rationamente prin sistematizarea materialului in jurul unor
teme principale, prin analize multilaterale, prin relevarea legaturilor complexe
intre fapte si fenomene. Utilizarea acestei metode presupune din partea
cursantilor maturitate receptiva, putere de concentrare a atentiei si capacitate
mare de efort intelectual.

2. Povestirea ca metodă didactică . Exemple din activitatea de instruire a

militarilor
Povestirea ca metoda didactica este o expunere orala sub forma de
naratiune a unor fapte evenimente sau a unor fenomene pe care cursantii nu le
pot cunoaste direct. Scopul urmarit este de a asigura cursantilor un volum de
imagini intuitive, un set de reprezentari ale unor obiecte, fapte si intamplari
concrete, pe baza carora sa poata elabora ulterior anumite generalizari. Limbajul
expresiv al cadrului didactic, gradarea actiunii, folosirea mijloacelor nonverbale si
paraverbale trezesc emotii si sentimente, asigurand o participare afectiva intense
din partea cursantilor.

3. Explicaţia ca metodă didactică . Exemple din activitatea de instruire a

militarilor
Explicatia se refera la definirea unor termeni sau dezvaluirea, pe baza unei
argumentatii logice, a unor date noi referitoare la obiecte si fenomene, pentru a
facilita intelegerea acestora de catre cursanti. Prin aceasta metoda se urmareste
clarificarea sensului unor notiuni, principia, legi prin relevarea aspectelor
esentiale, prin evidentierea legaturilor cauzale dintre obiecte si fenomene, prin
surprinderea genezei si devenirii lor.
Pentru a fi eficienta in contextul didactic, o explicatie trebuie sa fie corecta
( sa respecte adevarul stiintific), concise si accesibila cursantilor, atat ca limbaj, cat
si din punct de vedere al formei de prezentare. De asemenea, sunt utile acele
explicatii care utilizeaza elemente din experienta anterioara a cursantilor, ca
ancore ale gandirii si intelegerii.
Explicatia nu este de obicei o metoda de sine statatoare, ci este utilizata
foarte efficient ca procedeu in cadrul altor metode, de mai mare anvergura.
Explicatiile sunt oferite de ori cate ori este necesar, din propria initiative sau la
solicitarea cursantilor, indiferen de metodele didactice planificate pentru a fi
utilizate in activitate.

4. Descrierea ca metodă didactică . Exemple din activitatea de instruire a

militarilor
 Descrierea constă în prezentarea cu mijloace verbale si nonverbale a
aspectelor realitatii inconjuratoare, redarea in cuvinte a caracteristicilor sau a
infățișării unui obiect, fapt, persoana sau fenomen care nu pot fi cunoscute direct
de catre cursanti, schițarea cadrului natural și uman in care se petrece un
eveniment, caracterizarea unui personaj etc. Deoarece scopul descrierii este
transmiterea de informatie, respectiv cunoasterea de catre cursanti a subiectului
descrierii, este necesara preocuparea cadrelor didactice pentru a contura in
mintea cursantilor o imagine a obiectelor cat mai apropiată de cea reală. Pentru
aceasta, cadrele didactice trebuie sa apeleze la un limbaj plastic, la referinte
vizuale, auditive, tactile, olfactive ( se prezinta verbal si nonverbal cat mai multe
aspecte ale obiectelor: forme, culori, marimi, sunete, zgomote, caracteristici ale
suprafetelor etc.).
Ca metoda didactica, descrierea le ofera cursantilor o cunoastere relativ
distorsionata, mult prea dirijata si interpretata, deoarece informatiile de natura
perceptiva ajung la cursanti dupa ce au fost selectate si prelucrate (subiectiv,
desigur) de catre cadrele didactice.

5. Instructajul ca metodă didactică . Exemple din activitatea de instruire

a militarilor
Instructajul ca metoda didactica este metoda didactica ce precede sau
insoteste desfasurarea oricarei activitati practice si in special a activatatilor care
se desfasoara in alt spatiu fata de cel obisnuit (sala de clasa): activitati de
laborator, activitati sportive, excursii si vizite. Instructajul ajuta la precizarea
clarificarea sarcinilor de indeplinit, a cerintelor, conditiilor si a regulilor. Un
instructaj desfasurat corect este scurt si clar, se exprima folosind sensul propriu al
cuvintelor si este convingator, urmarind ca cele transmise sa fie bine receptionate
si retinute de catre cursanti.

