Prof. dr.

VASILE CIOCÂRLAN

FLORA
ILUSTRATĂ A ROMÂNIEI
Pteridophyta et Spermatophyta

EDITURA CERES
Bucureşti, 2009
 Descrierea C I P a Bibliotecii N a ţ i o n a l e a R o m â n i e i
CIOCÂRLAN, VASILE
Flora I l u s t r a t ă a R o m â n i e i : Pteridophyta et CUPRINS
Spermatophyta / prof. dr. Vasile C i o c â r l a n . - B u c u r e ş t i
Ceres, 2009
Index

I S B N 978-973-40-0817-9 P R E F A Ţ Ă L A EDIŢIA I 5
PREFAŢĂ L A EDIŢIA A II-A 8
P R E S C U R T Ă R I ŞI S E M N E C O N V E N Ţ I O N A L E 10
1. R o m â n i a
CONSIDERAŢII G E N E R A L E 14
581.9(498):582.35+582.4 Privire generală asupra sistemului folosit 14
Consideraţii asupra nomenclaturii 19
Descrierea (diagnoza) speciilor 21
Zonele şi etajele de vegetaţie 22
împărţirea fitogeografică a teritoriului României 24
Scări (trepte) pentru aprecierea ecologiei speciilor 27
C A R A C T E R I Z A R E A MORFOLOGICĂ A O R G A N E L O R C O R M O F I T E -
LOR 32
Rădăcina 32
Tulpina 34
R e d a c t o r i : A u r o r a D u m i t r u , C l a u d i a Popa Tulpinile subterane 38
Coperta: Paul M a r c u Frunza 40
Floarea 42
Sămânţa 57
Fructul 60
I S B N : 978-973-40-0817-9 C U M S E D E T E R M I N Ă O PLANTĂ 69
Ce sunt cheile dihotomice şi cum se folosesc 69
Cheia dihotomică pentru determinarea încrengăturilor 73
ÎNCRENGĂTURA P T E R I D O P H Y T A 74
ÎNCRENGĂTURA S P E R M A T O P H Y T A 102
SUBÎNCRENGĂTURA PINOPHYTINA 102
Clasa Cycadopsida 102
Clasa Gynkgopsida 103
Clasa Pinopsida 103

3
 Clasa Gnetopsida 2 25
S U B Î N C R E N G Ă T U R A MAGNOLIOPI^T^A^\\\\"!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!"""il'." 136
Clasa Magnoliopsida (Dicotyledonatae) 136
Clasa Liliopsida (Monocotyledonatae)... 883
L I T E R A T U R A D E BAZĂ 1 0 8 6

I N D E X U L D E N U M I R I L O R ŞTIINŢIFICE ZZ.Z1087
I N D E X A L F A B E T I C G E N E R A L A L D E N U M I R I L O R P O P U L A R E . . . . . . . 1129 PREFAŢĂ L A EDIŢIA I

Ideea elaborării unei astfel de lucrări s-a născut cu mulţi ani în urmă, în
cadrul lucrărilor practice de sistematică desfăşurate cu studenţii. Materializarea
acestei idei a început cu circa 10 ani în urmă, întârzierea fiind generată de
importanţa ştiinţifică a acestei sarcini grele pe care mi-o asumam. între timp s-a
încheiat apariţia monumentalei opere Flora Republicii Socialiste România şi au
apărut şi alte lucrări care mi-au fost de mare ajutor. A apărut şi valoroasa
lucrare a lui A I . Beldie, cu caracter de determinator, care venea să completeze
Flora R.S.R.
Deşi au trecut abia 10 ani de la apariţia ultimei lucrări menţionate,
necesitatea unei noi Flore ilustrate s-a făcut simţită curând după apariţie, pe de
o parte datorită epuizării cărţii, de pe altă parte, datorită necesităţii de
completări cu date noi, date referitoare la plantele cultivate, la variabilitatea
infraspecifică a acestora, la numărul de cromozomi, la necesitatea introducerii
unor taxoni omişi sau descoperiţi între timp etc. Introducerea în lucrare a peste
500 specii cultivate în scop ornamental, alimentar, forestier, medicinal etc.
apreciem că răspunde unei nevoi resimţită în literatura de specialitate.
C u gândul că lucrarea se adresează în primul rând studenţilor biologi,
agronomi, horticultori, silvicultori, farmacişti etc. şi poate fi folosită deopotrivă
de profesori şi cercetători în domeniul biologiei plantelor sau chiar de pasionaţi
pentru cunoaşterea bogatei şi variatei lumi a plantelor, am acordat o importanţă
deosebită caracterizării organelor plantelor, folosirii nomenclaturii
caracterizării ecologice, răspândirii pe zone şi etaje de vegetaţie etc, alcătuind
o primă parte referitoare la aceste probleme. Atragem atenţia celor mai puţin
familiarizaţi cu terminologia botanică, de necesitatea însuşirii noţiunilor din
această parte, întrucât nu s-a mai alcătuit un index cu explicarea termenilor
ştiinţifici.
Lucrarea va apărea în 2 volume: în volumul I sunt tratate ferigile,
gimnospermele şi angiospermele dicotiledonate-dialipetale, urmând ca în
volumul II să apară gamopetalele şi monocotiledonatele.

5
 Dorinţa noastră de a alcătui o lucrare de sinteză actuală, asupra Florei încrengături Familii Genuri Specii Subspecii
României, care să corespundă tuturor aşteptărilor a fost mare şi strădaniile a 22 65
8
Pteridofite
depuse au fost şi mai mari. Reuşita, cel puţin în parte, va fi satisfacţia deplină a Gimnosperme 4 7 12
muncii noastre. 94 dicot. 569 dicot. 2392 dicot.
Angiosperme 116 746 3059
La încheierea redactării materialului se pot face unele precizări, unele 667 monocot.
22 monocot. 177monocot.
consideraţii asupra conţinutului volumelor I şi I i , eventual unele comparaţii a 775 3136 840
Total 3 128
taxonilor prezenţi în lucrare, cu numărul de taxoni prezentaţi în Flora R.S.R. şi
Flora României de A l . Beldie. Foarte probabil, botaniştii s-au întrebat adesea,
câte specii de plante există în flora noastră ? L a această întrebare nu se poate da
S-au iconografiat 2112 taxoni.
un răspuns precis, nici măcar cu privire la flora cormofitelor, unde numărul este
Figurile sunt luate, în cea mai mare parte, după Flora R.S.R. şi o mică parte
diferit de la un autor la altul. Faptul pare justificat, întrucât flora este un
din Garcke, Flora Bulgariei, Flora Slovenska, Javorka-Csapody, Flora
element dinamic, pe de o parte, pe de altă parte, ca urmare a acumulării de date
României de A l . Beldie, câteva fiind originale.
ştiinţifice în urma cercetărilor, se modifică interpretarea valorii taxonilor, prin
ridicare sau coborâre în rang, sau chiar introducere în sinonimie. Şi totuşi, Convinşi fiind că lucrarea poate fi îmbunătăţită, solicităm călduros pe toţi
comparând datele din Flora R.S.R. cu cele din Flora României de A l . Beldie, specialiştii să ne comunice sugestiile şi observaţiile lor, pentru a putea ţine cont
constatăm, Ia prima vedere, o sărăcire vizibilă a numărului de specii în Flora de ele la o eventuală nouă ediţie.
României. în Flora R.S.R. se prezintă 3405 specii spontane, faţă de numai 3063 în încheiere, aducem calde mulţumiri tuturor colegilor care ne-au ajutat cu
specii şi 504 subspecii în lucrarea lui A l . Beldie. Este o diferenţă în minus de bibliografie, informaţii, material documentar. Aceleaşi mulţumiri şi
342 de specii ! Desigur există motivaţii ştiinţifice, principala motivaţie fiind recunoştinţă Editurii Ceres pentru sprijinul acordat ca această lucrare să vadă
concepţia autorului despre specie şi potrivit acestei concepţii un număr mare de lumina tiparului, ajungând astfel în mâinile atâtor doritori care vor să cunoască
specii au coborât pe verticală devenind subspecii sau au căzut în sinonimie. bogata comoară floristică a ţării noastre.
în lucrarea noastră am prezentat 3759 de specii, 623 fiind cultivate şi 3136
spontane cu 840 de subspecii. Se remarcă o îmbogăţire substanţială a florei cu
409 taxoni (73 de specii şi 336 subspecii) faţă de Flora României de A l . Beldie.
Şi în lucrarea noastră este un minus de 269 de specii faţă de Flora R.S.R.
Această diferenţă se explică prin:
1. neincluderea în calcul a speciilor dubioase, controversate, care nu au
putut fi confirmate datorită absenţei materialului documentar (aceste
specii în Flora R.S.R. sunt numerotate, în timp ce noi nu le-am
numerotat, speciile fiind prezente în chei cu semnul ?);
2. alte specii au suferit un transfer pe verticală prin coborârea valorii lor
sau au căzut în sinonimie.
Este foarte probabil ca cercetările viitoare să confirme prezenţa unora dintre
speciile prezentate de noi cu semn de întrebare. După datele noastre, flora
vasculară spontană a României cuprinde:

6 7
 După datele noastre, flora vasculară spontană a României cuprinde:

încrengături Familii Genuri Specii Subspecii

Pteridophyta 12 24 69 3

Spermatophyta 128 766 3228 495

P R E F A Ţ Ă L A E D I Ţ I A A II-A
Total 2 140 790 3297 498

Faţă de prima ediţie, flora noastră s-a îmbogăţit cu: 15 genuri, dintre care
Flora ilustrată a României a fost bine primită şi apreciată de specialişti. M a i 5 descoperite recent (Cenchrus, Eclipta, Grindelia, Monochoria, Paspalum),
mult, a devenit un instrument de lucru individual şi colectiv în facultăţile care 9 rezultate prin schimbarea valorii sistematice (Comastoma, Elymus, Gentia-
studiază botanica. Lucrarea s-a epuizat foarte rapid. Aceste fapte ne-au nopsis, Gymnocarpium, Oreopteris, Phegopteris, Pseudorchis, Schoenoplec-
încurajat şi ne-au determinat să ne gândim la o nouă ediţie. tus, Traunsteineră) şi 1 redescoperit după peste 100 de ani (Trachomitum);
Putem spune că nu am încetat o clipă lucrul în vederea îmbunătăţirii 160 specii, unele descoperite în ultimii 10-15 ani, altele rezultate prin
cunoaşterii şi completării florei vasculare a României. în cei 10 ani scurşi de la reexaminarea şi reevaluarea rangului taxonomic. Diferenţa în minus, la
prima ediţie, s-au descoperit şi publicat numeroşi taxoni noi-genuri, specii şi subspecii, se explică prin numărarea, în prima ediţie şi a subspeciilor tipice.
subspecii. De asemenea au apărut lucrări importante pe plan european, lucrări în încheiere, aducem calde mulţumiri tuturor colegilor specialişti care ne-au
care aduc schimbări deosebite, în principal schimbări de nomenclatură şi ajutat în vederea documentării şi Editurii Ceres care a înţeles importanţa unei
schimbări care se referă la reevaluarea unor taxoni. Constatăm cu bucurie că astfel de lucrări ştiinţifice şi ne-a oferit generosul ei sprijin.
flora vasculară a României este mult mai bogată şi se îmbogăţeşte prin
cercetările noi, dar în acelaşi timp, constatăm că este incomplet cunoscută. Bucureşti, ianuarie 2000 Autorul *
In această nouă ediţie, autorul a ţinut seama de datele noi şi a făcut Prof. Dr. V.Ciocârlan
modificări profunde la Clasa Polypodiopsida, a refăcut cheile de determinare la Univ. de Ştiinţe Agron. Bucureşti,
multe genuri: Salicornia, Pulsatilla, Dianthus, Amaranthus, Limonium, Bulevardul Mărăşti 59 sector 1
Alchemilla, Erodiwn, Cornus, Vincetoxicum, Calamintha, Linaria, Euphrasia,
Hieracium, Agrostis, Agropyron etc; a introdus un paragraf nou cu împărţirea
floristică a României şi harta cu provinciile floristice. De asemenea s-a făcut
actualizarea nomenclaturii şi reevaluarea multor taxoni.
Astfel, ediţia a Il-a a acestei lucrări este mult schimbată faţă de prima ediţie.
Se îmbogăţeşte conţinutul prin adăugirea taxonilor recent descoperiţi, a
taxonilor consideraţi dispăruţi şi a taxonilor introduşi eronat în Flora României,
menţionând acest lucru. S-au adăugat şi câteva planşe noi cu specii descoperite
recent în flora României. De asemenea, la sfârşitul lucrării, în addenda s-a
adăugat lista cuprinzând combinaţiile nomenclaturale noi care apar în ediţia a
Il-a şi lista câtorva taxoni noi pentru ştiinţă.
O problemă dificilă o reprezintă taxonii citaţi în flora României, care nu au
putut fi verificaţi şi confinnaţi sau infirmaţi din lipsă de material.
Cunoaşterea exactă a taxonilor ce cresc în România este necesară şi pentru
a şti ce introducem în "listele roşii" în scopul ocrotirii.

9
 - în cazul neconcordanţei datelor referitoare la valoarea taxonomică, dintre
datele din literatura străină şi taxonii prezenţi în flora României, menţionăm că
a prevalat opţiunea autorului.
Rămâne nerezolvată problema taxonilor citaţi în flora României, care din
lipsă de material, nu pot fi confirmaţi sau infirmaţi. Aceşti taxoni au fost
introduşi în chei şi notaţi cu ?
în încheiere, aducem calde mulţumiri tuturor colegilor specialişti care ne-au
P R E F A Ţ Ă L A E D I Ţ I A A III-A
ajutat în vederea documentării şi Editurii Ceres care a înţeles importanţa unei
astfel de lucrări ştiinţifice şi ne-a oferit generosul ei sprijin.

O ediţie nouă a lucrării - Flora ilustrată a României a devenit necesară din Bucureşti, ianuarie 2009 Autorul
două motive: epuizarea rapidă a ediţiei a II a şi, în egală măsură, necesitatea Prof. Dr. V.Ciocârlan
introducerii datelor noi, referitoare la Flora României, date rezultate în urma Univ. de Ştiinţe Agron. Bucureşti,
cercetărilor din ultimii 10 ani. Aşadar, sperăm că această nouă ediţie, va împlini
Bulevardul Mărăşti 59 sector 1
aşteptările specialiştilor, fiindcă vine cu modificări importante referitoare la
nomenclatură, aprecierea valorii taxonomice, îmbogăţirea florei României cu
taxoni noi etc. Să exemplificăm câteva din aceste date noi.
- îmbogăţirea florei vasculare a României cu 45 taxoni, din care 38 de
specii şi 7 subspecii. Din cele 38 de specii, 11 sunt specii adventive, fapt care
determină semnificativ modificarea procentuală a numărului de specii adventive
în flora României, faţă de datele anterioare. Taxonii noi au fost introduşi în
cheile de determinare. Iată câteva exemple de specii noi: Allium albiflorum,
Asperula laevigata, Daucus broteri, Jurinea tzar-ferdinandi, Ranunculus
neapolitanus, Silene thessalonica, Thymus alternans etc. Specii adventive:
Amaranthus tuberculatus, Eriochloa villosa, Plantago sempervirens, Senecio
inequidens etc.
- Eliminarea din flora României a unor specii eronat introduse, chiar şi în
listele roşii, precum şi prezenţa unor specii declarate stinse.
- Modificarea valorii taxonomice şi modificarea autorilor.
- Refacerea cheilor de determinare la unele genuri: Aconitum, Callitriche,
Epipactis, Senecio, Soldanella, Tragopogon etc.
- Completarea răspândirii la unele specii rare.

10 11

P R E S C U R T Ă R I ŞI S E M N E C O N V E N Ţ I O N A L E
Unităţi sistematice (taxoni) 20-50cm sau până la 15 m. = înălţimea
Increng. = încrengătura ( Phyliun, Divisio ) plantei
Cls. = clasa (Classis) C. = corola
Ord. = ordinul ( Ordo ) cult. = cultivat
Fam. = familia ( Familia ) diam. = diametru
Subfam. = subfamilia ( Subfamilia ) em.(emendavit) = îmbunătăţit de
end. = endemit
Trib. = tribul ( Tribus )
ex. = după
Gen. = gen ( Genus )
excl. = exclusiv
Subgen. = subgen ( Subgenus )
ext. = extern
Sect. = secţia (Sectio ) fl. = floare(i)
Ser. = seria ( Series ) fi. mase. = floare masculină
Sp. = specie ( Species ) fl. fem. = floare feminină
Subsp. = subspecie ( Subspecies ) fl. herm. = floare hermafrodită
Convar. = convarietatea ( Convarietas ) fr. = fruct(e)
Var. = varietatea ( Varietas ) frz. = frunză(e)
gros. = grosime
Cv. = cultivarul, adică soiul sau varietatea
in = în
cultivată
inel. = inclusiv
F. = forma ( Forma ) inf. = inferior
infl. = inflorescenţă(e)
Bioformele (formele biologice, formele int. = intern
de viaţă) înalţ. = înălţime
K. = caliciu
T = terofite ( Therophyta )
lăţ. = lăţime
Ht = hemiterofite ( Hemitherophyta )
longitud. = longitudinal
H = hemicriptofite ( Hemichryptophyta ) lung. m lungime
G = geofite ( Geophyta ) p.max.p. = în cea mai mare parte
Hd = hidrofite ( Hydrophyta ) p.min.p. = în cea mai mică parte
Hh = hidrohelofite ( Hydro-helophyta ) p.p.(pro parte) = în parte
Ch = camefite ( Chamaephyta ) pro sp.(pro specie) = considerat ca specie
(R) = relict boreal
Ph = fanerofite ( Phanerophyta )
răd. = rădăcină(i)
Ep = epifite ( Epiphyta )
răsp. = răspândire
săm. = sămânţă(e)
Descrierea speciei s.l.(sensu lato) = în sens larg
auct.(auctorum) = al autorilor în general s.str.(sensu stricto) = în sens strict
12
sup. = superior alp.-eur. = alpin-europeană, în munţii înalţi
transv. = transversal(ă) din Europa
tulp. = tulpină(i), tulpinal(e) alt. = altaică
I-XII = perioada înfloririi sau maturării anat. = anatolică
sporilor la ferigi atl. = atlantică
2n = numărul de cromosomi din celulele atl.-centr.-eur. = atlantic-central-european
somatice bale. = balcanică
x = genbmul (setul de bază) la genuri carp. = carpatică
cauc. = caucazică
Frecvenţa (gradul de răspândire) centr.-eur. = central-european
frecv. = frecventă (comună) centr.-eur.-mont. = central-european-montan
spor. = sporadică circ. = circumpolar
circ. alp. = circumpolar alpin (în munţii
f. rară= foarte rară
înalţi din Europa, Asia, America de Nord)
Răspândirea pe zone şi etaje de vegetaţie circ. arct.-alp. = circumpolar arctic alpin (în
z.step. = zona stepei regiunile arctice, subarctice şi în munţii
z.silvostep. = zona silvostepei înalţi din emisfera nordică)
z.păd.stej. = zona pădurilor de stejar circ. arct.-alp.-euram. = circumpolar arctic
e.g. = subetajul gorunului alpin euramerican (ca mai sus, dar lipseşte
e.f. = subetajul fagului din munţii din Asia Centrală)
e.b. = etajul boreal (al molidului) circ. bor. = circumpolar boreală (în regiunile
e.s. = etajul subalpin (al jneapănului) arctice şi subarctice)
e.a. = etajul alpin (al pajiştilor alpine) cont.-eur. = continental-european
cont.-euras. = continental-eurasiatic
Importanţa cosm. = cosmopolită (ubicvistă)
alim. = alimentară end. = specie endemică (endemit)
antieroz. = antierozională eur. = europeană
arom. = aromatică euram. = euramericană
bur. rud. = buruiană ruderală euras. = eurasiatică
bur. seg. = buruiană segetală euras.-arct.-alp. = eurasiatic-arctic-alpin(în
cond. = condimentară regiunile arctice şi munţii înalţi din Europa
fixat. = fixatoare şi Asia)
for. = forestieră euras.-arct.-alp.-eur. = eurasiatic-arctic-
fruct. = fructiferă alpin-european (în regiunile arctice din
fur. = furajeră Europa şi Asia şi munţii înalţi din Europa)
ind. = industrială euras.-bor. = eurasiatic-boreal
leg. = legumă euxinic = în jurul mării negre
med. = medicinală medit. = mediteranean
mei. = meliferă moes. = moesic (în V şi N balcanilor)
oleag. = oleaginoasă pan. = panonic
orn. = ornamentală pont. = pontic
tan. = tanantă sarm. = sarmatic
text. = textilă submedit. = submediteranean
tinct. = tinctorială sudet. = sudetic (în munţii Sudeţi)
tox. = toxică temp. = temperat (zona)
Răspândirea generală (arealul) Caracterizarea ecologică
adv. = adventivă, specie introdusă mai Scara pentru umiditate
târziu xer. = xerofită :
alp. = alpină, specie răspândită în Alpi xeromez. = xeromezofită
13
mez. = mezofită Scara pentru lumină
mczohigr. = mezohigrofită hei. = heliofită loc. = locuri (staţiuni) sol. arg. = soluri argiloase
higr. = higrofită scia. = sciadofită loc. rud. = locuri ruderale sol. lut. = soluri lutoase
hidr. = hidrofită helscia. = heliosciadofită loc. cult. = locuri cultivate sol. lut.-arg. = soluri luto-argiloase
eurif. = eurifită eurifot. = eurifotofită Maram. = Maramureş sol. lut.-nis. = soluri luto-nisipoase
Mold. = Moldova sol. nis. = soluri nisipoase
Scara pentru căldură Alte caracteristici ecologice mrea. = mănăstirea sol. nis.-lut. = soluri nisipo-luloase
hekistoterm. = hekistotermofită hal. = halofită mt. = muntele sol. schel. = soluri scheletice
psichroterm. = psichrotermofită hal. obl. = halofită obligată raţii. = munţii sp. spont. = specie spontană
microterm. = microtennofită hal. fac. = halofită facultativă Munt. = Muntenia sp. subspont. = specie subsponlanâ
mezotenn. = mezotermofită xerohal. = xerohalofită N = nord Trans. = Transilvania
subtenn. = subtermofită mezohal. = mezohalofită nitrof. = nitrofilă tuf. = tufărişuri
temi. = termofîtă higrohal. = higrohalofită nis. = nisip(uri) Ucr. = Ucraina
megatenn. = megatermofită sp. calc. = specie calcicolă ORo = ocrotit în România V = vest
euriterai. = euritermofită sp. silic. = specie silicicolă obs. = observaţie variab. = variabilitatea
Olt. = Oltenia vers. = versanţi
Alte prescurtări păd. = păduri zăv. = zăvoaie
Scara pentru troficitate add.= addenda pag. = pagină
extr. oligotr. = specie extrem oligotrofă Afr. =Africa paj. = pajişti Semne
oligotr. = specie oligotrofă Alb. = Albania petrof. = petrofil (creşte pe bolovănişuri şi * — plantă cultivată
oligomezotr. = specie oligomczotrofă altitud. = altitudine grohotişuri) x = hibrid
mezotr. = specie mezotrofă Am. = America pl. = plantă(e) ± = mai mult sau mai puţin
eutr. = specie eutrofă Aus. = Austria piş. = planşa > = mai mare
megatr. = specie megatrofă Austr.= Australia psamof. = psamofilă (creşte pe nisipuri) < = mai mic
euritr. = specie euritrofă As. = Asia Ro. = România ? = specie cu prezenţă nesigură
Ban. = Banat S = sud
Scara pentru azot (N) bolov. = bolovănişuri sax. = saxicolă (de stâncării)
N, = specie indicatoare de soluri foarte slab Buc. = Bucovina
aprovizionate Bulg. = Bulgaria
N = specie indicatoare de soluri slab
2 bur. = buruienişuri
aprovizionate calc. = calcaroase (roci)
N3 = specie indicatoare de soluri mijlociu CE = Consiliul Europei - ocrotire
aprovizionate chasmof. = chasmofită (creşte în crăpăturile
N = specie indicatoare de soluri bine
4 stâncilor)
aprovizionate chionof. = chionofită (creşte în staţiuni cu
N = specie indicatoare de soluri foarte bine
5 mari depuneri de zăpadă)
aprovizionate chionohigrof. = chionohigrofită (în locuri cu
N = specie cu largă amplitudine ecologică
s stagnări de apă din topirea zăpezilor)
Criş. = Crişana
Scara pentru aciditate (pH) cuv. gr. = cuvânt grecesc
sp. neutr. = specie neutrofilă cuv. lat. = cuvânt latinesc
sp. slab acid. = specie slab acidofllă dl. = deal
sp. mod. acid. = specie moderat acidofilă Dobr. = Dobrogea
sp. p. acid. = specie puternic acidofilă E. = est
sp. f. p. acid. = specie foarte puternic fig. = figura
acidofilă grohot. = grohotişuri
sp. extr. acid. = specii excesiv şi extrem hort.(horlulanorum) = al grădinarilor, specie
acidofile creată de horticultori
sp. alcal. = specie alcalinofilă jud. = judeţul
sp. euriacid. = specie euriacidofilă Jug. = Iugoslavia

14 15
 Ordinul Salviniales: 11. Salviniaceae
12. Azollaceae

Î N C R E N G Ă T U R A SPERMA TOPHYTA
S U B Î N C R E N G Ă T U R A PINOPHYTINA (Gymnospermae p. max. p).

CONSIDERAŢII GENERALE CLASA CYCADOPSIDA:

5 Ordinul Cycadales: 13. Cycadaceae
CLASA GINKGOPSIDA:
Ordinul Ginkgoales: 14. Ginkgoaceae
CLASA PlNOPSIDA{Coniferopsida):
P r i v i r e g e n e r a l ă asupra sistemului folosit Ordinul Pinales: 15. Pinaceae

în lucrarea de faţă se prezintă numai plantele superioare care au corpul 16. Taxodiaceae
17. Cupressaceae
diferenţiat în organe - rădăcină, tulpină, frunze şi la cele mai evoluate - floare,
Ordinul Taxales: 18. Taxaceae
sămânţă şi fruct. Acest grup de plante poartă numele de Cormophyta şi are
CLASA GNETOPSIDA:
valoare sistematică de subregn, denumit Cormobionta sau Tracheobionta. Ordinul Ephedrales: 19. Ephedraceae
Subregnul este alcătuit din plante diferite ca organizare, toate având, pe lângă
organe diferenţiate, elemente de conducere, vase, ceea ce a dus şi la denumirea S U B Î N C R E N G Ă T U R A MAGNOLIOPHYTINA (Angiospermae)
de Plantae vasculares sau Tracheophyta. A i c i intră 2 încrengături: ferigile şi
C L A S A MAGNOLIOPSIDA (Dicotyledonatae):
plantele cu sămânţă divizate în unităţi inferioare, după cum vom vedea imediat.
Subclasa Magnoliidae (inel. Ranunculidae):
Ordinul Magnoliales: 20. Magnoliaceae
T A B E L SINOPTIC C U UNITĂŢILE S I S T E M A T I C E Ordinul Berberidales 21. Berberidaceae
CUPRINSE ÎN L U C R A R E Ordinul Aristolochiales: 22. Aristolochiaceae
ÎNCRENGĂTURA PTERIDOPHYTA Ordinul Nymphaeales: 23. Nymphaeaceae
24. Nelumbonaceae
CLASA LYCOPODIOPSWA: 25. Ceratophyllaceae
Ordinul Lycopodiales: 1. Lycopodiaceae Ordinul Ranunculales: 26. Ranunculaceae
Ordinul Selaginellales: 2. Selaginellaceae Ordinul Papaverales: 27. Papaveraceae
Ordinul Isoetales: Isoetaceae 28. Fumariaceae
C L A S A EQUISETOPSIDA : 29. Hypecoaceae
Ordinul Equisetales: 3. Equisetaceae Subclasa Hamamelidae:
CLASA POLYPODIOPSWA: Ordinul Hamamelidcdes: 30. Platanaceae
Ordinul Ophioglossales: 4. Ophioglossaceae Ordinul Urticales: 31. Ulmaceae
Ordinul Osmundales: Osmundaceae 32. Moraceae
Ordinul Polypodiales: 5. Polypodiaceae s.str. 33. Cannabaceae
6. Blechnaceae 34. Urticaceae
7. Adiantaceae Ordinul Juglandales: 35. Juglandaceae
8. Dennstaedtiaceae Ordinul Fagales: 36. Fagaceae
9. Aspleniaceae 37. Betulaceae
Ordinul Marsileales: 10. Marsileaceae

16 17
 38. Corylaceae Ordinul Sapindales: 75. Staphyleaceae
Subclasa Caryophyllidae: 76. Aceraceae
Ordinul Caryophyllales: 39. Phytolaccaceae 77. Sapindaceae
40. Nyctaginaceae 78. Hippocastanaceae
41. Molluginaceae Ordinul Rutales: 79. Anacardiaceae
42. Tetragoniaceae 80. Siinaroubaceae
43. Portulacaceae 81. Rutaceae
44. Ordinul Geraniales: 82. Zygophyllaceae
Caryophyllaceae 83. Oxalidaceae
45. Amaranthaceae 84. Geraniaceae
46. Chenopodiaceae 85. Tropaeolaceae
Ordinul Cactales: 47. Cactaceae 86. Balsaminaceae
Ordinul Polygonales: 48. Polygonaceae Ordinul Linales: 87. Linaceae
Ordinul Plumbaginales: 49. Plumbaginaceae Ordinul Polygalales: 88. Polygalaceae
Subclasa Rosidae: Ordinul Apiales (Umbellales): 89. Araliaceae
Ordinul Saxifragales: 50. Hydrangeaceae 90. Apiaceae (Uinbelliferae)
51. Grossulariaceae Subclasa Dilleniideae:
52. Crassulaceae Ordinul Paeoniales: 91. Paeoniaceae
53. Saxifragaceae Ordinul Theales: 92. Hypericaceae
54. Parnassiaceae 93. Elatinaceae
Ordinul Rosales: 55. Rosaceae Ordinul Malvales: 94. Tiliaceae
Ordinul Fabales (Leguininosales): 56. Mimosaceae 95. Malvaceae
57. Cesalpiniaceae Ordinul Sarraceniales (Nepenthales): 96. Droseraceae
58. Fabaceae (Leguminosae) Ordinul Violales: 97. Violaceae
Ordinul Haloragales: 59. Haloragaceae 98. Cistaceae
Ordinul Myrtales: 60. Lythraceae Ordinul Tamaricales: 99. Tamaricaceae
61. Punicaceae 100. Frankeniaceae
62. Onagraceae Ordinul Begoniales: 101. Begoniaceae
63. Trapaceae Ordinul Capparales (Cruciferales): 102. Brassicaceae (Cruciferae)
Ordinul Elaeagnales: 64. Elaeagnaceae 103. Resedaceae
Ordinul Thymelaeales: 65. Thymelaeaceae Ordinul Salicales: 104. Salicaceae
Ordinul Comales: 66. Cornaceae Ordinul Cucurbitales: 105. Cucurbitaceae
Ordinul Santalales: 67. Santalaceae Ordinul Ericales: 106. Ericaceae
68. Loranthaceae 107. Empetraceae
Ordinul Celastrales: 69. Celastraceae 108. Pyrolaceae
70. Aquifoliaceae 109. Monotropaceae
Ordinul Euphorbiales: 71. Buxaceae Ordinul Primulales: 110. Primulaceae
12. Euphorbiaceae Subclasa Asterideae (inel. Lamiidae):
Ordinul Rhamnales: 73. Rhamnaceae Ordinul Gentianales: 111. Genlianaceae
74. Vitaceae 112. Menyanthaceae
113. Apocynaceae
18 19

114. Asclepiadaceae
Ordinul Oleales:
115. Oleaceae
Ordinul Polemoniales: 116. Convolvulaceae
117. Cuscutaceae
118. Polemoniaceae
Ordinul Boraginales: 119. Boraginaceae
120. Hydrophyllaceae
Ordinul Lamiales: 121. Verbenaceae
122. Lamiaceae (Labiatae)
123. Callitrichaceae
124. Hippuridaceae
Ordinul Plantaginales: 125. Plantaginaceae
Ordinul Scrophulariales: 126. Scrophulariaceae
127 .Buddlejaceae
128. Solanaceae
129. Globulariaceae
130. Bignoniaceae
131. Acanthaceae
132. Pedaliaceae
133. Gesneriaceae
134. Orobanchaceae
135. Lentibulariaceae
Ordinul Campanulales: 136. Campanulaceae
137. Lobeliaceae
Ordinul Rubiales: 138. Rubiaceae
Ordinul Dipsacales: 139. Caprifoliaceae
140. Afio-raceae
141. Valerianaceae
142. Dipsacaceae
Ordinul Asterales (Compositales): 143. Arferaceae (Compositae)
C L A S A LIUOPSIDA (Monocotyledonatae):
Subclasa Alismatidae:
Ordinul Alismatales: 144. Alismataceae
145. Butomaceae
Ordinul Hydrocharitales: 146. Hydrocharitaceae
Ordinul Najadales: 147. Juncaginaceae
{Potamogetonales)
148. Scheuchzeriaceae
149. Potamogetonaceae
150. Ruppiaceae
20
151. Najadaceae
152. Zannichelliaceae
153. Zosteraceae
Subclasa Liliidae (inel. Commelinidae şi Zingiberidae):
Ordinul Liliales (inel. Asparagales, Pontederiales, Dioscoreales)
154. Pontederiaceae
155. Dioscoreaceae
156. Trilliaceae
157. Liliaceae
158. Smilacaceae
159. Alliaceae
160. Amaryllidaceae
161. Iridaceae
162. Agavaceae
Ordinul Orchidales: 163. Orchidaceae
Ordinul Commelinales: 164. Commelinaceae
Ordinul Juncales: 165. Juncaceae
Ordinul Cyperales: 166. Cyperaceae
Ordinul Poales (Graminales): 167'. Poaceae (Gramineae)
Ordinul Zingiberales: 168. Cannaceae
Subclasa Arecidae:
Ordinul Areca/ej: 169. Ârecaceae
Ordinul Typhales (Pandanales): 170. Sparganiaceae
171. Typhaceae
Ordinul Ara/es: 172. Acoraceae
173. Araceae
174. Lemnaceae
Detalierea mai departe şi completarea cu denumiri româneşti va fi
făcută pe parcurs, la fiecare unitate sistematică.
21

C o n s i d e r a ţ i i asupra n o m e n c l a t u r i i
Folosirea nomenclaturii urmează regulile şi recomandările Codului
Internaţional de Nomenclatură Botanică. Cu toate acestea, în toate operele
floristice recente, găsim diferenţe apreciabile în denumirea şi interpretarea
multor taxoni. Există un grad însemnat de subiectivism, mai ales în aprecierea
valorii sistematice a taxonilor la nivel de gen-specie. Ne confruntăm adesea cu
întrebarea: Prunus L . s.l. sau Prunus L . , Cerasus M i l l . , Amygdalus L . , Persica
M i l l . etc. sau Chrysanthemum L . s.l. sau Chrysanthemum L . , Balsamita M i l l . ,
Leucanthemum M i l l . , Tanacetum L . etc?
Aprecierea mai critică a caracterelor fructului, seminţei, polenului,!
genomului, (x), în sensul sporirii importanţei acestora, ar putea conduce la o mai
justă apreciere taxonomică şi la o uniformizare a punctelor de vedere diferite. în
sprijinul uniformizării nomenclaturii vine principiul tipizării, obligatoriu pentru
taxonii inferiori familiei, inclusiv pentru familii. Acest principiu poate fi extins
şi este folosit şi pentru taxonii de rang superior familiei. Principiul tipizării
trebuie riguros aplicat pentru taxonii infraspecifici de la speciile polimorfe,
inclusiv la speciile cultivate. în aceste situaţii, unul dintre taxonii infraspecifici
trebuie să repete automat epitetul specific, fără autor de exemplu: Daucus
carota L . subsp. carota, în loc de subsp. sylvestris (Mill.) Domin Epitetele
typicits, genuinus, vulgaris, communis sau cele formate cu particula eu
(euofficinalis), sunt contrare Codului şi vor fi înlăturate, fiind înlocuite automat
cu epitetul specific, de exemplu: Lycopersicon esculentum M i l l . subsp.
esculentum, în loc de subsp. typicum Luckwill; Secale cereale L . var. cereale,
în loc de var. vulgare Korn etc.
Taxonii infraspecifici (intraspecifici) de la plantele spontane (subspecia,
varietatea şi forma) nu pot fi extinşi şi aplicaţi la plantele cultivate decât parţial,
fiindcă la plantele cultivate variabilitatea, pe de o parte, este mult mai mare şi
este nevoie de mai mulţi taxoni, pe de altă parte, conţinutul acestor taxoni este
altul. L a plantele cultivate se folosesc următorii taxoni infraspecifici: subspecia,
convarietatea, varietatea şi cultivarul sau soiul.
Uneori nu se pot deosebi subspecii, ci numai convarietăţi, varietăţi şi
cultivaruri, subspeciile spontane având un areal propriu, ceea ce nu este cazul la
plantele cultivate.
Iată două exemple:
Persica vulgaris M i l l . - piersic
subsp. vulgaris - piersic cu flori de tip rozaceu
convar. vulgaris - piersic cu fructe (epicarp) păroase
var. vulgaris - mezocarpul (pulpa) neaderentă la endocarp (sâmbure)
22
cv. Southland sau se scrie fără abreviaţia cv., dar se pune între
ghilimele simple'Southland'.
Hordeum vulgare L . - orz
convar. vulgare (= subsp. tetrastichum (Stokes) Celak.) - orz cu patru rânduri
var. vulgare (var. pallidum Ser.,)
cv. Intensiv 1.
Se înţelege că la ambele exemple mai există şi alte unităţi.
Astăzi denumirea plantelor cultivate s-a simplificat şi se face prin folosirea a
trei taxoni: gen, specie şi cultivar(soi). Iată câteva exemple:
Triticum aestivum Marquis;
Cerasus avium Erianne;
Syringa vulgaris Mont Blanc
Cultivarul (soiul) adesea este de origine hibridă, interspecifică sau
intergenerică; în acest caz se notează părinţii:
(Camellia japonica x C. saluensis) Donation;
(Festuca pratensis x Lolium perenne) Prior
Se observă, în primul caz cultivarul este de origine interspecifică, în al
doilea caz intergenerică. Când cultivarul a rezultat din încrucişări multiple,
repetate şi nu se mai cunosc părinţii, se foloseşte numai numele generic,
trecându-se în paranteze numele grupului de hibrizi, ca de exemplu:
Rosa (Hibrid Tea) 'Richmond'
D e s c r i e r e a (diagnoza) speciilor
Speciile, ca şi celelalte unităţi sistematice, vor fi prezentate sub forma
cheilor dihotomice, alcătuite pe baza caracterelor morfologice diferenţiale,
evidente şi constante.
Subliniem că în cheile dihotomice pentru genuri şi specii vom prezenta toate
genurile şi speciile spontane şi subspontane, cunoscute la noi în ţară, precum şi
cele frecvent cultivate. L a fiecare specie se vor prezenta caracterele care
formează împreună diagnoza acelei specii într-o ordine bine aleasă, pe care o
vom reda în continuare.
Denumirea ştiinţifică şi autorul; în paranteză, când este cazul se prezintă
sinonimia, apoi denumirea populară, planşa şi figura.
Durata de viaţă pentru plantele erbacee: anuală, anuală de iarnă
(hibernantă), bisanuală, perenă monocarpică (înfloreşte şi fructifică o singură
dată, ca şi speciile anuale şi bisanuale), toate formând grupa plantelor
monocarpice, perenă. Speciile perene sunt plante policarpice, înfloresc şi
23
 fructifică de mai multe ori în viaţă. Forma de creştere (habitusul) pentru plantele
lemnoase: arbore, arbust, subarbust şi liane.
Formele biologice (formele de viaţă) reprezintă adaptarea convergentă a
diferitelor specii la anumite condiţii ale mediului, în principal forma sub care
trec plantele în perioada de repaus (iarna şi în stepă şi vara, când perioada de
vegetaţie se întrerupe pentru unele plante) şi poziţia organelor de reînnoire (a
mugurilor). S-au stabilit pentru plantele superioare 7 grupe de plante, respectiv
7 forme biologice:
1. Therophyta (Th) reprezintă grupa speciilor anuale care parcurg ciclul
biologic, de la germinaţie până la formarea de noi seminţe, într-o singură
perioadă de vegetaţie şi trec perioadele nefavorabile (iarna şi uneori vara) sub
formă de seminţe sau spori.
2. Hemichryptophyta (H) este grupa plantelor la care organele de reînnoire,
care rezistă peste iarnă, se află chiar la suprafaţa solului, fiind protejate de
părţile moarte, în special frunze şi zăpadă. Această grupă poate fi subdivizată în
euhemichryptophyta, care cuprinde speciile perene şi hemitherophyta (Ht), care
include speciile bisanuale şi anualele de iarnă.
3. Geophyta (G) cuprinde plante de uscat, cu organele de rezistenţă (bulbi,
rizomi, tuberculi, muguri pe rădăcini) situate în sol, la o anumită adâncime de la
suprafaţă.
4. Hydrophyta (Hd) este grupa plantelor de apă la care organele de
rezistenţă iernează la fundul apei. A i c i se poate separa subgrupa hydro-
helophyta (HH) la care organele de rezistenţă iernează în ape puţin adânci sau în
mlaştini.
5. Chamaephyta (Ch) cuprinde speciile cu muguri de regenerare deasupra
solului, până la 25-30 cm înălţime. Protejarea se face ca şi la hemichrypto­
phyta.
6. Phanerophyta (Ph) cuprinde plantele lemnoase la care mugurii sunt
situaţi deasupra pământului, mai sus de 25-30 cm înălţime, fiind protejaţi de
catafile.
7. Epiphyta (E) este grupa plantelor care se dezvoltă pe tulpinile
fanerofitelor.
Descrierea speciei începe cu înălţimea medie a plantei, apoi caracterele
organelor vegetative, inflorescenţa, floarea, fructul, sămânţa şi se încheie prin
indicarea perioadei infloritului sau a maturării sporilor la ferigi cu cifre romane
(I-XII), reprezentând lunile anului.
Numărul de cromozomi reprezintă numărul din celulele somatice (2n) şi la
genuri se dă genomul, adică numărul de bază notat prin x.
Staţiunea (habitatul) reprezintă condiţiile locale în care creşte specia dată.
Exemple de staţiuni: pajişti însorite, mlaştini, locuri ruderale, stâncării
calcaroase, păduri de fag, locuri cultivate etc.
24
Răspândirea în ţară: se dă mai întâi frecvenţa generală a speciei; foarte
frecventă (f. comună), frecventă (comună), sporadică, rară, foarte rară şi apoi
răspândirea pe zone şi etaje de vegetaţie. L a speciile rare şi foarte rare se face
indicarea localităţilor, munţilor, provinciilor, judeţelor.
Zonele ş i etajele de v e g e t a ţ i e
Răspândirea naturală a vegetaţiei s-a făcut sub influenţa acţiunii factorilor
climatici şi edafici. Teritoriul ţării noastre este situat în întregime în climatul
temperat, şi anume, acolo unde se întâlneşte influenţa climatului temperat-
moderat, caracteristic Europei de vest şi centrale, cu climatul temperat excesiv
al Europei de est. Datorită acestui fapt, pe de o parte, şi datorită prezenţei
Munţilor Carpaţi, pe de altă parte, vegetaţia ţării noastre este foarte variată. In
plus, se adaugă şi o influenţă mai slabă sudică. In general, vegetaţia se zonează
după trei direcţii: latitudinal, de la ecuator spre poli, zonele de vegetaţie urmând
zonele climatice, longitudinal, după poziţia uscatului faţă de oceane şi mări şi
altitudinal, zonare determinare de relieful muntos. Vegetaţia României se
zonează (diferenţiază) numai latitudinal, în zone de vegetaţie şi altitudinal în
etaje de vegetaţie. Zonarea longitudinală pentru România este neînsemnată.
Zonele de vegetaţie
1. Zona stepei cuprinde o vegetaţie ierboasă caracteristică şi izolat tufărişuri
de arbuşti. Pădurile lipsesc datorită precipitaţiilor scăzute, 350-450 (500) mm,
anual. Temperatura medie anuală >10,5°C. Solurile caracteristice: soluri bălane
şi cernoziomuri.
2. Zona silvostepei face trecerea spre zona următoare - zona pădurilor de
stejar, având o vegetaţie ierboasă ± asemănătoare cu cea din stepă, dar şi păduri
izolate, ceea ce denotă o creştere a regimului precipitaţiilor (450-600 mm) şi o
uşoară scădere a temperaturii (10,5°-9°C). Solurile predominante sunt
cernoziomurile levigate; este răspândită în câmpie şi dealuri joase. Speciile
lemnoase principale: Quercus pedunculiflora (stejarul brumăriu) şi Q.robur
(stejarul).
3. Zona nemorală (a pădurilor de stejari) este răspândită în câmpia înaltă
din Muntenia şi Oltenia şi în podişuri joase (piemonturi). Temperatura variază
între 8 ° - 1 0 , 5 ° C ; precipitaţiile între 550-700 mm. Solurile principale sunt: soluri
brune, brune roşcate şi soluri cenuşii de pădure.
Speciile principale: Quercus robur în nordul Moldovei şi Q.cerris (cerul) şi
Q. frainetto (gârniţa) în sudul şi vestul ţării.
Etajele de vegetaţie
1. Etajul nemoral (al pădurilor de foioase)
25
 l a . Subetajul pădurilor de gorun (Quercus petraea) şi de amestec
răspândit în dealurile subcarpatice şi podişuri, între 300-600 (700) m
altitudine.
l b . Subetajul pădurilor de fag (Fagus sylvatica) şi de amestec, între
600-1200 (1350) m altitudine.
2. Etajul boreal (al pădurilor de molid -Picea abies) între 1200-1700
(1850) m altitudine.
3. Etajul subalpin(al jneapănului - Pinus mugo cu smirdar - Rhododendron
myrtifolium) între 1700-2000 (2200) m altitudine.
4. Etajul alpin (al pajiştilor alpine) peste 2000 (2200) m altitudine.
Subliniem că zonalitatea latitudinală se întâlneşte cu zonalitatea altitudinală
care o continuă, la baza subetajului gorunului, adică la baza dealurilor subcar­
patice.
Pe lângă vegetaţia zonală, există şi o vegetaţie intrazonală, reprezentată
prin vegetaţia din Delta Dunării şi lunci, vegetaţie de săraturi, de nisipuri şi
turbării.
Caracterizarea ecologică se prezintă numai în măsura în care se cunosc
exigenţele pentru un anumit factor. Prezentarea se va face prescurtat, conform
scării prezentate la prescurtări.
Variabilitatea infraspecifică este prezentată până la subspecii şi numai ca
excepţie şi pentru varietăţi.
I m p o r t a n ţ a se redă prin abrevieri care arată utilizarea sau însuşirea unei
anumite specii (a se vedea la prescurtări).
R ă s p â n d i r e a g e n e r a l ă încheie descrierea şi este redată prin prescurtarea
denumirii arealului ocupat de specia respectivă (a se vedea la prescurtări).
împărţirea fitogeografică a teritoriului României
PROVINCIILE FLORISTICE
Poziţia geografică a României, la întâlnirea şi întretăierea influenţelor
climatice central-europene, cu cele continentale din est şi cu influenţele sudice,
submediteraneene, de mai mică importanţă, explică prezenţa principalelor
categorii de elemente floristice din flora României. Pe de altă parte, prezenţa
munţilor a contribuit Ia diversificarea tipurilor de elemente floristice. Desigur şi
trecutul geologic şi evoluţia teritoriului îşi au rolul lor în formarea tipurilor de
flore.
In împărţirea României în provincii floristice trebuie să se ţină seama de mai
multe criterii.
1. Criteriul floristic constă în cunoaşterea exactă a arealului speciilor
pontane, a celor dominante în primul rând, ea şi—al speciilor lemnoase care
26
exprimă mai fidel condiţiile climatice şi edafice, în comparaţie cu speciile
ierboase; cunoaşterea endemitelor şi relictelor şi a arealului lor. Liniile, care
delimitează arealul speciilor, folosite în raionarea floristică, trebuie să fie liniile
care delimitează arealul abundent, continuu şi nu liniile arealului total, cu
localităţi puţine, rare, izolate. Poate acest mod de interpretare, folosirea
arealului total, explică de ce unii autori au dus provincia floristică balcano-
moesiacă până în nord-estul extrem al Moldovei, iar alţii au făcut din Dobrogea,
provincia floristică est-mediteraneană şi din nord-vestul Olteniei şi sud-estul
Banatului provincia vest-mediteraneană.
2. Criteriul pedogeografic. Cunoscând relaţia strânsă dintre plantă şi sol,
relaţie de detenninare reciprocă, flora şi vegetaţia fiind o rezultantă a
influenţelor condiţiilor edafice, alături de cele climatice, rezultă necesitatea
cunoaşterii solului şi a folosirii criteriului pedogeografic în raionarea floristică.
Acest lucru este foarte important, fiindcă tipul de sol se schimbă foarte greu,
după sute de ani, în timp ce flora şi vegetaţia se pot schimba profund, mai ales
sub influenţa omului, în câteva decenii. De aceea, în anumite situaţii, tipul de sol
reprezintă un criteriu hotărâtor.
3. Criteriul climatic, în principal apa şi căldura, împreună cu solul, este
determinant în distribuţia florei şi a vegetaţiei; o raionare floristică ideală ar
trebui să coincidă până la suprapunere cu raionarea pedogeografică şi cu cea.
climatică.
4. Criteriul geomorfologic şi fizico-geografic. Relieful şi mediul geografic
(formele de peisaj) se asociază şi se influenţează reciproc cu factorii de climă şi
sol, determinând unităţi spaţiale naturale de floră şi vegetaţie. Dacă ne referim la
munţi, unde trebuie să avem în vedere altitudinea, panta (înclinarea), expoziţia,
natura substratului geologic, sau dacă ne referim la câmpii cu reţea densă de
ape, cu debit permanent sau câmpii fără ape sau ape rare şi debit temporar, ne
dăm uşor seama cum toţi aceşti factori influenţează direct sau indirect factorii
climatici şi edafici şi, în consecinţă, condiţionează răspândirea elementelor
floristice şi a comunităţilor vegetale.
5. Criteriul ecologic. O raionare floristică care foloseşte şi îmbină judicios
criteriile menţionate şi în special arealul (arealul abundent), cu criteriul
pedogeografic şi criteriul climatic este şi o raionare ecologică. Provinciile
floristice astfel delimitate se apropie de aşa numitele teritorii ecologic omogene,
bineînţeles la o altă scară.
în continuare prezentăm sintetic provinciile floristice ale României şi harta
(fig- !)•*
* Pentru detalii a se vedea lucrarea in Stud. şi cerc. de biol., ser. biol. veg., T.48, 1, p. 15-27
(1996)
27
 CL»
BO
O
o IM
X
O
i Q

1 S 1 3" > |
hf O >C3 >
-5 u -3 >ca a o o
A* ca O .„ 00 «a T3 "o
au
3 a
2
m * 0O O «
«
8 3 S
T3 00 O) CN
>e3 i_ i _
S-i
o
<
O,
^
OOO a X3 ca
a
>- ca sa.
o eo
o =8 3 ca. ca '2 "3
ia 3 p (Q ^-^ —^ 4 - » - C/3 C/3 C/3 o HS. 3 >ca
f s ca ca
o o o U 1 « H 3 pa «
S

-
i
m
g'Sîîfl If f i i i s :> s 3
c*>
3 3 CJ 3
Q o 1 O ca ca
.2 o
O OH OH OH
<D O
+H H->
I „,* "S b -fa b b" b b b" b' oi .ci b b' b O £5 e cn c/i
I '5 -S .a .a .a .a .a .a .a .a 06 «5 «5 Q 5 -s > r/3 W c/3 5 o^ U<ca g. "3 I O> O>
SI r| > P Q Q Q Q Q Q O H H H . o 5 c 5 X2 OH I—< 1—I
o § CN r o 3 . MH a
c/5 i>5
cd 1 x . S
ca c
ob ca +-» -4-»
ss § CN CN .a £
O 3 CN Q
Q W U3

.3 • Q ca es Q Q S
OH 3 r—l l — t *—I 1—( f—I * — ( 1 — I Tf —i
C T: :T
ca c3 ^'*^ ^ *" f''*'* * ;: , ca -*
'O rH ci § a -S -H CN
a ca

• S ir!«o >o .2 .s
s '
'5 'O
4) - .S .3 <t o '3D'>
> > P OH ^ OH
ei OH o o
lH t-
eu
CN
OH OH
m tf V£3 03 t<

, , ;

legendfi:
Provincia PononicS
Provincia Piemonturilor vestice
Provincia Transilvanii
Provincia Carpatici
Provincia Donubiana -getica
6 [<•'••'••'•'••] Provincia Podişul Moldovei
7 Y///A Provincia Danubiano-pontic8
Provincia Euxinirii
y 2 S L - i de regiuni
de provincii
de subprovincii
p de districte
Q de subdistride 00
<N

Fig. 1 - Provinciilefloristiceale României (după V. Ciocârlan 1996)

 7.3. Distr. Stepa Bărăganului (Stepa Pontică)
7.4. Distr. Stepa Dobrogei (Stepa Pontic-balcanică)
7.5. Distr. Păduros al Dobrogei de Nord
7.6. Distr. Delta Dunării şi Complexul lacustru Razim-Sinoe
C. Regiunea M e d i t e r a n e a n ă
Subregiunea S u b m e d i t e r a n e a n ă
8 Provincia Euxinică
8.1. Distr. Litoralului maritim
Obs. încadrarea teritoriilor din estul Moldovei (Chifu şi colab., 2006)precum şi
provincia floristică Ponto-sarmaticâ (Borza, 1960) în regiunea floristică Irano-
turaniană, este mai mult decât îndoielnică. Meusel şi colab., 1964, arată că
regiunea floristică Irano-turaniană se află în sudul şi estul Mării Caspice şi nu
ajunge în Europa.
S c ă r i (trepte) pentru aprecierea ecologiei speciilor
Răspândirea plantelor pe o anumită suprafaţă de teren este condiţionată de
factorii mediului abiotic şi în consecinţă, prezenţa unor anumite plante, pe un
anumit teritoriu, reflectă caracterul factorilor ecologici din acel teritoriu. Astfel,
plantele reprezintă indicatori ecologici ai factorilor de mediu. Fiecare specie de
plantă manifestă anumite cerinţe faţă de apă, căldură, lumină, substanţele
minerale din sol şi poate trăi într-un interval cu limite de variabilitate
determinată a factorilor menţionaţi Există, desigur, plante adaptate să trăiască la
o variabilitate mare a factorilor ecologici şi aceste plante sunt slabe indicatoare;
alte plante însă manifestă toleranţe restrânse sau chiar foarte restrânse faţă de un
anumit factor ecologic şi aceste specii sunt bune indicatoare. Pentru aprecierea
comportării ecologice a speciilor faţă de factorii mediului abiotic s-au elaborat
scări (trepte), respectiv s-au alcătuit grupe de plante în funcţie de comportarea
faţă de un anumit factor ecologic.
Scara pentru umiditate
Grupele de plante alcătuite după exigenţele manifestate faţă de apă, se referă
la regimul de umiditate al solului din perioada estivală mijlocie, cunoscut fiind
că primăvara sau toamna, solul are o umiditate mai ridicată. Se admit, în general
cinci grupe principale de plante şi două intermediare (2 şi 4).
1. Xerofitele sau speciile xerofîle cresc pe soluri uscate până la uscat-
revene.
2. Xeromezofitele cresc pe soluri uscat-revene până la revene.
30
3. Mezofitele sau speciile mezofile cresc pe soluri revene până la reavăn-
jilave.
4. Mezohigrofitele se dezvoltă pe soluri reavăn-jilave până la jilav-umede.
5. Higrofitele sau speciile higrofile se dezvoltă pe soluri jilav-umede până
la umed-ude. Acest grup de plante are rădăcinile în apă sau în solul
înmlăştinit.
6. Hidrofitele sau speciile hidrofile sunt plante de apă care cresc pe soluri
permanent ude până la submerse, având organele de regenerare sub apă.
7. Eurifitele sunt speciile adaptate la oscilaţiile mari ale regimului de
umiditate care adesea este alternant.
Majoritatea speciilor din ţara noastră se încadrează în categoria mezofitelor,
mezoxerofitelor şi mezohigrofitelor.
Scara pentru c ă l d u r ă
Plantele sunt organisme poikiloterme, temperatura lor depinzând direct de
cea a mediului ambiant; aceasta însemnă că adaptările termice ale plantelor pot
fi apreciate după prezenţa lor în anumite zone climatice, prezenţă care serveşte
şi ca indicator termic. Fiecare specie ocupă un areal cu limite nordice şi sudice,
limite ce pot fi apreciate prin izoterme. Temperaturile medii anuale, împreună
cu suma gradelor de temperatură efectivă egală sau mai mare de 10°C, sau
numărul de zile cu temperaturi medii egale sau mai mari ca 10°C, reprezintă cel
mai important criteriu pentru caracterizarea termofiliei (cerinţele faţă de
căldură) plantelor. în funcţie de comportarea faţă de temperatură vom deosebi
pentru ţara noastră mai multe grupe de specii răspândite diferenţiat, pe zone şi
etaje de vegetaţie.
Menţionăm că la speciile cu areal larg, chiar în condiţiile ţării noastre, există
populaţii care manifestă cerinţe diferite faţă de căldură, astfel că aceste specii se
pot încadra în grupe diferite.
1. Hekistotermofitele sunt plantele adaptate să trăiască la temperaturi
foarte scăzute, în condiţiile foarte friguroase din climatul alpin, cu temperaturi
medii anuale negative, -2,5°-0,5°C; formează în parte etajul alpin (al pajiştilor
alpine, tundra alpină), peste (2000) 2200 m altitudine.
2. Psichrotermofitele sunt plantele adaptate să trăiască la condiţii de frig,
cu temperaturi medii anuale între -0,5° şi +2°C din climatul subalpin, ce
corespunde etajului subalpin (al jneapănului) (1700) 1800-2200 m altitudine.
3. Microtermofitele sunt plantele adaptate la temperaturile scăzute ale
climatului boreal, rece şi umed, cu temperaturi medii anuale între 2°-4°C (4,5°),
ce corespunde etajului boreal (al molidului) 1300-1700 (1850) m altitudine.
31
 4. Mezotermofitele reprezintă grupa de plante cu cerinţe mijlocii faţă de
Scara pentru aciditate (pH)
căldură, răspândită în climatul temperat răcoros şi umed, între izotermele anuale
După adaptarea plantelor la reacţia soluţiei solurilor, exprimată prin
4,5°-7,5°C, corespunzător în mare parte subetajului fagului 800-1300 m
valoarea p H în orizonturile superioare, deosebim următoarele categorii de
altitudine.
plante şi soluri:
5. Subtermofitele reprezintă grupa de plante cu cerinţe mijlocii spre mari
1. Specii neutrofile, cresc pe soluri neutre, pH=7,2-6,8;
faţă de căldură (specii subtermofile), răspândită între izotermele 7,5° şi 10,5°C.
2. Specii foarte slab până la slab acidofile, cresc pe soluri cu pH=6,8-6,0;
aici domină climatul continental de dealuri. D i n punct de vedere al vegetaţiei
3. Specii moderat acidofile, cresc pe soluri moderat acide, pH=6,0-5,0;
cuprinde subetajul gorunului, zona nemorală cu subzona pădurilor de stejari
4. Specii puternic acidofile, cresc pe soluri puternic acide pF£=5,0-4,5;
mezofili şi silvostepa nordică.
5. Specii foarte puternic acidofile, cresc pe soluri foarte puternic acide
6. Termofitele sunt plante iubitoare de căldură (specii termofile) răspândite pH=4,5-4,0;
în climatul continental de câmpie, cu temperaturi medii anuale mai mari ca 6. Specii excesiv şi extrem acidofile, cresc pe soluri cu p H sub 4,0;
10,5°C. D i n punct de vedere al vegetaţiei, acest grup de plante este răspândit şi 7. Specii alcalinofile, cresc pe soluri alcaline, pH-ul peste 7,2;
formează în bună parte zona nemorală cu subzona pădurilor de stejari termofili,
8. Specii euriacidofile (eurioxifite) au o largă amplitudine ecologică faţă
silvostepa sudică şi vestică şi zona stepei. de reacţia solului; adesea sunt numite şi plante indiferente.
7. Megatermofîtele sunt specii cu cerinţe foarte ridicate faţă de
temperatură. L a noi în ţară cresc în spaţii adăpostite şi încălzite peste iarnă şi S c a r a p e n t r u t r o f i c i t a t e (T)
foarte rar în câmpuri unele specii anuale. Gradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive este numit troficitate
8. Euritermofitele reprezintă grupa speciilor care manifestă cerinţe largi şi este foarte variat, deosebindu-se mai multe categorii de soluri. Pe aceste
faţă de căldură, fiind numite şi termoindiferente. soluri cresc diferite categorii de plante care s-au adaptat la capacitatea mai
ridicată sau mai scăzută de aprovizionare cu ioni nutritivi.
Scara pentru l u m i n ă 9. Specii extrem oligofrofe cresc pe soluri cu troficitate foarte scăzută
Comportarea plantelor faţă de factorul lumină a determinat în decursul (T<10).
timpului, formarea unor adaptări variate în funcţie de intensitatea iluminării.
5. Specii oligotrofe cresc pe soluri cu troficitate scăzută (T=10-30).
Astfel, s-au diferenţiat plante şi grupe de plante care manifestă exigenţe diferite
6. Specii oligomezotrofe cresc pe soluri cu troficitate scăzută până la
faţă de lumină. De fapt, toate speciile au nevoie de lumină, dar toleranţa faţă de
mijlocie (T=30-50).
lumină este diferită. Se pot deosebi patru grupe de plante în funcţie faţă de
7. Specii mezotrofe cresc pe soluri cu troficitate mijlocie (T=50-80).
toleranţa faţă de lumină.
8. Specii eutrofe cresc pe soluri cu troficitate ridicată (T=80-140).
1. Heliofitele sau speciile heliofile (fotofile) sunt plantele care cresc în
9. Specii megatrofe cresc pe soluri cu troficitate foarte ridicată (T>140).
plină lumină şi nu suportă umbrirea.
10. Specii euritrofe prezintă mare amplitudine ecologică faţă de troficitatea
2. Sciadofitele sau speciile sciadofile (heliofobe, fotofobe) reprezintă
solului.
plantele care suportă umbrirea şi nu cresc în plină lumină, fiind adaptate
la o intensitate redusă a luminii. Se mai numesc plante de umbră.
S c a r a p e n t r u azot (N)
3. Heliosciadofitele reprezintă o grupă de specii intermediară între primele
Azotul, în concentraţie mare este toxic pentru majoritatea plantelor. Există
două; plantele din această grupă cresc în plină lumină, dar suportă şi +
însă şi specii care s-au adaptat la conţinutul mare de cationi de amoniu ( N H ) al
4
umbrirea fiind denumite plante de semiumbră.
unor soluri, pe care se dezvoltă luxuriant. Aceste plante se numesc nitrofile.
4. Eurifotofitele sunt o grupă de plante care manifestă exigenţe largi faţă
Aceste specii s-au adaptat şi sunt indicatoare pentru un anumit grad de
de lumină, manifestând toleranţe, atât faţă de lumina plină, cât şi faţă de
aprovizionare a solului cu azot. Se deosebesc următoarele 6 trepte:
umbrire.
N i - specii care indică soluri foarte slab aprovizionate;

32 33
 N - specii care indică soluri slab aprovizionate;
2
N - specii care indică soluri mijlociu aprovizionate;
3
N - specii care indică soluri bine aprovizionate;
4
N - specii care indică soluri supraîngrăşate, foarte bogate;
5
Na - specii cu largă amplitudine ecologică numite adesea şi indiferente.
Subliniem că speciile notate cu N şi mai ales cu N reprezintă adevăratele
4 5
nitrofite (specii nitrofile).
Alte c a r a c t e r i s t i c i ecologice
Pe lângă p H , troficitate, gradul de aprovizionare a solului cu azot, există
specii care indică şi alte caracteristici edafice, dintre care menţionăm:
- calcifitele sau speciile calcicole s-au adaptat şi se dezvoltă pe soluri care
au o mare cantitate de cationi de Ca**;
- halofitele sau speciile halofile se dezvoltă pe soluri saline, cu un conţinut
+ + +
ridicat de cationi de N a şi M g ; ele sunt fie halofite obligate (stricte) care cresc
numai pe soluri sărăturoase, fie halofite facultative (adaptabile) care se pot
dezvolta şi pe soluri nesalinizate; dacă solul salinizat este uscat avem
xerohalofite, dacă este reavăn în stratul rizosferic, mezohalofite şi dacă este
umed, higrohalofite;
- psamofitele sau speciile psamofile cresc pe nisipuri litorale sau
continentale, indicând textura nisipoasă a solului.
34
[ 35
I
CARACTERIZAREA MORFOLOGICĂ A
ORGANELOR CORMOFITELOR
Cunoaşterea plantelor şi posibilitatea de a le identifica cu această floră-
determinator cere stăpânirea unor noţiuni despre morfologia externă a
organelor. De aceea, vom prezenta succint alcătuirea şi variabilitatea acestor
organe.
Rădăcina
Este organul vegetativ care îndeplineşte funcţiile de fixare şi absorbţie,
creşte în sol, de sus în jos, nu poartă frunze şi nici muguri decât foarte rar.
Origine. Ia naştere din rădăciniţa embrionului în cursul germinaţiei seminţei
(rădăcini embrionare) sau se formează la nodurile bazale ale tulpinilor, pe bulbi,
rizomi, tuberculi şi chiar frunze (rădăcini adventive) (piş. I, fig. 1).
Forme şi tipuri de rădăcini (piş. I, fig. 2). în urma ramificării rădăcinii
rezultă trei forme principale:
- rădăcinile pivotante au axul principal mult mai dezvoltat în comparaţie cu
ramificaţiile secundare şi sunt de origine embrionară;
- rădăcinile fasciculate au fonna unor fire de lungimi şi grosimi
asemănătoare şi sunt de origine adventivă;
- rădăcinile rămuroase, caracteristice plantelor lemnoase, au ramificaţiile
secundare bine dezvoltate, astfel că pot egala sau chiar depăşi rădăcina
principală.
Rădăcini metamorfozate (piş. II). Pe lângă funcţia de fixare şi
absorbţie, rădăcinile unor plante îndeplinesc şi alte funcţii, în care scop s-au
adaptat modificându-şi forma şi structura. Iată câteva dintre cele mai des
întâlnite:
- rădăcinile tuberizate sunt mult îngroşate, prin dezvoltarea mare a unor
Planşa I. 1. Originea embrionară (a) şi adventivă (b) a rădăcinii de porumb (Zea mays), r-rădăcina
embrionară; ra-rădăcini adventive; t-tulpiniţa. 2 - Fonne de rădăcini: a-fasciculată; b-pivotantă cu
nodpzităţi; c-rămuroasa. '
PLANŞA I

ţesuturi în care se depozitează substanţe de rezervă. Se tuberizează, fie rădăcina

principală, fie rădăcinile secundare, fie rădăcinile adventive (piş. II, a, b, c);
- rădăcinile cu muguri reprezintă o excepţie. D i n aceşti muguri iau naştere
tulpini aeriene numite drajoni, iar procesul de formare se numeşte drajonare
(piş. II, d);
- rădăcini cu nodozităţi (piş. I, 2b) se întâlnesc la plante din familia
leguminoase. Pe ramificaţiile secundare (radicele) apar mici umflături datorită
diviziunii celulelor în care au pătruns bacterii (Rhizobium leguminosarum)
fixatoare de azot, cu care rădăcinile trăiesc în simbioză;
- rădăcini aeriene fixatoare (agăţătoare), aşa cum se întâlnesc la iederă
(Hedera helix), sunt de origine adventivă (piş. II, e);
- rădăcini sugătoare (haustori) se întâlnesc la plante parazite şi semiparazite
(piş. ii, f);
- rădăcini respiratoare (pneumatofori) se găsesc la unele plante ce cresc în
terenuri mlăştinoase.

Tulpina
Este un organ articulat, format din noduri şi internoduri; creşte de jos în sus,
poartă muguri, frunze, flori şi fructe şi îndeplineşte funcţia de conducere a sevei
brute şi a sevei elaborate.
Origine. Tulpina ia naştere din embrion în cursul germinaţiei seminţei.
Embrionul este alcătuit din rădăciniţă, tulpiniţă, muguraş şi cotiledoane. în
timpul germinaţiei, din rădăciniţă rezultă rădăcina embrionară (principală), din
tulpiniţă axa hipocotilă, din muguraş axa epicotilă şi tulpina (piş. III, 1).
Cotiledoanele la cele mai multe specii sunt scoase la suprafaţa pământului,
servesc la asimilaţie şi după 3-4 săptămâni pier.
Creşterea şi ramificarea tulpinii. Sunt fenomene care au loc simultan.
Creşterea în lungime se face prin muguri terminali şi axilari (laterali), iar
ramificarea se face prin muguri axilari.
C r e ş t e r e a este neuniformă şi duce la formarea a două feluri de ramuri:
- ramuri scurte (microblaste sau brahiblaste) cu internoduri foarte scurte;
- ramuri lungi (macroblaste sau dolihoblaste) cu internoduri lungi.
R a m i f i c a r e a , consecinţă a creşterii în lungime, este de patru feluri:
- dihotomică - din mugurul terminal se formează două axe; dacă mugurul
terminal moare sau dă naştere la o inflorescenţă şi sub el se află doi muguri

Planşa II. Rădăcini metamorfozate: tuberizate; a - pătrunjel (Felroselinum crispam); b - gherghină

(Dahlia); c - grâuşor (Raiiunculus ficaria); d - cu muguri la pălămidă (Cirsium arvense); e -
rădăcini aeriene fixatoare la iederă (Hedera helix); f - haustori la vâsc {Visam album).

37
PLANŞA II
opuşi ia naştere o dihotomie aparentă;
- monopodială - mugurul terminal este activ în tot cursul vieţii plantei
formând o tulpină principală bine dezvoltată;
- simpodială - mugurul terminal are a activitate limitată, el dă naştere la o
inflorescenţă sau la un cârcel, sau moare şi creşterea în lungime este preluată de
mugurul axilar cel mai apropiat;
- ramificarea mixtă - (monopodial-simpodială) începe monopodial şi
continuă simpodial.
Tipuri de tulpini aeriene
Tulpini erbacee, cu poziţie dreaptă (erectă sau ortotropă):
1. Culmul (paiul) este o tulpină cu noduri evidente şi internoduri alungite,
deobicei fistuloase (goale), acoperite parţial de teaca frunzei (exemplu
la graminee).
2. Calamusul are noduri neevidente, internoduri pline cu un ţesut
spongios, internodurile inferioare foarte scurte, astfel că frunzele, cel
mai adesea, pleacă de la bază şi ultimul internod foarte alungit, exemplu
la speciile de pipirig (Juncus), rogoz (Carex).
3. Caulisul este o tulpină simplă sau ramificată, anuală sau perenă, fără
noduri evidente, plină sau fistuloasă, de obicei de consistenţă moale.
Este foarte frecventă la umbelifere, labiate, compozite.
4. Scapul este format dintr-un singur internod alungit terminat cu o floare
sau cu inflorescenţa. Internodurile bazale sunt foarte scurte, nodurile
foarte apropiate şi frunzele dispuse în rozetă bazală, exemplu la păpădie
(Taraxacum)
Tulpinile volubile se răsucesc în jurul unui suport, de exemplu la
volbură (Convolvulus arvensis).
Tulpinile agăţătoare se prind de alte plante, prin cârcei, de
exemplu mazărea (Pisum), prin rădăcini adventive - iedera (Hedera helix).
Tulpinile târâtoare (plagiotrope) se alungesc pe sol şi formează
rădăcini adventive la noduri; exemplu la trifoiul alb târâtor (Trifolium repens).
Există plante care au tulpini drepte de la baza cărora pleacă tulpini subţiri,
târâtoare, numesc stoloni, exemplu la fragi (Fragaria).

Planşa III. 1 - Originea tulpinii la o plantulâ de fasole {Phaseolus vulgaris); rp - rădăcina

principală; rs - rădăcini secundare; c - colet; ah - axă hipocotilă; cot - cotiledoane; ae - axă
epicotilă; f - primele frunze; mt - mugur terminal. 2 - tulpini aeriene metamorfozate asimilatoare:
2a - cladodie la grozamă (Genistella sagittalis); 2b - filocladie la ghimpe (Ruscus aculealus); f -
frunză; fl - floare; 2c,d - tulpini aeriene metamorfozate tuberizate 2c - gulie (Brassica rupestris);
2d - ridichea de lună (Raphanus sativus var. sativus).

39
PLANŞA III

Tulpini lemnoase
Arborii au deasupra păântului un singur ax principal neramificat -
trunchiul, ce poartă coroana.
Arbuştii sunt de dimensiuni mai reduse şi au mai multe tulpini la suprafaţa
solului, fără a se deosebi un trunchi, de exemplu la liliac (Syringa),
porumbar (Prunus spinosa), coacăz (Ribes), alun (Corylus avellana).
Subarbuştii (semiarbuştii) au numai baza tulpinii lignificată din care se
formează lăstari, ce rămân de consistenţă erbacee şi pier peste iarnă,
exemplu levănţica (Lavandula).
Tulpini aeriene metamorfozate (piş. III) s-au adaptat
modificându-şi forma şi structura şi îndeplinesc şi alte funcţii.
1. Tulpini asimilatoare (piş. III, fig. 2a, 2b) sunt foarte bogate în
clorofilă şi au frunzele reduse. L a cactacee, tulpinile sunt şi
asimilatoare şi suculente, acumulând o mare cantitate de apă în
ţesuturi.
a. Cladodiile sunt tulpini asimilatoare lăţite, de exemplu la
grozamă (Genistella sagittalis).
b. Filocladiile sunt ramuri lăţite de forma frunzelor, exemplu la
ghimpe (Ruscus).
2. Tulpini tuberizate (piş. III, fig. 2c, 2d). L a unele plante, părţi din
tulpină s-au adaptat pentru funcţia de depozitare a substanţelor de
rezervă. De exemplu la gulie (Brassica rupestris) câteva internoduri de
la baza tulpinii s-au tuberizat; la grâuşor (Ranunculus ficaria) s-au
tuberizat mugurii axilari care poartă denumirea de tuberule; alteori,
substanţele de rezervă se depozitează în frunzele care acoperă mugurii
axilari şi care se numesc bulbili, exemplu la unele specii de A l l i u m .
3. Tulpini transformate în spini, exemplu la porumbar (Prunus spinosa)
sau în cârcei la viţa de vie (Vitis vinifera).

T u l p i n i l e subterane
Sunt o categorie de tulpini metamorfozate care se dezvoltă în sol şi servesc
pentru depozitarea substanţelor de rezervă şi înmulţire vegetativă. Se întâlnesc
la plante perene şi sunt de 4 feluri.

Planşa IV. 1 - Forme de limb: a - aciformă; b - solziformă; c - liniară; d - lanceolată; e -spatulată;

2c 2d f - ovată; g - eliptică; h - rombică; i - cordată; j - reniformă; k - circulară (orbiculară) cu inserţie
peltată; 1 - hastată; m - triunghiulară; n - sagitată. 2 - Vârful limbului: a - acut; b -acuminat; c -
mucronat; d - rotunjit; e - obtuz; f - trunchiat; g - emarginat. 3 - Baza limbului: a - cuneată; b -
rotunjită; c - trunchiată; d - cordată; e - reniformă; f - sagitată; g - hastată; h - auriculată.

40 41
PLANŞA IV

1. Rizomii sunt microblaste ± îngroşate şi lignificate, cu internoduri relativ

scurte, cu rădăcini adventive la noduri, frunze reduse şi muguri din care
se formează tulpini aeriene. Poziţia în sol este variată, iar ramificarea
este, fie monopodială, fie simpodială.
2. Tuberculii sunt microblaste puternic îngroşate, tuberizate, acoperite cu
suber şi prevăzute cu frunze reduse şi muguri, exemplu la cartof
(Solanum tuberosum) şi napul porcesc (Helianthus tuberosus).
3. Bulbii sunt microblaste ± disciforme, care poartă la bază rădăcini
adventive, iar în partea superioară un mugur terminal din care se va
dezvolta tulpina aeriană. E i sunt acoperiţi de frunze cărnoase în care se
depozitează substanţele de rezervă şi care se numesc tunice (tunice
interne), iar la exterior au frunze subţiri, uscate, numite catafile (tunice
externe). In subsuoara frunzelor cărnoase se formează adesea muguri
axilari, ce vor da naştere la bulbii de înlocuire sau la bulbili. După cum
se acoperă tunicile deosebim două feluri de bulbi: bulbi tunicaţi, când
tunicile se acoperă complet una pe cealaltă (la ceapă - Allium cepa);
bulbi solzoşi când tunicile se acoperă parţial, ca la crin (Lilium).
4. Bulbo-tuberul are o parte centrală tuberizată, asemănătoare
tuberculului, iar la exterior frunze uscate (catafile), ca la bulbii tunicaţi;
exemplu la şofran (Crocus), gladiole (Gladiolus).

Frunza
Este organul vegetativ al tulpinii, cu poziţie laterală, caracterizat prin
monosimetrie, creştere limitată şi durată de viaţă scurtă, câteva luni sau cel mult
câţiva ani (frunze sempervirescente). îndeplineşte funcţiile de fotosinteză,
transpiraţie şi respiraţie.
Origine. Frunzele iau naştere din muguri vegetativi sau micşti, împreună cu
o axă care le poartă şi cu care formează o unitate numită lăstar.
Părţile frunzei. O frunză completă are trei părţi: limbul (lamina) partea
turtită, dezvoltată şi străbătută de nervuri; peţiolul (codiţa) şi teaca - partea
inferioară, dilatată a peţiolului prin care frunza se prinde de lăstar. Există şi
frunze incomplete la care lipseşte una sau chiar două dintre părţile componente.
Limbul este partea cea mai importantă a frunzei la care deosebim
nervaţiunea, forma, vârful, baza şi marginea limbului.
Nervaţiunea este modul de ramificare a fasciculelor liberodemnoase în
limb şi poate fi:
- dihotomică, care reprezintă o bifurcare repetată;

43
 - penată, asemănătoare unei pene, adică cu o nervură principală mai
dezvoltată, cu poziţie median-longitudinală, din care pleacă lateral nervuri
secundare;
- palmată, nervurile pleacă radiar de la baza limbului, asemănător degetelor
depărtate de la palmă;
- paralelă, nervurile sunt ± paralele între ele şi paralele cu marginea
limbului;
- arcuată (curbată), nervurile sunt curbate şi convergente către vârf.
Formele limbului sunt mult folosite în caracterizarea plantelor şi determină
denumirea frunzelor. Cele mai comune forme sunt prezentate în piş. I V , 1.
Vârful limbului este variat şi prezentat în piş. I V , 2.
Baza limbului este prezentată în piş. I V , 3.
Marginea limbului (piş. V-I) poate fi întreagă, sinuată (ondulată), cu mici
incizii (dinţaturi), când adânciturile pătrund mai puţin de un sfert şi în acest caz
între două incizii se separă dinţi şi cu mari incizii, când adânciturile pătrund mai
adânc şi între două incizii se individualizează lobi sau segmente.
Micile incizii se definesc după poziţia dinţilor faţă de margine şi sunt de trei
feluri:
- serată, dinţii sunt ascuţiţi şi orientaţi către vârful limbului,
- dinţată, dinţii sunt ascuţiţi şi perpendiculari pe margine,
- crenată, dinţii sunt rotunjiţi.
Marile incizii se definesc după nervaţiune şi după gradul de adâncire a
inciziilor. Sunt de patru feluri:
- lobată, când inciziile pătrund până la un sfert din limb;
- fidată, până la jumătate;
-partită, până la trei sferturi;
- sedată, până la nervura mediană la frunzele cu nervaţiunea penată şi până
la baza limbului la frunzele cu nervaţiunea palmată.
Combinând tipul de nervaţiune - penat sau palmat, cu denumirea inciziei
rezultă: frunze penat-lobate, penat-fidate, penat-partite şi penat-sectate,
respectiv frunze palmat-lobate, palmat -fidate, palmat-partite şi palmat-sectate
(piş. V-II)
Frunzele simple sunt cele prezentate până acum, adică acele frunze la care
limbul este format dintr-o singură porţiune, fie cu marginea intreagă, fie cu mici
incizii, fie cu mari incizii.
Frunzele compuse au limbul alcătuit din mai multe porţiuni individualizate
numite foliole, fiecare foliolă având peţiol propriu (piş. VI-I). Sunt de două
feluri: penat-compuse şi palmat-compuse, după cum nervaţiunea este penată sau
palmată. Cele penat-compuse, la rândul lor, sunt imparipenat-compuse când se
44
termină cu o foliolă şi paripenat-compuse când se termină cu cârcei sau cu un
vârf erbaceu.
Peţiolul şi teaca frunzei sunt mai puţin variabile (piş. VI-II şi III).
Frunzele incomplete sunt acelea la care lipseşte una din părţile componente.
Cel mai adesea lipseşte peţiolul sau lipsesc şi peţiolul şi teaca, în aceste cazuri
vorbim de frunze sesile.
Anexele frunzelor sunt formaţiuni care însoţesc frunza (piş. V I - I V ) . Există
patru feluri de anexe:
- stipelele, în număr pereche, se găsesc la baza peţiolului;
' - ohrea, o formaţiune în formă de pâlnie rezultată din concreşterea
stipelelor;
- ur-echiuşele şi ligula, întâlnite la frunza gramineelor, la baza limbului.
Dispoziţia frunzelor (modul de prindere pe lăstar) este de trei feluri:
- alternă, câte una la un nod;
- opusă, câte două la un nod, una în faţa celeilalte;
- verticilată, câte trei sau mai multe la acelaşi nod.
Floarea
L a plantele superioare - Pinophytina (Gymnospermae) şi Magnoliophytina
(Angiospermae) - apare un organ nou, specializat în vederea reproducerii, numit
floare. De fapt, floarea, de cele mai multe ori, reprezintă un complex de organe,
unele cu rol de apărare şi altele cu rol de producere a gârneţilor. î n urma
fecundaţiei se formează sămânţa, care la gimnosperme este golaşă, iar la
angiosperme este închisă în fruct.
Floarea la Pinophytina (Gymnospermae) (piş. VII, 1, 2). este golaşă, lipsită
de înveliş floral, fiind formată, fie numai din stamine care produc grăunciorii de
polen şi aceştia la rândul lor produc gârneţii bărbăteşti, fie numai din cârpele de
forma unor solzi plani care poartă ovulele în care se găsesc gârneţii femeieşti.
Aşadar, la gimnosperme există două feluri de flori: bărbăteşti şi femeieşti,
separate şi numite flori unisexuate. Florile bărbăteşti au forma unor conuri mici,
iar cele femeieşti formează conuri mult mai mari.
Floarea la Magnoliophytina (Angiospermae) (piş. V I I - II) este variat
alcătuită, o floare completă fiind formată din: pedicelul floral terminat cu
receptaculul, învelişul floral numit periant, staminele a căror totalitate formează
androceul care reprezintă sexul bărbătesc şi carpelele a căror totalitate formează
Planşa V. I - Marginea limbului: 1 - întreagă; 2 - dinţată; 3 - serată; 4 - crenată; 5 - sinuată. II -
Marile incizii: 1 - penat-lobat; 2 - penat-fidat; 3 - penat-partit; 4 - penat-sectat; 5 - palmat-lobat; 6
-~palmat-fidat; 7 - palmat-partit; 8 - palmat-sectat.
45
gineceul - sexul femeiesc. L a baza florii, adică la baza pedicelului se află
bracteea, iar mai sus pe pedicel, sub sepale, la unele flori se află două
bracteole. ••-
Pedicelul floral (codiţa florii) este partea prin care floarea se insera pe
tulpină. Uneori pediceluj lipseşte, florile fiind în acest caz sesile.
Receptaculul (axul florii) reprezintă partea terminală a pedicelului, mai
dezvoltată, pe care se prind celelalte părţi ale florii, adică periantul, androceul şi
gineceul. E l variază ca formă, de la forma convexă (globuloasă) până la forma
concavă (cupă).
Periantul este, de obicei, reprezentat prin două învelişuri, unul extern,
format din frunzişoare verzi numite sepale, a căror totalitate formează caliciul şi
unul intern, format din frunzişoare colorate altfel decât verde, numite petale, a
căror totalitate formează corola. Uneori învelişul floral nu este diferenţiat în
sepale şi petale, respectiv în caliciu şi corolă, ci este uniform şi în acest caz se
numeşte perigon. Frunzişoarele care alcătuiesc perigonul, nu sunt nici sepale,
nici petale, ci tepale. Tepalele pot fi aşezate pe un singur rând sau pe două
rânduri (cercuri), fiind verzi şi în acest caz vorbim de perigon sepaloid, ca la
sfeclă (Beta), nuc (Juglans) sau colorate, când vorbim de perigon petaloid, ca
la lalea (Tulipa), crin (Lilium) etc.
Caliciul, după raportul dintre sepale, poate fi dialisepal, cu sepale libere şi
gamosepal, cu sepale unite, când poate avea forma de tub (tubulos), clopot
(campanulat), pâlnie(infundibuliform), urcior (urceolat) etc. Unirea sepalelor,
de cele mai multe ori este parţială şi părţile care rămân libere se numesc lacinii.
Calicului sau caliciul extern se întâlneşte rar, exemplu la Fragaria (frag).
Corola poate avea petalele libere, când se numeşte corolă dialipetală sau
unite - gamopetală. Corola gamopetală are diferite forme, ca şi caliciul. O
petală este formată dintr-o parte lăţită numită lamina, care se continuă cu o parte
îngustată numită unguiculă, prin care se prinde de receptacul. L a baza laminei
petalei sau tepalei, la unele flori există o formaţiune anexă, numită ligulă şi
totalitatea lor formează coronula sau paracorola, ca la narcise (Narcissus).
Perigonul, asemănător caliciului şi corolei, după raportul dintre tepale,
poate fi dialitepal, ca la lalea (Tulipa), crin (Lilium) şi gamotepal, ca la
zambile (Hyacinthus), lăcrămioare (Convallaria) etc. Există şi flori complet
lipsite de înveliş floral, ca la salcie (Salix) şi frasin (Fraxinus).

Planşa VI. I - Frunze compuse: 1 - imparipenat-compusă la nuc (Juglans regia); 2 - paripenat-

compusă la măzăriche (Vicia sativa); 3 - palmat-compusă Ia lupin (Lupinus albuş); II - Forme de
peţiol: 1 - cilindric; 2 - canaliculat; 3 - umflat; 4 - auriculat. III - Forme de teci: 1 - cilindrică şi
despicată; 2 - cilindrică şi întreagă; 3 - umflată. IV - Anexele frunzelor: 1 - urechiuşe (h) şi ligulă
(1); 2 stipele(st); 3 ohrec (o).

47
PLANŞA V I
Simetria învelişului floral determină şi simetria florii (piş. VII-III). Dacă
sepalele, petalele sau tepalele unei flori au aceeaşi formă, sunt egale ca mărime
şi uniform situate ca poziţie reciprocă, prin acea floare se pot duce nenumărate
planuri de simetrie. Astfel de flori au simetrie radiară (polisimetrie) şi se
numesc flori actinomorfe. Dacă printr-o floare se pot duce numai două planuri
de simetrie, de exemplu floarea de varză, această floare este bisimetrică. Prin
alte flori se poate duce un singur plan de simetrie, exemplu floarea de gura
leului care este monosimetrică sau zigomorfă. Există şi flori asimetrice.
Androceul este format din totalitatea staminelor şi reprezintă sexul
bărbătesc. O stamină (piş. VII-IV) este alcătuită dintr-un filament care poartă
terminal antera. O anteră este formată din două părţi simetrice (două jumătăţi)
unite între ele prin conectiv, care reprezintă partea terminală a filamentului
staminal. O jumătate de anteră - teca este formată din doi saci polenici, deci
antera are patru saci polenici. Anterele se deschid variat, cel mai adesea prin
crăpături longitudinale, mai rar crapă transversal sau se deschid prin pori
(deschidere poricidă), prin valve (valvicid) etc. şi eliberează polenul.
Filamentele staminale pot fi libere şi atunci vorbim de androceu dialistaminal
(dialistemon) sau unite şi atunci vorbim de androceul gamostaminal
(gamostemon). Uneori se unesc anterele, fenomenul fiind numit sinanterie.
Filamentele staminale, în cazul androceului dialistaminal, pot fi egale, sau
inegale, când androceul este didinam (cu patru stamine, din care două au
filamente mai scurte şi două mai lungi) şi tetradinam (cu şase stamine, din care
patru cu filamente mai lungi şi două mai scurte) (piş. V I I - V , 1,2). Androceul
gamostaminal poate fi monadelf, diadelf, triadelf etc. după cum filamentele sunt
unite în unul, două sau trei mănunchiuri (piş. V I I - V , 3,4,5).
Gineceul este format din totalitatea carpelelor şi reprezintă sexul feminin.
Deosebit de important este faptul că la angiosperme, carpela nu mai este plană,
în fonnă de solz, ca la gimnosperme, c i este închisă, are forma unui vas, astfel
că ovulele sunt închise. Intr-o floare se găsesc una sau mai multe cârpele.
Gineceul format din mai multe cârpele, după raportul dintre cârpele, poate fi
dialicarpelar (apocarp) cu cârpele libere şi gamocarpelar (sincarp), cu carpelele

Planşa VII. I - Floarea la Gymnospermae: 1 -floareabărbătească şi o stamină cu cei doi saci

polenici deschişi; 2 -floareafemeiască reprezentată prin carpelă (c), cu cele două ovule (ov) pe
partea internă (superioară) şi bracteea (b) pe partea externă (inferioară). II Floarea la
Angiospermae: p - pedicel; r -receptacul; s - sepale; pe - petale; per - periant; st - stamine; g -
gineceu. III - Simetria florii: 1 - radiară (actinomorfă); 2 - monosimetrică (zigomorfă). IV -
Alcătuirea staminei: f - filament; c - conectiv; a - anteră; sp -sac polenic; t - teca. V - Tipuri de
androceu: 1 - dialistaminal didinam; 2 - dialistaminal tetradinam; 3 - gamostaminal monadelf; 4 -
gamostaminal diadelf; 5 - gamostaminal triadelf.

48 49
PLANŞA VII

Planşa VIII. I - Alcătuirea gineceului (g) şi ovarul (o) în secţiune transversală: stg - stigmat; ca -
carpelă; lo - lojă ovariană; ov - ovule; pl - placentă. II - Poziţia ovarului: 1 - superior; 2 - inferior şi
liber faţă de receptacul; 3 - inferior şi concrescut cu receptaculul. III - Alcătuirea ovulului (1) şi
tipuri de ovule: 2 - ortotrop; 3 - anatrop; 4 - campilotrop; m - micropil; ch - chalază; h - hil; f -
funicul; ie - integument extern; ii - integument intern; n - nucelă; se - sac embrionar; a - antipode;
cs - celulă secundară; o - oosferă; s - sinergide; fc - fascicul conducător. IV - Placentaţia: 1 -
parietal-laminală; 2 - parietal-mediană; 3 - parietal-marginală; 4 - parietal-unghiulară (axilară); 5 -
C£iitrcil5.

51
unite (piş. VIII-I). D i n punct de vedere morfologic, gineceul este alcătuit din trei
Ovulul anatrop, cel mai des întâlnit, este un ovul răsturnat cu 180°, astfel că
părţi: ovarul - partea bazală mai umflată, stilul - porţiunea cilindrică ce continuă
micropilul, se află lângă hil, iar chalază în partea opusă. In urma întoarcerii cu
ovarul şi stigmatul - partea terminală a stilului.
180°, corpul ovulului concreşte cu funiculul şi rezultă un cordon reliefat, vizibil
Poziţia ovarului în floare se apreciază în raport cu locul de fixare a
la sămânţă şi numit rafă.
învelişului (învelişurilor) floral faţă de ovar sau gineceu. Dacă învelişul floral se
Ovulul campilotrop este curbat în formă de rinichi, astfel că micropilul, hilul
prinde pe receptacul la baza ovarului (gineceului) acesta este superior, în acest
şi chalază sunt apropiate, mai precis, micropilul şi chalază sunt de o parte şi alta
caz receptaculul fiind convex sau cel mult plan. Dacă receptaculul este concav
a hilul ui (exemplu la Leguminosae).
(în formă de cupă) ovarul (gineceul) este adăpostit în interiorul receptaculului,
Tipurile principale de placentaţie pot fi reduse la două:
fiind inferior faţă de învelişul floral fixat deasupra. Există şi o situaţie
placentaţia parietală, când ovulele sunt prinse pe placente de origine
intermediară - ovar semiinferior (piş. VIII-II).
carpelară (piş. VIII-IV, 1-4);
Ovarul prezintă în interior una sau mai multe cavităţi numite loji ovariene
placentaţia centrală, când ovulele sunt prinse pe placente de origine axială
sau loculi. Pe pereţii interiori ai carpelelor, în lojile ovariene se află localizate,
(receptaculară), pe o coloană centrală fără legătură cu pereţii carpelelor
în anumite puncte, placentele (ţesuturi placentare) pe care se află fixate ovulele
(piş. VIII-IV, 5).
(piş. VIII-1).
Placentaţia parietală prezintă patru variante:
Raportul dintre numărul de cârpele şi numărul de loji ovariene. In general,
parietal-laminală (totală) când ovulele sunt fixate pe toată faţa internă;
când ovarul este alcătuit dintr-o singură carpelă are o singură lojă. Când ovarul
parietal-marginală, ovulele se află de o parte şi alta a liniei de sutură;
este alcătuit din mai multe cârpele, pot fi două situaţii: o singură lojă, dacă
parietal-mediană, ovulele se află fixate în dreptul nervurilor mediane;
unirea dintre cârpele s-a făcut numai prin margini şi mai multe loji, în număr
parietal-unghiulară (axilară, axială, central-unghiulară), ovulele se află în
egal cu numărul carpelelor, când unirea s-a făcut şi prin pereţii laterali (piş.
unghiul intern al fiecărei cârpele, respectiv în partea internă a fiecărei loj i.
VIII-IV).
Stilul cea de a doua parte a gineceului care continuă ovarul, se prezintă
Ovulul şi placentaţia
variat, uneori chiar lipseşte (piş. IX-I).
Alcătuirea ovidului. U n ovul este alcătuit dintr-un funicul (picioruş) prin
Stigmatul este partea terminală a stilului, cu rol de a recepţiona polenul, în
care se prinde de ţesutul placentar şi poartă ovulul propriu-zis. Locul de fixare
care scop prezintă papile. Este mai dezvoltat decât stilul şi de multe ori prezintă
al ovulului de funicul se numeşte hil. Ovulul este acoperit la exterior de unul sau
lobi sau ramificaţii, numărul acestora indicând numărul de cârpele ce alcătuieşte
două integumente (unul extern şi altul intern), care lasă o mică deschidere
gineceul (piş. IX-I).
numită micropil. Integumentele acoperă un masiv de celule numit nucelă. în
Tipuri de flori după repartiţia sexelor
nucelă se află sacul embrionar format din şapte celule: oosfera (gametul
După prezenţa sau repartiţia sexelor în cadrul aceleiaşi flori deosebim
feminin) mărginită de două sinergide, orientate spre micropil, la polul opus se
următoarele categorii:
află trei antipode, iar la mijlocul sacului embrionar se află celula secundară,
1. flori hermafrodite (monocline) care au şi androceu şi gineceu;
care îndeplineşte rolul unui al doilea gamet. Prin funicul vine din carpelă un
2. flori unisexuate (dicline) au un singur sex şi sunt unisexuate bărbăteşti
fascicul conducător ce se ramifică la baza nucelei, locul de ramificare numindu-
care au numai androceu şi unisexuate femeieşti care au numai gineceu;
se chalază.
3. flori agame (asexuate) sunt flori sterile fără sexe
în interiorul ovarului se găsesc ovulele fixate pe placente. Poziţia
placentelor şi deci şi a ovulelor se numeşte placentaţie. Alcătuirea ovulelor este
Tipuri de plante după repartiţia sexelor (piş. IX-II)
variată şi tipul de ovul, ca şi tipul de placentaţie, sunt caractere importante, cu
1. Plante cu flori hermafrodite - toţi indivizii unei specii au numai flori
mare valoare în sistematică. Fără să detaliem descrierea ovulului (piş. VIII-III,
hermafrodite
1) vom preciza că diversitatea tipurilor de ovule se reduce la trei, după poziţia
reciprocă dintre micropil, h i l şi chalază (piş. VIII-III, 2,3,4). 2. Plante monoice au flori bărbăteşti şi femeieşti pe aceiaşi tulpină, exemplu
porumb.
Ovulul ortotrop (drept), are micropilul, hilul şi chalază situate pe o linie
dreaptă, verticală.

52
53

Planşa IX. I - Forme de stil (st) şi stigmat (stg): 1 - stil terminal; 2 - stil lipsă, stg. disciform;
3 - stile şi stg. foliacee, petaloide; 4 - stg. plumoase. II - Tipuri de plante după repartiţia sexelor: 1
- hermafrodite; 2 - monoice; 3 - dioice; 4-6 - poligam-monoice: 4 - ginandromonoice;
5 - ginomonoice; 6 - andromonoice; 7-9 - poligam-dioice: 7 - ginandrodioice; 8 - androdioice;
9 - ginodioice; ,
54
3. Plante dioice au flori bărbăteşti şi femeieşti pe tulpini separate, exemplu
cânepa.
4. Plante poligame au flori hermafrodite şi unisexuate pe aceiaşi tulpină sau
pe tulpini diferite ale aceleiaşi specii.
După cum sexele sunt separate pe acelaşi individ (tulpină), pe doi sau trei
indivizi, plantele poligame se împart în: poligam-monoice, poligam-dioice şi
poligam-trioice.
a. Plantele poligam-monoice au flori hermafrodite, plus unul sau ambele
sexe şi sunt de trei feluri:
- ginandromonoice (trimonoice - hermafrodite, femeieşti şi bărbăteşti);
- ginomonoice - hermafrodite plus femeieşti;
-andromonoice- hermafrodite plus bărbăteşti.
b. Plantele poligam-dioice au pe un individ flori hermafrodite şi pe un alt
individ unul sau ambele sexe şi ele sunt de trei feluri:
- ginandrodioice - hermafrodite plus femeieşti şi bărbăteşti;
- ginodioice - hermafrodite plus femeieşti;
-androdioice- hermafrodite plus bărbăteşti.
c - Plantele poligam-trioice au sexele separate pe trei indivizi, având flori
hermafrodite, bărbăteşti şi femeieşti sau alte combinaţii, pe un individ
putând să se afle două feluri de flori - bărbăteşti, femeieşti şi hermafrodite
plus femeieşti sau bărbăteşti, femeieşti şi hermafrodite plus bărbăteşti etc.
Inflorescenţele
Florile se dezvoltă câte una, solitar sau mai multe la un loc, formând o
inflorescenţă. Ca poziţie, atât florile solitare, cât şi inflorescenţele, se găsesc, fie
terminal, fie lateral (axilar).
Inflorescenţele reprezintă grupări variate de flori şi ramuri care poartă
florile. L a o inflorescenţă deosebim axul principal numit şi rahis, pe care se află
florile sau axul principal se ramifică, florile fiind situate pe axe de ordin
superior (secundare, terţiare etc).
Clasificarea inflorescenţelor se face ţinându-se cont de tipul de ramificare
(monopodial sau simpodial), de faptul dacă florile se află pe axul principal sau
pe axe secundare, de forma axului (alungit, scurt, subţire, gros) şi de lungimea
pedicelilor florali. V o m deosebi mai întâi două grupe mari de inflorescenţe:
/. Inflorescenţe monopodiale (racemoase, botritice, nedefinite, centri petale,
bazifugale), la care axul principal se termină cu un mugur vegetativ, ramificarea
este deci monopodială şi creşterea continuă este nedefinită, iar înflorirea se face,
fie centripet, fie bazifug.
II. Inflorescenţe simpodiale (cimoase, definite, centrifugale) la care axul
principal se termină cu o floare, ramificarea este deci simpodială, definită, axele
de ordin superior depăşesc prima floare, înflorirea făcându-se centrifug.
55
 PLANŞA X
L a aceste două grupe principale se poate adăuga o a treia grupă -
III.Inflorescenţele mixte (iacemo-cimoase).
Inflorescenţele raceinoase se împart în două subgrupe: simple şi compuse,
după cum florile sunt situate pe axul principal, sau pe axe de ordin superior.
I. Inflorescenţele racemoase
A . Simple au florile situate pe axul inflorescenţei (piş. X , 1-8).
1. Spicul are axul alungit şi subţire, iar florile sunt ± sesile, de exemplu la
pătlagină (Plantago).
2. Amentul (mâţişorul) este asemănător cu spicul, are însă flori unisexuate,
axul flexibil, de multe ori pendul şi căzător, exemplu nuc (Juglans),
salcie (Salix), plop (Populus) etc.
3. Spadicele se caracterizează prin axul îngroşat şi cărnos, cu flori sesile,
unisexuate, acoperite de o frunză modificată, în formă de cornet numită
spată, de exemplu la rodul pământului (Arum maculatum).
4. Racemul are axul alungit şi subţire, florile pedicelate, pedicelii'cam de
aceeaşi lungime, deci se termină la nivele diferite şi sunt, fie alterni, fie
opuşi, exemplu la coacăzul negru şi roşu (Ribes), salcâm (Robinia),
zambile (Hyacinthus), lăcrămioare (Convallaria) etc.
5. Corimbul este asemănător cu racemul, dar pedicelii florilor sunt inegali,
descresc de la bază spre vârf, astfel că florile ajung cam Ia aceeaşi
înălţime, de exemplu la păr (Pyrus communis).
6. Umbela are axul scurt şi subţire, pedicelii florilor au aceeaşi lungime şi
florile ajung la aceeaşi înălţime. Pedicelii pleacă din puncte apropiate,
ceea ce atrage după sine gruparea bracteelor la baza inflorescenţei sub
formă de involucru, exemplu la iederă (Hedera helix), cireş (Cerasus
avium), ghizdei (Lotus corniculatus).
7. Capitulul se caracterizează printr-un ax scurt şi îngroşat pe care se află
florile ± sesile; exemplu la trifoi (Trifolium), varga ciobanului
(Dipsacus) etc.
8. Antodiul (calatidiul) are axul scurt şi puternic îngroşat, disciform sau
globulos, florile sesile şi cu frunzişoare (hipsofile) pe faţa inferioară

Planşa X. I - Inflorescenţe racemoase simple: 1 - spic; 2 - ament; 3 - spadice; 4 - racem;

5 - corimb; 6 - umbelă; 7 - capitul (Trifolium repens); 8 - antodiu; inv - involucru; sp - spată; fl -
flori ligulate; fl t - flori tubuloase; II - Inflorescenţe racemoase compuse: 1 - spic compus cu
spiculeţ triflor; 2 - racem compus; 3 - panicul; 4 - corimb compus; 5 - umbelă compusă; inv -
involucru; invl - involucel; r - rahis; as - axă spiculeţ; a fl - axa florii; gi - gluma inferioară; gs -
gluma superioară; pi - palee inferioară; ps - palee superioară; a - androceu; g - gineceu; 1 - lodicule;
c - culm; p - prag; 1,2,3,4 - locul de inserţie alflorilor(7 şi 1 original).

