Desfăşurată la data de 11 noiembrie

L/T”S.S.Cibotaru”

S.Cobîlea,r-nul Şoldăneşti

Elaborat de prof. Doruc Elena

2012
Conferinţa la matematică s-a petrecut în două etape.Prima etapa a fost dedicată unui
omagiu acestui inevitabil obiect de studiu apoi a fost desfăşurat concursul propriu zis.

Începe concursul:

Se face remarca : toţi doritorii care vor binevoi să participe la concursurile ce se vor
propune numaidecît să aibă cu sine agenda elevului.

La concurs au avut loc următoarele probe:

1. Mesajul cifrat.
Cu însărcinarea:
Pentru a descoperi textul inlocuiţi cifrele cu literele corespunzătoate.
Timp de lucru 6-7 minute.

2. Contra cronometru.
Cu însărcinarea:
Lucrând în echipă elevii selectaţi (3-3) din sală vor scrie cât mai multe
noţiuni întâlnite în matematică, care încep cu aceiaşi literă-P.
Timp de lucru 3 minute.
Fiecare echipă citeşte apoi noţiunile scrise pe coală.

3. Puzzle matematic.
Cu însărcinarea:
Sunt selectaţi 4 elevi doritori şi isteţi cărora li se vor da nişte puzzle pentru a le
închega.Învingătorul va fi cel care o să recompună acele citate matematice după
care se dă citire originalelor.

4. Dacă eşti isteţ , vino să arăţi!

Cu însărcinarea:
Elevii aleşi în două echipe (2-2)vor înnoda o frînghie în 5 noduri . După care
schimbîndu-le reciproc să le diznoade.(secretul constă în faptul că schimbarea
frînghiilor v-a fi simulată)

5. Bravo!
Cu însărcinarea:
ab 2
Aflaţi cea mai mare fracţie subunitară de forma: 23 a .
Sunt selectaţi 4 elevi din clasele mai mari. Cine se va isprăvi primul şi
corect cu însărcinarea va fi numit învingător.

Elevii care au participat vor fi notaţi în agende cu nota zece imediat şi

premiaţi simbolic.
Nespecialistii afirma ca matematica este o stiinta "uscata", iar matematicienii sunt,
de regula, oameni ursuzi, seriosi si fara simtul umorului. Prin prezenta pagina va
aducem o serie de contraexemple si va amintim ca fiecare gluma contine o doza de
adevar.
Distrati-va si zambiti cu pofta dar gandind...

AFORISME

Adevărul matematic, indiferent unde, la Paris sau la Toulouse, este unul şi acelaşi.

O glumă matematică reuşită este mai bună decât o duzină de lucrări mediocre; ea este,
totodată şi cea mai bună matematică.

Când doi oameni, având fiecare câte un măr, fac schimb, ei vor rămâne cu câte un măr
fiecare, dar când doi oameni fac schimb de idei, aceasta înseamnă că ... ei n-au mere.

Matematica seamănă cu o moară: dacă veţi turna în ea boabe de grâu, veţi obţine făină,
dar dacă veţi turna în ea tărâţe, tărâţe şi veţi obţine.

În fiecare ştiinţă este numai atâta ştiinţă adevărată, câtă matematică conţine.

Cu cât mai mult înveţi, cu atât mai mult ştii.

Cu cât mai mult ştii, cu atât mai mult uiţi.
Dacă mai mult uiţi, mai puţin ştii.
Iar dacă mai puţin ştii, mai puţin uiţi.
Dar dacă mai puţin uiţi, mai mult ştii.
Atunci pentru ce să înveţi?
Din folclorul savanţilor
Două linii paralele se întâlnesc la infinit – cred şi ele în aceasta.

Matematica poate să descopere o anumită ordine chiar şi în haos.

GLUME

În timpul uneia dintre prelegerile sale, David Hilbet spunea:

– Fiecare om posedă un anumit orizont. Când se îngustează şi devine infinit de mic, el se
transformă în punct şi atunci omul zice: "Acesta este punctul meu de vedere".