6. Conversaţia ca metodă didactică . Exemple din activitatea de instruire

a militarilor
Conversatia este un schimb de mesaje verbale la care participa profesorul si
cursantii, prin care se stimuleaza si se dirijeaza activitatea de invatare a acestora
din urma. Se bazeaza pe intrebari si raspunsuri ce se intrepatrund pe vertical
( intre professor si cursanti) si pe orizontala ( intre cursanti). Conversatia este
utilizata in predarea tuturor disciplinelor si la toate nivelurile de invatamant, in
scopul insusirii sau descoperirii de noi cunostinte (conversatia euristica), al
reactualizarii cunostintelor anterioare si introducerea in tema lectiei noi
( conversatia de reactualizare), al fixarii si sistematizarii cunostintelor (conversatia
de fixare) si in scopul verificarii orale a cunostintelor (conversatia de verificare).

7. Discuţia colectivă ca metodă didactică . Exemple din activitatea de

instruire a militarilor
Discutia colectiva/Dezbaterea este un schimb reciproc, organizat si
constructiv de informatii, impresii, pareri, aprecieri critice, propuneri, axate in
jurul unui subiect luat in studio, in jurul unui exemplu, al unui fapt concret etc.
Cursantii se antreneaza usor in astfel de discutii si incearca sa-si clarifice in comun
diferite aspect aspect ale vietii. Este o buna modalitate de a-I face sa reflecteze,
sa-si adreseze intrebari, de a le influenta gandurile, atitudinile, conduit, de a le
stimuli gandirea si imaginatia. Pentru a asigura succesul acestei metode, tema
aleasa trebuie sa fie interesanta, incitanta, chiar controversata, sa permita
exprimarea unor puncte de vedere diferite. Rolul profesorului este cel de
moderator, care lanseaza tema, realizeaza o introducere, o scurta prezentare a
subiectului si invita participantii la dezbatere, la exprimarea punctelor de vedere.
Pe parcursul dezbaterii, profesorul faciliteaza interventiile participantilor, mentine
ordinea, animă, dar si calmeaza atmosfera, dupa caz, parafrazeaza ideile expuse
de participant, invita la exprimarea unor concluzii, cere explicatii, argument etc.

8. Problematizarea ca metodă didactică . Exemple din activitatea de

instruire a militarilor
Problematizarea ca metoda didactica este o suita de procedee prin care se
urmareste crearea de catre profesor a unor situatii-problema, a unor stari
mentale conflictuale, contradictorii, ce pot sa rezulte din trairea simultana de
catre cursant a doua realitati de cunoastere diferite: pe de o parte experienta
anterioara de care dispune acesta ( informatii, deprinderi) iar pe de alta parte
elementul de noutate si surpriza, de necunoscut. In fata contradictiei create,
datele detinute anterior de cursant par ineficiente si insuficiente pentru a obtine
rezolvarea sau explicatia dorita. In confruntarea cu aceasta situatie neobisnuita,
persoana traieste un moment de tensiune, o stare de curiozitate, apare dorinta
de a iesi din incurcatura, ceea ce incita la cautari, la investigatii, la enuntarea unor
ipoteze si a unor solutii posibile.

9. Lectura ca metodă didactică . Exemple din activitatea de instruire a

militarilor
 Lectura ca metoda didactica este o metoda care permite parcurgerea si
asimilarea de catre cursanti, in mod independent, prin intermediul surselor de
documentare, a unui volum de cunostinte mult mai mare decat cele care se pot
vehicular in timpul disponibil la clasa, prin metodele didactice expositive sau
conversative. Din punct de vedere formative-educativ este foarte valoroasa
lectura active, adica acel tip de lectura care reuseste sa puna in miscare gandirea
si imaginatia. O forma de lectura activa este lectura explicativa, care pune
accentul pe analiza si intelegerea ideilor expuse in text, pe aprecierea modului de
exprimare a ideiilor, pe scoaterea in evidenta a valorii si semnificatiei acestora.

10. Observarea ca metodă didactică . Exemple din activitatea de instruire

a militarilor
Observarea consta in urmarirea atenta si intentionata a unor obiecte si
fenomene de catre cursanti, fie sub indrumarea cadrului didactic, fie in mod
autonom, in scopul depistarii unor aspect ale realitatii si al intregirii unor
informatii dobandite doar teoretic
Observarea , ca metoda didactica , poate fi uneori simpla si de scurta durata ,
alteori poate deveni mai complexa desfasurata pe o perioada mai mare de timp,
bazata pe utilizarea unor instrumente si aparate.