56
 formând involucrul, exemplu la Compositae - floarea soarelui (Helianthus),
muşeţel (Matricaria) etc.
B. Compuse au florile situate pe ramificaţii ale axului inflorescenţei, astfel
că o ramificaţie secundară formează o inflorescenţă simplă, iar inflorescenţa
compusă este alcătuită din mai multe inflorescenţe simple. Cele mai frecvent
întâlnite vor fi prezentate în continuare.
1. Spicul compus (piş. X fig. II-1) întâlnit la grâu (Triticum), secară (Secole)
etc. prezintă un ax principal în continuarea paiului numit rahis (axul spicului).
La nodurile rahisului se află axe secundare ce poartă 1-n flori dispuse sesil. Un
ax secundar, împreună cu florile pe care le poartă alcătuieşte un spiculeţ. Axele
secundare reprezintă axele spiculeţelor. L a bază, spiculeţul este protejat de două
frunzişoare modificate numite glume, iar fiecare floare este îmbrăcată în doi
solzişori numiţi palee. Aşa dar, spicul compus este alcătuit din mai multe spice
simple care poartă numele de spiculeţe şi care sunt sesile, ca şi florile.
2. Racemul compus (piş. X , fig. II-2) la Cruciferae - ridiche (Raphanus),
varză (Brassica) etc.
3. Paniculul (piş. X , fig. II-3) se aseamănă întrucâtva cu racemul compus,
dar are formă piramidală şi ramificarea se repetă de multe ori, nu se opreşte la
ramurile de ordinul doi. Se întâlneşte la liliac (Syringa), lemn câinesc
(Ligustrum) etc.
4. Panicul cu spiculeţe (panicul spiculifer) se caracterizează prin aceea că
ultimile ramificaţii poartă spiculeţe pedunculate şi nu flori. Exemplu la ovăz
(Avena), finită (Poa) etc
5. Panicul spiciform întâlnit la timoftică (Phleum), mohor (Selaria) etc. are
spiculeţele scurt pedunculate asemănându-se cu spicul compus.
6. Corimbul compus (piş. X , fig. II-4) exemplu la păducel (Crataegus),
scoruş (Sorbus) etc.
7. Umbela cotypusâ (piş. X , fig. II-5) se întâlneşte la Umbelliferae -
morcov (Daucus), cucută (Conium) etc. şi este alcătuită din umbele simple
numite umbelule ce au la bază involucel , la baza umbelei compuse fiind
involucrul.
8. Spadice cu spiculeţe (spadix spiculifer) este inflorescenţa femeiască de la
porumb, învelită în hipsofile numite pănuşe şi unde axul inflorescenţei poartă
spiculeţe femeieşti, biflore.
9. Umbela cu spice este inflorescenţa de la pirul gros (Cynodon) numită şi
spic digitat.
10. Racem cu umbele se întâlneşte la iederă (Hedera helix).
11. Corimb cu antodii - la coada şoricelului (Achillea).
58
II. Inflorescenţele cimoase
Şi acest grup poate fi împărţit în inflorescenţe cimoase simple şi compuse,
dar întrucât la puţine dintre ele există corespondent între simplu şi compus,
renunţăm la această împărţire.
1. Monohaziul (cima unipară) are axul principal terminat cu o floare, de sub
care pleacă o singură ramificaţie laterală, ce se va termina tot cu o floare şi aşa
mai departe, ramificaţia continuă unilateral. Monohaziul se prezintă sub patru
variante.
a - Drepaniul (cima seceră) - ramificarea se face în acelaşi plan şi aceeaşi
direcţie, de exemplu la gladiole (Gladiolus), rugină (Juncus bufonius)
(piş. X I , fig. 1).
b - Ripidiul (cima evantai) - ramificarea se face în acelaşi plan, dar
alternativ în direcţii opuse, de exemplu la stânjenel (Iris) (piş. X I , fig. 2)
c - Bostrixul (cima elicoidală) - ramificarea se face în planuri diferite,
după o linie elicoidală, de exemplu la crinul galben (Hemerocallis)
(piş. X I , fig. 3).
d - Cincinal (cima scorpioidă) - ramificarea se face în planuri diferite care
duc într-o singură direcţie, la început inflorescenţa fiind răsucită
(piş. X I , fig. 4). Cincinul rareori este simplu, exemplu la măsălariţă
(Hyoscyamus niger), de obicei este dublu, ca la nu-mă-uita (Myosotis),
tătăneasă (Symphytum) etc.
2. Dihaziul (cima bipară) are axul principal terminat cu o floare, de sub care
pleacă două ramuri opuse, care se termină cu câte o floare. Acesta este dihaziul
triflor, întâlnit rar, exemplu la castanul comestibil (Castanea sativa)
inflorescenţa femeiască; mai frecvent, ramificarea continuă, rezultând dihaziul
multiflor întâlnit la guşa porumbelului (Silene vulgaris), voalul miresei
(Gypsophila muralis) etc. (piş. X I , fig. 5). O variantă a dihaziului cu ramurile
foarte scurte este glomerulul de la sfeclă (Beta).
3. Pleiohaziul. De sub floarea terminală pleacă trei sau mai multe axe
secundare, exemplu la aglică (Filipendula vulgaris) (piş. X I , fig. 6).
III. Inflorescenţele mixte (racemo-cimoase)
Acestea reprezintă diferite combinaţii între o inflorescenţă racemoasă şi una
cimoasă. Iată câteva exemple.
1. Ament cu dihazii se întâlneşte la mesteacăn (Betula), carpen
(Carpinus).
2. Racem cu dihazii la Silene otites.
3. Panicul cu dihazii la Galium uliginosum.
4. Umbelă cu cime elicoidale la Allium.
5. Cimă cu antodii la Hieracium aurantiacum.
59
 Sămânţa
în urma polenizării, adică a ajungerii grăunciorului de polen pe stigmat,
acesta germinează, formează un tub polenic care va conduce gârneţii bărbăteşti
Ia ovul, respectiv la sacul embrionar (piş. XII, fig. I). Urmează fecundarea. U n
gamet bărbătesc fecundează oosfera, ia naştere zigotul principal (sexuat), care
va forma apoi embrionul, partea cea mai importantă a seminţei; al doilea gamet
bărbătesc fecundează celula secundară a sacului embrionar, rezultă zigotul
secundar (vegetativ) care va forma endospermul (albumenul), o altă parte
componentă a seminţei. Aceasta este dubla fecundaţie ce caracterizează
angiospermele. L a gimnosperme fecundaţia este simplă, se formează numai
zigotul principal.
Din integumentele ovulului se va forma o altă parte componentă a seminţei
şi anume tegumentul seminal, iată deci că din ovul, în urma fecundaţiei, ia
naştere sămânţa.
1. Tegumentul seminal acoperă sămânţa şi prezintă diferite formaţiuni anexe
(piş. XII, fig. II, 1-4) care servesc în sistematică pentru recunoaşterea speciilor.
Hilul este cicatricea (urma) care rămâne pe sămânţă în urma desprinderii de
funicul.
Micropilul (cicatricea micropilului) se observă la unele seminţe, fie ca o
mică adâncitură, fie ca o uşoară ridicătură. Este urma fostului micropil. Rafa se
prezintă ca o dungă longitudinală situată între hil şi chalază. Provine din
concreşterea funiculului cu ovulul, în timpul transformării acestuia în sămânţă.
Se găseşte la seminţele ce provin din ovule anatrope, de exemplu la ricin
(Ricinus) L a aceleaşi seminţe se observă şi chalază la capătul rafei, opus
hilului, sub forma unei proeminenţe circulare sau a unei linii proeminente,
ramificate. L a unele seminţe de leguminoase, ce provin din ovule campilotrope,
lângă hil, opus micropilului, se găsesc două excrescenţe alipite ce formează
strofwlul (tuberculi gemeni).
Arilul este o anexă cărnoasă care se dezvoltă începând din jurul hilului
şi acoperă total sau parţial sămânţa, exemplu la Nuphar.
Ariloidul este asemănător arilului, dar începe să se dezvolte din jurul
micropilului, exemplu la seminţele de salbă moale (Euonymus europaea).
Caruncula este o excrescenţă cărnoasă ce se dezvoltă la unele seminţe
în jurul micropilului pe care îl acoperă, exemplu la ricin (Ricinus). Caruncula
bogată în ulei este numită elaiosom, exemplu la Viola.
2. Embrionul este alcătuit din patru părţi: radiculă (rădăciniţă), axă hipocotilă
(tigelă, tulpiniţă), cotiledoane (2-15 la gimnosperme, 2 la dicotiledonate şi 1 la
monocotiledonate) şi plumula (gemula, muguraşul). L a unele seminţe,
Planşa XI. - Inflorescenţe cimoase: 1 - drepaniu (în profil şi din faţă); 2 - ripidiu; 3 - bostrixul în embrionul este voluminos, îndeosebi cotiledoanele în care sunt depozitate
proiecţieM_- cincimii la tătăneasă (Symphytum officinale) şi în proiecţie- 5 - dihaziir
6 - pleiohaziu.

60 61

substanţele de rezervă, endospermul în acest caz lipsind. Astfel de seminţe sunt
formate numai din două părţi: tegument seminal şi embrion şi se numesc
exalbuminate (piş. XIII, fig. 1,2). Celelalte seminţe care au şi endosperm
(albumen) se numesc albuminate (piş. XIII, fig. 1,1).
Planşa XII. I - O floare completă secţionată longitudinal în momentul fecundaţiei : ped - pedicel; r
- receptacul; s - sepale; p - petale; st - stamină; f st -filamentstaminal; a - anteră; gr p - grăuncior
polen; o - ovar; lo - lojă ovariană; ov - ovul; stig - stigmat; tp - tub polenic; se - sac embrionar . II -
Formaţiuni anexe ale tegumentului seminal : 1 - sămânţa de fasole (Phaseolus vulgaris); 2 -
sămânţa de ricin (Ricinus communis); 3 - sămânţa de tisă (Taxus baccata); 4 - sămânţa de salbă
moale (Euonymus europaea); h - hil; m - micropil; r - radiculă; ra - rafa; ch - chalază; st - strofiol;
s - sămânţa; c - caruncula; a - arii; ad - ariloid .
62
3. Endospermul (albumenul) conţine amidon, grăsimi, substanţe proteice etc;
la unele seminţe, substanţele de rezervă se depun şi în nucelă, rezultând ţesutul
nutritiv numit perisperm.
II
Planşa XIII. I - Tipuri de seminţe: 1 - albuminate de ricin (Ricinus communis) în secţiune
longitud.; 2 - exalbuminate de fasole (Phaseolus vulgaris) desfăcută longitud.; ts - tegument
seminal; r - radicula; h - hipocotil; p - plumula; cot - cotiledoane; embr - embrion; e - endosperm; c
- caruncula; II - Germinaţia epigee (1) şi hipogee (2); r - rădăcina; h - hipocotil; c - cotiledoane; e -
epicotil; pt - protofile; mt - mugur terminal:
63
în timpul germinaţiei, primul organ care iese din sămânţă este radicula, apoi
apare axa hipocotilă, care la unele plante se alungeşte mult şi scoate
cotiledoanele la suprafaţa solului; alteori axa hipocotilă creşte puţin şi
cotiledoanele rămân în pământ (piş. XIII, fig. II-1,2). Primul tip de germinaţie
se numeşte epigee (şi cotiledoanele se numesc epigee), al doilea tip hipogee (şi
cotiledoane hipogee).

Fructul
Este ultimul organ care a apărut în filogeneză şi caracterizează angiosper-
mele. Se formează din peretele ovarului în urma fecundaţiei. De multe ori însă,
la formarea fructului participă şi alte părţi ale florii, de exemplu receptaculul la
plante cu ovar inferior şi aderent, sau învelişul floral. înţelegem fructul în acest
sens larg, adică ceea ce rezultă din ovar, plus şi alte părţi ale florii care concresc
cu ovarul, formând o unitate. N u vom denumi aceste fructe "false" fiindcă
natura nu este falsă. Fructul închide seminţele pe care la apără. Peretele fructului
se numeşte pericarp şi este diferenţiat în trei părţi: epicarpul, partea externă,
subţire, uneori acoperit cu ceară, exemplu la prun, viţă de vie; mezocarpul -
partea cea mai dezvoltată ca volum şi endocarpul - partea internă, subţire în
majoritatea cazurilor, rareori mai dezvoltat, exemplu la prun, cireş, unde se
cheamă în vorbirea curentă sâmbure. întrucât fructul este mult folosit în
caracterizarea plantelor, vom prezenta principalele tipuri de fructe. N u vom
intra în detalii referitoare la clasificare, ci vom prezenta numai acele noţiuni pe
care le folosim în lucrare. V a trebui mai întâi să arătăm că fructul rezultă, fie
dintr-o floare la care gineceul este dialicarpelar sau gamocarpelar, indiferent
dacă alături de ovar mai participă sau nu şi alte părţi ale florii, fie din întreaga
inflorescenţă. M a i departe, în clasificarea fructelor vom folosi criteriul consistenţei
pericarpului, uscat sau cărnos şi dacă se deschide sau nu, şi vom avea:
I. Fructe care se formează dintr-o floare
A . Fructe simple ce rezultă din gineceul (ovarul) format din una sau mai multe
cârpele unite sau mai multe cârpele libere care concresc cu receptaculul. Dintr-o
floare rezultă un singur fruct.
B . Fructe multiple rezultă din gineceul dialicarpelar, deci cu mai multe cârpele
libere şi din fiecare carpelă (ovar) rezultă un fruct.
C . Fructe mericarpice (dialicarpoide) iau naştere din gineceul gamocarpelar,
dar la maturitate se desfac în fructe parţiale numite mericarpii.

Planşa XIV. - Fructe simple, uscate, dehiscente: 1 - folicula (Consolida); 2 - leguma (Pisum);
3 - silicva (Sinapis); 4 - silicula (a - latiseptă la Camelina, b angustiseptă la Capsella);
5 - capsula (a - loculicidâ; b - septicidă; c - septifragă; d - operculală; e - poricidă; f - denticulată);
inm—linia nervurii mediane; Isv - linia suturii ventrale; s - seminţe; sp - septum.

64
II. Fructe care se formează din inflorescenţă = fructe compuse
A. Fructele simple sunt cele mai frecvent întâlnite şi în funcţie de consistenţa
pericarpului se împart în uscate şi cărnoase, grupe care se împart la rândul lor
în dehiscente şi indehiscente, după cum se deschid sau nu.
Fructe uscate dehiscente:
1. Folicula provine dintr-un ovar monocarpelar şi monolocular şi se deschide
pe o singură linie, linia de sutură ventrală, exemplu la nemţişor (Consolida)
(piş. XIV, fig. 1).
2. Leguma (păstaia) rezultă dintr-un ovar monocarpelar şi monolocular şi se
deschide pe două linii, linia suturii ventrale şi linia nervurii mediane dorsale,
exemplu la leguminoase - mazăre (Pisum), fasole (Phaseolus) etc. (piş. XIV,
fig. 2). Există şi păstăi indehiscente, sau păstăi gâtuite între seminţe care la
maturitate se fragmentează şi se numesc lomente.

Planşa XV. Fructe simple, uscate, indehiscente: 1 - achenă; 2 - samară (Fraxinus, Betula, Vlmus); PLANŞA XVI. Fructe simple, cărnoase: 1 - baca (Lycopersicon); 2 - hesperida (Citrus);
3 - cariopsă; 4 - păstaie indehiscentă (Onobrychis); 5 - lomentă (Ornithopus); 6 - silicvă 3 - poama (Malus); 4 - drupa (Prunus); 5 - drupa parţial dehiscentă (Amygdalus communis);
indehiscentă (Raphanus sativus); 7 - siliculă indehiscentă (Cardaria draba); p - papus; r - rostru; ep - epicarp; m - mezocarp; end - endocarp; ţpl - ţesut placentar; ps - pungi secretoare;
(7 - original). s - seminţe; fv - fascicule vasculare; (5 - original).

66
67
3. Silicva provine dintr-un ovar bilocular şi se deschide în două valve, pe patru
linii longitudinale, de jos în sus, câte două de fiecare parte a peretelui
despărţitor. Lungimea depăşeşte lăţimea mai mult de trei ori, exemplu la varză
(Brassica), muştar (Sinapis) etc. (piş. X I V , fig. 3).
3. Silicula este asemănătoare silicvei, dar lungimea şi lăţimea sunt ± egale, sau
lungimea depăşeşte lăţimea cel mult de trei ori. Silicula poate fi latiseptă,
când fructul este comprimat dorsiventral şi peretele este de lăţimea fructului
şi angustiseptă, când fructul este comprimat lateral şi peretele este mult mai
îngust; de exemplu la traista ciobanului (Capsella), lubiţ (Camelina),
(piş. X I V , fig. 4). C a excepţii, există silicve şi silicule indehiscente.
4. Capsula ia naştere dintr-un ovar cu 2-n cârpele unite. Poate fi monoloculară,
biloculară sau pluriloculară. Este fructul cel mai răspândit şi prezintă mai
multe tipuri, în funcţie de modul de deschidere (piş. X I V , fig. 5).
Capsule valvicide se deschid prin crăpături longitudinale, de la vârf spre bază.
Ele sunt de trei feluri:
- loculicide - crăpăturile se produc în dreptul nervurilor mediane;
- septicide - crapă în dreptul liniilor de unire;
- septifrage - crapă în dreptul liniilor de sutură, dar pereţii se rup, valvele
separându-se de partea centrală (ţesutul placentar plus pereţii despărţitori) de
care sunt prinse seminţele.
Capsule denticulate se deschid numai la vârf, prin dinţi.
Capsule operculate se deschid transversal, separând un căpăcel (opercul).
Capsule poricide se deschid prin pori situaţi apical, subapical, lateral sau bazai.
Capsule cu deschidere neregulată, exemplu la Cuscuta.
Fructe uscate indehiscente:
Aceste fructe nu se deschid la maturitate şi conţin, în cele mai multe cazuri,
o singură sămânţă.
1
1. Achena provine dintr-un gineceu superior sau inferior, este uniloculară şi
monospermă, sămânţa fiind liberă, neconcrescută cu pericarpul sau numai
puţin aderentă. Este foarte răspândită. Exemplu la Compositae,
Polygonaceae, Fagaceae, (piş. X V , fig. 1).
2. Samara este o achenă aripată. Pericarpul creşte sub formă de aripă în jurul
seminţei la ulm (Vlmus), unilateral la frasin (Fraxinus) sau bilateral la
mesteacăn (Betula) (piş. X V , fig. 2).
' înţelegem achena în sens mai larg, inclusiv nuca şi nucula, pentru că mărimea fructului şi graadul
de lignificare al pericarpului sunt criterii nesatisfăcătoare pentru a distinge trei tipuri de fructe,
între care găsim numeroase foime de trecere
68
3. Cariopsa este fructul propriu gramineelor şi se caracterizează prin aceea că
pericarpul este concrescut cu sămânţa (piş. X V , fig. 3). Cariopsa poate fi
golaşă la grâu (Triticum), secară (Secole), porumb (Zea), sau îmbrăcată la
orz (Hordeum), orez (Oryza).
4. Păstaia indehiscentă (piş. X V , fig. 4) are o sămânţă la trifoi (Trifolium),
sulfină (Melilotus), sparcetă (Onobrychis), 2-3 seminţe la alune de pământ
(Arachys hypogaea) sau mai multe seminţe la glădiţă (Gleditsia
triacanthos).
5. Lomenta (piş. X V , fig. 5) este un fruct puternic gâtuit între seminţe care la
maturitate se fragmentează în articule, fiecare articul având câte o sămânţă
exemplu la coronişte (Coronilla varia), seradelă (Ornithopus sativus).
6. Silicva indehiscentă se întâlneşte la ridiche (Raphanus sativus) (piş. X V ,
fig. 6).
7. Silicula indehiscentă (piş. X V , fig. 7) se întâlneşte la urda vacii (Cardaria
draba) etc.
Fructe cărnoase
Aceste fructe au pericarpul cărnos şi marea lor majoritate nu se deschide
(piş. V I , fig. 1-5).
1. Baca are pericarpul în întregime cărnos şi diferenţiat într-o parte externă
sub forma unei pieliţe subţiri ce reprezintă epicarpul plus hipocarpul t apoi
pulpa cărnoasă, suculentă ce reprezintă mezocarpul şi redus la un singur rând de
celule urmează endocarpul. Uneori ţesutul placentar este foarte dezvoltat, de
exemplu la tomate (Lycopersicon)
2. Peponida (melonida) este asemănătoare bacei, dar partea externă se
lignifică la maturitate, ca la dovleac (Cucurbita), castravete (Cucumis) etc.
3. Hesperida este fructul de la citrice (Citrus) cu pericarpul diferenţiat
astfel: epicarpul pielos, cu pungi secretoare, mezocarpul spongios (buretos) şi
endocarpul membranos, cu peri suculenţi, reprezintă partea comestibilă.
4. Poama este fructul de la măr (Malus), păr (Pyrus) şi provine în cea mai
mare parte din receptacul, care concreşte cu carpelele. Din carpelă este distinct
endocarpul cartilaginos, care închide seminţele.
5. Drupa are endocarpul puternic sclerificat, în vorbirea curentă se numeşte
sâmbure, exemplu la prun (Prunus), cireş (Cerasus avium) etc.
6. Drupa parţial dehiscentâ se întâlneşte la migdal (Amygdalus
communis) şi nuc (Juglans regia), are epicarpul şi mezocarpul uscat la
maturitate şi crapă, iar endocarpul sclerificat închide sămânţa.
U n fruct cărnos dehiscent este baca de la plesnitoare (Ecballium elaterium),
care la maturitate aruncă seminţele în afară, prin orificiul rezultat în urma
desprinderii fructului de pedicel
69
 Fructe multiple, uscate, indehiscente.
B . Fructele multiple (piş. X V I I , fig. 1-4) se clasifică la fel ca şi fructele 1. Poliachena (polinucula), exemplu la piciorul cocoşului (Ranunculus),
simple, după consistenţa pericarpului, în uscate şi cărnoase şi mai departe în trandafir (Rosa).
dehiscente şi indehiscente. 2. Polisamara (Liriodendron).
Fructe multiple, uscate, dehiscente. Fructe multiple, cărnoase.
1. Polifolicula se întâlneşte la taulă (Spiraea), bujor (Paeonia), căldăruşe 1. Polidrupa întâlnită la mur şi zmeur (Rubus) este o reunire de drupe mici
(Aquilegia) etc. numite drupeole.
Difolicolâ (Periploca).

Planşa XVII. Fructe multiple 1 - polifolicula (Helleborus); 2 - poliachena (Ranunculus); 3

polidrupa (Rubus); 4 - bidrupa (Persica vulgaris); r - receptacul; d - drupeolă; ep - epicarp; m
mezocarp; end - endocarp; t - tegument; s - sămânţă; p - pedicel; Îs - linie de sutură (4 - original).
PLANŞA XVIII. I - Fructe mericarpice: 1 - dicariopsa (Foeniculum); 2 - disamara (Acer);
3 - tetrachena (Lithospermum); c - carpofor; m - mericarp; sp - stilopodiu; st - stil. II - Fructe
compuse: 1 - soroza (Morus); 2 - glomerul (Beta); 3 - sicona (Ficus carica).

70 71
 2. Polibaca (Phytolacca esculenta, Hydrastis)
3. Didrupa se întâlneşte la unele soiuri de piersic (Persica vulgaris), la care
gineceul este format din două cârpele libere.
C. Fructele mericarpice (dialicarpoide).
Sunt fructe uscate (piş. X V I I I , fig. I) ce se desfac în mericarpii monosperme.
1. Dicariopsa, la Umbelliferae şi unele Rubiaceae.
2. Disamara la genul Acer.
3. Tetrachena (tetranucula) la Boraginaceae şi Labiatae.
II. Fructele compuse.
Iau naştere dintr-o inflorescenţă (piş. X V I I I , fig. II). Deşi au loc modificări
puternice, concreşterea florilor între ele şi cu axele inflorescenţei, modificarea
învelişurilor florale şi ale axelor inflorescenţei, se poate totuşi vedea fructul
rezultat dintr-o floare. C a exemple de fructe compuse menţionăm:
1. Soroza este fructul de la dud (Morus), provenit din inflorescenţa
femeiască spiciformă, unde învelişurile florale devin cărnoase, fructele propriu-
zise fiind achene.
2. Glomerulul este fructul de la sfeclă (Beta vulgaris) unde învelişurile
florale se lignifică, concresc, devin persistente şi închid fructele propriu-zise
care sunt achene.
3. Sicona se întâlneşte la smochin (Ficus carica), unde întreaga
inflorescenţă a devenit cărnoasă închizând în interior fructele propriu-zise care
sunt achene.
72
C U M SE D E T E R M I N Ă O P L A N T Ă
în determinarea plantelor, totdeauna se pleacă de la general la particular,
adică de la unitatea sistematică (taxonul) cea mai mare, cea mai cuprinzătoare,
de la încrengătură (Phylum) şi apoi se trece la unităţi inferioare, adică la clase,
ordine, familii, genuri şi specii. L a speciile polimorfe, cultivate sau spontane, se
vor determina şi unităţile sistematice infraspecifice. Reamintim că în această
lucrare sunt cuprinse numai plantele superioare, deci prezentul determinator
poate fi folosit numai pentru determinarea plantelor superioare: ferigile,
gimnospermele şi angiospermele. Pentru plantele inferioare (muşchi, licheni
etc.) trebuie să se apeleze la alte lucrări.
Cum stabilim în care din cele trei grupe se încadrează o plantă superioară pe
care nu o cunoaştem şi vrem să o determinăm şi cum mergem mai departe la
unităţi inferioare până ajungem la identificarea speciei? Acest lucru se face
folosind cheile dihotomice de determinare care ne conduc fără greş, treptat, de
la încrengătură la specie.
Ce sunt cheile dihotomice ş i cum se folosesc
1
Cheile dihotomice reprezintă descrieri succinte ale unităţilor sistematice. Se
prezintă aşadar, caracterele principale, uşor vizibile ale acestor taxoni, sub
formă de articole numerotate, fiecare articol având două părţi. Primul articol va
fi notat cu l a şi l b , al doilea cu 2a şi 2b etc. aceste numere fiind plasate în
stânga paginii. E l e se numesc numere caracteristice fiindcă în dreapta lor se
prezintă caracterele taxonilor. Important de subliniat este faptul că la cele două
părţi ale aceluiaşi articol, caracterele prezentate se exclud reciproc, sunt
antitetice. Ceea ce se afirmă la l a este negat la l b . De exemplu l a - Plante cu
flori, l b - Plante fără flori sau l a - Plante cu sămânţă golaşă, l b - Plante cu
sămânţă închisă în fruct etc. caracterele plantei pe care o determinăm se
Ca excepţie, j n folusit^Lcheia irihotomică, adică un anumit articol are,4îe lângă a,Jj şi de
exemplu articolul 1 are la, lb, lc.
73
încadrează, corespund în mod obligatoriu, fie la l a , fie la lb. în dreapta paginii, l a Plante cu flori golaşe sau flori cu perigon 2
la sfârşitul fiecărei părţi a articolului, găsim un nume care reprezintă taxonul în l b Plante cu flori care au înveliş floral evident diferenţiat în caliciu şi corolă 83
care se încadrează planta, sau găsim un număr numit număr indicator, care ne Examinând floarea de piciorul cocoşului constatăm că are înveliş floral
trimite la un alt articol unde trebuie continuată determinarea. A i c i se citesc format din sepale şi petale, deci se încadrează la lb, care ne trimite la 83.
iarăşi cu atenţie caracterele de la a şi b, se compară cu cele ale plantei pe care o 83a Corola dialipetală 84
determinăm şi vedem dacă se potriveşte a sau b şi ce este în dreapta paginii. Se 83b Corola gamopetală 202
merge deci pe drumul indicat de cheia dihotomică, folosind principiul eliminării L a floarea de piciorul cocoşului petalele fiind libere, continuăm
caracterelor necores-punzătoare, plecând de la încrengătură la taxoni mai mici determinarea la 84.
la clasă, familie, gen şi specie. Deducem că există chei dihotomice separate 84a Ovar superior 85
pentru determinarea tuturor taxonilor. Se determină întâi încrengătura, apoi în 84b Ovar inferior 182
cadrul încrengăturii se determină clasa, în cadrul clasei se determină familia, în Se examinează cu atenţie floarea şi se constată că gineceul este superior,
cadrul familiei se determină genul şi apoi, în cadrul fiecărui gen, există cheia fiindcă staminele, petalele şi sepalele se prind pe receptacul dedesubtul
dihotomică pentru determinarea speciilor. Exactitatea determinării se verifică carpelelor şi se continuă determinarea la 85.
apelând la figură. Pentru înţelegere deplină vom recurge la puterea exemplului. 85a Ovar 1 86
V o m lua o plantă binecunoscută, dar pe care presupunem că nu o cunoaştem şi 85b Ovare numeroase 174
nu ştim ce nume ştiinţific are şi din ce familie face parte. Să apelăm la o specie L a floarea de piciorul cocoşului fiind cârpele numeroase şi libere una faţă
de Ranunculus - Piciorul cocoşului. Avem grijă mai întâi, să recoltăm o plantă
de alta, determinarea se continuă la 174.
completă, cu rădăcini, în momentul înfloririi şi fructificării. Plecăm de la cheia
174a Plante acvatice cu frunze peltate Nelumbonaceae
dihotomică pentru determinarea încrengăturilor şi citim primul articol cu l a şi
174b Plante cu alte caractere, frunzele nu sunt peltate 175
lb.
Frunzele de la planta noastră nu sunt peltate şi se continuă determinarea la
175
l a Plante fără flori şi fără seminţe încreng. Pteridophyta 175a Plante lemnoase; flori mari, peste 5 cm Magnoliaceaee
l b Plante cu flori şi seminţe încreng Spermatophyta.. 2 175b Plante cu alte caractere 176
Planta noastră având flori şi seminţe se încadrează la lb, care ne trimite la 2, Planta se încadrează la 175b şi determinarea se continuă la 176
unde se continuă determinarea. 176a Arbori cu frunze palmate Platanaceae
2a Carpelă este ± plană, solzoasă, şi poartă ovule descoperite. Florile sunt 176b Plante cu alte caractere 177
lipsite de înveliş floral Subîncreng. Pinophytina (Gymnospermae) Se continuă determinarea la 177
2b Carpelă (carpelele) este (sunt închise) în formă de vas, formând ovarul care 177a Arbori cu frunze imparipenat compuse Simaroubaceae
adăposteşte ovulele. Florile prezintă înveliş floral 177b Plante cu alte caractere 178
Subîncreng. Magnoliophytina (Angiospermae) Planta se încadrează la 177b, se continuă deci determinarea la 178
Piciorul cocoşului are cârpele închise şi floarea cu învelişuri florale, deci se 178a Gineceu bicarpelar Saxifragaceae
încadrează la 2b în Magnoliophytina unde se continuă determinarea, 178b Gineceu multicarpelar 179
l a Embrionul şi plantula cu 2 cotiledoane. Limbul cu nervaţiunea penată sau Gineceul la floarea de piciorul cocoşului fiind multicarpelar se continuă
palmată. Flori pe tipul 5 C l s . Magnoliopsida (Dicotyledonatae) determinarea la 179
l b Embrionul şi plantula cu 1 singur cotiledon. Limbul cu nervaţiunea 179a Plante cu frunze simple, suculente Crassulaceae
paralelă. Flori pe tipul 3 Cls. Liliopsida (Monocotyledonatae) 179b Frunzele nu sunt groase, suculente 180
Examinând planta de piciorul cocoşului, constatăm că nervaţiunea este Planta noastră se încadrează la 179b şi se continuă determinarea la 180
ramificată şi florile sunt pe tipul 5, deci se încadrează în Cls. 180a Frunze cu stipele Rosaceae
Magnoliopsida, unde se continuă determinarea. 180b Frunze fără stipele 181

74 75
 Frunzele la piciorul cocoşului nu au stipele determină specia procedând în acelaşi mod. Considerând că procedeul
181a Plante perene. Flori solitare, mari, peste 6 cm Paeoniaceae determinării s-a însuşit ne oprim la gen, lăsând satisfacţia determinării
181b Flori mai mici. Cârpele numeroase. Fructe poliachene Ranunculaceae speciei celor care iubesc plantele şi vor să le cunoască.
Caracterele plantei noastre corespund perfect cu cele afirmate la 181b, deci
piciorul cocoşului aparţine familiei Ranunculaceae unde se continuă
determinarea
l a Flori zigomorfe 2
l b Flori actinomorfe 4
Floarea fiind actinomorfă determinarea se continuă la 4
4a Frunze opuse Clematis CHEIA DIHOTOMICĂ PENTRU
4b Frunze alterne 5 DETERMINAREA ÎNCRENGĂTURILOR
L a planta noastră frunzele sunt alterne şi determinarea se continuă la 5
5a Flori pintenate 6 la Plante fără flori şi fără seminţe. înmulţirea se face prin spori şi vegetativ
5b Flori nepintenate 7 î n c r e n g . Pteridophyta
Floarea la piciorul cocoşului este nepintenată şi se merge la 7 l b Plante cu flori şi seminţe. înmulţirea se face prin seminţe şi vegetativ
7a Cârpele 1 Actaea î n c r e n g . Spermatophyta 2
7b Cârpele 2 sau mai multe 8 2a Carpelă este ± plană, solzoasă şi poartă ovule descoperite, iar mai târziu,
Gineceul fiind multicarpelar se continuă la 8. după fecundare, seminţe golaşe Fructul lipseşte. Polenul germinează pe
8a Fructe folicule unite Nigella ovul, stigmatul lipseşte. Florile sunt lipsite de înveliş floral. Plante
8b Cârpele şi fructe libere, achene 9 lemnoase
Planta se încadrează la 8b şi se continuă la 9 S u b î n c r e n g . Pinophytina (Gymnospermae)
9a Flori mici, verzui Cimicifuga 2b Carpelă (carpelele) este închisă (sunt închise) în formă de vas, formând
9b Plante cu alte caractere 10 ovarul care adăposteşte ovulele. M a i târziu, după fecundare, ovulele devin
Corespunde 9b şi determinarea se continuă la 10a seminţe şi sunt închise în fruct care rezultă din ovar. Polenul germinează pe
10a înveliş floral nediferenţiat 11 stigmat. Florile prezintă, în general, înveliş floral. Plante erbacee şi
10b înveliş floral diferenţiat în caliciu şi corolă 19 lemnoase S u b î n c r e n g . Magnoliophytina (Angiospermae)
Corespunde 10b şi se continuă determinarea la 19
19a Petale cu ţesut nectarifer la bază, acoperit de solz 20
19b Petale fără ţesut nectarifer 22
Se smulge cu grijă o petală, se examinează cu lupa şi se observă la bază, pe
faţa superioară un solzişor care acoperă ţesutul nectarifer, corespunde deci
19a care ne trimite la 20
20a Plante mici, până la 10 cm, cu tulpina scap Ceratocephalus
20b Plante mai mari, cu alte caractere 21
Planta se încadrează la 20b şi se continuă determinarea la 21
21a Plantă alpină, perenă. Petale albe Callianthemum
21b Plante cu alte caractere. Petale galbene Ranunculus
Planta noastră aparţine genului Ranunculus care este descris la numărul 21,
în cadrul familiei Ranunculaceae. Se merge la genul Ranunculus şi se

76
11
 LYCOPODIACEAE

CLS. POLYPODIOPSIDA (FILICOPSIDA)

C H E I A DIHOTOMICĂ PENTRU D E T E R M I N A R E A FAMILIILOR,
la Sporangii sunt grupaţi pe marginea sau pe faţa inf. a frz., mai rar sunt
grupaţi terminal, spiciform sau paniculiform; plante izospore, terestre,
foarte rar de mlaştini 2
ÎNCRENGĂTURA PTERIDOPHYTA 1
lb Sporangii sunt închişi în sporocarpi grupaţi la baza peţiolului frz.; plante
heterospore, acvatice şi de mlaştini 4
2a Sporangi sesili sau subsesili, fără inel mecanic 3
2b Sporangi pedicelaţi, cu inel mecanic F a m . Polypodiaceae
3a Plante mari, de 60-150 cm. Prefoliaţie circinată (vârful frz. tinere răsucit ca
C H E I A DIHOTOMICĂ PENTRU DETERMINAREA CLASELOR o cârjă) Sporangii scurt pedicelaţi, se deschid longitud. în 2 valve. Peretele
la Plante cu tulp. articulate, simple sau ramificate, cu ramuri în verticil. L a sporangelui subţire, unistratificat F a m . Osmundaceae
noduri se află frz. reduse, scvamiforme, dispuse verticilat şi concrescute 3b Plante mici, până la 60 cm. Prefoliaţia nu este circinată Sporangii sesili, se
într-o teacă comună dinţată. Sporofîlele sunt în formă de scut şi sunt deschid printr-o crăpătură transv. Peretele sporangelui gros, multistratificat.
grupate în spice terminale, având câte 5-12 sporangi Cls. Equisetopsida 4a Plante de mlaştini, cu rizom subţire, târâtor. Frz. lung peţiolate, cu 4 foliole.
lb Plante cu alte caractere; tulp. nu prezintă noduri evidente; frz. nu sunt Sporocarpii conţin şi macrosporangi şi microsporangi .. F a m . Marsileaceae
reduse, şi concrescute în teci comune; sporofîlele nu sunt în formă de scut. 2 4b Plante acvatice, fără rizomi, natante. Sporocarpii conţin: unii macro­
2a Plante cu frz. mici, până la 1 cm lung., grupate în spirală pe ramuri sau cu sporangi, alţii microsporangi 5
frz. mai lungi, subulate, grupate bazai. Sporangii sunt grupaţi câte unul la 5a Plante cu câte 2 frz. ovat eliptice, opuse, natante, de circa 1 cm. lung. şi o a
subsuoara frz Cls. Lycopodiopsida treia frz.. transformată în răd Fam. Salviniaceae
2b Plante cu frz. mari, de cele mai multe ori puternic divizate; când frz. sunt 5b Plante cu frz. mici, de circa 1 mm, imbricate şi bilobate Fam. Azollaceae
mici, atunci plantele sunt acvatice sau de mlaştină. Sporangii sunt grupaţi în
sori, pe marginea sau pe faţa inf. a frz. sau sunt închişi în sporocarpi situaţi ÎNCRENG. PTERIDOPHYTA
la baza peţiolului Cls. Polypodiopsida
CLS. LYCOPODIOPSIDA

ORD. LYCOPODIALES
CLS. LYCOPODIOPSIDA
2
C H E I A DIHOTOMICĂ PENTRU DETERMINAREA FAMILIILOR Fam. Lycopodiaceae P a l . e x ' M i r b .
la Plante izospore, adică sporangii şi sporii sunt asemănători. Frz. fără ligulă,
1
rigide, >3 mm Fam. Lycopodiaceae Este reprezentată în flora României prin genul Lycopodium şi Huperzia.
lb Plante heterospore, frz. cu ligulă 2 Sunt plante erbacee, perene, cu frunze mici, rigide, fără ligulă. Sporangii sunt
2a Plante terestre cu frz. solzoase, mici, de 1-3 mm, grupate în spirală pe grupaţi izolat şi axilar. Sporii, ca şi sporangii, sunt asemănători - izospori şi dau
ramuri Fam. Selaginellaceae naştere la protale monoice pe care se formează anteridii şi arhegoane.
2b Plante acvatice sau de mlaştini, cu frz. radicale, subulate, de 10-30 cm lung.
Fam. Isoetaceae
1 Fragmentarea genului Lycopodium este în continuare disputată şi discutabilă. Opinăm pentru
'De la cuv. gr. pleris = ferigă şi phyton = plantă. menţinerea unităţii genului, ca şi Garcke (1972), Szafer şi colab. (1986), Cronquist (1993) etc.
"Se renunţă la alcătuirea cheilor de detenninare pentru ordine, unităţi interpretate diferit sub Numai Huperzia poate fi acceptat ca gen separat având trofofile şi sporofile asemănătoare.
raportul conţinutului.

78 79
 LYCOPODIACEAE
l a Tulp. ascendente, ramificate dihotomic. Trofofilele şi sporofîlele sunt ±
asemănătoare. Sporangii sunt grupaţi axilar spre vârf 1 Huperzia
lb Tulp. târâtoare, cu ramuri laterale scurte. Trofofilele şi sporofîlele sunt
diferenţiate. Sporangii sunt grupaţi în spice terminale 2 Lycopodium
1 Huperzia Bernh.
1 H. selago (L.) Schrank et Mart. (Lycopodium selago L.) (piş. XIX,
fig. 1) - Plantă perenă , Ch., 5-20 cm. VIII-X. 2n=circa 90, 264, 272. Spor.
e.f.-e.s.; loc. înierbate, ± umede, păd., tuf, turbării. Sp. mod. acid., oligotr.,
mezohigr., scia.-helscia., microterm., calc. Med. Cosm.
2 Lycopodium L . - B r ă d i ş o r
x=13, 17,23
la Tulp. şi ramuri cilindrice. Frz. liniar-lanceolate, alterne, libere
lb Tulp. şi ramuri ± turtite. Frz. mici, scvamiforme, opuse şi decusate,
± concrescute cu ramurile
2a Sporofilele sunt tot atât de lungi sau mai lungi decât trofofilele cu care se
aseamănă. Tulp. este scurtă, până la 10 cm. lung., cu o singură ramură
erectă, terminată cu un spic sporifer sesil, mai gros decât ramura şi
neevident separată de aceasta
1 L. inundatum L . (Lycopodiella inundata (L.) Holub; Lepidotis
inundata (L.) C.Bomer) (piş. XIX, fig. 2) - Plantă perenă, Ch., 5-15 cm.
VII-X. 2n=156. Rară, e.f.-e.b.; mlaştini oligotr., turbării. Mţii.:Ouaş-Gutâi,
Gilău, Mt.Mare, Bodoc, Ceahlău, Cătiaşu (Buzău), Boteni (Argeş). Circ.(R).
CE.
2b Sporofîlele sunt mai scurte decât trofofilele şi formează spice bine
diferenţiate, cilindrice. Tulp. lungi până la 1 m
3a Spice sporifere lung pedunculate, câte 1-3, mai frecvent 2; sporofilele, ca şi
trofofilele, sunt prevăzute la vârf cu câte un păr lung, alb.
2 L. clavatum L . - P e d i c u ţ ă . (piş: XIX, fig. 3). Plantă perenă, Ch., 1
m. lung., târâtoare şi 5-15-cm înalţ. VII-IX. 2n=68. Spor. e.g.-e.b.; tuf, paj.,
margini de păd. Sp. p. acid., oligotr., eurif., hel.-helscia., calcifugă. Med.
Cosm.
3b Spice sporifere sesile şi solitare. Sporofilele şi trofofilele fără păr terminal.
3 L. annotinum L . - C o r n i ş o r . (piş. XIX, fig. 4). Plantă perenă,
Ch., - 1 m.lung., târâtoare şi 10-30 cm înalţ. VII-IX. 2n=68. Spor. e.f.-e.b.;
80
SE LA G1NELLA CEA E
loc. umede, mlaştini, păd., tuf, turbării. Sp. p. acid., oligotr., mez-
mezohigr., helscia.-scia. Circ.
4a Spice sporifere sesile şi solitare, de 5-15 mm lung., situate la vârful
ramurilor erecte şi fasciculate.
4 L. alpinum L . (Diphasiastrum alpinum (L.) Holub; Diphasium
alpinum (L.) Rothm.) (piş. XIX, fig. 5) Plantă perenă, Ch., 5-15 cm. VII-IX.
2n=46, 48-50. Spor. e.b.-e.s.; paj., tuf., Sp. oligotr., mez. Circ.-arct.-alp. C E
4b Spice sporifere lung pedunculate şi grupate câte 2-6 5
5a Ramuri de 2-3 mm lăţ., evident turtite. Frz. de pe muchii evident mai late şi
mai lungi ca cele de pe feţele turtite.
5 L. complanatum L . (Diphasiastrum complanatum (L.) Holub;
Diphasium complanatum (L.) Rothm.) - Ş e r p u ş o r . (piş. XIX, fig. 6a, b)
Plantă perenă, Ch. - l m, târâtoare. VII-VIII. 2n=46. Spor. e.f.-e.b.; păd., tuf.
Sp. oligotr., calcifugă. Circ.(R). C E
5b Ramuri mai înguste, de 1,2-1,5 mm. lăţ., slab turtite, uneori trimuchiate.
2 Frz. de pe muchii numai cu puţin mai late şi mai lungi ca cele de pe feţele
turtite.
4 6 L. tristachyum Pursh (Diphasiastrum tristachyum (Pursh) Holub;
Diphasium tristachyum (Pursh) Rothm.) (piş. XIX, fig. 6c) - Plantă perenă,
Ch. - l m, târâtoare. VII-VIII. 2n=46. Spor. e.f.-e.b.; păd., tuf. Sp. oligotr.,
calcifugă. Circ.(R). C E
ORD. SELAGINELLALES
F a m . Selaginellaceae W i l l k .
în flora României cuprinde un singur gen - Selaginella, cu două specii de
plante mici, erbacee, perene. Frz. sunt solzoase, moi, cu ligulă şi diferenţiate în
trofofile - frz. asimilatoare şi sporofile - frz. purtătoare de sporangi. Sporangii
3
sunt diferenţiaţi în macrosporangi care conţin macrospori şi microsporangi care
conţ8uin microspori. Selaginella este deci heterosporă. Macrosporii prin
germinare dau protale femenine pe care se formează arhegoane, iar microsporii
dau protale masculine pe care se formează anteridiile.
1 Selaginella Beauv. - Struţuşori
x=9
la Tulp. târâtoare, radial simetrice, cu ramuri ascendente. Trofofilele şi
sporofilele au marginea dinţată, sunt aşezate în spirală şi sunt asemănătoare
ca formă, dar diferite ca mărime, sporofilele fiind de circa 2 ori mai lungi ca
81
 ISOETACEAE PLANŞA X I X
trofofilele. Spicele sporifere sunt aşezate câte unul şi nu sunt separate
distinct de restul ramurii.
1 S. selaginoides (L.) Beauv.ex Schrank et C.F.P.Mart. (piş. X I X , fig. 7)
- Plantă perenă, Ch., 2-12 cm. VII-IX. 2n=18. Frecv., e.s.-e.a.; paj., tuf. Sp.
calc. Circ.
lb Tulp. târâtoare, turtite dorsi - ventral. Trofofilele şi sporofilele au marginea
± întreagă şi sunt aşezate pe patru şiruri. Trofofilele situate pe muchii sunt
mai mari. Sporofilele sunt mai mici decât trofofilele şi formează spice
sporifere distincte de restul ramurei, grupate câte 1-2.
2 S. helvetica (L.) Spring (piş. X I X , fig.8) - Plantă perenă, Ch., 2-10 cm.
VI-VIII. 2n-18. Frecv., e.f.-e.g.; paj., pe substrat stâncos. Sp. calc. Euras.

ORD. ISOETALES

F a m . Isoetaceae R c h b .

Cuprinde un singur gen - Isoetes L . Plante perene, heterospore, adesea

submerse. Frz. subulate grupate bazai. Sporangi solitari, sesili, adăpostiţi la baza
frz. într-o cavitate.

Isoetes L .
x=10,ll
la Frz. de culoare verde închis, de 8-25(40) cm lung. şi 3-5 mm lăţ., rigide,
erecte. Macrospori de 530-700 u, rugoşi.
? /. lacustris L . - Sp. perenă, H H ( H ) , de circa 20 cm. VII-IX. 2n=circa
110. Bălţi şi lacuri puţin adânci. A fost menţionată din Transv., dar nu s-a
mai găsit. Eur. centr. şi de N .
lb Frz. de 5-15 cm lung. şi 1,5 mm lăţ., verzi deschis, moi, patente sau
recurbate. Macrospori de 440-550 u,, cu spini fini, lungi.
? /. echinospora Durieu (/. setacea auct. non Lam.) - Sp. perenă,
H H ( H ) , de circa 5-15 cm. VII-IX. 2n=22 (circa 100). Bălţi şi lacuri puţin
adânci.
A fost menţionată din Transv., dar nu s-a mai găsit. Eur. centr. şi de N .

PLANŞA XIX. 1 - Huperzia selago; 2 — Lycopodium inundatum; 3 - L. clavatum: a - habilus; b -

trofofilă; idem la 1 şi 2; c - sporofilă cu sporange deschis; 4 - L atinotinum; 5 - L. alpinum; -
fragment plantă; x - ramură cu sporangi; 6 - L. complanatum: a - fragment plantă; b - fragment
ramură; c - L. tristachyum; 7 - Selaginella selaginoides: - fragment plantă; a şi b - sporofile cu
macro şi microsporangi; 8 - S. helvetica.

82
 PLANŞA X X
EQUISETACEAE

CLS. EQUISETOPSIDA

ORD. EQUISETAL.ES

Fam. Equisetaceae M i c h x . ex D C .
Cuprinde un singur gen - Equisetum, cu mai multe sp. erbacee, perene.
Tulp. sunt articulate, iar frz. reduse la scvame dispuse sub formă de verticile şi
concrescute în teci comune, dinţate. Sporofilele au formă peltată (scut), sunt
grupate terminal sub formă de spice şi poartă câte 5-12 sporangi. Sporii sunt
asemănători - izospori, dar protalele sunt dioice.

1 Equisetum L . - Coada calului

x=9
la Tulp. de două feluri, una fertilă ce poartă terminal un spic de sporofile cu
sporangi, alta sterilă, verde, asimilatoare 2
lb Tulp. asemănătoare 5
2a Tulp. fertilă este de culoare brună, apare înaintea celei sterile şi piere după
răspândirea sporilor 3
2b Tulp. fertile şi sterile apar în acelaşi timp. Tulp. fertilă după răspândirea
sporilor nu piere, ci îşi dezvoltă ramuri scurte, verzi, devenind asemă­
nătoare cu tulp. sterilă 4
3a Tecile tulp. fertile îndepărtate una de alta, în număr de 4-6, cu câte 6-12
(16) dinţi, spicul de 1-4 cm lung.
1 E. arvense L . (piş. X X , fig. 1) - Sp. perenă, G . , 15-50 cm. III-V.
2n=216. Frecv., z. silvostep.-e.b.; lunci, loc. nis., ogoare. Sp. eurif, euritr.,
euriacid., helscia. Bur., med. Cosm.
3b Tecile tulp. fertile numeroase, apropiate, cu câte 20-30 (35) dinţi, spicul
de 4-8 cm lung.
2 E. telmateia Ehrh. (E. maximum auct.) (piş. X X , fig. 2) - Sp. perenă,
G., 30-100 cm. I V - V . 2n=216. Frecv., z. step.-e.b.; păd., zăv., paj., malul
apelor. Sp. eutr., higr. Circ.
4a Tulp. sterilă cu ramuri în verticil, subţiri, arcuite în jos, ramuri încă odată
ramificate. Tecile cu dinţii uniţi în 3-6 lobi.

PLANŞA XX . 1 - Equisetum arvense; 2 - E. telmateia: a - fragment din tulpina fertilă; b - detaliu

din tulpina sterilă, idem la 1; 3 - E. sylvaticum: - fragment din tulpină; 4 - E. pratense: - fragment
din tulpina sterilă; 5 - E. fluviatile: - fragment din tulpină (a) şi detaliu (b); idem la 7; 6 - E.
palustre: - fragment din tulpina cu spic; 7 - E. ramosissimum; 8 - E. variegatum; 9 - E. hyemale: -
fragment din tulpina cu spic.

84
 EQU1SETACEAE PLANŞA X X I
3 E. sylvaticum L . (piş. X X , fig. 3) - Sp. perenă, G . , 15-60 cm. 1V-V1.
2n=216. Frecv., e.g.-e.b.; păd. zăv., paj. înmlăştinite. Sp. mezotr., higr. Circ.
4b Tulp. sterilă cu ramuri în verticil, ramurile simple, neramificate. Tecile cu
câte 10-12 dinţi, în număr egal cu dungile tulp.
4 E. pratense Ehrh. (piş. X X , fig. 4) - Sp. perenă, G . , 10-40 cm. V I - I X .
2n=216. Spor. e.g.-e.b.; păd. zăv., tuf, paj. Sp. higr., mezotr., helscia.Circ.
5a Tulp. netede, moi, toamna pier. Spice obtuze, fără mucron la vârf 6
5b Tulp. ± aspre, rigide, de cele mai multe ori hibernante. Spice mucronate la
vârf 7
6a Tulp. netede sau cel mult fin striate, de 4-10 mm gros. Tecile cu (10) 15-20
(30) dinţi.
5 E. fluviatile L . em Ehrh.(£. limosutn L.) - P i p i r i g (piş. X X , fig. 5).
Sp. perenă, H H . , 30-150 cm. V - V I . 2n=216. Frecv. z. păd. stej. - e.b.; paj.
înmlăştinite, malul apelor. Sp. mezotr., higr. Circ.
6b Tulp. adânc brăzdate, de 1-3 mm gros., cu (4) 6-10(12) brazde şi tecile cu
tot atâţia dinţi.
6 E. palustre L - B a r b a u r s u l u i de b a h n e (piş. X X , fig. 6). Sp.
perenă, G . , 20-50 cm. V I - I X . 2n=216. Frecv. z. păd. stej.-e.b.; paj.
înmlăştinite, turbării. Sp. euritr., higr. Tox. Circ.
7a Tulp. ramificată, cu (6)8-20(26) coaste, toamna piere.
7 E. ramosissimum Desf. (piş. X X , fig. 7) - Sp. perenă, G . , - 1 m. V -
VII. 2n=216. Spor. z. step.-e.f; nis. aluviale, malul apelor, lacurilor, ogoare.
Sp. euritr. Cosm.
7b Tulp. neramificată sau cel mult la bază ramificată, hibernează 8
8a Tulp. subţiri, de circa 10-30 cm înalţ, şi 2 mm gros., târâtoare sau
ascendente, ramificate la bază, cu 4-8 coaste.
8 E. variegatum Schleich. ex Weber et D . Mohr - P i p i r i g (piş. X X ,
fig. 8). Sp. perenă, G . , 10-30 cm. IV-VIII. 2n=216. Spor. loc. umede şi nis.
din e. f.-e.b. Circ.
8b Tulp. robuste, 50-100 cm înalţ, şi 5-6 mm gros., cu (7)8-20(30) coaste.
Dinţii tecilor cad devreme.
9 E. hyemale L . - P i p i r i g (piş. X X , fig. 9). Sp. perenă, G . , 30-100
cm.VI-VIII. 2n=216. Frecv. z.păd. stej.- e.b.; malul apelor, tuf. Sp.mezotr.,
higr., helscia. Circ.

PLANŞA XXI. 1 - Ophioglossum vulgatum; 2 - Botrychium lunaria ; 3 - B. matricariifolium; 4 -

B. inultijidum; 5 - B. virginianum; 6 - Asplenium scolopendrium; 7 - Matleuccia slruthiopteris; -
fragmente de trofofilă (a) şi sporofilă (b); 8 - Blechnum spicant; - trofofilă (a) şi sporofilă (b); -
fragmente.

86
 OPHIOGLOSSA CEAE PLANŞA X X I I

CLS. POLYPODIOPSIDA

ORD. OPHIOGLOSSAL.ES

Fam. Ophioglossaceae (R. Braun) C . Agardh

Cuprinde ferigi care au frz. formate din două părţi complet distincte; o parte
inf, sterilă, verde, asimilatoare, fără sporangi numită trofofilă şi o parte sup.,
fertilă care poartă sporangii şi se numeşte sporofilă. Sporangii sunt fără inel
mecanic, se deschid printr-o crăpătură transv. Sporii sunt izospori, iar protalele
monoice.
l a Partea fertilă a frz. cu sporangi concrescuţi, grupaţi pe două rânduri în
formă de spic liniar. Partea sterilă a frz. întreagă, nedivizată 1 Ophioglossun
l b Atât partea fertilă a frz., cât şi cea sterilă, divizată, ramificată; sporangii
sunt liberi 2 Botrychium

1 Ophioglossum L . - L i m b a şarpelui
x=15?
1 O. vulgatum L . (piş. X X I , fig. 1) Sp. perenă, G . , 5-30 cm. Segmentul
steril al frz. este alungit ovat-eliptic, întreg; cel fertil este redus la nervura
mediană şi poartă terminal 12-40 perechi de sporangi sesili, concrescuţi, cu
deschidere transv. V I - V I I . 2n=circa 480, 496, 500 -520. Spor. z. silvostep.-
e. b.; paj. umede. Sp. oligotr., slab acid.- alcal., mez.-mezohigr., hel.-
helscia., calc. Circ.

2 Botrychium Sw. - L i m b a cucului

x=15?
la Partea sterilă a frz. mai lungă decât lată, glabră 2
lb Partea sterilă a frz. mai lată decât lungă, ± triunghiulară, în tinereţe păroasă. 3
2a Partea sterilă a frz. este alungit oblongă, simplu penat-sectată, cu 3-9 perechi
de lobi.
1 B. lunaria (L.) Sw. (piş. X X I , fig.2). Sp. perenă, G . , 5-20 cm. V - I X .
2n=90, 96. Frecv. e.f.-e.s.; paj. Sp. xeromez.-mez., slab acid.-neutr., oligotr.
Cosm.

PLANŞA XXII. 1 - Asplenium o/flcinarum; 2 - Notholaena marantae; 3 - Pteridium aquilinum; -

detaliu de frunză (segmente secundare); 4 - Asplenium septentrionale; - detaliu de frunză; 5 - A.
tricliomanes; 6 - A. viride; 7 - A. adulterinum; 8 - A. ruta-muraria; 9 - A. lepidum; - fragment de
trofosporofilă, idem la 5,6,7,8; 10 - A. cuneifolium; 11 - A. adiantum-nigrum; 12 - A. onopteris; -
fragment de trofosporofilă cu un segment primar, idem la 11.

88 89
•OSM UNDA CEA E POLYPODIACEAE
2b Partea sterilă a frz. Este alungit-ovat- triunghiulară, dublu penat-sectată. sunt grupaţi în sori pe faţa inf. A frz. Şi prezintă inel mecanic. Sporii sunt
2 B. matricariifolium (Retz.) A.Braun ex W . D . J.Koch (B. ramosum izospori, iar protalele monoice,
(Roth) Asch.) (piş. X X I , fig.3) - Sp. Perenă, G . , 10-20 cm. V I - V I I . 2n=circa l a Frz. întregi, cu limb ± lanceolat şi baza cordată. Sori liniari, paraleli între ei,
180. Rară, e.b. Jud. Bistriţa-Năsăud (Colibiţa). Euram acoperiţi de induzii care se deschid longitud. Şi median 11 Asplenium
3a Partea sterilă a frz. Este peţiolată, de 2-3 ori divizată, cu segmente obtuze. l b Frz. Divizate 2
3 B. mullifidum (S.G.Gmel.) Rupr. (piş. X X I ,fig.4) - Sp. Perenă, G . , 2a Frz. Diferenţiate în trofofile (frz. Verzi, asimilatoare, sterile, adică fără
10-25 cm. VII-IX. 2n=90. Spor. E.f.-e.b.; paj. Sp. Mez.,oligotr., calcifugă. sporangi) şi sporofile (frz. Fertile, purtătoare de sporangi) diferite ca formă 3
Circ. 2b Frz. Nediferenţiate, uniforme (trofosporofile) 4
3b Partea sterilă a frz. Este sesilă, de 2-3 ori divizată, cu segmente acute. 3a Sporofile şi trofofile simplu penat sectate 8 Blechnum
4 B. virginianum (L.) Sw. (piş. X X I , fig. 5) - Sp. Perenă, G . , 10-60 cm. 3b Sporofile simplu penat sectate, trofofile dublu penat divizate 14 Matteuccia
VI-VIII. 2n=180-184. Rară, e.g.-e.b.; rarişti. De păd., paj. Jud.: Hunedoara, 3c Sporofile şi trofofile de 3-4 ori penat divizate Cryptogramma
Caraş-Severin, Argeş, Iaşi, Suceava. Circ. 4a Frz. Discolore, faţa sup. Verde, cea inf. Brun-argintie datorită prezenţei unor
sevame care acoperă sorii 5
ORD. OSMUNDALES 4b Frz. Concolore, printre sori se vede faţa inf. Verde 6
5a Frz. Penat partite până la penat sectate 11 Asplenium
5b Frz. Dublu penat sectate 9 Notholaena
Fam. Osmundaceae Bercht. E t J. S. Presl
6a Sorii sunt confluenţi, aşezaţi pe marginea segmentelor frz. Şi acoperiţi, atât
Cuprinde ferigi izospore, cu sporangi scurt pedunculaţi, fără inel mecanic; de marginea răsucită a segmentelor, cât şi de induziu 10 Pteridium
se deschid longitud. Frz. Dimorfe, cu segmentele sup. Fertile (sporangifere). 6b Sorii nu sunt situaţi pe marginea frz. Şi nu sunt acoperiţi de marginea
segmentelor, ci de induzii sau sunt nuzi 7
Osmunda L . 7a Sori alungiţi până la liniari. Induziul prezent şi persistent 8
7b Sori ovat-rotunzi. Induziul prezent, uneori caduc sau lipseşte 9
x=ll
8a Sori alungiţi-liniari. Plante mici, cu frz. De cel mult 12 cm. Lăţ.. 11 Asplenium
? O. regalis L . Sp. Perenă, G . (H), 60-150 cm. VI-VII. 2n=44. Arinişuri, 8b Sori alungiţi şi ± făleaţi, uneori în formă de potcoavă. Plante robuste, cu frz.
mlaştini. A fost menţionată din Trans. De botanişti din secolul trecut, dar nu Mari, mai late de 12 cm 12 Athyrium
a mai fost regăsită. 9a Sori galbeni, nuzi. Limbul penat partit până la penat sectat, cu segmente
ORD. POLYPODIALES ± întregi 7 Polypodium
9b Sori bruni-negricioşi. Limbul de 2-4 ori penat divizat; dacă este simplu penat
F a m Polypodiaceae s. L sectat, atunci sorii sunt acoperiţi de induziu 10
10a Induziul divizat în lacinii filiforme, astfel că sorul apare ciliat în jurul bazei
Cuprinde ferigile cele mai frecvente şi mai bine cunoscute. Sunt plante 13 Woodsia 3
perene cu rizom şi frz. Nediferenţiate în trofofile şi sporofile, aici frz. Joacă rol 10b Induziul întreg sau cel mult are marginea ciliată, sau lipseşte 11
dublu, în asimilaţie şi poartă şi sporangii, adică sunt trofosporofile. Sunt şi 11a Induziul fixat la bază şi lateral faţă de sor, are formă de glugă, mai târziu
excepţii, dar diferenţierea în trofofile şi sporofile nu diferă esenţial. Sporangii devine reflect şi cade 15 Cystopteris
11b Induziul este rotund sau reniform şi aşezat deasupra sorilor, sau lipseşte . 12
12a Induziul peltat, acopere sporangii ca o umbrelă 16 Polystichum
Fam. Polypodiaceae este vastă şi neunitară, mai ales din punct de vedere anatomic (tipul de stei,
12b Induziul reniform sau lipseşte 13
numărul de fascicule vasculare în peţiol), caracterele sporangelui şi sporilor şi este împărţită în
numeroase familii. Pentru determinare este mai comod să determinăm genurile decât familiile, în 13a Induziul reniform, persistent, fixat lateral printr-o margine 17 Dryopteris
care caz ar trebui să facem secţiuni şi determinarea este dificilă şi nesigură. Vom prezenta 13b Induziul cade de timpuriu sau lipseşte 14
caracterizarea familiilor şi vom da o cheie generală a genurilor pentru Polypodiaceae s.l.

90 91
 POLYPODIACEAE BLECHNACEAE
14a Frz. C u limb eliptic-lanceolat, dublu penat sectat; segmentele de ordinul 2
sunt penat fidate. Induziul este mic şi caduc 12 Athyrium F a m Blechnaceae ( C . Presl) C o p e l
14b Frz. Cu limb triunghiular, de 2-3 ori penat sectat; dacă limbul este ±
lanceolat, atunci este simplu penat sectat 15 Rizom dictiostelic. Peţiol cu 2 fascicule. Frz. Dimorfe. Sori liniari acoperiţi
15a Limbul este de 2-3 ori penat sectat. Induziul lipseşte 19 Gymnocarpium de induziu. Spori bilaterali.
15b Limbul este simplu penat sectat, segmentele primare sunt penat fidate până la
partite, cu lobi ± întregi 16 1 Blechnum L .
16a Limb triunghiular ovat, scurt şi des alb păros. Segmentele primare x=17
concrescute prin bazele lor (excepţie perechea inf.) Induziul lipseşte
1 B. spicant (L.) Roth - Scăriţa muntelui (piş. X X I , fig. 8). Sp. Perenă,
20 Phegopteris
H . , 30-80 cm., limb lanceolat, penat-partit până la penat-sectat. Sori liniari
16b Limb lanceolat, glabru sau glandulos-păros. Segmentele primare libere.
acoperiţi de induziu. V I - I X . 2n=68. Spor. E.f.-e.b.; paj., tuf. Sp. Mez.-
Induziul prezent, dar cade devreme 17
mezohigr., scia., helscia, mod. Acid., oligotr., calcifugă. Relict terţiar. Circ.
17a Peţiol mult mai scurt decât limbul care este prevăzut cu glande sesile pe faţa
inf. Frz. Zdrobite miroase a lămâie. Sorii situaţi pe marginea segmentelor, nu
F a m Adiantaceae N e w m a n (inel. Cryptogrammaceae şi Sinopteridaceae)
confluează la maturitate 21 Lastrea
17b Peţiol ± egal cu limbul care este glabru. Frz. Zdrobite nu miroase a lămâie.
Rizom solenostelic (Notholaena) sau dictiostelic (Cryptogramma). Peţiol
Sorii situaţi mai spre int., confluează la maturitate 18 Thelypteris
cu un fascicul la bază. Sori submarginali acoperiţi de marginile revolute ale frz.
Spori tetraedrici.
F a m . Polypodiaceae s. str. Bercht. Et J. Presl
? Cryptogramma R . B r . E x Richardson
Cuprinde un singur gen - Polypodium. Rizom polistelic sau solenostelic,
târâtor. Limb simplu penat partit până la sectat. Sori oval-rotunzi, nuzi, fără ? C. crispa (L.) R. Br. E x Hook. (Allosurus crispus (L.) Rohl. - Sp.
induziu. Spori bilaterali. Peţiol cu 3 fascicule la bază. Perenă, G(H), 15-30. VII-IX. 2n=120. Stâne. Mont. Calcifugă. A fost
menţionată de botanişti transilvăneni din secolul trecut, dar nu s-a mai găsit.
1 Polypodium L .
1 Notholaena R . B r .
x=37
X=29?
la Limbul liniar-lanceolat, penat-partit; nervurile secundare ale lobilor inf. De
2(3) ori bifurcate. Sori rotunzi, de 1,5-2 mm diam. Inelul mecanic al N. marantae (L.) Desv. (piş. X X I I , fig. 2) - Sp. Perenă, H . , 10-30 cm;
sporangilor are 11-16 celule îngroşate. Sporii de 58-73 u lung. Frz. N o i se Frz. Discolore cu limb lanceolat, dublu penat-sectat. V I - I X . 2n=58. Rară,
dezvoltă primăvara şi la începutul verii. stâne. Jud. Mehedinţi şi Tulcea. Sp. Xer., subterm., hei., sax., calcifugă.
1 P. vulgare L . - F e r i g u ţ ă (piş. X X I I I , fig. 3) Sp. Perenă, G . , 10-30 A t l . - medit.-centr. Eur.
cm. VII-VIII. 2n=148. Frecv. Z . păd. Stej.-e.b.; păd., stâne. Umbroase. Sp.
F a m Dennstaedtiaceae Lotsy (Hypolepidaceae P. Sermolli)
Sax., eurif., helscia.-scia. Circ.
lb Limbul ovat, penat-partit; nervurile secundare ale lobilor inf. De 3-4 ori Rizom cu solenostel. Peţiol cu numeroase fascicule unite distal. Sori liniari
bifurcate. Sori ovali, de 2,5 mm diam. Inelul mecanic cu 6-12 celule acoperiţi de marginile revolute ale frz. Şi de induziu. Spori tetraedrici.
îngroşate. Sporii de 73-90 u lung. Frz. N o i se dezvoltă în vară şi toamnă.
2 P. interjectum Shivas (P. vulgare subsp. Prionodes (Asch.) Rothm.) 1 Pteridium Gled. Ex Scop.
- Sp. Perenă, G . 20-45 cm. VII-XII. 2n-222. Sp. Calc. Jud. Caraş-Severin
1 P. aquilinum (L.) Kuhn - F e r i g ă de c â m p . (piş. X X I I ,
(Cheile Nerei). Eur. Centr.
fig. 3), Sp. Perenă, G . , 50-180 (200) cm. Limb ovat triunghiular, de 2-4 ori

92
93
 ASPLENIA CEA E
penat-sectat. Sorii formează o linie continuă pe marginea segmentelor care
este răsucită şi acoperă sorii. VII-IX. 2n=104. Frecv. E.g.-e.b. Margini şi
tăieturi de păd., paj., pe sol nis., schel. Sp. Mezoxer.-mez., hel.-scia.,
oligotr., mod. A c i d . Tox., împiedică regenerarea naturală a păd. Cosm.

Fam. Aspleniaceae M e t t ex A . B . Frank

(inel. Athyriaceae, Dryopteridaceae, Thelypteridaceae, Woodsiaceae)

Rizom dictiostelic. Peţiol cu două fascicule. Sori variaţi, acoperiţi sau nu de

induziu. Spori bilaterali.

1 Asplenium L . - Feriguţă, Ruginită

x=36
la Frz. C u limb ± lanceolat, întreg şi baza cordată.
1 A. scolopendrium L . (Phyllitis scolopendrium (L.) Newman -
N ă v a l n i c , L i m b a c e r b u l u i (piş. X X I , fig. 6). Sp. Perenă, G , 20-
60 cm. VII-IX. 2n=72. Spor. E.g.-e.f. Sp. Sax., c a l c , mezohigr., scia. Circ.
l b Frz. Divizate 2
2a Frz. Discolore, faţa sup. Verde, cea inf. Brun-argintie datorită prezenţei
unor sevame care acoperă sorii
2 A. ceterach L . (Ceterach officinarum Willd.) - U n g h i a ciutei
(piş. X X I I , fig. 1). Sp. Perenă, FI., 10-20 cm.; frz. Discolore; limb liniar-
lanceolat, penat-sectat. Sori liniari, fără induziu. V l - I X . 2n=144 Spor. Z .
step.-e.f, s t â n e Calc. Sp. Xer.-xeromez., hel.-helscia., term., sax., calc.
a - subsp. officinarum - Lung. medie a sporilor 41-48 p; 2n=144. A t l . -
medit.
b - subsp. bivalens ( D . E . Mey.) Greuter et Burdet (C. javorkaeanum
(Vida) Soo.) Lung. medie a sporilor 32-39p. 2n=72. SE. Eur.
2b Frz. concolore, printre sori se vede faţa inf. verde 3
3a Lamina inegal divizată în 2-3(-5) segmente liniare. Sorii alungiţi,
confluenţi, ocupă toată suprafaţa segmentelor.
3 A. septentrionale (L.) Hoffrn. (piş. X X I I , fig. 4) - Sp. perenă, H . , 5-15
cm. VII-VIII. 2n=144 Frecv. e.g.-e.f. stâne. Sp. xer.-xeromez., sax.,
calcifugă. Circ.
3b Lamina 1-4 ori penat-divizată, cu segmente numeroase 4

PLANŞA XXIII. 1 - Athyrium .filix-femina;- segmente secundare; 2 - A. distentifolium; -

segmente secundare; 3 - Polypodium vulgare; 4 - Woodsia ilvensis; 5 - W. alpina; 6 - W. pulchella
- Cystopteris fragilis - segmente secundare; 8 - C. regia - segmente secundare; 9 - C. montana; 10
- C. xudetica - fragment de trofosporofilă cu o parte din segmentul secundar inf, idem la 9.

94
 ASPLENIACEAE
PLANŞA X X I V

4a Lamina simplu penat-sectată; peţiolul mult mai scurt decât lamina 5

4b Lamina de 2-4 ori penat-divizată; peţiol mai lung decât lamina 7
5a Rahisul frz. este brun-negricios pe toată lung. şi ± aripat.
4 A. trichomanes L . - S t r a ş n i c (piş. X X I I , fig. 5) Sp. perenă, H . , 4-
20 cm. V l - V I I I . Frecv. z.păd.stej.-e.b.; stâne. Sp. eurif, helscia., sax. Cosm.
a - subsp. trichomanes - Scvamele rizomului lanceolate, până la 3,5 mm
lung. Segmente ± suborbiculare, de 2,5-7,5 mm. Spori de 29-36 p
2n=72. Calcifugă.
b - subsp. quadrivalens D . E . M e y . em Lovis - Scvamele rizomului liniar
lanceolate, de circa 5 mm lung. Segmente oblongi, de 4-12 mm lung.
Spori de 34-43 p. 2n=144. Calcicolă.
5b Rahisul verde, cel puţin în partea sup. şi nearipat 6
6a Rahisul verde pe toată lung.
5 A. viride Huds. - P o c i t o c (piş. X X I I , fig. 6) Sp. perenă, H . , 5-20
cm. VI-VIII. 2n=72. Frecv. e.g.-e.b., stâne. calc. Sp. mez., helscia. Circ.
6b Rahisul în partea inf. brun, în cea sup. verde.
6 A. adulterinum Milde (piş. X X I I , fig. 7) - Sp. perenă, FL, 5-20 cm.
VII-VIII. 2n=144 Rară , stâne. Mţii.: Ţarcu şi Almăj. Eur.
7a Peţiol verde pe toată lung. sau cel mult la bază uneori brun. Lamina ±
obtuză 8
7b Peţiol brun. Lamina lung acuminată 9
8a Frz. glabre. Ultimele segmente fin dinţate.
7 A. ruta-muraria L . - R u g i n i t ă (piş. X X I I , fig. 8) Sp. perenă, FL, 5-
15 cm. V - I X . 2n=143. Frecv. z. silvostep.-e.s.; stâne. calc. Euras.
8b Frz. des glanduloase. Ultimele segmente crenat-lobate.
8 A . lepidum C. Presl (piş. X X I I , fig. 9) - Sp. perenă, FL, 4-15 cm. V I I -
IX. 2n=144 Rară, e.g.-e.f.; stâne. calc. Sp. mez., scia. Jud.: Bihor, Cluj,
Alba, Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj. Alp.-carp.-balc.
a- subsp. lepidum - Scvamele rizomului de 2-4 mm. Frz. glanduloase.
2n=144.
b - subsp. haussknechtii (Godet et Reut.) Brownsey (A. ruta-muraria L .
subsp. ponticum G . Grinţ.) - Scvamele rizomului de 1-3 mm; frz glabre.
Pe stâncării în Dobr. Şi M-ţii Bucegi. Ins. Creta, N E Spania şi S V A s .
9a Frz. opace, nelucitoare, toamna se usucă. Ultimele segmente flabelate, cu
dinţi obtuzi.

P L A N Ş A X X I V . 1 - Polystichum lonchitis - fragment de trofosporofilă cu un segment primar; 2 -

P. aculeatum; 3 - P. setifenim - segment primar şi secundar; 4 - P. braunii; 5 - Dryopteris filix-
mas; 5a - D. affinis subsp. affinis; 6 - D. cristata - fragment de trofofilă şi un segment primar
fertil; 7 - D. carthusiana; 8 - D. dilatata; - segment primar; idem la 2, 4, 7; 5 şi 5a segmente
secundare.

96
 ASPLEN1ACEAE ASPLENIACEAE
9 A. cuneifolium V i v . (inel. A.serpentini Tausch) (piş. X X I I , fig. 10) - 2 W. pulchella Bertol. (piş. C L X I V , fig.l) - Sp. perenă, H . , 5-15 cm.
Sp. perenă, H . , 10-40 cm. VII-VIII. 2n=72. Spor. e.g.-e.f.; stâne. Eur. VII-VIII. 2n=circa 80, 164. F. rară, e.s.-e.a., stâne. Mţii. Piatra-Craiului, M -
9b Frz. lucitoare, hibernante. Ultimele segmente lanceolat-liniare, cu dinţi ţii Bucegi-Bucşoiu, Circ. bor. (R).
ascuţiţi 1 Obs. W. glabella R. Braun ex Richardson nu creşte în România; a fost citată
10a Segmente primare puternic încovoiate în sus şi arcuite unul spre altul. prin confuzie cu W. pulchella.
Ultimele segmente lanceolat-liniare, cu baza acută. 2b Peţiol şi rahis cu peri şi solzi rari. Segmentele primare ± asemănătoare,
10 A. onopteris L . (piş. X X I I , fig. 12) - Sp. perenă, H . , 10-40 cm.; V I I - ovat-rotunde, cu 1-2 (-4) lobi pe fiecare parte.
VIII. 2n=71. Rară e.g.-e.f; stâne. Jud.: Caraş-Severin, Mehedinţi. Medit. 3. W. alpina (Bolton) S. F. Gray (piş. X X I I I , fig. 5) - Sp. perenă, H . , 2-
10b Segmente primare ± drepte. Ultimele segmente ovat-eliptice, cu baza 17 cm. VI1I-IX. 2n=164. Rară e.f.-e.b., stâne. Mţii. Maramureş. Circ.-arct-
obtuză. alp.-euram. (R.)
11 A. adiantum-nigrum L . - P ă r u l M a i c i i D o m n u l u i (piş. X X I I ,
fig. 11). Sp. perenă, H . , 10-40 cm.; VII-VIII. 2n=144 Spor. e.g.-e.f.; stâne. 4 Matteuccia T o d . (Struthiopteris Willd.)
Euras. x=10, 40?
1 M. struthiopteris (L.) Tod. (Struthiopteris fdicastrum AII. ) - S p a t a
2 Athyrium Roth
d r a c u l u i ( piş. X X I , fig. 7). Sp. perenă, H . , 30-150 cm. Rizom cu stoloni
x=10, (40?) subterani. Sporofile simplu-penat-sectate cu margini revolute acoperind
la Sorii alungiţi, făleaţi sau în formă de potcoavă. Induziul prezent şi sorii. Trofofile dublu penat-divizate. VIII-IX. 2n=80. Spor. e.g.-e.b., pe
persistent. malul apelor, zăv. Sp. higr., helscia., eutr. Circ.
1 A. filix-femina (L.) Roth - S p i n a r e a l u p u l u i (piş. X X I I I , fig.
1). Sp. perenă, H . , 30-100 cm. V I - I X . 2n=80. Frecv. e.g.-e.b., păd., bur. Sp. 5 Cystopteris B e r n h . - F e r i g ă de p i a t r ă
mezohigr., mezotr., slab acid. Cosm. x=7 (şi 42?)
lb Sorii rotunzi, la început cu un induziu mic, caduc, la maturitate sorii devin la Peţiol mai scurt decât limbul, care este lanceolat sau ovat-lanceolat 2
nuzi.
lb Peţiol mai lung decât limbul, care este ovat-triunghiular 3
2 A. distentifolium Tausch ex Opiz (A. alpestre (Ffoppe) Milde) (piş.
2a Ultimele segmente ale frz. sunt ovate sau ovat-lanceolate, cu vârf ascuţit;
X X I I I , fig. 2) - Sp. perenă, H . , 50-150 cm. VI-VIII. 2n=80. Spor. e.f.-e.b.,
nervurile se termină în vârful dinţilor
păd., bur. Circ.
1 Cfragilis (L.) Bernh. - F e r i g u ţ ă d e s t â n c ă (piş. X X I I I , fig. 7).
Sp. perenă, FL, 10-40 cm. VIII-IX. 2n=168. Frecv. e.g.-e.s., stâne. Cosm.
4 Woodsia R . Braun
2b Ultimele segmente sunt aproape liniare, cu vârf emarginat; nervurile se
x=39,41 termină în emarginatură
la Limb penat-sectat, segmentele primare ± partite, cu 4-8 lobi pe fiecare 2 C. alpina (Lam.) Desv. (C. regia auct.) (piş. X X I I I , fig. 8) - Sp.
parte. Peţiolul, rahisul şi faţa inf. a limbului dens acoperite cu solzi şi peri perenă, FL, 10-40 cm. VII-IX. 2n=252. Spor. e.f.-e.s., stâne.Centr. eur. (alp.)
articulaţi. 3a Limb triunghiular, perechea inf. de segmente primare evident mai lungă
1 W. ilvensis (L.) R. Braun. (piş. X X I I I , fig. 4) - Sp. perenă, FL, 10-20 decât următoarele; segmentele secundare inf. sunt mai lungi decât
cm. VII-VIII. 2n=82. E.b. stâne. Circ.-alp. următoarele
lb Segmentele primare cu 1-4 lobi pe fiecare parte. Rahisul şi faţa inf. a 3 C. montana (Lam.) Desv. (piş. X X I I I , fig. 9) - Sp. perenă, G . , 10-45
segmentelor acoperite cu puţini solzi şi peri sau chiar glabră 2 cm. VII-VIII. 2n=168. Spor. e.f.-e.s., s t â n e , păd. Sp. sax., c a l c , scia. C i r c -
2a Peţiol şi rahis glabru. Segmentele primare inf. (1-2 perechi) rotunde, arct.-alp.-euram.
următoarele ovate- lanceolate, depărtate.

98 99
 ASPLENIACEAE
PLANŞA X X V
3b Limb ovat-triunghiular; perechea inf. de segmente primare numai cu puţin
mai lungă decât următoarele; segmentele secundare inf. sunt mai scurte sau
tot atât de lungi în comparaţie cu următoarele.
4 C. sintetica A . Braun et Milde (piş. X X I I I , fig. 10) - Sp. perenă, G . ,
20-40 cm. VII-VIII. 2n=168. Spor. e.f.-e.b., stâne. Sp. sax., mezohigr., scia.
Euras.

6 Polystichum R o t h
x=41
la F r z . simplu penat-sectate, segmentele întregi, slab curbate în sus, cu
marginea spinos-serată şi cu un lob bazai sup.
1 P. lonchitis (L.) Roth - Ş a r p e (piş. X X I V , fig. 1). Sp. perenă, H . ,
10-50 cm.; V I I - I X . 2n=82. Frecv. e.f.-e.s.; rarişti de păd., tuf, bur., stâne.
Sp. mez., mezotr. Circ.
l b Frz. de 2-3 ori penat-divizate 2
2a Frz. rigide, pieloase. Segmentele secundare bazale şi sup. mult mai mari ca
celelalte şi auriculate unilateral, bazai, spre ext.
2 P. aculeatum (L.) Roth (P. lobatum (Huds.) Bast.) - C r e a s t a
c o c o ş u l u i . ( p i ş . X X I V , fig. 2). Sp. perenă, FL, 30-80 cm. VII-VIII.
2n=164. Frecv. e.f.-e.s.; păd., tuf, bur. Sp. mez.-mezohigr., scia., mezotr.
Euras
2b Frz. moi. Segmentele secundare ± toate egale 3
3a Segmentele secundare distinct individualizate, ± peţiolate, nedecurente şi
auriculate bazai spre ext. Sorii foarte mici, induziu mare.
3 P. setiferum (Forssk.) Woyn. (piş. X X I V , fig. 3). Sp. perenă, H . , 30-
80 cm. VII-VIII. 2n=82. Frecv. e.g.-e.b.; păd., bur. Sp. mez.-mezohigr.,
scia., mezotr. Cosm
3b Segmentele secundare subsesile, decurente, nu sau slab auriculate, pe
ambele feţe cu solzi deşi. Sori mari şi induziu foarte mic.
4 P. braunii (Spenn.) Fee - C r e a s t a c o c o ş u l u i , (piş. X X I V , fig.
4). Sp. perenă, FL, 30-100 cm. V I I - VIII. 2n=164. Spor. e.f.-e.b.; păd. Sp.
mez., scia., mezotr. Circ.

PLANŞA XXV. 1 - Phegopteris connectilis; 2 - Lastrea limbosperma; 3 - Thelypteris paluslris

- segmente primare mijlocii şi unul mărit, idem la 3; 4 - Gymnocarpium robertianum ; 5 - G.
dryoptehs - fragment de trofosporofilă, idem la 1 şi 4; 6 - Marsilea quadrifolia; 1 - Salvinia
natam; 8 - Azolla filiculoides.

100
 ASPLENIACEAE
7 Dryopteris A d a n s .
x=41
la Limbul simplu penat-sectat, segmentele primare penat-partite
lb Limbul de 2-3 ori penat-sectat, segmentele primare sunt 1-2 ori penat-
sectate
2a Frz. dimorfe, cele sterile mai mici, cu peţiol cât jumătatea laminei; cele
fertile mai mari, cu peţiol egal cu lamina. Lamina cu 10-20 segmente
primare pe fiecare parte a rahisului, iar acestea au 5-10 segmente secundare
pe fiecare parte (la mijlocul limbului).
1 D. cristata (L.) A . Gray (piş. X X I V , fig. 6). Sp. perenă, H . , 30-70 cm.
V I I - I X . 2n=164. Spor. e.f.-e.b.; zăv., margini de turbării eutrofe. Sp. higr.,
calcifugă. Circ. (R).
2b Frz. uniforme. Peţiolul cât 1/4-1/2 din lung. limbului. Limbul cu 20-35 de
segmente primare pe fiecare parte, iar acestea cu peste 15 segmente
secundare pe fiecare parte (la mijlocul limbului)
3a Rahis pătat cu negru la punctele de inserţie ale segmentelor primare. Peţiol
şi rahis cu scvame dense, castanii. Segmentele secundare au margini ±
paralele şi sunt unite la bază (incizia nu ajunge la nervură). Induziul are
marginea recurbată sub sor, acoperindu-1 în tinereţe.
2 D. affinis (Lowe) Fraser-Jenk. (piş. X X I V , fig. 5a). Sp. perenă, FL,
50-150 cm. V I I - X . Creşte împreună cu sp. următoare. Subatl.-submedit.
a - subsp affinis - Frz. persistente peste iarnă. Limb foarte lucios. Segmente
secundare neevident dinţate. Induziul ± convex, persistent. 2n=23.
b - subsp borreri (Newman) Fraser-Jenk. - Frz. nepersistente peste iarnă.
Limbul mat. Segmente secundare evident incizate până la lobulate.
Induziul ± plan, căzător. 2n=82.
3b Rahisul nu este negru pătat la punctele de inserţie ale segmentelor primare.
Peţiol şi rahis cu scvame rare, mai deschise la culoare. Segmentele
secundare sunt separate până la bază care este îngustată. Induziul ± plan,
nerecurbat sub sor pe care nu îl acoperă complet.
3 D. filix-mas (L.) Schott - F e r i g ă , (piş. X X I V , fig. 5). Sp. perenă,
FL, 30-150 cm. V I I - I X . 2n=164. Frecv. z. păd.stej.- e.b.; păd., tuf., bur. Sp.
mez., scia., slab.-mod. acid., mezotr. Euras.
4a Primele 3-4 segmente secundare de pe ambele şiruri (inf. şi sup.), de la
segmente primare bazale sunt ± egale în lung. Limb de doua ori penat
sectat, cu peri glandulari, denşi, pe faţa sup., nu persistă peste iarnă.
102
ASPLENIACEAE
4 D. submontana (Fraser-Jenk. et Jermy) Fraser-Jenk. - Sp. perenă, FL,
20-45 cm. V I - V I I . 2n=164. Stâne. calc. aproape de Băile Herculane.
Eur.centr. S V
4b Lamina de 2-3 ori penat sectată, slab glanduloasă pe faţa sup., persistă peste
2 iarnă.
5 D. pallida (Bory) C . Chr. ex Maire et Petitmengin. - Sp. perenă, H ,
4 20-45 cm. V I - V I I . Rară. M-ţii Mehedinţi-Inălăţul Mare. Medit.
4c Primele segmente secundare i n f , de la segmentele bazale primare, mult mai
lungi ca cele din şirul sup 5
5a Scvamele peţiolului uniform colorate, palid-brune. Lamina de 2 ori penat-
sectată. Segmentele secundare penat-partite cu dinţi setacei. Induziu
neglandular.
6 D. carthusiana (Vili.) H . P . Fuchs (D. spinulosa Watt.) (piş. X X I V ,
fig. 7) - Sp. perenă, FL, 40-90 cm. VII-IX. 2n=164. Frecv. e.g.-e.b., zăv.,
tuf, margini de turbării. Sp. mezohigr., mod. acid. Circ.
5b Scvamele peţiolului bicolore, brun-negricioase în centru şi palid-brune spre
3 margini. Lamina de 2-3 ori sectată 6
6a Primele segmente secundare i n f , de lângă rahis, cel puţin cât 1/2 din lung.
segmenului primar. Spori brun-palizi, cu tuberculi acuţi.
7 D. expansa (C. Presl) Fraser-Jenk. et Jermy (D. assimilis S. Walker) -
Sp. perenă, H . , 60-150 cm. VII-IX. 2n=82. Spor. e.f.-e.b. Carp. Circ.
6b Primele segmente secundare i n f , de lângă rahis, mai mici ca 1/2 din lung.
segmentului primar. Spori brun-închis, cu tuberculi obtuzi 7
7a Lamina de 3 ori penat-sectată, segmentele de ordinul 3 bine individualizate
(la segmenele primare bazale) şi penat-fidate. Induziul glandular.
8 D. dilatata (Hoffm.) A.Gray (D. austriaca auct.) (piş. X X I V , fig. 8) -
Sp. perenă, FL, 60-150 cm. VII-IX. 2n=I64. Spor. e.f.-e.b., tuf, bur., păd.
Sp. mez., scia., mezotr. Circ.
7b Lamina de 2 ori penat-sectată, segmentele de ordinul 2 penat-fidate până la
partite.Induziul neglandular.
9 D. remota ( A . Braun ex Doll) Druce. - Sp. perenă, FL, 60-150 cm.
VII-IX. 2n=163. Spor. e.f.-e.b. Jud.: Hunedoara, Argeş, Prahova, Suceava.
Eur. centr. şi de V .
8 Thelypteris S c h m i d e l
1 T. palustris Schott (Dryopteris thelypteris (L.) A . Gray) - F e r i g ă
de b a l t ă (piş. X X V , fig. 3). Sp. perenă, G . , 30-80 cm. V I - I X . 2n=70.
Spor. z.păd.stej.-e.f, zăv., malul apelor. Sp. higr. Circ.
103
 MARSILEACEAE
9 Gymnocarpium N e w m a n
la Peţiol, rahis şi faţa inf. a limbului cu peri glandulari scurţi. Peţiol cu diam.
de circa 2 mm.
1 G. robertianum (Hoffm.) Newman (Phegopteris robertiana (Hoffm.)
A . Br.) (piş. X X V , fig. 4) - Sp. perenă, G . , 10-30 cm. VII-IX. 2n=160. Spor.
e.f.-e.b., rarişti de păd. pe sol schel., pietros. Sp. mez.-mezohigr., petrof,
helscia., calc. Circ.
lb Peţol, rahis şi limb glabre. Peţiol până la 1 mm. diam.
2 G. dryopteris (L.) Newman (Phegopteris dryopteris Fee) (piş. X X V ,
fig. 5) - Sp. perenă, G . , 10-30 cm. VII-VIII. 2n=160. Frecv. e.f.-e.b., păd.,
bur. Sp. mez.-mezohigr., scia., mezotr. Circ.
10 Phegopteris ( C . Presl) Fee
1 P. connectilis (Michx.) Watt (P. polypodioides Fee) (piş. X X V ,
fig. 1) - Sp. perenă, G . , 15-30 cm. VII-VIII. 2n=90. Frecv. e.f.-e.b., păd.,
tuf. Sp. mez.-mezohigr., scia., mezotr. Circ.
11 Lastrea B o r y s.str.
1 L. Umbosperma (AII.) Heywood (Oreopteris limbosperma (Bellardi
ex AII.) Holub (piş. X X V , fig. 2) - Sp. perenă, H . , 50-100 cm. VII-VIII.
2n=68. Spor. e.g.-e.b., păd., zăv., bur. Sp. mezohigr., helscia.-scia., oligotr.,
calcifugă. Circ.
ORD. MARSILEALES
Fam. Marsileaceae Mirb.
Cuprinde plante de mlaştini, perene, cu rizomi. Sporangii sunt diferenţiaţi în
macro şi microsporangi ce conţin macro şi microspori. Marsileaceele sunt deci
ferigi heterospore cu protale dioice. Macro şi microsporangii se află închişi
împreună în nişte formaţiuni numite sporocarpi, situaţi la baza peţiolului frz.
l a Frz. lung peţiolate, compuse, 4 foliolate. Sporocarpi pedunculaţi.l Marsilea
l b Frz. simple, filiforme. Sporocarpi sesili Pilula/ia
1 Marsilea L .
x=10
1 . M. quadrifolia L . - T r i f o i c u p a t r u f o i (piş. X X V , fig. 6).
Sp. perenă, H H . , 5-20 cm. Rizom subţire, târâtor, cu frz. 4 foliate.
Sporocarpi eliptici, de 3-5 mm., situaţi la baza peţiolului frz., pe pedunculi
104
SALV1N1ACEAE
de 1-2 cm lung., ramificaţi. VIII-X. 2n=40. Spor. în câmpie, în ape stagnante
puţin adânci şi mlaştini, uneori bur. seg. în orezarii. Euras.
Pilularia L .
x=13
? P. globulifera L . - Sp. perenă, H H . , 2-15 cm. VII-IX. 2n=26. A fost
menţionată din Trans. (Fuss, 1866), dar nu a mai fost regăsită.
ORD. SALVINIALES
F a m . Salviniaceae T . Lestib.
Cuprinde plante acvatice, natante. Sporangii sunt diferenţiaţi în macro şi
microsporangi ce conţin macro şi microspori. Salviniaceele sunt deci ferigi
heterospore cu protale dioice. Macro şi microsporangii sunt închişi fiecare
separat în sporocarpi, formaţiuni globuloase situate la baza peţiolului frz.
1 Salvinia Seg.
x=9
1 S. natans (L.) A H . - P e ş t i ş o a r ă . ( p l ş . X X V , fig. 7). Sp. anuală,
T(HH). Plantă natantă cu tulp. până la 20 cm lung. Frz. ovat-eliptice, opuse.
Sporocarpi sferici, situaţi câte 3-8 la baza frz. submerse transformată în răd.
VIII-IX. 2n=18. Frecv. în câmpie, în ape puţin adânci, stagnante sau slab
curgătoare. Euras. C E .
F a m Azollaceae Wettst.
Cuprinde plante acvatice, natante, foarte mici, de 1-4 cm. Sporangii sunt
diferenţiaţi în macro şi microsporangi ce conţin macro şi microspori.
Azollaceele sunt deci ferigi heterospore cu protale dioice. Macro şi
microsporangii sunt închişi fiecare separat în sporocarpi situaţi la baza frz.
Microsporii sunt grupaţi în câteva glomerule prevăzute cu peri, prin care se
agaţă de macrospori. Unicul gen Azolla formează simbioză cu alga albastră-
verzuie Anabaena azollae.
105
 AZOLLACEAE CYCADACEAE

1 Azolla L a m .
x=8?
la Lobul sup. al frz. cu peri unicelulari, până la 25 mm lung., obtuz şi cu
marginea lat-membranoasă. Glohidii neseptate. ÎNCRENGĂTURA SPERMATOPHYTA
1 A. filiculoides Lam. (A. caroliniana Willd. non auct.) (piş. X X V fig. 8) -
Sp. anuală, T ( H H ) , 7-15-mm. V I I - X . Rară în ape stagnante. Adv. (Am. de N ) .
l b Lobul sup. al frz. cu peri bicelulari, de 0,5 mm lung.,subacut şi cu margine
membranoasă foarte îngustă. Glohidii septate. S U B Î N C R E N G Ă T U R A PINOPHYTINA (GYMNOSPERMAE ) 1

? A. mexicana C . Presl (A. caroliniana auct. non Willd.). Prezenţa sp. la

noi neconfirmată. C H E I A DIHOTOMICĂ PENTRU DETERMINAREA CLASELOR
Obs. S-au publicat şi următoarele specii adventive:
la Plante asemănătoare la port cu palmierii, având un trunchi scurt terminat cu
Cyrtomium falcatum (L.f.) C. Presl - Fam. Dryopteridaceae. Jud. Bacău - Băile Slănic. As.
deE. un smoc de frz. mari, penat-sectate, de circa 1 m lung Cls. Cycadopsida
Pteris mutiifida Poir. Fam. Pteridaceae. Jud. Mehedinţi - Turnu Severin. As. de E . lb Plante cu frz. aciculare, solzoase sau în formă de evantai, mult mai mici, ca
Ceratopteris thalictroides (L.) Brong. Fam. Parkeriaceae Jud. Bihor - Pârâul Peţea -
Oradea.
excepţie unele frunze aciculare pot atinge 15-20 cm. lung 2
2a Arbori cu frz. ± semicirculare sau în formă de evantai, bilobate şi căzătoare
2b Arbori sau arbuşti cu frz. aciculare sau solzoase, întregi 3
3a Arbuşti scunzi, puternic ramificaţi; ramurile cu internoduri lungi de 3-4 cm.
şi noduri evidente. Frz. opuse, reduse la teci concrescute, mici, de circa 2
mm, membranoase, verzi la început pe partea ext., apoi devin alburii-brune..
Cls. Gnetopsida
3b Arbori sau arbuşti cu internodurile lăstarilor foarte scurte şi frz. aciculare
sau solzoase, verzi Cls. Pinopsida (Coniferopsidă)

CLS. CYCADOPSIDA

ORD. CYCADALES

Fam. Cycadaceae Pers.

Sunt plante asemănătoare la port cu palmierii. Prezintă un trunchi scurt
terminat cu un smoc de frz. foarte mari, de circa 1 m. lung., penat-sectate. F l .
sunt dioice.

1 Cycas L . - C i c a s
la Segmentele frz. sunt de circa 0,5 cm. lăţ., revolute. Carpelele sunt penat-

1 De Ia cuv. gr. gynmos=go\aş, neacoperit; jperma=sămânţă; phyton= plantă, deci plante cu

seminţe golaşe.

106 107
 PINACEAE
GINKGOA CEAE
sectate spre vârf.
1 *C. revoluta Thunb. Cult. orn Java. ORD. PINALES
lb Segmentele frz. sunt de circa 0,7 cm. lăţ., şi ± plane. Carpetele sunt lăţite
spre vârf şi ± întregi. Fam. Pinaceae Adans. (Abietaceae Bercht. et J. Presl)
2 *C. circinalis L . Cult. orn Afr.trop.
Cuprinde arbori răşinoşi cu tulp. ramificată monopodial. Frz. sunt aciculare.
F l . sunt unisexuate, iar plantele monoice. F l . bărbăteşti au forma unor conuri
C L S . GINKGOPS1DA
mici, alcătuite dintr-un ax pe care sunt dispuse în spirală strânsă staminele, ce
ORD. GINKGOALES poartă câte 2 saci cu polen pe partea inf. F l . femeieşti sunt grupate în infl. care
au forma de conuri. O fl. femeiască este alcătuită dintr-o carpelă plană, sub
Fam. Ginkgoaceae Engler formă de solz şi poartă pe partea sup. câte 2 ovule descoperite. L a baza fiecărei
Este reprezentată printr-un singur gen cu o singură specie - Ginkgo biloba a fl. femeieşti se află câte o bractee, tot de formă solzoasă, ± concrescută cu
cărei descriere succintă este prezentată în continuare. carpelă. Carpelele şi bracteele sunt dispuse în jurul unui ax, după o linie spirală,
formând conurile. După polenizare, care se face prin vânt, polenul cade direct
1 Ginkgo L .
pe ovule, are loc fecundaţia şi rezultă săm.
1 *G. biloba L . - G i n c o (piş. X X V I , fig. 1). Ph., arbore -30 m., dioic. l a Frz. toate solitare, aşezate spiralat. Ramurile scurte lipsesc Solzii conului
Frz. în formă de evantai, bilobate, peţiolate, căzătoare. F l . dioice, cele pieloşi. Maturaţia conurilor are loc în primul an 2
femeieşti lung pedunculate. Săm. de circa 2,5 cm lung., cu înveliş cărnos lb Plante cu 2 feluri de ramuri: scurte ce poartă frz. grupate câte 2 sau mai
gălbui, neplăcut mirositor. V - V I . Săm. se maturează în I X . Orn. Extrem multe într-un mănunchi şi lungi ce poartă frz. dispuse izolat 5
orient (China) 2a Ace cu baza îngroşată, după cădere lasă o cicatrice netedă. Conuri erecte, la
maturitate solzii (carpelele şi bracteele) cad şi axa conului rămâne pe
C L S . PINOPSIDA (CONIFEROPSIDA)
ramură
C H E I A DIHOTOMICĂ PENTRU DETERMINAREA FAMILIILOR 2b Ace cu baza neîngroşată, uneori îngustată. Conuri ± pendule, la maturitate
la Frz. opuse sau în verticile, solzoase sau aciculare Fam. Cupressaceae cad în întregime 3
lb Frz. alterne sau grupate câte 2-5 într-o teacă comună, aciculare 2 3a Acele sunt prinse pe proeminenţe brune, persistente şi decurente pe lăstar
2a F l . femeiască solitară, alcătuită din câţiva solzi sterili la bază şi unul singur, sau ramură care devin brăzdaţi şi zgrăbunţoşi. Bracteele foarte
cel sup. fertil, cu un ovul. Săm. acoperită incomplet de un înveliş cărnos mici IPicea
roşu numit arii Fam. Taxaceae 3b Lăstarii şi ramurile sunt fără proeminenţe decurente şi fără brazde 4
2b F l . femeieşti formează infl. asemănătoare unor conuri. Săm. lipsită de 4a Ace scurt peţiolate, peţiolul aşezat oblic faţă de lăstar. Conurile > 5 cm., cu
înveliş cărnos 3 bractee exserte, trilobate. Frz. proaspete, strivite, degajă un miros plăcut de
3a Carpelele poartă câte 2 ovule şi sunt deosebite de bracteele situate la bază. lămâie 3 Pseudotsuga
Dacă bracteele sunt minuscule, greu de observat, în acest caz frz. nu sunt 4b Ace scurt peţiolate, peţiolul alipit de lăstar. Conuri mici, de circa 2 cm.,
solitare, ci grupate câte 2 sau mai multe la un loc. Staminele au câte 2 saci bracteele nu sunt exserte 4 Tsuga
polenici Fam. Pinaceae 5a Ace moi, căzătoare, grupate câte 30-40 pe ramuri scurte 5 Larix
3b Carpelele au câte 2-12 ovule şi sunt concrescute cu bracteele, care devin 5b Ace rigide, persistente 6
nedistincte. Staminele au câte 2-8 saci polenici Fam. Taxodiaceae

109
108
 PINACEAE
6a A c e grupate în fascicule de circa 25 pe ramurile scurte şi solitare pe
ramurile lungi, prinse pe proeminenţe brune, persistente Conurile la
maturitate se dezarticulează (carpelele şi bracteele cad de pe axul
persistent) 6 Cedrus
6b Ace grupate câte 2-5 pe ramurile scurte; pe ramurile lungi frz. sunt solitare,
scvamiforme şi caduce. Conurile nu se dezarticulelază la maturitate..7 Pinus
1 Subfam. Abietoideae
lAMff Mill. - Brad
x=12
la Frz. prezintă dungi de stomate pe ambele feţe, au 5-7,5 cm. lung. şi sunt
uşor curbate în sus.
1 *A. concolor (Gordon et Glend.) Lindl. ex Hildebr. - B r a d
a r g i n t i u Ph., arbore -30 m. Cult. orn. V . A m . de N .
lb Frz. au dungi de stomate numai pe faţa i n f , sau cel mult spre vârf au şi pe
faţa sup. Lung. frz. sub 3 cm
2a Lăstarii sunt scurt şi dens păroşi. Acele sunt orientate distih, vârful este
ştirbit şi fiecare bandă de stomate de pe faţa inf. este constituită din 5-8
şiruri de stomate. Săm. este de 0,7-1 cm. lung. (fără aripă). Bracteele
depăşesc puţin în lung. carpelele.
2 A. alba M i l l . - B r a d (piş. X X V I , fig. 2). Ph., arbore -50 m. V - V I .
2n=24. Frecv. e.f.-e.b. Sp. mez.-mezohigr., mezoterm., hei.-scia., mod.
acid.- neutr., mezotr.-eutr. Ind., tan., orn. Centr.-eur.-mont.
2b Lăstarii sunt cu peri rari. Acele sunt îndreptate către faţa sup. a lăstarului,
îngrămădite sub formă de perie; vârful este ştirbit şi benzile de stomate sunt
alcătuite din 8-10 şiruri. Prezintă şi pe faţa sup., în apropierea ştirbiturii, 1-3
linii scurte de stomate. F l . bărbăteşti sunt roşii strălucitoare. Săm. mare, de
1,3-1,4 cm. lung. Bracteele depăşesc aproape cu l/21ung. carpelelor şi sunt
reflecte.
3 *A. nordrnanniana (Steven) Spach - B r a d d e C a u c a z Ph.,
arbore -70 m. V - V I . Cult. orn. C a u c , N . Anat.
2 Picea A . Dietr. - M o l i d
x=12
la Lăstari dens glandulos păroşi. Ace comprimate dorsi-ventral, cu dungi de
stomate numai pe faţa inf. (asemănătoare ± cu cele de brad) şi alipite de
lăstar. Conuri alungit-ovoide, de 4,5-6 cm. lung. şi 1 cm. diam.; solzii
cârpei ari suborbiculari.
110
PINACEAE
1 *P. omorika (Panctc) Purkyne - M o l i d s â r b e s c (piş. X X V I ,
fig. 3). Ph., arbore -30 m. V - V I . Cult. orn. Jug..
l b Ace 4 muchiate, în secţiune transv. rombice, cu dungi de stomate pe toate
cele 4 feţe 2
2a Lăstari glabri, glauci. Acele verzui-albăstrui, lucitoare; strivite, miroase
puternic neplăcut. Conuri mici, cilindrice, de 3,5-5 cm. lung.
2 *P. glauca (Moench) Voss - M o l i d c a n a d i a n P h . , arbore
-25 m. V - V I . Cult. orn. A m . de N
2b Acele strivite nu miroase neplăcut. Conuri > 6 cm. lung 3
3a Lăstari dens pubescenţi. Frz. mici, de 0,6-0,8 (-1) cm. lung., lucitoare,
obtuze, îngrămădite pe faţa sup. a lăstarului şi alipite de acesta. Conuri
cilin-
dro-conice, de 6 cm. lung.
3 *P. orientalis (L.) Link - M o l i d c a u c a z i a n Ph., arbore -60 m.
V - V I . Cult. orn. A s . de S V
2 3b Lăstari glabri sau cu peri rari scurţi. Frz. > 1 cm. lung., cu vârf ascuţit 4
4a Lăstari glabri, glauci. Frz. de 2-3 cm. lung., rigide, înţepătoare, de culoare
verde-albăstruie sau verde-argintie. Conuri de 6 -10 lung.
4 *P. pungens Engelm. - M o l i d î n ţ e p ă t o r Ph., arbore -50 m. V -
V I . Cult. orn. mai ales sub cv. Argentea - M o l i d argintiu
A m . de N .
4b Lăstari glabri sau foarte slab păroşi. Frz. de 1-2 cm. lung., verzi-închis.
Conuri de 10-18 cm. lung.
5 P. abies (L.) H . Karst. (P. excelsa Link) - M o l i d (piş. X X V I ,
fig. 4). Ph., arbore -50 m. V - V I . 2n=22, 24. Frecv. e.b.(800-1650 m. alt.).
Sp. mez.- higr., microterm., hei.- scia., mod. acid., oligotr.- mezotr. For.,
orn., ind., tan. Centr.eur. şi nordic
3 Pseudotsuga Carriere
x=12, 13
la Ace moi, de 2-3 cm. lung. orientate distih, verzi-întunecate pe faţa sup. şi cu
două dungi longitud., alburii, de stomate pe faţa inf. Conuri ovoide de 5-10
cm. lung. Bractee exserte, trilobate, alipite de solzii carpelari
PLANŞA XXVI . 1 - Ginkgo biloba; 2 - Abies alba - frz., secţiunea transv. şi bracleea (br) şi
solzul carpelar (sc) văzut ext. şi iot. cu sem. (s); 3 - Picea omorika; 4 - P. abies; - fragment de
ramură cu frz.; 5 - Pseudotsuga menziesii.; 6 - Larix decidua; 1 - Pinus cembra - un brahiblast c
5 ace, secţiune transv. prin ac şi o carpelă cu 2 sem. (s); 8 - P. strobus; 9 - P. nigra - un brahiblast
cu 2 ace şi conul; 10 - P. mugo; 11 - P. sylvestris - un brahiblast cu 2 ace şi conul.
111
PLANŞA XXVI
PINACEAE
1 *P. menziesii (Mirb.) Franco (P. taxifolia (Poir.) Britton) - D u g l a s
(piş. X X V I , fig. 5). Ph., arbore -80 m. V - V I . 2n=24, 26. Cult. for., orn. V .
A m . de N .
lb Ace rigide, mai scurte, mai alipite de lăstari, verzi-brumării. Conuri mici, de
5-6 cm. lung., cu bractee lung exserte şi reflecte
2 *P. glauca (Mayr) Mayr - D u g l a s b r u m ă r i u Ph., arbore -45 m.
V - V I . Cult. orn. V . A m . de N .
4 Tsuga (Antoine) Carriere
1 *T. canadensis (L.) Carriere - Ţ u g a Ph., arbore. -30 m. Lăstari
păroşi. Muguri ovoizi, acuţi. Ace plane, ± distice, cu marginea fin serată, de
0,8-1,8 cm. lung, cu două dungi înguste de stomate pe faţa inf. Conuri mici,
de 1,7-2,5 cm. lung. V - V I . Cult. orn. A m . de N .

