Proiectare structura DCH

Cadru plan

Se va analiza următoarea structură:

Geometria structurii:
L: 6.5 m; 4m; 6.5 m.
T: 4x6 m
Regim de înălţime: P+3E, înălţime parter 3.30 m; 3E x 3m

Analiza structurală cu element finit 1/18

Secţiuni:
- Stâlpi 50x50 cm
- Grinzi 30x65 cm
- Placă 15 cm
Materiale:
- Beton C25/30
- Oţel BST500C

Încărcări:
Ip. 1 (permanente-placa de beton + finisaje)
- Greutate proprie
- Etaje curente – 6.75 kN/m2
- Placa peste ultimul nivel – 7.75 kN/m2
Ip.2 (exploatare):
- Etaje curente (birouri) – 2.5 kN/m2
Ip.3 (zăpadă):
- zăpadă – 2.0 kN/m2
Ip.4 (seism):
- 𝑎𝑔 = 0.25𝑔
- 𝑇𝑐 = 0.7𝑠
𝛼
- q = 5 𝛼𝑢 = 6.75
1

Analiza structurală cu element finit 2/18

 Combinaţii de încărcări:
Ip.1 Ip.2 Ip.3 Ip.4 (seism)
GF_u 1.35 1.5 1.05
GF_z 1.35 1.05 1.5
GS 1 0.3 0.4 1

Rezultate analiză:

Momente încovoietoare GF_u Momente încovoietoare GF_z

Momente încovoietoare GS Modul 1 de vibraţie – T=0.48

Analiza structurală cu element finit 3/18

 Verificarea deplasărilor
În conformitate cu prevederile Anexei E din P100/2013, verificarea deplasărilor relative
de nivel se face la 2 stări limită, respectiv starea limită de serviciu (SLS) și starea limită ultimă
(SLU).
a. Verificarea deplasărilor laterale la starea limită de serviciu
Verificarea la starea limită de serviciu are ca scop menținerea funcțiunii principale a clădirii
în urma unor cutremure ce pot apărea de mai multe ori ăn viața construcșiei, prin limitarea
degradării elementelor nestructurale și a componentelor instalațiilor construcției. Prin satisfacerea
aceste condiții se limitează implicit și costurile și durata reparațiilor ecesare pentru aducerea
construcției ăn situația premergătoare seismului.
dSLS
r = νq𝑑𝑟𝑒 ≤ dSLS
r,a

dSLS
r,a = 0.005ℎ

 𝑑𝑟,𝑎
𝑆𝐿𝑆
– deplasarea relativă de nivel sub acțiunea seismică asociată SLS
 𝑑𝑟𝑒 – deplasarea relative de nivel, determinate prin calcul static eleastic sub încărcări
seismice de proiectare.
 𝜈 – factorul de reducere care ține seama de intervalul de recurență mai redus al secțiunii
seismice verificărilor pentru SLS.
 𝑞 – factorul de comportare specific tipului de structură utilizat la determinarea forței
seismice de proiectare.
 𝑑𝑟,𝑎
𝑆𝐿𝑆
– valoarea admisă a deplasării relative de nivel.

Reducerea rigidităţii

𝑑 𝑎𝑠𝑎 𝑑 𝑎𝑠𝑎 𝑎 𝑎 𝑑𝑟,𝑆𝐿𝑆 [mm] 𝑆𝐿𝑆

𝑑𝑟,𝑎 [mm]
Nivel 𝜈 q
𝑑𝑒 𝑑𝑟𝑒
5 16.252379 2.40536 0.5 6.75 8.11809 A 15
4 13.847019 4.032531 0.5 6.75 13.60979213 A 15
3 9.814488 5.152911 0.5 6.75 17.39107463 F 15
2 4.661577 4.661577 0.5 6.75 15.73282238 A 16.5

Analiza structurală cu element finit 4/18

 Deplasarea la starea limită de serviciu nu se verifică, se va modifica secţiunea stâlpului
55x60 cm şi se va face din nou verificarea deplasărilor.