11. Demonstraţia ca metodă didactică . Exemple din activitatea de

instruire a militarilor
Demonstratia consta in prezentarea unor obiecte, fenomene sau substitute
ale acestora , precum si in executarea sau producerea in fata cursantilor a unor
actiuni , fenomene , experiente, in scopul asigurarii unui suport concret-senzorial
procesului de invatare . La baza demonstratiei se situeaza un suport material, de
la care se pleaca si se construiesc reprezentari, constatari, interpretari. Si limbajul
poate constitui un suport al demonstratiei.

12. Exersarea ca metodă didactică . Exemple din activitatea de instruire a

militarilor
Exersarea reprezinta executarea repetata si relativ identica a unei actiuni
motrice sau intelectuale, cu scopul automatizarii si interiorizarii de catre cursanti
a unor modalitati sau tehnici de lucru. In esenta, exercitiul se refera la efectuarea
constienta si repetata a unor actiuni si operatii , in scopul formarii de priceperi si
deprinderi practice sau intelectuale.
13. Modelarea ca metodă didactică . Exemple din activitatea de instruire a
militarilor
Modelarea este o metoda bazata pe folosirea de modele construite prin
analogie , adica prin redarea intr-o forma simplificata, schematizata a unor
obiecte, procese sau fenomene ce sunt mai greu sau chiar imposibil de urmarit
prin observarea directa . Indiferent de natura lor, modelele didactice sunt
considerate analoage ale realitatii, nu copii fidele ale ei.

14. Jocul de rol ca metodă didactică . Exemple din activitatea de instruire

a militarilor
Jocul de rol este o metoda didactica bazata pe actiunea indirecta , pe
simularea unor functii , relatii, activitati, fenomene.Cursantii devin „Actori” ai
vietii sociale , pregatindu-se astfel pentru indeplinirea rolurilor impuse de diverse
statusuri profesionale, culturale , sociale. In esenta , metoda urmareste formarea
comportamentului uman, prin simularea interactiunilor umane.

15. Instruirea asistată de calculator ca metodă didactică . Exemple din

activitatea de instruire a militarilor
Istruirea asistata de calculator presupune transformarea calculatorului intr-
un instrument de lucru folosit de catre cursanti la clasa, in prezenta profesorului.
Pentru utilizarea acestei metode este necesara elaborarea initial a unui program
de instruire, care este un produs pedagogic, acesta urmand a fi transpus intr-un
program de calculator (soft educational), acesta din urma fiind un produs
informatic.

Subiectul 3:
1. Educaţia ca activitate specific umană . Exemple din activitatea de
instruire a militarilor p.11
Educatia este o componenta a existentei socio-umane si totodata o activitate
de natura psihosociala care vizeaza formarea si dezvoltarea permanenta a
personalitatii umane, urmarind prin aceasta dezvoltarea societatii.
2. Natura socială a educaţiei. Exemple din activitatea de instruire a
militarilor p.13
Natura sociala este conferita pe faptul ca educatia se realizeaza in cadrul
societatii, a aparut odata cu societatea si se supune legitatilor de evolutie a
societatii, fiind un fenomen individual si social in acelasi timp.
3. Caracterul permanent al educaţiei. Exemple din activitatea de
instruire a militarilor p.15
Caracterul permanent al educatiei plaseaza actiunea educationala pe
toate treptele, de la educatia prescolara si scolara la educatia adultilor, fiind
expresia necesitatii ca educatia sa se exercite pe tot parcursul vietii, sa asigure
continuitatea intre trecut, prezent si viitor
4. Caracterul prospectiv al educaţiei. Exemple din activitatea de
instruire a militarilor p.15
Caracterul prospectiv al educatiei exprima necesitatea pregatirii tinerilor
pentru a se adapta conditiilor sociale prezente, dar mai ales viitoare, ca o
consecinta a ritmului alert de evolutie a societatii.
5. Caracterul istoric, universal şi naţional al educaţiei. Exemple din
activitatea de instruire a militarilor p.14
Caracterul istoric al educatiei se refera la faptul ca educatia are particularitati
distincte de la un moment istoric la altul in ceea ce priveste finalitatile urmarite
cat si in privinta continutului, formelor de realizare si a modului de finantare.
Caracterul universal si national al educatiei este conferit de faptul ca
educatia se supune unor modele universal valabile, are componente si o
functionalitate generala, valabila oriunde in lume.
6. Structura acţiunii educaţionale. Exemple din activitatea de instruire a
militarilor p.18-19
Finalitati Mesaje educationale Subiectivitatea
Educationale s O obiectului
Dispozitiv pedagogic Conexiunea
conexiunea inversa
inversa interna
exterma Comportamentul
obiectului
S-ofiterii, instructorii, cdt de pluton
O-militari in perioada de instruire
FE-toate competentele ce trebuie detinute de militari pana la final
ME-continutul comunicarii (ordine cu limbaj regulamentar)
DP-strategii pedagogice, tehnici(exersare, aplicare)
SO-capacitatile fiecarui militar, le expune (motivatie, interes, trasaturi)
CO-reactiile militarilor de ordinele primite(indeplinire, raspunsuri)
 CIE-cunostere/constientizare nivel militari( bareme)
CII-cunoasterea propriilor rezultate(mobilizare anumite directii)
AE-atmosfera stabilita de pluton (autoritar, democratic, flexibil, rigid)
CS-influentare din exterior (rugulamente, situatii socio militare economice)