2. Subfam. Laricoideae

5 Lari* M i l l . - L a r i c e , Zadă
x=12
la Frz. pe ambele feţe cu dungi de stomate. Lăstari roşietici-violacei. Solzii
carpelari, la maturitate au vârful răsfrânt.
1 *L. kaempferi (Lamb.) Carriere. (L. leptolepis (Siebold et Zucc.)
Endl.) - L a r i c e j a p o n e z - Ph., arbore -30 m. I V - V I . 2n=24. Cult. orn.,
for. Jap.
lb Frz. cu dungi de stomate numai pe faţa inf. Lăstarii galbeni-bruni. Solzii
carpelari au marginea sup. nerăsfrântă.
2 L. decidua M i l l . - L a r i c e , Z a d ă (piş. X X V I , fig. 6). Ph., arbore-
50 m. I V - V I . 2n=24. Spor. e.f.-e.b., pe sol ± schel. Sp. mez., microterm. -
mezoterm., slab acid.-mod.acid., mezotr.-eutr., drenofilă. Cult. orn., for.,
ind., tan.
a - Conuri alungit-ovoide, de 2,5-4,2 cm. lung. Solzii carpelari glabri sau
slab pubescenţi în tinereţe. Săm. împreună cu aripa de 9-12 mm.
*subsp. decidua - L a r i c e d e A l p i . A l p .
b - Conuri scurt-ovoide sau aproape sferice, de 1,8-2,8 cm. lung. Solzii
carpelari evident glandulos pubescenţi în tinereţe. Săm. împreună cu
aripa de 8,5-9 mm.
subsp. carpatica (Domin) ă i m a n (var. polonica auct.) - L a r i c e de
C a r p a ţ i . Carp.-sudet.

113
 PINACEAE
6 Cedrus Trew - C e d r u
1 *C. atlantica (End!.) Carriere-Ce d r u a l g e rian- Ph., arbore -40 m.
Uistari abundent paro�i la !nceput, apoi ± glabri. Ace dispuse spiralat pe
ramurile lungi; pe ramurile scurte elite circa 25. persistente, rigide, verzi­
albastrui. Conuri cilindrice, de 5-7 cm. lung. �i circa 4 cm. diam., erecte; la
maturitale solzii cad de pe axa. V-Vl. Cult. om. numai In statiuni calde �i
adapostite. Algeria, Maroc.
3 Subfam. Pinoideae
7 Pinus L. - P i n
x=l2
la Frz. grupate dite 5 ....................................................................................... 2
lb Frz. grupate Cate 2-3 ····················································································
4 2a Ace rigide, de 5-8(-10) cm. lung. Liistari dens piiro�i. Sem.
comestibile (coconari).
nearipate,
1 P.cembra L.-Zilm bru {pl�. XXVI, fig. 7). Ph., arbore -25 m. V­
Y!. Spor. e.b.-e.s.; printre jnepeni, viii glaciare. Sp. mez., psichroterm.­
microterm., hel., mod. acid., oligotr. For., om. Euras.-arct.-alp. ORo
2b Ace moi. Sem. aripate ................................................................................. 3
3a Ace de 10-18 cm. lung. Lastari glabri. Conuri cilindrice, de 15-25 cm. lung.
2 *P. wallichiana A. B. Jackson (P. excelsa Wallich) . Pi n de
Hi m a I a i a. Ph., arbore - 50 m. V. Cult. om. Himalaia.
3b Ace de 5-10 cm. lung.
3 *P. strobus L. - Pin mo ale (pl�. XXVI, fig. 8). Ph., arbore - 50 111.
V-Vl. 2n =24. Cult. for. �i om. Am. de N.
4a Ace cilte 3, rigide, curbate, de 12-26 cm. lung. Conurile ovoid-conice de 8-
15 cm. lung.
4 *P. ponderosa Douglas ex P. et C. Lawson - Pin g a I be n - Ph.,
arbore- 50 m. V-VI. Cult. om. V. Am. de N.
4b Ace cate 2 .................................................................................................... 5
Sa Majoritatea acelor mai lungi de 7 cm., in general au 8-14 cm. lung. Conuri
ovoidc, de 4-8 cm. lung.
5 P. nigra J. F. Arnold - P i n n e g ru (pl�. XXVI, fig. 9). Ph., arbore -
40 m. IV-VI. 2n=24.
114
TAXODIACEAE
a - Lastari �i conuri brune-cenu�ii.
*subsp. nigra - Pin ne g ru a u s tri a c. Cult. for., om., ind. SE Eur.
b - Llistari galbui-verzui. Conuri galbene de ocru sau murdar galbene­
verzui.
subsp. banatica (Borbas) Novak - Pin d e B a n a t - Spor. e.g.-c.f.,
sax., calc., xer., subterm.-term., hel. End. Carp. S
Sb Ace maiscurte de 7 cm. .............................................................................. 6
6a Arbust -3 m., cu numeroase tulp. tiiriitoare �i cu viirf ascendenl.
6 P. mugo Tuna (P. 11wntana Mill.) - J ne a p a n ( pl�. XXVI, fig. IO).
Ph., arbust - 3,5 m. VI-VII 2n=24. Spor. e.b.-e.s. Sp. mez.- mezohigr .,
psichroterm., hel., mod.-f.p. acid. Med. Centr.-eur.-mont.
6b Arbori -40 m. .............................................................................................. 7
7a Ace scurte, de 3-4 cm. lung., verzi inchis, rasucite. Conuri de 3-5 cm. lung.,
putemic asimetrice, incovoiate, persistente.
7 *P. banksiana Lamb. (P. divaricata Aiton) Sudworth) - Pi n
ban c s i a n - Ph., arbore - 25 111. V. Cult. om. Am. de N.
7b Ace de 4-7 cm. lung., verzi-alb8.strui sau verzi-cenu�ii. Conuri simetrice, de
3-6 cm. lung., cazatoare.
8 P. sylveslris L. - Pin ( pl�. XXVI, fig. 11 ). Ph., arbore - 40 m. V-VI.
2n=24. Spor. e.g.-e.b. Sp. eurif., euriterm.• hel., mod. - p. acid., oligotr. Cult.
for., ind., med.• melif.• orn . Euras.
Fam. Taxodiaceae Warm.
Cuprinde plante asemiin3toare cu cele din fam. Pinaceae, de care se
deosebesc prin: carpelele poarta c3.te 2-12 ovule, iar staminele c3.te 2-8 saci cu
polen; carpe1e1e �i bracteele sunt concrescute, partial sau total, astfel ca
bracteele nu sunt a�a de distincte ca la Pinaceae.
la Frz. c8.z3.toare, plane, liniare ..................................................... 1 Taxodium
lb Frz. persistente, ± subulate ...................................................... .................... 2
2a Frz. �ezate pe 3 riinduri, ± alipite de liistari. Conuri ovoide, de 5-8 cm.
lung. ........................................................................... ...... 2 Sequoiade11dro11
2b Frz. pe 5 rilnduri, ± patente. Conuri subglobuloase, de 2-3 cm. lung............. .
.................................................................................................3 Cryptomeria
1 Taxodium (L.) C. Richard ex Humb., Bonpl. et Kunth
1 *T. distichum (L.) Richard ex Humb., Bonpl. et Kunth - Chip a r o s
de b a It a (pl�. XXVII, fig. I). Ph., arbore - 40 m.V. 2n=22. Cult. orn. �i
for. (In terenuri mla�tinoase formeaza pneumatofori). Am. de N.
115
 CUPRESSACEAE CUPRESSACEAE
2 * C . arizonica E.L.Greene - C h i p a r o s d e A r i z o n a - P h . , arbore
2 Sequoiadendron Buchholz - 30 m. I V - V . Cult. orn . A m . de N .
1 *S. giganteum (Lind.) Bucholz (Sequoia gigantea (Lindl.) Decaisne) -
2. Chamaecyparis Spach
S e c v o i a , A r b o r e l e m a m u t . Ph., arbore - 90 m. înalţ, şi 7 m. diam.
trunchiului. V . Cult. orn . rar. A m . de N . (California). la Frz. fără linii albe de stomate pe faţa inf. a lăstarilor. Lăstari penduli.
Conuri de 0,6-0,8(-l,2) cm. diam., cu 4-6 solzi
3 Cryptomeria D . Don 1 * C . nootkatensis (D.Don) Spach - C h i p a r o s d e N u t k a . P h . ,
1 * C . japonica ( L . fii.) D . Don. - C r i p t o m e r i a . P h . , arbore - arbore - 40 m. V . Cult. orn . A m . de N .
50 m. V - V I . Cult., orn . Jap. l b Frz. de pe faţa inf. a lăstarilor cu dungi albe de stomate, evidente 2
2a Frz., îndeosebi cele de pe feţele turtite ale lăstarului, alipite de lăstari.
F a m . Cupressaceae Gray Conuri de circa 0,8 cm. diam., alcătuite din 6-8 solzi. Vârful tulp. pendul.
2 *C. lawsoniana (A. Murray) Pari. - Chiparos de California (piş. X X V I I ,
Cuprinde conifere cu frz. solzoase şi dispoziţie opusă; numai la genul fig. 3). Ph., arbore - 60 m. V . Frecv. cult. orn . şi for. A m . de N .
Juniperusfrz.pot fi şi subulate şi cu dispoziţie verticilată. F l . sunt unisexuate, iar 2b Frz. nealipite de lăstari şi ramuri, astfel că acestea sunt aspre la pipăit, mai
plantele monoice, numai genul Juniperus este dioic. Staminele poartă câte 3-5 ales frz. de pe muchii sunt înţepătoare. Con de 0,6-0,8 cm. diam., format
saci polenici, iar carpelele 2-20 ovule. Dispoziţia staminelor şi a carpelelor este din 10-12 solzi.
opusă, rar verticilată la Juniperus. Carpelele concresc complet cu bracteele. 3 *C. pisifera (Siebold et Zucc.) EndI. - C h i p a r o s d e S a w a r a .
l a Conuri globuloase cu solzii lignificaţi, în formă de scut, nu se ating la Ph., arbore - 50 m. V . Cult. orn . Jap.
maturitate prin marginile lor 2
2 Subfam Thujoideae
l b Conuri ovoide sau alungit ovoide solzii se acoperă unii pe alţii, sau conurile
sunt sferice cu solzii cărnoşi şi uniţi 3 3 Thuja L . - Tuia, Arborele vieţii
2a Lăstarii 4 muchiaţi. Conurile se maturează în al 2-lea an şi au 2-4 cm. diam.
Sub fiecare solz se află 6-20 sem., îngust aripate 1 Cupressus la Frz. de pe feţele turtite ale lăstarilor cu glande rezinifere sub formă de
2b Lăstari turtiţi. Conurile, de regulă, se maturează în primul an şi sunt mici, de adâncitură alungită. Ramurile dispuse în planuri verticale. Solzii conului
circa 1 cm. diam. Sub fiecare solz se află 2-5 sem., lat-aripate îngroşaţi, la vârf cu o prelungire recurbată. Săm. nearipată.
2 Chamaecyparis 1 *T. orientalis L . (piş. X X V I I , fig. 4) - Ph., arbore - 10 m. I V - V .
3a Conuri ovoide sau alungit-ovoide, cu 3-6 perechi de solzi carpelari, liberi. 2n=22. F . frecv. cult. orn. China.
Plante monoice 3 Thuja lb Frz. cu glande rezinifere proeminente Ramurile dispuse în planuri
3b Conuri sferice formate din solzi cărnoşi, concrescuţi. Plante dioice orizontale. Sem. aripate 2
3 Juniperus 2a Lăstari comprimaţi; frz. de pe faţa inf. fără dungi albicioase, cu glande
rezinifere proeminente, ca şi cele de pe faţa sup.
1 Subfam Cupressoideae 2 *T. occidentalis L . (piş. X X V I I , fig. 5) - Ph., arbore - 20 m. I V - V . F .
frecv. cult. orn. A m . de N .
1 Cupressus L . - C h i p a r o s
2b Lăstari aproape rotunzi; frz. de pe faţa inf. cu dungi albicioase şi fără
la Frz. solzoase, obtuze, alipite de lăstar. Conul este subglobulos, format din glande proeminente
8-14 solzi şi are 2,5- 4 cm. lung.
1 * C . sempervirens L . - C h i p a r o s (piş. X X V I I , fig. 2). Ph., arbore -
30 m. I V - V . Cult. orn . E . Medit. P L A N Ş A X X V I I . 1 - Taxodium distichum; 2 - Cupressus sempervirens; 3 - Chamaecypar
lb Frz. solzoase, cu vârful ascuţit. Conul este ovoid, format din 6-8 solzi şi mai lawsoniana - con; 4 - Thuja orientalis; 5-7". occidentalis; 6 - Juniperus communis; 7 - J. sibiri
mic, are 1,5-2(3) cm. lung. 8 - J. sabina; 9 - Taxus baccata - fragment ramură şi săm. (s) înconjurată de arii (a); 10 - Ephcdra
distachya - fragment de plantă femeiască cu 2 conuri şi fragment de tulp. cu frz. opuse.

116 117
 CUPRESSACEAE
3 *T. plicata D . Don (T. gigantea Nutt.) - T u i e g i g a n t i c ă . Ph.,
arbore - 60 m. I V - V . Cult. orn . şi for. V . A m . de N .

3 Subfam Juniperoideae
4 Juniperus L . - Ienupăr
x=ll
la Frz. aciculare, în verticile câte 3 2
lb Frz. plantelor mature opuse, solzoase, uneori şi aciculare, dar atunci sunt
opuse şi foarte rar aciculare şi câte 3 în verticile pe unele ramuri 3
2a Arbust, 1-3 m., cu poprt drept. Acele rigide, înţepătoare, drepte, de 7-15
mm. lung. şi 3-10 mm. distanţa dintre verticile. Conuri (pseudobace) negre-
albăstrui, brumate, de 6-9 mm. diam. I V - V . Maturaţia sem. în al 2-lea sau al
3-lea an. 2n=22.
1 J. communis L . - I e n u p ă r (piş. X X V I I , fig. 6). Ph., arbust - 3 m.
Frecv. e.g.-e.b.; rarişti şi margini de păd., paj. Sp. mez., hei., slab-p. acid.,
oligotr.- mezotr., med., cond. Circ.
- var. communis - Frz. de 10-15(20) mm. lung. Distanţa dintre verticile
este 5-10 mm.
- var. intermedia (Schur) Sanio - până la 1 m. înalţ. Frz. de 7-10 mm.
lung. Distanţa dintre verticile este 3-6 mm.
2b Arbust -50 cm., cu ramuri târâtoare. Ace de 4-8 mm. lung., neînţepătoare,
încovoiate spre lăstar; distanţa dintre verticile de 1-3 mm. V - V I I . 2n=22
2 J. sibirica Lodd. in Burgsd. (J. communis ssp. alpina (Suter) Celak),
J. nana W i l l d . nom. illeg. - I e n u p ă r p i t i c (piş. X X V I I , fig. 7). Ph.,
arbust - 50 cm. Frecv. e.b.-e.s. (1200-2000 m. alt.). Formează tuf,
invadanată în paj. Sp. mez., hei., mod. acid., oligotr. Arct.-alp.
3a Arbust -3 m. cu tulp. culcate. Frz. solzoase, obtuze, mici, de circa 1 mm.
lung.; uneori pot fi şi ascuţite şi în verticile câte 3; zdrobite, frz. degajă un
miros puternic, neplăcut. Conul pendul, brumat. Sem. 2. I V - V . 2n=22
3 J. sabina L . - C e t i n ă d e n e g i . ( p i ş . X X V I I , fig. 8). Ph., arbust -
3 m. Spor. e.f.-e.b. Sp. sax.., calc. Cult. orn. M e d . Eur. mont.-
As. de V .
Obs. Frecv. se cultivă în scop decorativ / . horizontalis Moench. Arbust târâtor
cu frz. ascuţite, con nebrumat, cu peduncul recurbat.
3b Arbori; frz. zdrobite nu miroase neplăcut, sunt fără miros, sau cu miros
plăcut de răşină 4
4a Frz. de două feluri: solziforme, opuse, cu vârful obtuz şi aciculare, cu vârf
înţepător, câte 2-3, pe faţă cu două benzi înguste, albe, de stomate. Conul se
maturează în al 2-lea an

119
 TAXACEAE
4 * / . chinensis L . - Ph., arbore - 20 m. I V - V . Cult. orn. As. de E .
4b Frz. solziforme cu vârf ascuţit, înţepător; pe lăstari viguroşi pot fi şi frz.
aciculare. Maturaţia anuală
5 *J. virginiana L . - I e n u p ă r de V i r g i n i a . Ph., arbore - 30 m.
I V - V . Frecv. cult. orn. şi for. A m . de N .
SUBÎNCRENGĂTURA MAGNOLIOPHYTINA
1
(ANGIOSPERMAE)
ORD. TAXALES

Fam. Taxaceae Gray C H E I A DIHOTOMICĂ PENTRU DETERMINAREA CLASELOR

la Embrionul şi plantula cu 2 cotiledoane. Limbul cu nervaţiune penată sau
Cuprinde plante fără canale rezinifere. F l . sunt dioice, cele feminine reduse palmată, întreg, divizat sau compus. F l . pe tipul 5 sau 4 sau multiplul
la o singură carpelă cu un ovul, iar cele masculine sunt alcătuite din 6-14 acestora. Există şi excepţii. Astfel, limbul poate avea nervaţiunea arcuită,
stamine, fiecare stamină având câte 4-8 saci polenici concrescuţi. Săm. este dar fl. sunt pe tipul 5 sau 4; sau fl. sunt pe tipul 3 (Aristolochiaceae,
înconjurată de arii. Berberidaceae, Magnoliaceae, Mercurialis, Empetrum), dar nervaţiunea
este penată Cls. Magnoliopsida (Dicotyledonatae)
1 Taxus L .
lb Embrionul şi plantula cu 1 singur cotiledon. Limbul cu nervaţiune paralelă
x=12 sau arcuită şi întreg. F l . pe tipul 3 sau multiplul lui 3. Există şi excepţii.
1 T. baccata L . - T i s a (piş. X X V I I , fig. 9). Ph., arbore sau arbust - 10 Astfel, limb cu nervaţiune penată la Araceae, Musaceae, Arecaceae (la
m. Frz. liniare, moi, de 1,5-3 cm. lung., turtite dorsi-ventral, discolore, verzi ultima familie limbul poate fi şi cu nervaţiune palmată), Tamus din
închis pe faţa sup. şi verde gălbui pe cea inf., orientate distih. Săm. Dioscoreaceae cu tulp. volubilă, dar fl. sunt pe tipul 3, sau fl. sunt pe tipul
înconjurată incomplet de arii. I V - V . 2n=24. Spor. e.f. Sp. mez., mezoterm.- 4 la Paris care are 4 frz. în verticil şi o singură fl. terminală, Potamogeton
subterm., scia., sax.., eutr., calc. Relict terţiar. Sp. ocrotită ca monument al cu specii acvatice fixate sau chiar tipul 2 la Maianthemum care are înveliş
naturii. Cult. orn. Atl.-medit.-centr.-eur. ORo floral din 4 tepale albe aşezate pe două cercuri. Tot aici se încadrează şi
fam Lemnaceae cu plante acvatice mici, de cea 1 cm., plutitoare
Cls. Liliopsida (Monocotyledonatae)
CLS. GNETOPSIDA
ORD. EPHEDRALES CLS. MAGNOLIOPSIDA (DICOTYLEDONATAE)
C H E I A DIHOTOMICĂ PENTRU DETERMINAREA FAMILIILOR
F a m . Ephedraceae R c h b . la Plante cu fl. golaşe sau fl. cu perigon sepaloid sau petaloid, aşezat pe unul
Arbuşti scunzi, puternic ramificaţi, cu frz. solzoase, opuse. sau pe mai multe verticile; elementele învelişului floral ± asemănătoare .... 2
lb Plante cu fl. ce au înveliş floral evident diferenţiat în K . şi C 83
1 Ephedra L . 2a Plante suculente, cu spini, erbacee sau lemnoase, fără frz. normal dezvoltate;
1 . E. distachya L . (inel. subsp. monostachya (L.) Riedl) - C â r c e l frz. sunt sub formă de scvame (există şi excepţii); fl. solitare, hermafrodite.
(piş. X X V I I , fig. 10). Ph., arbust - 50 cm. foarte ramificat, dioic. Frz. opuse, Gineceu inf. Fr. baciform Cactaceae
reduse la teci membranoase. F l . femeieşti grupate câte 2, protejate de un 2b Plante cu alte caractere 3
involucru care devine cărnos, portocaliu-roşietic şi închide cele 2 sem. V I - 3a Plante lemnoase 4
VII. 2n=24,28. Rară z. step.-e.g., sol. cernoziomice, marne, nis. Sp. xer., 3b Plante erbacee (rar frutescente la unele specii de Begonia) 27
term.-subterm., hei., calc. Med. Jud.: Alba, Cluj, Caraş-Severin, Mehedinţi,
Buzău, Constanţa, Tulcea, Vaslui. Euras. cont.
1 De la cuv. gr.: arcge(0/j=înveliş; spenna=sămân\ă şi p/ryfon=plantă, deci plante cu seminţe
învelite, închise în fruct

120 121
4a Arbuşti -60 cm., epifiţi, semiparaziţi pe arbori Loranthaceae 20a Lăstarii, ramurile tinere şi frz. acoperite cu peri solzoşi, stelaţi
4b Arbori şi arbuşti autotrofi 5 Elaeagnaceae
5a Frz. persistente, opuse, simple; limbul cu marginea întreagă Buxaceae 20b Plante fără peri stelaţi, solziformi 21
5b Frz. căzătoare (dacă sunt şi persistente, atunci sunt alterne) 6 21a Plante cu tulp. volubile sau cu tulp. fixatoare prin răd. adventive şi cu alte
6a Frz. opuse 7 tulp. târâtoare 22
6b Frz. alterne 10 21b Plante cu port erect 24
7a Plante căţărătoare. Gineceu policarpelar, dialicarpelar; fr. poliachene 22a Plante cu frz. persistente, dimorfe, unele palmat-lobate, altele ovate
Ranunculaceae Araliaceae
7b Plante erecte 8 22b Plante cu frz. căzătoare, uniforme 23
8a Stamine 2. Fr. monosamară Oleaceae 23a Frz. ovat-triunghiulare, baza ± retezată. F l . în panicule Polygonaceae
8b Stamine 4-10 9 23b Frz. ± cordate. F l . solitare Aristolochiaceae
9a Frz. imparipenat-coinpuse. Fr. disamară Aceraceae 24a Frz. lanceolate sau oblanceolate, întregi. F l . pe tipul 4. Fr. drupă
Thymelaeaceae
9b Frz. simple Fr. drupă Rhamnaceae
24b Frz. ovate, eliptice sau obovate 25
10a Frz. compuse 11
25a Frz. ovate până la obovate, întregi, vârful rotunjit Anacardiaceae
10b Frz. simple 12
25b Frz. cu marginea serată sau crenată 26
11a F l . bărbăteşti în amenţi; cele femeieşti câte 1-4; gineceu inf. .. Juglandaceae
26a Frz.cu marginea crenat-serată. Plante lemnoase cu fr. drupă negricioasă
11b F l . în panicule; gineceu sup Anacardiaceae
Rhamnaceae
12a F l . mari, peste 5 cm., solitare; stamine şi cârpele numeroase, libere, aşezate
26b Frz. ovate, serate, baza asimetrică Plante lemnoase Ulmaceae
spirociclic pe un receptacul alungit Magnoliaceae
27a Plante acvatice, submerse, natante sau de mlaştini 28
12b F l . cu altă alcătuire 13 27b Plante terestre 33
13a Frz. palmat lobate până la palmat fidate 14 28a Frz. divizate în numeroase segmente filiforme 29
13b Frz. altfel alcătuite 15 28b Frz. întregi 30
14a Lobii frz. dilataţi spre vârf, ± rotunjiţi. F l . închise într-un receptacul comun, 29a Frz. penat divizate. F l . hermafrodite, în spice terminale Haloragaceae
± piriform Moraceae 29b Frz. dihotomic divizate. F l . unisexuate, solitare, axilare ... Ceratophyllaceae
14b Lobii frz. îngustaţi spre vârf, acuţi. F l . grupate în infl. globuloase, 30a Frz. liniare, în verticile, câte 8-16 Hippuridaceae
pedunculate Platanaceae 30b Frz. opuse sau alterne 31
15a F l . (cel puţin cele bărbăteşti) grupate în amenţi 16 31a Frz. alterne. F l . pe tipul 5, în spice dense Polygonaceae
15b F l . nu formează amenţi 20 31b Frz. opuse. F l . axilare 32
16a Plante cu latex. Fr. compuse, cărnoase Moraceae 32a F l . hermafrodite; perigon cu 4 tepale; ovar inf. Onagraceae
16b Plante fără latex Fr. simple, uscate 17 32b F l . unisexuate; înveliş floral lipsă Callilrichaceae
17a Plante dioice. Fr. capsulă. Săm. cu peri albicioşi Salicaceae 33a F l . unisexuate 34
17b Plante monoice. Fr. indehiscente (achene, samare). Săm. fără peri 18 33b F l . hermafrodite sau aparent hermafrodite la Euphorbia 43
18a Stile şi stigmate 3-8. Perigon prezent şi la fl. bărbăteşti şi la fl. femeieşti 34a Frz. simple, întregi sau slab lobate 35
Fagaceae 34b Frz. compuse sau simple, în ultimul caz frz. fiind palmat-fidate şi peltate sau
18b Stile şi stigmate 2. Perigon prezent numai la fl. unui sex 19 palmat-sectate 40
19a F l . bărbăteşti grupate în amenţi compuşi din dihazii triflore şi au perigon. Fr. 35a Frz. asimetrice; perigon petaloid (la fl. bărbăteşti 2+2) Begoniaceae
achene mici, ± aripate (monosamare), neînsoţite de involucru fructifer 35b Frz. nu sunt asimetrice 36
Betulaceae 36a Cel puţin fl. bărbăteşti grupate în antodii involucrate
19b F l . bărbăteşti grupate în amenţi simpli, nu au perigon. Achenele însoţite de Asteraceae (Compositae)
involucru fructifer „„..„.., ••„.„„,,, ......^.orylaceae 36b Fl—nu sunt grupate în antodii „. 37

122 123
 56a Perigon membranos. Fr. cu perete membranos şi dehiscenţă transv. (pixidă),
37a înveliş floral format din 3 tepale verzi sau lipseşte; ovar 2-3 locular, stile 2-3. rareori indehiscent Amaranthaceae
Fr. capsulă mericarpică, 2-3 loculară Euphorbiaceae 56b Perigon erbaceu sau ± cărnos, uneori lipseşte. Fr. indehiscent (achenă), cu
37b Ovar unilocular; fr. indehiscent sau pixidă 38 pericarp mai solid Chenopodiaceae
38a Stil 1 cu numeroase stigmate. Plante, de obicei, cu peri urticanţi ..Urticaceae 57a Stigmate 2-5 Caryophyllaceae
38b Stile şi stigmate 2. Plante fără peri urticanţi 39 57b Stile şi stigmate 1 58
39a Perigon membranos. Fr. cu perete membranos şi dehiscenţă transv. (pixidă), 58a Frz. variat divizate. Stamine 5-numeroase Ranunculaceae
rareori indehiscent Amaranthaceae
58b Frz. întregi. Stamine cel mult în număr dublu faţă de piesele învelişului floral
39b Perigon membranos, erbaceu. Fr. indehiscent (achenă), cu pericarp solid
59
Chenopodiaceae
59a F l . solitare, sesile. Tepale 5, unite, persistente. Stamine 5. Ovarul unilocular
40a Plante cu frz. palmat-fidate şi peltate Euphorbiaceae
cu un stil Primulaceae
40b Frz. nu sunt peltate 41
59b F l . grupate în infl 60
41a F l . grupate în umbele compuse Apiaceae (Umbelliferae)
60a Perigon membranos, petaloid, format din 5 tepale. Ovarul unilocular
41b F l . nu sunt dispuse în umbele compuse 42
Amaranthaceae
42a Plante cu frz. palmat-sectate până la palmat-compuse Cannabaceae
60b F l . pe tipul 4 sau 6; ovar 2-4 locular Lythraceae
42b Plante cu frz. penat-compuse Rosaceae
61a Lojile ovarului cu câte 1 ovul 62
43a Gineceu sup 44
61b Lojile ovarului cu mai multe ovule 67
43b Gineceu i n f . sau semiinf 71
44a F l . cu gineceu unicarpelar sau pluricarpelar gamocarpeloar 45 62a Stigmat 1. F l . pe tipul 4 Brassicaceae (Cruciferae)
44b F l . cu gineceu dialicarpelar 70 62b Stigmate 2 sau mai multe 63
45a Ovar unilocular 46 63a Frz. nestipelate 64
45b Ovar plurilocular 61 63b Frz. stipelate 66
46a Ovar cu 1 ovul 47 64a Plante cu latex. Ovar tricarpelar şi trilocular. Stile 3. Fr. capsulă septicidă ...
46b Ovar multiovulat 57 Euphorbiaceae
47a Stigmat 1 48 64b Plante fără latex. Fr. nu este capsulă 65
47b Stigmate 2-5 53 65a Perigon format din 5 tepale persistente. Fr. bacă Phytolaccaceae
48a Stamine 1-6 49 65b învelişul floral lipseşte. Fr. uscat. Plante acvatice sau palustreCallitrichaceae
48b Stamine 8-numeroase Rosaceae 66a Plante cu latex Euphorbiaceae
49a Frz. fără stipele 50 66b Plante fără latex 67
49b Frz. stipelate 52 67a Stile şi stigmate 1-2 68
50a Fl.cu perigon gamotepal, petaloid, >2 cm. diam Nyctaginaceae 67b Stile şi stigmate 3-10 69
50b Fl.cu perigon dialitepal, sepaloid 51 68a F l . pe tipul 4, tepale libere Brassicaceae (Cruciferae)
51a Plante cu frz. ovat-eliptice Urticaceae 68b F l . pe tipul 4-6, cu tepale continuate la bază cu un tub (hipantiu). Lythraceae
51b Plante cu frz. liniar-lanceolate Thymelaeaceae 69a Frz. întregi. Stamine 5 sau 12 Molluginaceae
52a Frz. cu marginea limbului întreagă Caryophyllaceae 69b Frz. penat-sectate. Stamine numeroase Ranunculaceae
52b Frz. cu limb variat divizat •• Rosaceae 70a Elementele învelişului floral continuate la bază cu un tub (hipantiu)
53a Frz. prevăzute cu ohree s Polygonaceae Rosaceae
' 53b Frz. fără ohree 54 70b înveliş floral liber (hipantiu lipseşte) Ranunculaceae
54a Frz. stipelate • Caryophyllaceae 71a Ovar unilocular 72
54b Frz. fără stipele 55 71b Ovar plurilocular 78
55a Stamine 10 Caryophyllaceae 72a Ovar cu 1 ovul 73
55b Stamine 1-5 72b Ovar cu mai multe ovule 76

124 125

MMI
73a F l . reunite în antodii involucrate. Antere unite în jurul stilului 89b F l . zigomorfe 92
Asteraceae (Compositae) 90a Plante cu frz. alterne. Androceu tetradinam (2 stamine ext. mai scurte şi 4 int.
73b Fl.nu formează antodii. Antere libere 74 mai lungi) Brassicaceae (Cruciferae)
74a Perigon sepaloid simplu. Frz. nestipelate Chenopodiaceae 90b Androceul format din 1-5 stamine 91
74b Perigon sepaloid, dublu. Frz. cu stipele c Rosaceae 91a Plante cu frz. opuse, întregi Caryophyllaceae
74c Perigon petaloid 75 91b Plante cu frz. alterne Rosaceae
75a Frz. opuse Stamine 1-3 Valerianaceae 92a Stamine 2, cu filamente triramificate spre vârf. Fr. achenă .... Fumariaceae
75b Frz. dispuse în verticile. Stamine 4-5 Rubiaceae 92b Stamine 10, toate unite sau numai 9 unite şi 1 liberă
76a Perigon zigomorf alcătuit din 3 tepale Aristolochiaceae Fabaceae (Leguminosae)
76b Perigon actinomorf format din 4-5 tepale 77 93a Stile 5 Plumbaginaceae
77a Frz. întregi, liniare sau lanceolate Santalaceae 93b Stile 3 94
77b Frz. crenate, reniforme Saxifragaceae 94a Frz. cu ohree. F l . pe tipul 3. Stamine 6-9 Polygonaceae
78a Lojile ovarului cu câte 1 ovul 79 94b Frz. fără ohree F l . pe tipul 4-5 Caryophyllaceae
78b Lojile ovarului cu mai multe ovule 82 95a Arbuşti cu frz. solziforme. F l . mici, roze sau albe, pe tipul 4-5, grupate
79a Frz. tulp. opuse 80 spiciform. Sem. cu peri Tamaricaceae
79b Frz. tulp. verticilate sau alterne 81 95b Plante cu alte caractere 96
80a Frz. simple, întregi sau penat-sectate Valerianaceae 96a F l . pe tipul 4, cu K . şi C. libere; petale egale sau foarte rar inegale, cele 2
80b Frz. compuse; cele tulp. în număr de 2, sunt simplu ternate, cele bazale dublu petale ext. fiind mai mari. Androceu tetradinam...Brassicaceae (Cruciferae)
ternate Adoxaceae 96b F l . cu alte caractere; androceul nu este tetradinam 97
81a Frz. grupate în verticile, întregi Rubiaceae 97a F l . zigomorfe 98
81b Frz. alterne cu teacă puternic dezvoltată Apiaceae (Umbelliferae) 97b F l . actinomorfe 103
82a F l . pe tipul 3. Ovar cu 6 stile libere sau concrescute şi numai stigmatele 98a K . gamosepal 99
libere Aristolochiaceae 98b K . dialisepal 100
82b F l . pe tipul 2, 4 sau 5. Ovar cu 1 stil Onagraceae 99a Prefloraţie vexilară (petala sup. este mai mare şi acoperă pe celelalte);
83a C . dialipetală, foarte rar petalele sunt unite la vârf (Vitis) şi foarte rar sunt androceu din 10 stamine, toate unite sau numai 9 unite şi 1 liberă, foarte rar
puţin unite la bază (Linum, Oxalis) şi cu tubul staminal la unele Leguminosae toate libere Fabaceae (Leguminosae)
(Trifolium, Arachis) 84 99b Prefloraţie carenală (petala sup. este mai mică şi acoperită, nu acoperitoare);
83b C . este gamopetală 202 androceu din 6-10 stamine libere Caesalpiniaceae
84a Gineceu sup 85 100a F l . pe tipul 5, solitare; sepalele cu apendici; petala inf. pintenată
84b Gineceu inf. sau semiinf 182 Violaceae
85a Gineceu format din 1 sau mai multe cârpele unite pe cel puţin 1/2 din lung... 100b F l . grupate în infl 101
86 101a Stamine numeroase (>10); petale cu baza dilatată şi lamina divizată. Gineceu
85b Gineceu dialicarpelar, rareori carpelele sunt unite puţin la bază 174 3-4 carpelar şi cu 3-4 stigmate. Ovar unilocular Resedaceae
86a Ovar unilocular sau incomplet multilocular 87 101b Stamine 2-8 102
86b Ovar bi-multilocular 116 102a Stamine 2, cu filamente triramificate spre vârf. Fr. capsulă bivalvă
87a Ovar uniovulat 88 Fumariaceae
87b Ovar 2-multiovulat 95 102b Stamine 4. Petale nepintenate şi nedilatate la bază; cele int. trilobate. Fr.
88a Stil 1 89 capsulă liniară, articulată, lomentiformă Hypecoaceae
88b Stile 3-5, uneori unite la bază 93 102c Stamine 8 unite la bază. Sepalele inegale, 3 ext. sepaloide, mici şi 2 int.
89a F l . actinomorfe 90 petaloide, mari (aripi) persistente Polygalaceae

126 127
103a Frz. dublu paripenat-compuse. Infl. globuloase cu f l . mici. Filamente 118b Plante terestre 119
staminale foarte lungi Mimosaceae 119a Stamine 3-6 120
103b Plante cu alte caractere 104 119b Stamine 8 sau mai multe 124
104a F l . cu stamine numeroase 105 120a Stamine 6. F l . pe tipul 4 Brassicaceae (Cruciferae)
104b Stamine 2-10 107 120b Stamine 3-5 121
105a K . format din 2 sepale caduce. Petale 4. Frz. penat divizate sau cel puţin 121a Arbuşti scunzi cu frz. cilindrice. F l . pe tipul 3 Empetraceae
dinţate. Plante, în general, cu latex Papaveraceae 121b Arbori şi arbuşti cu frz. plane 122
105b F l . pe tipul 5. Plante cu frz. întregi, fără latex 106 122a Frz. ovate, persistente, marginea ± spinoasă Aquifoliaceae
106a Filamentele staminelor unite la bază în 3-5 fascicule. Ovar 3-5 locular, stile 122b Frz. căzătoare, marginea nu este spinoasă 123
3-5. Fr. capsulă septicidă •.. Hypericaceae 123a Arbori mici sau arbuşti, adesea spinoşi. Frz. cu stipele, adesea transformate
106b Stamine libere. Ovar unilocular, cu 1 stil. Fr. capsulă loculicidă, se deschide în spini. Fr. drupă cărnoasă sau uscat şi aripat Rhamnaceae
în 3 valve Cistaceae 123b Plante lemnoase fără spini. Frz. fără stipele. Fr. drupă uscată, uneori păroasă
107a Plante insectivore; cresc în mlaştini turboase şi au frz. bazale, peţiolate, cu Anacardiaceae
peri glandulari, lungi, purpurii, sau în apă, fiind submerse şi natante şi au frz. 124a F l . zigomorfe 125
în verticile Droseraceae 124b F l . actinomorfe 126
107b Plante neinsectivore, cu alte caractere 108 125a F l . pintenate Tropaeolaceae
108a Frz. cordate, bazale şi numai 1 tulp. Stamine 5, alternând cu 5 staminodii 125b F l . nepintenate. Două dintre sepale (aripi), mult mai mari ca celelalte sunt
terminate cu cili glandulari Parnassiaceae persistente şi colorate Polygalaceae
108b Plante cu alte caractere 109 126a Frz. simple, palmate. Stamine numeroase cu filamentele unite într-o coloană
109a Plante de săraturi maritime, cu frz. mici, până la 8 mm. lung. şi 4 mm. lăţ., în jurul stilului Malvaceae
păroase cel puţin pe faţa inf. Sepale 5 unite, persistente. Stamine 6 (3+3) 126b Stamine 2-15, libere 127
Frankeniaceae 127a Arbuşti spinoşi cu fr. drupă. Stamine 15 Zygophyllaceae
109b Plante cu alte caractere 110 127b Stamine 2-10, când sunt mai mult de 10, fr. nu este drupă 128
110a Stile şi stigmate 2 sau mai multe. Plante cu frz. opuse Caryophyllaceae 128a Arbori mici sau arbuşti, adesea spinoşi. Stamine 4-5 Rhamnaceae
110b Stil 1 111 128b Plante erbacee 129
l i l a F l . cu hipantiu tubulos, simulând K . unit şi tenninat cu 8-12 dinţi 129a Frz. palmat-divizate. Stamine 10 Geraniaceae
Lythraceae 129b Frz. cu nervaţiune penată 130
111b K . 5 dinţat sau chiar cu mai puţine sepale 112 130a Frz. paripenat-compuse Zygophyllaceae
112a Plante lemnoase 113 130b Frz. nu sunt paripenat-compuse 131
112b Plante erbacee 115 131a Stamine 12-15. Fr. capsulă Zygophyllaceae
113a Plante agăţătoare prin cârcei. Frz. palmate Vitaceae 131b Stamine cel mult 5, uneori şi staminodii 132
113b Plante fără cârcei 114 132a Frz. penat-sectate până la compuse Geraniaceae
114a F l . pe tipul 3. Antere valvicide Berberidaceae 132b Frz. nu sunt penat-sectate sau compuse 133
114b F l . pe tipul 5 Rosaceae 133a F l . hermafrodite. Fr. capsulă cu 8-10 loji Linaceae
115a Sepale 2. Stamine 5, 3 sau numeroase. Ovar 1 locular Portulacaceae 133b F l . unisexuate, dacă sunt aparent hermafrodite, atunci prezintă latex. Fr.
115b F l . pe tipul 5 (rar 4). Stamine 10, rar 8. Ovar 4-5 locular Pyrolaceae capsulă mericarpică cu 2-3 loji Euphorbiaceae
116a Lojile ovarului cu câte 1 ovul 117 134a F l . zigomorfe 135
116b Lojile ovarului cu 2 sau mai multe ovule 134 134b F l . actinomorfe 140
117a Stil 1 sau stigmatele sunt sesile 118 135a Arbori cu frz. compuse 136
117b Stile 2-3, libere sau unite la bază 126 135b Plante erbacee sau subarbuşti 137
118a Plante acvatice, cu frz. rombice, natante Trapaceae
129
128
136a Frz. opuse, palmat-compuse Fr. capsulă globuloasă, verzuie 152a Arbuşti de 1-2 m, prevăzuţi cu spini. Frz. întregi, oblanceolate, cărnoase.
Hippocastanaceae Plante de săraturi Zygophyllaceae
136b Frz. alterne, penat-compuse Fr. capsulă membranoasă, veziculoasă 152b Plante cu alte caractere 153
Sapindaceae 153a Arbuşti mici cu frz. persistente, liniare, de 5-6 mm lung. şi de 1-1,5 mm lăţ.
137a Frz. cu stipele Geraniaceae F l . pe tipul 3. Fr. drupă negricioasă Empetraceae
137b Frz. nestipelate 138 153b Plante cu alte caractere 154
138a F l . pintenate. Stamine 5 Balsaminaceae 154a Arbuşti dioici, frz. alterne, ovat-eliptice, persistente, pieloase, lucioase şi cu
138b F l . nepintenate 139 marginea spinoasă. F l . albe, pe tipul 4. Fr. drupă roşie Aquifoliaceae
139a F l . pe tipul 4. Stamine 6, din care 2 cu filamente mai scurte şi 4 cu filamente 154b Plante cu alte caractere 155
mai lungi. Ovar bilocular Brassicaceae {Cruciferae) 155a Arbuşti nespinoşi. Fr. capsulă. Săm. cu arii portocaliu Celastraceae
139b F l . pe tipul 5. Stamine 10. Ovar 5 locular Rutaceae 155b Arbori şi arbuşti spinoşi. Fr. drupă sau fr. uscat, comprimat şi înconjurat de o
140a Plante acvatice 141 aripă ondulată. Săm. fără arii Rhamnaceae
140b Plante terestre 142 156a Frz. simple 157
141a F l . mari cu petale şi stamine numeroase Nymphaeaceae 156b Frz. compuse 159
141b F l . mici, pe tipul 3 sau 4 Elatinaceae 157a Stamine în număr de 8. Fr. disamară Aceraceae
142a Stamine numeroase, unite prin filamente în jurul ovarului şi stilelor. 157b Stamine 4-5. Fr. capsulă sau drupă 158
K . dublu (excepţie Abutilon) Malvaceae 158a Stamine alternipetale. Fr. capsulă. Săm. cu arii portocaliu. Arbuşti nespinoşi
142b F l . altfel alcătuite 143
143a Sepale 2, căzătoare. Petale 4 sau numeroase. Stamine numeroase. Plante cu Celastraceae
latex sau suc apos Papaveraceae 158b Stamine epipetale. Fr. drupă. Arbori şi arbuşti adesea spinoşi ..Rhamnaceae
143b F l . cu altă alcătuire 144 159a Plante lemnoase cu frz. imparipenat-compuse, cu 5-7 foliole.
144a Plante fără clorofilă, cu frz. solzoase Monotropaceae F l . hermafrodite. Fr. capsulă veziculoasă, membranoasă Staphyleaceae
144b Plante verzi, cu clorofilă 145 159b Plante lemnoase dioice. Fr. drupă negricioasă Rutaceae
145a Plante acvatice sau de mlaştini, mici, cu fl. mici, pe tipul 3 sau 4. Frz. opuse 160a F l . pe tipul 4. Stamine 6, 2 cu filamente mai scurte şi 4 cu filamente mai
sau verticilate, întregi Elatinaceae lungi Brassicaceae (Cruciferae)
145b Plante cu alte caractere 146 160b F l . cu alte caractere 161
146a Plante lemnoase 147 161a Plante cu frz. întregi 162
146b Plante erbacee 160 161b Frz. nu sunt întregi 168
147a Frz. alterne sau fasciculate 148 162a Arbuşti de circa 50 cm, cu frz. opuse. Petale galbene Hypericaceae
147b Frz. opuse sau verticilate 156 162b Plante erbacee 163
148a Frz. compuse, trifoliate. Fr. monosamară Rutaceae 163a Frz. opuse, cu glande translucide, uneori şi cu glande negre. F l . galbene, pe
148b Frz. simple 149 tipul 5. Stamine numeroase reunite în 3-5 fascicule Hypericaceae
149a Arbori cu frz. cordate. Infl. concrescută cu o hipsofilă persistentă . Tiliaceae 163b Plante cu alte caractere 164
149b Plante cu alte caractere •• 150 164a Plante cu frz. verzi şi iarna. Stil 1 cu stigmat 5 lobat. Antere poricide
150a Plante mici, subarbuşti sau tufe cu baza lemnoasă. F l . pe tipul 4. Androceu Pyrolaceae
tetradinam Brassicaceae (Cruciferae) 164b Plante cu alte caractere. Anterele nu se deschid prin pori 165
150b Plante cu alte caractere 151 165a F l . pe tipul 4-6, cu hipantiu tubulos sau campanulat în care este adăpostit
151a Arbori mici cu frz. persistente. Fr. hesperidă. Se cultivă în spaţii adăpostite ovarul. Petale, de obicei roşietice Lythraceae
Rutaceae 165b Plante cu alte caractere. Ovarul nu este închis în hipantiu 166
151b Plante cu alte caractere; cresc spontan sau se cultivă în aer liber 152 166a Gineceu bicarpelar. Ovar bilocular continuat cu 2 stile libere
7777777.7777777. Saxifragaceae
130 131
166b Gineceu format din 4-5 cârpele. Ovar 4-5 locular 167 180a Frz. cu stipele adesea persistente; dacă stipelele lipsesc, atunci sunt arbuşti cu
167a Stamine 4-5, uneori şi cu staminodii mici, dentiforme Linaceae fr. polifolicula. Hipantiu adesea prezent, uneori bine dezvoltat şi persistent
167b Stamine 10, toate fertile Rutaceae Rosaceae
168a Frz. palmat-compuse cu 3-4 foliole Oxalidaceae 180b Frz. fără stipele; hipantiu lipseşte 181
168b Plante cu altfel de frz 169 181a Plante perene sau arbuşti mici. F l . solitare, mari, peste 6 cm în diam. Cârpele
169a Gineceu bicarpelar. Ovar bilocular continuat cu 2 stigmate libere 2-8. Fr. polifolicule Paeoniaceae
Saxifragaceae 181b F l . mai mici. Cârpele numeroase. Fr. poliachene Ranunculaceae
169b Gineceu 4-5 carpelar. Ovar 4-5 locular 170 182a Arbuşti -60 cm, epifiţi, semiparaziţi pe arbori Loranthaceae
170a Plante cu frz. verzi şi iarna; limbul numai cu mici inciziuni. Antere poricide 182b Plante autotrofe cu răd. în sol 183
Pyrolaceae 183a Plante cu tulp. fixatoare prin răd. adventive şi cu alte tulp. târâtoare şi
170b Frz. cu mari inciziuni sau compuse. Anterele nu se deschid prin pori .... 171 radicante. Frz. persistente, dimorfe, unele palmat-lobate, altele ovate
171a Frz. paripenat-compuse şi opuse Zygophyllaceae Araliaceae
171b Frz. nu sunt paripenat-compuse 172 183b Plante cu alte caractere 184
172a F l . solitare, terminale. Stamine 15 Frz. de 2-3 ori penat-sectate, cu lobi 184a Plante suculente, cu spini, erbacee sau lemnoase, fără frz. normal dezvoltate;
liniari, ascuţiţi Zygophyllaceae frz. sunt sub formă de scvame (există şi excepţii). F l . solitare, hermafrodite.
172b F l . în infl. Stamine 5-10 173 Ovarul unilocular. Fr. baciform Cactaceae
173a F l . pe tipul 4; petale galbene. Fr. capsulă Rutaceae 184b Plante cu alte caractere; frz. sunt normal dezvoltate 185
173b F l . pe tipul 5; petale roze, roşii sau violacee. Fr. se desface în 5 mericarpii... 185a Plante acvatice 186
Geraniaceae 185b Plante terestre 187
174a Plante acvatice cu frz. peltate, foarte mari, de 40-50 cm diam., se ridică 186a F l . mici pe tipul 4. Frz. natante, ± rombice Trapaceae
deasupra apei. F l . solitare, mari, roz Nelumbonaceae 186b F l . mari cu petale şi stamine numeroase Frz. natante, lat-ovate până la
174b Plante cu alte caractere; frz. nu sunt peltate 175 subrotunde, cu sinus bazai profund, ascuţit Nymphaeaceae
175a Plante lemnoase cu frz. simple. F l . mari, peste 5 cm, solitare; stamine şi 187a Plante lemnoase 188
cârpele numeroase, aşezate spirociclic pe receptaculul cilindric 187b Plante erbacee 195
Magnoliaceae 188a Frz. opuse 189
175b F l . cu altă alcătuire; receptaculul nu este alungit- cilindric 176 188b Frz. alterne 191
176a Arbori cu frz. pahnat-lobate până la fidate; f l . unisexuate dispuse în infl. 189a Plante cu frz. întregi. Infl. cimă umbeliformă. F l . pe tipul 4, stamine 4. Fr.
globuloase, dense Platanaceae drupă Cornaceae
176b Plante cu alte caractere 177 189b Frz. întregi. F l . pe tipul 5-7; stamine numeroase. Fr. bacă Punicaceae
177a Arbori cu frz. imparipenat-compuse. F l . poligame grupate în panicule. Fr. 189c Frz. nu sunt cu marginea întreagă 190
samară Simaroubaceae 190a Arbuşti fără spini. Stamine 8 până la numeroase. Fr. capsulăHydrangeaceae
177b Plante cu alte caractere; fr. nu este samară 178 190b Arbori mici sau arbuşti, adesea cu ramuri transformate în spini. Stamine 4-5.
178a Gineceu bicarpelar cu cârpele unite puţin la bază. Fr. format din 2 folicule Fr. drupă Rhamnaceae
unite la bază. Plante erbacee cu frz. mari, dispuse bazai Saxifragaceae 191a Arbuşti cu frz. pahnat-lobate. F l . pe tipul 5. Fr. bacă Grossulariaceae
178b Gineceu multicarpelar; dacă sunt numai 1-2 cârpele, frz. nu sunt dispuse în 191b Frz. cu nervaţiune penată 192
rozetă, iar fr. nu este foliculă 179 192a Arbori mici sau arbuşti, adesea cu spini. Frz. cu marginea crenat-serulată.
179a Plante cu frz. simple, suculente, groase, cărnoase, fără stipele; adesea Stamine 4-5. Fr. drupă sau fr. uscat înconjurat de o aripă Rhamnaceae
formează rozete dense Crassulaceae 192b Arbori sau arbuşti. Stamine 10 până la numeroase; dacă sunt mai puţin de 10,
179b Frz. nu sunt groase, suculente şi nu formează rozete bazale 180 frz. prezintă mari inciziuni 193
193a Frz. imparipenat-compuse cu stipele persistente. Fr. poliac
193b Frz. cu stipele căzătoare. Fr. nu sunt poliachene 194
132 133
194a Fr. drupă. Hipantiul se usucă şi cade, nu participă la formarea fr. ..Rosaceae 209a Stamine 8, cu filamente unite la bază şi numai cu câte o lojă ce se deschide
194b Fr. poamă. Hipantiul concreşte cu gineceul Rosaceae printr-un por. Petale 3, unite între ele şi cu tubul staminal Polygalaceae
195a Gineceu format din 1 sau mai multe cârpele libere. Fr. achenă sau 209b F l . cu alte caractere; staminele nu sunt 8 210
poliachena. F l . pe tipul 5, rar 4 Rosaceae 210a Stamine 10, cu antere poricide. Arbuşti cu frz. alterne, persistente, din e.s. ..
195b Gineceu format din 2 sau mai multe cârpele unite, cel puţin la bază 196 Ericaceae
196a Plante cu frz. alterne şi teaca dezvoltată (umflată). Infl. umbelă compusă, rar 210b Stamine mai puţin de 10; anterele nu se deschid prin pori 211
simplă sau capitul. F l . pe tipul 5, cu sepale mici; petalele ext. de la f l . 211a F l . mici grupate în capitule globuloase, terminale Globulariaceae
marginale, adesea mai mari (radiante). Stamine 5. Cârpele 2, unite, sulele 211b F l . nu formează capitule 212
libere. Fr. dicariopsâ, se desface în 2 mericarpii Apiaceae (Umbelliferae) 212a Ovarul evident 4 lobat 213
196b Plante cu alte caractere. Fr. nu este dicariopsă 197 212b Ovarul nu este 4 lobat 214
197a F l . mici, grupate în capitule globuloase, terminale Campanulaceae 213a Frz. alterne. Plante acoperite cu peri aspri. F l . grupate în cime scorpioide.
197b F l . nu formează capitule 198 Stamine 5 Boraginaceae
198a F l . cu 2 sepale 199 213b Frz. opuse. Stamine 4, rar 2 Lamiaceae (Labiatae)
198b F l . pe tipul 4-5 200 214a Plante lemnoase 215
199a Plantă anuală, ± cărnoasă, suculentă. Stamine numeroase. Fr. pixidă 214b Plante erbacee 217
Portulacaceae 215a Subarbuşti cu frz. opuse, penat-divizate. Fr. tetraachenă Verbenaceae
199b Plante perene. F l . cu 2 sepale, 2 petale, stamine numeroase. Fr. achenă 215b Arbori sau arbuşti urcători 216
acoperită cu peri încârligaţi Onagraceae 216a Frz. simple, întregi, păroase. înfloresc înainte de înfrunzireScrophulariaceae
200a F l . pe tipul 5. Stamine 10. Gineceu bicarpelar (uneori carpelele în partea sup. 216b Frz. compuse sau simple, palmat-lobate, ± glabre. înfloresc după înfrunzire
libere) terminat cu 2 stile Saxifragaceae Bignoniaceae
200b Stil 1 cu 1-4 stigmate 201 217a Frz. opuse, penat-divizate. Fr. tetraachenă Verbenaceae
201a Receptacul alungit, ± cilindric, concrescut cu ovarul. F l . cu 4 sepale, 217b Fr. nu este tetraachenă 218
4 petale şi 8 stamine Onagraceae 218a Plante mici, carnivore; unele acvatice, fără răd., altele terestre, cu rozetă de
201b Ovarul liber, adăpostit în hipantiu care are la partea sup. 8-12 dinţi ce frz. bazale şi cu fl. solitare, lung pedicelate Lentibulariaceae
reprezintă K . dublu Lythraceae 218b Plante necarnivore; 219
202a Gineceu sup 203 219a Stamine 2, cu antere unite. Plantă mică, cu frz. bazale, cărnoase şi fl. variat
202b Gineceu inf. sau semiinf 241 colorate, simple sau involte, cult. la ghivece Gesneriaceae
203a Gineceu format din 2 cârpele libere, unite doar prin stil 204 219b Stamine mai mult de 2; dacă sunt numai 2, atunci anterele nu sunt unite 220
203b Gineceu gamocarpelar şi numai aparent se vede uneori ovarul 4-lobat.... 205 220a F l . solitare, axilare şi aproape sesile. Ovar 4 locular; fr. capsulă 4 unghiulară,
204a C . cu o coronulă simplă sau dublă. Antere unite şi de obicei unite şi cu alungită, de 2-3 cm, păroasă Pedaliaceae
stigmatul. Polen reunit în polinii sau tetrade Asclepiadaceae 220b Plante cu alte caractere. Ovar 2 locular 221
204b C. fără coronulă, cel mult cu scvame mici. Polen izolat Apocynaceae 221a Plantă cu frz. penat-sectate, cu segmente lobulate şi decurente pe rahis. F l .
205a Plante parazite, fără clorofilă 206 mari, grupate în spice terminale, dense; bractee ovate, spinulos dinţate. C .
205b Plante verzi, autotrofe 208 unilabiată, albicioasă Acanthaceae
206a Tulp. filiformă, volubilă. F l . actinomorfe Cuscutaceae 221b Plante cu alte caractere 222
206b Tulp. nu este volubilă. F l . zigomorfe 207 222a F l . slab zjgomorfe. Stamine 5, uneori 1 cu filament mai scurt .... Solanaceae
207a Tulp. cu baza îngroşată; tulp., frz. şi C . ± glandulos-păroase Orobanchaceae 222b F l . evident zigomorfe. Stamine 4, 2 cu filamente mai scurte şi 2 cu filamente
207b Tulp. se continuă cu un rizom ramificat. Plantă glabră .... Scrophulariaceae mai lungi, rar 2 sau 5; când sunt 5, filamentele sunt păroase, cel puţin unele
208a F l . zigomorfe 209 Scrophulariaceae
208b F l . actinomorfe 223 223a Sepale 2. Plante mici, până la 10 cm, acvatice sau de mlaştini. Frz. opuse,
întregi. F l . mici, albe Portulacaceae

134 135
223b Sepale mai mult de 2 224 241a Plante suculente, cu spini, erbacee sau lemnoase, fără frz. normal dezvoltate.
224a Plante acoperite cu peri aspri, rigizi. Infl. cimă scorpioidă. Ovarul evident F l . solitare, hermafrodite. Fr. baciform Cactaceae
4 lobat; fr. tetraachenă Boraginaceae 241b Plante cu alte caractere 242
224b Plante cu alte caractere. Ovarul nu este 4 lobat 225 242a Plante lemnoase 243
225a Plante lemnoase 226 242b Plante erbacee 245
225b Plante erbacee 230 243a Arbuşti mici. F l . mici, grupate în antodii involucrate
226a Stamine 2 Oleaceae Asteraceae(Compositae)
243b F l . nu sunt grupate în antodii 244
226b Stamine mai multe 227
244a Arbuşti mici cu frz. alterne. Stamine 8-10. Fr. bacă Ericaceae
227a Arbuşti dioici cu frz. alterne, ovat-eliptice, persistente, pieloase, lucioase şi
244b Arbuşti cu frz. opuse. Stamine 4-5 Caprifoliaceae
cu marginea spinoasă. F l . albe, pe tipul 4. Fr. drupă roşie Aquifoliaceae
245a Frz. în verticile, câte 4-8 (12), uneori în partea sup. a tulp. opuse.
227b Plante cu alte caractere; fl. hermafrodite 228
Fr. dicariopsă Rubiaceae
228a Arbuşti mici, ± târâtori, cu frz. mici, persistente Ericaceae
245b Plante cu alte caractere 246
228b Arbuşti erecţi, peste 2 m. Frz. căzătoare 229 246a Stamine 5, cu filamente bifide, fiecare jumătate purtând câte o anteră. Frz.
229a Frz. alterne, întregi. F l . pe tipul 5. Fr. bacă roşie Solanaceae compuse, bazale şi 2 tulp.opuse Adoxaceae
229b Frz. opuse, rar alterne. FI. pe tipul 4. Fr. capsulă Buddlejaceae 246b Stamine 5 sau mai puţine, cu filamente nedivizate 247
230a Stamine opuse lobilor C 231 247a Stamine 1-3. Gineceu i n f , tricarpelar şi ovar trilocular, dar numai o lojă
230b Stamine alterne cu lobii C 232 fertilă cu 1 ovul Valerianaceae
231a Stile 5 sau 1 stil cu 5 stigmate. Ovar cu 1 ovul Plumbaginaceae 247b Plante cu alte caractere; stamine 4-5 248
231b Stile 1 cu 1 stigmat; ovule numeroase Primulaceae 248a Plante cu cârcei (foarte rar lipsesc). F l . unisexuate. Stamine 5, unite prin
232a Ovar 3 locular; stigmate 3. Fr. capsulă triloculară Polemoniaceae filamente 2 câte 2, a 5-a fiind liberă, astfel că par a fi numai 3 stamine.
232b Ovarul şi fr. nu sunt 3 loculare, stigmate 2 sau 1 233 Fr. cărnos, melonidă sau bacă Cucurbitaceae
233a F l . pe tipul 4 234 248b Plante fără cârcei. Fr. nu este melonidă 249
233b F l . pe tipul 5 235 249a Stamine epipetale. Fr. capsulă denticulată Primulaceae
234a F l . grupate în spice dense, terminale sau câte 1-3, în care caz planta e mică, 249b Stamine alternipetale 250
de circa 10 cm, acvatică şi cu fl. unisexuate. Frz. bazale Plantaginaceae 250a Frz. opuse, imparipenat-compuse. Fr. drupe negre Caprifoliaceae
234b FI. nu formează spice, ci infl. cimoase; când sunt izolate, plantele nu sunt 250b Plante cu alte caractere; fr. nu sunt drupe 251
acvatice, iar fl. sunt hermafrodite. Frz. tulp. sesile, opuse Gentianaceae 251a F l . cu sepale bine dezvoltate. Ovar 2-5 locular, mai adesea 3 locular, cu
235a Frz. opuse 236 ovule numeroase. Fr. capsulă Campanulaceae
235b Frz. alterne 237 251b Sepale uneori lipsă, alteori reprezentate prin peri sau solzi. Ovar 1 locular, cu
236a Plante acvatice. Frz. peţiolate cu limb subrotund. F l . galbene... Menyanthaceae 1 ovul. Fr. achenă 252
252a Stamine 4 cu antere libere. Frz. opuse Dipsacaceae
236b Plante terestre. Frz. tulp. sesile Gentianaceae
252b Stamine 5 cu antere unite în jurul stilului. Frz. alterne, foarte rar opuse sau
237a Plante acvatice sau de mlaştină. Frz. trifoliate Menyanthaceae
bazale Asteraceae (Compositae)
237b Plante terestre 238
238a Prefloraţia contortă (răsucită). Ovar 1 locular cu numeroase ovule C L S . LILIOPSIDA (MONOCOTYLEDONATAE)
Gentianaceae
238b Ovar cu 2 Ioculi, rar mai mulţi; dacă este 1 locul, atunci sunt numai 4 ovule C H E I A DIHOTOMICĂ PENTRU DETERMINAREA FAMILIILOR
239
239a F l . grupate în cime scorpioide, liliachii, cu stamine exserte Hydrophyllaceae la Plante acvatice, foarte mici (circa 1 cm), fără tulp. şi frz. evidente, plutesc
239b F l . nu fonnează cime scorpioide 240 liber Lemnaceae
240a Ovar cu 2-4 ovule. Fr. capsulă Convolvulaceae lb Plante mai mari, cu tulp. şi frz. evidente 2
240b Ovar cu numeroase ovule. Fr. bacă sau capsulă Solanaceae

136 137
2a Frz. penat sau palmat divizate, foarte mari, persistente, dispuse la vârful tulp. 16a Tulp. este un pai, cu noduri evidente şi internoduri, de obicei fistuloase. Frz.
neramificate Arecaceae (Palmae) formate din limb şi teacă despicată longitud. au la locul de unire a limbului
2b Frz. întregi sau foarte rar divizate, dar în acest caz nu sunt dispuse la vârful cu teaca, urechiuşe şi ligulă sau numai ligulă Poaceae (Gramineae)
tulp 3 16b Tulp. este plină cu măduvă şi are noduri bazale neevidente. F r z . sunt bazale,
3a învelişul floral lipseşte sau este prezent, dar neevident (puţin vizibil) fiind uneori reduse la teci; tecile sunt închise Cyperaceae
reprezentat prin peri, sete, scvame 4 17a Plante acvatice, natante sau submerse 18
3b învelişul floral evident, fiind perigon sepaloid, uneori membranos, petaloid 17b Plante terestre sau de mlaştini 20
sau periant 17 18a F l . hermafrodite cu gineceu sup Potamogetonaceae
4a Plante acvatice, libere sau fixate, natante sau submerse 5 18b F l . unisexuate 19
4b Plante terestre sau de mlaştini 12 19a învelişul floral perigon membranos este prezent numai la f l . femeiască;
5a Plante anuale, submerse, cu tulp. fragile şi frz. acut-dinţate, opuse sau gineceul sup. format din 4 cârpele libere Zannichelliaceae
verticilate. F l . solitare Najadaceae 19b învelişul floral prezent şi la fl. bărbătească şi este ± diferenţiat în K . şi C ;
5b Frz. întregi, rareori spinos dinţate când sunt plante perene 6 gineceul gamocarp inf. Hydrocharitaceae
6a Frz. alterne 7 20a Gineceu sup 21
6b Frz. opuse sau verticilate 10 20b Gineceu inf. 31
7a Flori hermafrodite grupate în spice ce ies la suprafaţa apei 8 21a învelişul floral perigon sepaloid, uneori membranos, galben sau castaniu.. 22
7b F l . unisexuate, nu formează spice 9 21b învelişul floral perigon petaloid sau ± diferenţiat în sepale şi petale 24
8a înveliş floral format din 4 tepale sepaloide. Stamine 4 .. Potamogetonaceae 22a Tulp. cu un verticil de frz. eliptice şi o fl. terminală pe tipul 4 Trilliaceae
8b înveliş floral lipsă. Stamine 2 Ruppiaceae 22b Frz. alterne sau bazale, liniare sau cilindrice. F l . pe tipul 3 23
9a Plante marine, submerse. Ovar 1 cu 2 stigmate. Granule de polen filiforme 23a Gineceu gamocarp. Fr. capsulă loculicidă Juncaceae
Zosteraceae 23b Fr. mericarpice, monosperme. Frz. numai bazale Juncaginaceae
9b Plante de ape dulci sau sărate, submerse. Cârpele, de obicei 4, libere 23c Fr. folicule. Tulp. foliată Scheuchzeriaceae
Zannichelliaceae 24a Cârpele libere sau unite numai la bază. Fr. multiplu 25
10a Frz. verticilate. Gineceu i n f , ovar cu 3 stile; stamine 9.... Hydrocharitaceae 24b Gineceu gamocarp. Fr. simplu 26
10b Frz. opuse, foarte rar în verticile. Gineceu sup.; stamine 1-4 11 25a Stamine 6 sau numeroase; cârpele numeroase. Fr. indehiscente
11a Frz. ovate, amplexicaule, late de 3-15 mm; stamine 4 .... Potamogetonaceae Alismataceae
11b Frz. liniare, până la 1,5 mm lăţime; stamine 1-2 Zannichelliaceae 25b Stamine 9; cârpele 6. Fr. polifolicula Butomaceae
12a F l . foarte mici grupate în infl. simple, dense, globuloase, cilindrice sau spa- 26a înveliş floral diferenţiat în 3 sepale şi 3 petale; stamine 6, din care 3 adesea
dice 13 sunt sterile. Tulp. cu noduri umflate. Frz. alterne, întregi. Plante cult. orn
12b F l . grupate în spiculeţe care formează de obicei infl. compuse 16 Commelinaceae
13a infl. spadice, însoţită de o hipsofilă (spată) persistentă. Fr. bacă 14 26b înveliş floral perigon petaloid, rareori albicios-verzui 27
13b Infl. bărbăteşti şi femeieşti separate, sau în continuare, fără spată. Fr. nu este 27a Plante cu frz. bazale, groase, rigide, persistente, ± fibroase. Tulp. scap,
bacă 15 uneori lemnoasă. F l . pe tipul 3. Gineceu sup. Plante cult Agavaceae
14a Frz. liniare, sesile. Limb ensiform, monofacial. Spadicele cu poziţie laterală, 27b Frz. nu sunt groase, rigide şi nici persistente 28
neînvelit de spată. F l . hermafrodite, cu perigon Acoraceae 28a Plante acvatice cu rizom. F l . albastre, zigomorfe. O stamină mai mare, cu
14b Frz. peţiolate, cu limb plan, bifacial. Spadicele terminal, învelit, cel puţin antera albastră, celelalte galbene Pontederiaceae
parţial, de spată. F l . unisexuate, (cel puţin spre vârful infl.) golaşe ...Araceae 28b Plante terestre. Stamine uniforme 29
15a Infl. sunt capitule sferice, separate Sparganiaceae 29a Liane lemnoase cu cârcei şi spini Smilacaceae
15b Infl.sunt spice cilindrice, groase; cele bărbăteşti deasupra, cele femeieşti 29b Plantele nu sunt liane 30
dedesubt, uneori cu un spaţiu liber între ele Typhaceae 30a Plante cu^miros de ceapă sau usturoi. Infl. umbeliformă, ± globuloasă,
învelită la început în 1-2 hipsofile Alliaceae

138 139
 MAGNOLIACEAE

30b Plantele nu au miros de ceapă sau usturoi. F l . solitare sau în infl. care nu sunt
umbele ± globuloase şi nu sunt învelite în hipsofile Liliaceae S U B Î N C R E N G Ă T U R A MAGNOLIOPHYTINA (Angiospermae)
31a F l . actinomorfe 32
C L S . MAGNOLIOPSIDA (Dicotyledonatae)
31b F l . zigomorfe sau asimetrice 35
32a Perigon petaloid; stamine 3 Iridaceae S U B C L A S A MAGNOLIIDAE (inel. Ranunculidae)
32b Stamine 6 33
ORD. MAGNOLIALES
33a Plante dioice, urcătoare. Frz. cordate. Fr. bacă roşie Dioscoreaceae
33b Plante cu alte caractere. Fr. nu este bacă roşie 34 F a m . Magnoliaceae Jaume St. H i l l
34a Plante cu frz. bazale, groase, rigide, persistente, ± fibroase. Tulp. scap, une­
Arbori sau arbuşti cu frz. alterne şi stipele căzătoare. F l . mari, actinomorfe,
ori lemnoasă. Perigon gamotepal. Plante cult Agavaceae
hermafrodite, solitare. învelişul floral este perigon petaloid, tepalele în număr
34b Frz. nu sunt groase, rigide, persistente. Perigon liber sau unit. Plante spont. şi
nedefinit. Stamine şi cârpele numeroase, aşezate spirociclic pe receptaculul
cult Amaryllidaceae
proeminent. Gineceu dialicarpelar, sup. Fr. multiplu. Plante cult. în scop
35a Plante cu frz. foarte mari; tecile foarte lungi, persistente, tubuloase, dar cu
decorativ.
marginile libere, formează o tulp. aparentă; limbul alungit, peste 1 m lung.
l a Frz. întregi. Fr. polifolicula, fiecare foliculă cu 1-2 sem. acoperite de un arii
Scapul iese din teaca ultimei frz. şi se termină cu spicul ce poartă de la vârf
portocaliu-roşietic 1 Magnolia
spre bază fl. bărbăteşti, apoi hermafrodite şi la bază femeieşti, fertile. Fr. sunt
l b Frz. lobate, cu vârful ± retezat şi emarginat. Fr. uscate indehiscente, aripate
bace, peste 10 cm lung Musaceae
unilateral (polisamare) 2 Liriodendron
35b Plante cu alte caractere 36
36a F l . slab zigomorfe, cu 3 sau 6 stamine 37 1 Magnolia L . - M a g n o l i e
36b F l . puternic zigomorfe sau asimetrice, cu 1/2 stamină fertilă sau cu 1-2 sau
la Lăstari şi muguri glabri. F l . mirositoare, apar după înfrunzire, sunt albe şi
cu 5 38
mari, de circa 14-16 cm diam.
37a Stamine 3 Iridaceae
1 *M. hypoleuca Siebold et Zucc. (M. obovata Thunb.)
37b Stamine 6 Amaryllidaceae
lb Lăstari şi muguri păroşi 2
38a Stamine fertile 1 rar 2, concrescute cu stigmatul. Una din tepalele verticilului
2a F l . apar după înfrunzire şi sunt galbene-verzui, nemirositoare; 3 tepale ext.
int., cea mediană, este mai mare ca celelalte, diferită ca formă, se numeşte
sunt mai mici, sepaloide şi 6 int. mai mari, pe 2 cicluri.
labei şi este adesea pintenată. Ovarul este adesea răsucit. Plante spont. şi cult.
2 *M. acuminato L .
în scop decorativ Orchidaceae
2b F l . albe sau purpurii, apar înainte sau odată cu frz 3
38b Stamine fertile 5 sau numai 1/2 de anteră, neconcrescute cu stigmatul 39
3a Frz.l. mari, roz-purpurii, uneori albe la interior, apar odată cu frz.
39a F l . asimetrice, cu K . distinct. Staminele transformate în staminodii, numai
3 *M. x soulangeana Soulange-Bodin (M. liliiflora x M. denudata)
1/2 anteră este fertilă. Plante orn Cannaceae
3b F l . albe, cel mult tepalele ext. cu dungi slabe purpurii pe partea ext 4
39b F l . zigomorfe adăpostite de ultima frz. de culoare ± roz şi îndoită ca un
4a Tepalele ext. mult mai scurte şi mai înguste, sepaloide, decât tepalele int. în
jgheab ascuţit la vârf; tepalele ext. portocalii, cele int. sunt: 1 verzuie, mică,
număr de 6, albe. F l . apar înainte de înfrunzire.
liberă şi 2 violacee, unite şi dilatate în formă de lance; stamine 5
4 *M. kobus D C .
Strelitziaceae
4b Tepalele ext. aproape de aceeaşi mărime cu tepalele int 5
5a F l . cu 9-18 tepale extinse în stea, de circa 8 cm diam., apar mult înainte de
înfrunzire.
5 * M . stellata (Siebold et Zucc.) Maxim.
5b F l . de obicei cu 9 tepale, campanulate, de 12-15 cm diam., apar odată cu
frz.
6 * M . denudata Desrouss. ( M . yulan Desf.)

141
140
 BERBERIDACEAE PLANŞA X X V I I I

2Liriodendron L . - A r b o r e lalea, Liriodendron

1 *L. tulipifera L . (piş. X X V I I I , fig. 1) - Ph., arbore -30 m. Frz. mari,

lucioase, aproape pătrate, lobate şi cu vârful trunchiat şi emarginat. F l . mari,
campanulate, asemănătoare lalelelor, galbene-verzui sau galbene-sulfurii, cu
dungi portocalii. V I - V I I . Orn. A m . de N .

ORD. BERBERIDALES

F a m . Berberidaceae Juss.

Cuprinde arbuşti şi plante erbacee, perene, cu frz. alterne. F l . pe tipul 3,

cu elementele învelişului floral libere; stamine 6; antere cu dehiscenţă
valvicidă; gineceu unicarpelar, sup.
la Plantă erbacee cu 1 frz. tulp. compusă din 3 foliole, foliolele palmat-partite,
cu 4-5(-7) segmente alungit eliptice. F l . galbene în racem terminal. Fr.
capsulă 1 Gymnospermium
lb Arbuşti cu fr. bacă 2
2a Arbuşti spinoşi cu frz. simple 2 Berberis
2b Arbuşti nespinoşi cu frz. imparipenat-compuse 3 Mahonia

1 Gymnospermium Spach
1 G. altaicum (Pali.) Spach subsp. odessanum (DC.) E.May. et Pulevic
(piş. X X V I I I , fig. 2) - Specie perenă, G , IV. Foarte rară, margini de păd., tuf.
N . Dobr. între Cerna şi Greci, Dealul Chervan, Mt. Crucele, S V . Pont.

2 Berberis L . - D r a c i 1 ă
x=7
la Arbust -2 m cu frz. persistente, de 3-6 cm lung., spinos serate. Baca neagră,
albăstrui-brumată.
1 *B.julianae C. K . Schneid. - Ph., arbust -2 m. V - V I . Cult. orn. China.
lb Arbuşti cu frz. căzătoare; bacă roşie 2
2a Arbuşti -1,5 m cu frz. întregi. F l . solitare sau câte 2-4 în raceme scurte.
Baca roşie, persistentă mult timp.

PLANŞA XXVIII. 1 - Liriodendron tulipifera; 2 - Gymnospermium altaicum; 3 - Berberis

vulgaris; 4 - Mahonia aquijolium; 5 - Asarum europaeum; o - Aristolochia~clematitis; I -
Ceralophyllum demersum; 8 - C. submersum.
142
AR1STOLOCHIA CEAE NYMPHAEACEAE

2 *B. thunbergii D C . - D r a c i l ă j a p o n e z ă . Ph., arbust - 1,5 m. V I . 2 A. lutea Desf. - Sp. perenă, G . , -50 cm. I V - V . 2n=8. Spor. z.păd.stej.-
Cult. orn. Jap. e.f. Bale.-centr. eur.
2b Arbuşti mai mari, -3 m; frz. serat-spinuloase, fl. în raceme pendule. Obs. Materialul din FRE nr. 1469 determinat ca A. pallida este A. lutea. A. pattida nu creşte
3 B. vulgaris L . - D r a c i l ă (piş. X X V I I I , fig. 3). Ph., arbust - în România.
3 m. V - V I . 2n=28. Spor. z. step.-e.g.; tuf. însorite. Gazdă intermediară 2b Plantă cu rizom. F l . câte 2-8, galbene
pentru Puccinia graminis. Cult. orn. (cv. 'Atropurpurea' cu frz. purpurii). 3 A. clematitis L . - M ă r u l l u p u l u i , C u c u r b e ţ i c ă (piş.
Eur X X V I I I , fig. 6). Sp. perenă, G., - l m. V - V I . 2n=14. Frecv. z. step.-e.g. loc.
cult. şi rud. Sp. xeromez., term.-subterm., hel.-helscia, eutr. Bur. seg. şi rud.,
3 Mahonia Nutt. - M a h o n i e tox., med. Centr. eur. S V .
1 *M. aquifolium (Pursh) Nutt. (piş. X X V I I I , fig. 4). Ph., arbust - l m.
Frz. imparipenat-compuse, persistente; foliole sinuat spinos dinţate. ORD. NYMPHAEALES

F l . galbene. Fr. bacă neagră, albăstruie, brumată. I V - V . 2n=28. Frecv. cult.

orn. A m . de N . Fam. Nymphaeaceae Salisb.

Plante acvatice, erbacee. Frz. ovate până la subrotunde cu sinus bazai

ORD. ARISTOLOCHIALES profund. F l . solitare, actinomorfe şi hermafrodite; înveliş floral diferenţiat în
K . şi C ; stamine numeroase; cârpele 8 până la numeroase, unite. Sem. cu
Fam. Aristolochiaceae Adans. endosperm şi perisperm.
la Sepale 5, verzi pe partea ext. şi galbene pe partea int., persistente. Petale
Specii perene cu frz. simple, întregi, cordate până la reniforme, nestipelate. numeroase, galbene, cu glande nectarifere, mult mai scurte decât
Fr. hermafrodite, pe tipul 3, cu perigon gamotepal; stamine 6 sau 12; gineceu
sepalele 1 Nuphar
inf, ovar 6 locular. Fr. capsulă.
lb Sepale 4, căzătoare. Petale numeroase, albe, fără glande nectarifere, cele
l a F l . actinomorfe cu perigon persistent; stamine 12, libere 1 Asarum
ext. sunt egale sau mai mari decât sepalele 2 Nymphaea
lb F l . zigomorfe, perigonul caduc; stamine 6 unite cu stilul 2 Aristolochia
1 Nuphar S m .
1 Asarum L .
x=17
x=13
1 N. lutea (L.) Sibth. et Sm. - N u f ă r g a 1 b e n . Sp. perenă, H d . V I -
1 A. europaeum L . - P i p e r u 1 l u p u l u i , P o c h i v n i c (piş. X X V I I I , VII. 2n=34. Frecv. în ape stagnante şi lin curgătoare din câmpie. Euras.
fig. 5). Sp. perenă, H . , 5-10 cm. Rizom târâtor; frz. reniforme. Perigon
păros, brun. III-V. 2n=26(24,40). Frecv. păd., z. silvostep.-e.f. Sp. mez., 2 Nymphaea L .
scia., eutr., slab acid.-neutr., sol. bogate în humus Tox. Euras. x=7

2 Aristolochia L . la Frz. mature ± orbiculare, cu marginea sinuat-acut-dinţată.

1 N. lotus L . var. thermalis (DC.) Tuzs. - F l o a r e de T ă u , D r e ţ e .
x=7
Sp. perenă, H d . V I I - I X . Rară, în ape calde (20-40°C). Pârâul Peţea şi
la Tulp. volubilă. Tubul perigonului curbat la mijloc; partea terminală a Cordău de lângă Oradea. Relict tropical.
perigonului purpuriu întunecată. lb Frz. cu marginea limbului întreagă 2
1 * A . durior H i l l - Sp. perenă, liană -10 m.VI-VII. Cult. orn. A m de N . 2a Filamentele staminale int. mai înguste sau tot atât de late cât anterele.
lb Tulp. erecte. Tubul perigonului drept 2 Stigmat plan cu 14-20 radii. F l . până la 14 cm diam.
2a Plantă CH tubercul glohulos. F l . solitare, galbene. Limbul perigonului mai 2 N. alba L . - N u f ă r a l b . Sp. perenă. H d . V I - I X . . 2n=84- 105, 112.
scurt decât tubul. Perigon cu striaţii longitud. verzui. F l . peste 3,5 cm. lung. Frecv., z. step.-e.g., ape stagnante sau slab mobile, de 1-2 m adâncime. Eur.
144 145
 NELUMBONA CEAE RANUNCULACEAE

2b Filamentele staminelor int. mai late decât anterele. Stigmat concav, cu 8-14
radii. F l . până la 9 cm diam. ORD. RANUNCULALES
3 N. candida C. Presl - Sp. perenă, H d . VII-IX.. 2n=112 şi circa 100.
Rară, în câmpia din V . ţării; datele din Delta Dunării sunt îndoielnice. Ape F a m . Ranunculaceae Adans.
stagnante sau slab mobile, până la 1-2 m adâncime. Euras.
Plante erbacee, cu frz. alterne, fără stipele. F l . hermafrodite, actinomorfe sau
zigomorfe. învelişul floral este variat, perigon sau periant; stamine şi cârpele
F a m . Nelumbonaceae ( D C . ) Dumort. numeroase aşezate spirociclic. Gineceul este sup., dialicarpelar. Fr. multiplu,
poliachena şi polifolicula, rar bacă la Actaea. Excepţii de la caracterele
Plante acvatice, erbacee. Frz. peltate, se ridică deasupra apei. F l . solitare, prezentate: frz. opuse la Clematis; prezenţa stipelelor la Thalictrum; cârpele
hermafrodite, actinomorfe. înveliş floral diferenţiat în K şi C. Stamine unite la Nigella, 1 carpelă la Consolida şi Actaea.
numeroase; cârpele numeroase, libere. Sem. fără endosperm. la F l . zigomorfe 2
lb F l . actinomorfe 4
1 Nelumbo Adans. 2a F l . nepintenate. Tepala sup. are forma de coif (cască) 10 Aconitum
1 *A/. nucifera Gaertn. - L o t u s i n d i a n Sp. perenă, H d . F l . roz- 2b F l . pintenate 3
purpurii, de 18-25 cm diam. Cult. orn. în ape stagnante până la 2 m 3a Cârpele şi folicule 1 12 Consolida
adâncime, cu temp medie vara de circa 20°C. VII-IX. Delta Volgăi, A s . 3b Cârpele şi folicule 2 sau mai multe 11 Delphinium
subtrop. 4a Frz. opuse 18 Clematis
4b Frz. alterne, radicale sau în verticile 5
F a m . Ceratophyllaceae S.F. Gray 5a F l . pintenate 6
5b F l . nepintenate 7
Plante acvatice, submerse, libere, perene. Frz. verticilate, dihotomic 6a Frz. liniare, întregi, bazale. Fr. poliachene 19 Myosurus
divizate. F l . unisexuate grupate monoic. înflorirea şi polenizarea se face în apă. 6b Frz. compuse. Fr. polifolicule 6Aquilegia
Fr. achenă. 7a Cârpele 1. Fr. bacă neagră 2 Actaea
7b Cârpele 2 sau mai multe. Fr. nu sunt bace 8
8a Fr. folicule unite pe cel puţin 1/2 din lung., sau complet, rezultând o
1 Ceratophyllum L . - Cosor capsulă. Plante anuale cu frz. de 2-3 ori penat-divizate, cu segmente liniare..
x=12 9 Nigella
8b Cârpele şi fr. libere 9
la Frz. 1-2 ori dihotomic divizate în 2-4 segmente. Fr. spinos, cu 2 spini bazali 9a F l . mici, verzui, grupate în raceme alungite, simple sau compuse. Frz. dublu
şi laterali şi 1 terminal cel puţin tot atât de lung sau mai lung decât fr. penat-compuse, cu foliole ovate, serat-lobate. Fr. folicule. Plantă perenă,
1 C. demersum L . (piş. X X V I I I , fig. 7) - Sp. perenă, H d . V I - I X . . robustă, până la 1-1,5 m 1 Cimicifuga
2n=24. Frecv. ape stagnate şi slab mobile. 9b Plante cu alte caractere 10
a - subsp. demersum - Fr. nearipat. Cosm. 10a învelişul floral nediferenţiat în K . şi C. mai adesea este perigon petaloid.
b - subsp. platyacanthum (Cham.) Nyman - Fr. înconjurat de o aripă lată Nectarii absente sau prezente, de forma unor cornete 11
între spini. Eur. centr. 10b învelişul floral diferenţiat în K . şi C. (sau aparent astfel); petalele uneori au
lb Frz. 3-4 ori dihotomic divizate. Fr. fără spini la bază şi cu spin terminal nectarii, deci nectariile nu sunt formaţiuni separate 19
scurt sau fără spin.
11a Nectarii prezente 12
2 C. submersum L . (piş. X X V I I I , fig. 8) - Sp. perenă, H d . V I - I X . . 11b Nectarii absente (la Pulsatilla există staminodii nectarifere) 15
2n=24, 40 şi circa 72. Spor, ape stagnante şi slab mobile. Eur. 12a Tepale galbene...... . - n u m n ......... 13
12b Tepale albe, verzui sau purpurii 14
146 147
 RANUNCULACEAE RANUNCULACEAE

13a Frz. tulp. 3, dispuse în verticil sub fl. terminală. F l . de 2-3 cm diam. cu 6
tepale. Plantă cu rizom tuberizat 4 Eranthis 2 Actaea L.
13b Frz. tulp. alterne. F l . mai mari, cu 5-15 tepale 8 Trollius x=8
14a Frz. palmate. F l . mari, verzui-purpurii 3 Helleborus 1 A. spicata L . - O r b a l ţ . Sp. perenă, G., - 70 cm. Frz. dublu penat-
14b Frz. de 2-3 ori ternate. F l . mai mici, albe 5 Isopyrum compuse. F l . mici, albe. Fr. bacă neagră. V - V I I . 2n=16. Spor. e.g.-e.b.; bur.,
15a F l . prezintă la baza învelişului, sau la baza pedicelilor, un involucru din 3 păd. Sp. mezohigr., mezotr.-eutr. Tox. Euras.
bractee ce simulează K . sau un involucru foliaceu 16
15b F l . fără involucru 18 3 Helleborus L . - S p â n z
16a Involucrul sepaloid format din 3 bractee, simulează K 17 Hepatica x=8
16b Involucrul foliaceu şi situat la baza pedicelilor 17
la Perigon purpuriu-violet, cel puţin la ext. F l . nemirositoare. Frz. nu iernează
17a Stile alungite mult la fructificare şi păroase. Tepale albastre-liliachii,
şi sunt pubescente pe faţa inf, cel puţin pe nervuri.
păroase la ext 16 Pulsatilla
1 H. purpurascens Waldst. et K i t . - Sp. perenă, H . , - 35 cm. II-IV.
17b Stile scurte, nu se alungesc la fructificare. Tepale galbene sau albe, glabre
2n=32. Frecv. e.f.-e.b., margini de păd., tuf. Calc. Tox. Carp.-bale.-pan.
sau fin păroase 15 Anemone
l b F l . verzi - gălbui 2
18a Frz. simple. Tepale galbene în număr de 5. Fr. polifolicule 7 Caltha
2a F l . nemirositoare, nutante, mici, de 3-4 cm diam. Tepale eliptice, nu se
18b Frz. penat-compuse sau penat-sectate. Tepale 4. Fr. poliachene
acoperă prin margini sau se acoperă f. puţin. Frz. glabre, cele bazale
14 Thalictrum
nehibernante.
19a Petale cu gropiţe nectarifere la bază, acoperite sau nu de scvame (solzi)... 20
? H. dumetorum Waldst.et Kit. - Sp. perenă, H , 15-40 cm. III-IV. A
19b Petale fără gropiţe nectarifere 22
fost menţionată de la noi, dar material doveditor nu există (A. Nyâr., F l . R P R
20a Plante anuale, mici, -10 cm, scapiforme. Achene lung rostrate, rostrul de 2-
II, 1953). Aus., Ungaria, Croaţia, Slovenia.
3 ori mai lung decât achena care are la bază, pe fiecare parte, câte o cavitate
2b F l . mirositoare. Frz. bazale hibernante, păroase pe faţa inf. cel puţin pe
goală 20 Ceratocephala
nervuri 3
20b Plante mai mari, cu alte caractere Achene scurt rostrate, fără cavităţi goale21
3a F l . mari, peste 4 cm diam., ierecte. Tepale lat-eliptice, se acoperă prin
21a Plantă alpină, perenă, -20 cm, cu frz. de 2-3 ori penat-divizate. Petale albe,
margini pe cea jumătate din lăţimea lor. Frz. bazale cu 7-11 segmente lat
5-16 cu nectarii gălbui 13 Callianthemum
lanceolate, majoritatea nedivizate.
21b Petale 5 galbene, rareori mai multe, 8-12, când frz. sunt întregi, sau petale
2 H. odorus Waldst. et Kit. - Sp. perenă, H . , - 45 cm. II-IV. 2n=32.
albe când plantele sunt acvatice; dacă sunt terestre, frz. sunt cu mici incizii
Spor. păd. rărite, tuf; z. silvostep.-e.g. Sp. subterm. S V ţării Bale.
sau palmat-divizate 21 Ranunculus
3b F l . mai mici, nutante. Tepalele nu se acoperă prin margini, sau se acoperă
22a Frz. de 2-3 ori penat-sectate, cu segmente filiforme 22 Adonis
puţin. Frz. bazale cu 11-15 segmente înguste, divizate (fidate).
22b Frz. 3(-5) lobate 11 Hepatica
? H. multifidum V i s . A fost m e n ţ i o n a t ă din p ă d . Cernaia-
N a i p u la cea 50 k m S V de B u c u r e ş t i . P r e z e n ţ a este incertă. B a l c a n i i
1 Subfam Helleboroideae
de V şi SV-
1 Cimicifuga L .
x=8 4 Eranthis Salisb.
x=7
1 C. europaea Schipcz. (piş. X X I X , fig. 1) - Sp. perenă, G . , 40-100 cm.
VII-VIII. 2n=16. Spor. e.g.-e.b.; păd., tuf. Euras. cont.
PLANŞA XXIX. 1 - Cimicifuga europaea - fragment de infl. şi infructescenţă; 2 - Isopyrum
thalictroides ; 3 - Aquilegia transsilvanica - nectarie; 4 - A. nigricans - nectarie: 5^A,_s>ulgaris;
- Caltha palustris: a - habitus şi fr. (b,c,d); 7 - Trollius europaeus ; 8 - Nigella damascena ; 9 - N.
arvensis ; 10 - N. sativa.
148 149
PLANŞA XXIX RANUNCULACEAE

1 *E. hyemalis (L.) Salisb. - Sp. perenă, G . , - 15 cm. Frz. palmat-

sectate. F l . galbene. 11-111. 2n=16. Orn şi subspont. Medit.

5 Isopyrum L .
x=7
1 /. thalictroides L . - G ă i n u ş i ( piş. X X I X , fig. 2). Sp. perenă, H . , -
30 cm. I V - V . 2n=14. Frecv. păd., tuf.; z. păd. stej. -e.f. Eur. centr.

6 Aquilegia L. - C ă l d ă r u ş ă

la Pintenul nectariilor mai scurt decât limbul care are 20-24 mm. Tepale de
22-40 mm lung.
1 A. transsilvanica Schur (piş. X X I X , fig. 3) - Sp. perenă, H . , 10-30
cm. VII-VIII. Spor. -e.s. End. carp.
lb Pintenul mai lung decât limbul, sau cel puţin egal; limbul de 10-14 mm 2
2a F l . mari cu tepale de 25-35 mm lung. Pintenul de 13-15 mm lung. abia
întrece limbul care este de 11-14 mm. Stamine lung exserte.
2 A. nigricans Baumg. (piş. X X I X , fig. 4) - Sp. perenă, FL, VI-VII.
Spor. e.f.-e.s.; paj.
a - subsp. nigricans - Tulp. de 40-80 cm; fl. numeroase, purpurii. Eur.
b - subsp. subscaposa (Borbâs) Soo - Tulp. - 30 cm; fl. 1-3 albastre. End.
Carp. Ro.
2b F l . mai mici, tepalele de 18-25 mm lung. Pintenul de 15-22 mm lung.,
evident mai lung decât limbul care are 10-13 mm. Stamine uneori puţin
exserte.
3 * A . vulgaris L . (piş. X X I X , fig. 5) - Sp. perenă, H . , 30-60 cm. V I -
VII. 2n=14. Cult. orn. şi subspont. Eur.

7 Caltha L .
x=8
1 C. palustris L . - C a l c e a c a l u l u i ( piş. X X I X , fig. 6). Sp. perenă,
H . , 15-30 cm. I V - V I . 2n=32, dar variază între 24-72. Frecv. paj. nmlăştinite; z.
păd. stej.-e.s. Sp. higr., tox. Circ.

8 Trollius L . - B u l b u c i
x=8
la Tepale puternic curbate spre int., se acoperă formând o fl. globuloasă.

PLANŞA XXX. 1 - Aconitum moldavicum; 2 - A. vutparia; 5 - A. aiithora; 4 - A. variegatwn; 5

A.variegatum subsp. paniculatum; 6 - A. toxicum; 7 - A. tauricum; 8 - A. callibotrion.
151
PLANŞA X X X RANUNCULACEAE

Nectarii de lung. staminelor.

1 T. europaeus L. (piş. X X I X , fig. 7) - Sp. perenă, H. Frz. palmat-
sectate. F l . mari, până la 5 cm. diam.; tepale circa 10, nectarii 5-15, mici,
înguste. VI-VII. 2n=16. Frecv. e.f.-e.s., paj. Sp. mezohigr.
a - subsp. europaeus - Plantă de 30-60(80) cm; rostru drept, de 0,3-1,5 mm
lung. Eur. de V şi N .
b - subsp. transsilvanicus (Schur) Domin (T. altissimus Crantz) - Plantă de
10-30 cm; rostru de 3-5 mm lung, curbat. Carp.-balc.
lb Tepale abia curbate spre int. sau ± patente. Nectarii de 2-3 ori mai lungi
decât staminele.
2 * r . asiaticus L. (T. hybridus hort.) - Sp. perenă, H. I V - V . Cult. orn.
Siberia.

9 Nigella L .
x=6
la F l . şi fr. cu involucru multifidat, cu segmente liniare. Antere nemucronate.
Folicule concrescute până la vârf formând o capsulă 10 loculară.
1 *N. damascena L. - C h i c a v o i n i c u l u i (piş. X X I X , fig. 8). Sp.
anuală, T., 20-50 cm. V - V I I . 2n=12. Cult. orn. şi subspont. A d v . (Medit.).
lb F l . şi fr. fără involucru. Folicule unite pe 1/2 din lung. sau până la vârf,
formând o capsulă 5 loculară 2
2a Tulp. glabră. Conectivul anterelor cu o prelungire (aristă). Folicule unite
până la cel mult 2/3 din lung. lor.
2 N. arvensis L. - N e g r u ş c ă ( piş. X X I X , fig. 9). Sp. anuală, T., 10-
30 cm. VII-IX. 2n=12. Frecv. z. step.-e.g. Bur. seg. în cereale şi rud. Sp.
mezoxer., subterm. Pont.-medit.
2b Tulp. ± păroasă. Antere nemucronate. Folicule unite până la vârf.
3 *N. sativa L. - N e g r i l i c ă (piş. X X I X , fig. 10). Sp. anuală, T., 20-
40 cm. V-VIII. 2n=12. Cult. pentru săm. arom. Eur. de S, As. de V .

10 Aconitum L . - O m a g
x=8
la Coiful este de circa 3 ori mai lung (înalt) decât lat, de formă conic -
cilindrică. Nectarii ± curbat spiralate. Frz. palmat-partite. Rizom ramificat,
neîngroşat 2
lb Coiful este cel mult de 2(2,5) ori mai lung decât lat, emisferic sau boltit.
Frz. palmat-sectate. Rizom îngroşat, tuberizat 5
2a F l . albastre 3
2b F L galbene 4

153
 RANUNCULACEAE
3a F l . violet închis. Coiful evident mai lat la bază, de 18-25 mm lung. şi 3-5
mm lăţ. Infl. cu peri neglandulari şi glandulari.
1 A. lycoctonum L . (inel. A. excelsum Rchb.) - Sp. perenă, 60-150 cm.
Frz. 3 fidate. V I - V I I . 2n =16. M-ţii Bihor-Vlădeasa. N şi E Eur.
3b F l . albastre. Coiful saciform, neevident mai lat la bază, de 16-23 mm lung. şi
4-7 mm lăţ. Infl. cu peri scurţi, creţi, neglandulari.
2 A. moldavicum Hacq. (A. hosteanum Schur) piş. X X X , fig. 1) - Sp.
perenă, H . VI-VIII. Frecv. e.g.-e.b., paj., tuf. Sp. mezohigr., helscia.; tox.
Ro. şi Ucr.
a -subsp. moldavicum - caracterele de la sp.Carpaţi.
b-subsp. simonkaianum (Gâyer) Starm. Infl. cu peri setiformi,
patenţi.Folicule cu peri galbeni. Carp. Orientali.
4a C o i f lăţit la bază, brusc îngustat deasupra şi alungit, de 15-20 mm lung. şi 3-
5 mm lăţ.
3 A. lasiostomum Rchb. ex Besser (inel. A. velutinum (Reichenb.) G .
Grinţ.) - Sp. perenă, H . Tulp. circa 1 m. Fr. alipit pubescente. VII. Spor.
e.g.-e.f, tuf, margini de păd.; tox. Ro. şi U R S S centr. şi de S.
4b C o i f saciform, nu este evident mai lăţit la bază; mai lung de 20 mm (-50 mm)
şi 5-8 mm lăţ.
4 A. vulparia Rchb.ex Spreng.(A.lasianthum Rchb.) Simonk., A.
puberulum(Ser.) G . Grinţ.; A. velutinum (Rchb.) G . Grinţ.) (piş. X X X , fig.
2) - Sp. perenă, H . , 50-150 cm. VI-VII. 2n=16. Spor. e.g.-e.b. Sp.
mezohigr., scia. - helscia.
a -subsp. vulparia Infl. cu peri scurţi, creţi. C o i f uniform gălbui. Nectarii
cu unguicule drepte. Fr. glabre. Eur. centr.
b - subsp. dasytrichum (Degen ex Gâyer) Ciocârlan. Coif albicios în
partea sup. Nectarii spiralate. Fr. cu peri rigizi, culcaţi. Jud. Dâmboviţa.
A l p . -carp.
5a Sem. aripate longitud. numai pe o muchie şi cu lamele proeminente
transversale pe feţe
5b Sem. aripate longitud. pe 3 muchii, fără lamele pe feţe
6a Coiful numai cu puţin mai înalt decât lat sau înălţimea şi lăţ. sunt egale. Infl.
şi perigonul glandulos-păroase. Bractee liniare. Folicule glabre.
5 A. variegatum L . subsp. paniculatum (Arcang.) Greuter et Burdet (A.
paniculatum auct. non Lam.; A. degenii Gâyer). (piş. X X X , fig. 5) - Sp.
perenă, H . , 60-150 cm. VII-VIII. 2n=16, 32. Frecv. e.f.-e.b., tuf, bur. Sp.
mez., scia.-helscia. Tox. Alp.-carp.
6b Coiful de cea 2 ori mai înalt decât lat
7a Infl. glandulos-păroasă. Bracteele ovate, ovat-oblongi. Folicule păroase.
6 A. toxicum Rehbr<plş. X X X , fig. 6) - Sp. perenă, FL7—2 m. VII-VIII.
Spor. e.f.-e.b., bur. Sp. mezohigr., scia.-helscia. Tox. Carp.-balc.
154
RANUNCULACEAE
7b Infl. glabră sau cu peri scurţi, creţi, fără peri glandulari. Coiful, circa de 2
ori mai înalt decât lat
7 A. variegatum L . (inel. A. gracile Rchb.) (piş. X X X , fig. 4) - Sp.
perenă, H . , 60-150 cm. VIII-IX. 2n=16. Spor. e.g.-e.b., paj, tuf. Sp.
mezohigr., helscia. Tox. Alp.-carp.
a - subsp. variegatum - Bractee linear-spatulate. Folicule (3) 5, păroase pe
sutură. 2n =16. Carpaţi.
b - subsp. nasutum - (Fisch. ex Rchb.) Gotz. Asemănătoare cu subsp.
precedentă, dar folicule glabre, totdeauna 3. Jud. Sibiu. Alp.-bale.
8a F l . galbene cu tepale persistente
8 A. anthora L . - O m a g g a l b e n (piş. X X X , fig. 3). Sp. perenă, H . - 1
m. VII-IX. 2n=32. Frecv. e.g.-e.s. Sp. mezoxer. Tox. Euras.
8b F l . albastre 9
9a Bracteole de 1-2 mm lung. întregi. Cârpele 2.
9 A. callibotrion Rchb. (piş. X X X , fig. 8) - Sp. perenă, H , 50-100 cm. VII-
VIII. Spor. e.b.-e.s. Carp. Centr-eur.
a - subsp. callibotrion Infl. glabră. Perigon glabru.
b - subsp. bucovinense (Zapal.) G . Grinţ. Infl. păroasă. Perigon păros.
9b Bracteole peste 3 mm 10
10 Bracteole de 2-3 ori dentate până la fidate, de 2,5 -15 mm lung. Frz.
a mijlocii palmat partite.Infl. glabră. Cârpele 2.
10 A. firmum Rchb. (A. skerisorae Gâyer) - Sp. perenă, H , 50-100 (150)
cm.VII-VIII. 2n =32. Carp. Orientali şi Apuseni. Centr. est.-eur.
10b Bracteole întregi 11
11a Tulp. de 60-150 cm. Infl. racem simplu, scurtă, glabră. Bracteole de 3-5
mm. Coiful înalt de 18-25 mm, glabru.
11 A . romanicum Woloszczak (A. napellus L . subsp. fissurae (Nyâr.)
W . Seitz. - Sp. perenă,H., - 1 m. VII-IX. 2n=32. Spor. e.b.-e.s. Trans.,
M o l d . , Buc. Centr.-est eur.
6 11b Tulp. mai scundă, de 10-60 cm. Bracteole de 3-8 mm. Coiful înalt de 12-
8 20 mm.
1
12 A . tauricum Wulf. (piş. X X X , fig. 7) - Sp. perenă, H . , - 60 cm. VIII-
I X . 2n - 32. Frecv. e.b.-e.s., sol. schel. Sp. mezoxer., c a l c , tox., med.
a - subsp. tauricum - Ff_albastre-violete. C o i f cu rostru; linia bazală oblică,
slab curbată. Alp.-carp.
7
1 Subspeciile lui A. tauricum în număr de.7 din vnl 1. (Flora R.P.R.) sunt imposibil de separat şi
greu de acceptat, caracterele fiind foarte variabile, insuficiente pentru a separa subspecii.
155
 RANUNCULACEAE

b - subsp. hunyadense (Degen) Ciocârlan - F l . albe, nuanţate cu albastru.