𝑑 𝑎𝑠𝑎 𝑑 𝑎𝑠𝑎 𝑎 𝑎 𝑑𝑟,𝑆𝐿𝑆 [mm] 𝑆𝐿𝑆

𝑑𝑟,𝑎 [mm]
Nivel 𝜈 q
𝑑𝑒 𝑑𝑟𝑒
5 13.589389 2.250555 0.5 6.75 7.595623125 A 15
4 11.338834 3.568899 0.5 6.75 12.04503413 A 15
3 7.769935 4.350075 0.5 6.75 14.68150313 A 15
2 3.41986 3.41986 0.5 6.75 11.5420275 A 16.5

b. Verificarea deformațiilor laterale la starea limită ultimă

Verificarea dormațiilor laterale la starea limită ultimă are drept scop evitarea pierderilor de
vieți omenești la atacul unui cutremur major prin prevenirea prăbușirii elementelor nestructurale.
Această verificare este necesară în cazul construcțiilor de beton, cu excepția celor cu sistem
structural tip pereți sau sistem structural dual cu pereți preponderenți, în cazul construcțiilor de
oțel sau al construcțiilor compozite.
 𝑑𝑟𝑈𝐿𝑆 – deplasarea relativă de nivel sub acțiunea seismică asociată ULS
 𝑞 - factorul de comportare specific tipului de structură utilizat la determinarea forței
seismice de proiectare.
 𝑑𝑟𝑒 - deplasarea relative de nivel, determinate prin calcul static eleastic sub încărcări
seismice de proiectare.
 𝑑𝑟,𝑎
𝑈𝐿𝑆
– valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel. În lipsa unor valori specific
componentelor nestructurale și modului de prindere pe structură utilizat, determinate
experimental, se recomandă utilizarea valorii 0,025h (unde h este înălțimea de nivel)
 𝑐 – factorul de amplificare a deplasărilor

dULS
r = cq𝑑𝑟𝑒 ≤ dULS
r,a

dSLS
r,a = 0.025ℎ

𝑇1 √𝑇𝑐 𝑞
c = 3 − 2,3 ∙ <
𝑇𝑐 1.7

𝑑 𝑎𝑠𝑎 𝑑 𝑎𝑠𝑎 𝑎 𝑎 𝑑𝑟,𝑆𝐿𝑆 [mm] 𝑆𝐿𝑆

𝑑𝑟,𝑎 [mm]
Nivel 𝑐 q
𝑑𝑒 𝑑𝑟𝑒

5 13.589389 2.250555 1 6.75 15.19124625 A 75

4 11.338834 3.568899 1 6.75 24.09006825 A 75
3 7.769935 4.350075 1 6.75 29.36300625 A 75
2 3.41986 3.41986 1 6.75 23.084055 A 82.5

Analiza structurală cu element finit 5/18

 Asigurarea ductilităţii locale
Conform P100/2013 capitolul 5 - Efortul axial mediu normalizat nu va depăşi, de regulă,
valoarea 0.45.
𝑁𝐸𝑑
𝜈= ≤ 0.45 𝐷𝐶𝐻
𝑓𝑐𝑑 ∙ 𝐴

Efort axial – GF_u

1909.45 ∙ 103
𝜈= = 0.35 < 0.45 𝑢 𝐺𝐹_𝑢
25/1.5 ∙ 600 ∙ 550

Efort axial - GS

1300.72 ∙ 103
𝜈= = 0.24 < 0.45 𝑢 𝐺𝑆
25/1.5 ∙ 600 ∙ 550

Analiza structurală cu element finit 6/18

 Dimensionare elemente structurale

Arii de armare [cm2]

1. Dimensionare grinzi

Schema statică pentru determinarea valorilor de proiectare ale forţelor tăietoare în grinzi

