Raport

Dreptul familiei
Republica Moldova vs alte țări

 Pentru noi toți familia are un sens restrâns care cuprinde cei mai apropiați oameni,
dar pentru că suntem studenti la drept, astăzi vom privi familia în sens juridic, ca
element natural și fundamental al societații, ce are drept scop procrearea, prelungirea
neamului omenesc și educarea copiilor în conformitate cu cerințele societății și
valorile umane
 Analiza și definirea familiei ca fenomen social, în viziunea autorului Florin
Ciorăscu, , nu pot fi realizate cu succes decât prin tratarea acesteia în corelație directă
cu conceptul de căsătorie, aceasta dând naștere unor raporturi de natură personală și
patrimonială între soți, care nu pot fi generate de concubinaj,sau alte relații de
rudenie.
 Odată cu apariția, în țara noastră, a Codului căsătoriei și familiei, în anul 1969, și ulterior
a Codului familiei, în anul 2000, dreptul familiei a devenit o ramură de drept autonomă.
În sprijinul acestei idei vine autorul V. Cebotari, care remarcă apariția relațiilor juridice
familiale din fapte juridice deosebite, cum ar fi căsătoria, rudenia, paternitatea, adopția
etc., a determinat delimitarea relațiilor de familie de relațiile de drept civil. Mai mult
decât atât, metoda de reglementare a dreptului familiei capătă un caracter permisiv-
imperativ, aceasta de vreme ce normele juridice ale dreptului familiei permit
participanților la raporturile juridice familiale să-și aleagă comportamentul, respectând
drepturile și interesele celorlalte subiecte.
 Conform constitutiei republicii moldova, art. 1

o Familia constituie elementul natural şi fundamental al societăţii şi are dreptul la

ocrotire din partea societăţii şi a statului.
 (2) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie, pe egalitatea
lor în drepturi şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi
instruirea copiilor.
 „Statul facilitează, prin măsuri economice şi prin alte măsuri, formarea familiei şi
îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin” (art. 49 alin. (1) Constituția RM). Din această
prevedere înțelegem că protejarea relațiilor de familie, precum și a celor asimilate sunt
privite ca un mijloc de executare a obligațiilor statului în scopul ocrotirii și întăririi
familiei. Astfel, statul trebuie să asigure condiții pentru a fi realizate cele mai importante
funcții în stat: economică (în sensul administrării în comun a gospodăriei casnice și a
bunurilor soților) și educativă (prin educația tinerei generații și armonizarea intereselor
din familie cu interesele statului, deoarece în familie este fundamentat statutul social și
primul mediu de viață al copiilor rezultați din această căsnicie). Aceste norme diferă de la
o țară la alta, în funcție de istoria, cultura și evoluția socială a fiecărui stat. „Mama şi
copilul au dreptul la ajutor şi ocrotire specială. Toţi copiii, inclusiv cei născuţi în afara
căsătoriei, se bucură de aceeaşi ocrotire socială” (art. 50 alin. (1) din Constituția RM).
Acest principiu cunoaște o tratare concludentă și la nivel internațional - art. 19 alin. (1)
din Convenția cu privire la drepturile copilului proclamă: „Statele părţi vor lua toate
măsurile legislative, administrative, sociale şi educative corespunzătoare în vederea
 protejării copilului împotriva oricăror forme de violenţă, vătămare sau abuz, fizic sau
mental, de abandon sau neglijenţă, de rele tratamente sau de exploatare, inclusiv abuz
sexual, în timpul cât se află în îngrijirea părinţilor sau a unuia dintre ei, a reprezentantului
ori reprezentanţilor legali sau a oricărei persoane căreia i-a fost încredinţat”. Scopul
familiei fiind dragostea, unitatea spirituală dintre membrii ei, credem că aceasta este
temelia în creșterea și educarea copiilor, înfăptuind perpetuarea speciei umane.
 La nivel internațional, această instituție este tratată cu același succes. Bunăoară,
conform art. 41 din Constituția Turciei, „Familia este temelia societății. Statul
întreprinde măsurile necesare și determină acțiunile necesare pentru asigurarea
păcii și bunăstării familiei, îndeosebi în raporturile privind protecția mamei și a
copilului, precum și pentru educația și introducerea metodelor de planificare a
familiei”
,dar cu toate acestea observăm o diferență clară. Constituția republicii moldovo
prevede la articolul 48 aliniatul 4, că copii sunt obligati sa aiba grija de parinti, pe
cand constitutia turciei prin articolul 41 că Orice copil are dreptul de a beneficia de
protecție și îngrijire, în mod clar în interesul său superior.
El/ea are dreptul de a stabili și de a menține o relație personală și directă cu părinții
săi, cu excepția cazului în care acest lucru este contrar legii.
 Autorul O. Hazova a studiat dreptul familiei european care, în afirmația acesteia, la etapa
actuală, în ansamblu semnifică un tablou divers și după formă, și după conținut. În șase
state au fost adoptate coduri aparte care conțin norme privind relațiile juridico-familiale
în exclusivitate, adică cum a fost în perioada sovietică. În același timp, în patru state, și
anume: Georgia, Lituania, Letonia și Estonia, relațiile juridice familiale erau incluse
drept capitole sau părți distincte în Codurile civile, așa cum este obișnuit în țările cu
sistem de drept continental. În urma reformelor efectuate, normele de dreptul familiei din
țările postsovietice au fost actualizate cu norme liberale, dar și conservative. Drept
rezultat al revoluției din octombrie 1917, în Federația Rusă a fost creat dreptul familiei,
principial diferit de cel existent în țările din afară la acel moment. Unica diferență
semnificativă dintre legislația familială sovietică și cea din țările vestice, care considerau
normele sovietice inconsistente, include faptul imposibilității rezolvării relațiilor
patrimoniale dintre soți după dorința acestora. În prezent, în Federația Rusă atestăm
reglementarea relațiilor de familie în Сodul familiei [7], în care art. 1 stabilește că
„Legislația familială survine din necesitatea de a consolida familia întemeiată pe
sentimente de dragoste reciprocă și respect, întrajutorare și răspundere în fața familiei a
tuturor membrilor ei, inadmisibilitatea amestecului deliberat în relațiile familiale, liber
acces la apărare, pe cale judecătorească, a drepturilor membrilor familiei”.