C o i f fără rostru; linia bazală fiind oblic-verticală, şi aproape dreaptă.
End. Carp. Ro.

11 DelphiniumL.- Nemţişor
x=8
la Plante spont 2
lb Plante cult 4
2a R i z o m tuberizat. Tepale de 7-9 mm lung. Sem. nearipate, acoperite cu
scvame membranoase
1 D.fissum Waldst. et K i t . (piş. X X X I , fig. 1) - Sp. perenă, H . , - 150
cm. VI-VIII. Spor. z. silvostep-e.f., loc. s t â n e , însorite. Sp. mezoxer.,
subterm., calc. Carp.-bale.
2b R i z o m netuberizat. Tepale mai mari, 14-18 mm lung. Sem. aripate pe
muchii, neacoperite de scvame membranoase 3
3a Baza frz. ± cordată, limbul palmat-fidat până la aproape palmat-sectat, cu
segmente late, cel mijlociu mai lat de 1 cm la bază.
2 D. elatum L . subsp. elatum (D. intermedium Aiton). (piş. X X X I ,
• fig. 2) - Sp. perenă, H . , - 150 cm. VI-VIII. 2n=32. Spor. e.f.-e.s., bur.,
jnepenişuri. Sp. mezohigr., calc. Euras.
3b Baza frz. ± cuneată; limbul palmat-sectat, segmentele mai înguste de 1 cm
la bază.
3 D. simonkaianum Pawl. (piş. X X X I , fig. 3) - Sp. perenă, H . , - 150
cm. VII-VIII. Rară, e.g.-e.f., stâne. calc. Sp. mezoxer. End.
4a Lamina nectariilor inf. lanceolată, adânc divizată în 2 lobi. Pintenul ±
curbat şi încreţit. Folicule glabre.
4 *D. cultorum Voss - Sp. perenă, H . , V I - I X . Cult. orn.
4b Lamina nectariilor inf. rotunjită nedivizată sau cu 2 lobi obtuzi. Pintenul
drept. Folicule pubescente.
5 *D. grandiflorum L . - Sp. perenă, H . , VII- I X . Cult. orn. China şi
Siberia.

12 Consolida ( D C . ) S.F.Gray - N e m ţ i ş o r
x=8
"la Toate bracteele liniare, întregi. Pintenul de circa 2 cm lung. Folicule de 8-
15 mm lung. Sem. brun-negricioase.
1 C. regalis S.F. Gray - N e m ţ i ş o r d e c â m p ( p i ş . X X X I , fig. 4).
PLANŞA XXXI. 1 - Delphiniumflssum;2 - D. elatum; 3 - D. simonkaianum; 4 - Consolida
Sp. anuală, T., - 20-40 cm. V I - VIII. 2n=16. Frecv. z. step.-e.g. Sp.
regalis; 5 - C. orientalis; 6 - C. ajacis; 7 - Callianthemum coriandrifolium - frz. bazală şi fl.: 8 -
mezoxer., term-subtertn., hei. Bur. seg. în păioase şi rud. Med. şi tox. Eur.— Thalictrum aquilegiifolium - stamină şi fr.; 9 - T. alpinum; 10 - T. simplex; 11 - T.flavum.

156 157
 RANUNCULACEAE
a - subsp. regalis - Infl. densă. Tepale de 12-15 mm lung. Folicule circa de
3 ori mai lungi decât late, glabre. Eur.
b - subsp. paniculata (Host) Soo - Infl. foarte laxă, fl. mai mici, tepale de 9-
11 mm. Folicule circa de 2 ori mai lungi decât late, glabre (var.
paniculata) sau păroase (var. divaricata (Ledeb.) Ciocârlan) - S E Eur.
lb Bracteele inf. divizate. Folicule mai mari, de 15-20 mm lung
2a Tepale purpurii-violete. Pinten de 10-12 mm lung. Sem. brun-roşietice.
2 C. orientalis (Gay) Schrodinger (piş. X X X I , fig. 5) - Sp. anuală, T., -
60 cm. V I - V I I . 2n=16. Spor. z. step.-e.g. Sp. xeromez., term-subterm., hei.
Bur. seg. în păioase şi rud. Euras. cont.
2b Tepale albastre, roz sau albe. Pinten de 13-18 mm lung. Sem. negricioase.
3 * C . ajacis (L.). Schur - S u r g u c i (piş. X X X I , fig. 6). Sp. anuală, T.,
- 90 cm. V I - VIII. 2n=16.Cult. orn. Medit.
13 Callianthemum C.A.Mey.
x=8
1 C. coriandrifolium Rchb. (piş. X X X I , fig. 7) - Sp. perenă, H . , - 5-
20 cm. V I - V I I . 2n=T6. Rară, e.a. Mţii. Rodnei, Piatra Craiului, Făgăraş.
Alp.-carp.
2 Subfam Ranunculoideae
14 Thalictrum L . - R u t i ş o r
x=7
la Filamente staminale treptat lăţite spre vârf, ajungând, cel puţin tot atât de
late, cât antera
lb Filamente staminale filiforme
2a Achene de circa 7 mm, pedicelate, cu 3 aripi, pendule.
1 T. aquilegiifolium L . (piş. X X X I , fig. 8) - Sp. perenă, H . , - 40-150
cm. V - V I I . 2n=14. Frecv. z. silvostep-e.b.; paj., tuf. Eur.
2b Achene sesile, de 3-4 mm, costate, dar nearipate.
? T. uncinatum Rehmann (T. petaloideum auct. non L.) - Sp. perenă,
H., - 15-40 cm. V - V I . Sp. a fost citată de Janka (1866) de la Ditrău jud.
Harghita, dar nu s-a mai regăsit. Ucraina de V .
3a Infl. racem simplu. Sp. alpină scundă
2 T. alpinum L . (piş. X X X I , fig. 9) - Sp. perenă, H . , - 15 cm. V - VII.
2n=14. Rară, e.a.Mţii.: Rodnei, Ceahlău, Bucegi. Circ.-arct.-alp. (R)
3b Infl. compuse. Plante mai înalte
4a Frz. de 3-4^orTpenat-compuse, foliolele cuTung. ± egală cu lăţ
4b Frz. de 2-3 ori penat-compuse, foliolele sunt evident mai lungi decât late... 6
158
RANUNCULACEAE
5a Plantă dens glandulos păroasă. Stigmat puternic denticulat.
3 T.foetidum L . - Sp. perenă, H . , 15-50 cm. VI-VIII. 2n=14. Spor. e.f-
e.b. Sp. sax., calc. Euras.-cont.
5b Plantă neglanduloasă sau slab glanduloasă. Stigmat nedenticulat
4 T. minus L . - Sp. perenă, H . , 15-120 cm. V - V I I . Frecv. z. silvostep.-
2 e.b., paj., tuf. Sp. sax., calc. Euras. cont.
a - subsp. olympicum (Boiss. et Heldr.) Strid (subsp. saxatile (DC.) Schinz
et Keller) Plantă scundă, 15-30 cm din e.f. şi e.b. Infl. paucifloră, frz.
îndesuite către mijlocul tulp.; foliole coriaceee cu nervuri proeminente
pe dos 2n=42. Centr. şi E. Eur.
b - subsp. minus - Plante mai robuste, 30-100 cm.; infl. multifloră. Frz. egal
distribuite pe tulp. Foliole fără nervuri proeminente pe dos. 2n=42.
Euras. cont.
6a Stamine pendule; antere cu vârf acut.
5 T. simplex L . (piş. X X X I , fig. 10) - Sp. perenă, H . , 40-120 cm. V I -
VII. Frecv. z. silvostep.-e.g., paj., zăv. Sp. oligotr., mezohigr.
a - subsp. simplex - Foliole oblong-cuneate, lobate sau dentate. 2n=56.
Euras. cont.
b - subsp. galioides (DC.) Korsh. - Foliole îngust liniare, întregi. 2n=28.
Centr. şi S E Eur.
6b Stamine erecte; antere fără vârf acut '. 7
7a Rizom cu stoloni galbeni. Frz. stipelate. Achene cu 6 coaste longitud.
6 T.flavum L . (piş. X X X I , fig. 11) - Sp. perenă, H . , 50-120 cm. V I -
VIII. 2n=84. Spor. loc. umede, paj. mlăştinoase; z. silvostep.-e.b. Sp.
mezohigr.-higr. Euras.
7b Rizom fără stoloni. Frz. nestipelate. Achene cu 8-10 coaste longitud.
2 7 T. lucidum L . - Sp. perenă, H . , 50-150 cm. VII-VIII. 2n=28. Frecv. z.
3 silvostep.-e.f, paj. mlăştinoase. Sp. mezohigr.-higr. Eur. cont.
15 Anemone L .
x=7, 8
la Plante spont 2
lb Plante cult 6
2a F l . câte 3-8 în umbele. Achene glabre, aripate.
I A . narcissiflora L . (A. narcissifolia L.) - O i ţ e (piş. X X X I I , fig. 1).
Sp. perenă, G . , - 20-40 cm. V - V I I . 2n=14,16. Frecv. - e.b.-e.a.; paj. Circ.-
rct.-alp.
4
PLANŞA XXXII. 1 - Anemone narcissiflora 2 - A. sylvestris; 3 - A hnlrlmtir A - Pulsatilla
5—
micrantha; 5 - P. patens - frz. bazală şi fl.; 7 - P. grandis - frz. bazală şi fl.; 8 - P. pratensis subsp.
nigricans; 9 - P. montana; 10 - Hepatica, nobilis; 11 - H. transsilvanica.
159
 RANUNCULACEAE

a - Lamina frz. bazale orbiculară, palmat 3-5 sectată.

subsp. narcissiflora
b - Lamina frunzelor bazale reniformă, cu 3 segmente peţiolate.
subsp. biarmiensis (Juz.) Jalas Rară, Piatra Craiului.
2b F l . solitare, rar câte 2; achene păroase 3
3a Achene cu peri scurţi şi rari. Pedicelul floral ± egal de lung. cu frz.
involucrale. Frz. bazale se dezvoltă după înflorire 4
3b Achene alb lânoase. Pedicelul floral mai lung decât frz. involucrale. F l . apar
după dezvoltarea frz. bazale 5
4a Tepale galbene, de obicei 5, fin pubescente la ext.
2 A . ranunculoides L . - P ă ş t i ţ ă . Sp. perenă, G . , 7-20 cm. III-V.
2n=32. Frecv. z.silvostep.-e.f; păd., tuf. Sp. eutr., mez. Eur.
4b Tepale albe, 6-12, uneori roz-liliachiu la ext., glabre.
3 A. nemorosa L . - F l o a r e a P a ş t i l o r . Sp. perenă, G . , 6-20 cm.
III-V. 2n=28,32. Frecv. z.păd. stej.-e.b.; păd., tuf. Sp. eutr., mez. Circ.
a -subsp. nemorosa - Rizomi bruni; tepale 6-7.
b -subsp. altaica (Fisch. ex C.A.Mey.) Korsh. — Rizomi gălbui; tepale 8-12.
Rară e.f; Jud. Mureş - Râstoliţa. Rusia, A s . N .
5a F l . de 3-5 cm diam., cu 5 tepale albe. Frz. bazale sectate, de obicei cu
5 segmente.
4 A. sylvestris L . - O i ţ ă ( piş. X X X I I , fig. 2). Sp. perenă, H . , 15-30
cm. V - V I . 2n=16. Spor. z.silvostep.-e.f; tuf, fâneţe. Sp. oligotr., mezoxer.
Euras. cont.
5b F l . de 2,5-4 cm diam., cu 8-10 tepale albe. Frz. bazale compuse, cu 3
foliole primare care sunt încă 1-2 ori sectate.
IA. baldensis L . (piş. X X X I I , fig. 3) - Sp. perenă, H . , 5-12 cm. V I I -
VIII. E.s.-e.a. Menţionată din Mţii. Maramureşului, Rodnei şi Căliman, nu
s-a mai regăsit de peste 100 de ani. Alp.-carp.-balc.
6a Plantă robustă - l m . F l . în dihazii umbeliforme. Stil mai scurt decât fr.
matur.
5 *A. japonica Siebold et Zucc. - Sp. perenă, H . , 50-100 cm. 2n=16.
Cult. orn. As. de E .
6b Plante mai scunde. F l . izolate 7
7a F l . de 3,5-6,5 cm diam., variat colorate, cu 5-8 tepale eliptice sau cu f l .
involte. Frz. tulp. adânc divizate, cu segmente înguste.
6 *A. coronaria L . - A n e m o n e . Sp. perenă, H . , - 30 cm. 2n=16.
Cult. orn. Medit.
7b Tepale 12-19, îngust eliptice, palid purpurii. Frz. tulp. de obicei nedivizate
7 *A. hortensis L . - A n e m o n e . Sp. perenă, H . 2n=16. Cult. orn.
MpHit - -- _ _ —

161

i ' :
 RANUNCULACEAE RANUNCULACEAE

5 P. grandis Wender. (P. vulgaris M i l l . subsp. grandis (Wender.)

16 Pulsatilla Mill. - D e d i ţ e i , Sisinei Zamels) (piş. X X X I I , fig. 7) - Sp. perenă, H . , 10-40 cm. III-IV. 2n=32. Paj.
x=8 uscate, însorite. Jud.: Alba, Cluj, Galaţi, Hunedoara, Iaşi. Centr. şi V . Eur.
la Frz. tulp. scurt peţiolate, asemănătoare celor bazale. F l . albe, la ext. 5b Frz. apar odată cu fl. Frz. bazale cu peste 100 de lobi, cu mai mult de 3
± albastru-violet. Nectariile lipsesc. perechi de aripi secundare ± peţiolate. Lobii frz. involucrale 28-33. F l .
1 P. micrantha ( D C . ) Sweet (P. alba Rchb.) - S i s i n e i d e m u n t e , erecte sau suberecte, de 5-6 cm diam.
(piş. X X X I I , fig. 4). Sp. perenă, H . , 6-30 cm. V - V I I . 2n=16. Frecv. paj., tuf., 6 P. halcaua Velen. (P. montana subsp. balcana (Velen.) Zamels.) - Sp.
e.s.-e.a. Alp.-carp. perenă, H . , 5-15(-45) cm. III-IV. în S E Ro., Dobr. şi Stânca Tohani-Mizil.;
l b Frz. tulp.sesile, cu segmente liniare, deosebite de cele bazale. F l . violete, paj. însorite, pe substrat pietros. Bale.
rareori gălbui. Nectarii prezente provenite din transformarea staminelor.... 2 Obs. 1. P. vernalis (L.) Mill. menţionată din Mţii. Bucegi şi Făgăraş de Baumgarten nu s-a mai găsit.
2a Frz. bazale palmat-divizate. Obs. 2. halleri (AII.) Willd. subsp. slavica (G. Reuss) Zamels (piş. XXXII, fig. 6) publicată de la
Mârzeşti Iaşi, nu creşte în Ro.; menţionarea se bazează pe o eroare de determinare.
2 P. patens (L.) M i l l . (piş. X X X I I , fig. 5) - Sp. perenă, H . , 5-30 cm. III-
IV. 2n=16. Spor. e.g.; paj. Sp. mezoxer., tox. Euras.-cont. C E
2b Frz. bazale penat-divizate 3
17 Hepatica Mill.
3a F l . nutante, de 3-4 cm diam.; tepalele recurbate la vârf, numai cu puţin mai
lungi decât staminele x=7
3 P. pratensis (L.) M i l l . - Sp. perenă, H . , 7-30 cm. III-V. 2n=16. L a la Frz. trilobate, cu lobi întregi. F l . de 15-25 mm diam. Grăunciorii de polen
noi este reprezentată prin: cu 3 pori.
a - subsp. nigricans (Storck) Zamels (piş. X X X I I , fig. 8) F l . violet închis în 1 H. nobilis Schreb. - T r e i r ă i . (piş. X X X I I , fig. 10). Sp. perenă, H . ,
int. Sântioana-Reci, Jud. Covasna, pe nisip. Eur. centr. şi N V . 5-15 cm. 2n=14. I V - V . Spor. z. păd. stej.-e.b.; păd., tuf. Sp. mezotr., mez.
b - subsp. hungarica Soo (subsp. flavescens (Hazsl.) Holub) - F l . galben Circ.
murdar în int. Pe nis. în N V ţării. Pan. lb Frz. trilobate, lobii crenat-lobulaţi. F l . de 25-40 mm diam. Grăunciori de
3b F l . nutante sau erecte; tepalele nerecurbate la vârf , de 2-3 ori mai lungi polen cu 5 pori.
decât staminele 4 2 H. transsilvanica Fuss - C r u c e a v o i n i c u l u i (piş. X X X I I , fig.
4a F l . nutante de 4-5 cm în diam.; tepale îngust eliptice, de 2-3,5 cm lung. şi 7- 11). Sp. perenă, H . , 5-20 cm. 2n=28. I V - V . Spor. e.f.-e.b.; păd., tuf. Sp.
12 mm lăţ. Frz. cu cel puţin 3 perechi de segmente secundare, ± peţiolate. eutr., mez. End. Carp. de E . şi S.
4 P. montana (Hoppe) Rchb. (piş. X X X I I , fig. 9) - Sp. perenă, H . , 5-
15 cm. III-IV. 2n=16. Spor. z. silvostep.-e.f; paj. Centr. S E . Eur. 18 Clematis L .
ai Lobii hipsofilelor involucrale spatulaţi. x=8
subsp. montana - creşte în A l p i .
la Plantă cult., lemnoasă, urcătoare. Frz. de obicei compuse. F l . mari, de
2a Lobii hipsofilelor involucrale liniari b
obicei violete, cu tepale de 5-7 cm lung.
bi F l . ± cilindrice. Lobii hipsofilelor involucrale până la 25.
1 *C. x jackmanii Moore (C. lanuginosa x viticella) - Ph., liană, 3-5 m.
subsp. dacica Rummelsp. (subsp. jankae (F.W.Schultz) Zamels) - în
V . Cult. orn.
cea mai mare parte a ţării exceptând SE.
hz F l . cilindric-campanulate. Lobii hipsofilelor involucrale 26-30. lb Plante spont. F l . mai mici 2
subsp. australis (Heuff.) Zamels - SE Banatului de la Baziaş la Orşova 2a Frz. simple. F l . mari, de 3-5 cm lung., solitare, albastre-violacei
şi probabil şi în alte localităţi din S V . Ro. 2 C. integrifolia L . - C1 o c o ţ e i . (piş. X X X I I I , fig. 1). Sp. perenă., H . ,
4b F l . erecte sau suberecte de 5-8 cm diam. Tepale eliptice până la lat-eliptice 5 30-70 cm. V - V I . 2n=16. Spor. z.step.-e.g.; paj., tuf. Sp. eutr., eurif,
5a Frz. apar după fl. Frz. bazale cu circa 40 de lobi, cu 1-2 perechi de aripi subterm. Tox. Euras. cont.
secundare sesile. F l . erecte, campanulate, mari, de 6-8 cm diam. 2b Frz. compuse 3
3a Frz. dublu compuse. F l . albastre-violacee, cu staminodii petaloide

162 163
 RANUNCULACEAE
3 C. alpina (L.) M i l l . {Atragene alpina L.) - C u r p e n d e m u n t e ,
(piş. X X X I I I , fig. 2). Ph., arbust, 1-2 m. VI-VIII. 2n=16. Spor. e.f.-e.s.;
stâne, umbrite din păd. Euras.-arct.-alp.-eur.
3b Frz. simplu compuse. F l . albe, fără staminodii 4 lb
4a Plantă căţărătoare, de 6-10 m lung. Tepale păroase pe ambele feţe.
4 C. vitalba L . - C u r p e n , C u r p e n de p ă d u r e , (piş. X X X I I I ,
fig. 3). Ph., liană, - 10 m. V I - I X . 2n=16. Frecv. z. step.-e.f; margini de păd.,
tuf, zăv. Sp. pionieră, eutr., mez.Tox., orn. Eur. centr.
4b Plantă erectă, până la 1,5 m înalţ. Tepale păroase numai pe marginile ext.,
în rest glabre.
5 C. recta L . - L u m i n o a s ă . Sp. perenă, H . , - 1,5 m. V I - V I I .
2n=16. Spor. z. silvostep.-e.g.; tuf, margini de păd. Sp. eutr., mezoxer.,
subterm. Eur. centr.
19 Myosuru L .
s 4a Frz. mai lungi de 8 cm, cu lacinii ± paralele.
x=8
1 M. minimus L . - C o d i ţ u c ă . (piş. X X X I I I , fig. 4). Sp. anuală, T . ,
tulp. scapiformă de 4-10 cm. Frz. liniare, întregi. F l . solitare, mici, albe-
gălbui. Receptaculul se alungeşte mult la fructificare. I V - V . 2n=16. Spor. z.
step.-e.g.; loc. umede, cu apă stagnantă primăvara, uneori ± sărăturate. Circ.
20 Ceratocephala Moench
x=7, 8
1 C. testiculata (Crantz) Roth (C. orthoceras DC.) - P l o ş n i c a r .
(piş. X X X I I I , fig. 5). S p . a n u a l ă , T . , tulp. scapiformă de 2-10 cm. Frz.
divizate, cu segmente liniare. F l . solitare, mici, galbene. Receptacul alungit
la fructificare. Achene de 5-6 mm, cu rostrul aproape drept, sau puţin
curbat. III-IV. 2n=14. Spor. z. step.-e.g. Paj., ogoare, coaste uscate,
pietroase. Sp. oligotr., xeromez., subterm. Bur. rud. Euras.cont.
Obs. C.falcata (L.) Pers. nu a fost confirmat la noi în ţară.
21 Ranunculus L . (inel. Batrachium S.F.Gray; Ficaria Huds.)
x=7, 8
la F l . cu 3 sepale şi 8-12 petale galbene; nectarii acoperite de solzi
(Subgen. Ficaria)
1 R. ficaria L . {Ficaria verna Huds.) - U n t i ş o r . (piş. X X X I I I , fig.
6). S p . p e r e n ă , H . , 5-30 cm. I V - V . Frecv. z.step.-e.b.; păd., zăv., tuf,
livezi. Sp. eutr., mez.-mezohigr.
164
RANUNCULACEAE
a - subsp. talthifolius (Rchb.) Arcang. - Fără bulbili axilari. 2n=32, 48.
Eur.centr.
b - subsp. bulbilifer Lambinon - C u bulbili axilari. 2n=32. Euras.
F l . cu 5 sepale şi 5 petale (rar mai multe) 2
2a Plante acvatice sau de mlaştini; frz. submerse divizate în segmente capilare.
Petale albe cu nectarii neacoperite de solzi. Achene transv. rugoase (Subgen
Batrachium) 3
2b Plante de uscat sau rareori de mlaştini; Petale cu nectarii acoperite de solzi.
Achene foarte rar transv. rugoase (Subgen Ranunculus) 10
3a Frz. numai submerse, cu lacinii fîliforme (foarte rar există şi unele mici,
aeriene la R.fluitans) 4
3b Frz. de două feluri: plutitoare, cu lamina ± rotundă, lobată până la sectată, cu
segmentele late şi submerse, cu lacinii filiforme (foarte rar frz. submerse
lipsesc) 8
2 R. fluitans,Lam. {Batrachium fluitans (Lam.) Wimm.) (piş. X X X I I I ,
fig. 7) - S p . perenă, H d . VI-VIII. 2n= 16,24,32. Rară. Eur. centr.
4b Frz. mult mai scurte, până la 5 cm lung., cu lacinii răsfirate (divergente) 5
5a Frz. cu limb circular; segmentele foarte scurte, circa 3 mm, dispuse într-un
singur plan.
3 R. circinatus Sibth. {Batrachium foeniculaceum auct.) - C l i n t i t ă
(piş. X X X I I I , fig. 8). S p . perenă, H d . VI-VIII. 2n=16. Rară. Euras.
5b Frz. cu segmente mai lungi, nu stau într-un singur plan 6
6a F l . mari de 15-18 (20) mm diam. Pedicel la fructificare circa de 2 ori mai
lung decât frz. bracteantă.
4 R. penicelatus (Dumort.) Bab. (B. carinatum Schur) (piş. X X X I I I ,
fig. 9) - Sp. perenă, H d . V-VIII. 2n=32,48. Rară. Eur.
6b F l . mai mici, de 4-15 mm diam. Pedicel fructifer egal sau depăşeşte în lung.
frz. bracteantă până la 1,5 ori 7
7a F l . de circa 8 mm diam. Achene mici, până la 1 mm.
5 R. rionii Lagger (B. rionii (Lagger) Nyman) (piş. X X X I I I , fig. 10) -
S p . perenă, H d . V-VIII. 2n=16. Spor. Euras.
7b F l . mai mari; achene mai mari de 2 mm.
6 R. trichophyllus Chaix (B. trichophyllum (Chaix) Bosch; B.
divaricatum (Schrank) Wimm.) (piş. X X X I I I , fig. 11). S p . perenă, H d . V I -
VIII. 2n=32,40,48. Frecv. Eur.
P L A N Ş A X X X I I I . 1 - Clematis integrifolia; 2 - C. alpina; 3 - C. vitalba; 4 - Myosurus minimus;
5 - Ceratocepliala testiculata; 6 - Ranunculusficariasubsp. bulbilifer, 7 - R. fluitans; 8 - R.
circinatus; 9 - R. penicelatus; 10 - R. rionii; 11 - R. trichophyllus; 12 - R. peltatus 13 - R.
aquatilis.
165
 RANUNCULACEAE
PLANŞA X X X I I I

8a Achene complet glabre şi aripate la maturitate. Vârful sepalelor albăstrui

? R. baudotii Godr. - Sp. perenă, H d . V-VIII. 2n=32. Ape salmastre.
A fost menţionată de la Sulina şi Jurilovca (Jud. Tulcea). Eur.
8b Achene pubescente (cel puţin în tinereţe) şi nearipate. Vârful sepalelor nu
este niciodată albăstrui 9
9a Segmentele frz. natante crenate. Pedicel fructifer mai lung de 5 cm. Petale
mai mari de 1 cm. Nectarii alungite, ± piriforme.
7 R. peltatus Schrank (B. triphyllum (Wallr.) Dumort.) (piş. X X X I I I ,
fig. 12) - Sp. perenă, Hd. V-VIII. 2n=16,32,48. Spor. Eur.
9b Segmentele frz. natante cu marginea dentată. Pedicel fructifer mai scurt de
5 cm. Petale până la 1 cm. Nectarii circulare.
8 R. aquatilis L . (B. aquatile (L.) Dumort.) (piş. X X X I I I , fig. 13) -
Sp. perenă, H d . V-VIII. 2n=48. Spor.
a - subsp. aquatilis - Frz. natante cel mult până la 1/2 divizate; pedicelul
fructifer evident mai lung decât frz. bracteantă. F l . mari de 20-25 mm
diam. Cosm.
b - subsp. radians (Revel.) Clapham - Frz. natante până la bază divizate;
pedicel fructifer ± egal cu frz. bracteantă sau puţin mai lung. F l . mai
mici, de 10-16 mm diam. Eur.
10a F l . albe sau cu nuanţe slabe de violet 11
10b F l . galbene 15
11a Frz. bazale serat-crenate.
9 R. crenatus Waldst. et K i t . (piş. X X X I V , fig. 1) - Sp. perenă, H . , 5-
12 cm. VI-VIII. Spor. e.a.; zăcători de ape din topirea zăpezilor. Alp.-carp.-
bale.
11b Frz. bazale divizate, lobate până la compuse 12
12a Sepale abundent brun-roşcat păroase. Petale albe, cu nuanţe de violet la ext.
Frz. bazale trifoliate sau trisectate, foliolele sau segmentele din nou
trisectate sau tripartite
10 R. glacialis L . (piş. X X X I V , fig. 2) - Sp. perenă, H . , 6-20 cm. VII-
IX. 2n=16. Rară. e.a.; sol. schelet., pe roci silicioase. Sp. pionieră, oligotr.
Euras. arct.-alp.-eur.
12b Sepale glabre. Petale curat albe 13
13a Plante mici, de 4-15 cm, cu frz. bazale 3-5 lobate sau fidate. Tulp. cu 1-2 fl.
11 R. alpestris L . (piş. X X X I V , fig. 3) -Sp. perenă, H . , V I - I X . 2n=16.
Rară e.a. Alp.-eur.
13b Plante robuste, înalte până la 130 cm, multiflore. Frz. bazale palmat-partite
până la palmat-sectate, cu 5-7 segmente; segmentul mijlociu nu este liber la
bază. Pediceli de 4-5 ori mai lungi decât bracteele.
12 R. platanifolius L . - Sp. perenă, F L ^ 130 cm. VI-VII. 2n=16. Frecv.
e.f.-e.b.; bur. în lungul pâraielor. Eur.

166 167
 RANUNCULACEAE
var. platanifolius - Segmentul mijlociu al frz. bazale, nu este liber la
bază, este concrescut cu segmentele vecine. Frecv.
var. aconitifolii Ciocârlan (piş. X X X I V , fig. 4) - Segmentul mijlociu al
frz. bazale este bine individualizat, cu peţiolul scurt. Jud. Neamţ:
Cheile Bicazului.
var. trifoliata (Ciocârlan) Ciocârlan - Frz. bazale trifoliolate. Jud.
Neamţ: Cheile Bicazului.
15a Cel puţin unele răd. îngroşate, tuberizate 16
15b Toate răd. subţiri, neîngroşate 22
16a Frz. întregi sau cu mici inciziuni; cele bazale lipsesc la înflorire. L a
mijlocul tulp. se află o frz. mare, mai lată decât lungă, cu baza ± retezată
13 R. thora L . (piş. X X X I V , fig. 5) - Sp. perenă, FL, 10-15 cm. V I -
VIII. Rară e.a.; stâne. calc. A l p . eur.
Obs. Prezenţa sp. R. hybridus Biria rămâne îndoielnică.
16b Frz. fidate sau sectate
17a Sepale la înflorire reflecte
17b Sepalele nu sunt reflecte
18a Receptacul la fructificare mult alungit, cilindro-conic. Achene cu rostru
lung, drept, mai lung decât achena.
14 R. oxyspermus W i l l d . (piş. X X X I V , fig. 6) - Sp. perenă, FL, 10-40
cm. V - V I . Rară, z.step.-z.silvostep. Balc.-cauc.
18b Receptaculul nu se alungeşte la fructificare. Rostrul achenelor mai scurt . 19
19a Plantă alb-mătăsos, alipit păroasă. Segmentele frz. liniare, întregi. Petale
galbene ca lămâia.
15 R. illyricus L . - T r â n j o a i c ă . ( p i ş . X X X I V , fig. 7). Sp.perenă,
H . , 20-50 cm. V - V I . 2n=32. Spor. z.step.-z.silvostep., paj. Sp. oligotr., xer.,
subterm. Pont.-medit.
19b Plantă cu peri albi, ± orizontali (perpendiculari). Segmentele frz. divizate.
Petale intens galbene. Frz. bazale trisectate, segmentul mijlociu peţiolulat
16 R. bulbosus L . (piş. X X X I V , fig. 8) - Sp. perenă, H.(G.), 10-30
cm. V - V I . 2n=16. Frecv. z.silvostep.-e.f; paj.
a - subsp. bulbosus - Tulp. îngroşată la bază bulbiform; răd. netuberizate.
Centr. şi N . Eur.
b - subsp. aleae (Willk.) Rouy et Fouc. - Tulp. neîngroşată bulbiform la
bază; răd. tuberizate. S. Eur.
19c Tulp. neîngroşată bulbiform la bază. Răd. parţial tuberizate fusiform. Frz.
Bazale tripartite. Achene orbiculare cu marginea evident carenată.
17 R. neapolitanus Ten. (piş. C L X V , fig. 1) - Sp. perenă, 20-50 cm.H
(G). V - V I . 2n=16.F. rară. Z . silvostep., pajişti umede, margini de păduri,
uneori pe substrat nisipos.Jud. Dolj şi Constanţa. Est medit.-balc.
168
RANUNCULACEAE
20a Frz. bazale palmat-sectate; segmentele liniare.
18 R. pedatus Waldst. et K i t . (piş. X X X I V , fig. 9) - Sp. perenă, H . ,
15-30 cm. I V - V . 2n=T6. Spor. z.silvostep.-z.păd.stej. Sp. oligotr., xeromez.,
uneori hal. Euras. cont.
20b Frz. bazale de 2-3 ori penat-sectate 21
21a Sepale glabre; lobii frz. acuţi. Rostrul achenei curbat.
19 R. millefoliatus Vahl (piş. X X X I V , fig. 10) - Sp. perenă, H . , circa
15 cm. I V - V I . Rară. Jud. Dolj- Calafat şi Jud. Giurgiu - Budeşti. Centr. eur.-
medit.
21b Sepale păroase; lobii frz. obtuzi. Rostrul achenei aproape drept.
20 R. garganicus Ten. (piş. X X X I V , fig. 11) - Sp. perenă, FL, 20-15
cm. I V - V I . Rară. Jud. Dolj şi Mehedinţi. Sp. xer. Centr. eur.-medit.
22a Frz. întregi sau cu mici inciziuni 23
22b Cel puţin frz. tulp. cu mari inciziuni 29
23a Achene pubescente. Frz. bazale cu limb rotund, cele tulp. sunt flabeliforme
17
(ca un evantai deschis).
18
21 R. flabellifolius Heuff. ex Rchb. (piş. X X X I V , fig. 12) - Sp. perenă,
20
FL, 20-30 cm. I V - V I . Rară, păd., tuf. Jud. Caraş-Severin. Ro., Serbia.
23b Achene glabre. Frz. bazale nu sunt rotunde 24
24a F l . sesile sau subsesile, axilare, cu petale mici, până la 1,5 mm lung.
22 R. lateriflorus D C . (piş. X X X I V , fig. 13) - Sp.anuală, T., 20-30 cm.
I V - V . Spor. z.silvostep.-z.păd. stej.; paj. temporar inundate primăvara. Sp.
higr., hal. Euras. cont.
24b F l . pedicelate, petale mai lungi de 2 mm 25
25a Achene mai mici de 1 mm. F l . mici, de 3-6 mm diam. Plantă cu frz. aeriene
întregi şi frz. submerse divizate în lacinii filiforme.
23 R. polyphyllus Waldst. et Kit. ex Willd.(plş. X X X I V , fig. 14) -
Sp.perenă, H H . , 5-10 cm. I V - V . Z.silvostep.-z.păd: stej.; mlaştini ±
sărăturate. Euras. cont.
25b Achene mai lungi de 1 mm. F L mai mari, peste 1 cm diam 26
26a F l . de 2,5-4 cm diam. Plantă robustă, de circa 50-150 cm, cu rizom lung.
24 R. lingua L . (piş. X X X I V , fig. 15) - Sp. perenă, H H . V I - V I I .
2n=128. Spor. z.step.-e.g.; mlaştini, tuf. Euras.
26b F l . până la 2 cm diam. Plante de 10-50 cm 27
27a Achene mărunt tuberculate. Plante anuale.
PLANŞA XXXIV. 1 - Ranunculus crenatus; 2 - R. glacialis; 3 - R. alpestris; 4 - R. platanifolius
var. aconitifolii - frz.. bazală; 5 - R. thora; 6 - R. oxyspermus; 7 - R. illyricus; 8 - R. bulbosus; 9 -
R. pedatus; 10 - R. millefoliatus; 11-/?. garganicus; 12 - R. flabellifolius 13 - R. lateriflorus: 14
R. polyphyllus; 15 - R. lingua; 16 - R. ophioglossifolius; 17 - R. flamula; 18 - R. cassubicus
(4 - original; în desene sunt frz. bazale).
169
PLANŞA XXXIV RANUNCULACEAE

25 R. ophioglossifolius V i l i . (piş. X X X I V , fig. 1 6 ) - Sp.anuală, T . ,

10-50 cm. IV-VII. 2n=16. Rară z.silvostep.; paj. înmlăştinite.Atl.-medit.
27b Achene netede. Plante perene 28
28a Tulp. erectă sau ascendent-erectă, adesea radicantă la nodurile inf. Frz. inf.
peţiolate, cele sup. sesile. F l . mai multe, de 1-2 cm diam.
26 R.flammula L . (piş. X X X I V , fig. 17) - Sp. perenă, H.(HH.), 10-15
cm. I V - V I I . 2n=32. Spor. z. step.-e.f.; loc. umede, înmlăştinite. Euras.
28b Tulp. filiformă, târâtoare, radicantă la toate nodurile. Toate frz. peţiolate.
F l . solitare, de circa 5 mm diam.
27 R. reptans L . (R. flammula subsp. reptans (L.) Syme) - Rară, loc.
umede, înmlăştinite. Jud. :Braşov, Iaşi, Maramureş. Centr. şi N . Eur.
29a Achene glabre, tuberculate sau spinoase 30
29b Achene pubescente 44
30a Receptacul mult alungit la fructificare 31
30b Receptacul globulos 32
31a Plantă glabră, cu fl. mici, petale de 2-4 mm lung. Achene mici, până la 1
mm lung.
28 R. sceleratus L . - B o g l a r i . Sp. anuală, T., 20-50 cm. V - V I I .
2n=32. Frecv. z. step.-e.f; loc mlăştinoase. Circ.
31b Plantă abundent păroasă. F l . mari, petale de 10-12 mm lung. Achene de 4-
5 mm lung
R. oxyspermus (vezi 17a).
32a Achene spinoase sau cu tuberculi pe ambele feţe 33
32b Achene netede, glabre 34
33a Frz. tulp. mijlocii şi sup. palmat lobate până la fidate, cu segmente late.
Achene cu o margine netedă, fără spini.
4 29 R. muricatus L . (piş. X X X V , fig. 1) - Sp. anuală, T., 10-60 cm. V -
V I . 2n=48,64. Foarte rară, loc. mocirloase lângă Galaţi. Medit.
33b Frz. tulp. mijlocii şi sup. palmat sectate, cu segmente înguste. Achene cu
spini sau tuberculi pe toată suprafaţa.
30 R. arvensis L . - P i c i o r u l c o c o ş u l u i d e s e m ă n ă t u r i ,
C o r n i c e i . ( piş. X X X V , fig. 2). Sp. anuală, T., 20-30 cm. V - V I I . 2n=32.
Frecv. z.silvostep.-e.g.; loc. cult. şi rud. Sp. eutr., mez.-mezoxer. Bur. seg. şi
rud. Euras.
34a Sepale la înflorire reflecte 35
34b Sepale patente sau alipite de petale 37
35a Receptacul glabru. Frz. bazale fidate sau partite, cu segmente invers ovate.
Rostrul achenelor încovoiat în formă de seceră.
31 R. constantinopolitanus (DC.) D ' U r v . (piş. X X X V , fig. 3) - Sp.
perenă, FL, 25^50 cm. I V - V . Rară, z.silvostep.-z.păd.stej.; loc. ± umede.
Bale.
170 171
 RANUNCULACEAE
35b Receptacul pubescent. Frz. bazale trisectate, segmentul mijlociu adesea
peţiolat
36a Plantă anuală
32 R. sardous Crantz (piş. X X X V , fig. 4) - Sp. anuală, T., 10-30 cm.
V - V I I . 2n=16. Frecv. z. step.-e.f.; loc. ± umede. Sp. mezohigr., eutr. Bur.
rud., seg. Eur.
36b Plantă perenă
R. bulbosus (vezi 18b)
37a Frz. bazale trisectate, segmentul mijlociu peţiolat, sau chiar compuse
(trifoliate), cu segmente sau foliole din nou trifidate. Plantă cu stoloni.
32 R. repens L . - F l o a r e d e l e a c . S p . perenă, H . , 20-40 cm. V -
VIII. 2n=32. Foarte frecv. z. step.-e.b.; loc. umede. Sp. eutr., mezohigr.-
higr. Euras.
37b Frz. bazale palmat-fidate sau sectate, cu segmente nepeţiolate
38a Receptacul glabru
38b Receptacul păros
39a Tulp. patent păroasă. Frz. bazale 3-5 fidate. Achene de 4-5 mm lung. cu
rostru puternic recurbat.
34 R. lanuginosus L . (piş. X X X V , fig. 5) - Sp. perenă, H . , 30-50 cm.
V - V I I . 2n=28. Spor. e.g.-e.f; păd., tuf, zăv. Sp. eutr., mezohigr., helscia.
Eur. centr.
39b Tulp. glabrescent-alipit păroasă. Frz. bazale sectate. Achene de 2-3,5 mm
35 R. acris L . - P i c i o r u l c o c o ş u l u i . Sp. perenă, H . , 30-60 cm. V -
VIII. 2n=14. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; paj. mezohigr.
ai Rizom foarte scurt (piş. X X X V , fig. 6).
- subsp. acris - Euras.
a R i z o m alungit, gros , orizontal
2 b
bi Filamente glabre. Rostrul achenelor curbat
- subsp. friesianus - (Jord.) Rouy et Foucaud (R. stevenii auct.) Eur.
centr. şi de S.
b Filamente pubescente. Rostrul achenelor scurt şi drept.
2 44a
- subsp. strigulosus (Schur) Hyl. (piş. X X X V , fig. 7). - 2n=28. Pont.-
pan.
40a Pediceli brăzdaţi (striaţi). Plante robuste cu fl. numeroase
40b Pediceli netezi. Plante cu 1 sau puţine fl
41a Petale de 15-20 mm lung. Achene cu rostru lung de 1,5 mm, puternic
curbat-spiralat.
36 R. nemorosus D C . - G ă l b e n e l e d e p ă d u r e . (piş. X X X V , fig.
8). Sp. perenă, H . , 15-40 cm. VI-VIII. 2n=16. Spor. e.f.-e.s.; paj., bur.,
rarişti de păd. Eur;—
172
RANUNCULACEAE
41b Petale de 7-14 mm lung. Rostrul achenelor până la 0,5 mm lung., slab
curbat.
36
37 R. polyanthemos L . - G ă l b e n e l e . Sp. perenă, H . , 30-60 cm. V -
VII. 2n=16. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; paj. mezohigr.
a - subsp. polyanthemos (piş. X X X V , fig. 9). tulp. 30-60 cm. Frz. bazale 5
fidat-sectate, cu segmente ± egale. N u creşte la noi. Eur. N V . şi centr.
b - subsp. polyanthemoides (Boreau) Ahlfv. (R. nemorosus D C . var.
polyanthemoides (Boreau) A . Nyâr.). Tulp. 40-100 cm. F r z . bazale 3
sectate, cu segmentul mijlociu mai lung decât cele laterale, îngust
cuneat şi 3 lobat. Spor. z.păd.stej.-e.f. Eur.
42a Rizom lung, orizontal. Frz. bazale 1-2, asemănătoare cu cele tulp. F l . mari,
de 3-4,5 cm diam.
38 R. carpaticus Herb. (piş. X X X V , fig. 10) - Sp. perenă, H . , 15-40 cm.
38 VI-VII. 2n=28. Frecv. e.f.-e.b.; rarişti de păd., bur. Sp. eutr., mezohigr. End.
39 Carp.
4 0 42b Rizom scurt, vertical. Frz. bazale diferite de cele tulp. F l . mai mici, de 2-3
cm diam 43
43a Frz. bazale cu segmente ce se ating sau se acoperă cu marginile; dinţii brusc
acuminaţi. Receptacul păros pe toată lung.
39 R. breyninus Crantz (R. oreophdus M . Bieb.) (piş. X X X V , fig. 1 1 ) -
Sp. perenă, H . , 20-30 cm. V-VIII. 2n=16. Frecv. e.b.-e.a.; paj. pe stâne. Sp.
sax., calc. Alp. eur.
43b Frz. bazale cu segmente ± divergente; dinţii ± obtuzi. Receptacul păros
numai la vârf
40 fl. montanus W i l l d . - Sp. perenă, H . , 5-20 cm. VI-VIII.
a! -subsp. montanus -Rostrul achenelor cât 1/4-1/3 din lung. achenei. N u
creşte în România, ci în Mţii. A l p i , Jura, Pădurea Neagră.
a - subsp. pseudomontanus (Schur) Ciocârlan. Rostrul achenelor foarte
2
scurt. Segmentele frz. tulp. au lăţ. maximă deasupra mijlocului, sunt
lanceolat-cuneate. 2n=16,32. Frecv. e.b.-e.a.; paj. Sp. mez.-mezohigr.
Carp.-balc.
Frz. bazale 5 sau mai multe, relativ mici, de 2-5,5 cm diam., cu limb
± rotund, sinusul bazai larg deschis, margini divergente, glabre sau slab
pubescente pe faţa inf; limb întreg sau divizat la var. binatus (Kit.) Penev.
41 Frz. tulp. cu segmente întregi.
42
P L A N Ş A X X X V . 1 - Ranunculus muricatus; 2 - R. arvensis - frz. tulp. sup. şi fr., idem la 1; 3 - R.
constantinopolitanus; 4 - R. sardous; 5 - R. lanuginosus; 6 - R. acris; 7 - R. acris subsp
strigulosus; 8 - R. serpens subsp. nemorosus; 9 - R. polyanthemos^ 1CU R. carpaticus; 11 - R
breyninus; 12 - R. montanus subsp. pseudomontanus - frz. bazală şi receptacul cu fr idem la
3,4,5,9 11; 13 - R. auricomus.
173
PLANŞA X X X V RANUNCULACEAE

41 R. auricomus L . s. 1. (piş. X X X V , fig. 13) - Sp. perenă, FL, 15-50

cm. V - V I . 2n=32,40,48. Frecv. z. păd. stej.-e.f.; păd. Sp. mezotr., mezohigr.
Euras.
44b Frz. bazale 1-3, mari, până la 10 cm diam.; cele tulp. cu segmente dinţate
sau lobate , 45
45a Frz. bazale câte 1-2, serat-crenate, nelobate^ sinusul bazai cu margini
paralele. Tulp. prezintă la bază 1-2 scvame mari, persistente.
42 R. cassubicus L . s. 1. (piş. X X X I V , fig. 18) - Sp. perenă, FL, 20-60
cm. I V - V I . 2n= 16,24,32,40,44,64. Frecv. z.păd.stej.-e.f.; rarişti de păd. Sp.
eutr., mez. Euras. cont.
45b Frz. bazale câte 2-3, în parte lobate sau grosier dinţate; tulp. la bază cu
scvame mici, căzătoare.
43 R.fallax (Wimm. et Grab.) Sloboda s. 1. - Sp. perenă, H . , 20-50 cm.
I V - V I . 2n=16,32. Frecv. z.păd.stej.-e.f.; păd., zăv. Euras. cont.

22 Adonis L .
x=8
la Plante perene. F l . galbene; petale mai mult de 10; antere galbene 2
lb Plante anuale. FI. roşii foarte rar gălbui, cu 'cel mult 8 petale; antere
purpurii negricioase 3
2a Frz. de 2-4 ori penat-sectate; ultimele segmente liniare, întregi, până la 1
mm lăţ.
1 A. vernalis L . - R u s c u ţ ă p r i m ă v ă r a t i c ă . (piş. X X X V I , fig. 1).
Sp. perenă, H , 10-40 cm. I V - V . 2n=16. Frecv. z. step.-e.g.; paj. Sp. xer.-
xeromez., term.-subterm. Med., tox., orn. Euras. cont.
2b Frz. de 2-3 ori penat-sectate; ultimele segmente dinţate, de 1,5-3 mm lăţ.
2 A. volgensis Steven ex D C . (piş. X X X V I , fig. 2) - Sp. perenă, H . , 15-
45 cm. I V - V . Rară z. step.-e.g.; paj. Sp. xer., term. Tox. Pont.-centr. as.
3a Sepale păroase. Rostrul achenelor negru la vârf.
3 A. flammea Jacq. - R u s c u ţ ă . ( p i ş . X X X V I , fig. 3). Sp. anuală, T.,
20-50 cm. V-VIII. 2n=32. Rară z. step.-e.g.; în cereale păioase. Pont.-medit.
3b Sepale glabre. Rostrul achenei verde 4
4a Sepale alipite de petale. Achene de 5-6 mm, pe partea ventrală cu 2 dinţi.
4 A. aeslivalis L . - C o c o ş e i d e c â m p . (piş. X X X V I , fig. 4). Sp.
anuală, T., 20-50 cm. V - V I I . 2n=32. Frecv. z. step.-e.g.; în cereale păioase
şi loc. rud. Sp. mezoxer., calc, subterm. Euras. cont.
4b Sepale patente. Achene de 3,5-5 mm, fără dinţi.
5 *A. an mia L . (A. autumnalis L . ) - R u s c u ţ ă t o m n a t i c ă . Sp.
anuală, T., 25-45 cm. V I - I X . 2n=32. Cult. orn. şi subspont., semănături.
Medit.

174 175
 PA PA VERA CEA E PLANŞA XXXVI

ORD. PAPAVERALES

Fam. Papaveraceae Adans.

Plante erbacee cu latex sau suc apos. Frz. alterne, fără stipele. F l .
hermafrodite, actinomorfe. K . cu 2 sepale căzătoare, petale 4, libere, cu
prefloraţie alternă; stamine numeroase. Gineceu sup. format din 2-20 cârpele
unite. Fr. capsulă.
l a Plante cu suc apos. Sepale unite în formă de glugă 4 Eschscholzia
l b Plante cu latex. Sepale libere 2
2a Fr. capsulă subcilindrică până la globuloasă, poricidă; stigmat sesil,
disciform 1 Papaver
2b Fr. capsulă liniară, valvicidă > 3
3a FI. solitare. Capsulă biloculară, de 10-25 cm lung 2 Glaucium
3b F l . in infl. umbeliforme. Capsulă uniloculară, de 3-5 cm lung
3 Chelidonium

1 Papaver L . - M a c
x=6,7,ll
la Plantă perenă de munte cu tulp. scapiformă; fl. galbene.
1 P. alpinum L . subsp. corona-sancti-stephani (Zapal.) Borza (piş.
X X X V I , fig. 5) - Sp. perenă, Ff., 5-20 cm. VII-VIII. Rară e.s.-e.a.; grohot.
calc. End. Carp. E şi S.
lb Tulp. foliate; fl. roşii sau albe 2
2a Plantă perenă, robustă, - 90 cm. F l . mari, de 10-15 cm diam., roşii-
cărămizii. Sepale persistente
2 *P. orientale L . - M a c t u r c e s c . VI-VIII. 2n=28,42. Cult. orn. As.
de S V .
2b Plante anuale; sepale caduce 3
3a Plantă glaucă; frz. lobate, cele sup. amplexicaule.
3 *P. somniferum L . - M a c d e g r ă d i n ă . Sp. anuală, T . , - l m. V I -
VIII. 2n=22. Cult. cond., med., orn. Medit.
3b Plante ± setos păroase. Frz. adânc divizate până la sectate, cele sup. nu sunt
amplexicaule 4
4a Capsulă glabră; discul stigmatului ± plan; filamente staminale subţiri,
filiforme 5

PLANŞA XXXVI. 1 - Adonis vemalis - habitus, detaliu frz. şi fr.; 2 - A. volgensis - detaliu frz. şi
fr.; 3 - A.flammea - fr.; A - A. aestivalis- fr.; 5 - Papaver alpinum subsp. corona-sancti-stephani;
6 - P. rhoeas; 7 - P. dubium; 8 - P. hybridum; 9 - P- argemone; 10 - Glaucium corniculatum; 11 -
G.flavum; 12 - Hypecoum ponticum - habitus, petală ext. (a) şi petală int. (b); 13 - Lamprocapnos
spectabilis.
176 177
 PAPAVERACEAE FUMARIACEAE

1 G. corniculatum (L.) Rudolph - M a c c o r n u t r o ş u . (piş.

4b Capsulă setos păroasă; discul stigmatului convex; filamente staminale lăţite
spre antere 7 e.g.; loc cult. şi rud. Sp. mezoxer., subterm. Medit.- centr. eur.
5a Capsulă globuloasă până la invers ovoidă; stigmat (6) 8-12 (-18) radiat.
4 P. rhoeas L . - M a c r o ş u de c â m p . ( piş. X X X V I , fig. 6). Sp.
anuală, T., 25-90 cm. V - V I I . 2n=14. Frecv. z.step.-e.g.; în cereale păioase şi
loc. rud. Sp. eutr., mezoxer., subterm. Med., orn. Cosm.
a - var. rhoeas - Pediceli cu sete patente, dense. Petale roşii, închis maculate
la bază.
b - var. strigosum Boenningh. Pediceli cu sete alipite, rare. Petale roşii,
nemaculate.
5b Capsulă alungit-cilindrică, îngustată în bază, cel puţin de 2 ori mai lungă
decât lată. Stigmat 6-8 radiat. Pediceli cu peri alipiţi 6 x=6
6a Antere galbene. Petale mici, circa 15 mm. Plantă glabrescentă.
5 P. laevigatum Bieb. (P. maeoticum Klokov) - Plantă anuală, T., 20-
60 cm. V - V I . Rară. Jud. Mehedinţi. Pont.-balc.
6b Antere violete. Petale de 15-30 mm. Plantă hispid păroasă.
6 P. dubium L . - M a c d e c â m p . ( piş. X X X V I , fig. 7). Plantă
anuală, T., 20-60 cm. V - V I . 2n=42. Frecv. z.step.-e.g.; bur. seg. şi rud. Sp.
xeromez., subterm.
a - subsp. dubium - peduncul alipit păros; latex proaspăt alb, uscat brun.
Eur.
b - subsp. confine (Jord.) Fforandl - Peduncul patent păros; latex proaspăt
alb, uscat roşiatic. Pont.-medit.
7a Fr. elipsoidal-globulos, de 1-1,3 cm, acoperit cu sete lungi, dese. Stigmat
5-
8(-9) radiat.
7 P. hybridum L . (piş. X X X V I , fig. 8) - Sp. anuală, T., -50 cm. V - V I I .
2n=14. Spor. z.step.-e.g.; în cereale păioase şi rud. Sp. mezotr., mezoxer.,
subterm. Euras.
7b Capsulă oblong-cilindrică, de 1,5-2 cm, cu peri rari şi coaste longitud.
evidente. Stigmat 4-6 radiat.
8 P. argemone L . (piş. X X X V I , fig. 9) - Plantă anuală, T., -50 cm. V -
V I . 2n=12,42. Spor. z.silvostep.-e.g.; în cereale păioase şi rud. Sp. mezotr.,
mezoxer., subterm., calcifugă. Eur.
2 Glaucium Mill.- Mac cornut
x=6
X X X V I , fig. 10). Sp. anuală. T., 15-50 cm. VI-VIII. 2n=12. Spor. z. step.-
lb Petale galbene. Ovar şi fr. tuberculat-scabru.
2 G. flavum Crantz - M a c c o r n u t g a l b e n . ( p i ş . X X X V I , fig. 11).
Sp. anuală, T., 30-50 cm. VI-VIII. 2n=12. Rară z. step.-e.g.; loc ± nis.
a - subsp. flavum - Sepale păroase; ovar şi fr. tuberculat-scabru pe toată
lung. Capsula de 15-30 cm lung. Atl.-medit.
b - subsp. leiocarpum (Boiss.) Ciocârlan - Sepale glabre; ovar şi fr.
tuberculat numai spre vârf. Capsula până la 10 cm lung. Bale.
3 Chelidonium L .
1 C. majus L . - R o s t o p a s c ă , N e g e l a r i ţ ă , I a r b ă de n e g i .
Sp. perenă, H . , 30-60 cm. Plantă cu latex galben-portocaliu. F l . galbene. V -
IX. 2n=12. Frecv. z. step.-e.f; loc rud., tuf, bur. din jurul aşezărilor
omeneşti. Sp. eutr., nitr., mez., helscia. Med., tox. Euras.
4 Eschscholzia C h a m .
x=6
1 *E. californica Cham. - Sp. anuală până Ia perenă. 20-60 cm. V I -
VII. 2n=12. Cult. orn. A m . de N .
Fam. Fumariaceae D C .
Plante erbacee cu suc apos. Frz. alterne, simple sau compuse. F l .
hermafrodite, evident zigomorfe. Sepale 2 libere, petale 4, cele 2 ext. dilatate
saciform la bază sau petala sup. pintenată. Stamine 2, cu filamente trifurcate
(aparent 6 stamine). Gineceu sup., ovar bicarpelar. Fr. capsulă sau fr. indehiscent
acheniform.
l a F l . turtite lateral, pendule, grupate în racem unilateral, lax; cele 2 petale ext.
dilatate saciforma la bază şi cu vârful recurbat . 1 Lamprocapnos {Dicentra)
l b F l . în raceme multilaterale, dense. Petala sup. pintenată 2
2a Ovar multiovulat; fr. capsulă multispermă, dehiscenţă prin 2 valve
2 Corydalis
2b Ovar uniovulat; fr. monosperm, indehiscent 3 Fumăria
1 Lamprocapnos Endl.(Dicentra B o r k h . ex Bernh.)

~Ia Petale portocaliî-roşietice sau roşii; ovar şi fr. setos-păros. A-8

178 179
 FUMARIACEAE FUMARIACEAE

1 *L. spectabilis (L.) Fukuhara (D. spectabilis (L.) Lem.) - C e r c e i i la Pediceli fructiferi arcuat-recurbaţi 2
d o a m n e i . ( p i ş . X X X V I , fig. 13). Sp. perenă, H . , 30-40 cm. V - V I I . lb Pediceli fructiferi patul-erecţi 3
2n=16. Cult. orn. A s . de E . 2a Sepale evident denticulate, mai late decât fl. Infl. mai scurtă sau cel mult
egală cu frz. axilară (adesea aceasta apare opusă). Fr. rotunjit la vârf.
2 Corydalis Vent.- Brebenei
1 F. kralikii Jord. (piş. X X X V I I , fig. 7) - Sp. anuală, T, -25 cm. I V - V .
x=7,8,10 Rară e.g.; ogoare, tuf. Sp. mezoxer., subterm. Pont.-balc.
la Plante anuale sau bisanuale, fără tuberculi; fl. albe-gălbui grupate în raceme 2b Sepale slab denticulate, mai înguste decât fl. Infl. mai lungă decât frz.
axilare. axilară Fr. acut la vârf.
1 C. capnoides (L.) Pers. (piş. X X X V I I , fig. 1) - Sp. anuală-bisanuală, 2 F. thuretii Boiss. (piş. X X X V I I , fig. 8) - Sp. anuală, T, -30 cm. I V - V .
T - H T . , -40 cm. V - V I . 2n=16. Spor. z. silvostep.-e.b.; loc. umbroase, calc. Rară e.g., tuf. Defileul Dunării (Jud. Caraş-Severin şi Mehedinţi). Bale.
Euras. 3a Sepale evident mai înguste decât lăţ. fl. şi lungi de 0,5-1(1,5) mm, circa cât
l b Plante perene cu tuberculi. Raceme terminale 2 1/5 din lung. C . caducă 4
2a Bracteele întregi 3 3b Sepale ± egale cu lăţ. fl., lungi de 1,5-3,5 mm, mai lungi de 1/4 din lung. C ,
2b Bracteele nu sunt întregi 4 persistente 6
3a Tulp. prezintă spre bază o frz. scvamiformă. Tubercul compact. 4a Pedicelii fructiferi de 2-3 ori mai lungi decât bracteele.
2 C . intermedia (L.) Merat (piş. X X X V I I , fig. 2) - Sp. perenă, G . , 3 F. schleicheri Soy.-Willem. (piş. X X X V I I , fig. 9) - Sp. anuală, T, -30
-20 cm. IV. 2n= 16(20). Rară z. păd.stej.-e.b. Centr. eur. cm. V - I X . Frecv. z. step.-e.f; loc. cult. şi rud. Euras.
3b Tulp. fără frz. scvamiformă spre bază. Tubercul, de cele mai multe ori gol 4b Pedicelii fructiferi ± egali sau numai cu puţin mai scurţi decât bracteele 5
în int. 5a F l . albe, la vârf roşii. Bractee ± ovate, puţin mai scurte decât pedicelii
fructiferi. Fr. ovoid-sferic, cu vârf subacut.
3 C. cava Schweigg. et Korte (piş. X X X V I I , fig. 3) - Sp. perenă, G . , -
4 F. parviflora Lam. (piş. X X X V I I , fig. 10) - Sp. anuală, T, -30 cm. V -
40cm.IV-V.2n=16.Frecv.z.silvostep.-e.b., păd., tuf. Sp. eutr., mez., helscia.-
IX. 2n=32. Spor. z. silvostep.-e.g.; tuf. Sp. eutr., mezoxer., subterm. Centr.
scia.
eur.-medit.
a - subsp. cava - Tubercul gol în int. Foliole mediane de ord. II ± sesile. C .
5b F l . roze-roşii. Bractee înguste, egale sau mai lungi decât pedicelul fructifer.
purpurie, rar albă. Centr. eur.
Fr. sferic, cu vârf rotunjit.
b - subsp. marschalliana (Pali.) Hayek - Tubercul de obicei compact.
5 F. vaillantii Loisel. (piş. X X X V I I , fig. 11) - Sp. anuală, T, -30 cm. V -
Foliole mediane de ord. II scurt peţiolate. C . alburie până la galbenă.
X . 2n=32. Frecv. z. step.-e.f; loc. cult. şi rud. Sp. eutr., xer.-mez., term.-
Pont.
subterm. Euras.
4a Pedicelii fructiferi scurţi, de 1-3 mm
6a F l . mici; sepale de 1,5 mm lung.; C. de 4-5 mm lung.Fr. ovoid, acuminat la
4 C. pumila (Host) Rchb. (piş. X X X V I I , fig. 5) - Sp. perenă, G . , -20
vârf.
cm. IV. 2n=16. Rară z. silvostep.-e.b., păd., t u f Centr. eur.
4b Pedicelii fructiferi mai lungi de 1 cm 6 F. jankae Hausskn. - Sp. anuală, T, -30 cm. VI-VII. Foarte rara (Jud.
Bihor - Săcuieni). End.
5 C . solida (L.) Clairv. (C. bulbosa (L.) D C . ) (piş. X X X V I I , fig. 6) -
Sp. perenă, G . , -20 cm. III-IV. 2n=16,24,32. Frecv. z. silvostep.-e.b., păd., 6b F l . mai mari; sepale peste 2 mm lung.; C . peste 6 mm 7
tuf. Sp. eutr., mez., helscia.-scia. Eur. 7a Sepale ovat-lanceolate, cât 1/3 din lung. C. (fără pinten); bractee cât 1/2 din
a - subsp. solida - Foliole fidate până la sectate (piş. X X X V I I , fig. 6a, 6b.) lung. pedicelului fructifer. Fr. trunchiat sau uşor emarginat la vârf, mai lat
b -subsp. slivenensis (Velen.) Hayek - Foliole de obicei întregi (piş. decât lung.
X X X V I I , fig. 6c)
P L A N Ş A X X X V I I . 1 — Corydalis capnoides ; 2 - C. intermedia; 3 -C. cava subsp. cava-foliolă;
3 Fumăria L . - F u m ar i ţ ă 4 - C. cava subsp. marschalliana - foliolă; 5 -C. pumila - racem cu fr. şi fl.; 6 - C. solida —
racemfructifer(a) şi foliole, b- subsp. solida, c - subsp. slivenensis; 7 - Fumăria kralikii; 8 - F.
- x=7,8 thuretii; 9 - F. schleicheri; 10 F. parviflora; 11 - F. vaillanti; 12 - F. officinalis; 13 - F.
rostellata (7-13, fl. şi fir).
180 181
PLANŞA X X X V I I HYPECOACEAE
7 F. officinalis L . (piş. X X X V I I , fig. 12) - Sp. anuală, T, -30 cm. V - I X .
2n=32. Spor. z. păd. stej.-e.g. Loc. cult. şi rud. Sp. eutr., mezoxer. Eur.
7b Sepale ovat-subrotunde, cât 1/3 din lung. C. (fără pinten); fr. globulos 8
8a Bractee cît 2/3 din lung. pedicelului fructifer. Petale ext. atenuate într-un
rostru (cioc) mic.
8 F. rostellata Knaf (piş. X X X V I I , fig. 13) - Sp. anuală, T , 30(-50) cm.
V I - V I I . 2n=14. Frecv. z. step.-e.g.; loc. cult. şi rud. Sp. xeromez., term.,
subterm. Centr. eur.-bale.
8b Bractee egale sau mai lungi decât pedicelii fructiferi. Petale ext. rotunjite la
vârf, fără rostru.
9 F. densiflora D C . (F. officinalis var. densiflora (DC.) Pari.) - Sp.
anuală, T, -30 cm. V - V I I . 2n=32. Spor. z. step.-e.g.; loc. cult. şi rud. Centr.
eur.-medit.

Fam. Hypecoaceae (Prantl. et Kundig.) B a r k l e y

Cuprinde un singur gen - Hypecoum. Sunt specii anuale cu suc apos. Frz. de
2-3 ori penat-sectate.Fl. hermafrodite, slab zigomorfe. K . cu 2 sepale libere; C . cu
4 petale libere nepintenate, cele 2 int. trilobate; stamine 4. Gineceu sup.,ovar
bicarpelar. Fr. capsulă liniară, articulată, lomentiformă.

1 Hypecoum L .
la Petale ext. întregi, rombic-eliptice, de circa 2 ori mai lungi decât late
1 H. ponticum Velen. (piş. X X X V I , fig. 12) - Sp. anuală, T., -30 cm.
V - V I . Foarte rară, loc. nis. Jud. Constanţa-Vama Veche. Bale.
l b Petale ext. trilobate 2
2a Petale ext. totdeauna mai lungi decât late, de 3-6 mm lăţ.; lobii laterali ai
petalelor int. ± lineari
2 H. torulosum A. E . Dahl. - Sp. este menţionată în F l . Eur.I (1993) de
pe nis. litorale M . Neagră. Medit.
2b Petale ext. cu lung. şi lăţ. ± egale, dar lăţ. de 6,5-13 mm. Lobii laterali ai
petalelor int. ± obovaţi.
3 H. imberbe Sm. in Sibth. et Sm. - Sp. anuală, T., -30 cm. V - V I .
2n=16. Sp. a fost publicată din Jud. Constanţa (gara Cernavodă). V . şi centr.
medit.
Obs. //. procumbens L. creşte în Dobrogea de S. (Bulgaria).

SUBCLASA HAMAMELIDAE
ORD. HAMAMEUDAL.ES

Fam. Platanaceae T . Lestib

Cuprinde un singur gen - Platanus. Arbori cu ritidom ce se exfoliază în

183
ULM ACEAE MORACEAE
plăci; frz. alterne, palmat-lobate, cu stipele concrescute în jurul lăstarului. F l . Ph., arbore —15 m. III-IV. 2n=28. Cult. for. şi orn. As. Centr. şi E.
unisexuate, planta fiind monoică; fl. sunt grupate în capitule sferice. Tepale, 3b Frz. mai mari cu baza evident asimetrică. Săm. aşezată excentric, deasupra
stamine, 4-6. Cârpele 3-6, libere. Fr. multiple, poliachene. mijlocului 4
4a Lăstari scabru-pubescenţi. Frz. suborbiculare până la lat-ovate, pe faţa inf.
1 Platanus L . scabre. Fr. orbicular sau lat-eliptic.
x=7 4 U. procera Salisb. - U l m d e c â m p . Ph., arbore -25 m. III-IV.
2n=28. Spor. z. silvostep.-e.g. Păd., zăv., tuf. Ind., cult. orn. Sp. mezoxer.,
l*P. x hispanica M i l l . ex Miinchh. (P. x hybrida Brot.; P. x acerifolia Eur.
(Aiton) Willd.) - P l a t a n . Ph., arbore-30 m. Frz. palmat-lobate până la
4b Lăstari glabri sau slab pubescenţi. Samara obovată sau obovat-eliptică.
fidate; pe faţa inf, în unghiurile de ramificare a nervurilor devin glabre.
5 U. minor M i l l . - U l m de c â m p . (U. foliacea Gilib.; U.
Capitule femele, de obicei, c â t e ^ . V . 2n=42. Cult. orn.
campestris auct non L . ; U. carpinifolia Gled.) (piş. X X X V I I I , fig. 3). Ph.,
arbore - 3 0 m. III-IV. 2n=28. Frecv. z. silvostep.-e.g. Păd., zăv., tuf. Sp.
ORD. URTICALES
eutr., hei., helscia. Ind., cult. orn. Eur.
Fam. Ulmaceae
2 Celtis L . -Sâmbovina
Mirb.
la Frz. pe faţa sup. scabre, pe cea inf. scurt pubescente.
Arbori cu frz. alterne, asimetrice la bază. F l . hermafrodite sau hermafrodite 1 C. australis L . (piş. X X X V I I I , fig. 4). Ph, arbore -20 m. I V - V . 2n=40.
şi bărbăteşti, actinomorfe, cu perigon sepaloid, mai adesea pe tipul 5. Gineceu Rar, margini de păd., tuf. Jud.: Mehedinţi, Caraş-Severin şi Constanţa
sup., ovar bicarpelar, unilocular şi uniovulat. Fr. samară sau drupă. (Mangalia). Cult. orn. Medit.
l a F l . hermafrodite cu perigon gamotepal şi antere roşii, apar înainte de l b Frz. netede pe faţa sup., lucitoare, pe cea inf. glabre sau pubescente numai
înfrunzire. Frz. dublu serate. Fr. monosamară 1 Ulmus pe nervuri 2
lb F l . hermafrodite şi bărbăteşti; perigon liber şi antere galbene , apar odată 2a Frz. de 5-12 cm lung., cu peţioli de 10-15 mm.
cu frz. Fr. drupă. Frz. simplu serate 2 Celtis 2 *C. occidentalis L . Ph., arbore -20 m. I V - V . 2n=20,28. Cult. orn. şi
subspont. A m . de N .
1 Ulmus L . - U l m 2b Frz. de 4-6 cm lung., cu peţioli de 4-8 mm.
x=7 3 C. glabrata Steven ex Planch. Ph., arbore, 3-6 m. I V - V . Rar. Loc.
la F l . şi fr. lung pedicelate; samara ciliată şi pendulă. însorite, sol. schel. Dobr. Pont.
1 U. laevis Pali. {U. ejfusa Willd.) - V e l n i ş . (piş. X X X V I I I , fig. 1). Fam. Moraceae L i n k
Ph., arbore - 3 0 m. III-IV. 2n=28. Spor. z. silvostep.-e.f; zăv., lunci. Cult.
orn. Eur. Plante lemnoase cu latex. Frz. simple, alterne, stipelate. F l . unisexuate, de
lb F l . şi fr. subsesile; samara neciliată 2 obicei, pe tipul 4, cu perigon sepaloid, grupate în infl. dense sau închise într-o
2a Frz. scurt peţiolate, 3-5 mm, cu 12-18 perechi nervuri laterale. Fr. de 15-20 cavitate cărnoasă, piriformă (axa infl.). Gineceu sup., ovar cu 1 ovul. Fr. drupe
(-25) mm lung., cu săin. aşezată central. sau achene, înconjurate de perigonul cărnos, adesea concresc formând fr.
2 U. glabra Huds. (U. montana Stokes; U. scabra M i l l . ) - U l m de compuse.
m u n t e . (piş. X X X V I I I , fig. 2). Ph., arbore -30 m. I V - V . 2n=28. Frecv. la Frz. întregi. Ramuri cu spini. Fr. compus, sferic de 10-14 cm diam
e.g.-e.f. Sp. eutr., mez. Ind. Euras.Frecv. cult. în scop orn., este cv. 1 Maclura
'Pendula'. U l m pletos. lb Frz. nu sunt întregi. Ramuri fără spini 2
2b Frz. cu peţioli mai lungi, 4-13 mm, cu 7-12(-14) perechi nervuri laterale .. 3 2a F l . şi fr.închise într-o cavitate cărnoasă , piriformă 2 Ficus
3a Frz. relativ mici, 2-6(7) cm lung., cu baza aproape simetrică. Săm. este 2b F l . în infl. spiciforme. Fr. compuse, cilindric-ovoide 3 Morus
aşezată central.
3 *V. pumUa-i^ W m d e T u r k e s t a n . (piş. X X X V I I I , fig. 3).

184 185
CANNABACEAE URTICACEAE
2 H. scandens (Lour.) Merr. (H. japonicus Siebold et Zucc.) Sp.
1 Maclura Nutt. anuală, T., 3 m. 2n=16 (planta femeiască), 17 (planta bărbătească). Rară:
1 *M. pomi/era (Rafin.) C . K . Schneid. Ph., arbore - 2 0 m. V I . Cult. Lunca Dunării (Porţile de Fier), canale de irigaţie (Chirnogi-Giurgiu). Loc.
inundate temporar, tuf. Uneori cult. în scop orn. (f. variegatum Sieb. et
orn. şi garduri v i i . A m . de N .
Z u c c ) . Adv. din Extr. Orient.
2 Ficus L .
l.Cannabis L. - Cânepă
la Frz. palmat-fidate, căzătoare.
x=10
1 *F. carica L . * - S m o c h i n , (piş. X X X V I I I , fig. 5). Ph., arbust-
arbore - 10 m. III-VIII. 2n=26. Cult. spor. şi subspont. A l i m . Medit. 1 *C. sativa L . (piş. X X X V I I I , fig. 7). Sp. anuală, T., 0,3 - 1,8 (2,5) m.
lb Frz. întregi, alungite, persistente. Frz. palmat sectate până la compuse, cu 3-9 lobi (foliole). Achena învelită în
2 *F. elastica Roxb. - F i c u s . Ph., arbust - 5 m. 2n=26. Cult. orn. ca bractee. VII-VIII. 2n=20.
plantă de apartament. India. a -subsp. saliva - Fr. nearticulat la bază. Perigonul fl. femeieşti neevident
sau lipseşte. Cult. oleag. şi text. As. de S V .
3 Morus L . - D u d b -subsp. spontanei! (Vavilov) Serebr. (C. ruderalis Janish.) - Fr. articulat
x=7 la bază, se detaşează uşor. Perigonul f l . femeieşti prezent şi bine
la Frz. scabre pe faţa sup. şi pubescente pe cea inf. Fr. subsesil purpuriu dezvoltat. Bur. rud., z. step.-e.g. Cont. euras.
închis. Fam. Urticaceae Juss.
1 *M. nigra L . - D u d n e g r u . Ph., arbore - 10 m. V . 2n=90-106,308.
Plante erbacee cu frz. simple. F l . unisexuate sau hermafrodite şi unisexuate
Cult. alim., ind., tinct. Medit.
bărbăteşti, de obicei pe tipul 4, cu perigon sepaloid. Gineceu sup., ovar
lb Frz. netede pe faţa sup. şi glabre pe cea inf. Pedunculul ± egal cu fr. care
este alb-gălbui, roz sau purpuriu. unilocular şi uniovulat. Fr. achenă închisă în perigon.
l a Frz. opuse, serate, cu peri urticanţi 1 Urtica
2 *M. alba L . - D u d a l b . Ph., arbore - 15 m. V . 2n=28. Cult. pentru
lb Frz. alterne, întregi, fără peri urticanţi 2 Parietaria
sericicultură, om., alim., ind. China.
Fam. Cannabaceae Martinov 1 Urtica L . - U r z i c ă
x=6,ll,13
Fl. unisexuate, dioice, pe tipul 5, cu perigon sepaloid. F l . bărbăteşti
la Plantă anuală, de 15-50 cm, monoică.
pedicelate, cele femeieşti sesile. Ovar unilocular şi uniovulat. Fr. achenă.
1 U. urens L . - U r z i c ă m i c ă . Plantă anuală, T., V - I X . 2n=24,26,52.
la Plante cu tulp. volubilă. Frz. opuse, palmat lobate până la partite (unele frz.
Frecv. din z. step. până în e.b. Loc. rud., nitrofile, N . Cosm.4
din preajma infl., pot fl şi întregi). Infl. femeieşti sub formă de conuri
lb Plante perene, cu rizomi, până la 2 m înalţ 2
1 Humulus
2a Tulp. erectă pubescentă. F l . dioice; tepalele ext. de la fl. femeieşti mai
lb Tulp. erectă. Frz. palmat sectate până la compuse. Infl. femeieşti sub formă
scurte ca 1/2 celor int.
de glomerule axilare 2 Cannabis
2 U. dioica L . - U r z i c ă m a r e . Plantă perenă, H . , 30-150 cm. V I - I X .
1 Humulus L . - Hamei 2n=26,48,52. Frecv. z. step.-e.s.; loc. rud., târlite. Sp. mez.-mezohigr., N . . 4 5

x=8,9,10
la Plantă perenă; frz. palmat fidate, cu 3-5 lobi.
1 H. lupulus L . (piş. X X X V I I I , fig. 6). Sp. perenă; H . , 3-5 m. VII-VIII.
2n=20. Spor. z. păd. stej.-e.fi; lunci, zăv., tuf. Sp. mezohigr., eutr. Cult.
planta femeiască pentru industria berei. Euras., A m . de N .
lb Plantă anuală; frz. palmat partite, cu 5-7. lobi.
A l i m . , ind.
a - subsp. dioica - Frz. cu peri urticanţi. Taxon nitrofil. Cosm.
PLANŞA XXXVIII. 1 - Ulmus laevis; 2 - U. glabra; 3 - U. minor; 4 - Celtis australii; 5 -
Ficus carica; 6 - Humulus lupulus - plantă femeiască; 7 - Cannabis sativa - fl. femeiască (a) şi fl.
bărbătească (b); 8 - Parietaria officinalis; 9 - Fagul sylvatica - fl. bărbătească (a), involucru
fructifer (b); 10 - F. orientalis - fl. bărbătească (a), involucru fructifer (b); 11 - Castanea sativa -
fragment lăstar cu frz. şi infl.(a) şi involucru fructifer (b).

186 187
 JUGLANDA CEAE
PLANŞA X X X V I I I

b - subsp. galeopsifolia (Opiz) Chrtek - Frz. fără peri urticanţi; limbul dens
pubescent, cel puţin pe faţa inf. Taxon higrofil. Rară, jud. Buzău: Coca
Antimireşti. Centr. şi E . eur.
2b Tulp. în partea inf. târâtoare, radicantă, fistuloasă, glabrescentă. F l .
monoice; tepalele ext. de la fl. femeieşti, mai lungi ca 1/2 (până la 2/3) din
lung. celor int.
3 U. kioviensis Rogow. Plantă perenă, H . , - 2 m. VII-VIII. 2n=22,26.
Spor. loc. umede, umbroase. Pont.-pan.
Obs. D. Brandză a semnalat specia U. pilulifera L. de la Constanţa; specia este
anuală, monoică, cu fl. femeieşti grupate în capitule globuloase, lung pedunculate. Deşi a
mai fost citată ulterior, material nu există. Specia este sudică şi probabil a fost introdusă.

2Parietaria L . - Paracherniţă
x=7,13
la Plantă anuală de 5-25 cm. Frz. de l-3(-4) cm lung., cu peţioli lungi aproape
cât limbul.
1 P. lusitanica L . subsp. serbica (Pancic) P. W . Ball - Plantă anuală, T.
V - V I I I . Rară, loc. s t â n e , grohot. Jud.: Caraş-Severin, Gorj, Constanţa.
Pont.-balc.
l b Plante perene, mai înalte 2
2a Tulp. erectă, de 30-90 cm. Frz. de 4-10 cm lung. Bractee libere.
2 P. officinalis L . (P. erecta Mert. et W.D.J. Koch) (piş. X X X V I I I , fig.
8). - Plantă perenă, H . V I - I X . 2n=14. Spor. z. păd. stej.-e.f. T u f , zăv., loc.
rud. Sp. eutr., nitrofilă ( N 4 - 5 ) , mez., subterm.-mezoterm., helscia.-scia.
Centr.eur.- submedit.
2b Tulp. târâtoare la bază, ramificată, de 20-40 cm. Frz. de 2-5 cm lung.
Bractee unite la bază.
3 P.judaica L . (P. ramiflora auct. non Moench, P. diffusa Mert. et W .
D. J. Koch) - Plantă perenă, H . V - X . 2n=26. . Spor. z. păd. stej.-e.f. S t â n e ,
loc. rud. Ecologia la fel cu sp. anterioară. Atl-medit.

ORD. JUGLANDALES

Fam. Juglandaceae D C . ex Perleb

Arbori cu frz. alterne, imparipenat compuse, aromatice. F l . unisexuat-
monoice. F l . bărbăteşti în amenţi simpli, apar pe ramuri din anul precedent. F l .
femeieşti se formează pe lăstari, câte 1-5. Gineceu inf.,ovar bicarpelar. Fr. drupă
parţial dehiscenţă. Caracterele prezentate aparţin genului Juglans.
1 Juglans L . - N u c
x=8

189
188
FAGACEAE PLANŞA XXXIX
la Frz. cu 5-9 foliole întregi, glabre.
1 J. regia L . - N u c . Ph., arbore -30 m. Scoarţa netedă, cenuşie.
Lăstari cu măduva lamelar întreruptă. Foliole ± eliptice, glabre. F l . cu
perigon sepaloid. Stamine 8-20. V . 2n=32. Spor. z. păd. stej.-e.g.; în S V
ţării. Sp. eutr., subterm. Cult. frecv. şi subspont. în regiunea podgoriilor.
A l i m . , ind., med., tan., tinct. Centr. eur.-bale.-cauc.
l b Frz. cu 11-23 foliole serate, pubescent-glanduloase pe faţa inf. 2
2a Frz. pe ambele feţe păroase, pe cea inf. pubescent-glanduloase. Fr. viscid-
pubescent.
2 *J. cinerea L . - N u c c e n u ş i u Ph., arbore -30 m. Cult. rar orn. A m .
de E .
2b Frz. pe faţa sup. glabre; Fr. pubescent, neviscid
3 *J. nigra L . - N u c n e g r u , N u c a m e r i c a n . Ph., arbore -50 m.
V . 2n=32. Cult. spor. for. şi orn. A m . de N .

ORD. FAGALES

F a m . Fagaceae Dumort.

Plante lemnoase cu frz. simple, alterne. F l . unisexuate-monoice; cele

bărbăteşti în amenţi: cele femeieşti în cime dihaziale triflore sau în infl.
spiciforme. înveliş floral perigon sepaloid cu 4-6 tepale. Stamine, de obicei în
număr dublu faţă de tepale. Gineceu inf. Fr. achenă protejată parţial sau total de
o cupă lemnoasă.
la Amenţii bărbăteşti sunt aproape sferici, lung pedunculaţi şi penduli. F l .
femeieşti câte 2, înconjurate la bază de numeroase hipsofile ce concresc
formând o cupă. Achene trimuchiate 1 Fagus
lb Amenţii bărbăteşti sunt alungiţi, subţiri 2
2a Amenţii bărbăteşti sunt erecţi şi au uneori la bază fl. femeieşti. F l . femeieşti
câte 3, înconjurate complet de un involucru spinos 2 Castanea
2b Amenţii bărbăteşti sunt penduli. Fiecare fl. este înconjurată parţial de un
involucru în formă de cupă 3 Quercus

1 Subfam. Fagoideae
1 Fagus L . - F a g
x=12
la Hipsofilele cupei uniforme, subulate, brune. Tepalele fl. bărbăteşti unite

P L A N Ş A X X X I X . 1 - Quercus rubra; 2 - Q. cerris; 3 - Q. pelraea; 4 - Q. polycarpa; 5 -

Q. dalechampii; 6 - Q. peduncitliflora; 7 - Q. robur, 8 - Q. frainetlo; 9 - Q. pubescens; 10 -
Q. virgiliana.

190
FAGACEAE FAGACEAE
1 *Q. rubra L . (Q. borealis Michx.) - S t e j a r r o ş u a m e r i c a n ,
numai la bază , până la cel mult 1/3. Nervurile frz. sunt drepte până la (piş. X X X I X , fig. 1). Ph., arbore - 25 m. V . 2n=24. Cult. frecv. orn. şi for.
marginea limbului. A m . de N .
1 F. sylvatica L . (piş. X X X V I I I , fig. 9). Ph. arbore - 4 0 m. I V - V . lb Lobii frz. rotunjiţi sau acuţi, fără vârf setaceu 2
2n=24. Frecv. e.g.-e.f.; spor. z. păd. stej. Limite alt. (300) 600-1200 (1400). 2a Muguri înconjuraţi de stipele lungi, filamentoase, persistente. Solzii cupei
Optimul ecologic: mezotr.-eutr., mez.-mezohigr., mezoterm., mod. acid.- subulaţi, divergenţi sau recurbaţi. Frz. cu lobi acuţi.
slab acid., scia. Ind. 2 Q. cerris L . - C e r . ( p i ş . X X X I X , fig. 2). Ph., a r b o r e - 30 m. V .
a - subsp. sylvatica - Frz. de 5-7 cm lung. şi 4-5 cm lăţ., cu 6-8 perechi 2n=24. Frecv. z. păd. stej.-e.g. V . şi S. ţării. Sp. euritr., mezoxer., s u b t e r m -
nervuri. Centr.-eur.-atl. term., hei. Ind. Submedit.
b - subsp. moesiaca (Maly) Hjelmquist - Frz. de 9-12 cm lung. şi 5-8 cm 2b Muguri fără stipele filamentoase, persistente. Solzii cupei scurţi, ± alipiţi de
lăţ., cu 8-10 perechi nervuri. Bale. cupă. Frz. cu lobi rotunjiţi 3
lb Hipsofilele cupei neuniforme, cele dinspre bază mai late, foliacee, verzi, 3a Lăstari glabri 4
liniar-spatulate. Tepalele fl. bărbăteşti unite pe circa 2/3 sau chiar mai mult. 3b Lăstari pubescenţi sau tomentoşi 8
Nervurile frz. curbate în sus înainte de marginea limbului. 4a Frz. cu peţioli de 1,5-3 cm lung. Fr. sesile sau foarte scurt pedunculate.
2 F. orientalis Lipsky (inel. F. taurica Popi.) (piş. X X X V I I I , fig. 10). Solzii cupei liberi neconcrescuţi 5
Ph., arbore - 4 0 m. I V - V . Spor. z. păd. stej.-e.f. Pont.-balc. 4b Frz. sesile sau scurt peţiolate (-1 cm). Fr. situate pe un peduncul relativ
2 Subfam. Castaneoideae lung. Solzii cupei concrescuţi, numai cu vârful liber 7
5a Solzii cupei plani sau slab convecşi, niciodată gheboşi, pubescenţi. Frz. ±
2 Castanea M i l l . - C a s t a n obovate, pe faţa inf. fin pubescente, cel puţin în axilele nervurilor.
x=12 3 Q. petraea Liebl. - G o r u n . ( p i ş . X X X I X , fig. 3). Ph., a r b o r e -
30(40) m. V - V I . 2n=24. Frecv. e.g. şi spor. z. păd. stej. Sp. mez. Ind. cult.
la Lăstari şi frz. pe faţa inf. alb tomentoase.
for. Eur.
1 *C. pumila M i l l . - C a s t a n p i t i c . A rbore-arbust - 1 0 m. Cult.
5b Solzii cupei evident gheboşi. Frz. mature glabre 6
experimental E . A m . de N .
6a Frz. ± eliptice, groase, pieloase, sinuat-lobate, cu 6-8(-10) perechi de lobi
lb Lăstari şi frz. glabre sau glabrescente 2
obtuzi. Solzii cupei puberulenţi, bruni
2a Frz. glabre, cuneate la bază Fr. de 1,5-2,5 cm
4 Q. polycarpa Schur - G o r u n ardelean.(piş. XXXIX,
2 * C . dentata (Marsh) Borkh. - C a s t a n a m e r i c a n . Arbore - 30
fig. 4). Ph., arbore- 25 m. V - V I . 2n=24. Frecv. e.g. pe sol. superficiale sau
m. Cult. experimental. N E . A m . de N .
schel. Sp. mezoxer. Carp.-balc.-cauc.
2b Frz. pubescente pe faţa i n f , mai târziu glabrescente, la bază rotunjite. Fr.
6b Frz. alungit eliptice până la ovat-lanceolate, subţiri, fidate, cu 4 - 7 perechi
de 2-3 cm. de lobi înguşti şi ± acuţi. Solzii cupei scurt pubescenţi, cenuşii.
3 *C. sativa M i l l . - C a s t a n , (piş. X X X V I I I , fig. 11). Ph., arbore - 30 5 Q. dalechampii Ten. - G o r u n . ( p i ş . X X X I X , fig. 5). Ph., arbore- 30
Bl. V - V I . 2n=24. Cult. şi subspont. în e.g.-e.f, Jud.: Maram., Gorj şi m. V . 2n=24. Frecv. e.g. şi spor. în z. păd. stej., mai ales în S. ţării. Sp.
Mehedinţi. Staţ. adăpostite. Sp. oligotr., mod. acid., mezoxer., calc, mezoxer. E . medit.-carp.-balc.
subterm., helscia. A l i m . , for., orn. Medit. 7a Frz. pe faţa inf. cenuşiu-verzi, cel puţin în tinereţe pubescente; lobii
mijlocii şi inf. ai frz. aproape perpendiculari pe nervura mediană (unghiul
3 Subfam. Quercoideae dintre nervurile laterale mijlocii şi inf. şi nervura mediană >60°). Solzii
cupei inf. şi mijlocii gheboşi.
3 Quercus L . - S t e j a r 6 Q. pedunculiflora K . Koch - S t e j a r b r u m ă r i u . (piş. X X X I X ,
x=12 fig. 6). Ph., arbore- 30 m. V . 2n=24. Frecv. z. silvostep. şi z. step.; sol.
cernoziom levigat. S. şi S E . ţării. Sp. eutr., mezoxer., term., hei. Ind., cult.,
la Lobii frz. terminaţi într-un vârf setaceu, alungit for. Pont.-anat.

192 193
BETULACEAE
7b Frz. pe faţa inf. verzi, glabre, sau în lungul nervurilor puberule; nervurile
laterale mijlocii şi inf. formează cu nervura mediană un unghi ascuţit de cel
mult 50°. Solzii cupei plani sau cei inf. ± bombaţi.
7 Q. robur L . - S t e j a r . (piş. X X X I X , fig. 7). Ph., arbore- 40 m. V .
2n=24. Frecv. z. păd. stej. şi rar în z. silvostep. şi e.g. Sp. euritr., eurif. Ind.,
cult., for. Eur.
8a Frz. mari de 10-20 cm, sesile sau scurt peţiolate (peţiolii de 2-6 mm), cu
8-10 perechi nervuri laterale. Lăstari şi frz. pe faţa inf. cu peri g ă l b u i -
bruni. Solzii cupei înguşti, lax imbricaţi
8 Q.frainetto Ten. - G â r n i ţ ă . ( p l ş . X X X I X , fig. 8). Ph., arbore- 30
m. V . Frecv. z. păd. stej.-e.g. V . şi S. ţării. Sp. euritr., xeromez., subterm.-
term. Cult., for. Bale.
8b Frz. evident peţiolate, peţiolii de 5-25 mm, cu 4-8 perechi nervuri laterale
principale. Lăstari şi frz. pe faţa inf. cu peri albi sau cenuşii. Solzii ovat-
lanceolaţi
9a Peţioli de 5-12 mm. Frz. de 4,5-8 (12) cm lung. Solzii cupei strâns alipiţi.
Fr. sesile sau foarte scurt pedunculate (-8 mm).
9 Q. pubescens W i l l d . - S t e j a r p u f o s . (piş. X X X I X , fig. 9). Ph.,
arbore4-15 m. V . 2n=24. Frecv. z. silvostep., spor. în z.step., e.g. Sp. e u t r -
mezotr., xer., subterm.-term., calc. Ind. Submedit.
9b Peţioli de 15-25 mm. Frz. mai mari, de 8-16 cm lung. Fr. pe pedunculi de
2-6 cm. Solzii cupei lax alipiţi.
10 Q. virgiliana (Ten.) Ten. (piş. X X X I X , fig. 10). Ph., arbore - 20 m.
I V - V . împreună cu Q. pubescens, dar mai rar. Submedit.
Fam. Betulaceae S. F . Gray
Plante lemnoase cu frz. alterne, simple şi cu stipele căzătoare. F l .
unisexuat-monoice; cele bărbăteşti în amenţi penduli, compuşi, câte 3 la
subsuoara unei bractee (amenţi cu cime dihaziale triflore), cu perigon sepaloid.
F l . femeieşti tot în amenţi compuşi (amenţi cu cime dihaziale triflore), erecţi,
fără perigon. Gineceu i n f , ovar bilocular. Fr. achenă sau achene aripate
(monosamare), protejate de solzi 3-5 lobaţi, proveniţi din concreşterea
bracteelor cu bracteolele.
la Stamine 2, cu filamente bifidate. Solzii care protejează fr. sunt trilobaţi şi
cad de pe ax odată cu fr. mature 1 Betula
l b Stamine 4, cu filamente neramificate. Solzii 5 lobaţi, cad după diseminare
împreună cu axul 2 Alnus
1 Betula L . - M e s t e a c ă n
x=7
194
BETULACEAE
l a Arbori sau arbuşti mai înalţi de 3 m. Frz. cu vârf ascuţit, mai lungi de 3 cm.
Infructescenţe cilindrice. Aripa fr. mai lată decât fr 2
lb Arbuşti mici, până Ia 2 m. Frz. cu vârf obtuz sau rotunjit, mici, până la
3(3,5) cm. Infructescenţe ovoide. Aripa fr. de câteva ori mai îngustă
decât fr 3
2a Lăstari glabri, cu verucozităţi. Frz. acut biserate, ovat rombice. Solzii de la
baza fr. au lobii laterali ± orizontali, sau uşor recurbaţi. Aripa fr. de 2-3 ori
mai lată decât fr.
1 B. pendula Roth (B. verrucosa Ehrh.) (piş. X L , fig. 1). Ph. arbore - 2 0
m. IV—V. 2n=28,42. Frecv. e.g.-e.b.; loc. însorite, tăieturi de păd. Sp.
oligotr., p. acid., eurif, calc, hei., pionieră. Ind., orn. Euras.
2b Lăstari numai la început slab pubescenţi, apoi glabrescenţi, fără
verucozităţi. Frz. ± ovate, neregulat serate. Solzii de la baza fr. au lobii
laterali îndreptaţi în sus. Aripa fr. numai cu puţin mai lată decât fr.
2 B. pubescens Ehrh. subsp. carpatica (Waldst. Et Kit. ex Willd.) Asch.
9 et Graeb. (B. alba L . subsp glutinosa (Berher) Holub) - M e s t e a c ă n
p u f o s . (piş. X L , fig. 2). Ph., arbore, rar arbust, 2-8 m. I V - V . 2n=56. Spor.
e.f.-e.b.; mlaştini, turbării. Sp. oligotr., higr. End. Carp.
3a Frz. ovat-orbiculare, mai lungi decât late, subacute, ± serate.
3 B. humilis Schrank - M e s t e c ă n a ş . (piş. X L , fig. 3). Ph., arbore —
1,5 m. I V - V . 2n=28,56. Rară, e.b.; turbării eutrofe. Jud.: Harghita şi
Suceava. Euras. bor. (R).
3b Frz. ± orbiculare, crenate
4 B. nana L . - M e s t e a c ă n p i t i c . (piş. X L , fig. 4). Ph., arbust, - 6 0
cm. IV—V. 2n=28. Rară, e.b.; turbării oligotrofe. Jud.: Harghita şi Suceava.
Circ. bor. (R).
2 Alnus M i l l . - A r i n , Anin
x=7
la Amenţii bărbăteşti apar odată cu frz. pe lăstari din anul curent. Muguri
sesili. Achena lat—aripată.
1 A. viridis (Chaix) D C . (A. alnobetula (Ehrh.) K . Koch - A r i n d e
m u n t e . (piş. X L , fig. 5). Ph., arbust, - 4 m. I V - V I . 2n=28. Frecv. e.b.-
e.s.; în văi şi depresiuni. Sp. mezotr., mezohigr., pionieră. Cult. for. pentru
fixarea terenurilor degradate. A l p . eur.
lb Amenţii bărbăteşti apar pe ramuri din anul precedent, înaintea frz. Muguri
pedunculaţi. Achena foarte îngust aripată 2
2a Frz. obovat-eliptice până la suborbiculare, emarginate sau trunchiate la
vârf. Lăstari şi frz. tinere, lipicioase. Amenţi femeieşti evident pedunculaţi.
Scoarţa ± brună.
2 A. glutinosa (L.) Gaertn. - A r i n n e g r u . (piş. X L , fig. 6). Ph.,
arbore, - 2 0 m. III—IV. 2n=28. Frecv. z. păd. stej.-e.g.; zăv., lunci, paj.
195
CORYLACEAE
PLANŞA X L
înmlăştinite, malul apelor. Sp. mezotr., higr., helscia. Ind., tan., tinct. Cult.
for. Euras.
2b Frz. ± eliptice, acuminate la vârf. Lăstari şi frz. tinere dens pubescente, dar
nelipicioase. Amenţi femeieşti ± sesili. Scoarţa cenuşiu-albicioasă.
3 A. incana (L.) Moench - A r i n a l b . (piş. X L , fig. 7). Ph., arbore, -
10 m. III-IV. 2n=28. Frecv. e.f.-e.m.; zăv., lunci. Sp. eutr., mezohigr.-higr.,
pionieră, fixatoare de sol. Ind., tan., tinct. Cult. for. Eur.

Fam. Corylaceae Mirb.

Plante lemnoase cu frz. alterne, simple şi cu stipele căzătoare. F l .

unisexuat-monoice; cele bărbăteşti în amenţi simpli, penduli, lipsite de perigon.
F l . femeieşti în amenţi compuşi (amenţi cu cime dihaziale), cu bractee şi
bracteole şi cu perigon. Gineceu i n f , ovar bilocular. Fr. achenă însoţit de
involucru rezultat din dezvoltarea bracteei şi bracteolelor.
la Muguri ovoizi, obtuzi. Fr. aglomerate câte 1-4; involucru fructifer în formă
de cupă. înfloreşte înainte de înfrunzire 1 Corylus
lb Muguri fusiformi, acuţi. Fr. numeroase în inflorescenţe alungite, pendule.
Involucru fructifer ± plan. înflorirea şi înfrunzirea se suprapun.. 2 Carpinus
1 Corylus L . - A l u n
x=ll
la Involucru fructifer tubulos mai lung decât fr. şi îngustat deasupra fr.
1 *C. maxima M i l l . - A l u n c u f r u n z a m a r e , F u n d u c , (piş.
X L , fig. 8). Arbore sau arbust - 1 0 m. III. 2n=22. Cult. rar, pomicol şi orn.
B a l e , As. V .
lb Involucru fructifer campanulat 2
2a Arbore. Perechea inf. de nervuri pleacă direct din peţiol. Involucrul mult
mai lung decât fr., divizat până aproape de bază în lacinii lung acuminate,
rigide
2 C. colurna L . - A l u n t u r c e s c , (piş. X L , fig. 9). Ph., arbore - 2 0
m. II-IV. 2n=28? Rar, e.g.-e.f; în staţiuni adăpostite. Sp. eutr., mez., calc,
term. A l i m . , for., orn. Jud.: Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj. B a l e
2b Arbust. Perechea inf. de nervuri înglobată în limb. Involucrul circa de lung.
achenei, divizat în segmente mai late, ± ovate, neregulat laciniate.
3 C. avellana L . - A l u n . (piş. X L , fig. 10). Ph., arbust - 6 m. II-IV.
2n=22. Frecv., z. păd. stej.-e.f; zăv., margini de păd., pe sol. revene. Sp.

PLANŞA X L . 1 - Betula pendula; 2 - B. pubescens; 3 - B. humilis; 4 - B. nana; 5 - Alnus

viridis; 6 - A. glutinosa; 1 — A. incana; 8 - Corylus maxima — fr. închis în involucru; 9 - C.
colurna; 10 - C. avellana; 11 - C. betulus; 12 - C. orientalis - fr. însoţit de involucru
(idem 9,10,11).

196
PH YTOLA CC A CEA E MOLLUGINACEAE
eutr.-mezotr., mez.-mezohigr., pionieră, helscia. A l i m . , for., orn. Eur
1 Mirabilis L .
2 Carpinus L . 1 *M. jalapa L . - B a r b a î m p ă r a t u l u i , (piş. X L I , fig. 3). PI.
x=8 perenă, FL, 50-100 cm. Frz. ovate, opuse. F l . în cime axilare. Fiecare fl. este
înconjurată de involucru. Perigon petaloid, gamotepal, infundibuliform, de
la Frz. de 4-10 cm lung. Involucru fructifer 3 lobat, lobul median mult mai
circa 3 cm lung., variat colorat. Cult. orn. şi subspont. A m . tropicală.
lung decât cei laterali.
1 C. betulus L . — C a r p e n , (piş. X L , fig. 11). Ph., arbore-25 m. I V - F a m . Molluginaceae Rafin.
V . 2n=64. Frecv. z. silvostep.-e.f.; păd. de amestec. Sp., mezotr .-eutr.,
mez., helscia. For., garduri vii. Centr. eur. Plante erbacee, anuale. F l . hermafrodite pe tipul 5, cu perigon sepaloid,
lb Frz. de 2,5-6 cm lung. Involucru fructifer nelobat, ovat. dialitepal. Gineceu sup. Fr. capsulă loculicidâ.
2 C. orientalis M i l l . - C a r p i n i ţ ă . (piş. X L , fig. 12). Ph., arbust 3-7 la Plante glabre. Staminodii petaloide lipsă. Stamine 5; stigmate 3. Capsula
m (în Balcani până la 18 m). III-IV. 2n=16. Spor. z. step.-e.g.; coaste se deschide prin 3 valve 1 Mollugo
însorite, sol. schel., calc. Sp. xer.-xeromez., subterm.-term. Submedit. l b Plante stelat tomentoase. Staminodii petaloide numeroase, albe. Stamine
12; stigmate 5. Capsula se deschide prin 5 valve 2 Glinus
SUBCLASA CARYOPHYLLIDAE
1 Mollugo L .
ORD. CARYOPHYLLALES
1 M. cerviana (L.) Ser. (piş. X L I , fig. 4). Plantă anuală, T., - 1 0 cm.
F a m . Phytolaccaceae R . B r . Frz. liniare, cele bazale în rozetă, cele tulp. verticilate.VI-IX. Spor., nis.
Jud.: Dolj, Olt, Galaţi. Medit.
Cuprinde genul Phytolacca, cu specii lemnoase şi erbacee, frz. simple,
întregi. F l . în raceme cu 5 tepale; staminele şi carpelele variabile. Gineceu sup. 2 Glinus L .
Fr. bacă roşie—întunecată. 1 G. lotoides L . (piş. X L I , fig. 5). Plantă anuală, T., 10^10 cm,
târâtoare. Frz. obovat-spatulate, adesea fasciculate. V1II-X. Foarte rară;
1 Phytolacca L . aluviuni nis. Balta Potelu (jud. Olt.), Insula Mare a Brăilei şi Delta Dunării.
x=9 Medit.

la F l . hermafrodite; stamine 10, cârpele 10, unite F a m . Tetragoniaceae L i n k

1 *P. americana L . - C â r m â z . (piş. X L I , fig. 1). PI. perenă, H . , 1-3
Cuprinde un singur gen şi o singură specie.
m. V I - I X . 2n=36. Cult. şi subspont. Ind., tinct. A m . de N .
lb F l . hermafrodite; stamine 8(9), cârpele 8, libere 1 Tetragonia L .
2 *P. esculenta V a n Houtte (piş. X L I , fig. 2). PI. anuală, T., 1-2,5 m. 1 *T. tetragonoides (Pali.) O. Kuntze (T. expansa Murray) - S p a n a c
V - V I I I . 2n=36. Extrem. Orient. d e N o u a Z e e l a n d ă . Plantă anuală, T., procumbentă sau ascendentă;
F a m . Nyctaginaceae Juss. frz. cărnoase ovat-rombice. F l . hermafrodite, solitare, cu perigon sepaloid.
Stamine circa 15; gineceu inf. cu 3-8 stigmate. Fr. drupă cu tuberculi spre
Plante cu frz. simple, întregi, fără stipele. F l . hennafrodite, solitare sau în vârf. V I I - V I I I . 2n=32. Cult. ca leg. Australia, Noua Zeelandă.
mici umbele terminale cu perigon petaloid, gamotepal. L a baza fl. sau a umbelei
F a m . Portulacaceae A d a n s .
există un involucru format din unirea bracteelor ce simulează un al doilea
înveliş floral. Stamine 3-5; gineceu sup., ovar cu 1 ovul. Fr. achenă. Plante erbacee, glabre, cu frz. simple, întregi. F l . hermafrodite cu 2 sepale
şi 4-6 petale libere. Stamine 3-numeroase. Ovar unilocular cu mai multe ovule
campilotrope. Fr. capsulă.