Pentru grinda marginală:

−
𝑀𝑅𝑑,𝑏𝑖 = 360.05 𝑘𝑁 − 2𝛷18 + 2𝛷16 + 8𝛷10 (𝑎 ă𝑢 𝑑 𝑎𝑐ă)
+
𝑀𝑅𝑑,𝑏𝑖 = 223.94 𝑘𝑁 − 2𝛷18 + 2𝛷16
−
𝑀𝑅𝑑,𝑏𝑗 = 381.75 𝑘𝑁 − 2𝛷18 + 2𝛷18 + 8𝛷10 (𝑎 ă𝑢 𝑑 𝑎𝑐ă)

Analiza structurală cu element finit 7/18

 +
𝑀𝑅𝑑,𝑏𝑗 = 223.94 𝑘𝑁 − 2𝛷18 + 2𝛷16

𝑞 = 𝐺𝑝,𝑔𝑟𝑖𝑛𝑑𝑎 + 𝑔𝑝,𝑖𝑝.1 + 𝜓2 𝑞𝐼𝑝.2 = 4.875 + 40.5 + 15 ∙ 0.3 = 49.875 𝑘𝑁/

∑𝑀 ∑𝑀
−
𝛾𝑅𝑑 [𝑀𝑅𝑑,𝑏𝑖 min (1, ∑ 𝑅𝑑,𝑐 ) + 𝑀𝑅𝑑,𝑏𝑗
+
min (1, ∑ 𝑅𝑑,𝑐 ) ]
𝑀𝑅𝑑,𝑏 𝑖 𝑀𝑅𝑑,𝑏 𝑗
max 𝑉𝑖,𝑑 = + 𝑉𝑔 + 𝜓2 𝑞,0
𝑐𝑙

∑𝑀 ∑𝑀
−
𝛾𝑅𝑑 [𝑀𝑅𝑑,𝑏𝑖 min (1, ∑ 𝑅𝑑,𝑐 ) + 𝑀𝑅𝑑,𝑏𝑗
+
min (1, ∑ 𝑅𝑑,𝑐 ) ]
𝑀𝑅𝑑,𝑏 𝑖 𝑀𝑅𝑑,𝑏 𝑗
min 𝑉𝑖,𝑑 = + 𝑉𝑔 + 𝜓2 𝑞,0
𝑐𝑙

1.2 −360.05 − 223.94) 49.875 ∙ 5.45

𝑉𝐸𝑑,𝑚𝑖𝑛,𝑖 = − = −264 𝑘𝑁
5.45 2
1.2 381.75 + 223.94) 49.875 ∙ 5.45
𝑉𝐸𝑑,𝑚𝑎𝑥,𝑖 = − = −3 𝑘𝑁
5.45 2
1.2 −360.05 − 223.94) 49.875 ∙ 5.45
𝑉𝐸𝑑,𝑚𝑖𝑛,𝑗 = + = 7 𝑘𝑁
5.45 2
1.2 381.75 + 223.94) 49.875 ∙ 5.45
𝑉𝐸𝑑,𝑚𝑎𝑥,𝑗 = + = 269 𝑘𝑁
5.45 2
𝐴𝑠𝑤 𝑚𝑎𝑥
𝑉𝑅𝑑,𝑚𝑎𝑥 = ∙ 𝑧 ∙ 𝑓𝑦𝑤𝑑 ∙ 𝑐 𝑔𝜃 ≥ 𝑉𝐸𝑑
𝑠
2
𝜋 ∙ 𝑑𝑏𝑤 𝜋 ∙ 82 2
𝐴𝑠𝑤 = 𝑟 =2∙ = 100.531 ( 𝑢 𝛷8)
4 4
100.531
𝑉𝑅𝑑,𝑚𝑎𝑥 = ∙ 0.9 ∙ 600 ∙ 400 ∙ 1 = 217𝑘𝑁 < 269 𝑘𝑁 (𝐹)
100
2
𝜋 ∙ 𝑑𝑏𝑤 𝜋 ∙ 102 2
𝐴𝑠𝑤 = 𝑟 = 2 ∙ = 157.08
4 4
157.08
𝑉𝑅𝑑,𝑚𝑎𝑥 = ∙ 0.9 ∙ 600 ∙ 400 ∙ 1 = 271.43 𝑘𝑁 > 269 𝑘𝑁
125
Pe lungimea critică a grinzilor se vor dispune etrieri 𝛷10 la 12,5 cm.
Pentru grinda centrală:
−
𝑀𝑅𝑑,𝑏𝑖 = 381.75 𝑘𝑁 − 2𝛷18 + 2𝛷18 + 8𝛷10 (𝑎 ă𝑢 𝑑 𝑎𝑐ă)
+
𝑀𝑅𝑑,𝑏𝑖 = 117.49 𝑘𝑁 − 3𝛷14
−
𝑀𝑅𝑑,𝑏𝑗 = 381.75 𝑘𝑁 − 2𝛷18 + 2𝛷18 + 8𝛷10 (𝑎 ă𝑢 𝑑 𝑎𝑐ă)
+
𝑀𝑅𝑑,𝑏𝑗 = 117.49 𝑘𝑁 − 3𝛷14