7. Educaţia formală . Exemple din activitatea de instruire a militarilor p.23

Educatia formala reprezinta ansamblul actiunilor educative intentionate si
sistematice, proiectate si desfasurate in institutii de invatamant, in cadrul unui
proces de instruire realizat cu rigurozitate in timp si spatiu, utilizand documente
scolare specifice: planuri de invatamant, programe, manuale, cursuri, materiale
didactice. Valorifica in mod superior activitatea de instruire, fiind organizata in
cadrul sistemului de invatamant, sub indrumarea cadrelor specializate.
8. Educaţia nonformală . Exemple din activitatea de instruire a militarilor
p.24
Educatia nonformala reprezinta ansamblul actiunilor educative proiectate si
desfasurate intr-un cadru extrascolar, prezentate sub forma optionala de
petrecere a timpului.(cercuri pe discipline; amsambluri sportive si culturale;
intreceri; competitii)
9. Educaţia informală . Exemple din activitatea de instruire a militarilor
p.25
Educatia informala reprezinta ansamblul influentelor educative exercitate in
mod spontan si continuu asupra personalitatii umane de catre elementele
mediului social cu care interactioneaza. Aceste influente actioneaza
neintentionat, nesistematic, si adeseori sunt inoculate inconstient in gandire si
comportament. Se intinde pe toata durara vietii, prin care individul dobandeste
informatii, isi formeaza priceperi si deprinderi, isi structureaza convingerile si
atitudinile prin activitatile cotidiene.