198 199
CARYOPHYLLACEAE PLANŞA X L I
la Frz. opuse, fără stipele. Stamine 5 sau 3. Gineceu sup. Fr. capsulă
dehiscenţă prin 3 valve 1 Montia
lb Frz. alterne sau opuse, cu stipele mici, setacee. Stamine numeroase.
Gineceu semiinf. Fr. pixidă 2 Portulaca

1 S u b f a m . Montioideae

1 Montia L .
1 M. minor C . C . Gmel. (M. fontana L . subsp. minor (C.C. Gmel.)
Schubl. et Martens; M. fontana L . subsp. chondrosperma (Fenzl) Walters.,
M. verna Necker nom. illeg.) (piş. X L I , fig. 6). Sp. anuală., T., 5-15 cm.
Frz. oblong-spatulate. F l . albe, mici. Sem. acoperite cu tuberculi. V - X .
2n=T8,20. Rară loc. umede, nis., mlaştini; e.g.-e.f. Circ.

2 S u b f a m . Portulacoideae

2 Portulaca L .
x=9
la Plante spont. mai rar cult.; frz. invers ovate; fl. mici, petale de 6-8 mm.
1 P. oleracea L . - G r a ş i ţ ă , I a r b ă g r a s ă . (piş. X L I , fig. 7). Sp.
anuală, T., — 50 cm. VI—IX. 2n=54. Frecv. z. step.-e.g.; loc. cult. şi rud.; sol.
cu textură uşoară, nis. Cosm.
a -var. oleracea - Tulp. târâtoare. Bur.
b -var. sativa (Haw.) D C . - Plantă mai robustă, cu tulp. erectă, Cult.
ca leg.
lb Plante cult.; frz. ± cilindrice; fl. mari, petale de 4-5 cm, uneori numeroase
(flore pleno).
2 *P. grandiflora Hooker - A g u r i j o a r ă . Sp. anuală, T., V I - I X .
2n=18. Cult. orn. A m . de S.

F a m . Caryophyllaceae Juss.

Plante erbacee, cu frz. simple, opuse, cu sau fără stipele; f l . sunt

actinomorfe, hermafrodite, grupate în cime dihaziale. K . şi C. (când există) pe
tipul 4-5; staminele 8-10; gineceu sup., ovar unilocular, cu l-numeroase ovule
campilotrope. Fr. capsulă denticulată, rareori bacă sau achenă.

PLANŞA XLI. 1 - Phytolacca americana; 1 — P. esculenta; 3 - Mirabilis jalapa; 4 — Mollugo

cerviana; 5 - Glinus lotoides; 6 — Montia minor, 7 - Portulaca oleracea; 8 - Scleranthus
uncinatus; 9 - 5 . perennis; 10-5. annuus; 11 - Minuartia glomerata — sepală, petală şi pedicel
(scheme); 12 - M. mesogitatm subsp. mesogitana; 13 - M. viscosa; 14 - M. hybrida — sepală,
petală, capsulă şi pedicel (scheme) idem 12,13; 15 - M. capillacea - capsulă însoţită de K.; 16 -
M. adenotricha; 17 - M. graminifolia subsp. hungarica; 18 - M. austriaca; 19 — M. verna; 20 —
M. recurva: 21 - 5 . verticillatus; 22 - 5. polycarpos (Fig. 10, 21, 22 după Rothmaler).

200 201
CA R YOPHYLLA CEAE CARYOPHYLLACEAE
la Stipelele lipsesc (Subfam. Caryophylloideae) 2
19b Fr. capsulă 20
lb Stipelele prezente, uneori căzătoare (Subfam. Paronychioideae) 27 20a Dinţii capsulei în număr dublu, faţă de stile, sau în acelaşi număr, dar atunci
2a Sepale libere sau puţin unite la bază 3 dinţii sunt bifizi 19 Silene
2b Sepale unite formând un K . tubulos 18 20b Dinţii capsulei în acelaşi număr cu srilele, întregi 21
3a Stile 2 4 21a Plante anuale; dinţii K . foliacei 21 Agrostemma
3b Stile 3-5 7 21b Plante perene; dinţii K . nu sunt foliacei 20 Lychnis
4a Petalele lipsesc; fr. uscat indehiscent 1 Scleranthus 22a Tubul K . umflat la bază, cu 5 aripi 14 Vaccaria
4b Petalele prezente; fr. capsulă 5 22b Tubul K . nearipat 23
5a Capsula dehiscenţă prin 4 dinţi egali; sem. cu strofiol 6 Moehringia 23a F l . prezintă la baza K . un involucru de hipsofile 24
5b Capsula dehiscenţă prin 2 dinţi întregi sau bifizi; sem. fără strofiol 6 23b F l . fără involucru 25
6a Frz. bazale setacee; capsula cu dinţi întregi 3 Bufonia 24a Tubul K . fără nervuri (dungi) comisurale membranoase 17 Dianthus
6b Frz. bazale liniar-spatulate; capsula cu 2 dinţi bifizi 5 Arenaria 24b Tubul K . cu nervuri (dungi) comisurale membranoase 16 Kohlrauschia
7a Dinţii capsulei în acelaşi număr cu stilele 8 25a Tubul K . fără nervuri (dungi) comisurale membranoase 13 Saponaria
7b Dinţii capsulei în număr dublu faţă de stile 10 25b Tubul K . cu nervuri comisurale membranoase 26
26a K . campanulat; sem. reniforme cu hil lateral 12 Gypsophila
8a Stile mai puţine decât sepalele 2 Uiumul ia
26b K . tubulos; sem. în formă de scut cu hil ventral . Tegument sem. neted
8b Stile în acelaşi număr cu sepalele 9
15 Petrorhagia
9a Dinţii capsulei întregi; frz. subulate 4 Sagina
27a Stigmate 1 sau 2 28
9b Dinţii capsulei bifizi; frz. ovate 9 Myosoton
27b Stigmate 3 sau 5 29
10a Petalele lipsesc 11 28a Plante târâtoare; fl. mici, grupate în cime glomerulare, axilare, însoţite de
10b Petalele prezente 12 bractee neevidente 23 Herniaria
H a Stile 3 10 Stellaria 28b Plante ascendent-erecte; fl. mici, înconjurate de bractee evidente, argintii ...
11b Stile 5 11 Cerastium 22 Paronychia
12a Petale bifidate cel puţin până la jumătate 10 Stellaria 29a Frz. obovate până la lat-eliptice 26 Polycarpon
12b Petale întregi, neregulat dinţate, emarginate sau bifide până la mai puţin de 29b Frz. liniar-subulate 30
jumătatea laminei 13 30a Stile 3; stipele concrescute la bază. Capsula dehiscenţă prin 3 valve
13a Petale neregulat dinţate 7 Holosteum 25 Spergularia
13b Petale întregi, emarginate sau bifidate 14 30b Stile 5; stipele libere. Capsula dehiscenţă prin 5 valve 24 Spergula
14a Stile 4 sau 5 15
1 S u b f a m . Caryophylloideae (inel. Alsinoideae et Silenoideae)
14b Stile 3 16
15a Plante anuale, glabre, glauce. Petale 4(5) întregi sau emarginate. 8 Moenchi 1 Scleranthus L .
15b Plante păroase; petale 5(4) evident bifide 11 Cerastium
x=ll
16a Petale bifide până la circa 1/3 din lamina 11 Cerastium
16b Petale emarginate sau întregi 17 l a Tepale cu vârful curbat spre int.
17a Sem. cu strofiol 6 Moehringia 1 S. uncinatus Schur - S t u d e n i ţ ă . (piş. X L I , fig. 8). Plantă anuală,
T., -12 cm. V I - V I I I . Frecv. e.f.-e.s.; loc. erodate, nis., sau pietroase. Carp.-
17b Sem. fără strofiol 5 Arenaria
balc .-cauc .-anat.
18a Tubul K . cu nervuri comisurale (pe linia de sutură) ce alternează cu
nervurile mediane ale sepalelor; stile 3—5 19 lbTepale cu vârful ± drept 2
18b Tubul K . fără nervuri comisurale; stile 2 sau 3 22 2aTepale obtuze, cu margine membranoasă, albă, lată de 0,3-0,5 mm, evident
mai lată decât partea verde
19a Fr. bacă 18 Cucubalus

202 203
 CARYOPHYLLA CEAE
CARYOPHYLLACEAE
2 M. rubra (Scop.) M c - N e i l l (M. fastigiata (Sm.) Rchb.) Sp. a n u a l ă -
2 S. perennis L . - S i n c e r i c ă . (piş. X L I , fig. 9). Plantă perenă, H . , -
bisanuală, T . - H . , 5-25 cm. V I - V I I . 2n=26. Rară, e.g.-e.f; paj. pe sol.
20 cm. V - I X . Loc. nis., pietroase, erodate, sărace în calc. Sp. pionieră.
schel. Jud.: A l b a şi Vâlcea. Eur. centr.
ai Fr. de 3,5-4,5 mm; tepale erecte sau slab curbate spre int.
4a F l . în cime dense; marginea membranoasă a sepalelor lată cât 1/4 din lăţ.
- subsp. perennis- 2n=22, z. step.-e.f. Eur.
sepalei. Fr. cu 1 săm.
a 2 Fr. de 4,5-6,5 mm b
3 M. hamata (Hausskn.) Mattf. (Queria hispanica L.) Sp. anuală, T . - 7
bi Tulp. ascendente, dihotomic ramificate; fr. de 5-6,5 mm
cm. V I - V I I . Rară, loc. nis., însorite. Jud.: Mehedinţi. Pont.-medit.
- subsp. dichotomus (Schur) Nyman - Pe stâne. în e.f.-e.s. A l p . - c a r p -
4b F l . în cime laxe; marginea membranoasă a sepalelor îngustă. Capsula cu
balc.
mai multe sem 5
b 2 Tulp. târâtoare, nu sunt ramificate dihotomic; fr. de 4,5-5,5 mm; tepale
5a Petale şi capsulă mai lungi decât sepalele.
patente.
4 M. mesogitana (Boiss.) Hand.-Mazz. ( M . tenuifolia (L.) Hiern non
- subsp. marginatus (Guss.) Nyman (S. neglectus Rochel) E . paj. alp.
Nees subsp. mesogitana (Boiss.) Prodan) (piş. X L I , fig. 12). Plante anuale,
Medit. (montan).
T., 5-25 cm. V I - V I I . Rară; s t â n e , pietrişuri. Sp. xer., term.
2b Tepale ± acute, cu margine membranoasă foarte îngustă, până la 0,1 mm...3
a -subsp. mesogitana - Tulp. târâtoare, ramificate de la bază. Petalele
3a Tepale inegale, cu vârfurile apropiate spre int. Fr. de 1,5-2,2 mm
depăşesc evident sepalele. Jud.: Caraş-Severin şi Constanţa. B a l e
3 S. verticillatus Tausch (piş. X L I , fig. 21) Sp. anuală, T, 3-10 cm, I V -
b -subsp. bilykiana (Klokov) Ciocârlan - Tulp. erecte; petalele depăşesc
V . Loc. uscate, pe substrat nisipo-pietros. Spor. Z . păd. stej.-e.f. Centr. şi S.
puţin sepalele. Jud.: Constanţa. V . Pont.-balc.
Eur.
5b Petale mai scurte decât sepalele şi decât capsula 6
3b Tepale egale; fr. mai mare, de 2,2^1,5 mm lung 4
6a Capsula mai scurtă decât sepalele; sem. de 0,3-0,4 mm, aproape netede.
4a Fr. de 3,5^4,5 mm; tepale patente, mai lungi decât fr. Fr. la bază truncat
5 M. viscosa (Schreb.) Schinz et Thell. (piş. X L I , fig. 13). Plante anuale,
4 S. annuus L. (piş. X L I , fig 10) Sp. anuală, T, 5-20 cm., I V - I X ,
T., - 1 0 cm. V - V I I . 2n=46. Spor. z. step.-e.g. Sp. xer., psamof. Centr.-eur.
2n=44, loc. cult. şi rud. Z . păd. stej.-e.m., oligotrofă, moderat acidofilă;
6b Capsula mai lungă decât sepalele; sem. de 0,4-0,6 mm, mărunt tuberculate.
Euras.
6 M. hybrida (Vili.) Schischk. (piş. X L I , fig. 14). Plante anuale, T., -15
4b Fr. de 2,2-3,0 mm; tepale erecte, mai scurte decât fr. Fr. la bază rotunjit-
cm. V - V I . 2n=46,70. Rară, coaste pietroase. Jud: Caraş-Severin şi Dobr.
truncat.
Eur.
5 5. polycarpos L . (piş. X L I , fig 22) Sp. anuală, T, 3-15 cm. IV-VII.
7a Sepale cu vârf obtuz, oblonge 8
2n=22, 44. Loc. înierbate, uscate, pe substrat nisipo-pietros. Z . păd. stej.-e.f.
7b Sepale acute, ovate până la liniar-lanceolate 10
Centr. şi V . Eur.
8a Petale lipsă sau mult mai scurte decât sepalele; fl. solitare
Obs. Ecologia şi răsp. sp. 3,4 şi 5 insuficient cunoscute.
7 M. sedoides (L.) Hiern. Sp. perenă, C h . , - 8 cm. V I I - V I I I . 2n=26.
2 Minuariia L. Frecv. e.a. pietrişuri, nis., staţiuni erodate, vântuite. Sp. pionieră, oligotr.,
psichroterm. Alp.-eur.
x=8,9,10,l 1,12,13,15,23
8b Petale prezente, de lung. sepalelor sau mai lungi; fl. în cime (3-numeroase)
la Plante anuale-bisanuale, fără lăstari sterili în timpul înfloririi 2
9
lb Plante cu lăstari sterili în timpul înfloririi 7
9a Frz. de 10-20 mm lung. Sepale oblongi sau ovat-oblongi, de 5-7 mm,
2a Sepale uninervate. Petale lungi cel mult cât 1/2 sepalelor 3
împreună cu pedicelii dens glandulos pubescente. Sem. de 1,5-2 mm,
2b Sepale 3 nervate 4
proeminent tuberculate.
3a Tulp. şi sepale glandulos-pubescente; pedicelii mai scurţi ca 1/2 sepalelor.
8 M. capillacea (AII.) Graebn. (piş. X L I , fig. 15). Sp. perenă, C h . - 3 0
1 M. glomerata (M.Bieb.) Degen (piş. X L I , fig. 11). Plante anuale-
cm. V - V I I . 2n=26. Foarte rară, s t â n e Sp. xer.,calc. Jud.: Mehedinţi-Porţile
bisanuale, T . - H . , 5-30 cm. V - V I . 2n=28. Spor. z. step.-e.g.; s t â n e ,
de Fier. Centr. şi S. Eur.
pietrişuri, nis. Pont.-pan.-balc.
9b Frz. de 5-12 mm lung. Sepale de 5-7 mm, Iiniar-oblongi; pediceli şi sepale
3b Tulp. şi sepale glabre sau dispers pubescente. Pediceli circa de lung. neglanduloase. Sem. de 1,2-1,5 mm, tuberculate.
sepalelor.

205
204
CARYOPHYLLACEAE CARYOPHYLLACEAE
9 M. laricifolia. (L.) Schinz et Thell. subsp. kitaibelii (Nyman) Mattf. - - subsp. collina (Neilr.) Domin (M. verna subsp. montana (Fenzl)
Sp. perenă, Ch. -30 cm. V I I - V I I I . 2n=26. Rară, stâne. calc. Sp. sax., xer., Hayek). 2n=48. Centr. eur.
calc. Jud. : Neamţ-Cheile Bicazului. Alp.-carp. b Fasciculele sterile de frz. lipsesc. Infl. cu 1-7 fl. Petale, de regulă mai
2

10a Sepale cu margini membranoase, albe, partea membranoasă cel puţin tot lungi decât sepalele. Antere roşietice c
1
atât de lată cât partea verde, centrală. Sepale aparent 1 nervate 11 cu Infl. 4-multifloră; sepale ovat-lanceolate, de 2,5-3,5 mm; 2n=24.
10b Sepale ingust membranos-marginate, cu 3-7 nervuri 12 - subsp. verna - Circ. (mont.)
11a Pediceli şi sepale glandulos-pubescente; sepale de 4-5 mm c 2 Infl. cu 1-3 f l . ; sepale ovat-eliptice, de 3,5-4,5 mm; 2n=24.
10 M. adenotricha Schischk. (piş. X L I , fig. 16).. Sp. perenă, Ch., 10- - subsp. gerardii (Willd.) Graebn. Eur. (mont.)
15(20) cm. V - V I I I . Rară, stâne. Dobr. V . pont. 15a Plantă dens cespitoasă, formează perniţe. Frz. de 4-10 mm, falcate,
11b Pediceli şi sepale glabre unilateral îndreptate. Infl. l-3(-5) fl.
11 M. setacea (Thuill.) Hayek - Sp. perenă, Ch., 10-15(20) cm. 14 M. recurva (AU.) Schinz. et Thell. (piş. X L I , fig. 20). Sp. perenă,
V-VIII. Ch., - 1 0 cm. VII-VIII. 2n=30 Spor. e. paj. alp. (Carpaţii sudici); s t â n e ,
a - subsp. setacea - Infl.multifloră; sepale ovat-lanceolate, de 2-3,5 mm. pietrişuri, eroziuni eoliene. Sp. pionieră, psichroterm.-hekistoterm. A l p . -
carp.-balc.
2n=30. Frecv. z. step.-e.s.; nis. (Delta Dunării), stâne.Pont.
b - subsp. banatica (Rchb.) Nyâr. - Infl. cu 3-5 f l . ; sepale liniar-lanceolate, 15b Plantă lax cespitoasă, nu formează perniţe. Frz. erecte, mai lungi. Infl. 3-
multifloră
de 3,5-5 mm; e.f.-e.s., stâne. Alp.-carp.-balc.
12a Frz. liniar-lanceolate, rigide, lungi de 10-40 mm şi late de circa 2 mm, cu 5 15 M. hirsuta (M.Bieb.) Hand.-Maz. Sp. perenă, Ch., 10-20 cm
IV-VI.
nervuri. Sepale cu 5-7 nervuri.
12 M. graminifolia (Ard.) Jâv. subsp. hungarica Jâv. (piş. X L I , fig. ai Frz. de 5-15 mm lung. şi până la 0,3 mm lăţ., rigide, ± falcate
17). întreaga plantă dens şi scurt glanduloasă. Sp. perenă, Ch.,-15 cm. - subsp. falcata (Griseb.) Mattf. - 2n=30. Rară, stâne. Jud.: Mehedinţi
2n=32. V - V I I . Rară, stâne. calc. Jud.: Caras Severin şi Mehedinţi. End., (Porţile de Fier). Bale.
tipul sp. creşte în Italia. a 2 Frz. de 20-30 mm lung., ± drepte b
bi Sepale de 4-5 mm lung., 5-7 nervate.
12b Frz. mai înguste, de circa 1 mm, liniar-subulate sau setacee, cu 3 nervuri 13
- subsp. frutescens (Kit.) Hand.-Mazz. (A/, frutescens (Kit.) Tuzson).
13a Sepale cu 3 nervuri 14
2n=30,32. Spor. stâne, e.g.-e.m. Carp.-balc.
13b Sepale, cel puţin spre bază, cu 5-7 nervuri 15
b 2 Sepale de 7-8 mm lung., 5 nervate.
14a Sepale erecte la înflorire; petale aproape de 2 ori mai lungi decât sepalele
- subsp. cataractarum (Janka) So6 (M. cataractarum Janka). Rară,
? M. austriaca (Jacq.) Hayek (piş. X L I , fig. 18). - Sp. perenă, Ch., 5-20 stâne. Jud.: Mehedinţi (Porţile de Fier). End.
cm. 2n=26. V I - V I I I . A fost publicată din Cheile Dâmbovicioarei, dar nu
există material. Areal izolat. A l p . 3 Bufonia L .
14b Sepale patente la înflorire; petale mai scurte, egale sau abia depăşesc
1 B. tenuifolia L . (piş. X L I I , fig. 1). Sp. anuală, T., - 2 0 cm. Frz.
sepalele
setacee. F l . pe tipul 4, Sepale 3 nervate; petale mici, cât 1/2 din lung.
13 M. verna (L.) Hiern. - M i e r 1 u ţ ă . (piş. X L I , fig. 19). Sp. perenă, sepalelor. Stamine 2-3. Capsula cu 1-2 sem. dehiscenţă prin 2 dinţi. V I I -
Ch.,-20 cm. V - V I I I . Frecv. e.f.-e.a.; loc. pietroase, erodate. VIII. Rară; z. step.-z.silvostep.; paj. erodate, pe sol. schel. Sp. xer., calc.
ai Petale acute, lăţ. maximă sub mijloc. Dobr. Pont-medit.
- subsp. oxypetala (Woloszczak) Halliday - Mţii. Rodnei. End.
a2 Petale obtuze, lăţ. maximă la mijloc sau deasupra b 4 Sagina L . - G r ă ş ă t o a r e
bi în axila frz. inf. de la tulp. florifere se află fascicule sterile de frz. Infl. x=9,10,ll
cu 6-numeroase fl. Petale circa de lung. sepalelor. Antere galbene.
la F l . pe tipul 5; sepale mai scurte sau puţin mai lungi decât petalele 2
1
lb F l . pe tipul 4; petalele lipsesc sau sunt mult mai scurte decât sepalele;
Contrar afirmaţiilor din literatură, sepalele sunt 3 nervate, nervurile laterale fiind mai şterse şi
stamine 4 A
devin evidente când sepalele încep a se usca.

206 207
CARYOPHYLLACEAE PLANŞA X L I I
2a Sepale cât 1/2 din lung. petalelor.
1 S. nodosa (L.) Fenzl (piş. X L I I , fig. 2). Sp. perenă, H.(Ch.) - 1 5 cm.
VI-VIII. 2n=22-24,44,56. Spor. paj. înmlăştinite; e.f.-e.b. Sp. higr. Circ.
2b Sepale egale sau puţin mai lungi decât petalele 3
3a Frz. lung aristate. Capsula puţin mai lungă decât K .
2 S. subulata (Sw.) C . Presl (piş. X L I I , fig. 3). Sp. perenă, H.(Ch.) - 1 0
cm. VI-VIII. 2n=22. Spor. e.g.-e.f; paj. cu substrat nis.-pietros. Atl.-medit.-
centr.-eur.
3b Frz. scurt aristate. Capsula aproape de 2 ori mai lungă decât K .
3 S. saginoides (L.) H . Karst. (piş. X L I I , fig. 4). Sp. perenă, H.(Ch.)
- 1 0 cm. VI-VIII. 2n=22. Spor. e.b.-e.a.; paj. bătătorite, loc. târlite ±
umede. Circ.-arct.-alp.
4a Plantă perenă. Toate sepalele obtuze. Frz. nearistate sau cu o aristă scurtă.
4 S. procumbens L . (piş. X L I I , fig. 5). Sp. perenă, H.(Ch.) - 5 cm. V - I X .
2n=22. Frecv. z. păd. stej.-e.b.; marginea pâraielor, loc. nis. ± umede. Circ.
4b Plante anuale 5
5a Frz. ± cărnoase, ± obtuze. Sepale obtuze. Pediceli glabri, după inflorire
totdeauna erecţi. Sem. > de 0,4 mm.
5 5. maritima G . D o n - Sp. anuală, T., 5-10 cm. V-VIII. 2n=22-24,28.
Nis. ± umede şi ± sărăturate. Delta Dunării -Grindul Lupilor şi Jud.
Constanţa-Grindul Chituc. Atl.-medit.
5b Frz. lung. mucronat-aristate. Sepale ± acute. Pediceli, de obicei, glandulos-
păroşi în partea sup. Sem. < de 0,4 mm
6 5. apetala A r d . Sp. anuală, T., 3-10 cm. V - I X . 2n=12. Spor. z. păd.
stej.-e.s.; loc. nis. ± umede, peluze.
a - subsp. apetala (S. ciliata Fr.) - Sepale ext. de 1,,7-2,2 mm lung.
subacute; sepale alipite de capsulă; capsula oblbng-ovoidă. Centr. şi
S. Eur.
b - subsp. erecta (Hornem.) F . Herm. (S. apetala auct.; S. micropetala
Rauschert) (piş. X L I I , fig. 6) - Sepale ext. de 1-1,6 mm lung.,
subobtuze; la fructificare sepalele sunt patente. Capsula ovoid-sferică.
Printre pietrişuri la Turnu Severin. Submedit.

PLANŞA XLII. 1 t- Bufonia tenuifolia — fl.; 2 - Sagina nodosa; 3 - 5 . subulata — o pereche de

frz., fl. şi fr. însoţit de K..; 4 — 5. saginoides; 5 - 5 . procumbens; 6 - 5 . apetala subsp. erecta; 7 -
5. apetala subsp. apetala; 8 - Arenaria procera subsp. glabra; 9 - A. rigida; 10 — A. serpyllifolia
- capsulă; 11 - A. leptoclados — capsulă însoţită de K., idem 4,5,6,7; 12 - A. ciliata fl. şi frz.; 13 -
A. biflora K.., petală şi capsulă; 14 - A. rotundifolia — tiz. şi capsulă; 15 - Moehringia trinervia;
16 - M. muscosa; 17 - M. pendula; 18 - M. grisebachii fl.; 19 - M. jankae fl.; 20 — Holosteum
umbellatum; 21 - Moenchia manticm—

208 209
CARYOPHYLLACEAE
5 Arenaria L . - S t u d e n i ţ ă
x=10,ll
la Sepale cu marginea alb-membranoasă lată. Frz. foarte înguste, de circa 1
mm şi mai lungi de 3 cm 2 6 Moehringia L . - M e r i n a n ă
lb Sepale cu margine foarte îngust alb-membranoasă. Frz. până la 1 cm lung.
oblong-lanceolate până la subrotunde
2a Petale circa de 2 ori mai lungi decât sepalele care sunt obtuze.
1 A. procera Spreng. (A. graminifolia Schrad.) (piş. X L I I , fig. 8). Sp.
perenă, Ch., - 4 0 cm. VI-VII. 2n=22,44,l 10. Spor. z. silvostep.-e.f; loc.
însorite. Cont. Euras.
2b Petale egale cu sepalele care sunt acuminate.
2 A. rigida M.Bieb. (piş. X L I I , fig. 9). Sp. perenă, Ch. - 3 0 cm. VI-VII.
Rară, z. silvostep.; stâne. Jud.: Tulcea, Galaţi, Constanţa, Pont.
3a Plante anuale din cîmpie şi dealuri, cu petale mai scurte decât sepalele
3b Plante perene, alpine, petalele mai lungi sau egale cu sepalele
4a Sepale ovat-lanceolate, de 3-4,5 mm lung. Capsula ovoid-conică, puternic
dilatată la bază. Sem. de 0,5-0,7 mm.
3 A. serpyllifolia L . (piş. X L I I , fig. 10). Sp. anuală, T. - 2 0 cm. V - I X .
2n=40. Frecv. z. step.-e.f; ogoare, loc. nis. Sp. xer.-xeromez. Bur. rud. şi
seg. Circ.
4b Sepale de 2-3 mm lung., ovate. Capsula cilindrică, foarte slab dilatată la
bază. Sem. de 0,3-0,6 mm.
4 A. leptoclados (Rchb.) Guss. (piş. X L I I , fig. 11). Sp. anuală, T. - 2 0
cm. V - V I I . 2n=20. Spor. z. step.-e.g. Loc. nis.-pietroase, paj. Euras.
5a Sepale ovat-lanceolate, acute, ciliate la bază, cât 1/2 lung. petalelor. Frz.
eliptic-Ianceolate sau spatulate, ciliate cel puţin în 1/2 inf. Tulp. neradicante
la noduri.
5 A. ciliata L . (A. tenella Kit.) (piş. X L I I , fig. 12). Sp. perenă, Ch. - 1 0
cm. VII-VIII. 2n=40,80,120,160. Rară, e.a.; sol. schel., erodate. Sp. oligotr.,
mez., psichroterm.-hekistoterm. Carp. de S. şi E. Circ.-arct.-alp.-euram.
5b Sepale egale cu petalele sau puţin mai scurte. Tulp. târâtoare, radicante la
noduri
6a Frz. eliptice, obtuze, treptat îngustate într-un peţiol scurt. F l . câte 1-2;
sepale puţin mai scurte decât petalele. Capsula ± cilindrică, puţin mai lungă
decât sepalele
6 A. biflora L . (piş. X L I I , fig. 13). Sp. perenă, Ch. - 2 0 cm. VII-VIII.
2n=22. Frecv. e.a., pietrişuri, nis., zăcători de ape. Euras.-arct.-alp.-eur.
210
CARYOPHYLLACEAE
6b Frz. rotunde până la lat eliptice, brusc îngustate în peţioli. F l . câte 2-5;
sepale mai lungi sau egale cu petalele. Capsula ± sferică.
7 A. rotundifolia M.Bieb. (piş. X L I I , fig. 14). Sp. perenă, C h . - 2 0 cm.
VII-VIII. 2n=44. Spor. e.a. Carp.-balc.-anat.
x=12
la Frz. ± ovate, ciliate pe margini, 3-5 nervate. F l . pe tipul 5; petale mai scurte
3
decât sepalele, circa 1/2.
1 M. trinervia (L.) Clairv. (piş. X L I I , fig. 15). Sp. anuală-perenă, T . - H .
- 3 0 cm. V - V I I . 2n=24. Frecv. z. păd. stej.-e.f; loc. umbroase, umede, păd.,
tuf, zăv. Euras.
lb Frz. liniar-filiforme. Petale mai lungi sau egale cu sepalele 2
2a Plantă glabră. F l . pe tipul 4.
2 M. muscosa L . - S c â n t e i u ţ e a l b e . (piş. X L I I , fig. 16). Sp.
perenă, H . - 2 0 cm. V - V I I . 2n=24. Frecv. e.f; loc. umbrite, umede. Sp. sax.,
4
mezohigr. Centr. eur.
5
2b Tulp. cel puţin la bază pubescentă. F l . pe tipul 5 3
3a Frz. 3 nervate, nervurile laterale marginale. Tulp. pe 2 laturi, iar pedicelii
jur împrejur pubescenţi; tulp. târâtoare sau pendule.
3 M. pendula (Waldst. et Kit.) Fenzl (piş. X L I I , fig. 17). Sp. perenă, H .
- 9 0 cm. VI-VIII. Frecv. e.g.-e.f; stâne. calc. Carp.-balc.
3b Frz. uninervate sau aparent fără nervuri 4
4a Tulp. în întregime pubescentă. Frz. sup. până la 1 mm lăţ. Petale aproape
de lung. sepalelor.
4 M. grisebachii Janka (piş. X L I I , fig. 18). Sp. perenă, H . - 1 5 cm. V -
VIII. Rară, Dobr. de N . , stâne. Pont.-balc.
4b Tulp. numai spre bază pubescentă. Frz. sup. liniar-lanceolate, mai late de 1
mm. Petale mai lungi decât sepalele.
5 M. jankae Griseb. ex Janka (piş. X L I I , fig. 19). Sp. perenă, H . - 1 5
cm. VI-VII. Rară, Dobr. de N . , stâne. calc. Pont.
7 Holosteum L .
6 x=10
1 H. umbellatum L . - C u i ş o r i ţ ă . (piş. X L I I , fig. 20). Sp. anuală, T.
-25 cm. Plantă verde albăstruie, glaucă, glabră sau glanduloasă. Frz. bazale
invers lanceolate, cele tulp. ± eliptice. Infl. sub formă de umbelă simplă
terminală. Petale albe, mai lungi decât sepalele. III-V. 2n=20. Frecv. z.
step.-e.g.; sol. cu textură uşoară; bur. rud. şi seg. Euras.
211
CARYOPHYLLACEAE
CARYOPHYLLACEAE
a - subsp. umbellatum - Tulp. glabră în partea inf. Stamine 3-5. Euras.
b - subsp. glutinosum (M.Bieb.) Nyman - Toată planta (excepţie feţele frz.) 3 S. pallida (Dumort.) Pire (5. media (L.) V i l i . subsp. pallida (Dumort.)
glandular-pubescent-viscidă. Stamine 8-10. SE. Eur. Asch. et Graebn.) - Sp. anuală-anuală de iarnă, T.-Ht., 10-20 cm. III-V.
2n=22. Spor. în loc. ± uscate, ruderalizate, pe substrat ± nisipos. Eur.
8 Moenchia E h r h . 4b Petale prezente (foarte rar lipsesc), mai scurte sau egale cu sepalele care au
3-5 mm. Stamine 3-5. Săm. de 0,8-1,3 mm., cu 4 şiruri de tuberculi
x=9
rotunjiţi.
1 M. mantica (L.) Bartl. (piş. X L I I , fig. 21). Sp. anuală, T. - 3 0 cm. 4 5. media (L.) V i l i . - R o c o i n ă . (piş. XLIII, fig. 3).- Sp. anuală-
Plantă glabră cu frz. liniar-lanceolate. F l . pe tipul 5, cu petale albe, mai anuală de iarnă, T.-Ht., 10-40 cm. III-X. 2n=40,42,44. Frecv. z. silvostep.-
lungi ca sepalele. Capsula se deschide prin 10 dinţi. V - V I . 2n=36. Spor. z. e.f, loc. cult. şi rud. Sp. mez. Cosm.
silvostep. e.g.; paj. Balc.-medit. 5a Petale cât 1/2 K . de lungi, bifide până aproape de bază. Tulp. glabră.
5 S. alsine Grimm. (S. uliginosa Murray ) (piş. XLIII, fig. 4). Sp.
9 Myosoton Moench perenă, H . - 4 0 cm. V - V I I . 2n=24. Frecv. e.f.-e.b.; loc. umede pe lângă
x=7 izvoare. Sp. mezotr., higr. Circ.
5b Petale egale sau mai lungi decât sepalele 6
1 M. aquaticum (L.) Moench {Stellaria aquatica (L.) Scop.) -
6a Petale de 2 ori mai lungi decât sepalele, bifide până la mijloc. Frz. liniar-
P l e s c ă i t ă , (piş. X L I I I , fig. 1). Sp. perenă, H . 20-100 cm; tulp. târâtoare
lanceolate, de 5-6 cm lung.
sau ascendentă, radicantă. Frz. ovate, cu baza trunchiată sau slab cordată. F l .
6 S. holostea L . - I a r b ă m o a l e . (piş. XLIII, fig. 5). Sp. perenă, H .
pe tipul 5; petale albe, adânc bifidate. Stile 5. Capsula dehiscenţă prin 5
-30 cm. I V - V I . 2n=26. Frecv. z. păd. stej.-e.f; păd., tuf. Sp. mezotr., mez.,
valve. V I - I X . 2n=28. Frecv. z. step.-e.f; pe malul apelor, zăv., tuf. de sălcii.
helscia. Euras.
Euras.
6b Petale ± egale cu sepalele, bifide până aproape de bază Frz. mai scurte de 5
10 Stellaria L . cm 7
7a Tulp. pe muchii şi marginea frz. aspru-papiloasă. Sepale de 2-4 mm, fără
x=10,ll,12, 13
nervuri evidente.
la Tulp. cilindrică 2 7 S. longifolia M u h l . ex W i l l d . - Sp. perenă, H . - 2 5 cm. VI-VIII.
lb Tulp. 4 muchiată 5 2n=26. Rară, e.b.; turbării eutrofe. Circ. bor. (R).
2a Petale circa de 2 ori mai lungi decât sepalele. Tulp. în partea sup. jur 7b Tulp. şi frz. pe margini netede. Sepale trinervate, lungi până la 7 mm 8
împrejur păroasă. 8a Plantă complet glabră. Infl. cu 2-9 fl.
1 S. nemorum L . - Steluţă, (piş. XLIII, fig. 2). Sp. perenă, H . - 5 0 cm. V - 8 S. palustris Ehrh. ex Hoffm. (piş. XLIII, fig. 6). Sp. perenă, H . - 4 0
IX. 2n=26. Frecv. e.g.-e.m.; păd., zăv., bur. Sp. euritr., mezohigr. Eur.
cm. V I - V I I . 2n=circa 130. Spor. z. păd. stej.-e.b.; mlaştini, turbării Euras.
2b Petale ± egale cu sepalele, mult mai scurte sau lipsesc. Tulp. uniserial şi
8b Bractee şi baza frz. ciliate Infl. multifloră (10-60).
alternativ, de la un internod la altul, păroasă 3
9 S. graminea L . - R o c o ţ e a . (piş. XLIII, fig. 7). Sp. perenă, H . - 3 0
3a Petale prezente, egale sau mai lungi decât sepalele; sepale glandulos-
(50) cm. V - V I I . 2n=26. Frecv. z. silvostep.-e.b.; paj. Sp. mez.-mezohigr.
păroase, de 5-6,5 mm lung.; stamine, de obicei 10, cu antere purpurii. Săm.
Tox. Euras.
de 1,3-1,6 mm., cu 4 şiruri de tuberculi conici, ascuţiţi
2 5. neglecta Weihe (5. media (L.) V i l i . subsp. neglecta (Weihe)
11 Cerastium L . - S t r u n a c o c o ş u l u i , Cornut
Gremli) - Sp. anuală-bisanuală, T . - H t , 30-80 cm. I V - V I . 2n=22.Comună în
loc. umede ± umbroase, tuf, păd. Centr. eur. x=9
3b Petale prezente, dar sunt cel mult de lung. sepalelor, de obicei mai scurte la Stile 3. Capsula dehiscenţă prin 6 dinţi 2
sau lipsesc. Stamine 1-5, cu antere galbene, cenuşii sau violete 4 lb Stile 5, rar 4. Capsula dehiscenţă prin 10, rar 8 dinţi 3
4a Petale lipsă sau foarte mici; sepale mai mici de 3 mm. Stamine 1-3. Săm. de 2a Tulp. târâtoare sau ascendente, glabre sau uniserial păroase. Plantă alpină.
0,7-0,8 mm., cu 1 şir de tuberculi 1 C. cerastoides (L.) Britton (C. lapponicum Crantz) (piş. X L I I I , fig. 8).

212
213
CARYOPHYLLACEAE PLANŞA X L I I I
Sp. perenă, Ch. -15 cm. VII-VIII. 2n=38. Spor. e.a. pe lângă izvoare, loc.
umezite din topirea zăpezilor. Carp. E . şi S. Circ.-arct.-alp.
2b Plantă glandulos-ciliată, viscidă, cu tulp. erecte.
2 C. dubium (Bast.) Guepin (C. anomalum Waldst. et Kit.) (piş. X L I I I ,
fig. 9). Sp. anuală, T. - 3 0 cm. I V - V I . 2n=38. Spor. z. silvostep.-e.g.; loc.
temporar inundate, ± sărăturate. Uneori bur. seg. Pont.-medit.
3a Plante anuale, niciodată cu lăstari sterili în subsuoara frz 4
3b Plante perene, cu lăstari sterili în subsuoara frz 8
4a Sepale păroase până la vârf, astfel perii depăşesc vârful sepalelor 5
4b Sepale spre vârf glabre, perii nu depăşesc vârful sepalelor 6
5a Pediceli mai scurţi decât sepalele; infl. densă.
3 C. glomeratum Thuill. (piş. XLIII, fig. 10). Sp. anuală, T. -30 cm. V-Vm.
2n=72. Frecv. z. step.-e.b.; paj., loc. nis. ± umede. Sp. eutr., mezohigr. Cosm.
5b Pediceli mai lungi decât sepalele (la fructificare de 2-3 ori).
4 C. brachypetalum Pers. (piş. XLIII, fig. 11). Sp. anuală, T. -30 cm.
I V - V I . Frecv. z. step.-e.f; paj. ruderalizate. Sp. pionieră, oligotr.- mezotr.,
mezoxer., subterm.
ai Pediceli şi sepale cu peri lungi, glandulari, în amestec cu peri
neglandulari, ± patenţi.
- subsp. tauricum (Spreng.) Murb. (C. luridum Guss.) 2n=90. A t l . -
submedit.
- var. tauricum Tulp. cu peri micşti, simpli şi glandulari în proporţii ±
egale. Petale puţin mai scurte decât sepalele şi săm. 0,5-0,6 mm.
2n=90.
- var. roeseri (Boiss. et Heldr.) Boiss. 1867 (C. b. subsp. roeseri (Boiss. et
Heldr.) Nyman 1878). Tulpina cu peri glandulari mai puţini deât cei simpli.
Petale aproape de lung. sepalelor. Săm. 0,6-0,8 mm. 2n=72
a 2 Pediceli şi sepale fără peri glandulari, numai cu peri lungi, neglandularLb
bi Pediceli şi sepale cu peri alipiţi.
- subsp. tenoreanum (Ser.) Soo - 2n=52. Centr.-eur-bale.
b 2 Pediceli şi sepale cu peri erect-patenţi.
- subsp. brachypetalum - 2n=90. Centr.-eur.
6a Pediceli mai scurţi sau egali cu lung. sepalelor. Bractee erbacee.
5 C. gracile Dufour (C. bulgaricuin Uechtr.; C. ramosissimuin Boiss.)

PLANŞA XLIII. 1 - Myosoton aqualicum; 2 - Stellaria nemorum; 3 - S. media; 4 -

5. alsine, petală; 5—5. holostea; 6-5. palustris; 7-5. graminea; 8 - Cerastium cerastoides; 9 -
C. dubium; 10 - C. glomeratum; 11 - C. brachypetalum; 12 - C. gracile - habitus, tulp. şi fr.; 13
- C. semidecandrum; 14 - C. pumilum; 15 - C. sylvaticum; 16 - C. holosteoides; 17 -
C. fontanum — fr. cu K., idem 10,13,14,16; 18 - C. banalicum; 19 - C. arvense} 20 - C^alpinum;
21 - C. transsilvanicum.

214
CARYOPHYLLACEAE
(piş. XLIII, fig. 12). Sp. anuală, T. 5-20 cm. I V - V I . 2n=88-92. Rară; paj. pe
stâne. Jud.: Mehedinţi, Caraş-Severin, Tulcea. Bale.
6b Pediceli mai lungi decât sepalele. Bractee cu margini membranoase
7a Bracteele sup. membranoase cel puţin 1/3 sup. Sepale de circa 3 mm.
6 C. semidecandrum L . (piş. X L I I I , fig. 13). Sp. anuală, T. - 1 5 cm. III-
V I . 2n=36. Frecv. z. step.-e.f.; paj. rărite pe sol. nis. Sp. pionieră. Eur.
7b Bracteele sup. erbacee sau membranoase pe 1/5. Sepale de 4-5 mm.
7 C. pumilitm Curtis (piş. X L I I I , fig. 14). Sp. anuală, T. - 2 0 cm. I V - V I .
Frecv. z. step.-e.g.; paj. rărite pe sol. nis. Sp. pionieră.
a -subsp. pumilum — Numai bracteele sup. cu marginea membranoasă.
Stamine 5. 2n=72. Centr. şi V . Eur.
b -subsp. glutinosum (Fr.) Corb. (C. pallens F . W . Schultz. Toate
bracteele cu margini membranoase. Stamine 6-10. 2n=72. Eur.
8a Petale de lung. sepalelor sau cel mult până la 1,5 ori mai lungi 9 axila frz. tulp. florifere
8b Petale cel puţin de 2 ori mai lungi decât sepalele 11
9a Frz. inf. peţiolate. Petale evident mai lungi decât sepalele.
8 C. sylvaticum Waldst. et K i t . (piş. XLIII, fig. 15). Sp. perenă, H . , -50
cm. V I - V I I . 2n=36. Spor. e.-g.-e.b.; paj., margini de păd., loc. umede.
Centr. eur.
9b Toate frz. sesile. Petale ± egale cu sepalele 10
10a Sepale de 3-5 mm, ± egale cu petalele. Sem. de 0,4-0,8 mm. Capsula de 8-
13 mm lung.
9 C. holosteoides Fr.em. H y l . (C. fontanum Baumg. subsp. vulgare
(Hartm.) Greuter et Burdet) (piş. XLIII, fig. 16). Sp. bisanuală-perenă, H . -
Ch., -30 cm. V - I X . 2n=144(134-152). Frecv. z.păd.stej.-e.b.; paj. Sp. euritr.,
mez. Cosm.
10b Sepale de 6-9 mm, mai scurte decât petalele. Sem. de 0.8-1,2 mm. Capsula
de 12-18 mm lung.
10 C. fontanum Baumg. (piş. XLIII, fig. 17). Sp. perenă, Ch.-H.,
-40 cm. V - X . Spor. e.b.-e.s.; paj., tuf.
a - subsp. fontanum - Plantă dens păroasă, perii glandulari rari; petale
neciliate, evident mai lungi decât sepalele. 2n=144. Euras.
b - subsp. lucorum (Schur) Soo (C. fontanum subsp. macrocarpum auct.) -
Plantă glandulos-păroasă; petale ciliate, ± egale cu sepalele. Centr. eur.
11a Frz. îngust liniare, lungi de 3-5 cm şi late de 1-2 mm (lung. /lăţ. >15.
11 C. banaticum (Rochel) Heuff. (piş. XLIII, fig. 18). Sp. perenă, Ch.,
-40 cm. V - V I I I . 2n=36. Spor. e.g.-e.f; stâne. înierbate. Jud.: Caraş-Severin,
Mehedinţi, Gorj. Carp.-bale.
11b Frz. mai scurte şi mai late (lung./lăţ. <10) 12
12a Frz. liniar-lanceolate până la oblongi; raportul lung./lăţ. variază între 5 şi 8.
în axila frz. tulp. florifere se găsesc lăstari sterili.
216
CARYOPHYLLACEAE
12 C. arvense L . (piş. XLIII, fig. 19). Sp. perenă, C h . , -30 cm.
V-VIII.
7 ai Frz. inf. atenuate în bază şi scurt peţiolate. Sem. de 1,1-1,7 mm.
- subsp. lerchenfeldianum (Schur) Asch. et Graebn. - 2n=circa 90.
Spor. e.b.-e.a., stâne. înierbate. Carp., Jug.
a 2 Frz. inf. sesile. Sem. până la 1 mm b
bi Lăstarii sterili aproape de aceeaşi lung. cu tulp. floriferă; frz. liniare.
- subsp. arvense - e.f.-e.b; paj. 2n=72. Circ.
b 2 Lăstarii sterili mult mai scurţi decât tulp. floriferă; frz. liniar-
lanceolate, ciliate pe margini, în rest glabre sau dispers păroase.
- subsp. molie (Vili.) Arcang. (subsp. calcicola (Schur) Borza)- e.b.-
e.a. 2n=72. Bale.
12b Frz. ± eliptice până la la oblongi; lung./lăţ. <5. Lăstarii sterili lipsesc din
13
13a Frz. eliptice până la 1,5 cm lung., cu peri lungi, moi, de 1-3 mm.
13 C. alpinum L . (piş. X L I I I , fig. 20). Sp. perenă, Ch. - 2 0 cm. V I - I X .
2n=72. Frecv. e.a. pe sol. schel. Sp. oligotr., hekistoterm.-psichroterm.
Euras.-arct.-alp.-eur.
a - subsp. alpinum - C o r n u t . Plantă verde-cenuşie, cu peri lungi, drepţi
sau flexuoşi.
b - subsp. lanatum (Lam.) Asch. et Graebn. (inel. C. eriophorum Baumg.)
- L â n a c a p r e l o r . Plantă cenuşiu-albicios-lanată, cu peri creţi,
încâlciţi.
13b Frz. mai lungi, cu peri mai scurţi 14
14a Frz. oblongi, de 2-5 cm lung. şi 4-7 mm lăţ. Sepale de 8-10 mm lung.
14 C. transsilvanicum Schur (piş. X L I I I , fig. 21). Sp. perenă, Ch. —40
cm. VI-VIII. 2n=108. Spor. e.b.-e.a.; loc. înierbate, pe sol. schel. End. Carp.
E. şi S.
14b Frz. eliptice de 1-2,5 cm lung. şi 3-8 mm lăţ. Sepale de 5-6 mm lung.
? C. latifolium L . Sp. perenă, C h . - 2 0 cm. VII-VIII. 2n=36. Mţii.
Făgăraş (Râiosu), prezenţă nesigură. Alp.-carp.
12 Gypsophila L .
x=17
la Plantă anuală; frz. liniare de 0,5-2 mm lăţ. F l . roz.
1 G. muralis L . - V ă l u l m i r e s e i . ( p i ş . X L I V , fig. 1). Sp. anuală, T.,
5-20 cm. V I - I X . 2n=34. Spor. z. step.-e.g.; paj., loc. temporar inundate,
crovuri; suportă şi sărăturarea slabă. Euras.
lb Plante perene cu rizomi lignificaţi 2
2a F l . aproape sesile, în infl. dense, capituliforme 3
2b F l . cu pediceli evidenţi, grupate în cime dicaziale laxe 4
217
PLANŞA XLIV. 1 - Gypsophila muralis; 2-G. petraea; 3 - G. pallasii; 4-G. perfoliata; 5 - G.
paniculata; 6 - Saponaria pumilio; 7-5. bellidifolia; 8-5. officinalis - gineceu şi petală; 9-5.
16 - D. superbus; 17 - D. membranaceus - K. şi scvame involucrale; 18 - D. dobrogensis - K. cu
glutinosa - gineceu şi petală; 10 - Vaccaria hispanica; 11 - Petrorhagia illirica subsp.
scvame involucrale şi capsula; 19 - D. trifasciculatus; 20 - D. collinus subsp. glabhusculus; 21 -
haynaldiana; 12 - Kohlrauschia prolifera. 13 - K. saxifraga; 14 - Dianthus callizonus; 15 - D.
D. serotinus; 22 - D. spiculifolius; 23 - D. nardiformis; 24 - D. leptopetalus; 25 - D. pallens; 2
glacialis subsp. geUdus;— - D. platyodon; 27 - D. giganieus; 28 - D. giganteiformis; 29 - Cucubalus baccifer.

218 219

CARYOPHYLLA CEAE
3a Tulp. neramificate, cu o singură infl. Plantă de munte, de 5-15 cm înalţ.
2 G. petraea (Baumg). Rchb. (piş. X L I V , fig. 2). Sp. perenă, Ch. - 2 0
cm. VI-VIII. Frecv. e.b.-e.s.; stânci calc. Carp. E. şi S. Carp.-balc.
3b Tulp. ramificate, înalte până la 80 cm. Plante din câmpie şi dealuri.
3 G. pallasii Ikonn. (G. glomerata auct. non Pali.) (piş. X L I V , fig. 3). Sp.
perenă, H . - 8 0 cm. V - V I I I . Rară; z. step.-e.g.; stâne. Dobr. şi jud. Mehedinţi.
Bale.
Obs. G. glomerata Pali. nu creşte în Ro., menţionarea se bazează pe confuzia cu G.
pallasii.
4a Infl. glandulos păroasă, cel puţin în parte, densă, pedicelii de obicei mai
scurţi decât K . Frz. liniare, uninerve.
? G.fastigiata L . Sp. perenă, Ch., 15-45 cm. VI-VIII. 2n=34. N u creşte
în Ro. Material de ierbar nu există. A fost confundată cu G. collina.
4b Infl. (inclusiv K . şi pedicelii) glabră, numai tulp. şi frz. pot fi glandulos
păroase
5a Frz. inf. late de 10-35 mm; ovate sau oblong-lanceolate, 3-7 nervate. Petale
roşii.
4 G. perfoliata L . (G. trichotoma Wender.) (piş. X L I V , fig. 4). Sp.
perenă, Ch., 30-80 cm. V I - V I I . Rară; nis. Dobr., jud. Iaşi şi Vaslui. Pont.
5b Frz. late de 1-4 mm, liniare, uninerve. Petale albe sau palid-roşietice
6a Infl. laxă, pediceli de 2-3 ori mai lungi decât K . care este de 1,5-2 mm lung.
Fr. lanceolate.
5 G. paniculata L . - I p c ă r i g e . (piş. X L I V , fig. 5). Sp. perenă, Ch.,
60-90 cm. V I - I X . 2n=28,34. Spor. z. step.-e.g.; loc. nis.-pietroase. Sp. xer.
Cult. orn. Euras. cont.
6b Infl. mai densă, pedicelii cel mult de 2 ori mai lungi decât K . care este de
2,5-3 mm lung. Bractee şi dinţii K . cu cili. Frz. liniare.
6 G . collina Steven ex Ser. (G. fastigiata L . var. leioclados Borbâs) Sp.
perenă, Ch., 20-40 cm. VI-VIII. Rară; z. păd. de stej.-e.g.; stâne. Jud.: Cluj
şi Sibiu. Pont.
Obs. G. repens L. menţionată din Mţii Rodnei de Baumgarten şi reluată de Prodan şi
Borza nu se confirmă prin material.
13 Saponaria L . - O d o g a c i
x=7
la Plante scunde, alpine, cu tulp. uniflore.
1 S. pumilio (L.) Fenzl. ex A . Braun (piş. X L I V , fig. 6). Sp. perenă, Ch.
5-10 cm. VIII-IX. 2n=34. Rară; e.a.; paj. pe sol. schel., silicioase. M-ţii.
Făgăraş (Urlea, Zârna), M-ţii. Iezer (Bătrâna). Alp.-carp.
lb Plante mai înalte, tulp. muraflore
220
CARYOPHYLLA CEAE
2a F l . de obicei galbene, grupate în infl. dense, terminale. Frz. tulp. liniar-
lanceolate, cele bazale spatulate.
2 S. bellidifolia Sm. (piş. X L I V , fig. 7). Sp. perenă, Ch., 20-^10 cm. V I -
VII. Rară, stâne. calc. Jud.: Alba, Caraş-Severin. Bale., S V eur.-mont.
2b F l . roşii sau albe, grupate în dicazii paniculate. Frz. mai late 3
3a Lamina petalelor de circa 1 cm, ± întreagă, albă sau roză. Plantă glabră sau
numai infl. păroasă.
3 S. officinalis L . - O d o g a c i . (piş. X L I V , fig. 8). Sp. perenă, FL, 3 0 -
70 cm. V I - I X . 2n=28. Frecv. z. step.-e.f; bur., zăv., malul apelor. Sp. mez.-
mezohigr.; med. Euras.
3b Lamina petalelor de circa 5 mm, purpurie, bifidă. Plantă glandulos-păroasă.
4 S. glutinosa M.Bieb. (piş. X L I V , fig. 9). Sp. anuală, T., 25-50 cm. V -
V I . Rară, stâne. calc. Jud.: Mehedinţi, Caraş-Severin. Bale. S V - eur.
14 Vaccaria W o l f
5 x=15
1 V. hispanica (Mill.) Rauschert (V. pyramidata Medik.) - F l o a r e a
c ă l u g ă r u l u i . (piş. X L I V , fig. 10). Sp. anuală, T. 30-70 cm. Plantă
glabră, cu frz. ovat-lanceolate, glauce, sesile. F l . lung. pedicelate cu K .
umflat şi petale roz. Capsulă dehiscenţă prin 4 dinţi. VI-VII. Spor. z. step.-
e.g.; bur. seg. în cereale păioase şi rud.
6
a -subsp. hispanica (V. pyramidata Medik. subsp. pyramidata) F l . de 15-
20 mm; lamina petalelor de 3-4 mm lung.; unguicula nu iese din K .
2n=30,60. Euras.
b -subsp. grandiflora (Fisch. ex DC.) Holub - F l . de 20-25 mm, lamina
petalelor de 6-8 mm lung.; unguicula iese din K . Centr. eur.
15 Petrorhagia (Ser. ex D C . ) L i n k
x=15
1 P. illyrica (Ard.) P . W . Ball et Heywood subsp. haynaldiana (Janka)
P.W. Ball et Heywood (piş. X L I V , fig. 11). Sp. perenă, Ch., 10-30 cm.;
tulp. glabră, cel puţin la bază. Frz. liniar-subulate, de 1 mm lăţ. F l . fără
scvame involucrale. Petale oblong-lanceolate, întregi. Sem. negricioase,
netede. Rară, loc. pietroase. Jud.: Mehedinţi. Bale.
16 Kohlrauschia Kunth
x=15
la Plantă anuală. F l . sesile grupate într-un capitul terminal, înconjurat de 3 ,
perechi de scvame involucrale. Sem. reticulate.
1 K. prolifera (L.) Kunth (Tunica prolifera (L.) Scop., Petrorhagia
2
221
CARYOPHYLLACEAE
prolifera (L.) P . W . B a l l . et Heywood) (piş. X L I V , fig. 12). Sp. anuală, T.,
15-50 cm. V I - I X . 2n=30. Frecv. z. step.-e.g.; loc. nis., pietroase. Sp.
pionieră, xer. Atl.-medit.
l b Plantă perenă. F l . pedicelate înconjurate de 2 perechi de scvame
involucrale. Sem. cu brazde şi coaste transv. întrerupte.
2 K. saxifraga (L.) Dandy (Tunica saxifraga (L.) Scop., Petrorhagia
saxifraga (L.) Link.) (piş. X L I V , fig. 13). Sp. perenă, Ch., 10-30 cm. V I -
VII. 2n=60. Rară; paj. pe sol. schel. sau nis. Sp. xer., subterm. Jud.: Caraş-
Severin, Mehedinţi, Gorj. Pont.-medit.
17 Dianthus L . - G a r o a f ă
x=15
l a Tecile frz. tulp. cel mult de 2 (rar 3) ori mai lungi decât diam. tulp 2
lb Tecile frz. tulp. cel puţin de 3 ori mai lungi decât diam. tulp 24
2a K . pubescent 3
2b K . glabru sau cu peri foarte rari, scurţi şi aspri 5
3a Plantă perenă, pubescentă, cu lăstari sterili în timpul infloririi.
1 D. deltoides L . - G a r o f i ţ e . Sp. perenă, Ch., 15-30 cm. V I - I X .
2n=30. Spor. e.g.-e.b.; paj. uscate pe sol. nis. Euras.
3b Plante anuale sau bisanuale, fără lăstari sterili 4
4a Scvame involucrale ovat-lanceolate, treptat îngustate într-un vârf subulat.
K . de 15-20 mm lung şi 2-3 mm lăţ..
2 D. armeria L . Sp. anuală, T., 30-50 cm. VI-VII. Spor. z. step.-e.f;
paj., tuf.
a -subsp. armeria - Scvame involucrale int. lanceolate. K . verde, scurt
pubescent. Lamina petalelor de 5 mm lung. şi 2-3 mm lăţ. 2n=30. Eur.
b -subsp. armeriastrum (Wolfner) Velen. - Scvame involucrale int. ovat-
lanceolate. K . roşietic, pubescent, perii lungi. Lamina petalelor de 6-8
mm lung. şi 4-6 mm lăţ. 2n=30. Bale.-pan.
4b Scvame involucrale ovate, brusc îngustate într-un vârf subulat. K . de 10-15
mm lung. şi 1,5 mm lăţ., aproape glabru.
3 D. pseudarmeria M.Bieb. Sp. anuală, T., 20-40 cm. V I - V I I . Rară, z.
step.-z.silvostep. Paj. pe sol. schel. Dobr. Pont.-balc.
5a Plante anuale.
D. pseudarmeria (vezi 4b).
5b Plante perene, cu lăstari sterili la inflorire 6 stomatelor, cu pereţi puternic ondulaţi.
6a C e l puţin unele dintre frz. obtuze sau subobtuze 7 8 D. speciosus Rchb. (D. superbus L . subsp. alpestris (Uechtr.) Celak. -
6b Toate frZ. acute sau acuminate 9 Sp. perenă, H . , 20-30 cm. VI-VIII. Rară, e.s.-e.a.; paj. pe stâne. calc.
7a F l . numeroase grupate în infl. capituliforme, dense.
4 D. bărbatus L .
CARYOPHYLLA CEA E
a - *subsp. barbatus - Frz. sesile; K . şi scvame involucrale verzui. Plantă
perenă, Ch., - 60 cm. VI-VIII. Cult. orn. Medit.
b -subsp. compactus (Kit.) Heuff. - Frz. inf. atenuate în peţioli; K . şi
scvame involucrale ± roşietice. Plantă perenă, Ch., - 45 cm. VI-VIII.
Spor. e.f.-e.s.; paj., bur. Alp.-carp.-balc.
7b F l . solitare, evident pedicelate 8
8a Frz. liniar-lanceolate, mai late spre bază. Lamina petalelor maculată în
partea sup.
5 D. callizonus Schott et Kotschy - G a r o f i ţ a Pietrei
C r a i u l u i . (piş. X L I V , fig. 14). Sp. perenă, Ch., 5-15 (20) cm. VII-VIII.
2n=30. Rară, e.s.-e.a.; paj. pe stâne. calc. M-tele Piatra Craiului. End.
8b Frz. liniar-spatulate, mai late spre vârf. Lamina petalelor fără macule în
partea sup.
6 D. glacialis Haenke (piş. X L I V , fig. 15). Sp. perenă, H . , circa 5 cm.
VII-VIII. Spor. e.a. Sp. hekistoterm.
a -subsp. glacialis - Marginea frz. aproape glabră. K . de 3-4 mm lăţ.
Limbul petalelor de 5-7 mm. 2n=30. Alp.-carp.
b -subsp. gelidus (Schott, Nyman et Kotschy) Nyman - Marginea frz. ciliata
spre bază. K . de 5-7 mm lăţ. Limbul petalelor de 10-12 mm. End. Carp.
S. şi E .
9a Frz. subţiri şi plane, fără margine îngroşată şi fără nervuri submarginale
proeminente 10
9b Cel puţin frz. tulp. sup. cu marginea îngroşată sau cu nervuri submarginale
puternice, adesea ± convolute 18
10a Petale laciniate mai mult de mijlocul laminei 11
10b Petale dinţate sau întregi 12
11a Plante verzi, slab brumate. Infl. cu 6-12 fl. Scvame involucrale int. obovat-
eliptice. Petale alb-roze. Limbul petalei de circa 2 cm lung., divizat aproape
până la bază. Celulele epidermei sup., inclusiv celulele anexe ale stomatelor,
cu pereţi drepţi.
7 D. superbus L . (piş. X L I V , fig. 16). Sp. perenă, H . , 20-40 cm. V I -
VIII. 2n=30. Spor. z. păd. stej.-e.f; paj. Sp. mez. Euras.
11b Plante puternic brumate. Infl. cu 1-4 fl. Scvame involucrale int. eliptice. K .
violet-roşietic. Petale purpurii-violete cu limb până la 3 cm lung., divizat
puţin peste mijloc. Celulele epidermei sup., inclusiv celulele anexe ale
Alp. eur.
12a Scvame involucrale cu margini membranoase late ....;.: 13

222 223
CARYOPHYLLACEAE
CARYOPHYLLACEAE
12b Scvame involucrale cu margini neeevident membranoase 14
b2 Frz. tulp. mijlocii de 5-9 mm lăţ., cu 5(7) nervuri. Infl. mult ramificată,
13a K . de 12-18 mm, cu dinţi acuminaţi. Scvame involucrale ovate, îngustate
cu fl. laxe. K . şi scvame involucrale verzi. Scvame involucrale int.
spre vârf intr-o aristă scurtă.
lung acuminate.
9 D. membranaceus Borbâs (D. rehmannii Blocki) (piş. X L I V , fig. 17).
subsp. moldavicus (Prodan) Soo. Margini de păd., stâne. M o l d . End.
Sp. perenă, H . , 30-60 cm. VI-VIII. Spor. z. step.-e.g.; paj. Sp. xer.-xeromez.
17b Frz. tulp. 3-4 perechi. F l . 1-2, lung pedicelate. Scvamele involucrale ajung
Pont.
cu vârful la baza dinţilor K .
13b K . de 10 mm, dinţii obtuzi. Scvame involucrale rotunjite la vârf şi uneori
14 D. pratensis M.Bieb. reprezentat la noi prin:
scurt mucronate.
subsp. racovitae (Prodan) Tutin - Sp. perenă, H . , 40-60 cm. V - V I . Rară.
10 D. dobrogensis Prodan (piş. X L I V , fig. 18). Sp. perenă, FL, 30-60
Jud.: Brăila şi Iaşi. End.
cm. VI-VIII. Rară; paj. pe sol. schel., pietroase. Dobr. Pont.
18a K . de 15-18 mm lung.; scvamele involucrale cât 1/2-1/3 din lung. K 19
14a Petale glabre.
18b K . peste 20 mm lung.; scvamele involucrale scurte, cât 1/5-1/4 din lung. K . .
D. pallens (vezi 22b).
20
14b Petale barbulate 15
19a Frz. setacee, rigide, de 0,5-1 mm lăţ. Plantă scundă, de 5-15 cm.
15a Scvame involucrale ext. erbacee, cel puţin de lung. K 16
15 D. nardiformis Janka (piş. X L I V , fig. 23). Sp. perenă, C h , 5-15 cm.
15b Scvame involucrale ext. mai scurte decât K 17
VI-VIII. 2n=30. Rară, z. step.-e.g. Paj. pe stâne. Sp. sax., xer. Dobr. Bale.
16a F r z . cu 7-9 nervuri; unele dintre nervurile laterale aproape tot atât de
19b Frz. de 2-4 mm lăţ. Plante mai înalte, peste 20 cm.
proeminente ca cea mediană. F l . grupate în 3 fascicule pedunculate.
16 D. campestris M.Bieb. Sp. perenă, H . , 5-45 cm. V I - V I I . Rară,
11 D. trifasciculatus K i t . in Schultes (piş. X L I V , fig. 19). Sp. perenă,
z. step.-e.f; paj. Pont.
FL, 30-60 cm. VII-IX. Spor. z. silvostep.-e.f; paj., tuf.
a - subsp. campestris - Frz. 3 nervate; teaca de 2-4 mm. Lamina petalelor
ai Limbul petalelor de circa 4 mm, liliachiu.
de 6-7 mm lung. Jud.: Neamţ.
subsp. parviflorus Stoj. et Acht. ( D. deşerţi Prodan) Bulg., Ro.
b - subsp. serbanii Prodan 1935 (1953 pro sp.) - Frz. 5 nervate. Teaca de 5-
a Limbul petalelor de circa 10 mm, roz sau purpuriu b
2
7 mm lung. Lamina petalelor de 10 mm lung. Jud.: Constanţa. End.
bi Fasciculele de fl. scurt pedunculate. F l . roz.
20a Plante de 40-60 cm, din S. şi SE ţării. Petale alb-gălbui cu lamina glabră.21
subsp. trifasciculatus - D a c i c - N V . bale.
20b Plante mai scunde, de 10-20 cm. Lamina petalelor barbulată sau puberulă la
b 2 Fasciculele de fl. lung pedunculate. F l . purpurii.
bază (rar glabră la D. petraeus subsp. petraeus din Carpaţii de S. din
subsp. pseudobarbatus (Schmalh.) Jalas (D. euponticus Zapal.)
dreapta Oltului 22
V . Pont.
21a K . de 25-30 mm lung. Lamina petalelor îngustă, cuneiformă, de circa 4 mm
16b Frz. cu 3-5 nervuri; cele laterale mult mai slabe ca cea mediană.
lăţ. Nervurile frz. neproeminente pe faţa inf.
12 D. guttatus M . B i e b . Sp. perenă, H . , 20-45 cm. VI-VII. Rară, z. step.-
17 D. leptopetalus Willd. (piş. X L I V , fig. 24). Sp. perenă, H . , 30-60 cm.
z. păd. stej.; paj. U . R . S . S . (Ucraina), Ro.
VI-VII. Spor. z. step.-z.silvostep.; paj. Pont.-Bale.
17a Frz. tulp.'7-15 perechi. F l . grupate de obicei în fascicule laxe. Scvame
21b K . de 20-24 mm lung. Lamina petalelor cuneat-obovată, de circa 9 mm lăţ.
involucrale cât 1/2 K .
Nervurile frz. proeminente pa faţa inf.
13 D. collinus Waldst. et Kit. (piş. X L I V , fig. 20). Sp. perenă, H , 20-80
18 D. pallens Sibth.et Sm. (piş. X L I V , fig. 25). Sp. perenă, H . , 40-60
cm. V I I - I X . 2n=90. Spor. z. păd. stej.-e.f; paj.
cm. V I - V I I . Spor. z. step.-z.silvostep.; paj. Bale.
ai Plante scurt pubescente.
22a Frz. tulp. 8-14 perechi. Lamina petalelor, deobicei crem. Plantă de nis.
subsp. collinus - Lipsă în Ro. Pan
19 D. serotinus Waldst. et Kit. (piş. X L I V , fig. 21). Sp. perenă, C h . , 20-
a Plante glabre b
2
30 cm. V I I - I X . 2n=60,90. Rară, nis. în lungul Someşului şi Prutului. Pan.
bi Frz. tulp. mijlocii de 3-6 mm lăţ., cu 3 (5) nervuri. Infl. slab ramificată,
22b Frz. tulp. 2-5 perechi. Lamina petalelor albă, rar roză. Plantă de stâne.
cu puţine f l . ± adunate. Scvame involucrale int. scurt acuminate. K . şi
montane 23
scvame involucrale ± roşietice.
23a Petale totdeauna barbulate, cu lamina de 10-15 mm lung.
subsp. glabriusculus ( K i t ) Thaisz - VII. Loc. deschise. Dacic.
20 D. spiculifolius Schur - Sp. perenă, H.(Ch.), 10-30 cm. VI-VIII.

224
225
CARYOPHYLLACEAE
Frecv. e.f.-e.s.; paj. pe sol. schel., calc. End. Carp.
23b Lamina petalelor de 4-8(10) mm glabră sau uşor barbulată.
21 D. petraeus Waldst. et K i t . (piş. X L I V , fig. 22). - Sp. perenă,
H.(Ch.), 10-30 cm. VI-VIII. Spor. e.f.-e.s.; paj. pe sol. schel., calc.
a - subsp. petraeus (D. kitaibelii Janka) - Dinţii K . glabri pe margini.
Lamina petalelor dentat-laciniată. Carp. S. din dreapta Oltului. Carp.-
balc.
b - subsp. orbelicus (Velen.) Greuter et Burd. (subsp simonkaianus
(Peterfi) Tutin). - Dinţii K . dens hirsut păroşi pe margini. Lamina
petalelor dentată. Jud. Cluj, M-tele Belioara, Cheile Runcului. R o . ,
Bulg., Grecia.
24a Limbul frz. tulp.sup. dilatat spre bază, cu teaca umflată 25
24b Limbul frz., inclusiv la cele tulp.sup. nedilatat spre bază, astfel teaca nu
devine umflată 26
25a Tulp. subţire, până la 50 cm înalţ. Frz. late de 1-1,5 mm. K . de 8-8,5 mm
lung.
22 D. kladovanus Degen - Sp. perenă, H . , 25-40 cm. VI-VII. Rară,
z.silvostep.-z.păd.stej.; paj. pe sol. nis. Bulg., Jug., Ro.
25b Tulp. mai robuste. Frz. de 2-3 mm lăţ. K . de 10-18 mm lung.
23 D. capitatus Balb. ex D C . - Sp. perenă, H . , 30-70 cm. VI-VIII. Spor,
z. step.-z.păd.stej.; paj. pe sol. schel.
a - subsp. capitatus - K . de 16-18 mm. Scvame involucrale aproape de
lung. K . Petale evident barbulate. Eux.
b - subsp. andrzejowskianus Zapal. - K . de 10-15 mm. Scvame involucrale
cât 1/2-2/3 din lung. K . Petale aproape glabre. Pont.-balc.
26a Dinţii K . rotunjiţi la vârf 27
26b Dinţii K . acuţi sau acuminaţi 28
27a K . de 12-14 mm lung. şi 3-4 mm lăţ. Lamina petalei de 5-8 mm.
24 D. platyodon Klokov - Sp. perenă, FL, 30-40 cm. VI-VIII. Jud.
Galaţi, nis. pe stânga Bârladului la Iveşti-Hanul Conachi, Jud. Mehedinţi şi
Dolj. V . Pont.
27b K . de 18-20 mm lung. şi 5 mm lăţ. Lamina petalei de 10-15 mm.
25 D. bessarabicus (Kleopow) Klokov - Sp. perenă, H . , 40-60 cm. V I -
VIII. Nis. litorale, inel. în Delta Dunării. V . Pont.
Obs. D. diutinus Kit. nu creşte în România.
28a Scvame involucrale de lung. K .
D. trifasciculatus (vezi 15a)
28b Scvame involucrale mai scurte decât K 29
29a Scvame involucrale cu margini late, membranoase.
D. membranaceus (vezi 12a)
29b Scvame involucrale fără margine membranoasă evidentă 30
226
CARYOPHYLLACEAE
30a Scvame involucrale cu margine ondulată-încreţită.
26 D. banaticus (Heuffel) Borbâs - Sp. perenă, H . , 25-60 cm. VI-VII.
Spor. e.g.-e.f; paj. pe sol. schel. Jud.: Caraş-Severin, Mehedinţi. End.
30b Scvame involucrale fără margine ondulată-încreţită 31
31a Frz. tulp.late de 0,5-1 mm 32
31b Frz. tulp.late de 1-6 mm; cele ale lăstarilor sterili uneori de 0,5-1 m m lăţ. 33
32a Frz. setacee, convolute, rigide, de 0,5-1 mm lăţ. Arista scvamelor
involucrale de lung. acesteia. K . de 13-18 mm lung.
27 D. pinifolius Sm. in Sibth. et Sm. subsp. serbicus Wettst. - Sp.
perenă, H.(Ch.), 20-40 cm. VI-VII. Rară, coaste stâne. înierbate şi însorite.
Jud. Mehedinţi. Bale.
32b Frz. plane, de 0,5 mm lăţ. K . de 12-14 mm lung.
28 D. henteri Heuff. - Sp. perenă, Ff., 15-20 cm. VI-VII. Spor. e.f.-e.b.;
paj. pe sol. pietroase. Carp. S. End.
33a Scvame involucrale egale sau mai lungi decât K . Frz. lăstarior sterili de 0,5-
1 mm lăţ. Plantă scundă de 10-20 cm.
29 D. tenuifolius Schur - Sp. perenă, H . , 10-25 cm. VI-VIII. Frecv. e.f-
e.a.; paj. pe sol. schel., stâne. End. Carp. Ro.
33b Scvame involucrale mai scurte, abia depăşesc 1/2 din lung. K . Frz. mai late
de 1 mm. Plante mai robuste 34
34a Scvame involucrale ± obovate, brusc terminate în ariste.
30 D. carthusianorum L . - Sp. perenă, H . , 30-60 cm. VI-VIII. Frecv. z.
păd. stej.-e.f; paj.
a - subsp. carthusianorum - Plante glabre, cel puţin scvamele involucrale
şi K . 2n=30. Eur.
b - subsp. puberulus (Simonk.) Soo - Tulp., frz., scvamele involucrale şi K .
puberule. N V . Bale.
34b Scvame involucrale ovat-eliptice sau ± obovate, dar niciodată nu se termină
brusc în ariste 35
35a K . de 8-20 mm lung. Scvame involucrale ext. alungit-acuminate, mai mari
decât cele int. Infl. cu 15-50 fl. Lamina petalelor de 6-9 mm lung.
31 D. giganteus D ' U r v . (piş. X L I V , fig. 27). - Sp. perenă, FL, 30-100
cm. VI-VII. 2n=30. Spor. e.g.-e.b., paj. Sp. mez.
a - subsp. giganteus - Frz. de 3-8 mm lăţ. K . de 17-20 mm lung. Daco.-
balc.
b - subsp. vandasii (Velen.) Stoj. et Acht. - Frz. de 0,5 mm lăţ. K . de 8-14
mm lung. Jud. Dolj (Dioşti). Bale.
35b K . de 10-14 mm lung. Scvame involucrale ext. şi int. asemănătoare. Infl.
până la 15 fl. Lamina petalelor de 3-5 mm lung.
32 D. giganteiformis Borbăs (piş. X L I V , fig. 28). - Sp. perenă, H . , 25-
50 cm. VI-VII. 2n=30. Spor. z. silvostep.-e.f, paj.
227
CARYOPHYLLACEAE CARYOPHYLLACEAE
a - subsp. giganteiformis - K . de circa 14 mm.Scvame involucrale ext. de 4a K . cu 30 nervuri. întreaga plantă scurt pubescentă.
culoarea paielor, acuminate. Ro., Ung., Jug. 3 5. conica L . Sp. anuală, T., 15-30 cm. VI-VIII. 2n=20. Spor. z.
b - subsp. pontederae ( A . Kern.) So6 - K . de circa 10 mm.Scvame step.-e.g.; paj. pe sol. nis. Sp. xer., subterm.-term.
involucrale brune, contractate brusc într-un mucron. Eur. centr. a -subsp. conica - K . de 10-15 mm. Capsula sesilă. Euras.
în cultură se întâlnesc: b -subsp. subconica (Friv.) Gavioli in Fiori et Beg. - K . de 13-18 mm lung.
Capsula cu carpofor de 1-4 mm. Eur. S E .
*D. barbatus L . (vezi 7a)
4b K . cu 10 nervuri 5
*£>. caryophyllus L . - F l . solitare. Scvame involucrale cât 1/4 din lung.
5a Plante glabre; frz. tulp. ± amplexicaule 6
K . 2n=30,90. Medit.
5b Plante păroase; frz. tulp. nu sunt amplexicaule 7
*D. chinensis L . - C u i ş o a r e . F l . câte 2-3. Scvame involucrale
6a Infl. densă, capituliformă. Petale roz, întregi.
îngustate spre vârf, aproape cât K . 2n=30,60. China.
4 S. compacta Fisch. (piş. X L V , fig. 2). Sp. anuală, T., 20-40 cm. V I -
18 Cucubalus L . VIII. 2n=24. Rară; tuf, pe coaste pietroase în N . Dobr. Pont.-medit.
6b Infl. laxă. Petale purpuriu-roz, emarginate.
x=12
5 S. armeria L . - M i l i ţ e a r o ş i e . (piş. X L V , fig. 3). Sp. anuală-
1 C. baccifer L . - P l e s c ă i t ă . ( p i ş . X L I V , fig. 29). Sp. perenă, H . , bisanuală, T.-Ht., 15-60 cm. VI-VIII. 2n=24. Spor. e.g.-e.f; loc. s t â n e ,
40-120 cm. Plantă scurt pubescentă. Frz. ovat-eliptice, acuminate. K . pietrişuri. Eur. centr.
campanulat, răsfrânt la maturitate. Petale albe-verzui, bifidate, cu coronulă 7a Pediceli fructiferi patenţi, orizontali sau nutanţi. K . umflat. Petale roze.
scurtă. Fr. bacă globuloasă negricioasă. VII-IX. 2n=24. Spor. z. step.-e.f; 6 *S. pendula L . Sp. anuală, T., 15-40 cm. VI-VII. 2n=24. Cult. orn.
zăv., tuf, bur., loc. umede. Euras. Medit.
7b Pediceli fructiferi ± erecţi 8
19 Silene L.(incl.Heliosperma Rchb., Melandrium Roehl. şi 8a K . umflat, de circa 25 mm lung. Petale albicioase până la palid-roz.
x=12 Polyschemone Schott, Nyman et Kotschy) 7 5. noctiflora L . (Melandrium noctiflorum (L.) Fries) Sp. anuală, T.,
15^15 cm. V I - V I I . 2n=24. Spor. z. step.-e.f; plantaţii de salcâm, tuf, loc.
la Plante anuale, fără lăstari sterili la înflorire. Infl. variată, dar niciodată
rud. Euras.
paniculata, cu ramuri egale şi opuse 2
8b K . nu este umflat şi este mai scurt, 7-15 mm lung 9
lb Plante perene, rareori bisanuale, de obicei cu lăstari sterili la inflorire. Infl.
9a Capsula cu carpofor de 5-8 mm., pubescent. K . de circa 14-15 mm lung., cu
adesea paniculata, cu ramuri opuse şi egale sau fl. solitare 11
peri îngroşaţi la bază, pe nervuri. F l . pedicelate, roze.
2a Stile 5. Capsula dehiscenţă prin 10 dinţi (sau 5 dinţi bifizi) 3
8 S. gallinyi Rchb. (S. trinervia Sebast. et Mauri) - Sp. anuală, T., 2 0 -
2b Stile 3. Capsula dehiscenţă prin 6 dinţi 4
60 cm. V I - V I I . Rară, loc. nis., rud. Jud.: Mehedinţi, Dolj, Olt. Bale.
3a K . cu 20 nervuri evidente la fl. femeieşti şi 10 nervuri la f l . bărbăteşti. 9b Capsula cu carpofor mai scurt, glabru, sau ± sesilă. K . fără peri îngroşaţi la
Capsula cu dinţi ± erecţi. bază io
1 S. latifolia Poir. subsp. alba (Mill.) Greuter et Burdet (Melandrium 10a F l . aproape sesile, albe. K . de 10-14 mm lung. Carpofor de 1,5-4 mm lung.,
album (Mill.) Garcke) - O p a i ţ ă . (piş. X L V , fig. 1). Sp. anuală-perenă, glabru.
T . - H . , 40-80 cm. V I - I X . 2n=24. Frecv. z. step.-e.f; paj. rud., tuf. Sp. eutr., 9 S. dichotoma Ehrh. - Sp. anuală, T., 20-60 cm. VI-VII. 2n=24. Spor.
mezoxer. Euras. z. step.-e.g.; paj., livezi, loc. rud.
Obs. S. latifolia Poir. subsp. eriocalycina (Boiss.) Greuter et Burdet. (Melandrium a -subsp. dichotoma - Infl. 1-2 ori dihotomic ramificată. Bractee sup.
eriocalycinum Boiss.) citată în Fl. R.P.R. II, cu diagnoza - K. cu peri glandulari-ceea ce este neciliate. K . de lung. capsulei. Frz. bazale nu formează rozetă. Eur.
eronat, este dubios pentru Fl. Ro. centr. şi S E .
3b K . cu 10 nervuri slabe. Capsula cu dinţi recurbaţi. b -subsp. racemosa (Otth) Graebn. in Asch. et Graebn. - Frz. bazale în
2 S. heuffelii Soo (Melandrium nemorale Heuff. ex Rchb.) - rozetă. Infl. de mai multe ori ramificată. Bractee sup. ciliate. K . mai
O p a i ţ ă . Sp. bisanuală-perenă, H t . - H , 30-40 cm. VII-VIII. 2n=24. Spor. lung decât capsula. Eur. S E .
e.g.-e.m., margini de păd., bur. Sp. mez., scia.-helscia. Carp.-balc.

228 229
CARYOPHYLLACEAE PLANŞA X L V
10b F l . pedicelate, albe sau roze. K . de 7-10 mm lung. Carpofor mai mic de 1 mm.
10 S. gallica L . - Sp. anuală, T., 15-50 cm. VI-VII. 2n=24. Spor. z.
păd. stej.-e.f; loc. rud., ogoare. Eur.
11a Stile 5 12
11b Stile 3 (rar 4) '. 15
12a Plantă alpină, scundă, de 5-10 cm, glabră. F l . 1-3; K . umflat, membranos;
petale ligulate, roz.
1
11 S. nivalis (Kit.) Rohrb. (Lychnis nivalis Kit., Polyscliemone
nivalis Schott, Nyman et Kotschy) (piş. X L V , fig. 4). - Sp. perenă, H . , 5-15
cm. VII-VIII. Rară, e. paj. alp. M-ţii. Rodnei. End.
12b Plante cu alte caractere 13
13a F l . roşii.
12 S. dioica (L.) Clairv. (Melandrium rubrum (Weigel) Garcke) -
O p a i ţ ă r o ş i e . Sp. perenă, FL, 30-60 cm. V - I X . 2n=24. Spor. e.g.-e.b.;
paj., tuf, margini de păd. Sp. eutr. Euras
13b F l . albe 14
14a K . cu 20 nervuri evidente la fl. femeieşti şi 10 la fl. bărbăteşti. Capsula cu
dinţi ± erecţi.
5. alba (vezi 3a).
14b K . cu 10 nervuri slabe. Capsula cu dinţi recurbaţi.
S. heuffelii (vezi 3b).
15a K . cu 20 nervuri, umflat 16
15b K . cu 10 (5) nervuri, neumflat 17
16a K . cu 10 nervuri lungi şi 10 scurte, foarte slab anastomozate; capsula umple
complet K .
13 S. cserei Baumg. (Belien cserei (Baumg.) Guşul.) (piş. X L V , fig.
5). Sp. perenă, H . , 30-60 cm. VII-VIII. 2n=24. Spor. z. silvostep.-e.g.; paj.
pe coaste erodate cu sol. subţiri. Pont.
16b K . cu nervuri longitud. egale, puternic reticulat anastomozate.
14 S. vulgaris (Moench) Garcke (Belien vulgaris Moench) — G u ş a
p o r u m b e l u l u i , (piş. X L V , fig. 6). Sp. perenă, H . , 30-60 cm. VII-VIII.
Z. step.-e.s.; paj., tuf, bur., sol. erodate. Sp. pionieră.

1
Specia nu poate fi încadrată în genul Lychnis, aşa cum se procedează recent în Fl. Eur. şi în Fl.
Ro. (Al. Beldie), având două caractere esenţiale care o îndepărtează de Lychnis: ovar şi capsulă 5
loculară şi deschiderea capsulei prin 10 dinţi. Aceste caractere pledează pentru încadrarea în genul
Silene, după cum procedează majoritatea autorilor, inclusiv monograful Rohrbach.
PLANŞA XLV. 1 - Silene latifolia subsp. alba; 2-5. compacta; 3-5. armeria; 4-5. nivalis; 5
- 5. cserei - K. şi dinţii capsulei; 6. - 5. vulgaris; 7-5. otites - fragment infl. şi capsula; 8-5.
flavescens; 9-5. saxifraga; 10 - 5. dinarica; 11-5. acaulis; 12 - 5. rupestris; 13-5. pusilla; 14
— S. lerchenfeldiana; 15 - 5. zawadskii. 16 - 5. spergulifolia; 17 - 5. thymifolia; 18 - 5.
vifidiftoTa.

230 231
CARYOPHYLLACEAE CARYOPHYLLACEAE
? S. otites (L.) Wib. (piş. X L V , fig. 7). - Sp. bisanuală-perenă, Ht.-H.,
ai Plante scunde, montane, cu tulp.± târâtoare şi infl. cu 1-3(5) f l . 30-70 cm.V-VIII. 2n=24.
Capsula cu dinţi patent-recurbaţi. a - subsp. otites - Tulp. până la 50 cm. Sem. netede. Centr. şi S V . Eur.
- subsp. glareosa (Jord.) Marsden-Jones et Turrill (5. uniflora Roth b - subsp. hungarica Wrigley - Tulp. de 50-140 cm, în patea inf. cu peri
subsp. glareosa (Jord.) Chater et Walters)- 2n=24. Stâne. mont. în S V . alburii foarte scurţi, de 0,2 mm, în partea sup. glabră. Frz. pubescente,
ţării. Centr. eur.(mont.) îngust spatulate. F l . cu pediceli de 5-6 mm; petale gălbui. Filamente
a Plante cu tulp. erecte, înalte şi infl. multifloră. Capsula cu dinţi ± erecţi... b
2
glabre. Capsula ovoidală, de circa 5 mm lung. cu sem. tuberculate.
b i Frz. tulp.inf. ovat-lanceolate. Capsula cu dinţi erecţi Centr. est eur.
- subsp. vulgaris - 2n=24. Frecv. Euras. Obs. în ierbarele cercetate nu există S. otites din Ro. 5. otites subsp. hungarica posibil
b Frz. tulp.inf. ± lat-eliptice şi apiculate. Capsula cu dinţi slab recurbaţi. să se descopere în NV. ţării.
2

- subsp. commutata (Guss.) Hayek 2n=48. Rară, Jud. Constanţa-
Ostrov. Eur. de S.
17a F l . mici, unisexuate; K . de 2-6 mm lung. Petale întregi sau emarginate ....18
17b F l . mai mari, hermafrodite; K . peste 8 mm lung. Petale evident bifide 20
18a Plantă monoică. Carpofor de circa 2 mm.
15 5. sibirica (L.) Pers. - Sp. perenă, H . , 40-60 cm. VI-VIII. Rară.
Jud.: Iaşi-Lunca Prutului şi Vaslui-Depres. Elanului. A d v . din U.R.S.S.
18b Plante dioice. Carpofor de circa 1 mm sau mai scurt 19
19a întreaga plantă pubescentă. K . de 2-3 mm; capsula de 2-3 mm,
subglobuloasă.
16 S. borysthenica (Gruner) Walters (S. otites (L.) W i b . subsp.
parviflora (Ehrh.) Hayek) - Sp. bisanuală-perenă, Ht.-H., 30-80 cm. V - V I I .
2n=24. Rară. nis. Jud.: Timiş, Dolj, Constanţa, Galaţi, Tulcea. Euras. cont.
19b Cel puţin pedicelii şi K . glabri. K . de 3-4 mm; capsula de 4-7 mm.
5. otites s.l. (17-19)
ai Perii din partea inf. a tulp. peste 1 mm lung b
a 2 Perii din partea inf. a tulp. sub 1 mm, uneri de o, 1 mm
bi Dihazii subsesile. Sem. de circa 1,3 mm
17 S. exaltata Friv. - Sp. bisanuală-perenă, Ht.-H., 150-200 cm. V -
VIII. S şi S E Ro. Bale.
Obs. La noi a fost confundată cu S. densiflora D'Urv. care lipseşte din Flora Ro.
b 2Dihazii pedunculate. Sem. de circa 0,8 mm
18 S. chersonensis (Zapal.) Kleopow - Sp. bisanuală-perenă, Ht.-H.,
100-150 cm. V - V I I I . Munt., M o l d . , Dobr. V . Pont.
ci Tulp. în 1/2 inf. puberulentă, perii de 0,1 mm. în axila frz se află
lăstari frunzoşi. Infl. densă, fl. subsesile. Sem. cu tuberculi.
19 S. donetzica Kleopow - Sp. bisanuală-perenă, Ht.-H., 50-150 cm.
Spor. z.step.-e.f; loc. uscate, însorite. Trans., Munt., M o l d . Centr. est eur.
c 2Tulp. cu peri mai lungi, dar sub 1 mm, fără lăstari în axila frz. Infl. mai
laxă, cu dihazii pedunculate şi fl. pedicelate.
20a Infl. reduse la 1-7 fl 21
20b Infl. dihazii multiflore 24
21a Tulp. cu 1-3 fl. Pediceli şi K pubescenţi. Petale galbene. Carpofor circa 1
mm.
20 S. flavescens Waldst. et K i t . (piş. X L V , fig. 8). - Sp. perenă, 1 5 -
20 cm. V I - V I I . 2n=24. Rară, e.g.-e.f; paj. Pe stâne. Calc. Jud.: Hunedoara,
Caraş-Severin, Gorj, Vâlcea. Balc.-pan.
21b Tulp. cu 2-7 fl. Pediceli şi K glandulos pubescenţi. Carpofor până la 3 mm
21 S. thessalonica Boiss. et Heldr. (piş. C L X V I I I , fig. 3) Sp.
asemănătoare cu S. flavescens, descoperită pe Muntele Treşcovăţ, lângă
Sviniţa; Jud. Caraş-Severin. Bale.
21c Petale albe sau roşii 22
22a Petale alburii. Carpofor glabru, de 5-6 mm.
22 S. saxifraga L . (piş. X L V , fig. 9). - Sp. perenă, 10-20 cm. V I - V I I .
2n=24. Rară, e.g.-e.f; stâne. calc. Jud.: Alba, Caraş-Severin, Mehedinţi,
Gorj , Vâlcea. Bale.
22b Petale roşii-roz. Carpofor pubescent. Plante dens-cespitoase, formează
c
perniţe 23
23a Tulp. florifere cu 2-4 perechi de frz., se ridică din perniţe. K . de 12-15 mm
lung.
23 S. dinarica Spreng. (piş. X L V , fig. 10). - Sp. perenă, Ch., 5-8 cm.
VII-VIII. Rară, e. paj. alp.; sol. schel. M-ţii. Făgăraş, Cozia, Godeanu. End.
Carp. S.
23b Tulp. florifere scunde, abia se ridică din perniţe. K . de 5-8 mm lung.
24 S. acaulis (L.) Jacq. - I a r b ă r o ş i o a r ă . piş. X L V , fig. 11). -
Sp. perenă, Ch., 1^4 cm. VII-IX. 2n=24. Frecv., e.a., pe sol. schel. Sp.
pionieră, hekistotenn. Carp. E . şi S. Circ. arct.-alp.-euram.

232 233
CARYOPHYLLACEAE
a -subsp. acaulis (subsp. longiscapa (A. Kern. ex Vierh.) Vierh.) - Tulp.
florifere alungite. K . trunchiat la bază. Capsula de 6-13 mm, de 1,5-2
ori mai lungă decât K . 2n=24.Carp. sudici,
b -subsp. bryoides (Jord.) Nyman (subsp. exscapa (AII.) J. Braun) - Tulp.
florifere foarte scurte. K . cuneat la bază. Capsula de 3-5 mm, abia
depăşeşte K . 2n=24. M-ţii Rodnei.
24a K . glabru 25
24b K . evident pubescent, uneori glandulos-pubescent 31
25a K . de 23-30 mm lung. Carpofor de lung. capsulei sau mai lung.
25 S. bupleuroides L . (S. longiflora Ehrh.) — Sp. perenă, H . , 25-80
cm. VI-VIII. Spor., z. step.-e.g.; paj. pe coaste însorite şi pietroase. Sp.
xer., subterm.
a -subsp. bupleuroides - Frz. bazale oblong-lanceolate. Infl. laxă, ramurile
inf. cu numeroase fl. Carpoforul de lung. capsulei. 2n=24. Pont.-centr.-
eur.-medit.
b -subsp. staticifolia (Sm.) Chowhuri - Frz. bazale liniare. Infl. foarte
îngustă. Carpofor evident mai lung decât capsula. D l . Alah-Bair -
Băltăgeşti, jud. Constanţa. Bale.
25b K . mai scurt,până Ia 15 mm lung 26
26a Plante relativ scunde, până la 15-20 cm înalţ., glabre sau glandulos-păroase
când au frz. liniare 27
26b Plante robuste, de 30-60(90) cm înalţ., ± păroase; frz. lanceolat-eliptice sau
spatulate 29
27a Frz. ovat-lanceolate, acute. K . de 4-6 mm. Carpofor de 1 mm.
26 S. rupestris L . (piş. X L V , fig. 12). — Sp. perenă, H . , 5-20 cm. VII-
IX. 2n=24. Rară, Băile Borşa-Maramureş, pârâul Cisla, pe stânci de
andezit. Euras. arct.-alp-eur.
27b Frz. liniare sau lanceolat-spatulate, îngustate în peţioli, cel puţin cele bazale
28
28a Frz. liniare. Lmina petalelor dinţată. Carpofor de circa 1 mm.
27 S. pusilla Waldst. et K i t . (Heliosperma quadrifidum (L.) Rchb.)
(piş. X L V , fig. 13). - Sp. perenă, Ch., 5-20 cm. VII-IX. 2n=24. Frecv. e.f-
e.a.; stâne, umede, izvoare. Alp-eur.
a -subsp. pusilla - C. albă, K . glabru; fr. de 3,5-5 mm lung. Taxon calc.
b -subsp. pudibunda (Hffsgg.) Ciocârlan - C. roşie, K . scurt glandulos-
păros. Fr. de 5-7 mm lung. Taxon calcifug. M-ţii. Rodnei,
Maramureşului (Pop Ivan), Retezat, Ţarcu.
28b Frz. lanceolat-spatulate. Petale roz, adânc emarginate. K . de 8-11 mm.
Carpofor de circa 5 mm.
234
CARYOPHYLLACEAE
28 S. lerchenfeldiana Baumg. (piş. X L V , fig. 14). — Sp. perenă, Ch.,
10-20 cm. VII-VIII. 2n=24. Rară, e.b.-e.a., pe roci silicioase. Carpaţii de S.
începând cu M-ţii. Făgăraş spre V . Carp.-balc.
29a K de 12-15 mm lung., glabru sau dispers păros. Capsula de lung.
carpoforului, adică 8-10 mm.
29 S. multiflora (Waldst. et Kit.) Pers. - Sp. perenă, H . , 30-60 cm.
V I - V I I . 2n=24. Rară, paj. umede, uneori sărăturate, pe sol. nis. Jud.: Timiş,
Hunedoara, Tulcea. Euras. cont.
29b K . mai scurt, 8-10 mm. Capsula de 3-4 ori mai lungă decât carpoforul care
are 2-3 mm 30
30a Plantă complet glabră.
30 S. chlorantha (Willd.) Ehrh. - Sp. perenă, H . , 30-60 cm. VI-VIII.
2n=24. Spor. z. step.-e.f; paj. pe coaste însorite. Euras. cont.
30b Tulp. şi frz. cel puţin în partea inf. pubescente.
S. nutans D C . (vezi 38b).
31a Plante scunde, până la 15-20 cm înalţ. Frz. liniare. K . de 5-6 mm.
S. pusilla (vezi 28a).
31b Plante mai înalte, până la 60(-90) cm, uneori târâtoare. K . de cel puţin
8 mm 32
32a întreaga plantă glandulos-păroasă, viscidă. Petale albe, fără coronulă.
31 S. viscosa (L.) Pers. (Melandrium viscosum (L.) Celak.). Sp.
bisanuală-perenă, Ht.-H., 30-60 cm. V - V I I . 2n=24. Spor. z. step.-e.f; paj.,
loc. rud. Sp. mezohigr. Euras. cont.
32b Plante pubescent-păroase sau ± glanduloase, mai ales infl., dar niciodată
complet glandulos-păroase şi viscide 33
33a K . umflat şi reticulat, nu înveleşte strâns capsula matură.
32 S. zawadzkii Herb. (Melandrium zawadzkii (Herb.) A . Braun) (piş.
X L V , fig. 15). Sp. perenă, Ch., 15-30 cm. VI-VII. 2n=24. E.b.-e.s.; paj., pe
sol. schel., calc. Carp. E .
33b K . nu este evident umflat şi înveleşte ± strâns capsula matură 34
34a Plante cu tulp. ± târâtoare, de nis. sau stâne. Frz. mici, de 2-3 cm lung 35
34b Plante cu tulp. erecte; frz. mai lungi, cel puţin cele bazale 36
35a Frz. liniare, până la 3,5 cm lung.
33 S. supina M . Bieb. (piş. X L V , fig. 16). Sp. perenă, Ch., 15-40 cm.
V - V I I . 2n=24,48. Rară, loc. stâne. Jud.: Tulcea, Mehedinţi, Caraş-Severin.
Euras. cont.
a - subsp. supina - capsula de 8-10 mm lung., egală cu carpoforul şi egală
cu K ; se deschide prin 6 dinţi;
b - subsp. longicarpa Ciocârlan - capsula de 10-12 mm lung., de 2 ori mai
lungă decât carpoforul care are 5-6 mm lung., şi este exsertă din K cu
235
CARYOPHYLLACEAE
2-4 mm; se deschide prin 3 dinţi care rareori se despică. Jud. Tulcea, M -
ţii Pricopan.
Obs. S. spergulifolia (Willd.) M.Bieb. are K de 5-12 mm lung., nu este
sinonim cu S. supina M.Bieb. şi nu creşte în Ro.
35b Frz. obovate până la oblanceolate, mai scurte.
34 S. thymifolia Sibth. et Sm. (S. pontica Brandza) (piş. X L V , fig. 17).
Sp. perenă, FL, 15-30 cm. VII-VIII. 2n=48. Rară, nis. litorale, Jud.:
Constanţa. Euxinic.
36a Capsula de 8-10 mm, ± egală cu carpoforul 37
36b Capsula de 3-6 ori mai lungă decât carpoforul 39
37a Dihaziile laterale scurt pedunculate sau sesile.
S. multiflora (vezi 29a).
37b Dihaziile laterale lung pedunculate 38
38a Infl. laxă, cu puţine fl. Unguicula ciliata
35 S. italica (L.) Pers. Sp. perenă, H , 30-70 cm. V - V I I . 2n=24. Rară,
paj., tuf. Banat, fără localizare. Medit.
38b Infl. densă, multiflora. Unguicula neciliată
36 S. nemoralis Waldst. et K i t . - Sp. bisanuală, Ht.; 30-70 cm; V - V I I .
Spor. în toată ţara. Z . păd. stej. - e. b. Paj., margini de păd. Eur. centr.
39a K . lent îngustat la bază, de 15-20 mm lung. Capsula de 12-14 mm, ovoidă.
Carpofor de circa 2 mm.
37 S. viridiflora L . (piş. X L V , fig. 18). Sp. perenă, H., 40-90 cm.
V I - V I I . 2n=24. Spor. z. silvostep.-e.f; tuf, paj., margini de păd. Eur. centr.
39b K . la bază trunchiat, de 9-12 mm.
38 S. nutans L .
a -subsp. nutans - Tulp. în partea inf. cu peri mici, creţi, ± patenţi. Frz.
pubescente. Sp. perenă, 30-60 cm. V - V I . 2n=24. Frecv. z. step.-e.f;
paj. Euras.
b -subsp. dubia (Herb.) Zapal. (S. dubia Herb.) - Tulp. în partea inf. cu
peri scurţi, alipiţi şi recurbaţi. Frz. numai pe margini şi pe nervura
mediană de pe faţa inf. păroase. Sp. perenă, H . , 20-40 cm. 2n=24.
Frecv. e.f.-e.a.; paj. pe stâne. End. Carp.
20 Lychnis L . (inel. Viscaria Bernh.)
x=12
la F l . numeroase, roşii, grupate în cime dense, capitulifonne.
1 *L. chalcedonica L . - A r ş i n i c . Sp. perenă, H . , 30-50 cm. V - V I .
2n=24. Cult. orn. Pont.
2a întreaga plantă dens-alb-păroasă. F l . solitare, roşii.
236
CARYOPHYLLACEAE
2 L. coronaria (L.) Desr. . - C u r c u b e u , F l o c o ş e l e . (piş. X L V I ,
fig. 1). Sp. perenă, H . , 30-60 cm. VI-VII. 2n=24. Spor. z. step.-e.g.; poieni
şi margini de păd. Centr. S E eur.
2b Plante glabre sau păroase, nu dens lanate. F l . în infl 3
3a Petale adânc 4 fidate cu lacinii liniare.
3 L. flos-cuculi L . - F l o a r e a c u c u l u i , (piş. X L V I , fig. 2). Sp.
perenă, H . , 30—60 cm. V-VIII. 2n=24. Frecv. z. step.-e.f; paj. umede,
înmlăştinite. Sp. mezohigr.-higr. Euras.
3b Petale întregi sau emarginate. Tulp., sub nodurile sup. lipicioasă.
4 L. viscaria L . (Viscaria vulgaris Bernh.) - L i p i c i o a s ă , (piş.
X L V I , fig. 3). Sp. perenă, Ch.(H), 20-60 cm. V - V I . Spor. e.g.-e.b.; paj. pe
loc. pietroase. Sp. oligotr., mezoxer.
a -subsp. viscaria - K . clavat. Carpofor de cel puţin 3 mm, cât 1/2 capsulei
mature. 2n=24. Euras.
b -subsp. atropurpurea (Griseb.) Chater (Viscaria atropurpurea Griseb.) -
21 Agrostemma L .
x=12
1 A . githago L . - N e g h i n ă . ( p i ş . X L V I , fig. 4). Sp. anuală, T., 3 0 -
100 cm. Plantă alipit păroasă. Frz. liniare. F l . roşii grupate în monohazii
pauciflore. Laciniile K . mai lungi decât tubul şi decât petalele. Capsula fără
carpofor. Sem. reniforme, cu tuberculi proeminenţi. V - V I I . 2n=48. Spor. z.
step.-e.g.; în cereale de toamnă, rar în cereale de primăvară, borceag sau
lucerniere. Sem. tox. Cosm.
2 Subfam. Paronychioideae
22 Paronychia Mill.
x=9
la Frz. oblongi până la liniar-lanceolate, de 3-4 ori mai lungi decât late.
Bractee de 5-7 mm, ovate, cu vârf alungit şi ascuţit. K . de 2,5-4 mm lung.,
de 2 ori mai lung ca fr. matur, cu lacinii drepte la vârf.
1 P. cephalotes (M.Bieb.) Besser (piş. X L V I , fig. 5). Sp. perenă, Ch.,
5-15 cm. VI-VII. 2n=36. Spor. e.g.-e.f; stâne. calc. Sp. xer., subterm.
Pont.-medit.
lb Frz. ± eliptice, de 2 ori mai lungi decât late. Bractee de 3-5 mm, orbicular-
ovate, la vârf îngustate brusc. K . de l,5-2,5(-3) mm lung., numai cu puţin
mai lung decât fr. matur, cu lacinii curbate la vârf spre int.
237
CARYOPHYLLACEAE PLANŞA X L V I
2 P. kapela (Hacq.) A.Kern. (piş. X L V I , fig. 6). Sp. perenă, Ch. 5-15
cm. V I - V I I . Rară, Domogled (jud. Caraş-Severin) şi Turnu-Severin -Jud.
Mehedinţi. Bale.