Noţiunea de evident-SCENETĂ

Un careva profesor de matematică, formulând în timpul lecţiei o teoremă, a spus:

– Demonstraţia ei este evidentă.
– Dar de ce este evidentă? – întrebă un student cu acest prilej.
Profesorul se gândi niţel şi apoi ieşi din sală. Întorcându-se peste vre-o 20 de minute el
anunţă:
– Teorema într-adevăr este evidentă.
După aceasta el îşi continuă imperturbabil prelegerea sa.
Cât priveşte cuvântul "evident" el poate fi interpretat în diferite modalităţi. Iată doar câteva
dintre ele.
1. Când profesorul A spune că o afirmaţie este evidentă, aceasta înseamnă, că-i cunoscută
auditoriului încă 2 săptămâni în urmă.
2. Când profesorul B spune că o afirmaţie este evidentă, atunci aceasta înseamnă că, venind
acasă, şi gândindu-vă asupra ei veţi înţelege, de ce ea este evidentă.
3. Când profesorul C spune că o afirmaţie este evidentă, aceasta înseamnă că, dedicându-vă
întreaga viaţă, ce v-a mai rămas, meditaţiilor asupra sensului celor spuse, posibil, veţi
înţelege cândva, că afirmaţia, este justă.

Problema 1
Vom considera, convenţional,că dacă omul nu mănâncă 7 zile (o zi – 24 de ore) sau nu
doarme 7 zile, atunci el va muri. Fie că un om o săptămână n-a mâncat şi n-a dormit. Ce el
trebuie să facă în primul rând către sfârşitul a 7-ei zile: să mănânce sau să doarme, ca să
rămână viu?

(Deşi problema poartă un caracter glumeţ, ea are o soluţie strictă şi unică).

Omul nu poate simultan şi dormi şi mânca. De aceea termen de 7 zile după somn şi după
mâncare vine în timp diferit. Deci, omul trebuie să facă fix aceea, ce el făcea o săptămână
în urmă: a dormit sau a mâncat.

Problema 2
Cum se zice corect: "9 şi 7 va fi 15" sau "9 plus 7 este egal cu 15" ?

Solutia : 9+7=16.

Problema 19
Într-o zi toridă de vară, când văzduhul zângăneşte de gâze, pe o pagişte mică şi verde cu
aria 3.5 hectare pasc doi cai de aceleaşi culoare şi prăsilă, care diferă între ei numai prin
faptul că coada unuia e legată. Pagiştea are formă de paralelogram şi un cal mănâncă iarbă,
mişcându-se pe diagonala acestuia, iar celălalt – pe laturi. Care din aceşti cai va mânca mai
multă iarbă într-o oră, dacă au poftă de mâncare egală şi pătura vegetală a pagiştei este la
fel pe toată suprafaţa?

Solutia : Mai multă iarbă va mânca acel cal, coada căruia e legată: el nu va fi sustras de la
mâncare pentru ca să alunge musculiţele.
Concursul I
0D474 1N7R-0 21 D3 V4R4, 574734M P3 PL4J4 0853RV4ND D0U4
F373 70P41ND 1N N151P, 151 D4D34U 53R105 1N73R35UL
C0N57RU1ND UN C4573L D3 N151P CU 7URNUR1, P454J3
53CR373 51 P0DUR1. C4ND 3R4U P3 PUNC7UL D3-4 73RM1N4, 4
V3N17 UN V4L, D157RU64ND 707UL, R3DUC4ND C4573LUL L4 0
6R4M4D4 D3 N151P 51 5PUM4…. M-4M 64ND17 C4 DUP4 4747
3F0R7, F373L3 V0R 1NC3P3 54 PL4N64, D4R 1N L0C D3 4574,
4L3R64U P3 PL4J4 R424ND 51 JUC4NDU-53, 51 4U 1NC3PU7 54
C0N57RU145C4 UN 4L7 C4573L; M1-4M D47 534M4 C4 4M
1NV4747 0 M4R3 L3C713: D3D1C4M MUL7 71MP D1N V1474
N0457R4 C0N57RU1ND C3V4, D4R C4ND M41 74R21U UN V4L
V1N3 51 D157RU63 707, C3 R4M4N3 3 D04R PR1373N14, 6R1J4
51 M41N1L3 4C3L0R4 C3 5UN7 C4P481L1 54 N3 F4C4 54
5UR4D3M.
1-I, 2-Z, 3-E, 4-A, 5-S, 6-G, 8-B, 7-T
Concursul II
 Concursul III

1.<Matematica este arta de a da acelaşi nume la

 diferite lucruri.>
2.<Matematica este nici mai mult, nici mai puţin, de
cât partea exactă a gândirii noastre.>
3.<Matematica constă în a dovedi ceea ce este
evident în cel mai puţin evident mod.>
4.<Matematica este ştiinţa operaţiilor abile cu
concepte şi
reguli inventate în acest scop.>
Concursul IV
 Concursul V

Aflaţi cea mai mare fracţie

subunitară de forma:
ab 2
23 a