10. Ereditatea şi rolul să u în dezvoltarea individului. Exemple din

activitatea de instruire a militarilor p.30
Ereditatea este fenomenul transmiterii informatiei genetice de la ascendenti
la descendenti, insusirea fundamentala a materiei vii de a transmite la o generatie
la alta mesaje sub forma codului genetic.
 Rolul ereditatii in dezvoltarea individului este acela de premisa naturala.
Aceasta premisa, cu actiune probabilistica, poate oferi individului o sansa(un
avantaj) sau o nesansa. Avantajele pot fi valorificate( sau nu) de-a lungul vietii, in
timp ce nesansa, in functie de gravitatea ei , poate fi ameliorata, compensata in
diverse grade, prin interventii educative recuperatorii. Omul isi poate depasi
limitele unei inzestrari ereditare mai putin favorabile si poate realiza performant
anumite activitati prin motivatie, vointa, determinare.
11. Mediul şi rolul să u în dezvoltarea individului. Exemple din
activitatea de instruire a militarilor p.33
Mediul reprezinta ansamblu conditiilor fizice si socio-umane ce intervin in
dezvoltarea personalitatii, totalitatea elementelor cu care o persoana
interactioneaza, direct sau indirect, pe parcursul existentei sale.
Fizic natural, fizic artificial, social:
----asigura pastrarea tuturor achizitiilor istoriei umanitatii, oferind
astfel posibilitatea fiecarei generatii de a prelua experienta umanitatii in forma ei
ultima, concentrata si perfectionata, scutind-o astfel de repetarile si reformularile
ei neproductive sau inutile;
----produsele culturii concentreaza in ele si capacitatile psihice care
le-au generat, facilitand astfel transmiterea acestora de la o generatie la alta; daca
in lumea animala noile achizitii se fixeaza in tiparul ereditar al speciei si se
transmit generatiilor urmatoare prin mecanisme instincte, in cazul omului ele se
fixeaza in rezultatele muncii, in desfasurarea din ce in ce mai performanta a
diverselor tipuri de activitati, iar transmiterea se realizeaza prin mecanisme
sociale, elemente de cultura si civilizatie.
12. Definiţia şi componentele curriculum-ului. Exemple din activitatea
de instruire a militarilor p.70
Din punct de vedere etimologic, conceptual de curriculum provine din limba
latina de la termenii curriculum (singular)/curricula(plural) care insemnau
alergare, cursa, traseu. Din aceasta perspectiva prin curriculum educational se
intelege parcursul scolar al unui cursant, adica totalitatea experientelor de
invatare pe care le acumuleaza un cursant de-a lungul perioadelor de scolarizare.
Componentele curriculum-ului sunt:
continuturile invatamantului, =vehiculate in vederea indeplinirii
finalitatilor prestabilite: continuturile sunt fixate in documente scolare
curriculare(planuri de invatamant, programe scolare si universitare, manuale,
auxiliare)
strategiile de predare= invatare utilizate in scoala si in afara scolii,
corelate cu actiunile si influentele educative de tip formal, informal, nonformal.
strategiile de evaluare = a eficientei activitatilor instructiv educative
finalitatiile educatiei.=anticiparea rezultatelor asteptate de la
cursanti, formulate la diverse nivele si grade de generalitate(profil, specializare)
13. Componentele conţinutului curricular. Exemple din activitatea de
instruire a militarilor p.101
=amsamblul sistemului de valori stiintifice, tehnice, cultural-artistice
si sociomorale selectionate din memoria sociala a valorilor acumulate pana
la un moment dat,structurate si ordonate in documentele scolare, folosite
apoi in procesul de predare-invatare , in vederea indeplinirii finalitatii
educatiei.
-cunostinte-achizitii in plan teoretic: definitii, reguli, principii, legi
-abilitati-set articulat de operatii automatizate care, in baza
experientei, conditioneaza eficienta unei actiuni in raport cu o sarcina:
deprinderi, priceperi, obisnuinte
-atitudini-tendinte dobandite prin experiente, de a manifesta in mod
constant anumite reactii fata de persoane, obiecte; predispozitii de
manifestare a anumitor comportamente;
-aptitudini-sisteme operationale superior dezvoltate, care mijlocesc
obtinerea de rezultate de nivel supra-mediu in activitate
-capacitati-insusiri psihoindividuale care permit obtinerea rapida de
performante in activitatile intelectuale sau practice; aptitudini, implinite,
imbogatite prin cunostinte si consolidate prin deprinderi
-competente-ansambluri integrate de cunostinte, abilitati si
capacitati de aplicare a acestora, ce permit desfasurarea eficienta a unor
activitati complexe: formularea si rezolvarea unei probleme, realizarea unor
produse intelectuale sau practice.

14. Sursele conţinutului curricular. Exemple din activitatea de instruire a

militarilor p.103
Demersurile de elaborare a unor continuturi instructiv-educative
concrete, flexibile, deschise la nou si cu influente formative valoroase sunt
 conditionate de abordarea globala a posibilelor surse de continuturi, cere
reprezinta punctele de plecare ale acestor demersuri.
-cunostinte acumulate in carti, in tratate, texte diverse, scrise
sau editate de oameni de stiinta, profesori, specialisti in diferite domenii ale
cunoasterii;
-continuturi scolare, aflate in curricula diverselor tari si care
rezoneaza cu asteptarile existente in sistemul de invatamant care isi
structureaza noul curriculum;
-documente semnificative ce privesc viata sociala, economica,
culturala, istorica
-studiile si cercetarile institutiilor sociale, ale centrelor de
cercetare
-opiniile unor personalitati, ale persoanelor cu expertiza intr-
un domeniu
-rezultatele investigarii nevoilor educative de baza ale
indivizilor si ale grupurilor sociale;
-studiile sociologice, analize ale activitatii profesionale actiuale,
care prefigureaza viitoarele evolutii sociale si ale pietei muncii