23 Hemiaria L . -F e c i o r i c ă
x=12
la Plante glabre sau glabrescente. Fr. mai lung decât K .
1 H. glabra L . (piş. X L V I , fig. 7). Sp. anuală-perenă, T.-H., 5-15 cm.
VI-VII. 2n=l 8,36,72. Spor. z. păd. stej.-e.f.; paj. pe loc. nis. Euras.
lb Plante evident păroase. Fr. mai scurt decât K 2
2a Sepale cu sete terminale de circa 1 mm.
2 H. hirsuta L . (piş. X L V I , fig. 8). Sp. anuală-perenă, T . - H . , 5-20 cm.
VI-VII. 2n= 18,36. Rară, nis., pietrişuri. Jud.: Caraş-Severin, Mehedinţi,
Dolj, Tulcea. Euras. S.
2b Sepale fără sete tenninale.
3 H. incana Lam. (piş. X L V I , fig. 9). Sp. perenă, H . , 10-25 cm.
V I - V I I . 2n=18. Spor. z. step.-e.f; paj. pe sol. nis. sau loess. Euras.
Obs. H. polygama Gay menţionată din Ro. (Fl. Eur. 1), nu creşte la noi, a fost citată din
Basarabia sub //. odorata Andrz.

24 Spergula L .
x=9
la Frz. pe faţa inf. cu o brazdă longitud. Sem. subglobuloase şi foarte îngust
marginate.
1 S. arvensis L . - H r a n a v a c i i . (piş. X L V I , fig. 10). Sp. anuală,
T., 10-50(-100) cm. VI-VIII. 2n=18. Frecv. z. păd. stej.-e.f; loc. cult. pe
sol. aluviale, nis. Sp. mezotr.- oligotr., mez., mod. acid., calcifugă. Bur.
seg. şi uneori cult. furaj. Cosm.
a - subsp. arvensis - Săm. acoperită cu papile, la început alburii, mai
târziu brune;
b - *subsp. sativa (Boenn.) Celak. - Săm. netedă, fără papile, fin
punctată. Cult. fur. şi subspont.
lb Frz. pe faţa inf. fără brazdă longitud. Sem. comprimate şi lat membranos
aripate 2

PLANŞA XLVI. 1 - Lychnis coronaria; 2 - L.flos-cuculi;3 - L. viscaria - fr. cu carpofor şi K.;

4 - Agrostemma githago; 5 - Paronychia cephalotes - fl. cu bractee; 6 - P. kapela - fl. cu bractee;
7 - Hemiaria glabra — fr. şi K..; 8 - H. hirsuta — K.; 9 - H. incana - K.; 10 - Spergula arvensis -
fragment pl. şi săm.; 11-5. pentandra - săm.; 12-5. morisanii - săm.; 13 - Spergularia media -
fragment pl. şi săm.; 14 - Polycarpon tetraphyllum.

238
CARYOPHYLLACEAE AMARANTHACEAE

Fam. Amaranthaceae Adans.

2a Stamine 5. Petale lanceolate, nu se ating prin margini. Săm. cu aripă albă,
lucitoare, de lăţ. sem.
2 S. pentandra L . (piş. X L V I , fig. 11). Sp. anuală, T., 5-20 cm. I V - V .
2n=18. Rară, loc. nis. acide. Jud.: Satu Mare, Bistriţa-Năsăud, Mehedinţi.
Centr. eur.-medit.
2b Stamine 10. Petale ovate, se acoperă prin margini. Săm. cu aripă brună, mai
îngustă decât săm.
3 S. morisonii Boreau (S. vernalis auct.) (piş. X L V I , fig. 12). Sp.
anuală, T., 5-30 cm. I V - V I . 2n=18. Rară, sol. nis., acide. (Jud. Iaşi). Eur.
Plante erbacee cu frz. simple, întregi, fără stipele. F l . hermafrodite sau
unisexuate, cu bractee evidente, persistente. Perigon sepaloid cu 3-5 tepale
libere. Stamine în număr egal cu tepalele. Gineceu sup., ovar unilocular. Fr.
uscat, pixidă sau indehiscent.
l a F l . hermafrodite. Filamente staminale unite la bază. Ovar cu numeroase
ovule şi cu 1 stil. Fr. cu mai multe sem 1 Celosia
l b F l . unisexuate. Filamente staminale libere. Ovar uniovulat, cu 2-3 stile şi
stigmate. Fr. cu 1 săm 2 Amaranthus

25 Spergularia (Pers.) J. et C . Presl 1 Celosia L .

x=9 1 *C. argentea L . - C e l o z i e . Sp. anuală, T. 20-50 cm. Frz.
la Capsula de 7-9 mm, mult mai lungă decât K . Toate sem. lat-alb-aripate. lanceolate. Infl. spiciformă, pedunculată. VIII-IX. 2n=36. Cult. orn.
1 S. media (L.) C . Presl (S. maritima (AH.) Chiov.) (piş. X L V I , Tropice.
fig. 13). Sp. perenă, FL, 5^10 cm. V I I - I X . 2n=18,36. Spor. z. step.- z. păd. - var. cristata (L.) O. Kuntze (C. cristata L.) - C r e a s t a
stej.; săraturi litorale, în lunci, marginea lacurilor sărate. Sp. hal., mezohigr. c o c o ş u l u i . - are frz. ovat-lanceolate şi infl. aproape sesilă,
Euras uneori dilatată în partea sup.
l b Capsula de 4-6 mm. egală sau cu puţin mai lungă decât K . Sem. nearipate
2 Amaranthus L. -Ştir
sau foarte îngust aripate 2
2a Frz. liniare, plane, mucronate. Petale în întregime roz. Stamine 10. Capsula x=8,9,17
de lung. K . Sem. nearipate. la Plante monoice subgenul Amaranthus 2
2 S. rubra (L.) J. et C . Presl - Sp. anuală-perenă, T.-H., 5-25 cm. V - lb Plante dioice subgenul Acnida 17
IX. 2n=36,54. Frecv. z. step.-e.b.; paj. bătătorite, drumuri pe sol. nis., 2a Tepale* 5(4) 3
sărace în c a l c , uneori sărăturate. C i r c 2b Tepale 3(2) 12
2b Frz. cărnoase, semicilindirce. Petale roz, spre bază albe. Stamine l-5(-8). 3a Infl. terminale, spiciforme, nefoliate 4
Capsula mai lungă decât K . Sem. nearipate, numai cele de la bază îngust 3b Infl. axilare, foliate. Tulp. târâtoare sau ascendente 11
aripate. 4a Tepalele lat spatulate până la romboidal obovate, se acoperă prin margini.
3 S. salina J. et C . Presl (S. marina (L.) Besser) - Sp. anuală-perenă, Infl. terminale groase de 2-3 cm, pendule de la bază.
T . - H . , 10-20 cm. V - I X . 2n=36. Spor. z. step.-e.f; paj. sărăturate. Sp. hal.,
1 *A. caudatus L . - M o ţ u l c u r e a n u 1 u i . Sp. anuală, T. —
mez. Cosm.
2 m. V I I - X . 2n=32.,34. Cult. orn. A m . de S.
4b Tepale ± lanceolate, nu se acoperă prin margini. Infl. erecte 5
26 Polycarpon L o e f l . ex L .
5a Tepale spre vârf lăţite, ± spatulate, mai lungi decât fr. sau egale 6
x=9 5b Tepale îngustate spre vârf, mai scurte decât fr. sau egale A. hybridus L . s.l..
1 P. tetraphyllum (L.) L . (piş. X L V I , fig. 14). Sp. anuală-perenă, T.- 7
6a Tulp. dens şi scurt tomentoasă spre vârf. Infl. puţin ramificată, cu ramuri
H., 5-15 cm.Frz. în verticile de 4. Infl. laxă. Petale albe, mai mici ca scurte şi groase. Tepale mai lungi decât fr., liniar-cuneate.
sepalele. Stamine 3-5. V I - I X . 2n=54. Rară, loc. rud., sol. nis. Jud.: Caraş- 2 A . retroflexus L . - Ş t i r p o r c e s c , (piş. X L V I I , fig. 1). Sp.
Severin (Orşova). Eur. S V .

-Ne referim totdeauna la tepalele fl. femeieşti, idem când vorbim de bracteole.

240 241
AMARANTHACEAE
anuală, T., 20-100 cm. V I I - X . 2n=32, 34. Foarte frecv. z. step.-e.g.; loc.
cult. (prăsitoare) şi rud. Sp. eutr., nitrofîlă, xeromez.-mez. A d v . ( A m . de
N).
6b Tulp. slab pubescentă spre vârf. Infl. foarte ramificată, cu ramificaţii
subţiri. Tepale oblong-spatulate, cu margini ± convexe, mai scurte sau
egale cu fr.
3 A . quitensis Kunth - Ş t i r e c u a d o r i a n . Sp. anuală, T., 30-100
cm. V I I - X I . Rară, în cult. prăsitoare şi loc. rud. Jud. Prahova-Ploieşti. A d v .
(Am. de S).
7a Plante spont., verzi. Bracteole mai lungi decât stigmatele 8
7b Plante cult., infl. colorată, roşie, galbenă, rar verde. Bracteole mai scurte
decât stigmatele 10
8a Fr. indehiscent. Bracteole mai lungi decât tepalele spinescente.
4 A. bouchonii Thell. (A. hybridus subsp. bouchonii (Thell.) O. Bolos
et Vigo). Sp. anuală, T., 20-100 cm. V I I - X . 2n=32. Foarte rară, loc. rud.
Cheile Turzii. A d v . (?Am. de N ) .
8b Fr. dehiscent transv 9
9a Bracteole de 2-3 (4) mm lung., depăşesc cu puţin tepalele. Infl. alungite,
subţiri, până la 1,3 cm lăţ. Lung. fr. ± egală cu lăţ.
5 A. hybridus L . s. str. (A. patulus Bertol.). Sp. anuală, T., 30-100 cm.
V I I - X . 2n=34. Rară, z.step.-e.g.; loc. rud. şi în culturi prăsitoare. A d v . ( A m .
de N).
9b Bracteole spinescente, de 5-6(7) mm lung., de circa 2 ori mai lungi decât
tepalele. Infl. mai scurte şi mai groase, peste 1,5 cm lăţ. Lung. fr. de 2 ori cât
lăţ.
6 A. powellii S. Watson (A. hybridus L . var. pseudoretroflexus (Thell.)
Carretero; A. chlorostachys W i l l d . var. pseudoretroflexus Thell.) (piş.
X L V I I , fig. 2). Sp. anuală, T., 30-100 cm. V I I - X . 2n=32. Frecv., z.step.-
e.g.; loc. rud. şi în culturi prăsitoare. Adv. (Am. de N ) .
10a Bracteole de 1,5 ori mai lungi decât tepalele. Ramificaţiile infl. dense,
erecte. Fr. gradat îngustat spre stigmat.
7 * A . hypochondriacus L . (A. hybridus L . subsp. hypochondriacus
(L.) Thell.; A . flavus L . ; A . hybridus L . var. erythrostachys Moq.) Sp.
anuală, T., 30-100 cm. V I I - X . Cult. orn.

PLANŞA XLVII. 1 - Amaranthus retrojlexus; 2 - A. powellii - perigon cu 2 bracteole, idem la 1;

3 - A. crispus; 4-A. bliloides; 5 - A. dejlexus; 6- A. albuş; 1 - A. blitum; 8 - Polycnemum majus
- fl. cu bractee şi bracteole; 9 - P. arvense - habitus şi fl.; 10 - Beta trigyna; 11 -
B. vulgaris; 12 - Spinacia oleracea var. glabra; 13 - Halimione pedunculata - fragment de pl. şi
bracteole; 14 - H. verrucifera - bracteole; 15 - Krascheninnikovia ceratoides; 16 - Ceratocarpus
arenarius^l4- original) -

242
AMARANTHACEAE CHENOPODIA CEAE
14 A. emarginatus Uline et W . L . Bray (A. blitum L . subsp.
10b Bracteole de lung. tepalelor. Ramificaţiile infl. laxe, patente. Fr. brusc emarginatus (Uline et Bray) Carretero, Munoz Garmendia et Pedrol) - Sp.
anuală, T., 15-60 cm. VII-IX. 2n=34. Rară, aluviuni nisipoase, umede.
îngustat spre stigmat.
Delta Dunării. A d v . (Tropice).
8 *A. cruentus L . (A. hybridus L . subsp. cruentus (L.) Thell.; A.
15b Tulp. ascendent-erectă. Frz. mai mari, cu apex obtuz, slab emarginat şi
paniculatus L.) Sp. anuală, T., 30-100 cm. V I I - X . 2n=32. Cult. orn. Trop.
scurt mucronat. Tepale 3 16
11a Frz. mici, lungi de 6-15 mm, ± roşietice, păroase, cu margini puternic
16a Fr. puternic rugos-încreţit, subglobulos-piriform. Frz. ovat-rombice, cu
ondulat-încreţite. Fr. indehiscent.
nervuri proeminente, albe, pe faţa inf.
9 A. crispus (Lesp. et Thev.) N . Terracc. - Ş t i r c r e ţ . (piş. X L V I I ,
15 A . viridis L . (A. gracilis Poir.) - Sp. anuală, T., 20-70 cm. V I I - I X .
fig. 3). Sp. anuală, T., 20-60 cm. V I I - X . 2n=34. Spor. z. step.-e.g.; loc.
Rară - Portul Constanţa. Adv. (Am. de S.)
rud., uneori bur. seg. A d v . (Argentina).
16b Fr. neted sau slab rugos, elipsoidal, comprimat.
11b Frz. de 15-30 mm lung, glabre. Fr. pixidă.
16 A . blitum L . (A. lividus L . ; A . ascendens Loisel.) - Ş t i r v e r d e ,
10 A. blitoides S. Watson - Ş t i r t â r â t o r , (piş. X L V I I , fig. 4). Sp.
(piş. X L V I I , fig. 7). Sp. anuală, T., 20-80 cm. VII-IX. 2n=34. Spor.
anuală, T. -100 cm. V I I - X . 2n=32. Foarte frecv. z. step.-z.silvostep. Dobr.
z.silvostep.-e.f; loc. cult., rud., nitrofile. Sp. mez. Medit.
şi Munt. Sp. xer., term. A m . de N .
17a F l . femeieşti, ca şi cele bărbăteşti, cu 5 tepale inegale. Fr. dehiscent
-var. blitoides. - Frz. obovate. Loc. rud.
17 A . palmeri S. Watson - Sp. anuală, T., 30-150 cm. V I I - X .
-var. reverchoni (Uline et Bray) Thell. - Frz. eliptic-lanceolate. în cult
2n=32,34. L o c . uscate, în portul şi în jurul portului Constanţa. A d v .
prăsitoare.
(Am.de N.)
12a Plantă perenă, târâtoare; tulp. în partea sup. puberulă. Infl. terminală,
17b Flori femeieşti cu 2( 1) tepale inegale, cea mai mare egală sau depăşeşte fr.
spiciformă, întreruptă spre bază. Fr. indehiscent, umflat.
Fr. dehiscent.
11 A. dejlexus L . (piş. X L V I I , fig. 5). Sp. perenă, H . , 20-40(-90) cm.
18 A . rudis Sauer - Sp. anuală, T., 50-200 cm. V I I - X . 2n=32. î n portul
VII-IX. 2n=32,34. Spor. z. step.-e.g.; loc. rud., pietrişuri, uneori bur. seg.
şi în jurul portului Constanţa (Am.de N.)
Adv. (Am. de S).
17c F l . femeieşti fără tepale sau cu 1-3 tepale rudimentare care abia depăşesc
12b Plante anuale. Infl. axilare sau axilare şi terminale 13
jumătatea fr. Fr. indehiscent, de 1,5 -2 mm lung. Tepalele, când există, abia
13a Bracteole spinescente, de 2 ori mai lungi decât tepalele. Tulp. puternic
depăşesc jumătatea fructului.
ramificată cu ramuri albicioase. Fr. pixidă.
19 A . tuberculatus (Moq.) Sauer - Sp. anuală, T, 60-100 cm; V - X ,
12 A. albuş L . - Ş t i r a l b . (piş. X L V I I , fig. 6). Sp. anuală, T., 10-60
2n=32, rară, paj. ruderalizate, Bucureşti.
cm. V I I - I X . 2n=32. Spor. z. step.-z. păd. stej. Loc. cult. şi rud. Sp. xer.-
mezoxer. Adv. (Am. de N.).
13b Bracteole mai scurte decât tepalele 14 Fam. Chenopodiaceae Vent.
14a Fr. pixidă. Frz. ± eliptice, acute. Infl. formată din cime axilare, foliate. Plante erbacee, rareori subarbuşti, adesea suculente, halofile sau ruderale.
13 A. graecizans L . - Ş t i r a f r i c a n . Sp. anuală, T., 10-70 cm. V I I - Frz. alterne sau opuse, fără stipele. F l . hermafrodite sau unisexuate, grupate în
I X . 2n=32. Spor. z. step.-e.g.; loc. rud. şi cult. Medit. cime dense. învelişul floral perigon sepaloid format din 1-5 tepale ± unite la
a - subsp. graecizans (A. angustifolius Lam.) - Limb foliar ± lanceolat. Rar,
bază, sau lipseşte. Perigonul persistent în fr. şi uneori acrescent. Stamine 1-5.
Bucureşti loc. rud.
b - subsp. sylvestris (Vili.) Brenan (A. sylvestris Vili.) - Limb eliptic- Gineceu sup. rar semiinf, ovar unilocular. Fr. achenă, pixidă, mai rar fr.
romboidal, frecv. compuse.
14b Fr. indehiscent. Frz. cu vârf emarginat sau obtuz şi mucronat 15 l a Tulp. şi ramuri articulate. Frz. rudimentare 2
15a Tulp. subţire, târâtoare. Frz. mici, de 1-2,5 cm lung., adânc emarginate l b Tulp. nearticulate. Frz. evidente 3
până la bilobate. Tepale 2(rar 3). Fr. neted sau slab rugos, de 1,2-1,8 mm 2a Plante anuale cu toate ramurile terminate în infl 13 Salicornia
lung. 2b Plante perene, subarbuşti 12 Halocnemum
3a Frz. plane, adesea dinţate, lobate sau partite 4

245
244
CHENOPODIA CEA E CHENOPODIACEAE
3b Frz. filiforme, semicilindrice, subulate sau solzoase, întregi 13 19a Perigon cărnos din 5 tepale egale. Embrion spiralat 15 Suaeda
4a F l . hermafrodite (printre acestea pot fi şi unele fl. unisexuate) 5 19b Perigon membranos din 4 tepale inegale, 2 fiind mai mari. Embrion curbat-
4b F l . unisexuate; cele femeieşti fără perigon, dar cu 2 bracteole persistente ...9 inelar 9 Camphorosma
5a Tepale, la fructificaţie, cu apendici pe faţa ext 10 Bassia (inel. Kochiă) Obs. Din Chenopodiaceae face parte şi Hablitzia tamnoides M.Bieb. cu tulp. volubilă, frz.
5b Tepale fără apendici la fructificaţie 6 triunghiular cordate, întregi. Foarte rară în Transv. Adv. (Cauc).
6a Ovar semiinf. Achene concrescute prin perigon rezultând fr. compuse 1 Subfam. Chenopodioideae (Cyclolobeae)
2 Beta
6b Ovar sup 7 1 Polycnemum L . - S c â r ţ â i t o a r e
7a Achene puternic comprimate, cu marginea aripată, aripa uneori foarte
la Frz. filiforme, de cel mult 0,3 mm diam., dens glandular-păroase până la
îngustă 11 Corispermum
subglabre.
7b Achene nearipate 8
1 P. heuffelii Lâng - Sp. anuală, T., 5-25 cm. VII-IX. Spor. z.
8a Tepale egale. Frz. inf. ovate, eliptice sau triunghiulare 3 Chenopodium
silvostep.-z. păd. stej.; loc. nis., pietroase. Pont.-pan.-bale.
8b Tepale inegale, două fiind mai mari. Frz. inf. liniare. Plante cu miros de
l b Frz. de cel puţin 0,5 mm diam., trimuchiate, glabre 2
camfor 9 Camphorosma
2a Frz. inf. de 10-20 mm lung. Bracteolele aproape de 2 ori mai lungi ca
9a Plante stelat păroase sau tomentoase 10
perigonul. Sem. de 1,5-2 mm.
9b Plante glabre sau alb făinoase 11
2 P. majus A. Braun (piş. X L V I I , fig. 8). - Sp. anuală, T., 10-20 cm.
10a Bracteole 2, concrescute la fructificaţie, fiecare cu câte 1 apendice terminal,
VII-IX. Spor. z. step.-e.g.; loc. nis., rud. Euras. de S.
rigid, subulat. Plantă anuală 8 Ceratocarpus
2b Frz. inf. de 3-10 mm lung. Bracteole circa de lung. perigonului. Sem. de 1-
10b Bracteole fără apendice subulat. Plantă perenă, subarbust
1,5 mm 3
7 Krascheninnikovia
3a Frz. bracteante, sup., de 3-5 ori mai lungi decât perigonul. Perigon de 1-1,5
11a Plantă dioică. Bracteole concrescute la fructificaţie până la vârf. Stigmate
mm lung.
4-5. Plantă cult 5 Spinacia
3P. arvense L . (piş. X L V I I , fig. 9). - Sp. anuală, T., 5-30 cm. VII-IX.
11b Plante unisexuat-monoice. Stigmate 2-3 12
Spor. z. step.-e.g.; loc. nis., pietrişuri. Cont. euras.
12a Bracteole cu 2-3 lobi, concrescute la fructificaţie până aproape de vârf
3b Frz. bracteante sup. de 2-3 ori mai lungi decât perigonul. Perigonul de 1,5-
6 Halimione
1,7 mm lung. Asemănătoare cu P. arvense dar mai debilă şi cu frunze
12b Bracteole întregi sau dinţate, libere sau concrescute până la mijloc.4 Atriple.
glauce.
13a Tepale cu apendici la fructificaţie, aripă, carenă sau spin 14
4 P. verrucosum Lâng - Sp. anuală, T., 5-15 cm. VII-IX. Spor. Loc.
13b Tepale fără apendici la fructificaţie 15
uscate, nis., paj. Rară. Trans., Olt., Munt. Pont.-pan.
14a F l . cu câte 2 bracteole bine dezvoltate. Embrion spiralat 16 Salsola
14b F l . fără bracteole. Embrion inelar sau curbat 10 Bassia (inel. Kochia)
2. Beta L . - S f e c l ă
15a F l . unisexuate, cu câte 2 bracteole concrescute la fructificaţie, fiecare
bracteolă cu câte 1 apendice terminal, rigid, subulat 8 Ceratocarpus x=9
15b F l . hermafrodite şi femeieşti, cu sau fără bracteole, bracteole fără apendice la Cime (glomerule) cu 1-3 fl. Perigon alb-gălbui. Tepale ± erecte la
terminal, subulat 16 fructificare. Stigmate 3. Fr. pixidă.
16a Frz. şi bractee subulate, rigide, cu vârf spinos 1 Polycnemum
1 B. trigyna Waldst. et Kit. - S f e c l ă s ă l b a t i c ă . ( p i ş . X L V I I , fig.
16b Frz. cu vârf nespinos 17
10). Sp. perenă, FL, 30-100 cm. VI-VII. 2n=54. Spor. în S. şi S E . ţării; z.
17a Achene puternic turtite, cu marginea aripată 11 Corispermum
17b Achene nearipate 18 step.-e.g.; tuf, v i i , loc. rud. Pont.-bale.
18a Tepalele la fructificaţie devin rigide. Bracteole 2, devin tari şi închid fr lb Cime (glomerule) cu 2-8 f l . Perigon verde. Tepale aplecate peste fr.
14 Petrosimonia Stigmate, de obicei 2. Fr. compus- glomerul.
18b Tepale cărnoase sau membranoase. Bracteole lipsă sau foarte mici 19 2 *B. vulgaris L . - S f e c 1 ă . (piş. X L V I I , fig. 11)

246 247
CHENOPODIACEAE PLANŞA X L V I I I
a — subsp. maritima (L.) Arcangeli - S f e c l ă s p o n t a n ă . - R ă d . relativ
subţire. Tulp. ramificată, ascendentă. Cime cu 1-3 fl. N u creşte în Ro.
Alt.-medit.
b - subsp. vulgaris - S f e c l ă c u l t i v a t ă . Tulp. erectă; Cime cu 2-8 fl.
- convar. vulgaris (B. cicla L.) - M a n g o 1 d . Răd. fusiformă, ramificată,
subţire. Peţiol cărnos.
- var. vulgaris (var. angustinervia Spenn.) - M a n g o 1 d pentru frz.
- var. flavescens D C . (var. latinervia Spenn.) - M a n g o l d pentru
peţioli.
- convar. crassa Alef. (var. esculenta (Salisb.) Gurcke.) - S f e c l a c u
r ă d ă c i n ă î n g r o ş a t ă . Răd. cărnoasă, neramificată. Peţiolul foarte
puţin cărnos.
- var. crassa - S f e c l ă f u r a j e r ă . 1/2-2/3 din răd. stă deasupra
solului.
- var. altissima D o l l . (var. saccharifera Alef.) - S f e c l ă de
z a h ă r . Răd. adesea numai cu 1/10 stă deasupra solului.
- var. lutea D C . - S f e c l ă g a l b e n ă de masă. Carnea (pulpa) galbenă.
- var. conditiva Alef. . - S f e c l ă r o ş i e de m a s ă . Carnea (pulpa)
roşie închis.

3 Chenopodium L.
x=8,9
la Plante pubescente, cu glande galbene sau brune, sau cu peri glandulari,
aromatice, nefăinoase 2
lb Plante glabre sau făinoase, neglanduloase, nearomatice 6
2a Plantă perenă. Tepale concrescute la fructificaţie până aproape de vârf.
1 C. multifîdum L . (piş. X L V I I I , fig. 1). Sp. perenă, H . , 30-100 cm.
V I I - I X . 2n=32. Rară; aluviuni nis. Şi loc. rud. în S. (jud. Dolj, Olt, Brăila).
Adv. (Am. De S.).
2b Plante anuale. Tepale libere, cel mult la bază unite 3
3a Frz. pe faţa inf. şi tepale cu glande foarte scurt pedicelate. Frz. bracteante
abia depăşesc cimele dihaziale.
2 C. botrys L . - T ă m â i ţ ă . Sp. anuală, T., 15-30(-70) cm. VII-VIII.
2n=T6,18. Spor., z. step.-e.f; nis. şi pietrişuri aluvionare. Cosm.

PLANŞA XLVIII. 1 - Chenopodium multifîdum — fragment de pl. şi fl.; 1-C. bonus-henricus; 3

- C. polyspermum; 4 - C. vidvaria; 5 - C. hybridum; 6 - C. glaucum; 7 - C. foliosum; 8 - C.
urbicum; 9 - C. opulifolium; 10 - C.ficifolium;11 - C. suecicum; 12 - C. strictum; 13 - C.
album; 14 - Alriplex tatarica; 15 - A. roşea; 16 - A. litoralis; 17 - A. hortensis — ramură
fructiferă; 18 - A. oblongifolia - fr. acoperit de bracteole.

248 249
CHENOPODIACEAE
3b Frz. pe faţa inf. şi tepale cu glande sesile
4a F l . grupate în cime laxe, dihaziale, laterale. Frz. bracteante mult mai lungi
decât infl.
3 *C. schraderianum Schult. (C. foetidum Schrad.). Sp. anuală, T., 3 0 -
50(100)cm. VII-IX. 2n=18. L o c . ± nis., rud. Trans. şi Munt. Adv. (Afr.)
4b F l . grupate în cime glomerulare, sesile care sunt dispuse spiciform
5a Plantă robustă, adesea ajunge 1 m. Tulp. erectă, ramificată, ramurile inf.
ascendent-erecte. Frz. mari, peste 3 cm lung. Tepale neevident glanduloase,
se acoperă una pe alta la fructificare.
4 *C. ambrosioides L . - T ă m â i ţ ă . Sp. anuală, T., 30-80(120) cm.
V I - VII. 2n=32. Cult. med. şi subspont. Adv. (Am. trop.).
5b Plantă scundă, de 20-40 cm, ramificată, ± târâtoare. Frz. mici, pînă la 3 cm
lung. Tepale evident glanduloase, glande galbene, lucitoare. Tepalele nu se
ating la fructificare.
5 C. pumilio R. B r . - Sp. anuală, T., 20^10 cm. VI-VIII. 2n=16,18.
Aluviuni nisipoase în Delta Dunării (Partizani). A d v . (Australia), azi în
toate continentele.
6a Frz. întregi
6b Cel puţin frz. inf. şi mijlocii dinţate sau lobate
7a Plante perene. Frz. triunghiular hastate sau sagitate.
6 C. bonus-henricus L . - S p a n a c u l c i o b a n i l o r . ( p i ş . X L V I I I ,
fig. 2). Sp. perenă, H . , 15-60 cm. V - V I I I . 2n=36. Frecv. e.f.-e.j.; paj.
târlite, loc. rud. Sp. nitrofilă, mez. Eur.
7b Plante anuale. Frz. ovate, eliptice sau lanceolate, nu au baza hastată
sau sagitată
8a Plantă glabră. Frz. ovat-eliptice, până la 8 cm lung. şi 5 cm lăţ.
7 C. polyspermum L . (piş. X L V I I I , fig. 3). Sp. anuală, T., 15-60 cm.
VII- VIII. 2n=18. Frecv. z. step.-e.f; bur. rud. şi seg. Sp. eutr., mezohigr.
Euras.
8b Plantă cenuşiu făinoasă, cu miros foarte puternic neplăcut (a peşte stricat).
Frz. ovat-rombice, mici, de 2-5 cm lung. şi de 2-3 cm lăţ.
8 C. vulvaria L . - L o b o d ă p u t u r o a s ă , (piş. X L V I I I , fig. 4). Sp.
anuală, T., 10-30 cm. VII-IX. 2n=18. Spor. z. step.-e.g.; loc. rud., ziduri,
pietrişuri. Sp. mezoxer., nitrofilă. Eur.
9a Frz. triunghiulare, cu baza cordată sau rotunjită, profund sinuat-dinţate,
vârful lung acuminat. Sem. de 1,75-2 mm
9 C. hybridum L . - T a l p a g â ş t e i . ( p i ş . X L V I I I , fig. 5). Sp. anuală,
T., 30-100 cm. V l - I X . 2n=18. Frecv. z. step.-e.f; loc. cult. şi rud. Sp. eutr.,
mez., helscia. Bur. seg. în prăsitoare. Cosm.
250
CHENOPODIA CEA E
9b Frz. îngustate la bază. Sem. cu diam. mai mic de 1,75 mm 10
4 10a Sem. verticale, excepţie la fl. terminale (mijlocii). Infl. glabră,
nefăinoasă 11
10b Sem. orizontale. Infl. evident făinoasă 15
11a Frz. lanceolat-eliptice, puternic şi uniform dens glauc făinoase pe faţa inf.
10 C. glaucum L . - (piş. X L V I I I , fig. 6). Sp. anuală, T., 10-40 cm. V I -
5 I X . 2n=18. Spor. z. step.-e.f; loc. ± umede, uneori sărăturate. Euras.
Obs.: C. wolffii Simonk. are frz. aproape liniare şi mai lungi decât la C. glaucum,
probabil trebuie tratat ca var. la C. glaucum.
11b Frz. pe faţa inf. glabre, verzi 12
12a F l . în cime glomerulare, axilare,sesile. Perigonul devine cărnos şi roşu la
fructificare, are loc concreşterea între flori, formând un fr. compus.
11 *C. foliosum (Moench) Asch. (Blitum virgatum L . ) . - F r a g ă
t ă t ă r a s c ă . (piş. X L V I I I , fig. 7). Sp. anuală, T., 20-80 cm. V I - I X .
2n=18. Rară. Cult. alim. şi subspont. Adv. (Medit.)
Obs.: C. capitatum (L.) Ambrosi nu creşte la noi în ţară.
12b Cimele glomerulare reunite în panicule spiciforme. Perigonul nu devine
cărnos şi roşu la fructificare 13
13a Perigonul tuturor fl. din glomerule cu 5 tepale şi 5 stamine. Sem. orizontale
7 cu tegument neted, lucitor. Frz. triunghiular-ovate, lucitoare pe faţa sup.
9 Infl. ± erectă
12 C. urbicum L . - I a r b a d r u m u r i l o r . (piş. X L V I I I , fig. 8). Sp.
anuală, T., 15-100 cm. V I I - I X . 2n=36. Frecv. z. step.-e.g.; loc. cult. şi rud.
Sp. nitrofilă, mez. Euras.
13b Perigonul fl. laterale cu 2-4 tepale, mai frecvent 3; f l . terminale (mijlocii)
pe tipul 5 14
8 14a F l . laterale cu tepale libere sau puţin unite la bază (nu mai mult de 1/2);
tepale pe spate abia muchiate.
13 C. rubrum L . - Sp. anuală, T., 30-60 cm. V I I - I X . 2n=36. Spor.
(local frecv.) z. step.-e.g.; loc. umede, rud., slab sărăturate. Circ.
14b F l . laterale cu tepale evident carenate pe spate, concrescute până aproape de
vârf, formând un sac care închide fr.
14 C. chenopodioides (L.) Aellen (C. botryodes Sm.). - Sp. anuală, T.,
10-50 cm. V I I - I X . 2n=18. Spor. z. step.-e.g.; loc. umede, sărăturate. A t l -
centr.-eur.
15a Sem. nelucitoare, cu margini acute; testa cu alveole mici, dense, rotunjite.
Frz. triunghiular ovate, pe faţă lucitoare, pe margini cu dinţi puternici, acuţi.
15 C. murale L . - F r u n z ă de p o t c ă . Sp. anuală, T., 15-80 cm.
V I I - I X . 2n=18. Spor. z. step.-e.f; loc. rud. nitrofile. Cosm.
15b Sem. cu margini obtuze, de obicei lucioase 16
251
CHENOPOD1A CEAE
16a Frz. mijlocii şi inf. rombic-ovate, aproape tot atât de lungi, cât late; infl. şi
frz. pe faţa inf. dens cenuşiu făinoase.
16 C. opulifolium Schrad. ex W . D . J. K o c h et Z i z (piş. X L V I I I , fig.
9). Sp. anuală, T., 30-100 cm. V I I - I X . 2n=l8,34,36,54. Frecv. z. step.-e.f.;
loc. rud. nitrofile, uneori bur. seg. Eur. centr., As de S V , Afr., A m . de N ,
16b Frz. evident mai lungi decât late 17
17a Frz. inf. şi mijlocii evident 3 lobate, lobul mijlocii mult mai lung ca cei
laterali. Testa cu gropiţe sau şănţuleţe radiare 18
17b Frz. inf. şi mijlocii neevident trilobate. Testa aproape netedă sau cu striuri
radiare slabe 19
18a Sem. de 0,8-1,15 mm diam., cu marginea obtuză; testa cu gropiţe evidente,
asemănătoare ± cu fagurii de miere. Lobul mijlociu al frz. alungit, cu
marginile aproape paralele şi slab lobulat.
17 C. ficifolium Sm. (C. serotinum auct. non L.) (piş. X L V I I I , fig. 10).
Sp. anuală, T., 30-80 cm. V I I - I X . 2n=18. Rară, z. step.-e.g.; loc. rud.
nitrofile. Jud.: Cluj, Mureş, Arad, Mehedinţi, Buzău, Tulcea, Euras.
18b Sem. de 1-1,3 mm diam., cu marginea slab carenată; testa cu gropiţe
neevidente şi neregulate. Lobul mijlociu ± triunghiular, acut şi slab dinţat.
18 C. acerifolium Andrz. (C. album subsp. hastatum (Klinggr.) J.
Murray, inel. C. album subsp. lobatum Prodan) Sp. anuală, T., 30-100 cm.
V I I I - X . Rară, loc. rud. nitrofile. (Cluj şi Bucureşti). Cont. euras.
19a Plante de un verde viu, lucios, numai la început făinoase, mai târziu glabre.
Frz. ovat-rombice, cu dinţi acuţi, îndreptaţi înainte. Glomerule distanţate,
infl. fiind laxă. Testa cu striuri dese şi pronunţate.
19 C. suecicum J. Murr (C. viride auct. non L . ; C. pseudopulifolium
(Scholz) Nyâr.) (piş. X L V I I I , fig. 11). Sp. anuală, T., 30-100 cm. V I - V I I I .
2n=18. Spor. z. step.-e.f; loc. rud., culturi prăsitoare. Cont. euras.
19b Plante de un verde închis, cenuşiu, făinoase. Glomerule dense formând infl.
spiciforme. Testa aproape netedă sau cu striuri foarte slabe 20
20a Frz. ovat-oblongi, cu margini ± paralele, dinţate sau întregi. Tulp. împreună
cu ramurile roşu striate, mai adesea cu o pată vişinie la baza ramurilor.
20 C. strictum Roth (C. album subsp. striatum (Kraăan) J.Murr) (piş.
X L V I I I , fig. 12). Sp. anuală, T., 20-80 cm. V I I - I X . 2n=36. Frecv. z. step.-
e.g.; loc. rud., culturi prăsitoare. Centr. eur.
20b Frz. ovat-rombice până la lanceolate, inegal sinuat-dinţate sau lobate,
marginile nu sunt paralele. Tulp. nu sunt roşu striate, sau foarte rar.
21 C. album L . - L o b o d ă , S p a n a c s ă l b a t i c . ( p i ş . X L V I I I , fig.
13). Sp. anuală, T., 15-150 cm. V I I - X . 2n=36,54. Frecv. z. step.-e.f; loc.
rud. şi cult., mai ales în prăsitoare. Sp. eutr., mez., nitrofilă. Cosm.
- var. purpurea Ciocârlan var. nova in add. - Tepale şi antere purpurii.
Jud. Argeş corn. Muşăteşti, în cult.
252
CHENOPODIACEAE
4 Atriplex L . -Lobodă
x=9
la Bracteolele fl. femeieşti unite cel puţin până la mijloc. Plante alb-făinoase 2
lb Bracteolele fl. femeieşti unite numai la bază. Plante verzui, slab-fainoase..3
2a Infl. terminale ± spiciforme, nefoliate. Frz. triunghiular-rombice, neregulat
sinuat-lobate. Plante cu tulp. târâtoare sau ascendentă, rareori erectă.
1 A. tatarica L . - L o b o d ă s ă l b a t i c ă , C ă p r i ţ ă , (piş. X L V I I I ,
fig. 14). Sp. anuală, T., 30-100 cm. V I I - X . 2n=18. Frecv. z. step.-e.g. L o c .
rud., paj., sol. nis., adesea ± sărăturate. Sp. eutr., nitrofilă, mezoxer.,
preferenţial hal. Euras.
2b Infl. laxe, axilare şi terminale, foliate. Frz. ovat-rombice, sinuat-dentate.
Tulp. erectă până la ascendentă.
2 A. roşea L . (piş. X L V I I I , fig. 15). Sp. anuală, T., 20-70 cm. V I - I X .
2n=18. Spor. z. step.-e.g.; loc. rud., uneori nis. sau slab sărăturate. Eur.
3a Frz. liniar-lanceolate; cele inf. scurt peţiolate, cele sup. sesile.
3 A. littoralis L . - C ă p r i ţ ă . ( p i ş . X L V I I I , fig. 16). Sp. anuală, T.,
30-60 cm. V I I - I X . 2n=18. Frecv. z. step.-e.g.; sol. sărăturate. Euras.
3b Frz. mai late, peţiolate 4
4a F l . femeieşti dimorfe, unele cu perigon format din 4-5 tepale şi cu sem.
orizontale, altele fără perigon, cu 2 bracteole şi cu sem. verticale 5
4b FI. femeieşti monomorfe, fără perigon, toate cu 2 bracteole 6
5a Frz. concolore, verzi sau roşietice, glabre la maturitate.
4 *A. hortensis L . - L o b o d ă d e g r ă d i n ă . ( p i ş . X L V I I I , fig. 17).
Sp. anuală, T., 50-200 cm. V I I - V I I I . 2n=18. Cult. alim. leg. şi subspont.
Adv. (As.)
5b Frz. discolore, pe faţa sup. verzi, lucitoare, pe cea inf. alburiu-făinoase.
5 A. sagittata Borkh. (A. acuminato Waldst. et K i t . ; A. nitens
Schkuhr) - L o b o d ă de d r u m u r i . Sp. anuală, T., 60-150 cm. V I I -
I X . 2n=18. Frecv.z.step.-e.g.; loc. rud., bur., tuf, pe sol. nis.-Iutoase.Cont.
euras.
6a Bracteole ovat-triunghiulare până la orbiculare, cu margini întregi şi netede
pe spate (fără apendici) 7
6b Bracteole rombice, până la rombic-ovate, de obicei cu dinţi şi apendici pe
spate 8
7a Frz. cu baza atenuată. Bracteole ovat-triunghiulare, până la 13 mm lung.
6 A. oblongifolia Waldst. et K i t . (piş. X L V I I I , fig. 18). Sp. anuală, T.,
30-120 cm. V I I - I X . 2n=36. Frecv. z.step.-e.g.; tuf, loc. rud. Cont. euras.
7b Frz. cu baza hastată sau sagitată. Bracteole ovat-orbiculare, subcordate,
până la 6 mm lung.
253
CHENOPODIACEAE
7 A. micrantha Ledeb. (A. heterosperma Bunge) Sp. anuală, T., 5 0 -
150 cm. V I - V I I I . Rară, z.step.-z.silvostep.; loc. rud. Jud. Ialomiţa
(Urziceni) şi jud. Constanţa (Grindul Lupilor). Cont. euras.
8a Frz. ovat-lanceolate, cu baza cuneată.
8 A. patula L . Sp. anuală, T., 30-100 cm. V I I - I X . 2n=36. Frecv.
z.step.-e.f.; loc. rud. şi cult. Circ.
8b Frz. hastate cu baza trunchiată sau subcordată.
9 A. prostrata Boucher ex D C . (A. hastată auct.) Sp. anuală, T., 2 0 -
100 cm. V I - I X . 2n=18. Frecv. z.step.-e.f.; loc. umede, ± sărăturate. Circ.
CHENOPODIA CEAE
2n=36. Foarte rară. Loc. uscate şi slab sărăturate Vultureni-jud. Cluj. şi
Groapa Rădăii — Jud. Mureş. Euras.
8 Ceratocarpus L .
1 C. arenarius L . - C i u 1 e i . (piş. X L V I I , fig. 16). Plante anuale,
T., 10-30 cm. Plantă stelat păroasă cu frz. liniar-subulate. F l . femeieşti cu
bracteole concrescute, fiecare bracteolă cu câte un apendice subulat. V I I -
I X . Spor. z. step.-e.g. L o c . uscate, însorite, pe substrat nis. sau loess.
Cont. euras.

9 Camphorosma L .
5 Spinacia L .
x=6
x=6
la Plantă anuală; frz. liniar-subulate, ± cărnoase.
1 *S. oleracea L . - S p a n a c . ( p i ş . X L V I I , fig. 12). Sp. a n u a l ă -
1 C. annua Pali. (C. ovata Waldst. et Kit.) Sp. anuală, T., 5-40 cm.
bisanuală, T.-Ht., 30-50(100) cm. Frz. ovate până la triunghiular hastate.
F l . dioice; perigonul f l . femeieşti persistent; acoperă achena. V - V I I I . V I I - I X . 2n=12. Frecv. z. step.-e.g., pe sol. sărăturate, adesea inundate
2n=12. Cult. ca leg. A s . Mică. primăvara, în lunci. Pont.
— var. oleracea (var. spinosa (Moench) Metzg.) - S p a n a c d e lb Plantă perenă, C h , subarbust.
i a r n ă . Perigonul întărit la fructificare şi cu 2-3 ţepi. 2 C. monspeliaca L . (piş. X L I X , fig. 1). 10-60 cm. V I I - I X . Spor. z.
step.-z.silvostep.; pe sol. aluviale, nis., temporar inundate, uneori
- var. glabra (Mill.) Gurke (var. inermis (Moench) Metzg.) -
sărăturate. Pont.-medit.
S p a n a c d e v a r ă . Perigon fără ţepi.
10 Bassia AII. (inel. Kochia Roth)
6 Halimione A e l l e n (Obione Gaertn. p.p.)
x=9
x=9
la Plantă perenă cu baza lignificată.
la Plantă anuală. Fr. pedicelate. 1 B. prostrata (L.) G . Beck (Kochia prostrata (L.) Schrad.) - I a r b ă
1 H. pedunculata (L.) Aellen (Obione pedunculata (L.) Moq.) (piş. v â n t o a s ă . Sp. perenă, Ch., subarbust, 10-60 cm. V I I - I X . Spor. z. step.-
X L V I I , fig. 13). Sp. anuală, T., 5-30 cm. V I I - I X . 2n=18. Spor. z. step.- e.g.; Ioc. însorite, pe sol. nis. sau loess. Cont. euras.
z.silvostep. Săraturi maritime şi continentale. Cont—euras.
lb Sp. anuale 2
lb Plantă perenă. Fr. sesile acoperite de bracteole de circa 2 mm,
2a Apendicii tepalelor cu vârf spinos. Plante din habitate saline 3
suborbiculare şi verucoase.
2b Apendicii tepalelor sub formă de aripă. Plante din habitate nesalinizate 4
2 H. verrucifera (M.Bieb.) Aellen (Obione verrucifera (M.Bieb.)
Moq.) (piş. X L V I I , fig. 14). Ph., subarbust, 20-80 cm. V I I - I X . Spor. z. 3a Ramuri florifere sinuoase. Apendicii perigonului pubescenţi, bine dezvoltaţi
step.-z.silvostep. Săraturi continentale. Cont.-euras. numai la 2-3 tepale. Tulp. târâtoare sau ascendente.
2 B. hirsuta (L.) Asch. (piş. X L I X , fig. 2) - Plantă anuală, T., 10-30
7 Krascheninnikovia Gueldenst. (Ceratoides Gagnebin; cm. V I I - I X . 2n=18. Rară, z. step., pe sol. sărăturate, în jurul lacurilor sărate
x=9 Eurotia Adans. nom. illeg.). şi pe litoral. Jud.: Buzău, Brăila, Ialomiţa, Constanţa, Tulcea. Cont. euras.
3b Ramuri florifere drepte, erecte. Apendicii perigonului în partea sup. glabri,
1 K. ceratoides (L.) Gueldenst.; (Ceratoides latens (J. F. Gmel.) Reveal
bine dezvoltaţi la toate cele 5 tepale.
et Holmgren; Eurotia ceratoides (L.) C. A . Mey.) (piş. X L V I I , fig. 15). Ph.,
arbust, - 1 m., acoperit cu peri stelaţi. Frz. lanceolate. F l . unisexuat-monoice. 3 B. sedoides (Pali.) Asch. - Plante anuale, T., 10-50 cm. V I I - I X .
Achena acoperită de 2 bracteole obovate, de circa 3 mm. V I I - I X . 2n=18. Rară, z. step., pe sol. sărăturate. Jud.: Buzău, Brăila, Ialomiţa,
Vrancea, Iaşi, Constanţa. Cont. euras.

254 255
CHENOPOD1A CEAE PLA N ŞA X L I X
4a Frz. liniar-filiforme. Sp. psamofilă.
4 B. laniflora (S.G.Gmel.) A.J.Scott (Kochia laniflora (S.G.Gmel.)
Borbâs) (piş. X L I X , fig. 4). Plantă anuală, T., 15-45 cm. V I I -
IX. 2n=T8. Rară, z. step.-e.g.; loc. nis. sau loess, dune. Sp. xer., psamofilă.
Cont. euras.
4b Frz. plane, liniar-lanceolate până la lanceolate 5
5a F l . înconjurate la bază de peri lungi, albi, care imprimă toamna un aspect
lânos.
5 B. sieversiana (Pali.) W.A.Weber (Kochia sieversiana (Pali.)
C . A . M e y . ) - Plantă anuală, T., 20-60 cm. V I I - V I I I . Frecv. z. step.-
z.păd.stej.; loc. rud.,. în lungul liniilor ferate, în S E Ro. Cont. euras.
5b F l . fără peri lungi, albi, la bază.
6 *B. scoparia (L.) Voss (Kochia scoparia (L.) Schrad. - M ă t u r i ,
(piş. X L I X , fig. 3). Plantă anuală, T., 20-150 cm. V I I - I X . 2n=18. Cult. şi
subspont. Euras.

11 Corispermum L.
X=9
la Aripa achenei membranoasă, evidentă, pe margine mărunt denticulată, la
vârf emarginată 2
lb Aripa achenei îngroşată, nemembranoasă, foarte îngustă, întreagă 3
2a F l . în spice scurte, dense. Bractee mai înguste decât fr. Achene de 4-5 mm
lung. şi 3-4 lăţ. A r i p a fr. lată cât circa 1/2 din lăţ. achenei.
1 C. marschallii Steven (piş. X L I X , fig. 5). Sp. anuală, T.-Ht., 20-50
cm. V I I - I X . Rară, z. step—z. păd. stej., pe nis. fluviatile şi maritime (jud.
Constanţa-Mangalia). Cont. euras.
2b F l . în spice lungi, laxe. Bracteele acoperă fr. Achene de 3,5—4 mm lung. şi
2,5-3,25 lăţ. Aripa fr. lată cât 1/4-1/8 din lăţ. achenei.
?C. canescens K i t . in Schult. (piş. X L I X , fig. 6). Sp. anuală, T., 30-70
cm. VII—X. 2n=18. Sp. psamofilă. Pan.
Obs. Material de ierbar de la noi nu există. Este probabil ca sp. să se descopere pe nis.
din NV ţării.
3a Frz. liniar-filiforme, înguste, până la 1 mm lăţ. Achene de 2,5-3,5 mm lung.
2 C. nitidum K i t . in Schult. (piş. X L I X , fig. 7). Sp. anuală, T., 1 0 -

P L A N Ş A X L I X . 1 - Camphorosma monspeliaca - fl.; 2 - Bassia hirsuta; 3 - B. scoparia; 4 - B.

laniflora; 5 - Corispermum marschallii - fr.; 6 - C. canescens - fr.; 7 - C. nitidum - fragment
infructescenţă şi fr.; 8 - C. intermedium; 9 - Halocnemum strobilaceum; 10 - Salicornia
europaea; 11 - Petrosimonia triandra; 12 - Suaeda maritima - fl. şi fr. închis în perigon; 13 -
Salsola kali - ramură floriferă şi fr.; (5,6 - original).

256
CHENOPODIA CEA E
50 cm. V I I - X . 2n=18. Spor. z. step.-z. păd. stej.; loc. nis. (aluviuni, dune).
Pont.-pan.
3b Frz. liniar-lanceolate, plane, de 2^4 mm lăţ. Achene de 4-5 mm lung.
3 C. intermedium Schweigg. ((C. leptopterum (Asch.) Iljin , (C.
Iiyssopifoliumauct. non L.) (piş. X L I X , fig. 8). Sp. anuală, T., 10-60 cm.
V I I - I X . Rară; aluviuni nis. Jud.: Bacău şi Vrancea. Pont.-pan.
12 Halocnemum M.Bieb.
1 H. strobilaceum (Pali.) M.Bieb. (piş. X L I X , fig. 9). Sp. perenă, Ch.,
subarbust; tulp. articulată, până la 50 cm, cu frz. rudimentare. FI.
hermafrodite cu 3 tepale. V I I I - X . Rară; nis. litorale salinizate. Dobr. Deltă,
Grindul Lupilor. Pont.-medit.
13 Salicomia L. - B r â n c ă , Iarbă sărată.
x=9
la Infl. (spice aparente) lungi de 4-8 cm, cu 12-30 segmente fertile. F l .
mijlocie numai cu puţin mai mare decât cele laterale. Stamine de obicei 2.
Antere de 0,6-1 mm, exserte. Plante care nu produc antocian, nu devin
roşietice la fructificare. 2n=36.
1 S. procumbens Sm. - Sp. anuală, T., 10-40 cm. V I I I - X . Sp.
mezohigrohal. Delta Dunării - Chilia Veche, rară în loc. joase, permanent
umezite de valurile Dunării, uneori direct în mâl. L a noi este reprezentată
prin var. stricta (G. Mey.) J.Duvign. et Lambinon (S. olivieri Moos; S.
dolichostachya Moos) - Ramificaţiile primare ating vârful tulp. principale.
Atl.-medit.
lb Infl. (spice aparente) scurte, de 0,5-3(6) cm lung., cu 4-9(14) segmente
fertile. F l . mijlocie evident mai mare decât fl. laterale. Stamine de obicei 1.
Antere de 0,3-0,5 mm. Plante care produc antocian, devin roşietice la
fructificare. 2n=18
2a Articolele fertile cu laturi convexe (în formă de butoi), astfel că spicul
devine distinct torulos. Plantă puternic ramificată.
2 S. ramosissima Woods - Sp. anuală, T., 10-30 cm. V I I I - X . Sp.
mezohal. Delta Dunării - Chilia Veche. Atl.-medit.
2b Segmente fertile ± paralele astfel că spicul apare cilindric
3 S. europaea L . (5. brachystachya (G.Mey.) Konig; Sp. anuală, T.,
10^10 cm. V I I I - X . Sp. mezohal. Frecv. z. step.-e.g. Euras.
ai Plante ± târâtoare, marginea sup. a segmentelor membranoasă, de 0,1-
0,2 mm lăţ. Spice de 2-3 mm lăţ.
- var. prostrata (Pali.) Rchb.
258
CHENOPODIACEAE
a 2 Plante erecte. Marginea sup. a segmentelor neevident membranoasă.
Spice peste 3 mm lăţ b
bi Ramuri erecte.
- var. europaea.
b 2 Ramuri patente, îndepărtate unele de altele.
- var. patula (Duv.-Jouve) Crep.
Obs. Din Delta Dunării s-au mai menţionat: S. emericii Duv.-Jouve, S. obscura
P.W.Ball et Tutin, sp. descrisă în 1959 şi apoi inclusă (subordonată) de P.W.Ball în
S. europaea L . şi S. veneta Pign. et Lausi. Această semnalare de specii noi, atl.-medit., cu
valoare taxonomică discutată controversat, rămâne să fie lămurită în viitor.
14 Petrosimonia Bunge
la F l . cu 3 tepale şi 3 stamine. Frz. de circa 1 mm grosime.
1 P. triandra (Pali.) Simonk. (piş. X L I X , fig. 11). Sp. anuală, T., 10-
35 cm. V I I - V I I I . Spor. z. step.-e. g.; sol. sărăturate. Cont. euras.
lb F l . cu 2 tepale şi 5 stamine. Frz. de circa 3 mm grosime.
2 P. oppositifolia (Pali.) Litv. (P. crassifolia auct.). Sp. anuală, T., 10-
30 cm. V I I - V I I I . Rară; z. step.-z. silvostep.; sol. sărăturate. Jud.: Brăila,
Buzău, Iaşi, Tulcea. Cont. euras.
2. S u b f a m . Salsoloideae (Spirolobeae)
15 Suaeda Forssk. ex J. F . G m e l . - G hir in
x=9
la Glomerule scurt pedunculate; pedunculul concrescut cu baza frz. bracteante.
Tegument seminal neted.
? S. altissima (L.) Pali. - Sp. anuală. T., 30-100(150) cm. Sp. mezohal.
Semnalată din delta secundară a Chiliei (Ucr.) şi din N E Bulg., cu
certitudine se va identifica şi la noi. Pont.-medit.
lb Glomerule sesile, neconcrescute cu frz. bracteantă 2
2 2a Frz. prelungite într-un mucron filiform, lung până la 1 mm, caduc.
Perigonul, la fructificare, foarte umflat, rugos. Tegument seminal neted.
? S. splendens (Pourr.) Gren. et Godr. - Sp. anuală. T., 10-50 cm. V I I -
IX. 2n=18. Jud. Tulcea pe malul lacului Razim (Fl. R P R 1) Medit.
2b Frz. fără mucron filiform. Perigon fructifer neumflat, neted 3
3a Tegument seminal evident reticulat.
1 5. maritima (L.) Dumort.(incl. S. prostrata Pall.)(plş. X L I X , fig. 12).
- Sp. anuală. T., 10-50(100) cm. VII-IX. 2n=36. Frecv. z.step.-e.g., pe sol.
nis. şi sărăturate. Sp. mezohigrohal. Cosm.
3b Tegument seminal neted sau aproape neted 4
259
CACTACEAE POLYGONACEAE
4a Frz. foarte suculente şi obtuze, canaliculate pe faţa sup. Sem.comprimate, 1 *Zygocactus truncatus (Haw.) K . Schum. (Epiphyllum truncatum
negricios-roşietice. Haw.) - C r ă c i u n i c ă . Ramuri articulate, turtite, asemănătoare frz.,
3 S. salsa (L.) Pali. - Sp. anuală. T., 20-60(100) cm. VII-IX. 2n=36. furcat ramificate, de 4-5,5 mm lung. şi 1,5-2,5 mm lăţ. F l . roşii, zigomorfe,
Nis. umede şi sărăturate, în deltă la Sf. Gheorghe. Sp. este menţionată şi din bilabiate.
Trans. şi E . Bărăganului, date care ar trebui verificate. Pont.-pan. 2 *Phyllocactus ackermanni Salm-Dyck. Ramuri articulate, articulele
4b Frz. acute, plane pe faţa sup., mai puţin suculente, sem. convexe, negre. lungi până la 30 cm şi 5-7 mm lăţ. Fl. roşii, ± actinomorfe.
4 S. confusa Iljin - Sp. anuală. T., 15-30(50) cm. Spor. z.step.- 3 *Opuntia vulgaris M i l l . Ramuri articulate, articulele turtite, obovat-
z.silvostep., solonceacuri ± umede şi nisipoase. Sp. mezohigrohal. S E . Ro., rotunde, de 4,5-10 cm lung. şi 6-8 cm lăţ., cu spini puternici. F l . galbene.
inel. în Delta Dunării. Pont. Fr. roşu, comestibil. Poate hiberna în câmp.
4 *Cereus flagelliformis M i l l . Ramuri alungite, cilindrice, nearticulate,
16 Salsola L . de 1,5 cm diam., cu 8-13 coaste şi cu numeroşi spini mici, de 3-5 mm
x=9 lung. F l . infundibuliforme.
la Infl. densă, spiciformă, cel puţin spre vârf, cu bractee şi bracteole
imbricate, alipite de axa infl. Embrion inelar. ORD. POLYGONALES
1 S. collina Pali. (piş. C X X X I X bis, fig. 1). Sp. anuală, T., 20-100 cm. Fam. Polygonaceae Juss.
V I I - I X . Rară, Delta Dunării - Pardina, Jud. Constanţa în port, loc. rud., nis.
Cont. euras. Plante erbacee, rareori arbuşti sau liane. Frz. alterne, simple, cu stipele
l b F l . mai laxe, cu bractee şi bracteole orizontal patente 2 concrescute formând ohrea. F l . actinomorfe, hermafrodite, rar unisexuate.
2a Frz. alterne, înguste, de circa 1 mm lăţ., la vârf spinoase. Tepale, la ! Perigon sepaloid sau petaloid format din 3-6 tepale. Stamine 6-9. Gineceu sup.,
ovar unilocular şi uniovulat. Fr. achenă.
fructificare, membranos aripate, aripile late.
2 S. kali L . - C i u r i a n . (piş. X L I X , fig. 14). Sp. anuală, T., 10-70 la Perigon format din 4 tepale dispuse în 2 verticile. Stamine 6. Fr. aripat
cm. V l - I X . 2n=36. Spor. z. step.-e.g., pe sol. nis. uneori sărăturate. 4 Oxyria
a - subsp. ruthenica (Iljin) Soo - Bracteole libere, neumflate la bază. lb Perigon format din 5 tepale sau din 6 dispuse pe 2 verticile 2
2a Perigon format din 6(3+3) tepale 3
Frecv. Euras.
2b Perigon format din 5 tepale 4
b - subsp. tragus (L.) Nyman - Bracteole concrescute la bază şi umflate.
3a Tepale ext. mici, cele int. mult mai mari la fructificaţie şi adesea poartă
Pe litoral. Pont.-medit.
granule. Stamine 6(3+3). Fr. nearipat 5 Rumex
2b Frz. inf. opuse, de 2-3 mm lăţ., cărnoase, cu baza aproape amplexicaulă.
3b Tepale egale. Stamine 9(6+3). Fr. triaripat 6 Rheum
Tepale, la fructificare, cu aripi foarte înguste.
4a Baza peţiolului pe partea externă, cu gropiţă nectariferă. Cele 3 tepale
3 S. soda L . - S ă r i c i c ă . Sp. anuală, T., 20-70 cm. V I I - I X . 2n=18.
externe carenate sau aripate la fructificaţie 2 Fallopia
Spor. z. step.-z. silvostep.; nis. sărăturate, continentale şi maritime. Sp.
mezohal.-higrohal. Cont. euras. 4b Baza peţiolului fără gropiţă nectariferă. Tepale necarenate şi nearipate 5
5a Fr. complet sau în cea mai mare parte închis în perigonul persistent. L i m b
O R D . CACT ALES
alungit, nesagitat. Embrion lateral 1 Polygonum
Fam. Cactaceae Lindl. 5b Fr. depăşeşte mult perigonul sau cel mult perigonul acoperă fr. până la
jumătate. Limb cordat-sagitat. Embrion central, înconjurat de perisperm
Plante perene, suculente, cu frz. rudimentare, caduce sau transformate în
spini. F l . hermafrodite, solitare, sesile, cu sepale, petale şi stamine numeroase. 3 Fagopyrum
Gineceu inf, policarpelar, ovar unilocular. Fr. bacă. L a noi în ţară se cultivă în
1 Polygonum L . (inel. Persicaria L.) M i l l . , Bistorta Mill.)
spaţii adăpostite, în scop decorativ; dintre acestea vom menţiona câteva.
x=10,ll,12

260 261
POLYGONACEAE PLANŞA L
l a F l . izolate sau în cime dense, subsesile, axilare. Ochrea albă sau argintie,
hialină 2
lb F l . în infl. pedunculate, terminale sau terminale şi axilare, spiciforme,
rareori paniculiforme. Ochrea brună, opacă, rar hialină 10
2a Plante perene, majoriatea ohreelor mai lungi decât internodurile. Ohree cu
8-12 nervuri. Frz. revolute. Fr. de 3,5-5 mm lung., iese puţin din perigon.
1 P. marUimum L . (piş. L , fig. 8). Sp. perenă, H . , 10-50 cm. VII-IX.
2n=20. Nis. maritime, sărăturate. Dobr. Medit.
2b Plante anuale până la bisanuale, ohree mai scurte decât internodurile. Ohree
cu 6-8 nervuri 3
3a Fr. de 3,5—4,5 mm lung., iese mult din perigon fiind circa de 2 ori mai lung
decât perigonul.
2 P. mesembricum Chrtek (P. rayi auct.) (piş. L , fig. 9). Sp. anuală-
bisanuală, T.-Ht., 10-45 cm. VII-IX. Spor. nis. pe litoralul Mării Negre.
Obs. P. euxinum Chrtek publicat şi de la noi, nu poate fi tratat ca specie, fiind foarte
asemănător cu sp. nr.2, cu care creşte împreună şi de care se deosebeşte numai prin fr.
închise la culoare (nu lucioase) şi dimensiunile puţin mai mici.
3b Fr. mai mic, până la 3 mm lung., închis complet în perigon sau iese puţin...4
4a Cel puţin bracteele sup. membranoase şi mai scurte decât fl 5
4b Toate bracteele foliacee şi mai lungi decât fl 6
5a Tulp. ramificate de la bază, târâtoare sau ascendente. Toate bracteele mici,
membranoase. Tepale patente.
3 P. arenarium Waldst. et Kit. - T r o s c o t d e n i s i p u r i . Sp.
anuală, T., 20-30 cm. VII-IX. 2n=40. Frecv. z. step.-z. păd. stej.; pe sol.
nis., paj., ogoare. Pont.-pan.-medit.
a - subsp. arenarium - F l . dense spre extremitatea ramurilor. Fr. netede,
foarte lucitoare. 2n=20. Frecv.
b - ?subsp. pulchellum (Loisel.) D.A.Webb et Chater - F l . laxe şi fr. fin
rugoase şi întunecate, slab lucitoare. 2n=20. A fost citat din Deltă
(Prodan 1935, Consp. F l . Dobr.)
5b Tulp. erecte. Bracteele inf. foliacee. Tepale erecte.
4 P. patulum M.Bieb. Sp. anuală, T., 20-100 cm. VII-VIII. 2n=20.
Spor. z. step.-e.g., nis. şi aluviuni uneori sărăturate. Eur.

PLANŞA L. 1 - Armeria alpina; 2 - A. barcensis; 3 - Plumbago europaea; 4 - Limonium

gmelinii; 5 - L. vulgare; 6 - Goniolimon tataricum; 7 - G. besseranum; 8 - Polygonum
marilimum; 9 - P. mesembricum; 10 - P. arenastrum subsp. arenaslrum; 11 - P. rurivagum; 12 -
P. aviculare - fr. închis în perigon şi secţionat transv.; idem 10 şi 11; 13 - P. alpinum; 14 - P.
amphibium; 15 - P. viviparum; 16 - P. bistorta; 17 - P. lapalhifolium; 18 — P. persicaria - ohree
(a) şi fr. înconjurat de perigon (b) idem 8,9,17; 19 - P. hydropiper, 20 - Fallopia convolvulus; 21
- F. dumelorum - fr. înconjurat de perigon idem la 20.

262 263
POLYGONACEAE
a - subsp. patulum - Frz. înguste, de 0,5 cm lăţ. F l . apropiate. Fr. de 2-2,5
mm, iese puţin din perigon.
b - subsp. kitaibeliaitum (Sadl.) Asch. et Graeb. - Frz. mai late, de 0,6-1
cm. F l . distanţate. Fr. de 3-5 mm lung., inclus în perigon.
6a Plante mici,până la 30 cm; tulp. ramificate, ramuri subţiri, târâtoare; frz.
foarte înguste, de 1 -1,5 mm lăţ. şi 1-2 cm lung. Fr. de 2-2,5 mm lung.,
neted şi lucios, depăşeşte perigonul.
5 P. graminifolium Wierzb. ex Heuff. - Sp. anuală, T., 10-30 cm.
V I I I - X . Spor. în lunca inf. a Mureşului şi în lunca Dunării, Jud. Tulcea -
Sulina. Sp. mezohigr., psam. Eur. S E .
6b Plante mai robuste cu frz. mai late. Fr. inclus în perigon
7a Perigon concrescut cel puţin în treimea inf. Fr. cu 2 feţe mai mari, convexe
şi o faţă (latură) îngustă.
6 P. arenastrum Boreau (P. aequale Lindm.) (piş. L , fig. 10). Sp.
anuală, T., 30^10 cm. V I I - X . 2n=40. Spor. z. step.-z. păd. stej.; loc. rud.
nis. ± umede. Eur.
a - subsp. arenastrum - Perigon unit pe 1/3-1/2; stamine 7-8; fr. mat,
striat-punctat, de 2-2,5 mm lung. Corabia - jud. Olt, Timişoara,
Bucureşti, Sf.Gheorghe-Deltă.
b - subsp. calcatum (Lindm.) Wisskirchen - Perigon unit până la 1/2 sau
mai mult; stamine 5-(6); fr. neted, lucitor, de 1,5-2 mm lung.
7b Perigon unit numai la bază, mai puţin de 1/3. Fr. cu feţe concave sau drepte
8a Frz. liniar-lanceolate, de 1,5-3,5 cm lung., şi 1-5 mm lăţ. Tepale înguste,
în fr. abia se ating prin margini. Fr. aproape neted, lucitor, de circa 2 mm
lung., iese puţin din perigon.
7 P. rurivagum Jord. ex Boreau (piş. L , fig. 11). Sp. anuală, T., V I I -
X . 2n=60. Spor. Sulina - jud. Tulcea şi Tohani - jud. Prahova. Eur. centr.
8b Tepale late, se acoperă prin margini la fructificare. Fr. mate, longitud.
striat-punctate
9a Tulp. târâtoare până la suberectă.Frz. de 2-5 cm lung., şi 0,5-1,5 cm lăţ;
cele de pe tulp.principală evident mai mari decât cele de pe ramuri
(heterofilie).
8 P. aviculare L . - T r o s c o t , (piş. L , fig. 12). Sp. anuală, T., 10-50
cm. V l - X . 2n=60. Frecv. z. step.-e.b. Loc. rud. şi bur. seg. în păioase.
Cosm.
9b Tulp. totdeauna târâtoare. Frz. mai mici, ± uniforme, de 1-2 cm lung. şi 0,2-
o,4 cm lăţ., ± rigide, acute.
9 P. neglectum Besser - Sp. anuală, T., 10-20 cm. V I - X . 2n=40,60.
Spor. z.step.-z.păd.stej.; loc. nis. şi sărăturate. Euras.
264
POLYGONACEAE
10a Infl. paniculă terminală, laxă; ohreea hialină.
10P. alpinum AII. (P. undulatum Murray) - T r o s c o t d e m u n t e ,
(piş. L , fig. 13). Sp. perenă, FL, 30-60 cm. V I I - V I I I . Rară; e.s.-e.a.; sol.
bogate în humus. Euras.
10b Infl. spiciforme. Ohrea brună \\
11a Sp. perene cu rizomi 12
11b Sp. anuale 14
12a Plantă acvatică, de mlaştini sau loc. umede. Stamine 5. Stile 2.
11 P. amphibium L . - S ă l c u ţ ă , T r o s c o t d e b a l t ă . (piş. L ,
fig. 14). Sp. perenă, H H . , 30-100 cm. V I - I X . 2n=66. Frecv. z. step.-e.f.
Cosm.
7 - f. aquaticum Leyss. - Plantă acvatică cu tulp. natantă.
- f. terrestre Leyss. - Plantă terestră, higr. sau mezohigr. cu tulp. erectă sau
ascendentă. Bur. seg. pe sol. aluviale.
12b Plante din paj. de munte. Stamine 6-8. Stile 3 13
13a Spic florifer subţire, de 5-10 mm diam., albicios; f l . inf. înlocuite prin
bulbili. Frz. cu margini revolute; peţiolul nearipat.
12 P. viviparum L . - I a r b a ş o p â r l e l o r . (piş. L , fig. 15). Sp.
perenă, G . , 5-30 cm. VII-VIII. 2n=66,88,132. Spor. e.b.-e.a.; paj. şi tuf. pe
sol. acide. Circ.-arct.-alp.
13b Spic florifer de 10-15 mm diam., roşiatic. Frz. cu margini plane şi
ondulate; cele inf. cu peţiol aripat în partea sup.
13 P. bistorta L . - R a c u l e ţ . (piş. L , fig. 16). Sp. perenă, G . , 30-80
8 cm. VI-VIII. 2n=44. Frecv. e.f.-e.s.; paj. umede, tuf, turbării. Sp.
mezohigr. Euras.
14a Plantă cult. sau subspont., de 1-2 m înalţ. Frz. ovate, slab cordate. F l . roşii.
14 *P. orientale L . - M o ţ u l c u r c a n u l u i . Sp. anuală, T., 1-2 m.
V I I - X . 2n=22. Cult. orn. Extr. Orient.
14b Plante spont. până la 80 cm ( - 1 m) înalţ. Frz. ± lanceolate 15
15a Spice dense, cilindrice. F l . se acoperă una pe alta 16
9 15b Spice laxe, subţiri, fiecare fl. fiind vizibilă 17
16a Ohrea întreagă sau foarte scurt ciliata. A x u l infl., ramificaţiile şi tepalele cu
glande subsesile, galbene. Tepalele cu nervuri proeminente, bifurcate şi
vârfuri recurbate.
15 P. lapathifolium L . - I a r b ă r o ş i e . ( p i ş . L , fig. 17). Sp. anuală,
T., 20-80 cm. VII-IX. 2n=22. Frecv. z. step.-e.f. L o c . rud. şi cult. ,
± umede, temporar inundate. Bur. seg. în prăsitoare. Sp. eutr., nitr., mez.-
mezohigr. Cosm.
265
POLYGONACEAE POLYGONACEAE
ai Tulp. târâtoare, cu vârfurile ramurilor ascendente. F r z . lat. eliptice, 2 F. convolvulus (L.) A . Love (Polygonum convolvulus L . ) -
+ cenuşiu tomentoase pe faţa inf. H r i ş c ă u r c ă t o a r e , (piş. L , fig. 20). Sp. anuală, T., 15-100 cm. V I - I X .
- subsp. brittingeri (Opiz) Sojâk. (P. danubiale (A.Kern.) O. Schwarz- 2n=40. Frecv. z. step.-e.f. Loc. cult. şi rud., bur. seg. în păioase şi
Cont. euras. prăsitoare. Circ.
a 2Tulp. erecte. Frz. ± lanceolate b 3b Tepale ext. aripate, aripile decurente în pedicelii fructiferi care au 5-8 mm.
bi Frz. alb-tomentoase pe faţa inf. Fr. neted, lucitor. Tulp. de 2-3 m.
subsp. pallidum (Wilh.) Fr. 3 F. dumetorum (L.) Holub. (Polygonum dumetorum L.) - H r i ş c ă
b Frz. glabre sau slab păroase.
2 d e a s ă . (piş. L , fig. 21). Sp. anuală, T., 1-3 m. VII-IX. 2n=20. Spor. z.
- subsp. lapathifolium. step.-e.f. T u f , tăieturi de păd., pe malul apelor. Sp. helscia., mezoxer. Circ.
Obs. 16 P. pensylvanicum L. specie adv. (Am.de N.) este ± asemănătoare cu 4a Frz. cu baza trunchiată şi vârf cuspidat, pe margini şi pe nervuri, pe faţa inf.
/*. lapathifolium, dar cu glande evident pedicelate. A fost semnalată în Portul Constanţa. cu papile scurte. F l . albe, în panicule axilare, de 8-12 cm. lung.
16b Ohrea cu marginea evident ciliata. Inflorescenţa fără glande. Tepalele cu 4 *F. japonica (Houtt.) Ronse Decr.( Polygonum cuspidatum Siebold
nervuri slabe, bifurcate, dar cu vârfurile drepte. et. Z u c c ; Reynoutria japonica Houtt.) - S p . perenă, G . , 1-2 m. VIII-IX.
17 P. persicaria L . - I a r b ă r o ş i e , A r d e i u l b r o a ş t e i , (piş. L , 2n=44,88. Cult. orn. şi subspont., mai ales în Maram., Trans. A s . de E .
fig. 18). Sp. anuală, T., 20-60 cm. VII-IX. 2n=22,44. Frecv. z. step.-e.f. 4b F r z . cu baza ± cordată şi vârf acut, pe faţa inf. cu peri de 1-2 mm. F l .
Loc. rud. uneori şi cult. Sp. mezohigr. Cosm. verzui, în panicule mai scurte şi mai dense.
17a Perigon glandulos punctat. 5 *F. sachalinensis (F.Schmidt) Ronse Decr. (Polygonum
18 P. hydropiper L . - P i p e r u l b ă l ţ i i , (piş. L , fig. 19). Sp. anuală, sachalinense F . Schmidt, Reynoutria sachalinensis (Fr.Schmidt) Nakai) -
T., 20-60 cm. VII-IX. 2n=20. Frecv. z. step.-e.b. L o c . rud. umede, Sp. perenă, G . , 1-4 m. VIII-IX. 2n=44. Cult. orn. şi subspont. M a i rară ca
inundate, mlaştini. Circ. sp. precedentă. Sachalin.
17b Perigon neglandulos 18 4c 6 F. x bohemica (Chrtek et Chrtkovă) J. P. Bailey (F. japonica x F.
18a Frz. liniar-lanceolate, de 6-9 ori mai lungi decât late. Perigon de 2-2,5 mm. sachalinensis); Reynoutria x bohemica Chrtek et Chrtkovă). Are caractere
Stamine 5. Fr. de 1,5-3 mm. intermediare între părinţi. Frz. pe faţa i n f , pe nervuri, cu peri de 0,5 mm.
19 P. minus Huds. - Sp. anuală, T., 10-40 cm. VII-IX. 2n=40. Frecv. Loc. rud., ± umede. Jud. Galaţi. Eur.
z. step.-e.f. Loc. mlăştinoase, inundabile. Sp. higr. Cosm.
18b Frz. alungit eliptic-lanceolate, mai puţin de 6 ori mai lungi decât late. 3 Fagopyrum Mill.
Perigon de 2,5-4,5 mm. Stamine 6. Fr. de 3-4,5 mm.
x=8
20 P. mite Schrank - B u r u i a n a v i e r m i l o r . Sp. anuală, T., 15-50
cm. VII-IX. 2n=40. Frecv. z. step.-e.f. Loc. umede, şanţuri. Sp. higr. Eur. la Perigon de 3-4 mm. Fr. cu feţele netede şi muchiile întregi, acute.
1 *F. esculentum Moench (F. sagittatum Gilib.) - H r i ş c ă . Sp.
2 Fallopia A d a n s . s.l. (inel. Bilderdykia Dumort., Reynoutria Houtt.) anuală, T., 15-60 cm. VII-IX. 2n=16. Cult. alim. mei. A s . centr.
la Sp. perenă, lemnoasă, volubilă. Infl. paniculă; fl. albe. V - X ; 2n=20. lb Perigon de 2 mm. Fr. cu feţele rugoase şi muchiileile sinuat-dinţate, obtuze.
1*F. baldschuanica (Regel) Holub (Polygonum baldschuanicum 2 *F. tataricum (L.) Gaertn. - H r i ş c ă t ă t ă r a s c ă . S p . anuală, T.,
Regel, P.aubertii L . Henry). Cult. orn. V . China, Tibet. 30-80 cm. VIII-IX. 2n=16. Cult. rar, uneori bur. în cult. de F. esculentum.
lb Sp. anuale, volubile sau târâtoare sau sp. perene cu tulp. erecte 2 A s . centr.
2a Sp. anuale, volubile sau târâtoare. Stigmate capitate 3
4 Oxyria Hill
2b Sp. perene cu tulp. erecte.Stigmate fimbriate 4
3a Tepale ext. carenate, nearipate sau slab aripate. Pedicelii fructiferi de 1-3 x=7
mm. Fr. mat, fin rugos, striat. Tulp. - l m. 1 O. digyna (L.) H i l l - M ă c r i ş e 1. (piş. L I , fig. 1). Sp. perenă, H . , 5-
20(30) cm. Plantă glabră. Frz. bazale reniforme. VII-VIII. 2n=14.

266 267
POLYGONACEAE PLANŞA L I
Spor. e.a.; sol. schel., pietrişuri umede. Sp. petrof., mezohigr., chionof.,
scia. Circ.-arct.-alp.

5 Rumex L .
x=4, 5,7,8,9, 10
la Frz. de obicei -hastate sau sagitate, cu gust acru. F l . unisexuate, dioice, rar
poligame 2
lb Frz. cordate, rotunjite sau îngustate la bază, niciodată hastate sau sagitate.
Majoritatea fl. hermafrodite 8
2a Tepalele int. egale sau abia depăşesc fr.
1 R. acetosella L . - M ă c r i ş m ă r u n t . Sp. perenă, H . , 10-40 cm. V -
VIII. 2n=28,42. Frecv. z. silvostep.-e.b.; paj. pe sol sărace, moderat acide.
Sp. hei., oligotr., mezoxer., calcifugă.
ai Tepalele int. concrescute cu fr., fără nervuri evidente. Fr de 1 mm,
lung. egală cu lăţ. Frz. de 3-4 ori mai lungi decât late, cu 2-12 perechi
de lobi bazali.
- subsp. multifidus (L.) Arcang. (R. acetosella subsp. angiocarpus
(Murb.) Murb.) - 2n=14,28,42. Rar (Băile Homorod - jud. Harghita).
Răsp.şi staţiunea incomplet cunoscute. Bale.
a2 Tepalele int. neconcrescute cu fr b
bi Tulp. erectă. Infl. începe de la mijlocul tulp. sau mai sus. Frz.
lanceolate cu numai o pereche de lobi bazali. Fr. de 1,3-1,5 mm, mai
. lung decât lat.
- subsp. acetosella (inel. subsp. tenuifolius (Wallr.) HadaC et Hasek)
2n=28,42. Centr. şi N V Eur.
b Tulp. târâtoare sau ascendentă. Infl. începe de sub mijlocul tulp. Frz.
2

îngust-liniare, filiforme, până la de 10 ori mai lungi decât late, cu 2-15

perechi de lobi bazali. Fr. de 0,9-1,3 mm, mai lung decât lat.
- subsp. acetoselloides (Balansa) Den Nijs - 2n=14,28,42. Jud. Tulcea
-Mahmudia, Culmea Beştepe S E Eur.
2b Tepalele int. depăşesc de mai multe ori fr. în lung 3
3a Tepale ext. libere, alipite la baza celor int. Tepale int. fără granule. Frz.
aproape tot atât de lungi, cât late. Ohrea întreagă.

P L A N Ş A L I . 1 - Oxyria digyna; 2 - Rumex scutatus; 3 - R. tuberosus; 4 - R. thyrsiflorus; 5 — R.

arifolius - fr. bazală; 6 - R. acetosa - fr. bazală; 7 - R. longifolius; 8 - R. alpinus; 9 -
R. conglomeratus; 10 - R. sanguineus - fragment de infl. şi fr. acoperit de tepale int., idem la 9;
11 - R. hydrolapathum; 12 - R. patientia - fr. acoperit de tepale int. (ti); te=tepale ext.; idem
la 7,8,11.

268 269
POLYGONACEAE POLYGONACEAE
8 R. longifolius D C . in Lam. et D C . (R. domesticus Hartm.) (piş. L I ,
2 R. scutatus L . (piş. L I , fig. 2). - Sp. perenă, FL, 10-50 cm. V I - VIII. fig. 7). Sp. perenă, H . , 60-120 cm. VII-VIII. 2n=60. Rară, z. step.-e.g. Loc.
2n=20. Rară, e.b.-e.s. Paj. ± umede de pe grohot. A l p . eur. rud. Jud.: Mehedinţi (Orşova şi Ieşelniţa), Constanţa (Eforie) şi Satu Mare
3b Tepale ext. unite la bază, reflecte. Tepalele int. cu granule (cel puţin una) ..4 (Cărei). Circ.
4a Răd. tuberizate. Obs. In Crişana (Câmpia Crişurilor) este posibil să se găsească R. pseudonatronatus
Borbâs care are multă asemănare cu R. longifolius, dar are frz. inf. ale tulp. de 6-8 ori mai
3 R. tuberosus L . (piş. L I , fig. 3). - Sp. perenă, G . , 20-60 cm. VI-VIII.
lungi decât late şi tepale int. mai mici - 3,5-5 mm lung, şi 3,2-4 mm lăţ. Creşte prin loc.
2n=20. Rară, z. silvostep.-e.g. M o l d . , Dobr. şi jud. Dolj. Paj. uscate. Sp. ± salinizate. Centr. şi NV Eur.
xer., calc. Euras. cont. 9b Frz. inf. cu baza adânc cordată sau reniformă 10
4b Răd. netuberizate 5 10a Frz. bazale şi tulp. inf. ovat-rotunde, baza profund cordată, vârful rotunjit,
5a Ramurile infl. repetat ramificate 6 cel mult de 1,5 ori mai lungi decât late. Tepale int. de 4,5 mm.
5b Infl. cu ramuri simple 7 9 R. alpinus L . - Ş te v i a s t â n e l o r , (piş. L I , fig. 8). Sp. perenă,
6a Frz. de 2-4 ori mai lungi decât late. Ohrea slab fimbriată. FL, 50-100 cm. VII-VIII. 2n=20. Frecv. e.f.-e.s.; , loc. târlite., paj., bur.
4 *R. rugosus Campd. (R. ambiquus Gren., R. acetosa L . var. gunoite. Sp. nitr., mezohigr. A l p . eur.
hortensis Dierb.) - M ă c r i ş de g r ă d i n ă . Sp. perenă, FL, 60-120 cm. 10b Frz. bazale şi tulp. inf. ovat-triunghiulare, baza cordată, de 1,5-2,5 ori mai
V I - VII. 2n=14 fl. femeieşti, 15 fl. bărbăteşti. Cult. ca leg. Origine lungi decât late. Tepale int. de 6-8,5 mm.
necunoscută. 10 R. aquaticus L . - Ş te v i e de b a l t ă . Sp. perenă, H . , 1-2 m.
6b Frz. 4-14 ori mai lungi decât late, cu lobii bazali adesea bifizi. Ohrea VII-VIII. 2n=120, 140 circa 200. Spor. z. păd. stej.-e.b.; mlaştini, malul
puternic fimbriată. apelor, turbării. Sp. higr. Circ.
5 R. thyrsiflorus Fingerh. (piş. L I , fig. 4). Sp. perenă, H . , 40-100 cm. 11a Tepale int. cu margini întregi sau slab şi neregulat dinţate sau crenate, dinţii
V I I - VIII. 2n=14 fl. femeieşti, 15 fl. bărbăteşti. Rară, z. silvostep.-e.f; paj., până la 0,5(-l) mm 12
bur. Jud.: Maramureş - Borşa, jud. Cluj - Apahida, Jud. Braşov - Şinca 11b Tepale int. evident dinţate, dinţii mai lungi de 1 mm 20
Nouă, Bistriţa-Năsăud, Galaţi - lacomi. Euras. cont. 12a Frz. bazale şi tulp. inf. triunghiular-ovate, adânc cordate, puţin mai lungi
7a Ohrea cu marginea întreagă sau foarte slab dinţată. Frz. ovat-eliptice, cele decât late. Plantă papilos-pubescentă.
bazale circa de 2 ori mai lungi decât late. 11 R. confertus W i l l d . Sp. perenă, H . , 40-100 cm. Spor. z. păd. stej.-
6 R. arifolius AII. (R. alpestris auct.) - M ă c r i ş c i o b ă n e s c , (piş. e.f.; loc. rud., paj. Sp. mezohigr.-higr. Euras. cont.
L I , fig. 5). Sp. perenă, H . , 30-100 cm. VI-VIII. 2n=14 fl. femeieşti, 12b Frz. bazale şi tulp. inf. cu baza rotunjită sau îngustată; dacă baza este
15 fl. bărbăteşti. Spor. e.f.-e.s.; bur., paj., tuf. Sp. mezohigr. Euras. mont. cordată, atunci sunt cel puţin de 2 ori mai lungi decât late 13
7b Ohrea lung fimbriată. Frz. eliptic-lanceolate, cele bazale de 2-4 ori mai 13a Tepalele int. la fructificare de 2,5-3,5 mm lung., de 2-3 ori mai lungi decât
lungi decât late. late; granula mare ocupă aproape toată lăţ. tepalei 14
7 R. acetosa L . - M ă c r i ş . (piş. L I , fig. 6). Sp. perenă, H . , 30-100 13b Tepalele int. la fructificare de 3-8 mm lung.; lung. ± egală cu lăţ. Granula
cm. V I - V I I . 2n=14 fl. femeieşti, 15 fl. bărbăteşti. Frecv. z. păd. stej.-e.b. mult mai îngustă decât lăţ. tepalei 15
Paj., pe sol. profunde, jilave. Sp. euritr., mez.-mezohigr. Cosm. 14a Pediceli ± cât lung. perigonului. Toate tepalele cu granulă. Verticile florale
8a Tepale int. fără granule 9 foliate până la vârf.
8b Cel puţin o tepală cu granulă distinctă 11 12 R. conglomeratus Murray - M ă c r i ş u l c a l u l u i , (piş. L I , fig.
9a Frz. inf. îngustate la bază sau rotunjite, alungit ovat-lanceolate, de 3-4 ori 9). Sp. perenă, H . , 30-80 cm. VII-IX. 2n=20. Frecv. z. step.-e.b.; paj.
mai lungi decât late. Tepale int. de 4,5-6 mm lung. şi 5,5-6,5 mm lăţ. umede, şanţuri. Sp. pionieră, nitrofilă, mezohigr.-higr. Circ.
întregi. 14b Pediceli totdeauna evident mai lungi decât perigonul. Numai o tepală cu
granulă. Numai verticilele florale inf. foliate la bază.

270
POLYGONACEAE
13 R. sanguineus L . - D r a g a v e i , (piş. L I , fig. 10). Sp. perenă, H . ,
30-80 cm. VII-VIII. 2n=20. Frecv. z. step.-e.f; zăv., bur., margini de păd.
Sp. eutr., mezohigr., helscia. Eur.
15a Plantă acvatică, înaltă până la 2,5 m, cu frz. bazale foarte mari, de 50-100
cm lung.
14 R. hydrolapathum Huds. (piş. L I , fig. 11). - Sp. perenă, Hd., 1-2,5
m. VII-VIII. 2n=circa 200. Spor. z. step.-e.g.; zăv., mlaştini, stufărişuri.
Eur.
15b Plante terestre cu frz. bazale mai mici
16a Frz. bazale ovat-lanceolate, de 2-4 ori mai lungi decât late
16b Frz. bazale lanceolate până la liniare; lung. depăşeşte lăţ. mai mult de 4 ori.
Peţiolul canaliculat pe faţa sup. Granulele se dezvoltă de timpuriu
PLANŞA LII. 1 - Rumex kerneri; 2 - R. crispus; 3 - R. stenophyllus; 4 - R. pulcher, 5 - R-
obtusifolius; 6 - R. dentalus subsp. halăcsyi; 7 - R. palustris; 8 - R. maritim** - fr. acoperit de
tepale int. (ti); te=tepale ext.; idem la 1-7.
272
POLYGONACEAE
17a Tepale int. la fructificare de 3-6 mm lung.; lung. depăşeşte evident lăţ.
R. obtusifolius (vezi 21a).
17b Tepale int. la fructificare de 6-8 mm lung.; lung. este ± egală cu lăţ li
18a Frz. pe faţa inf, în lungul nervurilor, glabre. Nervurile laterale formează cu
cea mediană un unghi de 45-60°. Tepale int. cu margini întregi.
15 R. patientia L . - Ştevie de grădină, (piş. L I , fig. 12). Sp. perenă, H . , 8 0 -
200 cm. VI-VII.
16 ai Tepale int. de 6-8 mm lung. şi 8-10 mm lăţ.
17 - subsp. orientalis (Bernh.) Danser (R. orientalis Bernh.) 2n=60. Spor.
z. păd. stej.-e.g.; loc. rud. Pont.-medit.
19 a 2 Tepale int. mai înguste de 8 mm b
bi Tepale int. mai lungi decât late, acute.
- subsp. recurvatus (Rech.) Rech. f. (R. recurvatus Rech.) 2n=60.
Spor. z. păd. stej.-e.g.; loc. rud. Carp.-balc.
b 2 Tepale int. tot atât de lungi cât late, obtuze.
- subsp. patientia- 2n=60. Spor. z. păd. stej.-e.g.; loc. rud. Cult. ca leg.
Euras. cont.
18b Frz. pe faţa inf, în lungul nervurilor, mărunt papilos scabre. Nervurile
laterale formează cu cea mediană un unghi de 60-90°. Tepale int. spre bază
slab dinţate.
16 R. kerneri Borbâs (piş. LII, fig. 1). - Sp. perenă, H . , 40-150 cm. V -
VII. 2n=80. Spor. z. păd. stej.-e.g.; paj., bur., tuf. Bale.-pan.
19a Tepale int. întregi.
17 R. crispus L . - D r a g a v e i , (piş. LII, fig. 2). Sp. perenă, H . , 3 0 -
150 cm. VII-VIII. 2n=60. Frecv. z. step.-e.b.; loc. rud., paj. Sp. eutr., mez.-
mezohigr. Euras.
19b Tepale int. cu dinţi scurţi, de 0,5-1 mm.
18 R. stenophyllus Ledeb. (piş. LII, fig. 3). Sp. perenă, H . , 50-100
cm. VII-VIII. 2n=60. Spor. z. step.-e.g.; paj., loc. rud. ± sărăturate. Sp.
mezohal.-higrohal. fac. Euras. cont.
20a Tepale int. la maturitate de 4,5-5 mm lung., cu nervuri foarte groase,
proeminente, determinând formarea de gropiţe; pe fiecare latură cu câte
6(-8) dinţi rigizi, mai scurţi decât lăţ. tepalei.
19R.pulcher L . - D r a g a v e i . ( p i ş . LII, fig. 4). Sp. bisanuală-perenă,
Ht.-H., 20-60 cm. VI-VII. 2n=60. Spor. z. step.-e.g.; loc. rud., paj. rud.,
margini de păd..
a - subsp. pulcher - Tepale int. ovat-oblongi, cu câte 4 dinţi pe fiecare
latură. 2n=20. Centr. şi S. Eur.
b - subsp. divaricatus (L.) Murb. - Tepale int. ovat-subrotunde, cu 4-6(8)
dinţi scurţi pe fiecare latură. 2n=20. Medit.
273
POLYGONACEAE PLUMBAG1NACEAE
20b Nervurile tepalelor int. subţiri, puţin proeminente, nu formează gropiţe; pe 23 R. palustris Sm. (R. limosus Thuill.) (piş. LII, fig. 7). - Sp. anuală,
fiecare latură cu câte 2-4 dinţi lungi cât lăţ. tepalei, sau mai lungi, sau dinţii T., 30-60 cm. VII-IX. 2n=40, 60. Spor. z. silvostep.-e.g.; paj. şi bur., pe
sunt mai scurţi decât lăţ. tepalei în care caz se lăţesc spre bază şi foarte rar malul apelor, mlaştini. Sp. higr. Euras.
tepalele int. sunt întregi 21 24b Dinţii mult mai lungi decât lăţ. tepalelor int. Granule cu vârf acut.
21a Tepale int. cu dinţi mai scurţi decât lăţ. tepalei; foarte rar tepalele sunt 24 R. maritimus L . (piş. LII, fig. 8). - Sp. anuală, T., 10-50 cm. V I I -
întregi. I X . 2n=40. Spor. z. step.-e.g.; pe marginea apelor, a lacurilor, mlaştini, pe
20 R. obtusifolius L . - M ă c r i ş u l c a l u l u i , (piş. LII, fig. 5). Sp. litoral. Sol adesea sărăturate. Sp. pionieră, higrohal. Cosm.
perenă, H . , 60-120 cm. VII-IX. Frecv. z. păd. stej.-e.b.; paj. rud., tuf,
livezi. Sp. eutr., mezohigr. Eur. 6Rheum L .
ai Tepale int. întregi sau cu dinţi mici. X=ll
- subsp. sylvestris (Wallr.) Celak. 2n=40. - Centr. şi E . Eur.
la Frz. întregi 2
a Tepale int. evident dinţate b
2
lb Frz. lobate 3
b i Toate tepalele int. cu granule.
2a Frz. inf. ovate, marginea puternic ondulată. Partea inf. a peţiolului
- subsp. transiens (Simonk.) Rech. fii. - 2n=40. Centr. Eur
nesulcată. Pedicel egal cu fr.
b 2 Numai o tepală int. cu granulă c
1 *R. rhabarbarum L . (R. undulatum L . ) - R a b a r b ă r , R e v e n t .
ci Tepale int. de circa 6 mm, ovat-triunghiulare, obtuze. Frz. pe faţa inf.
Sp. perenă, G . , 1-1,5 m. V - V I . 2n=44. Cult. ca leg. Mongolia.
papiloase.
2b Frz. inf. ovat-rotunde, marginea slab ondulată. Partea inf. a peţiolului
- subsp. obtusifolius (subsp. agrestis (Fr.) Celak.). - 2n=40. Centr. şi
sulcată. Pedicel mai scurt decât fr.
V . Eur.
2 *R. rhaponticum L . - R e v e n t s i b e r i a n . Sp. perenă, G . , 1-1,5
c Tepale int. de circa 5 mm, îngust triunghiulare, acute. Frz. pe faţa inf.
2
m. V - V I . 2n=44. Cult. ca leg. şi med. As. centr., Siberia de S.
nepapiloase.
3a Frz. mai lungi decât late; lobii pronunţaţi. Peţiol subcilindric, glabru.
- subsp. subalpinus (Schur) Celak. - Carp.-bale.
3 *R. palmatum L . - R e v e n t m e d i c i n a l . Sp. perenă, G . , 1-2
21b Tepale int. cu câte 2-4 dinţi pe fiecare latură, egali sau mai lungi decât lăţ.
m. V - V I . 2n=22. Cult. med. China de V .
tepalei 22
3b Frz. mai late decât lungi; lobii mici. Peţiol ± turtit şi pubescent.
22a Tepale int. la maturitate de 4 mm lung. şi 2 mm lăţ., cu câte 3-4 dinţi
4 *R. officinale Baillon - R e v e n t c h i n e z e s c . Sp. perenă, G . ,
subulaţi, rigizi, pe fiecare latură, toate cu granule.
1-2,5 m. V - V I . 2n=22,44. Cult. orn. şi med. China de V .
21 R. dentatus L . subsp. halăcsyi (Rech.) Rech. fii. (piş. LII,
fig. 6). Sp. anuală, T., 20-70 cm. VI-VII. Rară, loc. umede. lud. Tulcea,
ORD. PLUMBAGINAL.ES
(Tulcea, Deltă). Higr. Euras. cont.
22b Tepale int. mai mici, de 2-3,5 mm, cu dinţi setacei 23 Fam. Plumbaginaceae Juss.
23a Frz. tulp. mijlocii brusc îngustate la bază sau trunchiate, de 3-4 ori mai
lungi decât late. Tepale int. cu câte 3 dinţi pe fiecare latură, ± egali cu lăţ. Plante erbacee, perene, cu frz. alterne sau în rozete, simple, întregi, fără
tepalelor int. stipele. F l . pe tipul 5, actinomorfe şi hermafrodite. K . Gamosepal, persistent şi
22 R. ucranicus Besser ex Spreng. - Sp. anuală, T., 10-35 cm. VI-VII. membranos. Petale puţin unite la bază; stamine 5, epipetale. Gineceu sup., ovar
2n=40. Rară, loc. mlăştinoase. Sp. higr. Buc. Euras. unilocular. Fr. uscat, variat.
Obs. Sp. a fost menţionată din Buc. de N. (Ucr.), probabil creşte şi la noi. la F l . în capitule terminale, involucrate 2 Armeria
23b Frz. tulp. mijlocii îngustate treptat spre bază, până la de 8 ori mai lungi lb F l . nu formează capitule 2
decât late 24 2a Tulp. frunzoase; frz. sup., auriculat-amplexicaule 1 Plumbago
24a Dinţii cât lăţ. tepalelor int. Granule cu vârf obtuz. 2b Frz. în rozete bazale 3
3a Stigmat filiform 3 Limonium
3b Stigmat capitat ~ 4 Goniolimon

274 275
 PLUMBAGINACEAE
PLUMBAGINACEAE 1 L. bellidifolium (Gouan) Dumort. (Statice caspia Willd.). Sp.
perenă, H . , 10-30 cm. V I I - V I I I . 2n=18. Rară. Paj. pe sol. nis., sărăturate şi
1 Plumbago L .
umede. Dobr. Pont.-medit.
X=6 Obs. La noi specia este reprezentată prin subsp. danubiale (Klokov) Roman, care are
frz. lungi până la 12 cm şi K de 4-4,5 mm. Pont.(L. bellidifolium subsp. bellidifolium are
1 P. europaea L . (piş. L , fig. 3). Sp. perenă, H . , 30-100 cm. Frz. frz. lungi până la 6 cm şi K. de 2,6-4,3 mm)
eliptice până la lanceolate, glandulos-dentate, glabre. F l . roz-violete. V I I - lb Frz. cu nervaţiunea penată, prezente la înflorire 2
VIII. 2n=12. Foarte rară, loc. pietroase. Jud. Constanţa-Mangalia şi 2a Plante păroase, cel puţin tulp. în partea sup.şi frz. pe nervura mediană 3
Hagieni. Medit. 2b Plante glabre 4
3a Frz. eliptic spatulate, mari, limbul de 25-65 cm lung. şi 8-15 cm lăţ.
2 Armeria Willd. Spiculeţe uniflore, rareori biflore. Bractee ext. complet hialine.
x=9 2 L. latifolium (Sm.) O. Kuntze (Statice latifolia Sm.). Sp. perenă, H . ,
50-80 cm. V I I - I X . Rară. z. step.-z.silvostep.; paj. uscate. Jud.: Constanţa,
la Scapul pubescent, de 5-20 cm înalţ. Capitule de 15-25 mm lăţ. Frz. ciliate,
Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi. Pont.-balc.
de circa 1 mm lăţ.
3b Frz. alungit eliptice, mai mici, limbul de 5-13(20) cm lung. şi 2-4(8) cm lăţ.
1 A. maritima (Mill.) Willd. - Sp. perenă, H . , 5-20 cm. V I - V I I I .
2n=18. Rară, săraturi. Jud.: Bistriţa-Năsăud,: Blăjenii de jos. Centr. şi N . Spiculeţe cu 1-3 fl. Bractee ext. cu margine îngust hialină.
Eur. 3 L. tomentellum (Boiss.) O. Kuntze (Statice tomentella Boiss.). Sp.
perenă, H . , 20-40(80) cm. V I I - I X . Foarte rară, z.silvostep., paj. umede şi
lb Scapul glabru. Frz. mai late de 1 mm 2
sărăturate. Jud.: Dolj-Bratovoieşti.(Fl. Olt. Exs. nr. 703 sub Statice latifolia
2a Plantă alpină de 5-25 cm înalţ. Frz. de 2-4 mm lăţ., glabre. Capitule de 18-
Sm. şi Seaca de Câmp) V.Pont.
30 mm lăţ.
4a Infl.dense, cu fl. mari, C. de 6-8 mm. Bractee ext. erbacee.
2 A. alpina W i l l d . (A. alpina subsp. pumila (Fuss) Jâv.) (piş. L , fig. 1).
- Sp. perenă, FL, 5-25 cm. V I I - V I I I . 2n=18,36. Spor. e.a., pe sol. schel. ? L. vulgare M i l l . (Statice limonium L . ) . - L i m b a p e ş t e l u i , (piş.
Alp.-carp. L, fig. 5). Sp. perenă, H . , 30-60 cm. V I I - V I I I . Menţionată în literatură din
2b Plante mai înalte, de 30-60 cm, din regiuni mai joase 3 Deltă (Letea) prin confuzie cu alte sp. şi apoi reluată în toate publicaţiile
3a Capitule mici, de 10-15 mm lăţ. Frz. de 2-3 mm lăţ., glabre, cel mult spre botanice, nu creşte la noi. Material de ierbar nu există.
bază ciliate. 4b F l . mai mici, C. de 5-5,5 mm. Bractee ext. membranoase 5
3 A. barcensis Simonk. (A. alpina subsp. barcensis (Simonk.) Jâv., A. 5a Ultimile ramificaţii ale infl. numite spice sunt de 0,6-1 cm lung. şi poartă fl.
maritima subsp. barcensis (Simonk.) P. Silva) (piş. L , fig. 2). Sp. perenă, dense, grupate câte 1-2 în spiculeţe suprapuse
FL, 30-60 cm. V I - V I I I . Rară, e.g.-e.f.; mlaştini şi turbării eutrofe. Jud.: 4 L. gmelinii (Willd.) O. Kuntze (Statice gmelinii Willd.). - S i c ă .
Braşov (Hatman, Prejmer) şi Harghita (Lăzăreşti, Tuşnad). Eur. (R.). (piş. L , fig. 4). Sp. perenă, H . , 20-60 cm. V I I - I X . 2n=l8,27,36. Frecv. z.
3b Capitule mai mari; frz. ciliate, cele ext. mai late ca cele int.; cele ext. au step.-e.g.; paj. în săraturi continentale. Sp. mezohigrohal. Cont. euras.
1,5-3,5 mm, iar cele int. 0,5-1 mm lăţ. 5b Spice de 2-3 cm lung., cu spiculeţe laxe cu 1-2 fl. care abia se ating.
4 A. pocutica Pawl. (A. elongata auct. rom. non (Hoffm.) K . Koch). 5 L. meyeri (Boiss.) O. Kuntze Sp. perenă, H . , 20-60 cm. V I I - I X .
Sp. perenă, H . , 30-60 cm. V I - V I I I . Rară; e.f.-e.b.; paj. Jud.: M a r a m u r e ş - Spor. z. step.-z. silvostep.; paj. sărăturate şi umede. SE ţării, inclusiv în
Borşa pe Valea Cizla. End. Carp. N . Deltă. V . Pont.
Obs. A. elongata (Hoffm.) K. Koch este prezentă în Transilvania ca subspontană.
Descrierea şi iconografia în Fl. RPR VII. 4 Goniolimon Boiss.