Analiza structurală cu element finit 8/18

 𝑉𝐸𝑑,𝑚𝑖𝑛,𝑖 = ±246 𝑘𝑁

𝑉𝐸𝑑,𝑚𝑎𝑥,𝑖 = ±26 𝑘𝑁
2
𝜋 ∙ 𝑑𝑏𝑤 𝜋 ∙ 102 2
𝐴𝑠𝑤 = 𝑟 =2∙ = 157.08
4 4
157.08
𝑉𝑅𝑑,𝑚𝑎𝑥 = ∙ 0.9 ∙ 600 ∙ 400 ∙ 1 = 271.43 𝑘𝑁 > 246 𝑘𝑁
125
Pe lungimea critică a grinzilor se vor dispune etrieri 𝛷10 la 12,5 cm.

Armare grindă 30x65 cm

Secţiuni armare grindă

Analiza structurală cu element finit 9/18

 2. Dimensionare stâlpi

Schema statică pentru determinarea valorilor de proiectare ale forţelor tăetoare în stâlpi

Curba de interactiune N-M

8000

7000

6000

5000

4000
N [kN]

3000

2000

1000

0
0 100 200 300 400 500 600 700 800
-1000

-2000
M [kNm]

Analiza structurală cu element finit 10/18

 ∑𝑀 ∑𝑀
𝛾𝑅𝑑 [𝑀𝑅𝑑,𝑐1 min (1, ∑ 𝑅𝑑,𝑏 ) + 𝑀𝑅𝑑,𝑐2 min (1, ∑ 𝑅𝑑,𝑏 ) ]
𝑀𝑅𝑑,𝑐 𝑖 𝑀𝑅𝑑,𝑐 𝑗
max 𝑉𝐶𝐷 =
𝑐𝑙

