CALITATEA ENERGIEI

ELECTRICE
9. Regimul nesimetric
 În instalațiile electrice, simetria consumatorilor electrici pe faze este dificil de realizat,
mai ales în cazul celor monofazați, diferiți ca și putere și, uneori, alimentați prin surse
de putere în comutație.
 Un sistem trifazat simetric de mărimi sinusoidale (tensiune sau curent electric) se
caracterizează prin cei trei fazori reprezentativi care sunt: A
• egali în modul;
• defazaţi succesiv, unul UA

faţă de altul, cu un unghi UCA ϕ IA UAB

egal cu 2π/3 rad (120˚).
2π/3
2π/3
IC 0
ϕ
2π/3 ϕ UB
UC
IB

C UBC B

Fig. 1 Sistem trifazat de tensiuni şi curenţi electrici.

 Reţeaua se numeşte echilibrată dacă impedanţele pe cele trei faze sunt identice,
adică au acelaşi modul și acelaşi argument.
 În cazul în care cel puţin una din impedanţele complexe diferă de celelalte,
reţeaua se numeşte dezechilibrată.
 Regimul nesimetric poate fi:
 temporar, dacă perturbaţia este determinată de defecte sau regimuri de
funcţionare cu durată limitată în timp (scurtcircuite nesimetrice, întreruperea unei
faze, defecte la consumatori etc.);
 permanent, dacă reţeaua electrică prezintă parametri de circuit diferiţi pe cele trei
faze în regim normal de funcţionare.

 Regimul nesimetric permanent poate fi determinat de:

o sarcinile inegale pe cele trei faze ale reţelei de alimentare de tensiune
alternativă trifazată;
o receptoarele monofazate repartizate inegal pe cele trei faze (iluminat
stradal, consumatori casnici etc.)
o receptoare bifazate (aparate de sudare electrică, cuptoare electrice de
inducţie la frecvenţă industrială, tracţiune electrică etc.);
o receptoare trifazate dezechilibrate (cuptoare cu arc electric);
o impedanţe diferite ale liniilor electrice pe cele trei faze (în special liniile
electrice aeriene).
 I. INDICATORI PRIVIND NESIMETRIA ȘI NIVELURI DE COMPATIBILITATE

 Sunt întâlnite 2 moduri de definire a factorilor de nesimetrie:

o sistemul european, bazat pe descompunerea în componente simetrice (doar
pentru armonica fundamentală, în cazul regimului nesimetric și nesinusoidal);
o sistemul utilizat de IEEE, în care nivelul de nesimetrie se determină în funcţie de
abaterile tensiunilor de fază faţă de valoarea medie a acestora.

METODA COMPONENTELOR SIMETRICE

 Sistemul trifazat nesimetric se poate descompune în trei componente simetrice
(definite de Fortescue): pozitivă (+) sau de secvenţă directă (d), negativă (-) sau de
secvenţă inversă (i) şi homopolară (h) sau de secvenţă zero (0).
UA UA
UB
UA
UC
120˚ 120˚ UC

UC UB UB

(a) (b) (c)

Fig. 2 Componentele simetrice: (a) de secvenţă pozitivă (sau directă);
(b) de secvenţă negativă (sau indirectă); (c) de secvenţă zero (sau homopolară).
 Dacă se cunosc componentele sistemului nesimetric U A , U B ,U C componentele simetrice se
determină rezolvând sistemul de ecuaţii:

U 0  1 1 1  U A 
 + 1  2  
 
U = 1 a a ⋅ U
  B
 − 3
 2  U C 
 
U 1 a a 

1
→ U0 = (U A + U B + U C ) Componenta de secvenţă zero (sau homopolară)
3

→U =
+ 1
3
(U A + aU B + a 2 U C ) Componenta de secvenţă pozitivă (sau directă)

→ U = (U A + a 2 U B + aU C )
1 −
Componenta de secvenţă negativă (sau indirectă)
3

a este operatorul de rotaţie: a = e j⋅2π / 3 = e j⋅120°

 I. INDICATORI PRIVIND NESIMETRIA ȘI NIVELURI DE COMPATIBILITATE

 Indicatorii de calitate a energiei electrice care definesc regimul nesimetric se

determină pe baza mărimilor de secvenţă pozitivă, negativă şi zero.