3 Limonium Mill. x=8,9

x=8,9 la Tubul K . păros. Bractee puberulente.

la Frz. spatulate, uscate la înflorire, cu 3 nervuri paralele. Ramurile infl.

granulat scabre.
277
276
HYDRANGEA CEAE GROSSULARIA CEAE
1 G. tataricum (L.) Boiss. (piş. L , fig. 6). - Sp. perenă, H . , 20-30(-40)
2 Deutzia T h u n b .
cm. V I - V I I I . 2n=16,32. Spor. z. step.-e.g.; paj. aride, uneori sărăturate.
Pont.-pan.-balc. x=13
l b Tubul K . glabru. Bractee glabre 2 la Frz. pe ambele feţe stelat pubescente; perii de pe faţa inf. cu 10-15 raze. F l .
2a Infl. dense. C . aburie. Frz. liniar-spatulate, de 3-8 mm lăţ. albe sau roze.
2 G . collinum (Griseb.) Boiss. - Sp. perenă, H . , 15-25 cm. V I - V I I . 1 *D. scabra Thunb. - (D. crenată Siebold et Zucc.) Ph., arbust, 2-3
Rară, z. step.-z.silvostep.; paj. aride. Dobr. Bale. m. VI-VII. 2n=130. Cult. orn. Japonia, China.
2b Infl. laxe. C. roşiatic-violetă. Frz. de 5-15 mm lăţ., mucronate, dispers l b Frz. glabre pe dos sau cu peri stelaţi cu 3-5 raze 2
albicios-glanduloase. 2a Frz. pe dos glabre. F l . albe.
3 G . besseranuin (Schult. ex Rchb.) Kusn. (piş. L , fig. 7). - Sp. perenă, 2 *D. gracilis Siebold et Zucc. - Ph., arbust, 2 m. V - V I . 2n=26. Cult.
H . , 10-25 cm. V I - V I I . 2n=36. Spor. z. step.-z.silvostep. Paj. aride. Jud.: orn. Japonia.
Dolj, Ialomiţa, Constanţa, Tulcea, Galaţi, Vaslui. Pont. 2b Frz. pe dos stelat păroase; peri cu 3-5 raze. F l . albe.
3 *D. sieboldiana Maxim. - Ph., arbust, 2 m. V I . 2n=26. Cult. orn.
SUBCLASA ROSIDAE
Japonia.
ORD. SAXIFRAGALES
3 Philadelphus L . - L ă m â i ţ ă , Sirinderică, Iasomie
F a m . Hydrangeaceae* Dumort.
x=13
Arbuşti cu frz. simple, opuse, fără stipele. F l . hermafrodite, pe tipul 4-5, cu
la F l . solitare sau câte 1-3, albe, nemirositoare. K . glabru.
sepale şi petale libere. Gineceu inf. Fr. capsulă.
1 *P. inodorus L . - Ph., arbust, - 3 m. V I . 2n=36. Cult. orn. A m de N .
l a Infl. terminală, mare, globuloasă 1 Hydrangea lb F l . 5-9, grupate în raceme 2
l b Infl. alungită, racemiformă, cu fl. puţine -2
2
2a Frz. glabre, cel mult pe faţa inf. cu smocuri de peri în unghiurile nervurilor.
2a F l . pe tipul 5. Frz. cu peri stelaţi Deutzia F l . puternic mirositoare. K . glabru.
2b F l . pe tipul 4. Frz. fără peri stelaţi 3 Philadelphus
2 *P. coronarius L . - Ph., arbust, - 3 m. V - V I . 2n=26. Cult. orn. Italia,
Austria, Caucaz.
1 Hydrangea L . - H o r t e n s i e
2b Frz. pe dos cenuşiu pubescente. F l . nemirositoare. K . pubescent.
la Frz. rotunjite sau cordate la bază. F l . fertile albe, grupate corimbiform. 3 *P. pubescens Loisel. (P. latifolius Schrad.) - Ph., arbust, - 3 m. V I -
1 *//. arborescens L . - Ph., arbust, 1-3 m. VI-VII. 2n=36. Cult. orn. E . VII. 2n=26. Cult. orn. A m de N .

AmN.
lb Frz. atenuate la bază 2 F a m . Grossulariaceae D C .
2a Lăstari şi frz. pe dos pubescente. F l . fertile albe, grupate în panicule mari, Arbuşti cu frz. simple, palmate, alterne, fără stipele. F l . hermafrodite,
de 15-25 cm lung. actinomorfe, pe tipul 5, cu sepale şi petale libere. Gineceu inf, stile 2 unite la
2 *H. paniculata Siebold - Ph., arbust, arbore, 2-3(6) m. VIII-IX. bază. Fr. bacă.
2n=36. Cult. orn. Japonia, China.
2b Lăstari şi frz. glabre (uneori frz. sunt slab pubescente pe dos). F l . fertile 1 Ribes L .
albastre sau roz şi rar albe, grupate în corimbe ± globuloase şi ± pendule.
x=8
3 *H. macrophylla (Thunb.) Ser. in D C . (H. opuloides (Lam.) K .
Koch) - Ph., arbust, 1,5(4) m. VI-VII. 2n=36. Cult. orn. Japonia, China N . la Tulp., la noduri, cu spini 1-3 furcaţi. F l . axilare, câte 1-3.

* în unele sisteme de clasificare fam. Hydrangeaceae este încadrată în ord. Comales.

278 279
 CRASSULACEAE
1 R. uva-crispa L . (R. grossularia L . , Grossularia reclinata (L.) M i l l . ) 7a Receptacul adâncit, fără inel proeminent pe partea int. între stamine şi stile.
- A g r i ş . Ph., arbust, - 1,5 m. I V - V . 2n=16. Frecv. e.f.-e.b.; tuf., margini Lojele anterelor alipite prin partea lor int.
de păd. Sp. eutr., mez.-mezohigr., helscia., scia., preferenţial calc. Eur. 7 R. spicatum Robson (R. schlechtendalii Langer, R. rubrum sensu
ai Plante puţin spinoase, glabre, cel mult peţiolii, marginea frz. şi laciniile Jancz. et auct. non L . , R. heteromorphum Ţopa) Ph., arbust, 1,5 m. I V - V .
K . ciliate. 2n=16. Spor. e.f; păd., zăv., tuf. Rar cult. fruct. Euras.
7b Receptacul aproape plan, cu un inel proeminent 5 muchiat între stamine şi
*- subsp. reclinatum (L.) Rchb. - Cult. fruct.
stile. Lojele anterelor larg separate prin conectiv.
a 2 Plante puternic spinoase; frz. şi receptacul păroase, uneori şi
8 *R. rubrum L . s. str. (R. vulgare Lam., R. sylvestre (Lam.) Mert. et.
glanduloase b
Koch) - Coacăz roşu.Ph., arbust, - 1,5 m. I V - V . 2n=16. Cult. fruct.
bi Receptacul pubescent, fără glande. Fr. până la urmă glabru Eur. V .
- subsp. uva-crispa - Spont. a - subsp. rubrum (R. rubrum subsp. sativum Syme, R. vulgare L a m . var.
b 2 Receptacul şi fr. cu peri glandulari şi peri moi neglandulari. hortense (Lam.) D C , R. sylvestre subsp. hortense (Lam.) Hyl.) - Frz.
- subsp. grossularia (L.) Rchb. - Spont. şi cult. fruct. pe faţa sup. netede, mate, puţin zbârcite. Fr. mari. Cult. fruct,
lb Tulp. fără spini. F l . numeroase grupate în raceme simple 2 b - subsp. sylvestre (Lam.) Syme - Frz. pe faţa sup. lucitoare, între nervuri
2a Frz. pe faţa inf. cu glande punctiforme, galbene, sesile.Fr. negru. zbârcite. Fr. mici. N u creşte la noi. Eur. de V .
2 R. nigrum L . - C o a c ă z n e g r u . P h . , arbust, 1-2 m. I V - V . 2n=16.
F a m . Crassulaceae J. St. Ffil
Spor. e.g.-e.b.; tuf, zăv., mlaştini. Sp. helscia.-scia., eutr., mezohigr.-higr.
Cult. fruct. Euras. (R). Plante erbacee cu frz. simple, fără stipele, cărnoase şi suculente. F l .
2b Frz. fără glande punctiforme, galbene 3 actinomorfe, grupate în infl. cimoase. Sepale şi petale libere, 4-20. Stamine în
3a F l . dioice. Racemele cu fl. femeieşti pauciflore, erecte. Bractee de 4-10 mm acelaşi număr cu petalele sau în număr dublu. Cârpele libere, în acelaşi număr
lung. mai lungi decât pedicelii. Peţioli scurţi, cel mult cât 1/2 limbului. cu petalele, cu poziţie sup. Fr. polifolicule.
3 R. alpinum L . - C o a c ă z de m u n t e . (piş. L I V , fig. 11). Ph., l a Frz. bazale formează rozete dense 2
arbust, -1,5 m. I V - V I . 2n=16. Frecv. e.f.-e.b.; păd., tuf, pe sol. schel., lb Frz. bazale nu formează rozete 3
pietroase. Sp. helscia., eutr., mez.-mezohigr. Eur. (mont.) 2a F l . pe tipul 8-16, cu petale întregi, dispuse patent-stelat 1 Sempervivum
3b F l . hermafrodite grupate în raceme multiflore, erecte. Bractee de 1-2 mm, 2b F l . pe tipul (5)6(7), cu petale galbene, fimbriate, erecte 2 Jovibarba
cel mult de lung. pedicelilor. Peţiolii mai lungi decât 1/2 limbului 4 3a F l . unisexuat-dioice, pe tipul 4. Rizom gros, cărnos, cu miros de trandafir....
4a F l . galbene-aurii, plăcut mirositoare. 3 Rhodiola
3b F l . hermafrodite pe tipul 5 (rar 4 sau 6) 4 Sal iun
4 *R. aureum Pursh - C u i ş o r . Ph., arbust, -2 m. I V - V . 2n=16. Cult.
orn. şi fruct. A m . de N .
1 Sempervivum L .
4b F l . roşietice sau verzui 5
5a Frz. pe faţa inf. albicios pubescente sau tomentoase. F l . roşii, petalele mai x=6,7,8,9,17
lungi decât sepalele. Fr. negre, glandulos păroase. la Petale galbene (cel puţin în 1/2 sup.) 2
5 *R. sanguineum Pursh - C u i ş o r r o ş u . Ph., arbust, 1-3 m. V - V I . lb Petale roze sau purpurii 3
2n=16. Cult. orn. A m . de N . 2a Tulp. floriferă de 10-15 cm. Rozetele de frz. de 3-5 cm diam., cu frz.
5b Frz. glabre sau glabrescente. Petalele mai scurte decât sepalele. Ovar şi fr. oblong-
glabru 6 obovate, de circa 2 cm lung. şi 0,8 cm lăţ. Dinţii K . ovat-lanceolaţi.
6a Vârful lobilor frz. ascuţit. F l . roşietice. Sepale ciliate. Filamente purpurii. Solzii nectariferi mai mici de 0,2 mm, trunchiat-
6 R. petraeum Wulfen - P ă 11 i o r . (piş. L I V , fig. 12). Ph., arbust, 1-3 emarginaţi.
m. V - V I . 2n=16. Frecv. e.f.-e.s.; tuf, păd., loc. s t â n e , umede şi umbroase. 1 S. zeleborii Schott (S. ruthenicum auct. non Schnittsp. et C.B.Lehm.)
- Sp. perenă, Ch., 10-15 cm. VII-VIII. 2n=64. Spor. e.f.-e.b.; stâne. Eur.
Sp. helscia.-scia., eutr., mez.-mezohigr. A l p . eur. (R).
SE.
6b Vârful lobilor frz. obtuz. F l . verzui. Sepale neciliate 7

280 281
CRA SSULA CEA E CRASSULACEAE
2b Tulp. floriferă de 15-30 cm. Rozete de circa 8 cm diam., cu frz. de 5 cm a - subsp. globifera (J. sobolifera (J.Sims) Opiz) - Rozete de 1-3 cm
lung. şi 1,5 cm lăţ. Dinţii K . îngust-lanceolaţi. Filamente albe până la roz. diam., cu frz. mai late deasupra mijlocului; frz. sunt încovoiate spre int.
Solzii nectariferi de 0,5 mm, cu vârf rotunjit. şi formează rozete închise, globuloase. Suprafaţa sepalelor glabră,
2 S. ruthenicum Schnittsp. et C.B.Lehm. - Sp. perenă, Ch., 15—30 cm. numai marginile ciliate. Taxon mai adesea calcifug şi la alt. mai joase.
VII-VIII. Spor. z.păd.stej.-e.g.; stâne. Dobr., M o l d . V . Pont. Spor. în Carp.
3a Frz. mature ale rozetelor pubescente pe ambele feţe şi ciliate pe margini ...A b - subsp. hirta (L.) J.Parn. - (Sempervivum hirtum L . ; J. hirta (L.) Opiz; J.
3b Frz. mature ale rozetelor glabre, numai pe margini ciliate 5 hirta subsp. glabrescens (Sabr.) Soo et Jâv.) - Rozete de 2,5-5 cm
4a Petale de 12-20 mm lung. C i l i i de pe marginea frz. bazale numai cu puţin diam., cu frz. patente sau erecte, mai late la sau sub mijloc, formează
mai lungi decât ceilalţi peri. Plantă odorantă. rozete deschise. Suprafaţa sepalelor deobicei păroasă. Taxon mai
3 S. montanum L . - V e r z i ş o a r ă de m u n t e . (piş. LIII, fig. 1). adesea calcicol şi montan. A fost menţionat din Valea Barnarului
Sp. perenă, Ch., 5-20 m. VII-IX. 2n=42. Spor. e.b.-e.a.; sax., calcifugă. (Prodan) şi Belioara (Borza), date contestate de F l . R.P.R. I V . Există
Alp. eur. material (Herb. Cluj) din: Belioara, Mţii Ciucului-Piatra Singuratică şi
a - subsp. montanum - Rozeta de circa 2(5) cm diam. Frz. oblanceolate. Plaiul Todirescu spre Rarău.
Infl. cu 2-8 fl. Obs. Materialul din F.R.E. nr. 2771 sub S. soboliferum Sims. f. hirtellum (Schott) Jâv.
b - subsp. carpaticum F.Wettst. ex A.Berger - Rozeta de 5-7 cm diam. Frz. este tot subsp. hirta.
obovate. Infl. cu 5-20 fl. Rară. Carp. estici.
3 Rhodiola L.
4b Petale de 9-10 mm lung. C i l i i de pe marginea frz. bazale cel puţin de 2 ori
mai lungi decât ceilalţi peri. Plantă neodorantă. x=ll
4 *S. tectorum L . - U r e c h e l n i ţ ă . S p . perenă, Ch., 20-50 cm. V I I - 1 R. roşea L . (Sedum roşea (L.) Scop.) - R u j ă . ( p i ş . LIII, fig. 4). Sp.
IX. 2n=36,40,72. Cult. orn şi subspont. Eur. mont. perenă, H . , 5-35 cm. VI-VIII. 2n=22. Frecv. e.b.-e.a.; s t â n e , grohot. Sp. sax.,
5a Frz. tinere ale rozetelor pubescente pe ambele feţe, dar glabre la maturitate. mezohigr., chionof. Circ. arct.-alp.-euram.
5 S. marmoreum Griseb. (S. schlehani Schott; S. blandum Schott) -
B o r ş i ş o r . (piş. LIII, fig. 2). S p . perenă, Ch., 10-30 cm. VII-VIII. 4 Sedum L .
2n=34. Spor. e.g.-e.s.; stâne. însorite. Carp.-bale.
x=6,7,8,10,ll,17
5b Frz. tinere ale rozetelor glabre, numai pe margini ciliate.
S. tectorum (vezi 4b). la Stamine 5, în număr egal cu petalele, rareori în număr dublu 2
lb Stamine 10-12, totdeauna în număr dublu faţă de petale 4
2 Jovibarba (DC.) Opiz 2a F l . lung. pedicelate, cu pediceli glandulos-păroşi.
x=19 5. villosum (vezi 13a).
2b F l . ± sesile 3
la Plante fără stoloni. Petale de 10-12 mm, ciliate, dorsal carenate dar
3a Plantă glandulos-pubescentă în partea sup. Frz. de 1-2 mm lung.,
nearipate. Stile de 2 mm.
semicilindrice, alterne.
1 J. heuffelii (Schott) A . et D . Love (Sempervivum heuffelii Schott)
1 5. rubens L . (piş. LIII, fig. 5). Sp. anuală, T., 5-15 cm. V - V I .
(piş. LIII, fig. 3). Sp. perenă, Ch., 10-30 cm. VII-VIII. 2n=38. Spor. e.f.-
2n=20,40-42. Rară, z. păd. stej.-e.f; stâne, calc, sol. schel. Jud. Alba şi
e.s.; stâne. calc. Carp.-bale.
Caraş-Severin. Eur.
lb Plante cu stoloni. Petale de 15-17 mm, fimbriate, dorsal carenate, carena
3b Plantă glabră. Frz. mici, de 3-6 mm lung., lat-ovoide, imbricate.
prelungită în aripă. Stile de 4 mm.
2 S. caespitosum (Cav.) D C . - Sp. anuală, T., 2-6 cm. I V - V . 2n=12.
2 J. globifera (L.) J.Parn. (Sempervivum globiferum L.) -
Rară, z. silvostep.-e.fi; paj. pe sol. nis., pietroase. Jud.: Alba, Bihor, Arad,
P r e s c u r i ţ ă . Sp. perenă, Ch., (5)10-20(25) cm. VII-IX. 2n=38. Centr.
Timiş. Medit.
şi SE Eur.
4a Frz. plane, lanceolate sau ovate 5
4b Frz. cilindrice sau semicilindrice, cărnoase 10

282 283
CRASSULACEAE
5a Frz. întregi, oblanceolat-spatulate, opuse sau verticilate, sau alterne. Infl. LIII
glandulos-păroasă. Plante anuale-bisanuale.
3 S. cepaea L . (piş. LIII, fig. 6). - Sp. anuală, T., 10-30 cm. V I - V I I .
2n=20,22. Rară, e.g.-e.b.; paj., tuf., pe sol. pietroase. Medit.
5b Frz. cel puţin spre vârf dinţate sau serate. Infl. glabră. Plante perene 6
6a Petale galben-aurii. Tulp. târâtoare la bază, cu lăstari sterili şi floriferi.
4 *S. hybridum L . - Sp. perenă, Ch., 15-20 cm. VI-VIII. 2n=64. Cult.
orn. As. centr.
6b Petale roşii, purpurii sau albe 7
7a Petale de 10-12 mm, erecte, roşii-purpurii. Frz. obovat-cuneate, scurt
peţiolate şi crenat-dentate.
5 *S. spurium M . B i e b . - F l o a r e g r a s ă . (piş. LIII, fig. 7). Sp.
perenă, Ch., 5-20 cm. VI-VIII. 2n=28. Cult. orn. Caucaz.
7b Petale de 3-5 mm, patente 8
8a FI. albe-gălbui sau albe-verzui. Frz. sesile, adesea amplexicaule, alterne,
opuse sau verticilate.
6 S. maximum (L.) Hoffm. - I a r b ă grasă, Iarbă de
u r e c h i . (piş. LIII, fig. 8). Sp. perenă, H , 30-80 cm. V I I - X . 2n=24. Frecv.
z. silvostep.-e.b.; tuf, s t â n e , grohot, pe sol. sărace în humus. Sp. pionieră,
oligotr., xer.-mezoxer., subterm. Eur.
8b F l . roşietice. Frz. îngustate la bază (cel puţin cele inf.) 9
9a Toate frz. cuneat-îngustate la bază; cel puţin cele inf. şi mijlocii scurt
peţiolate. Petale purpuriu-roşietice. Ovare şi folicule nesulcate.

7 5. vulgare (Haw.) L i n k (S. fabaria W . D . J. Koch) - D r a g o s t e ,

(piş. LIII, fig. 9). Sp. perenă, H , 15-40 cm. VI-VIII. 2n=24. Spor. e.f.-e.b.;
tuf., bur., pe sol. schel. Sp. sax., mezohigr. Eur. centr. (mont.)
8 S. telephium L.s.str. (S. telephium subsp. telephium; S. purpureum
(L.) Schult.; S. purpurascens W . D J . Koch) — Iarbă grasă. (piş. LIII, fig.
10). Sp. perenă, H . , 25-50 cm. VII-VIII, 2n=48. Spor. z. păd. stej.-e.f.; paj.,
bur., tuf., pe sol. Pietroase. Sp. pionieră, mezof. Euras. Cont.
10a Plante anuale sau bisanuale, foarte rar perene (S. villosum), fără lăstari
radicali sterili 11
10b Plante perene, cu lăstari sterili culcaţi la suprafaţa solului şi îndesuit
foliaţi 15
11a Sepale şi petale 6. Petale alburii, cu o linie mijlocie roză, de circa 4 ori mai
lungi decât sepalele.

PLANŞA LIII. 1 — Sempervivum montanum; 2 - 5 . marmoreum; 3 - Jovibarba heuffelii; 4 -

Rhodiola roşea; 5 - Sedum rubens; 6 - 5 . cepaea; 7 - 5 . spurium; 8 - 5 . maximum; 9 - 5 .
vulgare; 10 - 5. telephium; 11-5. hispanicum; 12 - 5. villosum; 13 - 5. dasyphyllum; 14 - 5.
sexangulare.

284
285
CRASSULACEAE CRASSULACEAE
15 S. ochroleucum Chaix - Sp. perenă, Ch., 15-30 cm. V I - V I I .
9 S. hispanicum L . - Ş o a l d i n ă a u r i e . (piş. LIII, fig. 11). Sp. 2n=34,68,102. Rară, e.g.-e.f; s t â n e calc. Jud. A l b a şi Caraş-Severin.
anuală-bisanuală, T-Ht., 5-15 cm. V I - V I I . 2n=14,28,42. Frecv. e.f.-e.s.; loc Medit.
uscate, însorite, pietroase. Sp. oligotr., xer., sax., subterm. Medit. 19b Sepale de 3-4 mm lung., glabre. Petale de 6-7 mm. Infl. nutantă înainte de
11b Sepale şi petale 5 1 2
înflorire.
12a Frz. de 1-2 cm lung. 16 S. rupestre L . (S. reflexum L.) - Sp. perenă, Ch., 15-35 cm. V I -
S. rubens (vezi 3a). VIII. 2n=88,112. Rară, e.g.-e.f; s t â n e , nis., sol. schel. Jud.: Harghita,
12b Frz. mai mici, până la 6 mm lung 13 Braşov, Sibiu, Alba, Caraş-Severin. Sp. xer., subterm. Eur.
13a F l . lung. pedicelate, roze, cu pediceli glandulos-păroşi. 20a Frz. cu tuberculi(papile) hialini la vârf. Petale de 2,5-3 mm lung., lat-
10 S. villosum L . (piş. LIII, fig. 12). Sp. bisanuală-perenă, Ht.-H., 10- eliptice.
20 cm. V I - V I I . 2n=30. Rară e.f.-e.s.; mlaştini, turbării - Valea Someşului 17 S. grisebachii Boiss. et Heldr. (inel. S. kostovii Stefanov ) - Sp.
perenă, Ch., 5-8 cm. VI-VIII. Rară, e.s.-e.a.; s t â n e (M-ţii. Bucegi). Carp.-
Rece. Eur. (mont.).
4
balc.
13b Plante glabre I
20b Frz. fără tuberculi hialini la vârf 21
14a Petale galbene, de 2 ori mai lungi decât sepalele.
11 S. annuum L . Sp. anuală-bisanuală, T.-Ht., 6-15 cm. VI-VIII. 21a Petale de 3-3,5 mm, depăşesc puţin sepalele. Stil foarte scurt.
18 5. alpestre V i l i . - Sp. perenă, Ch., 3-8 cm. VI-VIII. 2n=16. Frecv.,
2n=22,24. Frecv. e.g.-e.a.; s t â n e , pietrişuri, nis. Sp. pionieră, mezoxer.
e.b.-e.a.; paj., sol. schel. Sp. oligotr., microterm.-psichroterm., chionohigr.
Euras. arct.-alp.-eur.
A l p . eur.
14b Petale alburii, verzi-gălbui sau roşietice, abia depăşesc sepalele.
21b Petale mai mari, de 4-9 mm lung., depăşesc de circa 2 ori sepalele. Stilul
12 5. atratum L . Sp. anuală, T., 3-8 cm. VI-VIII. 2n=16. Frecv. e.b.-
este lung şi subţire 22
e.a.; s t â n e , pietrişuri, nis., pe sol. schel. erodate. Sp. pionieră, mez. A l p . -
22a Frz. ovoide, lăţ. maximă spre bază. Petale de 6-9 imn lung.
eur.
15a F l . alburii pe tipul 6. 19 S. a c r e L . - I a r b ă de ş o a l d i n ă . Sp. perenă, Ch., 5-15 cm. V -
VII. 2n=40,60,80. Frecv., z. step.-e.f; paj. rărite, uscate, pe sol. schel.,
S. hispanicum f. bythinicum (vezi 11a).
ziduri, nisip., pietrişuri. Sp. oligotr., xer. Euras.
15b F l . pe tipul 5 (rar 6-9 când petalele sunt galbene) 16
7 22b Frz. oblong-liniare, lăţ. maximă la mijloc sau deasupra mijlocului. Petale de
16a Petale albe sau rareori slab roz I
8
4-6 mm lung 23
16b Petale galbene I
23a Partea inf. a tulp. acoperită cu frz. moarte, persistente, albe la bază şi
17a Plantă cel puţin în partea sup., glandulos-păroasă. Frz. opuse.
negricioase spre vârf.
13 S. dasyphyllum L . (piş. LIII, fig. 13). Sp. perenă, Ch., 3-8(15) cm.
20 S. urvillei D C . (S. sartorianum Boiss.) Sp. perenă, Ch., 5-15 cm.
VII-VIII. 2n=28,42,56. Rară, e.f.-e.b.; s t â n e , pietrişuri. Jud. Harghita
V - V I I . 2n=32,48,64,80,96,l 12,128. Spor. z. step.-e.b.; nis., pietrişuri. Sp.
(Borsec) şi jud. Braşov (Braşov). Eur. centr. şi S.
oligotr., xer. subterm.
17b Plantă complet glabră. Frz. alterne.
a - subsp. urvillei - Tulp. lignificate, de 2-3 mm diam. Infl. compactă. Jud.:
14 S. album L . Sp. perenă, Ch., 5-20(30) cm. VI-VII. 2n=34,68, 136.
Prahova şi Caraş-Severin. B a l e
Spor. e.g.-e.b.; s t â n e , pietrişuri. Sp. oligotr., xer. Euras.
b - subsp. hillebrandtii (Fenzl) S06 - Tulp. de 1-1,5 mm diam. slab lignifi­
18a Tulp. de 15-35 cm. Frz. cu vârf acuminat sau apiculat. F l . uneori pe tipul 6- cate. Infl. laxă. Jud.: Timiş, Mehedinţi, Constanţa, Tulcea. Pan.-pont.
9. Folicule erecte 19 23b Tulp. fără frz. moarte, persistente. Pe lăstarii sterili frz. sunt dens imbricate
18b Tulp. 5-20 cm. Frz. obtuze. F l . totdeauna pe tipul 5. Folicule ± patente sau pe 5-6 rânduri. Frz. sunt cilindric-liniare, netede. Sem. subglobuloase de
divergente *" 0,3 mm
19a Sepale de 5-7 mm lung., glandulos-pubescente. Petale de 7-10 mm. Infl. 21 S. sexangulare L . (piş. LIII, fig. 14). Sp. perenă, Ch., 6-15 cm. V I -
erectă înainte de înflorire. VII. 2n=74,lll,148,185. Spor. z.păd.stej.-e.b.; s t â n e înierbate, ziduri,
nisip. Sp. oligotr., xer. Eur. centr.

286 287
 PLANŞA L I V
SAXIFRAGACEAE
23c Frz. elipsoidal-oblongi, mărunt papiloase. Sem. de 0,7 mm, de 2-3 ori mai
lungi decât late.
22 S. borissovae Balk. Sp. perenă, C h . , 6-15 cm. VI-VII. Jud.
Constanţa - Gura Dobrogei, la intrarea în peşterile: Lilieci şi L a Adam.
Pont.

F a m . Saxifragaceae Juss.

Plante erbacee. Frz. fără stipele. F l . hermafrodite, actinomorfe, pe tipul 5,

mai rar 4, cu învelişuri florale libere. Stamine 5(4), 10(8). Gineceu inf. până la
sup.Carpele 2, unite, stilele libere. Sem. albuminate. Fr. capsule.
l a Frz. de 2-3 ori penat-compuse 4 Astilbe
l b Frz. simple 2
2a F l . pe tipul 4, fără petale. Plante fragile, ± suculente. Bracteele galbene-aurii
3 Chrysosplenium
2b F l . pe tipul 5, cu K . şi C . (uneori C . este foarte mică sau lipseşte) 3
3a Frz. mari, lungi până la 30 cm, bazale. Petale de 10-12 mm, purpuriu-roze...
2 Bergenia
3b Frz. mai mici 4
4a Plantă cult. în scop decorativ. Frz. cordat-rotunde. F l . mici, roşii. Stamine 5
5 Heuchera
4b Plante spont. din regiuni deluroase, montane şi alpine. Frz. bazale adesea
formează rozete. Stamine 10 1 Saxifraga

1 Saxifraga L .
x=7,8,9,10,ll,13
la Plantă cu stoloni lungi, filiformi. Frz. rotunde, păroase. F l . zigomorfe.
1 *S. stolonifera Meerb. (S. sarmentosa L.) - Sp. perenă, Ch., 20-40
cm. V - V I . 2n=36,54. Cult. orn. la ghiveci. China, Japonia
lb Plante fără stoloni lungi, filiformi. F l . actinomorfe 2
2a Frz. decusat-opuse, mici, de 2-6 mm lung. F l . roz-purpurii 3
2b Frz. alterne, mai lungi de 6 mm. F l . cu petale variat colorate 4
3a Frz. obovate, de 2-6(-8) mm lung. Sepale ciliate pe margini.
2 S. oppositifolia L . (piş. L X V , fig. 6). Sp. perenă, Ch., 1-5 cm. (tulp.
florifere). V - V I I . 2n=26. Frecv. e.s.-e.a.; stâne, umede, sol. schel., pietroase.
Sp. sax., psichroterm. Carp. E . şi S.

PLANŞA LIV. 1 - Saxifraga hieracifolia; 2 - S. bryoides; 3 - 5 . hirculus; 4 - 5 . pedemontana

subsp. cymosa; 5 - 5 . moschata; 6 - 5 . androsacea; 7 - 5 . cuneifolia; 8 - 5 . stellaris - frz. şi
stamină; idem la 7; 9 - Chrysosplenium alpinum; 10 - Parnassia palustris - habitus, o stamină şi
n slnminndie: 11 - Rihes alpinum: \2-R. petraeum.

288
289 i
SAXIFRAGACEAE
a - subsp. oppositifolia - Frz. lăstarilor mai lungi de 2,5(-8) mm. C i r c -
arct.-alp.
b - subsp. rudolphiana (Hornsch.) Engler et Irmsch. Frz. lăstarilor de 1,5-2
mm lung. Alp.-carp.
3b Frz. ovat-lanceolate, de 2-4 mm lung. Sepale neciliate.
3 S. retuşa Gouan (S. baumgarteni Schott) (piş. L X V , fig. 7). Sp.
perenă, Ch., -5 cm. VI-VIII. 2n=26. Rară e.a.; stâne. M-ţii. Rodnei, Bistriţei
(Ceahlău), Bucegi, Făgăraş, Căpăţânii (Buila). A l p . eur.
4a Frz. rotunde sau reniforme cu bază cordată sau trunchiată 5
4b Frz. liniare, oblongi, eliptice sau obovate, baza nu este niciodată cordată sau
trunchiată 9
5a Plante cu bulbili axilari (în subsuoara frz. bazale şi tulpinale sau numai în
subsuoara frz. bazale, chiar şi sub nivelul solului) 6
5b Plante fără bulbili 8
6a Frz. tulp. fără bulbili axilari; bulbilii prezenţi numai în subsuoara frz.
bazale. F l . l-3(-5), terminale, cu petale de 5-7 mm, albe sau roz nuanţate.
4 S. carpathica Sternb. (piş. L X V , fig. 8). Sp. perenă, H . , 5-15(20) cm.
VII-VIII. 2n=48. Rară, e.a.; stâne, umede. Carp.-bale.
6b Bulbilii prezenţi şi în subsuoara frz. tulpinale, chiar şi a bracteelor
7a Infl. cu 3-7 fl. Petale glandulos-păroase pe faţa sup.
5 S. bulbifera L . (piş. L X V , fig. 9). Sp.'perenă, H . , 15-50 cm. V I - V I I .
2n=28. Spor. z. păd. stej.-e.f; paj., rarişti de păd. Sp. xeromez.-mez.,
subterm. Trans., jud. Caraş-Severin, Neamţ. Eur. centr. şi S E .
7b F l . izolate. Petale glabre.
6 S. cemua L . (piş. L X V , fig. 10). Sp. perenă, H . , 10-35 cm. VI-VIII.
2n= circa 36,56,60,64. Rară e.a.; stâne, umede. M-ţii. Rodnei şi Bucegi.
Circ.-arct.-alp. (R).
8a Plante anuale sau bisanuale. F l . axilare, cu petale galbene de circa 5 mm.
7 S. cymbalaria L Sp. anuale-bisanuale, T-Ht., 10-30 cm. V - V I . Rară
e.fi; stâne, umede. Jud. Bacău (Băile Slănic, între V . Oituzului şi V . Uzului).
As. S V , Afr. de N .
8b Plante perene cu rizomi. FI. în infl. terminale. Petale de circa 6-12 mm, albe,
pătate cu puncte galbene sau roşii.
8 S. rotundifolia L . Sp. perenă, H . , 15-50 cm. VI-VIII. 2n=22. Spor.
e.f.-e.s.; bur. din depresiuni, sol. schel. de pe lângă pâraie. Sp. scia.,
helscia., sax., mezohigr.
a - subsp. rotundifolia (piş. L X V , fig. 11). - Tulp. în partea inf. şi frz.
patent păroase; tulp. în partea sup. glanduloasă. Frz. bazale crenat-
serate. Petale de 6-8 mm. Eur. centr. (mont.)
290
SAXIFRAGACEAE
b - subsp. heucherifolia (Griseb. et Schenk) Ciocârlan - Tulp. în partea inf.
şi frz . ± glabre; tulp. în partea sup. slab glanduloasă. Frz. bazale acut-
serate. Petale de 9-12 mm. Carp.-balc.
9a Frz. groase, rigide, cu dungă albă cartilaginoasă pe margini şi cu gropiţe
acoperite cu cruste calcaroase; frz. bazale formează rozete dense 10
9b Frz. de consistenţă erbacee, fără dungă marginală cartilaginoasă şi fără
gropiţe (excepţie S. bryoides cu o gropiţă sub vârf şi S. aizoides care poate
avea mai multe gropiţe, dar frz. bazale nu formează rozete dense) 14
10a Petale albe, uneori punctate cu roşu sau petale palid-roze 11
10b Petale galbene 12
11a Frz. cu marginea întreagă. Petale de 7-14 mm.
9 S. marginala Sternb. (S. rocheliana Sternb.) - T u r t u r e a , (piş.
L X V , fig. 12). Sp. perenă, Ch., 4-8 cm. VII-VIII. Spor. e.f.-e.b.; stâne. calc.
Carp. S. şi V . Carp.-balc.
11b Frz. serate cel puţin în 1/2 sup. Petale de 4-6 mm.
10 S. paniculata M i l l . (S. aizoon Jacq.) - I a r b a s u r z i l o r , (piş.
L X V , fig. 13). Sp. perenă, Ch., VII-VIII. 2n=28. Frecv. e.f.-e.a.; s t â n e , sol.
schel., pietroase. Sp. sax., xeromez., hei. Euras. arct.-alp.-eur.
12a Rozete mici, de 2-4 cm diam.; frz. lungi de 0,5-2 cm şi late de 3-5 mm.
7 Petale de circa 2-3 mm lung.
11 S. corymbosa Boiss. (S. luteo-viridis Schott et Kotschy) - Sp. perenă,
Ch., 3-15 cm. VII-VIII. Frecv. e.b.-e.a.; stâne. calc. însorite. Carp.-balc.
12b Rozete mari, de 5-15 cm diam.; frz. lungi de 2-7 cm şi late de 7-12 mm.
Petale de 5-8 mm lung 13
13a Plantă bisanuală. Tulp. de 20-60 cm, ramificată de la mijloc. Infl. laxă,
paucifloră. Petale de 2 ori mai lungi decât sepalele.
12 S. mutata L . - Sp. bisanuală, Ht., 20-60 cm. VII-VIII. 2n=28. Rară
e.g.; aluviuni nis.-pietroase, umede. Jud. Braşov-Stupini. A l p . eur.
13b Plantă perenă. Tulp. de 6-26 cm, ramificată de la bază. Infl. densă,
multiflora. Petalele depăşesc cu puţin sepalele, cel mult până la 1,5 ori.
13 S. demissa Schott et Kotschy - Sp. perenă, Ch., 6-25 cm. VII-VIII.
Spor. e.b.-e.a.; stâne. calc. Sp. sax., calc. M-ţii Ciucaş, Bârsei, Bucegi. End.
Carp. S.
14a Specii anuale sau bisanuale, fără lăstari sterili 15
14b Specii perene, cu rizomi sau cu lăstari sterili adesea terminaţi cu rozete de
15a Specie anuală. Frz. bazale peţiolate, nu formează rozetă şi sunt uscate la
înflorire. Pediceli de 2-4 ori mai lungi decât K .
14 S. tridactylites L . - Sp. anuală, T., 5-20 cm. I V - V I . 2n=22. Spor. z.
step.-e.b.; stânci, nis., coaste uscate cu sol. schel. Sp. oligotr., xer.-xeromez.,
siihfprm Fnras
291
SAXIFRAGACEAE
15b Specie bisanuală. Frz. bazale aproape sesile, formează rozetă şi persistă la
înflorire. Pediceli ± egali cu K .
15 S. adscendens L . - O c h i i ş o r i c e l u l u i . Sp. bisanuală, Ht.,
5-30 cm. VI-VIII. 2n=22. Frecv. e.f.-e.s.; s t â n e , sol. schel., pietroase.
Circ. arct.-alp.-euram.
16a Tulp. neramificată şi nefoliată, dens glandulos-pubescentă. Frz. cu limb ±
întreg, ovat eliptic până la obovat-eliptic. Petale mici, de 1,5-3 mm, verzui,
nuanţate cu roşu.
16 S. hieracifolia Waldst. et K i t . ex W i l l d . (piş. L I V , fig. 1). Sp.
perenă, FL, 5-40 cm. VII-VIII. 2n=l 12,120. Rară e.b.-e.s.; stâne, umede. Ivi­
ţii Rodnei, Ceahlău, Făgăraş. Circ. arct.-alp.-euram.
16b Tulp. ramificată şi adesea foliată. Petale albe, galbene sau uneori roşietice,
nu sunt verzui şi de obicei mai mari 17
17a Frz. liniar-lanceolate, întregi, mucronate, sub vârf cu 1 gropiţă, rar mai
8
multe I b - subsp. robusta D.A.Webb - Plante cu stoloni scurţi; frz. peste 2 cm lung.,
17b Frz. fără mucron şi fără gropiţe 19
18a Frz. cărnoase, glabre, de 10-25 mm lung. Petale galbene-portocalii, puţin
mai lungi decât sepalele. Tulp. ascendentă, multiflora, până la 30 cm.
17 S. aizoides L . - Sp. perenă, Ch., 3-20 cm. VI-VIII. 2n=26. Frecv.
e.f.-e.a.; loc. pietroase pe lângă izvoare, pâraie. Sp. sax., mezohigr.-higr.
Euras. arct.-alp.-eur.
18b Frz. rigide, de 5-7 mm lung. Petale albe-gălbui, de 2-3 ori mai lungi decât
sepalele. Tulp. florifere erecte, uniflore, de 3-8 cm.
18 S. bryoides L . (piş. L I V , fig. 2). - Sp. perenă, Ch., 3-8 cm. VII-VIII.
2n=26. Spor. e.s.-e.a.; stâne. Sp. sax., calcifugă. Alp.-eur.
19a Tulp. dens foliată. Frz. bazale întregi, nu formează rozete. Petale de 12-14
mm lung., galbene. Sepale reflecte la fructificare.
19 S. hirculus L . (piş. L I V , fig. 3). - Sp. perenă, H . , 10-40 cm. VII-IX.
2n=32. Rară e.b.; mlaştini eutrofe. Sp. higr. Jud. Harghita. Circ. bor. (R).
19b Tulp. nefoliată sau cu câteva frz. bracteeforme. Frz. bazale formează rozete
20
20a Frz. rozetelor la vârf sunt 2-7 lobate sau fidate 21
20b Frz. rozetelor sunt întregi, serat-dinţate, sau crenate 22
21a Petale albe, de 11-14 mm lung. Frz. rozetelor cuneate, dilatate la vârf şi 3-7
fidate. ţ K •
20 S. pedemontana AII. subsp. cymosa Engler (piş. L I V , fig. 4). - Sp.
perenă, Ch., 5-15 cm. V I - V I I . Spor. e.b.-e.a.; stâne, umede şi umbroase. Sp.
scia., helscia., sax., mezohigr., calcifugă. Carp.-balc.
21b Petale gălbui, de 3-6 mm lung. Frz. rozetelor cuneate, la vârf 3-5 lobate sau
fidate.
-lb
292
: SAXIFRAGACEAE
21 5. moschata Wulfen (piş. L I V , fig. 5). - Sp. perenă, Ch., 2-12 cm.
VI-VIII. 2n=26,52. Frecv. e.s.-e.a.; stâne, umede. Euras. alp.
22a Sepale erecte sau patente. Frz. cuneat-lanceolate, întregi sau slab 3 dinţate-
lobate la vârf.
22 S. androsacea L . (piş. L I V , fig. 6). - Sp. perenă, Ch., 2-10 cm. VII-
VIII. 2n=16,56,66,88, circa 128. Frecv. e.b.-e.a.; s t â n e , sol. schel.,
pietroase, ± umede şi umbroase. Sp. sax., mezohigr., chionof. Euras. alp.
22b Sepale reflecte. Frz. obovat-cuneate sau subrotund-cuneate, cu marginea
crenată sau serat-dinţată 23
23a Frz. subrotund-cuneate, lung peţiolate. Filamente staminale dilatate la vârf.
23 5. cuneifolw L. - Iarba căşunăturii. (piş. L I V ,
fig. 7). - Sp. perenă, Ch., 10-20 cm. VI-VIII. 2n=22.
a - subsp. cuneifolia - Plante cu stoloni lungi; frz. mici, până la 2 cm (inel.
peţiolul), limb întreg. A l p i i maritimi, Apenini.
limbul evident crenat-dentat. Frecv. e.f.-e.b., stâne umbrite. A l p . eur.
23b Frz. obovat-cuneate, scurt peţiolate. Filamente staminale îngustate spre vârf.
24 5. stellaris L . (piş. L I V , fig. 8). - Specii, perenă, Ch., 4-20 cm. VII-VIII.
Frecv. e.f.-e.s.; s t â n e umede, izvoare, pâraie cu ape reci provenite
a - subsp. stellaris - Plantă dens cespitoasă, cu rozete puţine. Petale de 5-7
mm. Pedicel lung, cel mult până Ia de 2 ori cât capsula. Creşte în N
Eur., la noi se găseşte subsp. următoare,
b - subsp. robusta (Engler) Gremli (subsp. alpigena Schonb. -Tem.) -
Plantă lax cespitoasă, cu lăstari târâtori. Petale de 3-5 mm. Pedicel
lung, mai mult de 2 ori cât capsula. 2n=28,56.
Bergenia Moench
x=17?
1 *B. crassifolia (L.) Fritsch - B a d a n . - Specii, perenă, H . Tulp.
scapifonnă până la 30(-50) cm înalţ. Frz. mari, lat-eliptice, până Ia 30 cm
lung., cu glande punctiforme. F l . roşii. I V - V . 2n=34. Cult. orn. As. centr.
Chrysosplenium L. -Splină
x=6,7
la Frz. tulp. alterne. Tulp. 3 muchiatâ.
1 C. alternifolium L . - Specii, perenă, H . , 5-20 cm. I V - V I . 2n=48.
Frecv. e.g.-e.b.; loc. umede şi umbroase, lunci inundabile, păd. Specii,
scia., eutr., mezohigr.-higr. Circ.
Frzrtulp. opuse. Tulp. 4 muchiâtă.
293
ROSACEAE ROSACEAE
2 C. alpinum Schur (C. oppositifolium L . subsp. alpinum (Schur)
Jâv.) (piş. L I V , fig. 9). - Specii, perenă, H . , 3-10(-15) cm. VI-VII. Spor. CHEIA DIHOTOMICĂ P E N T R U D E T E R M I N A R E A S U B F A M .
la Receptacul concav, concrescut cu gineceul inf. format, de obicei din 5
e.s.-e.a.; loc. umede cu ape provenite din topirea zăpezii. Specii,
cârpele (rareori mai puţine). Fr. poamă 2. Subfam. Maloideae (Pomoideae)
chionohigr., calcifugă. End. carp.
lb Receptaculul concav sau convex, nu concreşte cu gineceul. Fr. nu este
4 Astilbe H a m i l t o n poamă 2
2a Receptaculul este persistent. Gineceul inf. sau sup. este format din cârpele
x=7 numeroase, libere (foarte rar 1). Fr. multiplu-poliachenă, polidrupa sau
1 A. japonica (Morris et Decne.) A . Gray - Specii, perenă, H . , -50 polifolicula 1. Subfam. Rosoideae (inel. Spiraeoideae)
2b Receptaculul este tubulos sau cupuliform; la fructificare se usucă şi cade.
cm. Frz. bazale peţiolate, triternate, cu foliole lanceolate, serate, glabre,
Gineceul 1 carpelar, inf. Fr. drupă 3. Subfam. Prunoideae
lucitoare. F l . mici, albe, pe tipul 5, în infl. terminale. V I - V I I . 2n=14.
Cult. orn. Japonia. DETERMINAREA GENURILOR
1. S u b f a m . Rosoideae
5 Heuchera L . l a Receptacul + plan sau convex, uneori conic. Gineceu sup 2
x=7 l b Receptacul concav, în formă de cupă, urcior sau tubulos. Gineceu inf. 15
2a Fr. polifolicula 3
1 H. sanguinea Engelm. - Sp. perenă, FL, -40 cm. V - V I I . 2n=14.
2b Fr. polidrupa sau poliachena 6
Cult. orn. N . Mexic. 3a Frz. simple 4
F a m . Parnassiaceae Martinov 3b Frz. compuse 5
4a Stipele prezente, mari, căzătoare. Frz. 3-5 lobate. Cârpele unite la bază. Fr.
umflate, se deschid în 2 valve 1 Physocarpus
Parnassia L .
4b Stipelele lipsesc. Frz. întregi, cu mici inciziuni sau rareori slab lobate.
x=9 Cârpele libere. Fr. nu sunt umflate şi se deschid numai de-a lungul suturii
1 P. palustris L . - Ş o p â r l a i ţ ă a l b ă . (piş. L I V , fig. 10). Sp. ventrale 2 Spiraea
perenă, H . , 10-30 cm. F l . solitare, albe, pe tipul 5. Stamine 5 alterne cu 5 5a Arbust cu frz. imparipenat-compuse şi cu stipele . F l . hermafrodite. Cârpele
staminodii. Frz. lat-ovate, cordate, întregi. Gineceu sup., ovar unilocular, 5, unite la bază 3 Sorbaria
terminat cu 4 stigmate. V I - I X . 2n=18,36. Frecv. e.g.-e.s.; paj. umede, 5b Plantă erbacee, cu frz. de 2-3 ori penat-compuse, tară stipele. FI. unisexuat-
dioice. Cârpele 3, libere 4 Aruncus
înmlăştinite. Sp. euritr., mezohigr.-higr. Circ.
6a Fr. polidrupa. Frz. alterne. F l . pe tipul 5 7 Rubus
ORD. ROSALES 6b Fr. polidrupa. Frz. opuse. K dublu. Fl. pe tipul 4 5 Rliodotypos
6c Fr. poliachena 7
F a m . Rosaceae A d a n s . 7a Plante lemnoase 9
Cuprinde plante lemnoase (arbori, arbuşti şi subarbuşti) şi plante erbacee, 7b Plante erbacee 11
perene. Frz. sunt, în general, alterne şi stipelate. Fl. sunt actinomorfe şi de obicei 9a Fl. cu calicul şi K 10 Potentilla
hermafrodite. învelişul floral este diferenţiat în K . şi C , mai rar perigon, cu 9b F l . fără calicul 10
elemente libere. Rareori se întâlneşte şi K . ext. (calicul). Stamine numeroase, 10a Sepale 8, pe un singur cerc. Petale albe, 8, rar mai multe. Arbust pitic
libere. Receptaculul, gineceul şi fr. prezintă o mare variabilitate, ceea ce face din e.a 12 Dryas
din fam. Rosaceae o fam. eterogenă, neunitară şi duce la împărţirea fam. în 3 10b FI. pe tipul 5. Petale galbene. Arbust cult., orn 6 Kerria
subfam. (a se vedea mai departe cheia dihotomică). Ovulele sunt anatrope iar 11a Plante cu stoloni şi tulp. scapiforme. Petale albe. Receptacul mare, cărnos şi
săm. exalbuminată.

294 295
ROSACEAE ROSACEAE
11b Tulp. foliate. Receptaculul nu devine cărnos şi zemos 12 3b Sepale mai scurte decât petalele. Cavitatea calicială mică. Loculi polispermi
12a K . ext. lipseşte. Infl. bogată, o cimă paniculiformă cu fl. mici, dense 4
15 Filipendula 4a Frz. întregi, tomentos-păroase. Ramuri nespinoase. F l . albe. Sepale
12b K . ext. prezent 13 persistente. Stile libere 22 Cydonia
13a Stile lungi, persistente H Geum 4b Frz. serate, glabre. Ramuri cu spini. F l . roşii. Sepale căzătoare. Stile unite la
13b Stile scurte, caduce 14 bază 23 Chaenomeles
14a Petale lanceolate, ascuţite, persistente, lungi cât circa 1/2 K . care este brun- 5a Partea int. a carpelei la fructificare devine tare, pietroasă, astfel că fr. are
purpuriu şi acrescent. Calicului mult mai mic. Receptacul conic, spongios- aspect drupaceu 6
cărnos 9 Comarum 5b Partea int. a carpelei la fructificare devine cartilaginoasă 7
14b Petale rotunjite, caduce, egale sau mai mari decât K . Receptacul ± plan, 6a Frz. întregi. Stipele caduce. F l . mici, de circa 0,5 mm diam. Arbuşti
uscat la maturitate 10 Potentilla nespinoşi 24 Cotoneaster
15a Plante lemnoase, arbuşti cu ramuri prevăzute cu ghimpi. Receptacul 6b Frz. serate, lobate sau fidate. Stipele persistente. FI. cu diam. mai mare de
urceolat, cărnos la maturitate şi roşiatic 20 Rosa 0,5 mm. Arbori sau arbuşti spinoşi 25 Crataegus
15b Plante erbacee -16 7a Infl. corimbe compuse 26 Sorbus
16a Receptacul slab adâncit, carpelele şi achenele nu sunt incluse. K . ext. lipsă. 7b Infl. simple, corimbe, raceme, cime 8
Infl. o cimă paniculiformă cu fl. numeroase, mici 15 Filipendula 8a Infl.,raceme scurte. Petale alungite. Fr. albastru-negricios, 10 locular
16b Receptacul puternic adâncit, carpelele şi achenele fiind complet incluse...17 29 Amelanchier
17a Petale prezente 18 8b Infl. corimbe sau cime. Petale obovat-subrotunde. Fr. 5 locular, nu este
17b Petalele lipsesc 20 albastru-negricios 9
9a Prefoliaţia involută. Infl. corimb. Petale cu miros neplăcut. Antere roşii-
18a K . ext. lipsă. F l . dispuse în spice racemiforme, lungi şi subţiri. Receptacul
violete. Stile libere. Fr. piriform, fără cavitate pedicelară, cu sclereide
cu ghimpi uncinaţi pe partea ext 18 Agrimonia
27 Pyrus
18b K . ext. prezent 19
19a Frz. întrerupt imparipenat-compuse. Gineceu cu 1-2 cârpele... 14 Aremonia 9b Prefoliaţia convolută. Infl. cimă. Petale plăcut mirositoare. Antere galbene.
19b Frz. subrotunde, 3-5 lobate sau trifoliate. Gineceu cu 2-6 cârpele Stile unite la bază. Fr. fără sclereide, cu 2 cavităţi-calicială şi pedicelară
13 Waldsteinia 28 Malus
20a Frz. imparipenat-compuse. Infl. capitule globuloase-cilindrice. înveliş floral 3. Subfam. Prunoideae
format numai din 4 sepale 19 Sanguisorba la F l . subsesile, solitare sau în perechi. Ovar şi fr. dens tomentos-păroase
20b Frz. palmate. K . dublu, 4 + 4 21 (excepţie piersicile nectarine) 2
21a Plante anuale. F l . grupate în cime glomerulare, axilare. Stamine 1 lb F l . evident pedicelate. Ovar şi fr. glabre 4
16 Aphanes 2a Frz. ovat-subrotunde, cu prefoliaţie convolută. Petale albe sau rareori palid
21b Plante perene. F l . grupate în cime terminale. Stamine 4 17 Alchemilla roze. Endocarp ± neted 32 Armeniaca
2. Subfam. Maloideae (Pomoideae) 2b Frz. lanceolate, cu prefoliaţie conduplicată. Endocarp cu adâncituri
la F l . ± sesile, solitare, rareori în fascicule câte 2-6 2 neregulate sau punctiforme 3
lb F l . pedicelate, grupate în infl 5 3a Fr. globuloase, mezocarp cărnos şi zemos. Endocarp slab comprimat, cu
2a F l . mici, cu diam. de circa 0,5 mm, totdeauna mai mic de 1 cm brazde adânci, neregulate 31 Persica
24 Cotoneaster 3b Fr. comprimate, mezocarp subţire şi uscat la maturitate, uneori crapă
2b F l . mai mari, diam. depăşeşte evident 1 cm 3 30 Amygdalus
3a Sepale mai lungi decât petalele. Fr. cu o cavitate calicială mare. Loculi 4a Frz. cu prefoliaţie convolută. F l . câte l-3(-5). Epicaip acoperit cu pruină.
monospermi 21 Mespilus Endocarp comprimat şi carenat, neted sau rugos 33 Prunus

296 297
ROSACEAE ROSACEAE
4b Frz. cu prefoliaţie conduplicată. F l . grupate în infl. Epicarp fără pruină. 6a Frz. ovat-oblongi, aproape până la bază serate, lungi de 3-5 cm. Folicule
Endocarp subglobulos şi neted 5 pubescente şi divergente.
5a F l . lung pedicelate grupate în infl. pauciflore (umbele, corimbe sau raceme 5 *S. tomentosa L . - Ph., arbust -1,5 m. VII-IX. 2n=36. Cult. orn.
corimbiforme). Raportul lung. stil/ovar este de 5/1 34 Cerasus A m . de N .
5b F l . scurt pedicelate grupate în raceme alungite, multiflore. Raportul lung. 6b Frz. mai alungite şi mai înguste, de 5-9 cm. lung. Folicule glabre 7
stil/ovar este 1/1 6 7a Frz. oblongi, inegal serate în 1/2 sup. Stamine de două ori mai lungi decât
6a Frz. persistente, groase, pieloase, lucitoare. Pedunculul racemului fără frz. la petalele.
bază 36 Laurocerasus 6 *S. douglasii Hook. - Ph., arbust - 2 m. VII-VIII. 2n=36. Cult. orn.
6b Frz. căzătoare. Pedunculul racemului cu câteva frz. la bază 35 Padus A m . de N .
7b Frz. alungit eliptice, serate pe cel puţin 2/3, numai spre bază sunt întregi.
1 . S u b f a m . Rosoideae (inel. Spiraeoideae) Stamine ± egale cu petalele.
7 *S. x billiardii Herincq (S. douglasii x salicifolia) - Ph., arbust - 2 m.
1 Physocarpus (Camb.) M a x i m . VII-VIII. Cult. orn.
x=9 8a Infl. sesile, fără frz. sau cu puţine frz. la bază 9
8b Infl. pedunculate (cel puţin cele din partea inf. a ramurilor), cu frz. Ia bază...
1 *P. opulifolius (L.) M a x i m . - T a v a l g ă . - Ph., arbust -3 m. F l .
12
albe grupate în corimbe simple. V - V I I I . 2n=18. Cult. orn. A m . de N . 9a Frz. obovat-cuneate, întregi sau numai spre vârf cu câţiva dinţi mici. Petale
egale sau puţin mai lungi decât staminele.
2 Spiraea L. - T a u 1 ă
8 *S. hypericifolia L . - Ph., arbust 0,5-1,5 m. I V - V I . Cult. orn. Eur.
x=5,9 S., A s . centr.
la Infl. terminale, compuse, corimb sau panicul. F l . roz-roşietice sau albe 2 9b Frz. serate sau dinţate. Staminele cât 1/3-1/2 din lung. petalelor 10
lb Infl. laterale, simple. F l . albe 8 10a Frz. liniar-lanceolate, de 4-6 mm lăţ.
2a Infl. corimb 3 9 *S. thunbergii Siebold - Ph., arbust - 2 m. I V - V . 2n=18. Cult. orn.
2b Infl. panicul 4 Jap.
3a Arbust până la 0,75 m, glabru. Frz. ovat-lanceolate, glaucescente pe faţa 10b Frz. mai late 11
inf. 11a Umbele sesile formate din 3-6 fl. Frz. ± eliptice.
1 *S. x bumalda Burv. (S. japonica x albiflora) Ph., arbust 0,75 m. V - 10 *S. prunifolia Siebold et Zucc. - Ph., arbust -1,5 m. I V - V . 2n=18.
VII. Cult. orn. Cult. orn. Extr. orient.
3b Arbust până la 1,5 m, ± păros. Frz. ovate până la ovat-oblongi, palid-verzi 11b Umbelele din partea inf. a ramurilor pedunculate şi multiflore. Frz. oblong-
pe faţa inf. lanceolate.
2 *S. japonica L . fii. - Ph., arbust -1,5 m. VI-VIII. 2n=18. Cult. orn. 11 *S. x arguta Zabel (S. crenată x hypericifolia x thunbergii) — Ph.,
Extr. or. arbust -1,5 m. V . Cult. orn.
5a Panicul conic, cu ramuri inf. ± orizontale. F l . albe, foarte rar roz. 12a Frz. întregi sau numai spre vârf crenate sau dinţate 13
3 *S. alba D u R o i - Ph., arbust 1-2 m. VII-VIII. Cult. orn. A m . 12b Frz. serate sau dinţate, uneori lobulate 14
de N . 13a Frz. cu nervuri 3 longitud. evidente. Petale mai scurte decât staminele.
5b Panicul cilindric. F l . roz, foarte rar albe. Sepale erecte.
12 S. crenată L . - T a v a l g ă . (piş. L V , fig. 1). - Ph., arbust - l m. V -
4 S. salicifolia L. - Ph., arbust 1-2 m. VI-VIII. 2n=36. Spor. z. păd.
V I . 2n=36. Rară z. păd. stej.-e.f; coaste însorite, s t â n e , rarişti de păd. Sp.
stej.-e.b.; tuf, mlaştini, turbării. Sp. mezotr., mezohigr.-higr., calcifugă.
mezoxer., calc. Jud.: Cluj, Braşov, Dolj, Tulcea, Iaşi. Euras. cont.
Jud.: Satu Mare, Harghita, Covasna, Suceava. Uneori cult. orn. Euras. cont.
13b Frz. penat-nervate, eliptice, adânc serate în 1/2 sup. Sepale reflecte.
(R)

298 299
ROSACEAE
13 S. media Fr. Schmidt (piş. L V , fig. 2). - Ph., arbust -1,5 m. V - V I .
2n=10,18. Spor. e.g.-e.b.; loc. însorite, pe sol. schel. Sp. mezoxer., calc.
Euras. cont
14a Petale de 4-6 mm lung., mai scurte decât staminele. Frz. romboidal-eliptice.
Sepale reflecte.
14 S. chamaedryfolia L . (S. ulmifolia Scop.) - C u n u n i ţ ă . (piş. L V ,
fig. 3). - Ph., arbust - 2 m. V - V I I . 2n=36. Frecv. e.f.-e.s.; stâne. înierbate,
tuf, pe sol. schel. Sp. sax., mez. Euras.
14b Petale mai lungi decât staminele. Sepale erecte sau divergente 15
15a Frz. rombic-ovate până la rombic-obovate, cuneate, spre vârf slab 3-5
lobate, de 2-3,5 cm lung. Sepale divergente.
15 *5. x vanhouttei (Briot) Zabel (S. cantoniensis x trilobată) - (piş.
L V , fig. 4). - Ph., arbust - 2 m. V - V I . Cult. orn.
15b Frz. rombic-lanceolate, de 3-5,5 cm lung. Sepale erecte.
16 *S. cantoniensis Lour. - Ph., arbust —1,5 m. VI-VII. Cult. orn. Extr.
orient.

3 Sorbaria (Ser. ex D C . ) A . Braun

1 *S. sorbifolia (L.) A . Braun - Ph., arbust - 2 m. VI-VII. Cult. orn. As.

4 Aruncus L.
1 A. dioicus (Walter) Fernald (A. sylvestris Kostel; A. vulgaris Rafin.)
- B a r b a p o p i i . - Sp. perenă, FL, 0,8-1,5(2) m. VI-VIII. 2n=14,18.
Spor. e.f.-e.b.; păd., zăv., pâraie. Sp. eutr., mezohigr., scia. Carp. E . şi S.
Euras (mont.).

5 Rhodotypos Siebold et Z u c c .
1 *R. scandens (Thunb.) Makino (R. kerrioides Siebold et Zucc.)
(piş. L V I , fig. 6). Ph., arbust, 2-3 m. Frz. opuse, ovate. F l . albe, solitare,
terminale, pe tipul 4. V - V I . Cult. orn. As. de E .

6 Kerria L.
x=9
1 *K. japonica (L.) D C . (piş. L V I , fig. 7). - Ph., arbust, 1,5-2,5 m. Frz.
alterne, ovat-alungite. F l . galbene, solitare şi terminale, pe tipul 5. V - V I .

PLANŞA LV. 1 - Spiraea crenată; 2 - 5 . media; 3 - 5 . chamaedryfolia; 4 - 5 . vanhouttei; 5 -

Mespilus germanica; 6 — Cydonia oblonga; 1 — Cotoneaster tomentosus — fl. şi fr.; 8 — C.
integerrimus — fr.; 9 — Crataegus laevigata; 10 - C. monogyna; 11 - C. pentagyna; 12 - Sorbus
domestica; 13 - 5. aucuparia; 14 - 5. torminalis; 15 - 5. chatnaemespilus; 16 - 5. aria; 17 - 5.
graeca. —

300
ROSACEAE PLANŞA L V I
2n=18. Cult. orn. China

7 Rubus L .
x=7
la Tulp. erbacee. Stipele libere 2
lb Tulp. lemnoase. Stipele concrescute cu peţiolul 3
2a Plante dioice. Tulp. fără spini. Frz. simple. Fr. galben-oranj
Subgen. Chamaemorus (nu creşte în Ro.)
2b Plante cu fl. hermafrodite. Frz. trifoliate 1 Subgen. Cylactis
3a Plante iară ghimpi. Frz. simple, palmat-lobate. Receptacul plan
2 Subgen. Anoplobatus
3b Plante cu ghimpi. Frz. compuse. Receptacul convex (conic) 4
4a Fr. matur se desprinde de receptaculul conic 3 Subgen. ldaeobatus
4b Fr. matur aderent la receptacul şi cade împreună cu receptaculul
4 Subgen. Rubus(Eubatus)

1 Subgen. Cylactis
1 R. saxatilis L . (piş. L V I , fig. 8). Sp. perenă, H . , 10-25 cm. VI-VII.
2n=28. Spor. e.f.-e.s.; rarişti de păd., tuf., stâne. Sp. helscia., mez. Eur
2 Subgen. Anoplobatus
2 *R. odoratus L . Ph., arbust, 1-1,5 m. VI-VII. 2n=14. Cult. orn.
3 Subgen. ldaeobatus
la Tulp. dens acoperite cu sete roşii. Petale roze, curbate spre int.
3 *R. phoenicolasius Maxim. Ph., arbust, 2-3 m. VI-VII. Cult. orn. şi
fruct. A s . de E .
lb Tulp. fără sete roşietice. Petale albe, erecte.
4 R. idaeus L . - Z m e u r .(piş. L V I , fig. 9). Ph., arbust, 1-2 m. V - V I I .
2n=14,21,28,42. Frecv. e.f.-e.b.; margini şi tăieturi de păd., rarişti, tuf. Sp.
pionieră, eutr., mez. Cult. fruct., alim., med. Circ.
4 Subgen. Rubus (Eubatus)
la Tulp. pruinoase. Stipele lanceolate. Frz. cu 3 foliole. Drupeole puţine, 2-20,
pruinoase.

PLANŞA LVI. 1 - Pyrus elaeagrifolia; 2 - P. nivalis; 3 - Malus dasyphylla; 4 - M. praecox; 5 -

Amelanchier ovalis; 6 — Rhodolypos scandens; 7 - Kerria japonica; 8 - Rubus saxatilis; 9 - R.
idaeus - fl. şi fr; 10 — R. caesius; 11 - R. canescens — detaliu frz.; 12 - R. hebecaulis; 13 - R.
radula - detaliu tulp. (a) şi ax infl. (b); idem la 12; 14 - R. thyrsiflorus - detalii de tulp. (a) ax
infl. (b) şi fr. (c); 15-/?. melanoxylon subsp. inelanoxylon - detaliu din axa infl.

302
ROSACEAE ROSACEAE
Centr. eur.
5 R. caesius L . - M u r d e m i r i ş t e , (piş. L V I , fig. 10). N . Ph., 9a Foliolă terminală ± eliptică, cu baza rotunjită şi ± întreagă, abrupt şi scurt
arbust., 30-80 cm. V - V I . ( - I X ) . Frecv. z. step.-e.f.; zăv., tuf, margini de acuminată.
păd., lunci, ogoare. Sp. pionieră, eutr., mezohigr. Bur. rud. şi seg. Eur. 11 R. pedemontanus Pinkw. (R. glandulosus auct., R. bellardii Weihe
lb Tulp. nepruinoase. Stipele liniar-lanceolate până la filiforme. Frz. cu 3-7 et Nees). V I L 2n=28,35. Rară e.f. Centr. eur.
foliole. Drupeole mai multe ca 20, nepruinoase 2 9b Foliolă terminală ± cordată şi neevident eliptică 10
2a Ghimpii lăstarilor aproape totdeauna inegali; lungi, în amestec cu ghimpi 10a Glandele, ghimpii şi setele palid gălbui.
scurţi şi adesea şi cu sete spinoase şi sete glanduloase. Tulp. şi infl. cu 12 R. serpens Weihe ex Lej. et Court. VII. 2n=28. Frecv. e.f; păd.
glande pedicelate 3 Centr. eur.
2b Ghimpii lăstarilor ± egali, în special cei de pe muchiile lăstarilor. Tulp. şi ai Frz. ramurilor florifere des-alb-pâroase pe dos.
infl. neglanduloase sau cu numeroase glande sesile 27 - subsp. niveoserpens (Nyâr.) Ciocârlan - Jud. Caraş-Severin, Sviniţa
3a Lăstari cu glande împrăştiate. Frz. sup. de obicei acoperite pe faţa sup. cu End.
peri stelaţi; faţa inf. a frz. alb-tomentoasă. Petale albe-gălbui. a
2 Frz. ramurilor florifere verzi sau slab cenuşii pe dos b
6 R. canescens D C . (R. tomentosus Borkh. p.p.) (piş. L V I , bi K . cu ghimpi deşi.
fig. 11). V I . 2n=14. Frecv. z. păd. stej.-e.f; tuf, stâne., margini de păd. - subsp. rivularis (Wirtg. et P.J.Mull.) Ciocârlan
Centr. eur.-medit. b
2 K . fără ghimpi sau slab ghimpos.
3b Lăstari cu glande numeroase. Frz. fără peri stelaţi pe faţa sup. Petale albe - subsp. serpens
până la roşii, niciodată gălbui 4 10b Glandele, ghimpii şi setele roşii-violacei, purpurii sau brune.
4a Infl. cu majoriatea glandelor (sete sau peri) mai lungi decât diam. axei 5 13 R. hirtus Waldst. et K i t . VI-VIII. 2n=28. Frecv. e.g.-e.b.; păd., loc.
5a Lăstari muchiaţi, în parte cu ghimpi puternici, comprimaţi şi ghimpi mici, umbroase. Sp. scia., mez.-mezohigr. Eur.
setiformi. Frz. lăstarilor adesea cu 4(5) foliole 6 a i F l . roşii.
5b Lăstari + cilindrici, târâtori, cu ghimpi aciculari şi sete spinoase şi - subsp. amoenus (Koehler ex Weihe) Gâyer (R. amoenus Koehler ex
glanduloase. Frz. lăstarilor adesea cu 3(5) foliole 7 Weihe; R. purpuratus Sudre).
6a Petale intens roze. a2 F l . albe j,
7 R. histrix Weihe et Nees (inel. R. pseudodoftanensis Nyâr.). V I I . bi Ghimpii ramurilor florifere de 3-4 ori mai lungi decât diam. axei.
2n=28. Rară, e.g.-e.f; tuf, margini de păd. Atl.-centr.-eur. Petale ± rotunde.
6b Petale albe. - subsp. romanicus (Nyâr.) Ciocârlan - Jud. Prahova-Trestieni. End.
8 R. koehleri Weihe V I - V I I . 2n=28. Frecv. e.g.-e.f. Centr.-eur. b2 Ghimpii ramurilor florifere abia mai lungi decât diam. axei. Petale ±
a -subsp. koehleri - Frz. pe faţa inf. verzi, pubescente. Centr. şi V . Eur. eliptice.
1
b - subsp. hebecarpos (P. J. Miill.) Ciocârlan - Frz. pe faţa inf. cenuşiu - subsp. hirtus.
până la alb tomentoase. Centr. şi V . Eur. 11a Lăstari cilindrici, slab lignificaţi, târâtori, cu ghimpi slabi, scurţi şi răzleţi,
7a Ghimpii cu baza comprimată, evident inegali 8 nu mai lungi decât diam. lăstarului şi cu numeroase sete aciculare şi glandei
7b Ghimpii aproape cilindrici, conici sau subuliformi 9 11b Lăstari muchiaţi sau ± cilindrici, viguroşi, arcuiţi, cu ghimpi puternici, mai
8a Petale viu roze. Frz. pe faţa inf. cenuşiu sau alb tomentoase. lungi decât diam. lăstarului şi uneori şi cu sete aciculare sau glande 13
12a Ghimpii lăstarilor cu baza comprimată (lăţită). A x a infl. tomentoasă.
9 R. opiparus Nyâr. VI-VII. Păd. Orleş, Arăneag (Jud. Bihor). End.
Stamine mai lungi decât stigmatele.
8b Petale albe. Frz. pe faţa inf. verzi.
14 R. scaber Weihe et Nees in Bluff et Fingerh. VII. 2n=28. Frecv.
10 R. schleicheri Weihe ex Tratt. Frecv. e.g.-e.f; VI-VII. 2n=28.
e.g.-e.b.; păd., tuf. Centr. eur.
' Unele combinaţii nomenclaturale la Rubus şi chiar şi la alte genuri, efectuate de Al. Beldie în 12b Ghimpii ± cilindrici, nelăţiţi la bază. A x a infl. dens tomentoasă. Staminele
Flora României I şi II şi care se regăsesc şi în această lucrare, ar fi fost valabile dacă autorul ar fi ± de lung. stigmatelor.
trecui în paranteze bazionimele şi operele respective.

305
304
ROSACEAE ROSACEAE
15 R. tereticaulis P.J. M i i l l . VII-VIII. Rară, e.g.-e.b. Atl.-centr. eur. 21 R. colemannii Bloxam. VII-VIII. Spor. Eur. centr. şi de N V .
13a Lăstari cu ghimpi aproape egali, aşezaţi mai ales pe muchii, laturile fiind a - subsp. colemannii - Sepale reflecte.
netede şi cu puţine glande pedicelate 14 b - subsp. doftanensis (Nyâr) Ciocârlan - Sepale ± erecte. End.
13b Lăstari cu ghimpi foarte inegali, şi cu ghimpi, rudimentari, peri, sete şi 20b Petale şi stamine roşii.
glande, astfel că laturile lăstarilor sunt scabre 22 22 R. muelleri Lefevre VI-VII. Spor. e.g.-e.f. Eur. centr. şi N V .
14a Cel puţin frz. sup. ale ramurilor florifere cenuşiu tomentoase pe dos 15 a - subsp. muelleri - Lăstari lax păroşi. Infl. glanduloasă
14b Frz. pe dos verzi 18 b - subsp. laetecoloratus (Nyâr.) Ciocârlan - Lăstari glabri. Infl. neglan­
15a Frz. fără peri stelaţi sau fasciculaţi pe dos. Infl. neglanduloasă. duloasă. VI-VII. Rară. Jud. Bacău. End.
16 R. pilifer Sudre V I - V I I . Rară e.g.-e.f. Jud. Bihor şi Timiş. Eur. 21a Infl. neglanduloasă sau numai cu microglande mărunte. Foliolă terminală ±
centr. şi V . rotundă şi cu baza cordată.
15b Frz. cu peri stelaţi sau fasciculaţi şi peri simpli pe dos 16 23 R. chloroclados Sabr. subsp. transsilvanicus Nyâr. V I . Jud
16a Petale subrotunde. Frz. 5 foliolate, foliolă terminală lat-ovată până la Cluj. End.
subrotundă, cu dinţi uniformi. 21b Infl. ± glanduloasă. Foliolă terminală ovată, eliptică sau obovată.
17 R. veslitus Weihe. VI-VIII. 2n=28. Rară e.g.-e.f. Jud. Bihor. Eur. 24 R. hebecaulis Sudre (inel. R. rariglandulosus Nyâr., R. coriaceus
centr. şi de N V . Nyâr., R. grandiflorus Nyâr.) (piş. L V I , fig. 12). VI-VII. Spor. Eur. centr.
16b Petale alungite, ± eliptice sau ovate. Când petalele nu se cunosc şi de V .
(R. tenuispinosus), foliolă terminală este ± eliptică 17 22a A x a infl. evident patent păroasă şi cu glande mai scurte, ascunse sub
17a Lăstari dens păroşi, cu peri lungi şi scurţi. pe" 23
18 R. adscitus Genev. VI-VII. Spor. Eur. centr. 22b A x a infl. tomentoasă şi glanduloasă, fără peri patenţi (sau cu puţini), astfel
a - subsp. adscitus - Lăstari muchiaţi cu frz. 5 foliolate. că glandele sunt vizibile, uneori glabrescentă 26
b - subsp. tenuispinosus (Nyâr.) Ciocârlan - Lăstari cilindrici cu frz. cu 3 23a Cel puţin frz. sup. pe dos cenuşiu sau alb-tomentoase 24
foliole. M-ţii Persani. End. 23b Toate frz.pe dos verzi 25
17b Lăstari glabri sau slab păroşi. 24a Infl. cu ghimpi viguroşi, deşi, lungi. Staminele depăşesc stilele.
19 R. macrostachys P.J. M i i l l . VI-VIII. Spor. Centr. eur. 25 R. radula Weihe (piş. L V I , fig. 13). VII-VIII. 2n=28. Frecv. e.g.-
ai Lăstari păroşi şi cu glande rare. Infl. glanduloasă. e.f. Eur. centr. şi V .
- subsp. macrostachys 24b Infl. cu ghimpi rari, slabi. Staminele circa de lung. sulelor.
a2 Lăstari glabri. Infl. neglanduloasă b 26 R. apiculatus Weihe et Nees VI-VII. 2n=28. Rară. Jud. Caraş-
bi Lăstari cu ghimpi deşi. Petale eliptice. Severin. Eur. centr. şi V .
- subsp. vaccarum (Nyâr.) Ciocârlan - Jud. Cluj şi Bihor. End. 25a Sepale reflecte după înflorire. Foliolă terminală de 2 ori mai lungă decât
b 2 Lăstari cu ghimpi rari. Petale lat-ovate până la subrotunde. peţiolul. Lăstari des păroşi.
- subsp. lipovensis (Nyâr.) Ciocârlan - Jud. Timiş, Arad, Bihor, Alba. 27 R. fuscus Weihe et Nees (inel. R. granulatus P.J. M i i l l . et Lefevre).
End. VI-VII. 2n=28. Spor. în V . ţării. Eur. centr. şi V .
18a Lăstari muchiaţi 19 25b Sepale patente sau erecte după înflorire. Foliolă terminală de 3-4 ori mai
18b Lăstari obtuz muchiaţi sau ± cilindrici 21 lungă decât peţiolul. Lăstari ± glabri.
19a Lăstari păroşi. Foliolă terminală ovat-eliptică, lent şi lung acuminată. 28 R. thyrsiflorus Weihe (piş. L V I , fig. 14). VII. 2n=28. Spor.
20 R. gremlii Focke V I - V I I . Spor. e.f. în V . ţării. Centr. eur. Maram., Ban. Eur. centr. şi V .
19b Lăstari glabri sau lax păroşi. Foliolă terminală scurt acuminată 20 26a Lăstari cilindrici sau rareori obtuz muchiaţi, brumaţi. Frz. 3-5 foliolate.
20a Petale albe sau palid roze. Stamine albe.

306 307
ROSACEAE ROSACEAE
29 R. vallisparsus Sudre 31a Frz. lăstarilor sterili cu 5-7 foliole; foliolele frz. sup. persistent pubescente
a - subsp. vallisparsus - Pediceli cu ghimpi puţini, slabi şi glande variate sau tomentoase pe dos. Receptacul dens pubescent.
ca lung. V I - V I I . 2n=28. Spor. Trans., Criş., Ban., M o l d . Eur. centr. şi 34 R. vigorosus P. J. M i i l l . et Wirtg. (R. affinis Weihe et Nees). VII.
V. 2n=28. Rară. Trans., Ban. Eur. centr. şi N V .
b - subsp. persanimontis (Nyâr.) Ciocârlan - Pediceli cu ghimpi deşi, 31b Frz. lăstarilor sterili cu 5 foliole, la maturitate adesea glabre. Receptacul
viguroşi şi glande uniforme, scurte. VI-VIII. Rară, M-ţii Persani. End. glabru.
26b Lăstari muchiaţi, nebrumaţi. Frz. 5(3) foliolate. 35 R. divaricatus P.J. M i i l l . (R. nitidus auct. non Weihe et Nees) V I -
30 R. melanoxylon P.J. M i i l l . et Wirtg. VII. 2n=21. Spor. Trans., Criş., Ban. Eur. centr. şi de N V .
a i Sepale după înflorire patente sau erecte. 32a Toate frz. cenuşiu-alb tomentoase pe dos. Sepale cenuşiu-alb tomentoase la
- subsp. melanoxylon - (piş. L V I , fig. 15). V I L 2n=28. Spor. Trans., ext., la fructificare reflecte 33
Criş. Eur. centr. şi N V . 32b Frz. verzi sau numai cele sup. cenuşiu-alb tomentoase pe dos. Sepale verzi
a 2 Sepale după înflorire reflecte b sau cenuşiu tomentoase la ext., la fructificare cu poziţie variabilă 37
bi Petale şi stamine de un roşu viu. 33a Frz. verzi deschis, pe dos cu peri uniformi scurţi, rari şi cu puţini peri mai
- subsp. rubristamineus (Nyâr.) Ciocârlan - Rară. Jud. Prahova-Seciuri lungi. Lăstari canaliculaţi, glabri. K verzui cenuşiu-tomentos. Petale palid
roze
pe Valea Doftanei. End.
b 2 Petale albe sau roze. Stamine albe c 36 R. constrictus P. J. M i i l l . et Lefevre (inel. R. vestii Focke). (piş.
ci Frz. 3-4 foliolate. Petale albe, eliptice. L V I I , fig. 5) V I - V I I . Spor. Trans., Criş., Ban., Mold., Buc. Eur.
33b
IIL r->— pe dos
Frz. J
cenuşiu-alb
•
tomentoase
,» .
34
- subsp. fagetanus (Nyâr.) Ciocârlan - Rară. Cluj în păd. Făget. End..
c 2 Frz. 5 foliolate. Petale roze, ovate. 34a Frz. pe faţă ± tomentoase, cu peri stelaţi.
- subsp. omalus (Sudre) Ciocârlan - Rară. Jud. Caraş-Severin- Ocna de 37 R. moestus Holuby VI-VII. Jud. Arad-Lipova şi Jud. Caraş-Severin-
Orşova. Eur. centr.
Fier. Eur. centr.
34b Frz. pe faţă glabre sau glabrescente 35
27a Lăstari erecţi, cel mult la vârf curbaţi. Frz. verzi pe ambele feţe. Sepale la
35a Lăstari cu peri deşi fasciculaţi 36
ext. verzi, alburiu marginate 28
35b Lăstari glabri sau glabrescenţi 38
27b Lăstari arcuiţi. Frz. pe dos sure până la albicioase. Sepale totdeauna cenuşiu -j^r_ r 7 _ i : - i - i • •
36a Foliole bazale subsesile, foliolă terminală lat ovat-eliptică, cu baza ±
tomentoase 32 cordată. Ovar glabru. Corolă albă.
28a Ghimpii lăstarilor sterili scurţi, de l-3(-4) mm lung., drepţi, conici. Fr. 38 R. arduennensis L i b . ex Lej. V I . Jud. arad şi Caraş-Severin. Eur.
matur roşu închis. centr. şi vestică.
31 R. nessensis W . H a l i (/?. suberectus G . Anderson). V I - V I I . 2n=28. 36b Foliole bazale peţiolulate 37
Frecv. e.g.-e.f; Eur. centr. şi N V . 37a Ghimpii infl. patenţi, drepţi. Foliole puternic şi adânc serat-dinţate. C. roză.
28b Lăstari cu ghimpi puternici, cu baza lată şi comprimată. Fr. matur negru ..29 39 R. bifrons Vest (inel. R. banaticus Nyâr., R. cuspidifer P. J. M i i l l . et
Lefevre şi R. geniculatus Kaltenb.) (piş. L V I I , fig. 3) V I L 2n=28. Jud.
29a Foliolele inf. ale frz. lăstarilor sterili aproape sesile. Sepale după înflorire ±
Bihor, Arad, Mehedinţi. Eur. centr. Şi de vest.
patente.
37b Infl. cu ghimpi făleaţi. C albă până Ia palid-roză. Fr. păros.
32 R. plicatus Weihe et Nees. VI-VII. 2n=28. Frecv. e.g.-e.f; Eur.
40 R. praecox Bertol. (R. procerus P. J. Miill.) (piş. L V I I , fig. 4) V I L
centr. şi N V . 2n=28. Răsp. în toată ţara. Eur.
29b Foliole inf. ale frz. lăstarilor sterili peţiolate. Sepale după înflorire reflecte 38a Lăstari cu 4-8 ghimpi pe 5 cm. Foliolă terminală Iat-ovat-eliptică, cu baza ±
30
cordată, lung peţiolulată, peţiolul 1/3-1/2 din lung. laminei; peţiol cu 7-15
30a Lăstari sterili adânc canaliculaţi, cu foarte puţini ghimpi. Infl. aproape fără ghimpi. Fr. păros numai la vârf.
ghimpi sau cu ghimpi mici.
33 R. sulcatus Vest ex Tratt. (piş. L V I I , fig. 1). VI-VII. 2n=28. Frecv.
e.g.-e.f; Eur. centr. şi N V .
30b Lăstari cu laturi plane şi cu ghimpi 308
numeroşi. Infl. abundent ghimpoasă...31 309
 ROSACEAE

41 R. grabowskii Weihe (/?. thyrsanthus (Focke) Foerster), (inel. R.

cârlioarae Nyâr., R. saxosus Nyâr., R. severiiiensis Nyâr.). VII. 2n=21. sp.
variabilă, frecventă în toată ţara, excepţie Dobr. E.g. — e. f. Eur. centr. şi de
vest.
38b Lăstari cu 1-3 ghimpi pe 5 cm. Foliolă terminală ± eliptică, atenuată spre
bază, cu peţiolul mai scurt, cel mult cât 1/3 din lung. laminei. Peţiol cu 3-8
ghimpi. Fr. glabru.
42 R. montanus L i b . ex Lej.(7?. candicans Weihe), (inel. R.
chlorocladus W . C. R. Watson), (R. aclodontus P. J. Miill.et Lefevre, R.
drăulensis Nyâr., R. petnicensis Nyâr., R. phyllostachys P. J. M i i l l . , R.
subvdlosus Sudre, 7?. teregovensis Nyâr., R. tumidus Gremli) (piş. L V I I ,
fig. 2). VI-VII. 2n=21. Sp. asemănătoare cu sp. anterioară în ceea ce
priveşte variabilitatea şi răspândirea şi uneori confundată cu aceasta. Eur.
38c Frz. cu foliole penat-divizate.
43 *R. laciniatus W i l l d . VII. Spor. Cult. orn. Origine necunoscută.
38d Frz. cu foliole serate 39
39a Sepale cu apendici terminali foliacei, lungi. Infl. parţial comate, cu bractee
lungi.
44 R. longebracteatus Nyâr. (piş. L V I I , fig. 6). VI-VII. Rară. Jud.:
Timiş între Bujor şi Pogăneşti. End.
39b Sepale fără apendici sau cu apendici neînsemnaţi 40
40a Sepale patente sau erecte după înflorire 41
40b Sepale reflecte după înflorire 44
41a Lăstari muchiaţi evident. Frz. cu 5 foliole. Stamine puţin mai lungi decât
sulele 42
41b Lăstari cilindrici sau ± muchiaţi în partea sup. Frz. cu 3-5 foliole. Stamine
mai scurte decât stilele 43
42a Infl. cu glande pedicelate.
45 R. bracteosus Weihe ex Lej. - Rară. Jud.: Prahova-Seciuri pe Valea
Doftanei. Eur. centr.
42b Infl. cu glande aproape sesile sau fără glande (bracteele pot avea glande
pedicelate).
46 R. vulgaris Weihe et Nees 2n=21. Spor. Trans., Ban., Criş. Eur.
centr, şi N V .
43a Lăstari muchiaţi în partea sup. Frz. cu 3-5 foliole.
47 R. loretianus Sudre (inel. R. cuiedensis Nyâr.) Rară. Ban., Criş. Eur.
PLANŞA LVII. 1 - Rubus sulcauts - fragment de lăstar şi secţiune; l — R. montanus ; 3 -
centr.
bifrons-fragmentde infl. şi lăstar; 4 - R. praecox - fragment de lăstar; 5 - R. «*»»< 43b Lăstari cilindrici. Majoriatea frz. cu 3 foliole.
fragment de lăstar; 6 - R. longebracteatus - fragment din infl.; 7 - R. macrophyllii
lăstar.

311
ROSACEAE . ROSACEAE
48 R. myricae Focke 1 *F. x ananassa (Duchesne) Decne. et Naudin (F. chiloensis (L.)
a - subsp. myricae - Frz. pe dos uniform păroase. Rară. Jud. Hunedoara, M i l l . x F. virginiana M i l l . şi în parte prin încrucişarea cu forme tetraploide
Eur. centr. şi N V . de F. vesca, F. grandiflora Ehrh.) - C ă p ş u n i . Sp. perenă, H . , 15-45 cm.
b - subsp. moldavicus (Nyâr.) Ciocârlan - Frz. glabrescente pe dos. Spor. VI-VII. 2n=56. Numai cult. A l i m .
Trans., Criş., Munt., Buc. End. lb Receptaculul fructifer de circa 1 cm diam. F l . mici. Plante spont 2
2a Plante robuste, scapul până la 40 cm lung., evident mai lung. decât frz. F l .
44a Petale şi stamine roşii sau viu roze.
mari, de circa 20 mm diam. Pediceli cu peri patenţi. Sepale patente sau
49 R. splendidiflorus Sudre reprezentată la noi prin subsp.
reflecte. Stoloni absenţi sau puţini şi scurţi
muscelensis Nyâr., care are lăstari păroşi şi stile verzi, nu roşii. Rară. Jud.
2F. moschata (Duchesne) Weston (F. elatiorEhrh.) - C ă p ş u n i de
Argeş-Rădeşti. Eur. centr. şi V . End.
c â m p . ( p i ş . L V I I I , fig. 2). Sp. perenă, H . , -40 cm. V - V I I . 2n=42. Spor. z.
44b Petale şi stamine albe, rar roze 45
păd. stej.-e.f.(b); paj., rarişti şi margini de păd. Sp. eutr., mez. Centr. eur.
45a Lăstari puţin viguroşi, cilindrici sau obtuz muchiaţi, cu ghimpi numeroşi,
2b Plante mai scunde, scapul până la 20 cm, ± egal cu frz. F l . mai mici, până la
slabi.
15 mm diam. Stoloni prezenţi 3
50 R. silvaticus Weihe et Nees (inel. R. nemorensis P. J. Mull.et
3a Stoloni lungi, epigei, radicanţi, pediceli cu peri ± alipiţi. Sepale patente sau
Lefevre, R. bicolorispinosus Nyâr.) 2n=28. Spor. Trans., Criş., Ban., Munt. reflecte. Receptaculul se desface uşor de pedicel.
Eur. centr.
3 F. vesca L . - F r a g i de p ă d u r e , (piş. LVIII, fig. 3). Sp. perenă,
45b Lăstari viguroşi, evident muchiaţi 46 H., 5-20 cm. V - V I . 2n=14. Frecv. z. păd. stej.-e.b.; paj., rarişti de păd. Sp.
46a Frz. sup. ± bicolore, pe faţă verzi, pe dos cenuşiu până la alb tomentoase47 eutr., mez., helscia. Euras.
46b Frz. concolore, verzi şi pe dos, rareori cele sup. (în loc. însorite) sunt slab
3b Plante cu stoloni scurţi. Sepale alipite de receptacul sau ± patente;
cenuşiu tomentoase 48
47a Frz. sup. ale ramurilor fructifere evident bicolore; cele ale lăstarilor cenuşiu Receptaculul se desface greu de pedicel.
alb tomentoase pe dos 4 F. viridis (Duchesne) Weston {F.collina Ehrh.) - F r a g i de
51 R. argenteus Weihe et Nees 2n=28. Spor. Trans., Criş., Ban. Eur. c â m p . Sp. perenă, H . , -15 cm. V - V I . 2n=14. Frecv. z. step.-e.f; paj., loc.
centr. şi V . însorite. Sp. mezotr., xeromez., mezoterm.
a - subsp. viridis - (piş. LVIII, fig. 1). Foliole pubescente pe faţa sup.
47b Frz. sup. slab bicolore, cele ale lăstarilor verzi pe dos, uneori, cu peri stelaţi
Pediceli cu peri alipit-erecţi. Sepale alipite de receptacul. Achenele ies
mărunţi.
din receptacul. Euras.
52 R. rombifolius Weihe (R. magurensis Nyâr., R. ocnensis Nyâr., R.
b - subsp. campestris (Steven) Pawl. Foliole slab păroase pe faţa sup.
seciurensis Nyâr.) Spor. Trans., Ban., M o l d . Eur. centr.
Pediceli cu peri patenţi sau perpendiculari. Sepale ± patente. Achenele
48a Frz. glabrescente pe dos. Petale emarginate.
incluse în receptacul. M o l d . centrală şi bazinul Slănicul de Buzău.
53 R. questieri P. J. Mull.et Lefevre. 2n=28. Spor. Trans., Criş., Ban.,
Pont.
Olt. Eur. centr. şi V .
48b Frz. pubescente pe dos. Petale întregi. 9 Comarum L.
52 R. macrophyllus Weihe et Nees (R. neopyramidalis Nyâr., R.
x=7
slatinensis Nyâr. (piş. L V I I , fig. 7). 2n=28. Spor. Trans., Criş., Ban. Eur.
centr. şi V . 1 C. palustre L . (Potentilla palustris (L.) Scop. - Ş a p t e degete.
8 Fragaria L .
x=7 PLANŞA LVIII. 1 - Fragaria viridis; 2 - F. moschata; 3 - F. vesca; 4 - Comarum palustre; 5 -
Potentilla rupestris; 6 - P. bifurca; 7 - P. micrantha; 8 - P. alba; 9 - P. haynaldiana; 10 - P.
la Receptaculul fructifer mare, de circa 3 cm diam. Frz. ± glabre pe faţa sup. erecta; 11 - P. reptans; 12 - P. norvegica; 13 - P. Iernata; 14 - P. recta; 15 - P. astracanica; 16
- P. emilii popii; 17 - P. taurica; \%-P. taurica subsp. bornmuelleri; \9-P. neumanniana - frz.
F l . mari, hermafrodite.
bazală; 20 - P. crantzii - carpelă; 21 - P. aurea; 22 - P. thuringiaca - frz. bazală şi carpelă' idem
21; 23 - P. patula; 24 - P. heptaphylla.

312 313
 ROSACEAE
PLANŞA L V I I I

(piş. L V I I I , fig. 4). Sp. perenă, Ch.(HH), 20-45 cm. Frz. penat-
compuse cu 5-7 foliole. Sepale (caliciul) brun-purpurii, acrescente;
calicului mult mai mic decât K . Petale intens purpurii, persistente, cât 1/2
sepalelor. V I - V I I . 2n=28,35,42,62-64. Spor. e.f.-e.b.; paj. înmlăştinite,
turbării. Sp. microterm., higr., oligotr., mod. acid., N i . Circ. bor.

10 Potentilla L.
x=7
la Frz. penate 2
lb Frz. palmate sau ternate (foarte rar unele frz. inf. pot fi penate) 6
2a Frz. cu 5-7 foliole subrotunde. Petale albe, circa de 2 ori mai lungi decât
sepalele.
1 P. rupestris L . (piş. LVIII, fig. 5). Sp. perenă, H . , 30-50 cm. V - V I .
2n=14. Rară e.g.-e.b.; paj. pe sol. schel., stâne. Jud.: Harghita, Braşov,
Alba, Caraş-Severin, Mehedinţi, Vâlcea. Euras., A m . N .
2b Petale galbene. Foliolele nu sunt subrotunde 3
3a Arbust. Frz. cu 5(-7) foliole. Achene pubescente.
2 *P. fruticosa L . Ph., arbust, 60-100 cm. VI-VIII. 2n=28. Cult. orn.
Euras., A m . N .
3b Plante erbacee, cel mult la bază lemnoase. Achene glabre 4
4a Foliole întregi sau 2-3 fidate la vârf.
3 P. bifurca L . (piş. LVIII, fig. 6). Sp. perenă, H . , 8-30 cm. V l - L X .
Rară, paj. pe sol. schel. Jud. Tulcea (Macin, Greci, Casimcea). Rusia.
4b Foliole uniform serat dinţate 5
5a Plantă stoloniferă. Petalele mai lungi decât sepalele.
4 P. anserina L . - C o a d a r a c u l u i . Sp. perenă, H . , 15-50 cm. V -
VIII. 2n=28,35,42. Frecv. z. step.-e.b.; paj. umede adesea ruderalizate, pe
malul apelor; sp. mezohigr.-higr., eutr., N4.5. Med. Cosm.
5b Plante fără stoloni. Petalele mai scurte decât sepalele
5 P. supina L . Sp. anuală-perenă, Th.-H., 10-40 cm. V I - I X . 2n=28.
Spor. z. step.-e.f.(m); pe sol. aluviale, umede, ± nis. Sp. pionieră,
mezoterm., mezohigr.-higr., N2-3. Euras.-submedit.
6a Petale albe, rar roze 7
6b Petale galbene 9
7a Frz. trifoliolate. F l . mici; petale de 3-5 mm, mai scurte decât sepalele.
6 P. micrantha Ramond ex D C - F r ă g u r e 1. (piş. LVIII, fig. 7). Sp.
perenă, H . , l-5(-15) cm. III-V. 2n=14. Spor. z. păd. stej.-e.f; tuf, margini
de păd. paj., uscate. Sp. mezoxer., helscia., mezoterm-subterm., N . Trans.,
2

Criş., Ban., Olt., Munt., Dobr., Mold. S. Centr. eur.-submedit.

