Teste drept penal general.....

U I
1. Dreptul penal cuprinde un ansamblu de norme juridice care:
c) se referă la regulile sau principiile dreptului penal.

2. Ştiinţa dreptului penal cuprinde:

a) ansamblul de idei, teorii privitoare la dreptul penal ca ramură de drept;
b) ansamblul de concepţii privitoare la dreptul penal ca ramură de drept;

3. Obiectul dreptului penal îl formează :

a) relaţiile de apărare socială;

4. Constituie izvoare de drept penal:

a) Constituţia României, Noul Cod penal, legile complinitoare;

5. Principiul legalităţii îmbracă următoarele laturi:

a) legalitatea incriminării (nullum crimen sine lege);
b) legalitatea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă
(nulla poena sine lege);
Unitatea II
1. Constituie principii de aplicare a legii penale în timp:

c) principiul activității.

2. Legea penală poate intra în vigoare la 3 zile de la data publicării în

Monitorul Oficial al României, Partea I.Termenul de 3 zile se calculează:
a. pe zile calendaristice, începând cu data publicării în Monitorul Oficial al
României, şi expiră la ora 24,00 a celei de-a treia zi de la publicare;

3. În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a

cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică:

c)legea mai favorabilă.

4. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014 referitoare la

excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Codul penal
(aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei),
s-a constatat că:

b)dispoziţiile art. 5 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care nu

permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii
penale mai favorabile;
5. Legea penală temporară se aplică infracţiunii săvârşite în timpul cât era
în vigoare:
c)chiar dacă fapta nu a fost descoperită, urmărită sau judecată în acest interval de
timp.
 6. Constituie principii de aplicare a legii penale române în spaţiu:

b)principiul realităţii;

7. Principiul ubicuităţii:
a) este prevăzut expres de noul Cod penal;

8. Imunitatea de jurisdicţie:
b)constituie o excepţie de la principiul teritorialităţii;

9. Se include în sfera noţiunii de „teritoriu” din expresia „teritoriul

României”:
a) spaţiul aerian de deasupra mării teritoriale a României;

c)subsolul, corespunzător solului terestru, acvatic, mării teritoriale, fără limite în

adâncime.

10. O infracţiune se consideră săvârşită pe teritoriul României:

b) dacă pe o navă sub pavilion românesc s-a produs rezultatul infracţiunii,
aceasta fiind comisă pe teritoriul altui stat;
c)dacă pe o aeronavă înmatriculată în România s-a efectuat numai un act de
executare a infracţiunii, celelalte acte de executare şi rezultatul infracţiunii
producându-se pe teritoriul altui stat.
Unitatea III
1. Constituie infracţiune fapta care îndeplineşte următoarele condiţii
necesare şi suficiente:
c)fapta prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie, nejustificată şi imputabilă persoanei
care a săvârşit-o.
2. Există culpă simplă (neglijenţă) atunci când:

c)infractorul nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să-l prevadă.

3. Singurul temei al răspunderii penale îl reprezintă:

b)săvârşirea unei infracţiuni;

4. Există intenţie directă atunci când:

b)infractorul prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei
fapte;
c)infractorul prevede rezultatul faptei sale, urmăreşte producerea lui, însă acest rezultat, din
cauze independente de voinţa infractorului, nu se produce.

5. Intenţia depăşită (praeterintenţia) este o formă de vinovăţie ce se

realizează:
c)prin săvârşirea unei fapte cu intenţie indirectă şi producerea unui rezultat mai grav decât cel
acceptat de făptuitor prin săvârşirea faptei, rezultat ce se impută acestuia sub forma culpei.
Unitatea IV
1. Constituie factori ai infracţiunii:
a) obiectul şi subiecţii infracţiunii;

c)locul şi timpul săvârşirii infracţiunii;

2. Au valoare de adevăr afirmaţiile:

a) în cazul infracţiunilor formale nu se cercetează legătura de cauzalitate între
acţiune – inacţiune şi urmarea produsă, aceasta rezultând ex re;
b) infracţiunile care au un obiect material sunt infracţiuni de rezultat;
c) toate infracţiunile au un obiect juridic specific;
d) infracţiunile care nu au obiect material sunt infracţiuni de pericol.

3. Constituie elemente ale laturii obiective a conţinutului constitutiv al unei

infracţiuni:
a) elementul material;

c)urmarea imediată.

4. Verbum regens desemnează:

a)
b)
c) elementul material.

5. Acţiunea sub care se poate prezenta elementul material al laturii obiective

se poate realiza:
a) prin acte materiale; prin scris;
b) prin cuvinte;

6. Au valoare de adevăr următoarele afirmaţii:

a)
b)
c) poate exista vinovăţie ca trăsătură esenţială a infracţiunii, fără să existe
vinovăţie ca element subiectiv al infracţiunii.

7. Fapta constând intr-o inacţiune:

a)
b)
c) este infracţiune atunci când este săvârşită din culpă numai atunci când în
lege se prevede, în mod expres, aceasta.
8. Responsabilitatea penală se prezumă începând cu vârsta de:
a) 14 ani;

9. Subiect pasiv al infracţiunii poate fi:

a)
b) o persoană fără discernământ;
c) o persoană juridică.

10.Există tentativă:
a) când consumarea infracţiunii nu a fost posibilă datorită insuficienţei sau
defectuozităţii mijloacelor folosite;
b)
c) când consumarea infracţiunii nu a fost posibilă datorită lipsei obiectului de
la locul unde făptuitorul credea că se află.