391.75 + 223.94
1.3 [645 + 640 min (1, ]
640 + 610 )
max 𝑉𝐶𝐷,𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒𝑟 = = 471.06 𝑘𝑁
3.3 − 0.65
391.75 + 223.94 391.75 + 223.94
1.2 [610 min (1, ) + 600 min (1, )]
640 + 610 600 + 560
max 𝑉𝐶𝐷,𝑒𝑡𝑎𝑗1 =
3 − 0.65
= 317.46 𝑘𝑁
391.75 + 223.94 391.75 + 223.94
1.2 [560 min (1, ) + 550 min (1, )]
max 𝑉𝐶𝐷,𝑒𝑡𝑎𝑗2 = 600 + 560 550 + 510
3 − 0.65
= 314.91 𝑘𝑁
391.75 + 223.94 391.75 + 223.94
1.2 [510 min (1, ) + 500 min (1, )]
max 𝑉𝐶𝐷,𝑒𝑡𝑎𝑗3 = 550 + 510 500
3 − 0.65
= 406.58 𝑘𝑁
𝐴𝑠𝑤 𝑚𝑎𝑥
𝑉𝑅𝑑,𝑚𝑎𝑥 = ∙ 𝑧 ∙ 𝑓𝑦𝑤𝑑 ∙ 𝑐 𝑔𝜃 ≥ 𝑉𝐸𝑑
𝑠
2
𝜋 ∙ 𝑑𝑏𝑤 𝜋 ∙ 102 2
𝐴𝑠𝑤 = 𝑟 = 4 ∙ = 314.16 ( 𝑢 𝛷10)
4 4
314.16
𝑉𝑅𝑑,𝑚𝑎𝑥 = ∙ 0.9 ∙ 550 ∙ 400 ∙ 1 = 622 𝑘𝑁 > 471.06 𝑘𝑁
100
𝐴𝑠𝑤 314.16
𝜌𝑒 = = = 0.0052 > 𝜌𝑒,𝑚𝑖𝑛 = 0.005 ( 𝑎 )
𝑠 ∙ ℎ𝑐 100 ∙ 600

Analiza structurală cu element finit 11/18

 Armare stâlp 55x60 cm

Analiza structurală cu element finit 12/18

 Analiza statică neliniară (PUSHOVER)
Procedeul consideră deplasările structurale drept parametru esenţial al răspunsului seismic
al structurilor (procedeu bazat pe deplasare) şi reprezintă o metodă simplificată pentru
determinarea directă a răspunsului neliniar al unei structuri.
Aplicarea procedeului presupune parcurgerea următoarelor etape principale:
1. Stabilirea caracteristicilor de comportare pentru elementele structurii (relaţiile între
momente încovoietoare şi deformaţii);

Definirea curbei caracteristice moment rotire pentru grinzi

Definirea curbei caracteristice moment rotire pentru stalpi

2. Construirea curbei forţă laterală – deplasare la vârful construcţiei, prin încărcarea pas cu
pas a structurii.
Curba seobţine prin calcul static neliniar, de tip biographic, utiliyând programe de calcul
specializate care iau în considerare modificările structural la fiecare pas de încărcare. Încărcările
se aplică în dpouă etape:

Analiza structurală cu element finit 13/18

 - În prima etapă se aplică încărcările gravitaţionale corespunzătoare combinaţiei seismice.
De obicei, sub aceste încărcări nu trebuie să apară deformaţii plastic în structură şi se poate
face un calcul linear.
- În a doua etapă, se păstrează starea de eforturi şi deformaţii produsă de încărcările
gravitaţionale şi se aplică incremental forţele laterale corespunzătoare acţiunii seismice.
Acestea au o distribuţie fixate, dar mărimea lor variază la fiecare pas de încărcare în funcţie
de un parametru.

Distribuţie uniformă

Distribuţie modală (triunghiulară)