Pornind de la aliniatul 2 al articolului 48, deducem că în republica moldova, casatoria se

oficializeza exclusive intre 2 oamnei unul fiind de sex masculin si alta se de sex feminine, air de
adici putem identifica un sir de deosebiri in comparative cu alte state , precum
 Căsătoria între persoanele de același sex e permisă în doar 29 de țări din lume, dintre care
mai puțin de jumătate, doar 13, sunt în UE. În contrast cu asta, ea e legală în multe țări
ale Americii de Sud.
 Germania a legalizat căsătoriile de același sex în 2017, însă doar căsătoriile civile, la
primărie. Căsătoria religioasă ține, desigur, de ierarhia confesională, în cazul catolicilor
de Vatican, mai ales în acele landuri germane care au un concordat cu biserica catolică,
cum este landul Bavaria.
  În Europa, în 2018 Xavier Bettel a devenit, în Luxembourg, primul șef de guvern
homosexual căsătorit legal cu partenerul său încă din 2015.
Menționînd anterior despre germania, am vrut sa mai adaug careva detalii
+ germania nu dispune de un cod al familiei, dar despre familie la ei se stgipuleaza in codul civi
sim ai exact in cartea a 4-a, care la la fel exprima posibilitaea incheierii unei casatorii intre 2
persoane care deja au atins varsta de 16 ani, dar tinand cont de niste rigori.
CHINA
Actuala politică de planificare familială din China cuprinde în principal realizareacăsătoriilor şi
naşterilor mai târziu, mai puţine naşteri dar mai sănătoase şi un singur copil laun cuplu de soţi. În
regiunile rurale, familiile confruntate cu greutăţi pot să aibă după uninterval de câţiva ani al
doilea copil. În regiunile populate de minorităţi naţionale, politica estediferenţiată de la o
minoritate la alta, în conformitate cu voinţa proprie a minorităţii, cucondiţiile concrete ale
fiecărei minorităţi privind populaţia, resursele naturale, economia,cultura, datinile şi obiceiurile.
De regulă, un cuplu de soţi poate avea al doilea copil. În uneleregiuni este permis chiar al treilea
copil. Pentru minorităţile ale căror populaţie este prea mică,nu există limită de naşteri.