15. Criteriile de selecţie a conţinutului curricular. Exemple din

activitatea de instruire a militarilor p.105
Criterii filozofice – se refera la necesitatea conceperii materiei de
studiat in functie de conceptia despre om si despre societate specifica
respectivem comunitati. Intregul continut curricular se subordoneaza
idealului social si idealului educativ al societatii, asigurandu-se concordanta
intre continutul curricular, pe de-o parte, si cultura, arta, valorile societatii,
pe de alta parte
-criteriile ideologice- se bazeaza pe faptul ca propunerea unor
continuturi depinde si de interesele sau nazuintele factorilor de decizie ai
momentului, de ideologia celor aliati la putere, care iau hotararile in privinta
politicilor educationale
-criteriile logico-stiintifice –vizeaza asigurarea concordantei
dintre continuturile curriculare si noile achizitii sau tendintele din stiinta si
cultura.
-criterii etice- referitoare la faptul ca nu orice amsambluri
explicative sau teoretice sunt potrivite sau acordate in mediul
universitar/scolar.’
 -criteriile pedagogice- presupun prelucrarea metodologica a
continuturilor preluate din diferite domenii ale stiintei si artei, in vederea
sistematizarii si accesibilitatii lor.
-criterii psihologice- presupun selectarea, prelucrarea si
adaptarea continuturilor curriculare la particularitatile de varsta si
individuale ale studentilor
16. Structura anului de învă ţă mâ nt ca document curricular. Exemple
din activitatea de instruire a militarilor p.110
=este documentul oficial care prevede modul de repartizare a
timpului scolar pentru perioadele de activitati didactice si de vacante.
-asigurarea timpului necesar cursantilor pentru invatare, dar si pentru
cadre
-posibilitate de participare la educatie nonformala si informala,
complementar activitatii formale
17. Planul de învă ţă mâ nt ca document curricular. Exemple din
activitatea de instruire a militarilor p.110
=reprezinta documentul curricular oficial al fiecarui unitati de
invatamant preuniversitar sau program de studii universitare.
-materiile scolare;
-succesiunea, ordinea disciplinelor pe ani de studii;
-nr de ore saptamanale si anual pentru fiecare disciplina si an de studiu
18. Manualul ca document curricular. Exemple din activitatea de
instruire a militarilor p.113
=document oficial care concretizeaza programa scolara, tratand
temele de studiu organizate pe capitole, subcapitole.
-criterii stiintifice, psihopedagogice, igiena muncii intelectuale, estetice,
economice.
19. Programa analitică /Fişa disciplinei ca document curricular.
Exemple din activitatea de instruire a militarilor p.112
=document care proiecteaza continutul invatamantului pentru
fiecare disciplina de studiu
-descrierea disciplinei, obiectivele urmarite, continuturile disciplinei, repere
metodologice, standarde de performanta, metode de evaluare, bibliografie

20. Suporturile curriculare. Exemple din activitatea de instruire a

militarilor p.113
 =materiale pedagogice auxiliare, necesare pentru transmiterea
continuturilor curriculare in conditiile schimbarilor actuale in planul
politicilor educationale si datorita necesitatii de a valorifica in invatamant
noile medii educationale.
-ghidurile metodologice pentru cadrele didactice
-softuri educationale
-auxiliare didactice(atlase, filme, albume)
21. Forme şi stiluri de învă ţare. Exemple din activitatea de instruire a
militarilor p.124-125
Forme ale invatarii:
-Invatarea sociala (spontana, neorganizata, realizata prin influentele
mediului familial cu urmari mai ales in plan motivational si afectiv)
-Invatarea scolara (sistematica, organizata, realizata in institutii de
invatamant cu efecte mai ales de natura intelectuala)
Stilurile de invatare ale cursantilor se formeaza in timp si reprezinta
modalitatea preferata de o persoana pentru receptarea, stocarea si reactualizarea
informatiei. Aceasta are atat o componenta genetica cat si o componenta care se
deosebeste treptat. Din punct de vedere al tipului de stimuli care determina in
mod esential invatarea deosebim 4 stiluri: stilul auditiv, stilul vizual, stilul tactil si
stilul kinestezic.