Analiza structurală cu element finit 14/18

 3. Evaluarea cerinţelor de deplasare.
Proiectarea la cutremur urmăreşte satisfacerea , cu un grad adecvat de siguranţă, a
următoarelor cerinţe fundamentale (niveluri de performanţă):
- Cerinţa de siguranţă a vieţii (SV)
Structura va răspunde acţiunii seismice cu valoarea de proiectare, stabilită conform capitolului
3 (P100-1-2013), cu o marjă suficientă de siguranţă faţă de nivelul de deformare la care intervine
prăbuşirea locală sau general, astfel încât vieţile oamenilor să fie protejate. Valoarea de proiectare
a acţiunii seismice, considerate pentru cerinţa de siguranţă a vieţii şi stabilită pe baza prevederilor
capitolului 3, corespunde unui interval mediu de recurenţă de 225 ani (probabilitate de depăşire de
20% în 50 de ani).
- Cerinţa de limitare a degradărilor (LD)
Structura va răspunde acţiunilor seismice cu probabilitate mai mare de apariţie decât acţiunea
seismică de proiectare, fără degradări sau scoateri din funcţiune, ale căror costuri să fie exagerat
de mari în comparaţie cu costul structurii. Acţiunea seismică considerate pentru cerinţa de liitare
a degradărilor corespunde unui interval mediu de recurenţă de 40 ani (probabilitate de depăşire de
20% în 10 ani).
Îndeplinirea cerinţelor fundamentale se controlează prin verificările a două categorii de stări
limită:
- Starea limită de serviciu, SLS, care are în vedere dezvoltarea degradărilor până la un nivel,
dincolo de care cerinţele specifice de exploatare nu mai sunt îndeplinite, corespunzătoare
cerinţei de limitare a degradărilor (LD).

𝐶𝐷 𝑆𝐿𝑆 = 𝑑𝑚𝑎𝑥
SLS
= νq𝑑𝑒,𝑚𝑎𝑥 = 0.5 ∙ 6.75 ∙ 0.705 = 2.34 𝑐

Deplasarea maximă (elastică) la partea superioară a construcţiei din acţiunea seismică,

𝑑𝑒,𝑚𝑎𝑥 = 0.705 𝑐

Analiza structurală cu element finit 15/18

 - Starea limită ultimă, ULS, asociată cu ruperea elementelor structural şi alte forme de cedare
care pot pune în pericol siguraţa vieţii oamenilor, corespunzătoare cerinţei siguranţa vieţii
(SV).
𝐶𝐷 𝑈𝐿𝑆 = 𝑑𝑚𝑎𝑥
ULS
= cq𝑑𝑒,𝑚𝑎𝑥 = 1.4 ∙ 6.75 ∙ 0.705 = 6.66 𝑐

𝑇1 √𝑇𝑐 𝑞
1 < 𝑐 = 3 − 2.3 <
𝑇𝑐 1.7

0.48732
𝑐 = 3 − 2.3 = 1.4
0.7

1 < 𝟏. 𝟒 < 1.68

Curbe Forţă-deplasare
cerinţe de deplasare
1400

1200

1000

800
Fortă [kN]

triunghiulara
uniforma
600
CD_SLS
CD_ULS
400

200

0
0 2 4 6 8 10 12 14 16
Deplasare (cm)

Analiza structurală cu element finit 16/18

 4. Pentru cerinţele de deplasare stabilite, se determină mecanismul de cedare, deplasările
relative de nivel, deformaţiile individuale ale elementelor şi se verifică dacă sunt
îndeplinite condiţiile pentru starea limită considerată. Valorile aproximative ale rotirilor
capabile în elementele structurale se regăsesc în Anexa E a normativului P100-1/2013.

𝑚𝑎𝑥
Pentru grinzi de cadru 𝜃𝑝𝑙 < 0.035 𝑎𝑑
𝑚𝑎𝑥
Pentru stâlpi 𝜃𝑝𝑙 < 0.03 𝑎𝑑

Zone cu rotiri plastice maxime

Distribuţie modală (triunghiulară) Distribuţie uniformă

𝑚𝑎𝑥 𝑚𝑎𝑥
𝜃𝑝𝑙 = 0.0074 𝑎𝑑 (grinzi) 𝜃𝑝𝑙 = 0.0083 𝑎𝑑 (grinzi)

Analiza structurală cu element finit 17/18

 𝑚𝑎𝑥 𝑚𝑎𝑥
𝜃𝑝𝑙 = 0.0035 𝑎𝑑 𝜃𝑝𝑙 = 0.00503 𝑎𝑑

Valorile rotirilor se află în limitele admisibile.

Analiza structurală cu element finit 18/18