− U−
 Factorul de nesimetrie negativă de tensiune (sau de disimetrie): kU =
U+
0 U0
 Factorul de nesimetrie zero de tensiune: kU =
U+
0 −
 Factorul total de nesimetrie: kU = kU + kU

 Normativul românesc PE 143/2004, stabileşte necesitatea analizei statistice a

nesimetriei de tensiune şi încadrarea în limita de 2% a factorului total de
nesimetrie (kU ) în 95% din perioada de observare (în general o săptămână).
 Standardele internaţionale (de exemplu EN 50160 sau seria IEC 61000-2-x) indică
drept limite pentru factorul de nesimetrie negativă valoarea < 2% pentru joasă
tensiune şi medie tensiune şi < 1% pentru înaltă tensiune, măsurate ca valori pe un
interval de 10 minute, cu un maxim instantaneu de 4%.
 I. INDICATORI PRIVIND NESIMETRIA ȘI NIVELURI DE COMPATIBILITATE

− U−
 Factorul de nesimetrie de tensiune: k ns =
UN

 Factorul complex de nesimetrie negativă de tensiune:

− U− U− j ⋅θ − j ⋅θ −
kU = +
= +
⋅e = kU− ⋅e
U U
θ- este defazajul între fazorii componentelor de secvenţă pozitivă şi negativă

 Factorul complex de nesimetrie zero de tensiune:

0 U0 U0 j ⋅θ 0 j ⋅θ 0
kU = +
= +
⋅e = kU0 ⋅e
U U

θ0 este defazajul între fazorii componentelor de secvenţă pozitivă şi zero

 Conform recomandărilor IEEE, nivelul de nesimetrie se determină în funcţie de
abaterile tensiunilor de fază faţă de valoarea medie a acestora.

 Abaterile tensiunilor de fază faţă de valoarea medie a acestora sunt date de

relaţiile:
U A − U med
δA =
U med

U B − U med U A + U B + UC
δB = U med =
U med 3

U C − U med
δC =
U med
 Nesimetria negativă de tensiune este definită, în acest caz, ca maximul abaterii
față de valoarea medie a tensiunilor de fază, raportată la media tensiunilor de
fază:

δU = max(δ k ), k = A, B ,C
 Sunt admise următoarele valori limită ale abaterilor de tensiune:
o la bornele surselor de iluminat şi instalaţiilor exterioare de iluminat:
(−2,5...+5)%;
o la bornele motoarelor electrice: (−5...+10)%;
o la bornele altor receptoare de energie electrică: (−5...+5)%.

 În cazul regimurilor deformant şi nesimetric se defineşte factorul de nesimetrie

negativă de tensiune corespunzător armonicii fundamentale:

U1−
kU−1 =
U1+
 Pentru un sistem nesimetric de tensiuni de linie, valoarea efectivă a
componentei de secvenţă pozitivă a tensiunii, de frecvenţă fundamentală este:

2
 2 2
  2 2
U BC1 − U CA1   2 2 
  U BC1 − U CA1 
⋅ + ⋅ 2
−  + 
 3 U AB1 4 U BC1  U AB1   +  
 U AB1   U AB1 
 
U1+ =  
12
 Se admite ca valoarea efectivă a componentei de secvenţă pozitivă a tensiunii, de
frecvenţă fundamentală să fie calculată cu relaţia aproximativă:
U AB1 + U BC1 + U CA1
U1+ ≅
3
 Eroarea de aproximare a valorii efective a componentei de secvenţă pozitivă a tensiunii,
de frecvenţă fundamentală (prin folosirea relaţiei aproximative, în loc de expresia
exactă), nu depăşeşte 0,1%, dacă factorul de nesimetrie negativă de tensiune nu este
mai mare de 6%.