22. Factori interni şi externi care influenţează învă ţarea şi

rezultatele sale p.127
In categoria factorilor interni putem include:
a) factori biologici (ereditatea, varsta, gen, dezvoltare fizica, stare de
sanatate, etc)
b) factori psihologici (cunostinte, capacitati, nivel de dezvoltare
intelectuala, motivatie, vointa)
Factori externi:
a) factori scolari (organizarea institutiei de invatamant, sistemul
cerintelor scolare, calitatea instruirii, personalitatea profesorului, mediul fizic
scolar, timpul scolar)
 b) factori socioculturali (nivelul cultural al mediului de provenienta a
persoanei, influentele locale ale mediului urban sau rural)

23. Algoritmul proiectă rii didactice. Exemple din activitatea de instruire

a militarilor p.210
1. Ce voi face? – Stabilirea obiectivelor instructiv-educative
2. Cu ce voi face? – Analiza resurselor educationale: continuturi, profesor,
cursanti, mijloace didactice, timp scolar etc.
3. Cum voi face? – Stabilirea strategiei de predare-invatare
4. Cum voi sti daca am realizat ce mi-am propus? – Stabilirea strategiei de
evaluare
24. Operaţiile evaluă rii. Exemple din activitatea de instruire a militarilor
p.220
Evaluarea include 3 operatii:
1. Masurarea-Consta in atribuirea de simboluri (scoruri,cifre,litere,calificative)
unor rezultate ale invatarii , aceste simboluri se atribuie prin realizarea unei
corespondente intre calitatea si cantitatea rezultatelor scolare, pe de o parte , si o
scala de evaluare, pe de alta parte .
2. Aprecierea – Consta in emiterea unei judecati de valoare in legatura cu
rezultatele care au fost masurate si au fost notate de profesor . Profesorul
insoteste nota acordata cursantului de un comentariu , de o apreciere a valorii
acelei note pentru cursantul respectiv. Rezultatele primesc o valoare individuala ,
independenta de valoarea numerica absoluta .
3. Decizia – Prelungeste actul aprecierii printr-o caracterizare , hotarare,
recomandare , vizand adoptarea unor masuri de imbunatatire a activitatii in
etapele urmatoare . In functie de rezultate , atat cadrele , cat si cursantii iau
decizii de ameliorare activitatii viitoare.

25. Erori în evaluare şi modalită ţi de prevenire a acestora. Exemple

din activitatea de instruire a militarilor p.238
Erorile aparute in procesul de evaluare sunt recunoscute atat de
teoreticieni cat si de practicienii educatiei ,o dovada fiind insusi faptul ca , in
metodologiile referitoare la organizarea si desfasurarea examenelor sunt admise
contestatii .Cauzele acestor erori sunt diferite , ele tinand de imperfectiunea
instrumentelor de masurare, de absenta unor criterii clare de apreciere si notare
si a standardelor de performanta.
 Erori frecvente:
 Efectul “halo”(efectul de aura) – subiectivitate in notare, subapreciere sau
supraapreciere, datorita impresiei generale a evaluatorului asupra
persoanei evaluate
 Efectul “Pygmalion”(efectul de anticipatie) – aprecierea este puternic
influentata de asteptarile evaluatorului. Predictiile determina rezultatul
indiferent de valoarea reala a raspunsului.
 Efectul de ordine – mai exigent la inceput si mai indulgent spre sfarsit
 Efectul de contrast – intre doua prestatii (unul mai bun inaintea unuia mai
putin bun)
 Ecuatia personala a examinatorului – manifestarea unor atitudini diferite de
la un examinator la altul, fata de acelasi raspuns/cursant.
 Efectul de proiectie – profesorul urmareste si reactioneaza pozitiv la
impartasirea aceleiasi pasiuni cu studentul.
 Eroarea individuala constanta – subapreciere sau supraapreciere prin
tendinta de a fi generosi sau exigenti
Modalitati de corectare:
 Constientizarea de catre profesori a prezetei acestor fenomene psihice si
evitarea lor
 Raportarea in evaluare la obiectivele propuse
 Diversificarea metodelor si instrumentelor de evaluare
 Practicarea unei evaluari transparente (comunicarea criteriilor, utilizarea
baremelor)
 Verificarea ritmica a cursantilor
 Asigurarea anonimatului probelor scrise
 Schimbarea ordinii lucrarilor si recorectarea lor
 Evitarea prejudecatilor
 Corectarea lucrarilor de catre mai multi profesori
 Recurgerea la examene externe (evaluatori din alte institutii)
 Dezvoltarea capacitatii de autoevaluare a cursantilor.

