Marea Unire

Etapele Uniri

1.Unirea Basarabiei 27 martie 1918

Unirea Basarabiei

-se afla sub dominație rusă

-în Rusia începe revoluția bolșevică
-oct. 1917 Congresul ostașilor români din Basarabia anunță
autonomia și convocarea Sfatului Țării cu rol de Adunare
reprezentativă. Acesta este proclamat Republica Democratică
Moldovenească.
-în 1917 se formează Partidul Național Moldovenesc condus de
Ion Inculeț
-soldații ruși ocupă Chișinăul, astfel că a fost solicitat ajutor
guvernului român de la Iași
-se proclamă independentă
-la 27 martie 1918 Sfatul Țării a votat unirea Basarabiei cu
România

2.Unirea Bucovinei 15 noiembrie 1918

Unirea Bucovinei

-apar tendințe de anexiune din partea Ucrainei

-în oct.1918 se formează Consiliul Național Român, condus de
Iancu Flondor care a cerut autodeterminarea națională
-se solicită sprijinul armatei române
-la 15 noiembrie 1918 Consiliul General al Bucovinei a voatat în
unanimitate unirea cu România
3.Unirea Transilvaniei 1 Decembrie 1918
Unirea Transilvaniei

-în 1918 necesare reia activitate Partidul Național Român

-oct. 1918 Declarația de la Oradea a reprezentat o Declarație de
independență, fiind citită de A.Vaida Voevod în Parlamentul de
la Budapesta
-se formează Consiliul Național Român Central
-la 1 Decembrie 1918 a fost organizată Marea Adunare
Națională de la Alba Iulia
-la ea participă 1228 de delegați și peste 100.000 de persoane
-deschiderea a fost făcută de Gheorghe Pop de Băsești și Vasile
Goldiș
-Adunarea a avut un caracter plebiscitar = să voteze Unirea
-Unirea a fost votată în unanimitate
În aceeaşi zi, Regele Ferdinand şi Regina Maria se întorc de la
Iaşi, Bucureşti redevenind astfel capitala ţării. Urcaţi pe cai,
regele, regina, principele Nicolae şi generalul Berthelot au mers
în fruntea oştirii române şi a detaşamentelor aliate (engleze şi
franceze), trecând pe sub Arcul de Triumf. Regina Maria, care
îşi agăţase de şa un buchet de crizanteme galbene, îi salută pe
cei care aclamau cortegiul regal.

Recunoașterea internațională a Unirii

-1919-1920 a fost oragnizată Conferința de pace de la Paris, la
care s-au recunoscut granițele noului stat prin tratatele de pace
încheiate
-este meritul deosebit al Reginei Maria, care a luptat pentru
recunoașterea Unirii
- principala preocupare a diplomaţiei româneşti, în cursul acestui
an, a fost ratificarea, prin tratatele de pace, a actelor de Unire din
1918. Şeful delegaţiei române la Paris, Ion I.C. Brătianu,
întâmpina multe greutăţi ca urmare a faptului că România, ca şi
alte ţări mici, fusese trecută în categoria statelor cu interese
limitate şi nu era acceptată la elaborarea tratatelor de pace. În
acest context, Regina Maria, cu acordul lui Ferdinand decide să
plece la Paris pentru a susţine cauza României, în contextul
relaţiilor pe care le avea cu lumea occidentală.

7 martie 1919: este primită de Georges Clemenceau, primul-

ministru al Franței și, totodată, președintele Conferinţei de Pace
de la Paris pt a discuta despre Unire