 Valoarea efectivă a componentei de secvenţă negativă de tensiune, de frecvenţă

fundamentală:
2
  
2
 
2
 3 ⋅ U AB1 − 4 ⋅ U BC U 2
− U 2
U 2
− U 2
2
1 −

BC 1 CA1
+ U AB1   +  BC 1 CA1

  U AB1    U AB1 
U 1− =  
12

 Se admite calculul aproximativ: U1− ≅ 0,62 ⋅ (U max1 − U min1 )

 Umax1,Umin1 reprezintă cea mai mare valoare, respectiv cea mai mică valoare efectivă
dintre cele trei tensiuni de linie de frecvenţă fundamentală.
 Eroarea de determinare a componentei de secvenţă negativă de tensiune nu
depăşeşte ± 8%.
 Valoarea efectivă a componentei de secvenţă zero de tensiune, de frecvenţă
fundamentală:
1
U10 = ⋅ U 02A + U 02B
6
2 2 2 2
U BC − U U − U
U0A = 1 CA1 − 3 ⋅ B1 A1
U AB1 U AB1
2 2
2 U − U 2 2 U 2
− U 2
2
U 0 B = 4U BC1 − ( BC1 CA1 + U
AB1 ) − 3 ⋅ 4U B1 − ( B1 A1 + U
AB1 )
U AB1 U AB1

 Se admite calculul aproximativ:

U10 ≅ 0,62 ⋅ U f max1 − U f min1

unde Ufmax1 şi Ufmin1 sunt cea mai mare, respectiv cea mai mică valoare efectivă
dintre tensiunile de fază de frecvenţă fundamentală.
II. EFECTELE NEGATIVE ALE NESIMETRIEI TENSIUNILOR DE ALIMENTARE

 Efectele negative ale nesimetriei tensiunilor de alimentare constau în:

o încălziri în maşinile electrice rotative trifazate, datorită pierderilor
suplimentare introduce de curenţii de secvenţă negativă şi zero, care
parcurg înfăşurările maşinilor;
o cupluri pulsatorii de frecvenţă ridicată în maşinile electrice rotative,
care reprezintă cupluri inverse de frânare parazite; datorită acestor
cupluri apar vibraţii, care se accentuează în cazul nesimetriilor
fluctuante;
o influenţe negative asupra liniilor de telecomunicaţii;
o reducerea puterii reactive furnizată de bateriile de condensatoare, şi,
implicit, a factorului de putere.
 II.1 EFECTE NEGATIVE ASUPRA MAŞINILOR DE INDUCŢIE

 Prezenţa la bornele maşinilor rotative a unor tensiuni nesimetrice conduce, la o creştere

considerabilă a pierderilor de putere activă, ceea ce are ca efect încălzirea suplimentară a
înfăşurărilor şi a diferitelor părţi ale statorului şi ale rotorului.
 Creşterea temperaturii afectează izolaţia înfăşurărilor . Prin creşterea temperaturii cu 8°C
durata de viaţă a izolaţiei de clasă A a înfăşurărilor scade la jumătate.
 Producătorii de maşini electrice recomandă reducerea corespunzătoare a gradului de
încărcare al maşinii (β = P/Pn pentru maşini rotative, β = S/Sn pentru transformatoare),
odată cu creşterea gradului de nesimetrie.
Nesimetria tensiunilor (%)
Parametru
0 2 3,5 5
Curentul de secvenţă negativă, (%) 0 15 27 38
Curentul din stator, (%) 100 101 104 107,5
Creşterea pierderilor, (%)
o medie în stator 0 2 8 15
o maximă
- în stator 0 33 63 93
- în rotor 0 12 39 76
- în general, în motor 0 8 25 50
Creşterea temperaturii, (oC)
- Clasă A 60 65 75 90
- Clasă B 80 86 100 120
 II.2 EFECTE NEGATIVE ASUPRA BATERIILOR DE CONDENSATOARE

 Importante efecte negative apar şi în cazul alimentării cu tensiuni nesimetrice a bateriilor

de condensatoare.