26. Tipologia evaluă rii în funcţie de momentul în care se realizează .

Exemple din activitatea de instruire a militarilor p.224
Distingem 3 forme ale evaluarii :
A. Evaluarea initiala – Se realizeaza la inceputul unei perioade de instruire
(semestru , an) cu scopul de a identifica nivelul pregatirii cursantilor .Aceasta
evaluare este necesara in vederea proiectarii de catre profesor a activitatii
ulterioare .
B. Evaluarea continua – Se desfasoara sistematic , ritmic , de-a lungul procesului
de instruire, ora de ora prin scurte probe scrise, orale sau practice , iar rezultatele
se raporteaza la obiectivele operationale ale fiecarei activitati in parte.
C. Evaluarea finala – Are loc la sfarsitul unei etape de instruire (capitol,
semestru,an). Se realizeaza prin lucrari de control, teze, colocvii,examen si
permite realizarea unui bilant in legatura cu nivelul pregatirii cursantilor si in
legatura cu calitatea procesului de instruire realizat.

27. Tipologia evaluă rii în funcţie de agenţii evaluă rii. Exemple din
activitatea de instruire a militarilor p.224
Apar doua forme >>>
A. Evaluarea interna- Atunci cand cel care realizeaza evaluarea este implicat in
activitatea de instruire ( Evaluarea realizata de cadrul didactic care a predat la
clasa o disciplina anume)
B. Evaluarea externa – Atunci cand in actul evaluativ sunt implicate alte persoane
si institutii decat cele care au realizat predarea continutului ( evaluarea realizata
de comisii de examinatori din diverse institutii, in cazul unor examene de
admitere)

28. Evaluarea prin probe orale. Exemple din activitatea de instruire a

militarilor p.227
Probele orale constau intr-un dialog intre professor si cursanti, prin
care se urmareste cantitatea si calitatea cunostintelor, a deprinderilor formate.
Eficienta acestor metode depinde de: claritatea si logica intrebarilor, diversitatea
intrebarilor, acordarea timpului necesar pentru elaborarea raspunsului, adresarea
de intrebari ajutatoare, prezenta unui comportament nonverbal de sustinere si
incurajare a cursantilor. Optiunea profesorului pentru chestionarea orala depinde
de scopurile evaluarii, de numarul de cursanti, de timpul disponibil, de specificul
disciplinei etc.
29. Evaluarea prin probe scrise. Exemple din activitatea de instruire a
militarilor p.228
 Probele scrise reprezinta o modalitate mai economica de evaluare,
din punct de vedere al timpului necesar. Cursantii elaboreaza si exprima idei in
scris, fara interventia profesorului. Lucrarile de control curente sunt de obicei
neanuntate si verifica gradul de insusire a materiei din lectia de zi, iar lucrarile mai
ample, anuntate si organizate la sfarsit de capitol, semestru, an scolar/universitar,
urmaresc evidentierea capacitatii de sinteza a cursantilor, realizarea de conexiuni
intre informatii, capacitatea de selectie si de utilizare a continuturilor pentru a
rezolva sarcini mai complexe.
Avantaje:
 Economie de timp
 Subiecte identice
 Posibilitatea asigurarii anonimatului lucrarilor
 Utilizarea baremului de corectare
 Evitarea efectelor emotivitatii si ale blocajelor in comunicare
 Posibilitatea reexaminarii raspunsurilor
Dezavantaje:
 Nu permite ghidarea/orientarea raspunsurilor cursantilor de catre evaluator,
in cazul unor momente de blocaj sau de deruta
 Feedback-ul nu apare imediat (intarirea pozitiva/negativa)
 Corectarea greselilor si adoptarea unor masuri ameliorative se realizeaza
dupa un timp
30. Evaluarea prin probe practice. Exemple din activitatea de instruire a
militarilor p.232
Probele practice se refera la verificarea priceperilor si a deprinderilor
formate cursantilor in contextual diferitelor discipline de studio, a capacitatii
cursantilor de a aplica anumite cunostinte teoretice pentru rezolvarea unor
situatii practice. Probele practice se desfasoara la educatie fizica, la disciplinele
unde se efectueaza lucrari de laborator, a disciplinele artistice, la disciplinele
tehnice etc. Cursantii trebuie sa fie informati in legatura cu tematica lucrarilor
practice, cu baremele de notare ( in functie de timp, corectitudine, precizie,
originalitate, viteza, numar de executii etc.) si trebuie sa afle conditiile pe care le
au la dispozitie pentru a realiza aceste probe (aparate, instrumente, alte resurse).

Momentul organizatoric – cuprinde activităţi specifice: salutul, stabilirea ordinii şi a

disciplinei în sala de clasă, pregătirea materialelor necesare, verificarea prezenţei, organizarea
colectivului în funcţie de modul de concepere a lecţiei.