Obiceiuri de căsătorie la chinezi

Datorită teritoriului său vast şi istoriei milenare, China reuneşte obiceiuri variate legatede
căsătorie, în regiuni diferite, cu toate că în linii generale ele sunt asemănătoare.În antichitate, era
foarte important să fie respectate şi urmate principiile fundamentale
aleCelor 3 Scrisori şi 6 Ceremoniale. Cele trei scrisori includ „Scrisoarea de logodnă”,
„Scrisoarea pentru cadou” şi „Scrisoarea de nuntă”. Prima este documentul protocolar
deconsimţământ, unul de nelipsit pentru o căsătorie. Apoi, este necesară o scrisoare privitoare
lacadouri. Aceasta va fi trimisă la familia fetei alese. În scrisoare sunt scrise cantitatea
şidenumirile cadourilor la nuntă după ce părţile acceptă mariajul. Scrisoarea de nuntă se referăla
documentul ce va fi pregătit şi prezentat familiei miresei în ziua nunţii pentru confirmareaşi
acceptarea oficială a miresei de către familia mirelui. După căsătorie, „fata rupe din acelmoment,
toate legăturile cu familia, în mijlocul căreia nu mai trebuie să se înapoieze nici chiar în caz de
văduvie, dacă vrea să-şi păstreze reputaţia de femeie credincioasă”. (M. Negru,1937, p. 288)
Cele şase ceremoniale includ:
Cererea în căsătorie: Dacă părinţii unui băiat necăsătorit aleg o fată pe care o doresc dreptnoră, ei
vor căuta o peţitoare. Cererea în căsătorie este făcută de regulă de către peţitoare, careva prezenta
oficial cererea clienţilor săi către părinţii fetei
alese.Potrivirea datei de naştere: Dacă părinţii posibilei mirese nu se opun mariajului, peţitoarea
va cere certificatul de naştere a fetei pentru a cunoaşte ora la care s-a născutaceasta, pentru a fi
siguri de compatibilitatea între mire şi mireasă. Dacă datele şi orele denaştere ale cuplului nu
sunt în contradicţie din punct de vedere astrologic, se trece la etapaurmătoare. Dacă există vreo
nepotrivire ce indică că mariajul va aduce dezastre în familia băiatului sau a fetei, se renunţă la
această căsătorie.Prezentarea cadourilor de logodnă: Dacă datele de naştere corespund, familia
mirelui
vaangaja atunci peţitoare pentru a prezenta familiei miresei cadouri de logodnă, ataşândscrisoare
a de logodnă.Prezentarea cadourilor de nuntă: După ce scrisoarea de logodnă şi cadourile de
logodnăau fost acceptate, familia mirelui va trimite oficial ulterior cadouri de nuntă la familia
miresei.De obicei, cadourile includ ceai, seminţe de lotus, fasole roşii, fasole verzi, curmale
roşii,nucşori, portocale, rodie, crin, prăjitură de nuntă, nuci de cocos, băuturi alcoolice,
pangliciroşii, cutii pentru bani şi multe altele.

Alegerea datei de căsătorie: Un astrolog sau o carte de astrologie vor fi consultate înalegerea
unei date norocoase pentru a se organiza ceremonia de nuntă. Nuntă: În ziua aleasă, mirele
pleacă împreună cu o echipă de însoţitori şi muzicieni lafamilia miresei, pe tot drumul
interpretând muzică veselă.În contrast cu obiceiurile din Occident, unde predomină albul,
culoarea dominantă lacostumele tradiţionale chinezeşti de nuntă este roşu. Chinezii intenţionează
să apeleze laaceastă culoare pentru a adăuga veselie în atmosferă.Roşul

este culoarea unei nunţi tradiţionale chinezeşti. Simbolizează dragoste, bucurieşi prosperitate.
Rochia de mireasă, invitaţiile, cutiile de dar, plicurile de bani, totul aparţineacestei culori vii.
Chiar şi casele celor 2 miri sunt decorate în roşu în ziua nunţii.Chinezii sunt un popor foarte
vechi, iar ţara lor este împărţită în câteva regiuni. Fiecareregiune are la bază tradiţiile ei, felurile
ei de mâncare şi implicit datini de nuntă diferite.Câteva din ele sunt totuşi comune