 Deoarece puterea reactivă pe fiecare fază depinde de pătratul tensiunii aplicate, bateria
de condensatoare, racordată la o reţea cu tensiune nesimetrică, contribuie la agravarea
nesimetriei, deoarece pe faza cea mai încărcată (cu tensiunea pe fază cea mai mică) va fi
debitată cea mai redusă putere reactivă şi deci cea mai redusă îmbunătăţire a factorului
de putere.
U 2f
Qf =
XC

II.3 EFECTE NEGATIVE ASUPRA CONVERTOARELOR STATICE DE PUTERE

 Nesimetria tensiunilor trifazate poate fi determinată şi de defazaje diferite de 2π/3 între

tensiunile de fază.
 În acest caz, se constată o perturbare a funcţionării convertoarelor statice de putere
(tiristoare cu comandă pe fază) rezultând o funcţionare nesincronizată a tiristoarelor din
schema redresorului comandat.
 II.3 EFECTE NEGATIVE ASUPRA CONVERTOARELOR STATICE DE PUTERE

 Analiza armonică a curenţilor absorbiţi din reţeaua de alimentare de către convertoarele

statice de putere în cazul unor nesimetrii ale tensiunilor de alimentare datorate
defazajelor diferite între tensunile de fază arată următoarele:
o în afara armonicelor caracteristice (de rang m = 1,2….) apar şi armonice
necaracteristice (de ex., în cazul unui redresor cu 6 pulsuri, curentul de intrare
conţine armonice de rang m = 0,1,2....);
o valorile efective ale componentelor armonice diferă atât faţă de cazul alimentării cu
tensiuni simetrice, cât şi între cele trei faze;
o nesimetria curenţilor absorbiţi este mai importantă pentru armonicile
necaracteristice (de ex., coeficientul de nesimetrie variază între 50% - 100% pentru
armonica de rang 3, faţă de 10 – 20% pentru armonicile caracteristice de rang 5 şi 7);
o nesimetria curenţilor determină pierderi suplimentare:
∆Pnes
= 1 + (k I− ) 2 + (k I0 ) 2 (1 + 3 ⋅ Rn / R )
∆P
o dacă defazajele între curenţi sunt egale şi R = Rn:

∆Pnes
= 1 + 5 ⋅ (k I− ) 2
∆P
 II.4 EFECTE NEGATIVE ALE NESIMETRIEI ASUPRA SISTEMULUI ENERGETIC

 Pentru furnizorii de energie electrică, existenta regimului dezechilibrat provoacă

efecte asupra maşinilor sincrone, a transformatoarelor şi bateriilor de
condensatoare, determină creşterea consumului propriu tehnologic şi
influenţează negativ funcţionarea sistemelor de protecţie.
 O deosebită importanţă o are influenţa nesimetriei tensiunilor asupra regimurilor
de funcţionare ale maşinilor sincrone de puteri mari, frecvent întâlnite ca
generatoare în centralele electrice.
 Pentru liniile de transport de medie şi înaltă tensiune, calcularea pierderilor
suplimentare este mai complicată, necesitând luarea în considerare a factorului
complex de nesimetrie al sistemului de curenţi.
 În afara pierderilor de putere în conductorul neutru, curenţii de secvenţă zero
cauzează şi probleme de interferenţă cu sistemele de telecomunicaţii, respectiv
sistemele de protecţie.
 Pentru acestea din urmă, este greu de deosebit componenta produsă de defectele
monofazate, de cea determinată de sarcinile puternic dezechilibrate existente în
sistem.
 Pe de altă parte, curenţii de secvenţă zero pot induce tensiuni în sistemele de
comunicaţii învecinate, conducte de gaz sau conducte de apă (prin cuplaje
magnetice sau rezistive).
 III. MIJLOACE PENTRU LIMITAREA PERTURBAȚIILOR SUB FORMĂ DE
NESIMETRIE

 Pentru limitarea nesimetriilor determinate de consumatorii dezechilibraţi

sunt posibile, în principiu, două soluţii:
o reconfigurarea schemei de alimentare a receptoarelor consumatorului
pentru a asigura o simetrizare a sarcinii;
o utilizarea unor scheme speciale de simetrizare.

 Schemele de simetrizare pot fi realizate în două moduri:

 cu transformatoare monofazate;
 cu elemente reactive suplimentare (schema Steinmetz);
 „Static VAr Compensators” (SVC).

 SVC se comportă ca şi cum ar determina schimbări rapide de impedanţe

complementare, compensând în acest fel modificările impedanţelor de
sarcină pe fiecare fază.

 SVC sunt capabile şi să compenseze puterea reactivă nedorită.

 Sunt utilizate numai pentru sarcini mari (de exemplu, cuptoare cu arc
electric), atunci când alte soluţii nu sunt eficiente.
 III.1. Scheme de simetrizare cu transformatoare monofazate

A. Schema Scott
A  Schema Scott conţine 2
B
C transformatoare monofazate cu
IC M
IB
IA C secundarele identice, dar primarele
n n n⋅ 3 C’
cu număr diferit de spire.
I
U2
U1 U  Înfăşurarea primară a primului
U1 B’
I M A’ transformator are 2n spire, iar
U
B’
U2
A
înfăşurarea primară a celui de-al
C’
Cq
A’ doilea transformator are n√3 spire.
 Tensiunile din secundarele
Receptor
bifazat
B transformatoarelor sunt defazate cu
π/2 între ele.
Schema de simetrizare cu transformatoare Scott

 În cazul unui singur echipament (bifazat) alimentat prin schema Scott de la reţeaua
trifazată se obţin curenţii absorbiţi din reţea:

I A = (2 / 3 ) ⋅ I ; I B = (1 + 1 / 3 ) ⋅ I ; I C = (1 − 1 / 3 ) ⋅ I .
I este curentul din secundarul transformatoarelor.
 III.1. Scheme de simetrizare cu transformatoare monofazate

B. Schema în V  Schema în V conţine

două
A transformatoare
B C identice.
C
IA
 Alimentând
IB
IC echipamentul
IA =IC
monofazat cu o
A tensiune obţinută
I U2
U1 B’ U2 prin înserierea
I IB = −2⋅IA
înfăşurărilor
U
secundare ale
U1
C’
Cq B acestor
A’
transformatoare se
Receptor obţine încărcarea
monofazat tuturor celor 3 faze
ale reţelei.
Schema de simetrizare cu transformatoare conectate în V

 Curenţii absorbiţi din reţeaua trifazată sunt: IA = I ; IB = − 2⋅I ; IC = I .

 Utilizarea schemelor de simetrizare cu transformatoare monofazate deşi nu determină

încărcarea egală a reţelei trifazate, permite (uzual) limitarea nesimetriilor până la valorile
acceptate de normativele în vigoare.
 III.2. Scheme de simetrizare cu elemente reactive suplimentare
(Schema Steinmetz)

A B C IA A
ICA  Această schemă de simetrizare este
3×230/400 V; 50 Hz

eficientă numai dacă se

IB C IAB compensează total factorul de putere
Receptor
B (cosφ = 1).
Cq bifazat
L
IBC  C şi L sunt elementele schemei de
IC simetrizare.
C I  Cq este bateria de condensatoare
CA
care realizează compensarea totală a
Schema Steinmetz.
factorului de putere al instalaţiei.

2
3 ⋅U N P Dimensionarea elementelor
L= ; C=
ω ⋅P 3 ⋅ ω ⋅U N
2 schemei de simetrizare Steinmetz

P ⋅ tan ϕ Dimensionarea bateriei de condensatoare pentru compensarea

Cq = totală a factorului de putere
ω ⋅ U N2
P este puterea activă a instalaţiei.
 Furnizorul de energie electrică are următoarele obligaţii pentru asigurarea unei
calităţi corespunzătoare a energiei electrice, în ceea ce priveşte nesimetria
tensiunilor:
o stabileşte, conform normativelor în vigoare, cotele alocate consumatorilor
perturbatori astfel încât nivelul nesimetriei în reţea să nu depăşească
valorile limită admise;
o monitorizează emisia perturbatoare a consumatorilor şi verifică încadrarea
acestora în limitele alocate;
o transmite consumatorului perturbator datele necesare proiectării instalaţiei
de simetrizare a sarcinii.

 Obligaţiile consumatorului de energie electrică constau în:

 adoptarea unor măsuri eficiente pentru ca nesimetria introdusă în reţea să
se încadreze în cota alocată de către furnizor, astfel încât să nu depăşească
nivelul maxim de 2% în punctul de alimentare;
 transmiterea spre furnizor a datelor necesare evaluării emisiilor poluante;
 informarea furnizorului de energie electrică la orice modificare sau ieşire din
funcţiune a instalaţiei de limitare a nesimetriilor.