315
314
ROSACEAE ROSACEAE
7b Frz. cu 5 sau mai multe foliole • 13 P. reptans L . . - C i n c i d e g e t e .(piş. LVIII, fig. 11). Sp. perenă,
8a Foliole 5, întregi sau numai spre vârf slab dinţate. Petale mai lungi decât FL, 30-100 cm. VI-VIII. 2n=28. Frecv. z. step.-e.f; paj. umede, adesea
inundabile şi ruderalizate. Sp. pionieră, mezotr., mezohigr. Euras.
sepalele.
13b Tulp. florifere ± erecte, neînrădăcinate la noduri. F l . în infl. cimoase,
7 P. alba L . (piş. LVIII, fig. 8). Sp. perenă, FL, 8-25 cm. I V - V I .
terminale 14
2n=28. Frecv. z. păd. stej.-e.g.; paj., tuf. Sp. subterm., mezoxer., N . Eur.2
14a Foliole dens tomentoase pe dos, indumentul acoperă complet suprafaţa
centr. foliolelor 15
8b Foliole 5-7, serat-dinţate cel puţin în 1/2 sup. Petale mai scurte decât
14b Foliole verzi sau cenuşiu-verzi pe dos, indumentul nu acoperă complet
sepalele. suprafaţa foliolelor 18
8 P. haynaldiana Janka (piş. L V I I I , fig. 9). Sp. perenă, H . , 10-40 cm. 15a Stil cu baza conică şi slab îngroşat la vârf. Plante la înflorire şi cu lăstari
VII-IX. 2n=14. Rară e.s.-e.a.; stâne, silic. înierbate. M-ţii Parâng. Carp.- sterili (rozete de frz. bazale) 16
balc. 15b Stil conic-filiform, subţiat spre vârf. Plante la inflorire fără lăstari sterili ..17
9a Foliole stelat păroase pe dos 10 16a Frz. bazale cu 5-7 foliole; foliole aproape glabre pe faţă şi cu 4-6 dinţi
9b Foliole fără peri stelaţi sau ramificaţi pe dos 11 pronunţaţi pe fiecare margine. Petale circa de 2 ori mai lungi decât
10a Frz. cu 5-7 foliole, pe dos relativ dispers stelat păroase; perii cu 3-7(-10) sepalele.
raze, nu formează indument. 14 P. thyrsiflora Zimmeter - Sp. perenă, H . , 10-30 cm. V - V I I . Rară
9 P. pusilla Host (P. gaudinii Gremli) Sp. perenă, H . , 5-10(-15) cm. paj. aride. Jud. Braşov-Rupea, Jud. Iaşi-Horpaz, Jud.Neamţ. Centr. eur.
I V - V . Foarte rară; paj., s t â n e , calc. M-ţii Maramureş, Piatra Ţibău. Eur. 16b Frz. bazale cu 5 foliole; foliole sericeu păroase pe faţă şi cu 2-3 dinţi scurţi
centr. pe fiecare margine. Petale mai mici, abia depăşesc sepalele.
10b Frz. cu 3-5 foliole, pe dos dens stelat tomentoase; perii cu 10-20(-30) raze. 15 P. leucopolitana P.J. M i i l l . - Sp. perenă, FL, 10-30 cm. V - V I I .
10 P. incana P. Gaertn., B . Mey. et Scherb. (P. arenaria Borkh., P. Frecv. în paj. xeromezofile; z.păd.stej.-e.g. Centr. eur.
cinerea auct. non Chaix) - B u r u i a n a j u n g h i u l u i . Sp. perenă, H . , 5- 17a Foliole cu margini revolute, alb pâslos păroase pe dos, cu peri creţi,
15 cm. I V - V . 2n=14,28,35, 42,56. Frecv. z. păd. stej.-e.f; tuf. şi paj. ondulaţi
uscate, însorite, erodate, cu substrat nis.-pietros. Sp. oligotr., xer., calc., 16 P. argentea L . - S c r â n t i t o a r e . Sp. perenă, FL, 10-50 cm. V I -
subterm., N .
2 VII. Frecv. z. step.-e.f; paj., tuf. Sp. xeromez., mod.-slab acid. N . 2

a - subsp. incana - Frz. inf. 5 foliolate. Eur.
b - subsp. tommasiniana (F.W. Schultz) Th. W o l f - Frz. bazale 3 foliolate;
foliole mai groase, cu dinţi mai scurţi. Spor. Jud.: Cluj, Caraş-Severin,
Ploieşti, Tulcea. Bale.
11a Sepale şi petale 4 (cel puţin la unele fl.) 12 17b
11b Sepale şi petale 5 13
12a Sepale şi petale aproape totdeauna 4; cârpele 4-8(-20). Majoritatea frz. cu 3
foliole (aparent cu 5 foliole datorită stipelelor).
11 P. erecta (L.) Raeusch. - S c 1 i p e ţ i . (piş. LVIII, fig. 10). Sp.
perenă, H . , 10-30 cm. V - V I I I . 2n=28. Frecv. e.g.-e.b.; paj. umede, turbării; 18a
sp. mod.-p. acid., microterm., mez.-mezohigr., oligotr., N , . . Med., tan.
2 18b
Euras. 19a
12b Sepale şi petale aproape totdeauna 4-5. Cârpele 20-50. Frz. inf. adesea cu 5
foliole.
12 P. anglica Laichard. (P. procumbens Sibth.) - R u m e n e a l ă . Sp.
perenă, H . , 15-60 cm. V - V I I I . 2n=56. Spor. e.g.-e.b.; loc. umede, margini 19b
de păd., şanţuri. Trans., M o l d . Eur. centr. şi N V .
13a Tulp. florifere târâtoare, înrădăcinate la noduri. F l . solitare, axilare.
316
a - subsp. argentea - Frz. pe faţă aproape glabre. Petale de 4-5 mm. 2n=14.
Euras.
b - subsp. impolita (Wahlenb.) Arcang. (P. neglecta Baumg.) - Frz. pe faţă
cenuşiu sau slab pâslos-păroase. Petale de 5-7 mm. 2n=42. Eur.
Foliole cu margini plane, suriu tomentoase pe dos, cu peri creţi, dar şi cu
peri lungi, simpli, patenţi.
17 P. inclinata V i l i . (P. canescens Besser) - Sp. perenă, H . , 15-50 cm.
V-VIII. 2n=42. Frecv. z. păd. stej.-e.f; paj., tuf. Sp. xer.-xeromez., N j . Eur.
centr.
Majoriatea frz. bazale cu 3 foliole 19
Majoriatea frz. bazale cu 5(-7) foliole 20
F l . mici, petale de 4-5 mm, mai scurte decât sepalele.
18 P. norvegica L . (inel. P. gusuleacii Hormuz.) (piş. LVIII, fig. 12). -
Sp. anuală, perenă, T - H . , 15-50 cm. VI-VII. 2n=70. Rară e.g.-e.f; paj. ±
umede sau periodic inundate şi ruderalizate. Jud. Suceava. Circ.
F l . mai mari, petale de 6-1 l m m , circa de 2 ori mai lungi decât sepalele.
317
ROSACEAE
19 P. tentata K . K o c h (P. aurea L . subsp. chrysocraspeda (Lehm.)
Nyman) - S c â n t e i u ţ ă de m u n t e . (piş. LVIII, fig. 13). Sp. perenă,
H . , 5-10(-15) cm. VI-VIII. Frecv. e.b.-e.a.; paj. (în nardete). Sp. oligotr.,
mez., mod.-p.acid., microterm.-psichroterm. Carp.-balc.
20a Tulp. floriferă terminală. Rozete sterile de frz. lipsesc sau puţine
20b Tulp. floriferă laterală, axa principală terminându-se cu o rozetă de frz.
centrală. Rozete sterile de frz. numeroase
21a Sepale ext. ± egal de lungi cu cele int., însă totdeauna mai înguste decât
cele int
21b Sepale ext. circa 1 1/2-2 ori mai lungi decât cele int., dar de aceeaşi lăţ. la
bază cu sepalele int
22a Plante viguroase, acoperite cu peri lungi, patenţi şi cu peri scurţi, deşi,
precum şi cu peri glandulari. Foliole 5-7, serate până la penat-sectate.
20 P. recta L . - B u r u i a n ă de c i n c i d e g e t e , (piş. L V I I I , fig.
14). Sp. perenă, H . , 30-70 cm. V - V I I . 2n=28,42. Frecv. z. step.-e.f; paj.,
tuf. Sp. xeromez., subterm., N . 2
a - subsp. recta - Foliole ± serate. Cont. Euras.
b - subsp. laciniosa (Kit. ex Nestl.) Soo. - Foliole fidate până la sectate.
Centr. şi E . Eur.
22b Plante mai puţin robuste, fără peri glandulari.
21 P. pedata W i l l d . (P. hirta L . var. pedata K.Koch). Sp. perenă, FL,
20-40 cm. V I - V I I . Spor. z. step.-e.g.; paj., tuf. Sp. xer.-xeromez., subterm.
Jud.: Prahova (Tohani), Constanţa, Tulcea, Mehedinţi. Medit.
- var. pedata — răd. netuberizate. Foliole serate.
- var. pinnatifida (Griseb.) Soo; P. pinnatifida Prodan, 1929; P.
pinnatifida Griseb. ex Prodan, 1939. Răd. parţial tuberizate fusiform;
foliole penat fidate-partite. Răsp. Delta Dunării - Grindul Perişor.
23a Sepale ext. şi int. lat triunghiular ovate, obtuziuscule sau ± brusc ascuţite,
nu sunt treptat îngustate într-un vârf lung. Foliolele frz. bazale obovate-
oblanceolate, cu câte 3-5 dinţi pe fiecare latură.
22 P. astracanica Jacq. (P. taurica W o l f var. genuina Wolf; P.
cemavodae Prodan; P. saricana Prodan; P. danubialis Prodan; P.
subcernavodae Prodan; P. cavarnana Prodan; P. nicolitiela Prodan). (piş.
LVIII, fig. 15). Sp. perenă, FL, 20-50 cm. V - V I I . Spor. z. step.-z. silvostep.;
paj., tuf, loc. însorite şi uscate. Sp. xer., term. Jud.: Mehedinţi, Constanţa,
Tulcea, Galaţi. Pont.-balc.
23b Sepale ext. şi int. treptat şi lung ascuţite
24a Foliole pe dos sericeu păroase, cu perii întreţesuţi formând un toment
bogat, omogen, acoperind complet epiderma. Infl. densă, abundent viloasă,
ca şi tulp. prezintă şi peri glandulari.
318
ROSACEAE
23 P. emilii-popiiNy&x. (piş. L V I I I , fig. 16). Sp. perenă, H . , 15-50 cm.
V - V I . Rară z. step.-z. silvostep.; paj. aride pe sol. calc. Sp. xer., term. Jud.
Constanţa. Ro.-Dobr. de S., Bulg. N E .
24b Frz. pe dos verzi-cenuşii, netomentoase. Infl. laxă.
21 24 P. taurica W i l l d . Sp. perenă, H . , 20-50 cm. V - V I I . Spor. z. step.-
e.g.; paj., tuf. Sp. xer., term.
25 a -subsp. taurica (P. tauriciforinis Nyâr.; P. tutuiatuiensis Prodan) - (piş.
L V I I I , fig. 17). Frz. cu foliole mari, alungite, late de 8-20 mm., serate
peste tot, cu mai mult de 5 dinţi pe fiecare parte. Petale palid galbene.
22
Spor. Jud.: Mehedinţi, Prahova, Buzău, Constanţa, Tulcea. Pont.
b - subsp. bornmuelleri (Borbâs) Ciocârlan (piş. LVIII, fig. 18). Frz. cu
23
foliole înguste, late numai de 3-7 mm., şi numai cu 3-5 dinţi pe fiecare
parte, spre vârful foliolei. Petale galbene închis. Dobr. Pont.-balc.
25a Stipelele frz. bazale îngust liniare.
25 P. tabernaemontani Asch. (P. neuinanniana Rchb. (piş. LVIII, fig.
19). Sp. perenă, H , 5-15 cm. I V - V . 2n=28,42,49,50,56, 58,60,63, 70,84, 126.
Rară z. păd. stej.-e.b.; paj., rarişti de păd., pe sol. schel. Sp. oligotr., mezoxer.,
N | . Jud.: Harghita, Alba, Bacău, Iaşi, Botoşani. Eur. centr. şi N V .
25b Stipelele frz. bazale ovat-lanceolate 26
26a Frz. bazale, în cea mai mare parte, 5(3) foliolate 27
26b Frz. bazale, în mare parte, 7 foliolate, uneori şi cu 9 sau 5 foliole 30
27a Stil tipic în formă de cui, adică îngustat în bază şi îngroşându-se treptat spre
vârf şi cu stigmat slab dilatat. Tulp. cu peri moi, patenţi. Foliole pe dos şi
margini cu peri ± patenţi. Dintele terminal al foliolelor ± egal cu cei
laterali, vecini. Petale de 6-10 mm, cel puţin de 2 ori mai lungi decât
sepalele.
26 P. crantzii (Crantz) G . Beck ex Fritsch (piş. LVIII, fig. 20). Sp.
perenă, H . , 10-20 cm. V - V I I I . 2n=28,42,49. Spor. e.s.-e.a.; paj., pe sol.
schel., în loc. însorite Circ.-arct.-alp.-euram.
27b Stil subţiat spre vârf, numai stigmatul slab dilatat 28
28a Tulp. în partea sup., foliolele pe dos şi pe margini şi infl. cu peri alipiţi,
mătăsoşi, argintii. Dintele tenninal al foliolelor totdeauna mai mic decât cei
2 laterali, vecini. Petale de 10-11 mm.
27 P. aurea L . - S c l i p e ţ i . (piş. LVIII, fig. 21). Sp. perenă, H . , 5-20
cm. V I - I X . 2n=14,28,56. Spor. e.b.-e.a.; tuf, scunde. Sp. oligotr., mez.,
mod.-p. acid. (adesea în nardete), calcifugă. A l p . eur.
28b Tulp. şi frz. niciodată cu peri mătăsoşi, argintii, alipiţi. Frz. bazale, uneori
24 cu mai mult de 5 foliole. Petale de 4-10 mm 29
29a Frz. bazale cu 5 foliole. Petale de 1,5-2 ori mai lungi decât sepalele.
28 P. chrysantha Trev. - G a l b e n u ş e . Sp. perenă, H . , 10-50 cm.
I V - V I . Spor. e.g.-e.s.; paj., tuf. Pont.-balc.
319
ROSACEAE
29b Frz. bazale cu 5-9 foliole. Petale puţin mai lungi decât sepalele. ROSACEAE
29 P. thuringiaca Bernh. ex Link (piş. LVIII, fig. 22). Sp. perenă, LL, 3 G. rivale L . - C ă i t u n u l D o a m n e i , (piş. L I X , fig. 3). Sp.
perenă, H . , 15-50 cm. V - V l . 2n=42. Frecv. e.f.-e.s.; loc. umede, zăv., paj.,
10-50 cm. V - V I I . 2n-42. Frecv. e.g.-e.s.; paj., tuf, loc. însorite. Centr. eur.
tuf, bur. Sp. mezohigr.-higr., eutr. Circ.
30a Sepale ext. îngust liniare.
3b Receptacul fructifer sesil. F l . erecte 4
30 P. patula Waldst. et K i t . (piş. L V I I I , fig. 23). Sp. perenă, FL, 10- 4a F l . viu roşietice.
25 cm. I V - V I . 2n=42. Spor. z. păd. stej.-e.f; paj., tuf, loc. însorite. Sp.
4 *G. coccineum Sibth. et Sm. Sp. perenă, H . , 20-30 cm. V - V I I I .
xeromez., oligotr., N _2- Pont.-pan.
t
2n=42. Cult. orn. Bale.
30b Sepale ext. mai late, liniar-lanceolate până la lanceolate 31
4b F l . galbene 5
31a Plantă de culoare ± roşietică, datorită perilor glandulari roşietici. Petale de 5a Petale de 4-7 mm. Rostrul glabru
5-7 mm. galbene.
5 G. urbanum L . - C e r e n ţ e l . Sp. perenă, H . , 20-60 cm. V - I X .
31 P. heptaphylla L . (P. rubens (Crantz) Zimm.) - î n c h e g ă ţ i c ă .
2n=42. Frecv. z. step.-e.f; margini şi rarişti de păd., tuf, bur., loc. rud. Sp.
(piş. L V I I I , fig. 24). Sp. perenă, H . , 10-20 cm. I V - V I . 2n=14,28,30,35.
mez.-mezohigr., eutr., helscia., N . . Med. Circ.
3 4
Spor. z. silvostep.-e.fi; paj., rarişti de păd., tuf, pe sol. cu textură uşoară.
5b Petale de 8-10 mm. Rostrul păros la bază.
Sp. oligotr., xeromez., N u . Eur. cont.
6 G. aleppicum Jacq. Sp. perenă, H . , 40-80 cm. VI-VIII. 2n=42. Spor.
31b Planta nu este de culoare roşietică. Este mai robustă, foliolele de 1,2-10 cm
e.g.-e.b.; margini de păd., tuf. Sp. eutr., mez.-mezohigr., N . Circ.
3
lung. şi 5-50 mm lăţ. (în comparaţie cu P. heptaphylla care are foliole de
8-25 mm lung. şi 4-11 mm l ă ţ . ) . Petale de 7-10 mm.
12 Dryas L.
P. thuringiaca (vezi 29b).
x=9
11 Geum L. 1 D. octopetala L . - A r g i n ţ i c ă . (piş. L I X , fig. 4). Arbust, Ch., 5 -
x=7 15 cm. Frz. alungit ovat-eliptice, adânc crenate, dens alb tomentoase pe faţa
inf, persistente. FI. solitare, fără K . ext. VI-VIII. 2n=18,36. Frecv. e.f.-e.a.;
la Stil drept, nearticulat, persistent în totalitate şi acoperit pe toată lung. cu
stâne., sol. schel. Sp. mez., c a l c , neutr., psichroterm., hei. C i r c arct.-alp.
peri lungi, moi. Tulp. cu l(-3) fl 2
lb Stil articulat la mijloc; partea sup. caducă, cea inf. (rostru) persistentă şi 13 Waldsteinia Willd.
îndoită în cârlig la vârf. Tulp. cu 2-numeroase fl 3 x=7
2a Plantă cu stoloni. Frz. bazale penat-sectate, segmentul terminal numai cu la Frz. bazale trifoliate. Plante cu stoloni scurţi.
puţin mai mare decât cele laterale. 1 W. ternata (Stephan) Fritsch (piş. L I X , fig. 5). Sp. perenă, H . , 5-10
1 G. reptans L . - P1 ă c i n ţ e l e . (piş. L I X , fig. 1). Sp. perenă, H . , 3 - cm. I V - V . Spor. e.f.-e.b.; tuf, păd. Sp. helscia., scia., mez., mezotr. Eur. de
15 cm. VI-VIII. 2n=42. Spor. e.a.; grohot. semifixate şi aluviuni umede, E., As. E .
umbrite, cu multă zăpadă. Sp. mezohigr., helscia., chionof, psichroterm. lb Frz. bazale 3-5 lobate sau fidate. Plante fără stoloni.
Carp. S. şi E . A l p . eur. 2 W. geoides W i l l d . (piş. L I X , fig. 6). Sp. perenă, H . , 7-25 cm. I V - V .
2b Plantă fără stoloni. Frz. penat-sectate, segmentul (foliolă) terminal foarte 2n=14. Spor. z. păd. stej.-e.f. ; tăieturi de păd., tuf. Sp. helscia., scia., mez.,
mare în comparaţie cu cei laterali. mezotr., subterm. Carp.-balc.
2 G. montanum L . - M ă r ţ i ş o r , (piş. L I X , fig. 2). Sp. perenă, FL, 5-
30 cm. V - V I I . 2n=28. Frecv. e.b.-e.a.; paj., tuf. Sp. oligotr., mod.-p.acid.,
mez. A l p . eur.
PLANŞA LIX. 1 - Geum reptans; 2 - G. montanum; 3 - G. rivale - partea sup a ni cu fl si
3a Receptacul fructifer cu carpofor de 5-10 mm lung. F l . nutante. Sepale brun- receptacul frucffer cu carpofor; 4 - Dryas octopetala; 5 - Waldsteinia Lata; 6 - Wgelll
7
roşcate; petale roşietice la ext. şi gălbui la int. -Aremonta agrimonoides; 8 - Filipendula vulgaris; 9 - F. ulmaria - frz. sup i poliachena Wem

ruip., iclenifa II , 13 - Sanguisorba officinalis; 14-5. minor - o pereche defoliole.

320
321

I
 ROSACEAE
PLANŞA L I X

14 Aremonia Neck. ex Nestl.

1 A. agrimonoides (L.) D C . (plş.LIX, fig. 7). Sp. perenă, H . , 5-40 cm.
Plantă păroasă, tulp. în partea inf. roşietică. Frz. bazale întrerupt
imparipenat-compuse. Infl. terminală cu 2-5 fl. Sepale ext. 5. Petale
galbene. V - V I . Spor. z. păd. stej.-e.f; tuf, rarişti şi margini de păd. Sp.
subterm., mez., N , calc. Centr. eur.-medit.
2

15 Filipendula Mill.
x=7,8
la Frz. bazale cu 8-25 perechi de foliole mari. Petale de 5-9 mm. Achene
drepte, pubescente.
1 F. vulgaris Moench (F. hexapetala Gilib.) - A g l i c ă . (plş.LIX,
fig. 8). Sp. perenă, H . , 30-60 cm. V - V I . 2n=14,16. Frecv. z. silvostep.-e.fi;
paj., tuf. Sp. xeromez.-mez., oligotr.-mezotr., hei. Euras.
lb Frz. bazale cu 3-5 perechi de foliole mari. Petale de 2-5 mm. Achene
răsucite în spirală, glabre.
2 F. ulmaria (L.) Maxim. - C r e ţ u ş c ă . (plş.LIX, fig. 9). Sp. perenă,
H., 50-200 cm. VI-VIII. 2n=14,16,24. Frecv. e.g.-e.b.; paj., bur., zăv. Sp.
mezohigr.-higr., mezotr., N . Med. Euras.
3

a - var. denudata (J. et C . Presl) Maxim, (subsp. denudata (J. et C . Presl)

Hayek) - Frz. pe ambele feţe verzi, pe dos mai palide şi păroase
aproape numai pe nervuri. Frecv.
b - var. ulmaria (subsp. nivea (Wallr.) Hayek - Frz. pe faţa inf. cenuşiu
alb-pâslos-păroase. Spor.

16 Aphanes L.
x=8
la FI. de 1,5-2 mm lung. Sepale uşor divergente. Hipantiu (receptacul)
fructifer lung de 2,2-2,6 mm. Stipele palmat-lobate, lobii triunghiulari.
1 A. arvensis L . (Alcheinilla arvensis (L.) Scop.) -
C r e ţ i ş o a r e . (piş. L X , fig. 1). Sp. anuală, T., 2-30 cm. V-VIII. 2n=32,48.
Spor. z. păd. stej.-e.f; margini de păd., loc. cult., pe sol. sărace în calc. Sp.
mod. acid., mezotr., mezoxer., N . Eur.
2

lb FI. de 0,5-1 mm lung. Sepale conivente. Hipantiu fructifer de 1,4-1,9 mm.

Stipele palmat-fidate, lobii oblongi.
2 A. australis Rydb. (A. inexspectata W . Lippert, A. microcarpa
Rothm.) (piş. L X , fig. 2). Sp. anuală, T., 2-10 cm. V-VIII. 2n=16.

323
ROSACEAE ROSACEAE
Rară z. păd. stej.-e.f.; loc. înierbate, pe sol. sărace în c a l c , textură ± 8a Tulp. numai până Ia mijloc păroasă. Frz. ± reniforme, lobate 1/4-1/3; lobii
nisipoasă. Sp. mod. acid., mezotr., mezoxer., N . Eur. centr.
M cu dinţi inegali. Baza peţiolilor şi stipelele purpuriu-roşietice.
? A.jîlicaulis Buser - Sp. perenă, H . , 10-40 cm. VI-VIII. 2n=96.
17 Alcheinilla L. -Creţişoară.* Obs. Specia a fost menţionată de la noi (Mt. Poslăvaru - Beldie), dar după S. Frohner
(1990) specia nu creşte în Ro.
x=8
8b Tulp. numai până la infl. păroasă. Lobii cu dinţi egali.
la Tulp. şi peţioli cu peri patenţi, erect-patenţi sau retrorşi 2 A . monticola (vezi 15a).
lb Tulp. şi peţioli glabri sau cu peri ± alipiţi 17 9a Plantă robustă, ± dens patent păroasă, exceptând infl. Sepale acute, cele
2a Receptacul ± dens păros 3 ext. ± egale cu cele int., toate mai lungi decât receptaculul. Achena matură
2b Receptacul glabru sau cu peri rari 9 iese din receptacul care este evident mai scurt decât achena
3a Perii de pe internodurile inf. ale tulp. şi de pe peţiolii frz. mature, cel puţin 6 A . mollis (Buser) Rothm. (piş. L X , fig. 5). Sp. perenă, H . , 20-50 cm.
în parte, retrorşi 4 V - V I I . 2n=102-106. Spor. (local frecv.) e.f.-e.s.; paj., bur. Sp. mezohigr.
3b Tulp. şi peţioli cu peri patenţi, erect-patenţi 5 c a l c , N 3 . M-ţii Ciucaş, Bârsei, Gârbova, Bucegi. Carp.-balc.-cauc.-anat.
4a Pediceli glabri, excepţie cei ai fl. inf. Frz. lobate până la circa 1/4, cu dinţi Obs. Fl. Europ. menţionează din Ro. şi specia A. zapalowiczii Pawl., apropiată de A.
de circa 1 mm lung. mollis. La. A. mollis limbul este slab divizat, 1/5-1/4, iar la A. zapalowiczii 1/3-2/5. Plocek
(1984) menţionează specia numai din Carp. de V. (Belianske Tatrae).
1 A. colorata Buser (A. hybrida L . subsp. colorata (Buser) Gams) Sp.
9b Sepale ± obtuze, cele ext. mai scurte ca cele int. şi mai scurte decât
perenă, H . , - 1 5 cm. V - V I I I . Spor. e.b.-e.s.; paj. pe sol. schel. Sp. calc. receptaculul sau cel mult de lung. acestuia. Achena matură complet închisă
Carp. S. şi E. Alp.-carp. în receptacul 10
4b Pedicelii toţi păroşi, pe toată lung. lor. Frz. lobate mai profund, 1/3-2/5. 10a Plantă foarte scundă, tulp. până Ia 5(-10) cm. Tulp. şi peţioli retrors-patent
2 A. serbica (Paulin) Pawl. (A. erythropoda auct. non Juz.) (piş. L X I I , păroase. Frz. pe ambele feţe sericeu păroase, cu 5-7 lobi trunchiaţi. Partea
fig. 1). Sp. perenă, H . , 10-20 cm. V-VIII. M-ţii Bucegi - Omul şi sup. a tulp., inel. fl. glabre sau subglabre .
Doamnele (Plocek, 1990) Carp.-balc.-cauc. ? A . exigua Buser ex Paulin (A. pusilla Buser non Pomel) Sp. perenă,
5a Toţi pedicelii ± dens păroşi 6 H . , 3-5(-10) cm. VI-VIII.
5b Cel puţin unii pediceli glabri sau subglabri 7 Obs. Specia considerată ca răspândită în Ro. (Buia Fl. R.P.R. IV) creşte în M-ţii.: Jura,
Alpi şi Dalmaţia (Frohner, 1990).
6a Lobii frz. aproape pătraţi sau mai laţi decât lungi, trunchiaţi, cu câte 6-
10b Plante mai robuste, cu tulp. până la 50(-70) cm. şi cu alte caractere 11
10(12) dinţi numai pe partea anterioară.
11a Plantă verde-gălbuie. Frz. complet glabre pe faţă (cel mult în lungul cutelor
3 A. Jlabellata Buser (A. hybrida L . subsp. flabellata (Buser) Palitz) cu câţiva peri rari) şi dens păroase pe dos, reniform-rotunde, cu 9-11 lobi
(piş. L X , fig. 3). Sp. perenă, H . , - 2 0 cm. V I - I X . Frecv. e.b.-e.a.; paj., tuf. rotunjiţi. Tulp. şi peţioli cu peri denşi, patenţi sau erect-patenţi. F l . mici, de
de Ericaceae. Sp. oligotr., acid., mez. Alp.-eur. 2,5-3 mm diam., glabre
6b Lobii frz. rotunjiţi, cu câte 9-11 dinţi. 7 A . xanthochlora Rothm. (A. vulgaris L . subsp. pratensis (Schmidt)
4 A. glaucescens Wallr. (A. hybrida L . subsp. pubescens (Lam.) Camus) (piş. L X , fig. 6). Sp. perenă, H . , 20-50(-70) cm. VI-VIII. 2n= circa
Gams) (piş. L X , fig. 4). Sp. perenă, H . , 20 cm. VI-VIII. 2n=103-110. 105. Frecv. e.b.-e.a.; paj., bur., tuf, margini de păd., loc. târlite. Sp. eutr.,
Frecv. e.b.-e.a.; paj. Sp. oligotr., acid., mezoxer. Eur. (mont.). mez.-mezohigr. Eur.
7a Tulp. şi peţioli cu peri erect-patenţi. Frz. semicirculare, dispers păroase, cu 11b Frz. păroase (cel puţin parţial) pe faţa sup 12
sinus bazai larg deschis şi lobi cu dinţi obtuzi. 12a Tulp. şi peţioli cu peri erect-patenţi. Frz. ± reniforme, cu 9(-11) lobi
5 A . plicata Buser (A. hybrida L . subsp. plicata (Buser) Palitz) Sp. rotunjiţi; pe faţă dens păroase, pe dos ± glabrescente, pe nervuri totdeauna
perenă, H . , 20-30 cm. V-VIII. Spor. e.b.-e.s.; paj. Sp. oligotr., mez. M-ţii
Rodnei şi Harghita. Eur. centr. (mont.). PLANŞA LX. 1 -Aphanes arvensis; 2-A. australii - frz. tulp. cu stipele şi fl.; idem la 1; 3 -
7b Tulp. şi peţioli numai cu peri patenţi. Lobii frz. cu dinţii ± acuţi 8 Alcheinilla Jlabellata; 4 - A. glaucescens; 5 - A. mollis; 6 - A. xanlhocldora; 7 J-A. micans; 8 -
A. monticola; 9-A. crinita - frz. bazală şi fl.; idem la 3-8.
* Descrierea frz. se referă la cele bazale.

324 325
 ROSACEAE
PLANŞA L X
cu peri lucitori, mătăsoşi, alipiţi. Receptacul glabru, evident îngustat-cuneat
la bază.
8 A. micans Buser (A. gracilis Opiz, A. vulgaris L . subsp. micans
(Buser) Palitz) (piş. L X , fig. 7). Sp. perenă, H . , 20-50 cm. VI-VIII.
2n=93,104-110. Frecv. e.f.-e.b.; paj. Eur
12b Tulp. şi peţiolii cu peri perpendiculari sau ± retrorşi. Frz. pe dos, în lungul
nervurilor cu peri patuli, nu sunt alipit mătăsos-păroase. Receptacul rotunjit
la bază 13
13a F l . mari, de circa 5 mm lung. şi 4 mm diam. Receptacul cu peri patenţi.
IA. filicaulis (vezi 8a).
13b F l . mai mici, până la 3 mm diam. Receptacul glabru, rareori cu câţiva peri
rari 14
14a Tulp. şi peţiolii, inel. ramurile infl., ± patent păioase. F l . cu pediceli glabri,
uneori receptaculul şi sepalele slab păroase. Frz. pe ambele feţe ± dens
păroase 15
14b Infl. glabră. Frz. pe faţă cu peri puţini 16
15a Lamina rotundă, lobată de Ia 1/4 până la 1/3; sinusul bazai aproape închis
(marginile ± paralele). Lobii cu dinţi egali.
9 A. monticola Opiz (A. pastoralis Buser, A. vulgaris L . subsp.
pastoralis (Buser) Palitz) (piş. L X , fig. 8). Sp. perenă, H . , 20-50 cm. V I -
VIII. 2n=101,103-109. Frecv. e.f.-e.s.; paj., bur., margini de păd., loc.
târlite. Sp. mezotr., mez.-mezoxer., N 3 . 4 . Euras.
Obs. A. Plocek menţionează din Ro. (M-ţii Retezat şi Bucegi) în 1990, pe material de
ierbar revizuit (Univ. Cluj) taxonul A. contractilis (Plocek) Frohner (A. monticola Opiz var.
contractilis Plocek). Se deosebeşte de A. monticola prin: peţiolii frz. de primăvară glabri,
limbul reniform şi infl. mai dense, pediceli până la 1,5 mm (la A. monticola pedicelii lungi
până la 3,5 mm).
15b Lamina reniformă, lobată cel mult până la 1/4; sinusul bazai larg divergent.
Lobii cu dinţi inegali. Receptacul totdeauna glabru.
10 A. crinita Buser (A. vulgaris L . subsp. crinita (Buser) Palitz) (piş.
L X , fig. 9). Sp. perenă, H . , 10-50 cm. VI-VIII. Răsp. şi ecologia ca la 9.
Eur. centr.
16a Lamina lobată 1/3-1/2. Lobii 9-ll(-13), triunghiulari, alungiţi, cu dinţi
uniformi, acuţi. Peţiolii şi 1/2 inf. a tulp. cu peri denşi, patenţi.
11 A. vulgaris L . emend. Frohner (A. acutiloba Opiz; A. vulgaris L .
- subsp. acutangula (Buser) Palitz) (piş. L X I , fig. 1). Sp. perenă, H . , 20-50
(-70) cm. VI-VIII. 2n=circa 100,105-109. Răsp. şi ecologia ca la 9 cu
deosebirea: mez.-mezohigr. Eur.

PLANŞA LXI. 1 - Alcheinilla vulgaris; 2 -A. subcrenaia; 3 - A.fissa;4 - A. incisa - frz.bazală

cu detaliu, detaliu tulp. şi fl.; idem la 2 şi 3; 5 - A. connivens; 6 - A. obtusa; 7 - A. glabra -
frz.bazală cu detaliu şi fl.; idem la 1,5,6.

326 327
 ROSACEAE
16b Lamina până la cel mult 1/3 lobată; lobii 7-9, rotunjiţi, cu dinţi neuniformi,
laţi, obtuzi. Peţiolii şi tulp. în 1/2 inf, cu peri ± retrorşi
12 A. subcrenata Buser (A. vulgaris subsp. subcrenata (Buser) Palitz)
(piş. L X I , fig. 2). Sp. perenă, H . , 20-50 cm. VI-VIII. 2n=96,104-110. Răsp.
şi ecol. ca la 11. Eur.
17a Sepale ext. ± egale în lung. cu cele int. şi mai lungi decât receptaculul care
este evident mai scurt decât achena matură 18
17b Sepale ext. mai scurte decât cele int. şi mai scurte sau cel mult egale în
lung. cu receptaculul care este egal în lung. cu achena matură 20
18a Plante robuste, de 25-60 cm înalţ. Frz. bazale reniforme, cu sinus bazai larg
deschis. Limbul până la 1/5 divizat, lobii triunghiulari-ovaţi. Epicaliciul cu
elemente ovat-eliptice.
13 A. gorcensis Pawl. (piş. L X I I , fig. 4). Sp. perenă, H i , 25-60 cm.
VII-VIII. M-ţii Rodnei şi Făgăraş (Plocek, 1983) Carp.-balc.
18b Plante de 15-25(30) cm înalţ. Frz. bazale orbicular-suborbiculare; limbul
divizat 1/4-2/5, lobii suborbiculari 19
19a Plantă complet glabră. Limbul frz. bazale divizat 1/3-1/2. Epicaliciul cu
elemente lanceolat-eliptice.
? A. fissa Giinther et Schummel (A. pyrenaica Dufour ) (piş. L X I ,
fig. 3). Sp. perenă, H . , 20-30 cm. VII-VIII.
Obs. Specia a fost menţionată din Carpaţi (Beldie), dar conform datelor lui Frohner
(1990) şi FI. Austriei (1994) nu creşte la noi ci numai în Jura şi Alpii de V.
19b Plante ± asemănătoare cu A . fissa dar tulp. cel puţin în partea inf. şi unii
peţioli, cu peri alipiţi. Peţiolii tineri purpurii. Lobii frz. mai lungi decât iaţi.
14 A . incisa Buser (A. vallesiaca Rothm.) (piş. L X I , fig. 4). Sp.
perenă, H , 10-30 cm, V I - X , 2n=103, 108. Date certe, recente, M-ţii Parâng
- Coasta lui Rus, în pajişi, 1800-2000m. Centr. Eur.
19c Limbul frz. bazale divizat până la 1/3, de 3,3-4,2 cm lung. şi 3,5-4,5 cm lăţ.
Peţiolii nu au baza purpurie. F l . de 3(4) mm diam.
15 A . gracillima Rothm. (piş. L X I I , fig. 6). Sp. perenă, H . , 20-25 cm.
VII-VIII. Carp. de S. (Frohner, 1990). Bale.
Obs. A. asteroantha Rothm.(plş. LXII, fig 5), taxon apropiat de A. gracUima, dar cu fl.
de 5-6 mm diam. a fost menţionat de Plocek din Bucegi.
20a Frz. ± păroase (cel puţin în lungul nervurilor şi spre margini). Tulp. cu peri
alipiţi în 1/2 inf. 21
20b Frz. glabre (cel mult pe faţa inf, pe nervuri, cu peri alipiţi) 22
21a Peţioli şi frz. pe faţa inf. dens păroase. Pediceli şi sepale dens păroase.
16 A . intermedia Haller fii. subsp. sooi Palitz - Sp. perenă, H . , 10-30
cm. Spor. e.b.; paj. în Poiana Braşov. End.

PLANŞA LXII. 1 - Alcheinilla serbica; 2 - A. straininea; 3 - A. reniformis; 4 - A. gorcensis;

5-A. asteroantha; 6-A. gracillima - în toate cazurile frz. bazale, fragment tulp. şi fl.

329
 ROSACEAE

Obs. Taxon nesigur, sinonimizat cu A. helvetica Brugger (FI. Eur. şi Exkursionsflora

von Osterreich).
21b Frz. subglabre pe faţa inf. (numai pe nervuri cu epri alipiţi). Infl. glabră.
17 A. connivens Buser (inel. A. dolichotoma Plocek) (piş. L X I , fig. 5).
- Sp. perenă, H . , 10-40 cm. V - I X . Spor. e.b.-e.s.; paj. uscate. Eur. (mont.)
22a Frz. orbicular-suborbiculare, sinus bazai îngust 23
22b Frz. evident reniforme, sinus bazai deschis 24
23a Sepale evident mai lungi decât late. Dinţii frz. acuţi, mai lungi decât laţi sau
cel mult lung. este egală cu lăţ.
18 A. baltica Sam. ex Juz. - Sp. perenă, H . , 20-40 cm. V I - V I I . M-ţii
Rodnei şi Făgăraş (Plocek, 1985, Frohner, 1990). Eur. N E .
23b Sepale cu lung. ± egală cu lăţ. Dinţii frz. obtuzi, mai laţi decât înalţi.
? A. obtusa Buser (piş. L X I , fig. 6). - Sp. perenă, H . , 20-40 cm. V I -
VIII. 2n=103. Sp. mezohigr. Eur.
Obs. A fost citată de Buia (Fl. R.P.R. IV din M-ţii Făgăraş şi Bucegi şt de Plocek
(1983) din M-ţii Parâng. Frohner (1990) spune "neverosimil" despre datele lui Plocek şi
arată că A. obtusa creşte numai în Jura, Alpi şi Apenini.
24a Peţioli glabri. Limb divizat circa 1/4, cu 9-11 lobi ± triunghiulari
19 A. straminea Buser. (piş. L X I I , fig. 2). Sp. perenă, H . , 20-40 cm.
VII-VIII. M-ţii Parâng (Plocek, 1983, Frohner, 1990), M-ţii Rodnei. A l p . -
carp.-balc.
24b Peţioli păroşi 25
25a Sepale evident mai lungi decât late. Tulp. glabră sau păroasă pe 1-2
internoduri bazale.
20 A. glabra Neygenf (inel. A . boleslai Pawl.) (piş. L X I , fig. 7). Sp.
perenă, H . , 20-60 cm. VI-VIII. 2n=96,100,102-110. Frecv. e.b.-e.a.; paj.
umede, mlaştini, bur., jnepenişuri. Sp. mezohigr.-higr. Eur. (mont.).
25b Sepale cu lung. ± egală cu lăţ.. Tulp. cu peri subalipiţi în 1/2 inf.
21 A. reniformis Buser (piş. L X I I , fig. 3). - Sp. perenă, H . , 20-40 cm.
VII-VIII. Carp. de S.(Frohner, 1990). Alp.-carp.-balc.
Specii de Alcheinilla eronat introduse în flora României.
1. A. acutidens Buser
2. A. conjuncta Bab.
3. A . cuspidens Buser (A. sericoneura Buser)
4. A . exigua Buser
5. A . filicaulis Buser
6. A. fissa Gunther et Schummel (A. pyrenaica Dufour)
1. A. flaccida Buser
8. A . heteropoda Buser
9. A . impexa Buser

331
ROSACEAE . ROSACEAE
10. A . incisa Buser 1 S. officinalis L . - S o r b e s t r e a . (piş. L I X , fig. 13). Sp. perenă,
11. A . obtusa Buser R , 30-90 cm. VI-VIII. 2n=28,42,56. Frecv. z. păd. stej.-e.b.; paj. umede,
12. A . plicatula Buser tuf. Sp. mezohigr., oligotr.-mezotr. Circ.
13. A . tenuis Buser lb Infl. globulos-elipsoidale; fl. sup. femeieşti, cele mijlocii hermafrodite şi
14. A . wichurae Buser cele inf. bărbăteşti. Foliole verzi pe dos.
Obs. 1 Datele se bazează, în principal, pe lucrarea lui S. Frohner, 1990, apărută în 2S. minor Scop. - C e b ă r e a . (piş. L I X , fig. 14). Sp. perenă, FL, 20-
Hegi 1V B.
2
60 cm. V - V I I . Frecv. z. step.-e.f; paj., tuf. Sp. xeromez., oligotr., calc,
Obs.2 S-au mai menţionat în Ro. (Atlas Fl. Eur. 14) următorii taxoni: A. bukovinensis pionieră
Sytschak, A. sarmatica Juz., date nesiguire pentru Ro. şi valoarea taxonilor este a - subsp. minor - Receptacul cu 4 dungi longitud., nearipate; pe feţe
controversată. reticulat rugos. 2n=28. Euras.
18 Agrimonia Willd. b - subsp. polygama (Waldst. et Kit.) Holub (subsp. îmuicata (Spach)
Asch. et Graebn.) - Receptacul cu 4 muchii aripate şi cu gropite pe
x=7
feţe. 2n=28,56. Medit.
la Petale palid galbene. Receptacul matur, inel. ghimpii, de 4-5 mm lung.
Foliole cu baza cuneată, pe dos numai pe nervuri păroase. 20 Rosa L. - M ă c e ş
1 A . pilosa Ledeb. (piş. L I X , fig. 10). Sp. perenă, FL, 50-150 cm. V I - x=7
V I I . 2n=28,56. Spor. e.g.-e.f; rarişti şi margini de păd., tuf., loc. rud. .
Euras. D E T E R M I N A R E A SPECIILOR S P O N T A N E
l b Petale galbene-aurii. Receptacul matur, inel. ghimpii, de 7-12 mm lung. la Stile concrescute într-o coloană 2
Foliole cu baza ± rotunjită, pe dos păroase peste tot 2 lb Stile libere 3
2a Tulp. cu peri neglandulari, lungi şi scurţi. Receptacul matur brăzdat pe cel 2a Tulp. erecte, robuste, -3 m, cu ghimpi foarte rigizi şi baza foarte lăţită.
puţin 3/4 din lung.; setele inf. nereflecte. Stilele uneori, la fructificare devin libere.
2 A . eupatoria L . - T u r i ţ ă m a r e . (piş. L I X , fig. 11). Sp. perenă, 1 R. stylosa Desv. Ph, arbust - 3 m. VI-VII. 2n=35,42. Rară e.g.-e.f;
H . , 15-150 cm. VI-VIII. 2n=28. Frecv. z. step.-e.f; margini şi rarişti de tuf. uscate. Jud.: Caraş-Severin şi Vâlcea. A t l .
2 b Tulp. culcate sau urcătoare, moi, cu ghimpi subţiri.
păd., tuf, loc. rud. pe sol. afânate. Sp. mezotr., xeromez., hei., helscia.
a - subsp. eupatoria - Plantă neviloasă cu foliolele obovate. Euras. 2 R. arvensis Huds. (piş. LXIII, fig. 1). Ph, arbust - l m. VI-VII. 2n=14.
Frecv. z. păd. stej.-e.f; tuf, margini de păd. Sp. subterm., mez. Eur. centr., S. şi
b - subsp. grandis (Andrz.) Bornm. (var. major Boiss.) - Plantă viloasă cu
V.
foliolele eliptice. Submedit.
3 a Sepale ± întregi 4
2b Tulp. cu peri neglandulari, uniformi, lungi, bracteele inf. trilobate. Pediceli
3b Cel puţin cele 3 sepale ext. evident penat-divizate 6
de (1,5) 2,5 (-4) mm.
4a Tufe mici, - l m, foarte ghimpoase; ghimpi lungi în amestec cu ghimpi mai
3A.procera Wallr. (A. odorata auct. non M i l l . ) (piş. L I X , fig. 12). Sp.
scurţi şi cu sete aciculare. Petale albe, rareori roz. Receptaculul matur
perenă, H . , 40-120 cm. VI-VIII. 2n=56. Spor. z. step.-e.f; margini şi rarişti
negru.
de păd., tuf, loc. rud. Sp. mez.-xeromez., helscia. Eur. centr.
3 R. spinosissima L . (R. pimpinellifolia L.) (piş. LXIII, fig. 2). - Ph,
2c Pediceli de 4-10 mm. Bractee ovate, întregi.
arbust - l m. V - V I . 2n=28. Frecv. z. step.-e.b.; tuf, margini de păd., loc!
4 A . repens L . (A. odorata M i l l . ) . Asemănătoare cu sp. anterioară ca însorite. Sp. xer.-xeromez., calc, subterm. Euras.
ecologie şi răspândire. 4b Tufe mai robuste, slab ghimpoase sau fără ghimpi. Petale roşii sau roze.
19 Sanguisorba Willd. Receptaculul matur roşu sau brun-roşcat 5
x=7
la Infl. capitule alungite, cilindrice; toate fl. hermafrodite. Foliole, pe dos PLANŞA LXIII. 1 - Rosa arvensis; 2- R. spinosissima ; 3 - R. pendulina - detaliu de frz.; 4 - R.
glauca - idem; 5 - R. gallica - detaliu tulp.; 6 - R. jundzillii - detaliu foliolă; 8 - R. lomenlosa -
verzui-albăstrui, glauce. detaliu de frz. şi foliolă; 1,2,3,4,5,7,8 = receptacul fructifer.

332 333
 ROSACEAE
PLANŞA LXIII
4 R. pendulina L . - M ă c e ş de m u n t e . (piş. LXIII, fig. 3). Ph,
arbust - 2 m. VI-VIII. 2n=28. Frecv. e.f.-e.b.; tuf, chei, stâne. Sp. mez.
A l i m . Eur. centr. (mont.)
5b Foliole simplu serate. Ramuri cu ghimpi subţiri. Pediceli erecţi după
înflorire.
5 R. glauca Pourr. (R. rubriflora Vili.) (piş. L X I I I , fig. 4). Ph, arbust -
3 m. V I - V I I . 2n=35. Rară e.g.-e.f; tuf, pe sol. pietroase. Sp. xeromez., sax.
Jud. Braşov: Mt. Piatra Mare, Rupea. Eur. centr. (mont.)
6a Tulp. cu ghimpi inegali, unii mai mari, arcuiţi, alţii mai mici, aciculari, plus
sete glandulifere. Frz. cu (3) 5 foliole coriacei. F l . de obicei solitare, cu
petale mari, de (25) 30-45 cm.
6 R. gallica L . - R ă s u r ă , T r a n d a f i r de c â m p . (piş. L X I I I ,
fig. 5). Ph, arbust 40-80 cm. VI-VII. 2n=21,28. Frecv. z. step.-e.f; tuf,
paj., margini şi rarişti de păd. Sp. xer.-xeromez., subterm. Pont.-medit.
6b Ghimpi uniformi. Foliole de obicei 7.Petale mai mici, de 8-25(30) mm
lung 7
7a Foliole glabre sau glabrescente, neglanduloase sau cu glande foarte rare ....8
7b Foliole evident păroase sau glanduloase (sau şi păroase şi glanduloase).... 11
8a Foliole verzui-albăstrui, glauce, în special pe dos. Tulp. tinere pruinoase ...9
8b Foliole verzi, tulp. tinere nepruinoase 10
9a Sepale erecte şi persistente după înflorire.
7 R. dumalis Bechst. (R. vosagiaca auct.) - Ph, arbust 2 m. V I - V I I .
2n=35. Spor. z. step.-e.f; tuf, margini şi rarişti de păd. Sp. xeromez.-mez.
Eur.
9b Sepale reflecte sau cel mult patente, căzătoare la fructificare.
8 R. subcanina (H. Christ) Keller - Ph, arbust -3(5) m. V I - V I I .
2n=35. Frecv. z. step.-e.f; tuf, margini de păd., paj. Sp. xeromez.-mez.,
pionieră. A l i m . , med. Eur.
10a Foliole pieloase, perfect biserate. Ghimpii subţiri, drepţi sau slab curbaţi
9 R. jundzillii Besser (R. livescens Besser) (piş. LXIII, fig. 6). - Ph,
arbust, 2 m. V I - V I I . 2n=28,42. Spor. z. step.-e.g.; tuf. şi margini de păd.
Sp. oligotr., xeromez., subterm. Pont.
10b Foliole nepieloase, simplu serate sau imperfect dublu serate. Ghimpii
puternici, curbaţi sau încovoiaţi.
10 R. canina L . s.l. - Ph, arbust -3(5) m. VI-VII. 2n=35. Frecv. z.
step.-e.f; tuf, margini de păd., paj. Sp. xeromez.-mez., pionieră. A l i m . ,
med. Eur.

PLANŞA LXIV. 1 - Rosa caesia; 2 - R. lomeiitella ; 3 - R. corymbifera - detaliu de frz. şi

receptacul fructifer; idem la 1; 4 - R. turcica; 5 - R. agrestis - detaliu din tulp. şi frz.; idem Ia 4; 6
- R. centifolia; 1 - R. alba; S-R. damascena.

335
334
PLANŞA L X I V ROSACEAE

Obs. R. canina L. a fost divizată în mai multe microspecii; dintre acestea, unele sunt tratate
ca specii independente.
ai Pedicel glabru b
a2 Pedicel glandulos d
bi Frz. fără glande
R. canina s.str.
b2 Frz. glanduloase, cel puţin parţial (pe peţioli sau nervuri) c
ci Dinţii foliolelor fără glande
R. squarrosa (Rau) Boreau
c2 Dinţii foliolelor cu glande
R. nitidula Besser
d i Foliole simplu serate
R. andegavensis Bast.
d2 Foliole dublu serate
R. nitidula Besser
11a Foliole pe ambele feţe, sau cel puţin pe dos, catifelat tomentoase; pe faţa inf.
şi cu peri glandulari; zdrobite degajă un miros răşinos 12
11b Foliole glabre, păroase sau glanduloase, niciodată tomentoase; zdrobite nu
miroase sau miroase a mere 14
12a Sepale după înflorire ± reflecte şi căzătoare.
11 R. tomentosa Sm. (piş. LXIII, fig. 8). - Ph, arbust - 2 m. V I - V I I .
2n=35. Frecv. z. silvostep.-e.b.; tuf, margini de păd. Sp. xeromez.-mez.,
preferenţial calc. Eur.
12b Sepale după înflorire ± erecte şi persistente 13
13a Foliole dispers tomentoase sau pubescente, adesea dens păroase numai pe
nervuri, compus serate. Pediceli mai lungi decât receptaculul fructifer, de
circa 20 mm.
12 R. pseudoscabriuscula (Keller) Ffenker et G . Schulze (R.
scabriuscula auct. non Sm.) Răsp. şi ecologia ca la 10
13b Foliole biserate, dens glanduloase pe dos. Pediceli scurţi, de 5-10 mm lung.,
circa de lung. receptaculului fructifer.
13 R. villosa L . (/?. mollis Buia non Sm., R. pomifera J. Herrm. Ph,
arbust -1,5 m. VI-VII. 2n=28. Rară e.f.-e.b.; pe sol. schel.
a -subsp. villosa - Petale fără glande; jud. Suceava - Pojorâta pe M t .
Muncel. Eur.
b -subsp. coziae (Nyâr.) Ciocârlan - Petale cu glande pedicelate pe
marginea anterioară; jud. Vâlcea - M t . Cozia şi Căpăţânii. End.
14a Foliole neglanduloase pe dos sau cu glande numai pe nervurile principale;
zdrobite nu miroase 15
141) Foliole ± dens viscid glanduloase pe dos; zdrobite miroase a mere 18

337
ROSACEAE ROSACEAE
15a Sepale ± erecte la fructificare şi persistente. Pediceli scurţi. Stile lanate. 21a Pediceli glabri sau cu puţine glande. Foliole evident cuneate la bază. Stile
Foliole dens alipit păroase pe dos. glabre sau rareori slab păroase.
14 R. caesia Sm. (R. coriifolia auct. non Fr.) (piş. L X I V , fig. 1). Ph, 21 R. agrestis Savi (piş. L X I V , fig. 5). - Ph., arbust - 2 m. V I - V I I .
arbust - 2 m. VI-VII. 2n=35. Spor. e.g.-e.f; tuf, margini şi rarişti de păd. 2n=35. Spor. z. silvostep.-e.fi; tuf, margini de păd. Sp. mezotr., xeromez.,
Sp. xeromez., calc. Eur. subterm. Eur.
15b Sepale ± reflecte după înflorire şi căzătoare 16 21b Foliole rotunjite la bază. Pediceli glanduloşi; dacă pedicelii sunt glabri,
16a Orificiul de Ia vârful receptaculului > 1 mm diam., înconjurat de un disc stilele sunt lanate 22
îngust. Stile aproape glabre. 22a Ghimpii uniformi, mari şi curbaţi. Pediceli şi sepale glanduloase. Stile
15 R. subcollina (H. Christ) Keller (R. coriifolia var. subcollina (Chr.) glabre sau glabrescente.
Schwertschl.) Ecologia ca la 13, dar rară. Jud. Timiş -Lugojel. Eur. 22 R. micrantha Sm. (R. ferociformis Prodan) - Ph., arbust -3 m. V I -
16b Orificiul de la vârful receptaculului îngust, până la 1 mm diam. şi adâncit, VII. 2n=21,35. Spor. z. step.-e.f; tuf, margini de păd. Eur. centr. şi S.
înconjurat de un disc lat 17 22b Ghimpii neuniformi, unii mari, curbaţi, alţii mici, aciculari, plus sete
17a Foliole pe ambele feţe ± alipit pubescente; pe dos şi cu peri glandulari. glanduloase. Pediceli ± glabri. Stile lanate.
Stilele se ridică din receptacul formând o coloană. 23 R. caryophyllacea Besser - Ph., arbust - 2 m. V - V I . Spor. z. păd.
16 R. tomentella Leman (R. obtusifolia auct. non Desv.) (piş. L X I V , stej.-e.f; Pont.-pan.
fig. 2). Ph., arbust - 2 m. V - V I I . 2n=21,35. Spor. e.g.-e.f; tuf, margini de
păd. Sp. xeromez.-mez., calc, subterm. Eur. centr. D E T E R M I N A R E A P R I N C I P A L E L O R SPECII C U L T I V A T E
17b Foliole uneori glabre pe faţă şi fără peri glandulari pe dos. Stilele scurte nu la Stipele libere, neconcrescute cu peţiolii, căzătoare de timpuriu. Arbust
se ridică evident din receptacul şi formează un capitul globulos. urcător, aproape fără ghimpi. Frz. persistente. F l . galbene sau albe, de circa
17 R. corymbifera Borkh. (/?. dumetorum Thuill., R. obtusifolia Desv.) 2,5 cm diam., grupate în infl. multiflore.
(piş. L X V I , fig. 3). Ph., arbust-3 m. V - V I I . 2n=35. Frecv. z. step.-e.b.; tuf, 24 *R. banksiae R. Br.
margini de păd. Eur. lb Stipele concrescute cu peţiolii pe cel puţin 1/2 din lung 2
18a Sepale erecte şi persistente după înflorire 19 2a Stile lungi cât lung. staminelor int. şi unite, formând o coloană subţire ce se
18b Sepale reflecte şi căzătoare după înflorire 20 ridică evident din receptacul 3
19a Pediceli dens glandulos-setoşi. Foliole rotunjite la bază şi cu glande roşcate 2b Stile mai scurte, exserte sau neexserte, dar libere 4
pe dos. 3a Stipele fimbriate şi glanduloase. Frz. căzătoare. F l . de 1-2 cm diam., albe,
18 R. rubiginosa L . - T r a n d a f i r r u g i n i u . Ph., arbust - 2 m. V I - în infl. multiflore. Stile glabre. Arbust urcător - 2 m.
VII. 2n=21,35. Spor. e.g.-e.f; tuf, margini de păd. Sp. oligotr., xeromez., 25 *R. multiflora Thunb. ex Murray - G r ă t ă r a ş i , Trandafiri
c a l c subterm. Eur. urcători.
19b Pediceli glabri sau aproape glabri. Foliole cuneate la bază . 3b Stipele dinţate. Frz. persistente. Fl. albe, mirositoare, de 4-5cm diam. Stile
19 R. elliptica Tausch - Ph., arbust - 2 m. VI-VII. 2n=21,35. Rară z. păroase. Arbust târâtor.
silvostep.-e.g.; tuf, margini de păd., pe sol. schel. Sp. oligotr., xeromez., 26 *R. wichuraiana Crep.
subterm. Jud.: Sibiu, Caraş-Severin, Buzău, Tulcea. Eur. centr. 4a Stile exserte, lungi cât circa 1/2 din lung. staminelor int 5
20a Arbust mic, de 20-50 cm, foarte ramificat şi foarte ghimpos, cu ghimpi 4b Stile neexserte, ajung cu stigmatele la gâtul receptaculului pe care îl închid
inegali, unii mari, arcuiţi, alţii aciculari şi cu numeroase sete glanduloase. sau ies foarte puţin deasupra 7
Foliole lat-eliptice până la subrotunde, mici, până la 1 cm. 5a Sepale întregi. Arbust cu frz. persistente sau semipersistente, adesea
20 R. turcica Rouy (R. ferox M.Bieb.) (piş. L X I V , fig. 4). - Ph., arbust urcător. F l . variat colorate, puternic mirositoare, de 5-8 cm diam.
-50 cm. V I . Rară z. step.-z. silvostep.; paj., tuf, pe sol. schel. Sp. xer., term. 27 *R. odorata (Andrews) Sweet (R. thea Savi).
Dobr.: Mangalia şi Babadag. Pont.-balc 5b Cel puţin sepalele ext. penat-divizate. Arbuşti erecţi 6
20b Plante mai robuste, de 1-3 m. Foliolele evident mai lungi de l(-5) cm 6a Ghimpii uniformi, viguroşi,_curbaţi sau uneori lipsesc. Frz,_glabre.

338 339
ROSACEAE
28 *R. chinensis Jacq. (/?. indica Lindley).
a - subsp. chinensis - Ghimpi viguroşi, roşietici. F l . de obicei mai multe,
cu
pediceli glanduloşi. Arbust, 1-2 m. VI-VIII.
b - subsp. semperflorens (Curtis) C . Koch - T r a n d a f i r de l u n ă .
Ghimpii aproape lipsesc. F l . de obicei izolate, cu pediceli glabri.
Arbust, 50-80 cm. V - X .
6b Ghimpii neuniformi, unii viguroşi în amestec cu sete simple şi sete
glanduloase. Frz. cu glande roşii, mai ales pe nervurile principale de pe faţa
inf.
29 *R. centifolia L. - Trandafir de dulceaţă,
fig. 6).
7a Foliole lat eliptice până la subrotunde. Foliole şi stipele dens păroase faţa
inf. şi cel puţin în lungul nervurilor cu glande sesile. F l . curat albe, pendule.
Receptacul de regulă glabru, oblong-cilindric.
30 *R. alba L. (piş. L X I V , fig. 7).
7b Foliole ovat-eliptice, slab păroase pe faţa inf. şi fără glande. F l . variat
colorate. Receptacul ovoidal, glandulos.
31 *R. damascena M i l l . (R. gallica var. damascena (Mill.) Voss) (piş.
L X I V , fig. 8). - T r a n d a f i r d e D a m a s c .
Obs. Această specie şi R. alba se cultivă mai mult în Bulg. şi S. Franţei pentru extragerea
uleiului de trandafir.
în scop orn. se cultivă cv. de origine hibridă. Dintre hibrizi menţionăm:
R. chinensis x multiflora = R. polyantha Hort. ex Carr.
R. chinensis x gallica = R. borboniana Desp.
R. odorata x chinensis x borboniana = 'Hibrizi Thea'
R. borboniana x chinensis = 'Hibrizi reinontanţi' etc.
2. S u b f a m . Maloideae (Pomoideae)
21 Mespilus L .
x=17
1 * M . germanica L . - M o ş m o n . (piş. L V , fig. 5). - Ph.,
22 Cydonia M i l l .
x=17
1 *C. oblonga M i l l . - G u t u i . (piş. L V , fig. 6). - Ph., arbore-arbust
1,5—6 m. Frz. ovat-eliptice, întregi, tomentoase pe faţa inf. Fr. globulos,
tomentos. V . 2n=34. Cult. fruct, şi subspontan. A s . de S V .
- var. oblonga (var. pyriformis (Dierb.) F . Zimm.; var. typica C . K .
_ _ _ _ _ S c h n e i d . ) - Fr. în fomă de pară.
ROSACEAE
- var. maliformis (Mill.) C . K . Schneid. - Fr. de forma mărului.
23 Chaenomeles L i n d l . -Gutui japonez
x=17
la Frz. ovate până la obovate, crenat-serate, de 3-5 cm lung. F l . roşii-
cărămizii, de 2,5-3,5 cm diam. Fr. galben, de 3 cm diam.
1 *C. japonica (Thunb.) Lindl. ex Spach - Ph., arbust 1 m. I V - V . Cult.
orn. Jap.
lb Frz. ovat-oblongi, serate, de 3-8 cm lung. F l . de culoare roşu-aprins, de 3,5-
(piş. L X I V 5 cm diam. Fr. galben-verzui, de 3-7 cm diam.
2 *C. speciosa (Sweet) Nakai (C. lagenaria (Loisel.) Koidz.) - Ph.,
arbust 2 m. I V - V . 2n=34. Cult. orn. China centr.
24 Cotoneaster M e d i k . - B â r c o a c e
x=17
la Fr. negru-albăstrui, pruinos, subglobulos, de 6-9 mm diam., cu 2 sem.
1 C. niger (Thunb.) Fr. (C. melanocarpa Lodd. ex Schneid.) - Ph.,
arbust 1-2,5 m. V - V I . 2n=51,68. Spor. e.g.-e.b.; tuf, margini de păd., pe
sol. schel. Sp. mezoxer., calc. Euras. cont. (mont).
lb Fr. roşu-purpuriu 2
2a Arbuşti târâtori, de circa 0,5 m. Frz. lat-eliptice până la suborbiculare. F l .
câte 1-2, subsesile Fr. de 5-6 mm diam., roşu, lucios, cu 3 sem.
2 *C. horizontalis Decne. - Ph., arbust 0,5 m. V I . 2n=51,68. Cult. orn.
China de V .
2b Arbuşti erecţi, mai mari de 1 m. F l . pedicelate, în infl 3
3a Frz. de 1-3 cm, rotund-obovate, slab păroase. Fr. de circa 8 mm, roşu-
aprins, cu 3-4 sem.
3 *C. simonsii Baker - Ph., arbust 3 m. VI-VII. Cult. orn. India de E .
3b Frz. mai mari, tomentoase pe faţa inf 4
4a Receptacul şi K . tomentoase. Fr. de 7-8 mm diam., roşu, cu toment albicios
şi cu 3-5 sem.
4 C. tomentosus (Aiton) Lindl. (C. nebrodensis (Guss.) K . Koch) (piş.
L V , fig.7). Ph., arbust 1-2 m. I V - V . 2n=51. Spor. e.g.-e.b.; tuf, loc. însorite
pe sol. schel. Sp. mezoxer., calc, subterm. Eur. centr., submedit. (mont.).
4b Receptacul glabru, sepalele numai pe margini şi Ia vârf păroase. Fr. de 6-8
mm diam., roşii, glabre şi cu 3 sem.
5 C. integerrimus Medik. (piş. L V , fig. 8). Ph., arbust 1-2 m. I V - V I .
2n=51,68. Spor. z. step.-e.s.; tuf, rarişti şi margini de păd., pe sol. schel.
Sp. mezotr., mezoxer., c a l c Cont. euras.

340
341
ROSACEAE ROSACEAE
4 C. pentagyna Waldst. et Kit. (piş. L V , fig. 11). Ph., arbust-arbore, 1-
25 Crataegus L. - P ă d u c e l , Gherghinar 5 m. V - V I . Spor. z. păd. stej.-e.g.; margini şi rarişti de păd., tuf. Sp.
mezotr., mezoxer., subterm. S. şi E. ţării. Pont.-pan.-balc.
x=17
4b Frz. cu 7-11 lobi; sinusurile pătrund până la maximum 1/2 din 1/2 limbului;
la Stile 1-3. Fr. roşii. Pedicelii şi K . glabri sau dispers păroşi 2
frz. pe ambele feţe tomentoase. Infl. corimb simplu, pauciflor. Fr. negru,
lb Stile 5(4). Fr. negre sau purpurii. Pedicelii şi K . lanaţi sau tomentoşi 4
lucios.
2a Stile 2-(3). Sâmburi 2. Frz. 3-5 lobate, lobii scurţi, sinusurile nu ajung până
? C. nigra Waldst. et Kit. Prezenţa la noi în tară nu este dovedită.
la 1/2 limbului.
1 C. laevigata (Poir.) D C (C. oxyacantha auct. non L.) (piş. L V , fig. 26 Sorbus L . em. Crantz
9). Ph., arbore-arbust, 2-5 m. V - V I . 2n=34. Spor. z. păd. stej.-e.fi; rarişti şi
x=17
margini de păd., tuf. Sp. mezotr., mez. Eur. centr.
2b Stile 1. Sâmburi 1 3 la Frz. imparipenat-compuse 2
3a Infl. ± păroasă. F l . de 8-15 mm diam. Stipele întregi. Fr. de 6-9 mm lung., lb Frz. simple, uneori penat-sectate spre bază 3
cu sepalele triunghiulare, reflecte. 2a F l . cu diam. de 16-18 mm. Stile 5. Fr. matur invers ovoid sau piriform,
2 C. monogyna Jacq. (piş. L V , fig. 10). Ph., arbore-arbust, 2-5 galben-brun, de 2-3 cm diam.
(-10) m. V - V I . 2n=34. Frecv. z. step.-e.b.; margini şi rarişti de păd., tuf. Sp. 1 S. domestica L . - S c o r u ş , (piş. L V , fig. 12). Ph., arbore, 10-15 m.
mexotr., mezoxer.-mez. V - V I . 2n=34. Spor. z. păd. stej.-e.g.; rarişti şi tăieturi de păd. Sp. mezoxer.,
ai Lăstari şi frz. dens pubescente. Hipantiu vilos. Fr. subglobulos, brun- subterm. Uneori cult. pentru fr. Atl.-medit.
2b F l . de 8-9 mm diam. Stile 3(-4). Fr. globuloase, roşii, de 6-9 cm diam.
roşcat, de 7-10 mm
2 S. aucuparia L . - S c o r u ş de m u n t e . (piş. L V , fig. 13). Ph.,
- subsp. azarella (Griseb.) Franco - Jud. Mehedinţi: Plavişeviţa. Medit.
arbore, 5-10 m. V - V I . 2n=34. Frecv. e.g.-e.b.; rarişti şi tăieturi de păd. pe
a2 Lăstari şi frz. glabre sau slab pubescente. Hipantiu de obicei glabru.... b
sol. adesea schel. Sp. pionieră, oligotr.-mezotr., mez.
bi Frz. ± glauce pe faţa inf. Fr. slab pruinos în stadiul tânăr, de 7-8(10)
a - subsp. aucuparia - Muguri, frz. pe faţa inf. şi infl. păroase. Fr.
mm, roşu lucitor
subglobulos. Eur.
- subsp. brevispina (G. Kunze) Franco - Jud. Caraş-Severin: Băile
b - subsp. glabrata (Wimm. et Graebn.) Cajander - Muguri, frz. şi infl.
Herculane şi jud. Tulcea. Peninsula Iberică.
glabre. Fr. mai lung decât lat. Centr. eur. (mont.) şi N . eur.
b 2 Frz. nu sunt glauce pe faţa inf. Fr. urceolat-globulos, roşu închis. 3a Frz. mature pe faţa inf. verzi, ± concolore 4
- subsp. monogyna - Frecv. Euras. 3b Frz. mature evident discolore, pe faţa inf. alb sau cenuşiu tomentoase 5
3b Infl. glabră. F l . de 15-20 mm diam. Stipele serate. Fr. de 6-13 mm lung., cu 4a Arbori. Frz. lat-ovate până la subrotunde, cu 3-4 perechi de lobi. Petale
sepalele triunghiular-subulate, erecte sau reflecte.
albe. Fr. brun.
3 C. rhipidophylla Gand. (C. rosifonnis auct. non Janka, C. calycina
3 5. torminalis (L.) Crantz - S o r b . (piş. L V , fig. 14). Ph., arbore, 5-
auct. non Peterm.) - Ph., arbust-arbore, 2-5(-10) m. V - V l . Spor. Răsp. şi
10 m. V - V I . 2n=34. Spor. e.g.-e.f; margini şi rarişti de păd. pe sol. schel.
staţiunea incomplet cunoscute. Centr. eur.
Centr. eur.
a - var. rhipidophylla - Fr. elipsoidal-subglobulos, roşu închis, cu sepale
4b Arbuşti de circa 1,5 m. Frz. eliptice sau obovat-eliptice, serate, nelobate.
orizontale sau reflecte, de 6-12 mm lung. şi 5-10 mm diam.
Petale roşii. Fr. roşu.
b - var. lindmanii (Hrabetovâ) K.I.Chr. - Fr. oblong-cilindric, de 10-13
4 S. chamaemespilus (L.) Crantz (piş. L V , fig. 15). Ph., arbust, 1,5 m.
mm lung. roşu deschis, cu sepale erecte.
V I - VII. 2n=34. Rară e.f.-e.s.; tuf. pe sol. schel. M-ţii. Ciucaş, Bârsei,
4a Frz. cu 3-7 lobi; sinusurile pătrund până la circa 2/3 din 1/2 limbului; pe
Retezat, Godeanu. Centr. eur. şi submedit.
faţa sup. aproape glabre, pe cea inf. dens păroase la început şi aproape
5a Frz. ± serate până la slab lobate, sinusurile pătrund până Ia cel mult 1/5 din
glabre la maturitate. Infl. corimb compus, multiflor. Fr. negricios- purpuriu,
mat. 1/2 laţ. limbului 6
5b Frz. evident lobate 7

342 343
ROSACEAE ROSACEAE
6a Frz. lat-eliptice sau lat-ovate, lăţ. maximă fiind la mijloc sau sub mijloc, de lb Fr. lung de 1,5-5 cm, tare, astringent 2
5-12 cm lung., cu 10-14 perechi de nervuri. Fr. mai lung decât lat. 2a Frz. lat-ovat-eliptice până la subrotunde, mici, de 2,5-5 cm lung.; lung.
5 S. aria (L.) Crantz - S o r b . (piş. L V , fig. 16). Ph., arbore, 5-15 m. depăşeşte lăţ. cel mult de 1,5 ori. L a maturitate frz. sunt glabre, foarte rar
V - V I . 2n=34. Spor. e.g.-e.f; margini şi rarişti de păd., pe sol. schel. Centr. păroase pe faţa inf.
eur. 2 P. pyraster (L.) Burgsd. - P ă r p ă d u r e ţ . Ph., arbore, -20 m. I V - V .
6b Frz. eliptic-obovate până la subrotunde, lăţ. maximă fiind deasupra 2n=34. Frecv. z. step.-e.f; păd. şi margini de păd., tuf. Sp. eutr.-mezotr.,
mijlocului, cu 7-9 perechi de nervuri şi de 5-9 cm lung. Fr. aproape mezoxer. Eur.
globulos. 2b Frz. mature, pe faţa inf. pubescente sau tomentoase. Lung. depăşeşte lăţ.
6 5. graeca (Spach) Lodd. ex Schauer (S. eretica (Lindley) Fritsch) mai mult de 1,5 ori 3
(piş. L V , fig. 17). Ph., arbore-arbust, 1-6 m. V - V I I . 2n=34. Spor. e.f.-e.b.; 3a Frz. lanceolate, oblanceolate sau obovat-lanceolate. Petale eliptice, de circa
rarişti de păd., pe sol. schel., pietroase. Sp. mezoxer., calc, subterm. Medit. 10 mm lung. Stile viloase până la mijloc. Fr. de 2-3 cm lung.
a - var. graeca -limbul ± eliptic, nelobat. 3P. elaeagrifolia Pali. (piş. L V I , fig. 1). Ph., arbore-arbust, 1-6 m. I V -
b - var. danubialis Kovanda - limbul rombic-suborbicular, în jumătatea V . Spor. z. step.-z. silvostep.; rarişti de păd., tuf, Ioc însorite. Sp. xer,.
term. Dobr., jud. Galaţi şi Ilfov. Pont.-balc.
sup. neevident lobat.
a - subsp. bulgarica (Khutath. et Sachok.) Valev - Frz. obovat-cuneate,
7a Frz. penat-fidate până la penat-sectate 8
7b Frz. penat-lobate, sinusurile pătrund până la cel mult 1/3 din 1/2 limbului.. 9 lăţ. maximă deasupra mijlocului, în treimea sup.; la început pe ambele
8a Frz. ± ovate; sinusurile lobilor inf. pătrund până la 1/2 din 1/2 lăţ. limbului. feţe pubescente; la maturitate ± glabre deasupra,
7 S. dacica Borbâs - Ph., arbore-arbust, 2-9 m. V - V I . 2n=34. Rară e.f; b - subsp. elaeagrifolia- Frz. lat lanceolat-cuneate, dens cenuşiu alb
s t â n e calc. Sp. mezoxer., calc, subterm. M-ţii Mehedinţi, Vâlcan, păroase; la maturitate frz. sunt pubescente pe ambele feţe.
Metaliferi, Trascău, Bihor, M-tele Mare. End. 3b Frz. obovat-eliptice, cuneate. Petale obovat-eliptice, de 14-16 mm lung.
8b Frz. ± ovate; sinusurile lobilor inf. pătrund până nervura mediană , uneori Stile viloase numai la bază. Fr. de 3-5 cm lung.
separându-se 1-3 perechi de lobi distincţi, bazali, asemănători foliolelor. 4 P. nivalis Jacq. - P ă r n i n s . (piş. L V I , fig. 2). Ph., arbore, 8-20 m.
8 S. borbasii Jâv. - Ph., arbust, 2-5 m. V - V I . Rară e.g.-e.f; s t â n e calc. I V - V . 2n=34. Rară z. silvostep.-z. păd. stej.; rarişti de păd., tuf. Jud.
Sp. mezoxer., c a l c , term. M-ţii Mehedinţi, şi Cernei. End. Giurgiu şi Ilfov. Centr. eur.-submedit.
9a Frz. lat-obovate până Ia suborbiculare, cu 6-7 perechi de nervuri laterale,
alb tomentoase pe faţa inf. 28 Malus M i l l . - M ă r
9 S. umbellata (Desf.) Fritsch subsp. banatica (Jâv.) Kârp.
x=17
(S. eretica auct.) - Ph., arbore-arbust, 2-8 m. V - V I . Spor. e.f; s t â n e calc.
Sp. mezoxer., c a l c , subtenn. M-ţii Olt. şi Ban. End. (?) la Frz. acut serate şi cel puţin cele de pe lăstari ± lobate. K . glabru, persistent.
9b Frz. lat-ovate până la ovat-eliptice, cu 9-12 perechi de nervuri laterale, alb- Stile 5. Fr. globulos, turtit, de 2,5-3,5 cm diam., galben-verzui.
cenuşiu tomentoase pe faţa inf. 1 *M. coronaria (L.) M i l l . - Ph., arbore, 5-10 m. V - V I . 2n=51,68.
10 S. austriaca (Beck) Hedl. (S. mougeotii Soy.-Vill.et Godr. var. Cult. orn. A m . de N .
austriaca Beck) - Ph., arbust, 3-6 m. V - V I . Spor. e.f; tuf, s t â n e A l p . - lb Frz. niciodată lobate 2
carp.-balc 2a K . caduc 3
27 Pyrus L. - P ă r 2b K . persistent 4
3a F l . de 3-3,5 cm diam. K . glabru; sepale până la de 2 ori mai lungi decât re­
x=17 ceptaculul. Petale albe. Stile 5. Fr. de 8-10 mm diam. galbene, numai pe
la Fr. matur lung de (5) 6-16 cm, cărnos, dulce. Frz. ovate, glabre. partea însorită roşietice.
1 *P. communis L . em. Gaertn. (P. domestica Medik.; P. sativa D C . in 2 *M. baceata (L.) Borkh. - M ă r a u r i u , M ă r s i b e r i a n . Ph.,
Lam. et D C . ) - P ă r c u l t i v a t . Ph., arbore,^20 m. I V - V . 2n=34,51,68. arbore,-12 m. I V - V . Cult. orn. As. de N E .
Cult. fruct.

344 345
ROSACEAE
3b F l . de 2,5-3 cm diam. K . ± pubescent; sepale de lung receptaculului. Petale
roşii în boboc, apoi roze şi la urmă albe. Stile 4. Fr. de 6-8 mm diam.,
verzi-gălbui, pe partea însorită roşietice.
3 *M. floribuiida (Sieb.) Van Houtte - Ph., arbore, 2-10 m. V . 2n=34.
Cult. orn. Jap.
4a Frz. acut serate. Fr. mici, de 10-14 mm diam., îngustate la vârf, cu pediceli
de 2-3,5 cm.
4 *M. prunifolia (Willd.) Borkh. - Ph., arbore, -10 m. V . Cult. orn. As.
de E .
4b Frz. crenat-serate. Fr. mai mari, diam. peste 1,5 cm, adâncite la vârf şi cu
pediceli mai scurţi, de 1-2,5 cm
5a Frz. mature pe faţa inf. glabre. Receptacul, sepale, muguri, lăstari şi
pediceli ± glabri. Ramuri spinoase. Fr. de 2-2,5(3) cm diam.
5 M. sylvestris (L.) M i l l . - M ă r p ă d u r e ţ . P h . , arbore, -12 m. I V - V .
2n=34. Frecv. z. silvostep.-e.fi; păd., rarişti şi margini de păd., tuf. Sp.
eutr,-mezotr., mez. Rar cult. ca portaltoi. Eur.
5b Frz. mature tomentoase pe faţa inf. Receptacul, sepale, muguri, lăstari şi
pediceli tomentoşi, cel puţin în stadiul tânăr
6a Lăstarii, frz., petalele şi fr. (inel. pulpa) roşii. Fr. de 5-6 cm. diam.
6 * M . niedzwetzkyana Dieck - M ă r r o ş u . Ph., arbore, 2-6(8) m. IV-
V . Cult. orn. Cauc.
6b Frz. verzi. Petale alb-roz. Fr. cu pulpa albă-gălbuie
7a Arbore viguros cult. pentru fr. care au peste 5 cm diam.
7 *M. domestica Borkh. - M ă r . Ph., arbore, -10(15) m. I V - V . 2n=34.
Cult. fruct. în numeroase şi variate cultivaruri.
7b Arbuşti sau arbori mai scunzi, spont. sau cult. ca portaltoi. Fr. mai mic, sub
5 cm diam
8a Frz. eliptice, tomentoase pe faţa inf. Lăstari şi muguri dens tomentoşi, apoi
devin glabri. Stile glabre. Fr. 3,5-4 cm diam.
8 M. dasyphylla Borkh. - M ă r p ă r o s . (piş. L V I , fig. 3). Ph.,
arbore, -10 m. I V - V . Spor. Trans. Bale.-pan.
8b Frz. ovate sau invers ovate. Stile uneori păroase
9a Frz. mici de 1,5-3 cm lung. Fr. mici, de circa 1,5 cm diam.
9 M. praecox (Pali.) Borkh. (M. pumila M i l l . var. praecox (Pali.) C . K .
Schneid.) - M ă r d u s e n . (piş. L V I , fig. 4). Ph., arbust-arbo­
re, 2-6 m. I V - V . Rară; z. păd. stej. Jud. Giurgiu-Drăgăneşti. Cult. ca
portaltoi. Pont.-balc.
9b Frz. mai mari, de 5-8 cm lung. Fr. mai mari, de 3-5 cm diam.
10 M. pumila M i l l . (M. pumila M i l l . var. paradisiaca (L.) C . K .
Schneid.) - M ă r p a r a d i s . Ph., arbore, -2 m. I V - V . Rară; z. păd. stej.
Jud.: Olt, Teleorman, Giurgiu. Cult. ca portaltoi. Bale.
ROSACEAE
29 Amelanchier Medik.
x=17
1 A. ovalis Medik. (piş. L V I , fig. 5).-Ph., arbust, 1-3 m. Lăstari şi frz.
lanat-tomentoase în stadiul tânăr. Frz. ovat-eliptice, serate. Petale albe. IV-
V . 2n=68. Spor. e.b.-e.s.; s t â n e , tuf, sol. schel. Centr. eur.-submedit.
(mont.).
3 Subfam. Prunoideae
5 Amygdalus L.
x=8
la Frz. eliptice, dublu serate, la vârf ± trilobate, pe dos păroase (cel puţin pe
nervuri)
1 *A. triloba (Lindl.) Ricker (piş. L X V , fig. 1). - Arbust - 4 m. I V - V .
2n=64. Cult. orn. Extr. Orient.
lb Frz. ± lanceolate, simplu serate (crenat-serate ), glabre 2
6 2a Arbust stolonifer. Receptacul tubulos, circa de 2 ori mai lungi decât lat.
2 A. nana L . (Prunus tenella Batsch; P. nana (L.) Stokes) - M i g d a 1
p i t i c . - Ph., arbust -1,5 m. I V - V . 2n=16,24. Spor. z. step.-e.g.; tuf,
margini de păd. Sp. xer., tercn.-subterm., mezotr. Euras. cont.
7 2b Arbore -8 m, fără stoloni. Peţiol mai lung decât 1/2 lăţ. limbului.
Receptacul campanulat.
3 *A. communis L . - (Prunus communis (L.) Arcang. non Huds.; P.
amygdalus Batsch; P. dulcis (Mill.) D.A.Webb; A. dulcis M i l l . ) -
M i g d a l . - Ph., arbore - 8(12) m. III-IV. 2n=16. Cult. pentru sem. şi orn.
A s . V . şi S V .
8
convar. communis (var. amara L.) - M i g d a 1 a m a r - săm. amară.
- var. communis - Endocarp gros şi tare.
- var. semidurus Ciocârlan - Endocarp gros şi fragil.
- var. tenuicarpos Ciocârlan- Endocarp subţire şi foarte fragil,
convar. sativa L . (var. dulcis DC.) - M i g d a l d u l c e - s ă m . dulce.
9
- var. sativa - Endocarp gros şi tare.
- var. semifragilis Magyar - Endocarp gros şi fragil.
- var'. fragilis (Borkh.) Buia- Endocarp subţire şi fragil.
PLANŞA LXV. 1 - Amygdalus triloba; 2 - Prunus spinosa; 3 - Cerasus mahaleb;
4 - C. serrulata; 5 - C. fruticosa; 6 - Saxifraga oppositifolia; 1 - S. retuşa - fragment lăstar;
45—Sr-earpathica - partea inf. a pl.; 9-5. bulbifera; 10 - 5. cemua - partea sup. cu fl.; idem la 9;
11-5. rotundifolia subsp. rotundifolia; 12 - 5. marginala; 13 - 5. paniculata - frz. mărită; idem
la 12.

346 347
 ROSACEAE
PLANŞA L X V
31 Persica Mill.

1 *P. vulgaris M i l l . - (Prunus persica (L.) Batsch.) - P i e r s i c - Ph.,

arbore - 6(8) m. Peţiol mai scurt decât 1/2 lăţ. limbului. III-IV. 2n=16,24.
Cult. fruct, şi orn. China.

32 Armeniaca Mill.
x=8
1 * A . vulgaris L a m . - (Prunus armeniaca L.) - C a i s - Ph., arbore - 5-
6(10) m. Frz. lat-ovate până la subrotunde, acuminate. III-IV. 2n=16,24.
Cult. fruct. A s . V .
var. vulgaris (var. communis (Schtibl. et Martens) Buia) - C a i s . Fr.
mari, globuloase sau turtite, mezocarp dulce,
var. amarella (Rchb.) Buia - Z a r z ă r . Fr. mici, cât o nucă,
± sferice; mezocarp amărui-acrişor.

33 Prunus L.
x=8
la Arbust spinos de 1-3 m. înfloreşte înainte de înfrunzire. F l . mici; sepalele
de 1-2 mm. Fr. globuloase de 1-1,5 cm diam.
1 P. spinosa L . - P o r u m b a r , (piş. L X V , fig. 2). - P h . , arbust 1-3
m. I V - V . 2n=32. Frecv. z. step.-e.f. ; tuf, margini de păd. Sp. mezotr.,
xeromez.-mez. Eur.
a - var. spinosa - Pediceli şi receptacul glabri.
b - var. dasyphylla Schur - Pediceli şi receptacul păroşi,
l b Arbori sau arbuşti mai mari. înflorirea se suprapune (cel puţin parţial) cu
înfrunzirea. Sepale de 2,5-5 mm. Fr. mai mari 2
2a Lăstari şi frz. glabre (cel mult frz. sunt păroase pe dos, pe nervura
mediană).
2 *P. cerasifera Ehrh. (inel. P. divaricata Ledeb.) - Ph., arbore -8 m.
I V - V . 2n=16. Pont.-balc.
var. cerasifera - C o r c o d u ş . F r z . glabre, verzi. Catafile necleioase.
Cult şi subspont.; z. step.-e.f.
var. myrobalana (L.) Buia - M i r o b o 1 an .Frz. verzi, lucioase.
Catafile cleioase. Cult ca portaltoi şi fruct,
var.pissardi (Carriere) C.K.Schneid. - C o r c o d u ş r o ş u . F r z . roşii-
purpurii. F l . roz. Fr. roşu închis. Cult orn.
2b i ă s t a r i , cel puţin la început, păroşi. Frz. păroase pe dos 3

349
348
ROSACEAE
3 *P. insititia L . (P. domestica L . subsp. insititia (L.) C . K . Schneid.)
- G o l d a n , S c o l d u ş . I V - V . 2n=48. Cult şi subspont. As. V . Medit.
var. juliana L.(f. subsylvestris (Boutign.) C . K . Schneid.) - P r u n u l
S f . I u l i a n . - Ramuri bogat spinoase; fr. mai mici. Cult. ca
portaltoi.
3b Arbori fără spini. Ramurile de 2 ani complet glabre
4a Lăstari numai la început pubescenţi apoi devin glabri, lucitori.Petale albe-
verzui, alungit ovat-eliptice. Fr. alungit, de circa 4-8 cm lung. Mezocarpul
nu este aderent la endocarp care este comprimat şi carenat.
4 *P. domestica L . (P. domestica L . subsp. domestica; P. domestica
subsp. oeconomica (Borkh.) C . K . Schneid.) - P r u n , P e r j . IV-V.
2n=48. Cult fruct. Sp. probabil de origine hibridă (P. cerasifera x P.
spinosa)
As. V .
4b Lăstari păroşi până toamna târziu. Fr. globuloase 5 C i r e ş de B ă r ă g a n , (piş. L X V , fig. 5). Ph., arbust 1,5 m. I V - V .
5a Fr. mari, de 3-5 cm lung., globuloase sau elipsoidale. Mezocarpul ± aderent
la endocarp, dar poate fi desfăcut.
5 *P. x italica Borkh. em. Kârp. (P. domestica L . subsp. italica
(Borkh.) Gams; P. domestica x P. insititia). I V - V . 2n=48. Cult fruct.
5b Fr. mai mici, de 2-3 cm diam., globuloase, foarte dulci, cu epicarp gălbui,
punctat cu roşu, mezocarp gălbui, se desface uşor de endocarp.
6 *P. x syriaca Borkh. em. Kârp. (P. domestica L . subsp. syriaca
(Borkh.) Janch.; P. cerasifera x P. domestica). - M i r a b e 1 e.
34 Cerasus Juss.
x=8
la F l . 5-12, grupate în corimbe sau raceme corimbiforme.
1 C. mahaleb (L.) M i l l . (Prunus mahaleb L . ; Padus mahaleb (L.)
Borkh.) - V i ş i n t u r c e s c , (piş. L X V , fig. 3). Ph., arbore -10(12) m. IV-
V . 2n=16. Spor. z. step.-e.g.; margini şi rarişti de păd., uneori pe sol. schel.
Sp. xer.-xeromez., term.-subterm., preferenţial calc, hei., neutr.-alcal.
A l i m . , ind., portaltoi, perdele de protecţie. Submedit.
l b F l . 2-4(-6), grupate în fascicule umbeliforme
2a Frz. pronunţat simplu sau dublu serate, cu dinţii scurt aristaţi. Sepale erect-
patente.
2 *C. serrulata (Lindl.) G . Don - C i r e ş j a p o n e z , (piş. L X V , fig.
4). Ph., arbore - 10 m. I V - V . 2n=16,24. Cult. orn. As. E .
2b Dinţii marginii frz. nu sunt aristaţi. Sepale reflecte
3a Infl. fără frz. normale la bază. Frz. mari, de 8-15 cm lung. dispers
pubescente pe dos. Sepale cu margini întregi.
350
ROSACEAE
3 C. avium (L.) Moench (Prunus avium L.) - C i r e ş . Ph., arbore 10-
20 m. I V - V . 2n=16,24,32. Spor. z. păd. stej.-e.f; păd., margini de păd. Sp.
mezotr., mez., helscia. A l i m . , ind., med. Submedit.
var. avium (var. sylvestris Ser.) - C i r e ş s ă l b a t i c . Fr. mici, până
la 1 cm diam., negre, puţin suculente, dulce-amărui.
4 var. juliana (L.) Pojarkova - C i r e ş e de I s p a s . Mezocarp moale
şi suculent.
var. duracina (L.) Pojarkova - C i r e ş e p i e t r o a s e . Mezocarp
tare, puţin suculent.
3b L a baza infl. se găsesc 1-3 frz. normale apărute din acelaşi mugur. Frz. mai
mici, glabre. Sepale cu margini crenat-serate 4
4a Arbuşti de 0,3-1,5(4) m. Frz. mici, de 2-6 cm lung. Peţioli fără glande.
Petale de 5-7 mm lung.
4 C. fruticosa (Pali.) Woronow (Prunus fruticosa Pali.) - V i ş i n e i ,
2n=32. Spor. z. step.-e.g.; tuf, margini de păd., l o c însorite. Sp. xer.-
xeromez., mezotr., c a l c , term.-subterm. Euras. cont.
4b Arbore sau arbust mai mare. Frz. de 6-8(12) cm lung. Peţioli cu glande.
Petale de 7-12 mm lung.
5 *C. vulgaris M i l l . (Prunus cerasus L.) - V i ş i n . Ph., arbore sau
arbust. I V - V . 2n=32. Cult. fruct, şi subspont. Eur. S E şi A s V .
a - subsp. vulgaris - V i ş i n a r b o r e s c e n t . Arbore, 8(10) m, fără
drajoni. Ramuri erect patente,
b - subsp. acida (Dumort.) Dostăl - V i ş i n a r b u s t o i d . Arbore mic
sau arbust cu drajoni. Ramuri ± pendule. Fr. roşii întunecate, acide;
sucul colorează.
35 Padus Mill.
x=8
la K . persistent. Scoarţa aromatică. Frz. pieloase, lucitoare pe faţă şi cu peri
ruginii pe dos, în lungul nervurii mediane.
1 *(P. serotina (Ehrh.) Borkh. (Prunus serotina Ehrh.) - M ă l i n
2 a m e r i c a n . - Ph., arbore-10(20) m. V - V I . 2n=32. Cult. orn., for. şi fixat.
A m . de N .
lb K . căzător. Scoarţa nearomatică sau urât mirositoare 2
2a Petale de 3-4 mm. Scoarţa nearomatică. Fr. roşu-negricios cu endocarp
neted.
3 2 *(P. virginiana (L.) M i l l . (Prunus virginiana L.) - M ă I i n de
V i r g i n i a .Ph., arbust, arbore -5(10) m. V . 2n=36. Cult. orn. E . A m . N .
351
MIMOSACEAE . FABACEAE
2b Petale de 6-9 mm. Scoarţa urât mirositoare. Fr. negru, lucios cu endocarp
reticulat-brăzdat.
3 P . avium M i l l . (Prunui padus L . ; P. racemosus Lam., Padus
racemosa (Lam.) Gilib.) - M ă l i n .Ph., arbust, arbore -15 m. I V - V . 2n=32.
Spor. z. păd. stej.-e.b., păd., tuf., zăv. în lungul râurilor, pe sol. profunde,
umezite freatic. Sp. eutr., mez.-mezohigr., helscia. Adesea cult. orn. Euras.
a - subsp. avium - Arbore cu lăstari glabrescenţi. Infl. ± pendule.
Submont. Spor. în toată ţara.
b - subsp. petraea (Tausch) Pawl. - Arbust de circa 3 m, cu lăstari pubes­
cenţi. Infl. ± erecte. Mont. Trans., Mar.
36 Laurocerasus Duhamel
1 * L . officinalis M . Roem. (Prunus laurocerasus L . ; Padus
laurocerasus (L.) M i l l . ) - L a u r o c i r e ş . - Ph., arbust, arbore -6(8) m.
I V - V . 2n=144,170-180. Cult. orn. A s . Mică, Caucaz, S. Peninsulei Bale.
O R D . FABALES (LEGUMMOSALES)
F a m . Mimosaceae
Plante lemnoase, tropicale şi subtropicale; la noi în ţară se cultivă câteva în
scop decorativ. Frz. dublu paripenat compuse. F l . cu K . şi C . pe tipul 4-5, cu
simetrie radiară, grupate în infl. globuloase. Prefloraţia valvată. Stamine în
număr variabil, cu filamente lungi, colorate. Gineceu sup., ovar unicarpelar şi
unilocular. Ovule anatrope. Fr. păstaie (legumă).
l a Frz. dublu paripenat compuse, sensibile la atingere. Stamine 4-10
1 Mimosa
l b Frz. dublu paripenat compuse, nu sunt sensibile la atingere. Stamine
numeroase 2
Albizia
ascendentă). Stamine 10, mai rar 5-10, sau numeroase, libere. Ovar unicarpelar
şi unilocular. Ovule anatrope. Sem. cu sau fără endosperm. Fr. păstaie (legumă),
l a Frz. simple, reniforme. F l . roze, apar direct pe ramuri (cauliflorie) 1 Cercis
lb Frz. compuse 2
2a Arbori cu spini. Frz. de două feluri: simplu şi dublu paripenat compuse.
Foliole lanceolat-eliptice 2 Gleditsia
2b Arbori fără spini. Frz. dublu paripenat compuse, cu foliole ovate
• 3 Gymnocladus
1 Cercis L .
x=7
1 *C. siliquastrum L . - A r b o r e l e I u i I u d a . Ph., arbust-arbore
6-10 m. I V - V . 2n=14. Cult. orn. Medit.
2 Gleditsia L.
1 *G. triacanthos L . - G1 ă d i ţ ă , P1 ă t i c ă . Ph., arbore -20(45) m. cu
spini simpli sau ramificaţi. F l . în raceme axilare, albe-verzui, poligame,
plăcut mirositoare. Sepale 3-5 unite, petale 3-5 libere, stamine 6-10 libere.
Fr. de 30-45 cm lung. şi 3-4 cm lăţ., indehiscent. VI-VII. 2n=28. Cult. orn.,
for. şi pentru garduri vii. A m . de N .
3 Gymnocladus L.
1 *G. dioica (L.) K . Koch - Ph., arbore - 3 0 m. F l . poligame sau
dioice, albe-verzui, grupate în raceme. Sepale 5 unite, petale 5, libere,
stamine 10, libere. Fr. de 10-20 cm lung. şi 4-5 cm lăţ. Săm. subrotundă,
brună, de circa 2 cm diam. V I . 2n=28. Cult. orn. A m . de N .

1 Mimosa L. F a m . Fabaceae L i n d l . (Leguminosae Adans.)

1 *M. pudica L . - M i m o z ă , S e n z i t i v ă . Sp. anuală-subarbust,
T.-Ph., 30-100 cm. F l . roz-violete pe tipul 4. Infl. capituliformă. Fr. păros.
V I I - X . Cult. în sere. Brazilia.
2 Albizia Durazz.
1 *A. julibrissin Durazz. Ph., arbust-arbore - 1 2 m. F l . roz grupate în
infl. globuloase. VI-VIII. Cult. orn. Asia de S V .
F a m . Caesalpiniaceae Kunth
Plante lemnoase, tropicale şi subtropicale, câteva cultivate şi Ia noi în scop
decorativ. F l . zigomorfe, pe tipul 5, cu K . şi C . Prefloraţia carenată (cohjear-
Plante erbacee sau lemnoase. Răd. cu nodozităţi. Frz. de obicei compuse, cu
stipele. F l . hermafrodite puternic zigomorfe, grupate în infl. racemoase. Sepale
5, unite. Petale 5, de forme şi mărimi diferite: cea sup. mai mare numită vexil, 2
laterale numite aripi şi 2 inf, de obicei unite, formează carena. Prefloraţia
vexilară (cohlear descendentă). Androceu format din 10 stamine; cu filamente
libere - dialistemon sau unite într-un mănunchi - monadelf sau unite în 2 grupe
(9+1) - diadelf, ultimul tip fiind cel mai des întâlnit. Gineceu sup., ovar
unicarpelar şi unilocular, cu 1-n ovule campilotrope. Sem. sunt exalbuminate.
Fr. păstaie, păstaie indehiscentă sau lomentă.
la Plante lemnoase, arbori, arbuşti şi subarbuşti 2
lb Plante erbacee, rareori^ubarbuştL, 16

352 353
FABACEAE FABACEAE
2a Frz. simple 3 15a F l . galbene grupate în raceme axilare, pauciflore, erecte. Fr. veziculos
2b Frz. compuse (trifoliate sau penat-compuse) 5 umflat 25 Colutea
3a Arbust - 3 m, cu ramuri erecte, verzi, fără frz. (frz. cad). F l . galbene, mari, 15b F l . albe, roze sau roşii, grupate în raceme multiflore, pendule. Fr. liniar,
de 2-2,5 cm. grupate în racem terminal, lax, pauciflor. K . unilabiat, cu 5 neumflat 24 Robinia
dinţi scurţi. Păstaie de 4-10cm lung 4 Spartium 16a Frz. simple sau frz. lipsesc fiind transformate în cârcei şi au la bază 2
3b Arbuşti sau subarbuşti mai mici, cu ramuri foliate. F l . şi fr. mai mici. K . stipele mari 17
bilabiat 4 16b Frz. compuse (trifoliate, palmat sau penat compuse), rareori se găsesc şi
4a Tulp. comprimate şi cu câte 2 aripi întrerupte la noduri. Săm. fără strofiol frz. simple 19
5 Genistella 17a Frz. lipsesc fiind înlocuite prin cârcei şi la baza cârcelului se află 2 stipele
4b Tulp. nu sunt lat aripate. Săm. cu strofiol, rar fără strofiol 5 mari, hastate. F l . galbene, solitare 39 Lathyrus
5a Frz. trifoliate, uneori cele sup. pot fi şi simple 6 17b Frz. simple, fără cârcei 18
5b Frz. penat-compuse 9 18a Plante anuale. Frz. liniare, lungi de 5-10 cm provenite din transformarea
6a F l . în raceme pendule, mari, de 10-25(35) cm lung. Săm. fără strofiol rahisului (filodii). F l . roşii, solitare, lung pedicelate 39 Lathyrus
7 Laburnum 18b Plante perene, uneori subarbuşti. Frz. mai scurte, până la 2,5(4) cm. F l .
6b F l . nu formează raceme pendule 7 galbene 6 Genista
7a K . tubulos 10 Chamaecytisus 19a Frz. trifoliate, uneori cele inf. simple, fără cârcei (ia Lotus şi Dorycnium
7b K . scurt campanulat 8 sunt imparipenat-compuse, cu 5 foliole, dar perechea inf. simulează
8a Frz. trifoliate. F l . în raceme terminale, sau axilare, solitare sau în perechi, stipelele) 20
9 Cytisus 19b Frz. palmat sau penat-compuse 32
8b Frz. dinspre vârful lăstarilor sunt simple, celelalte trifoliate, toate cad 20a Foliole cu margini evident sau fin serat-dinţate 21
devreme 8 Sarothamnus 20b Foliole cu margini întregi 25
9a Frz. paripenat-compuse, rahisul terminat cu o setă (spinişor). F l . galbene, 21a Plante glandulos-pubescente. Foliole uniform serat-dinţate. Carena
solitare sau în fascicule câte 2-5 26 Caragana rostrată. Androceu monadelf 11 Ononis
9b Frz. imparipenat-compuse 10 21b Plante cu alte caractere. Carena obtuză, fără rostru. Androceu diadelf 22
10a Liană cu 7-19 foliole. F l . mari, violete, plăcut mirositoare, grupate în 22a Frz. trifoliate (foarte rar 5-8 foliole), cu foliole subsesile (foarte rar foliolă
raceme pendule, foarte mari, de 20-40 cm lung 23 Wisteria mijlocie este peţiolată), uniform fin serate-dinţate, rareori întregi. Infl.
10b Plante cu tulp. erecte 11 capitul globulos sau cilindro-conic. C. persistentă. Aripile concrescute cu
11a Foliolă terminală subsesilă. Infl. umbelă simplă. Fr. lomentă...31 Coronilla carena şi cu tubul staminelor. Filamente staminale (toate sau numai 5)
11b Foliolă terminală evident peţiolată. Infl. racem sau panicul 12 dilatate spre vârf. Păstaie închisă în K . , indehiscentă, cu 1-4 sem
12a Foliole pe dos, fin glandulos-punctate. Infl. racem dens, spiciform, erect. 15 Trifolium
C. formată numai dintr-o petală-vexil. Androceu monadelf. Păstaia indehis­ 22b Foliole, cel puţin cea mijlocie, peţiolate. C. căzătoare. Petale libere una
centă 21 Amorpha faţă de alta şi faţă de tubul staminal. Filamente staminale nedilatate spre
12b Foliole neglandulos punctate pe dos. C. formată din 5 petale 13 vârf. Păstaia exsertă din K 23
13a Cele 10 filamente staminale libere (androceu dialistemon) 14 23a Foliole serat-dinţate pe toată marginea. F l . mici, pendule, grupate în
13b 9 filamente concrescute şi 1 liber (androceu diadelf) 15 raceme axilare, lungi şi subţiri, lung pedunculate. Păstaia globuloasă,
14a Frz. cu 5-11 foliole mari, de 6-15 cm lung. F l . albe grupate în raceme sau indehiscentă, cu 1-2 sem. şi K . persistent 14 Melilotus
panicule pendule, foarte mari, de 25-40 cm lung 2 Cladrastis 23b F l . nu formează raceme alungite şi subţiri 24
14b Frz. cu 7-17 foliole mai mici, de 25-50 mm lung. Infl. mai mici, erecte. Fr. 24a Foliole serat-dinţate numai spre vârf. Infl. sunt raceme pedunculate, dense,
puternic gâtuit între sem 1 Sophora sau uneori cu puţine fl., capituliforme sau umbeliforme. Păstaia răsucită îii^

354 355
FABACEAE FABACEAE
spirală, adesea cu ţepi, rareori curbată sau ± dreaptă, indehiscentă 35a Perechea inf. de foliole depărtată de foliolele terminale. F l . galbene de 6-
13 Medicago 18 mm lung. Carena roşcată. Păstaia cilindrică, de 15-35 mm lung 18 Lotus
24b Foliole serat-dinţate pe toată marginea. F l . solitare, în perechi sau grupate 35b Foliolele apropiate dând impresia că frz. este palmat-compusă. F l . albe sau
umbeliform, ± sesile, rareori formează raceme dense, pedunculate. Păstaia palid roze, mici, de 3-6 mm lung. Carena obtuză, cu vârful colorat închis,
dreaptă sau curbată 12 Trigonella roşu-negricios. Păstaia ovoidă, de 3-5 mm lung 17 Dorycnium
25a Păstaie dreaptă, 4 muchiată, muchiile aripate. F l . câte 1-2 pe un peduncul 36a Foliole 3-8 perechi, acuminat serate. F l . solitare 36 Cicer
axilar, egal sau mai lung decât frz. bracteantă 19 Tetragonolobus 36b Foliole cu margini întregi 37
25b Păstaia nu este 4 muchiată şi aripată 26 37a Foliolă terminală, cel puţin la frz. inf, mult mai mare decât celelalte. Infl.
26a Foliole cu stipelule lâ bază 27 capitul cu frz. involucrale digitat partite la bază. F l . gălbui. Aripile şi
26b Foliole fără stipelule 30 carena concrescute cu tubul staminelor. Androceu monadelf. Păstaia
27a întreaga plantă şi mai ales păstaia, hirsut-păroasă. F l . mici, de 5-7 mm, închisă în K 16 Anthyllis
grupate în raceme axilare, scurte, pauciflore. Păstaia ± pendulă, gâtuită 37b Foliole uniforme 38
între sem. şi septată, dehiscenţă 44 Glycine 38a F l . grupate în umbele sau umbele capituliforme 39
27b Plante cu alte caractere. F l . mai mari 28 38b Infl. nu sunt umbele, ci raceme, raceme spiciforme sau panicule 41
28a Hilul mai lung decât 1/2 din lung. sem. F l . mari, violete, grupate în racem 39a Infl. cu o frz. bracteantă la bază imparipenat-compusă, cu 5-9 foliole. F l .
lax. Păstaia cu 2-4 sem 43 Dolichos mici, de 3-9 mm, albe sau roze. Păstaia ± cilindrică, gâtuită între sem.
28b H i l u l cel mult cât 1/4 din lung. sem 29 (lomentă) 30 Ornithopus
29a F l . galbene sau roşcate. Carena ± dreaptă. Păstaia ± cilindrică, de 20-30 39b Infl. fără frz. bracteantă la bază 40
cm lung. H i l cuneiform 42 Vigna 40a Frz. lung peţiolate. Fr. lomentă, turtit lateral, cu articule în formă de
29b F l . colorate variat, dar nu galbene. Carena răsucită în spirală. Păstaia mai potcoavă 32 Hippocrepis
scurtă. H i l eliptic 41 Phaseolus 40b Frz. subsesile. Fr. lomentă, cilindrică, cu articule ± cilindrice . 31 Coronilla
30a Foliolă mijlocie mai lung peţiolată. Infl. capitul globulos cu fl. albastre- 41a Fr. puternic gâtuit între sem 42
violete. Păstaia indehiscentă 20 Bituminaria 41b Fr. fără gâtuituri evident între sem 43
30b Foliole sesile sau subsesile cu peţioli egali (dacă foliolă mijlocie este mai 42a Frz. cu 10-12 perechi de foliole. Stipele foarte mici. Androceu dialistemon.
lung peţiolată, fl. sunt galbene) 31 Fr. cărnos, indehiscent 1 Sophora
31a Foliolă mijlocie mult mai mare decât cele laterale. Frz. inf. simple, 42b Frz. cu 2-6 perechi de foliole. Stipele evidente. Androceu diadelf. Fr.
căzătoare. F l . galbene. Androceu diadelf. Fr. lomentă 31 Coronilla uscat, lomentă 33 Hedysarum
31b Foliole egale. Androceu monadelf. Fr. nu este lomentă 9 Cytisus 43a Fr. mic, de 3-8 mm, turtit, pe feţe reticulat-alveolat, pe margine cu dinţi
32a Frz. palmat-compuse, cu 5-15 foliole. F l . grupate în raceme terminale. rigizi, indehiscent, cu 1(2) săm 34 Onobrychis
Carena cu rostru. Androceu monadelf 3 Lupinus 43b Fr. mai mare, cu alte caractere, fără ghimpi pe margine, cel mult pe feţe,
32b Frz. penat-compuse (uneori la frz. imparipenat-compuse cu 5 foliole - foarte rar are sete 44
Dorycnium, foliolele sunt foarte apropiate dând impresia de frz. palmat- 44a Androceu monadelf. F l . alb-gălbui, ± pendule, cu pediceli scurţi şi bractee
compusă) 33 liniare, persistente 22 Galega
33a Frz. imparipenat-compuse 34 44b Androceu diadelf 45
33b Frz. paripenat-compuse, rahisul terminat în cârcel sau setă 47 45a Foliole glandulos-punctate pe faţa inf. 29 Glycyrrhiza
34a Frz. sesile, cu 5 foliole, perechea inf. simulează stipelele. Stipelele mici. 45b Foliolele nu sunt glandulos-punctate pe dos 46
Infl. umbelă simplă, rareori fl. câte 1-2 35 46a Carena mucronată la vârf, subdorsal 28 Oxytropis
34b Frz. de obicei peţiolate, cu mai multe foliole 36 46b Carena obtuză, fără mucron (excepţie Astragalus pseudopurpureus care
are carena cu unmucron foarte scurt situat subventral). ^ .^l^Astragaius

356 357
 r

FABACEAE PLANŞA L X V I
47a Păstaie indehiscentă, ± cilindrică, alveolat-reticulată, se dezvoltă sub
pământ. Frz. cu 2 perechi de foliole 35 Arachis
47b Păstaia dehiscenţă, netedă la suprafaţă 48
48a Stipele mai mari decât foliolele, spre bază dinţate. Frz. cu 2-3 perechi de
foliole 40 Pisum
48b Stipele mai mici decât foliolele; dacă sunt egale sau puţin mai mari decât
foliolele, atunci sunt întregi şi frz. au numai o pereche de foliole 49
49a Tubul staminelor se termină drept (filamentele concrescute pe o lung.
egală). Frz. cu puţine foliolele, 2-6(10) 39 Lathyrus
49b Tubul staminelor se termină oblic (filamentele inf. concrescute pe o lung.
mai mare). Frz. adeseori cu mai mult de 10 foliole 50
50a Dinţii K . egali şi cel puţin de 2 ori mai lungi decât tubul. Săm. puternic
turtită şi circulară 38 Lens
50b Dinţii K . inegali şi ± egali cu tubul. Săm. globuloasă 37 Vicia

1 Sophora L.
la Arbori. F l . în panicule terminale.
1 *S. japonica L . - S a l c â m j a p o n e z . Ph., arbore -25 m. VI-VII.
2n=28. Cult. orn. şi for. Asia de E .
lb Plantă erbacee. F l . în raceme.
2 S. jaubertii Spach (S. prodanii E.Anderson) Sp. perenă, H . , 50-75
cm. VII-VIII. Rară margini de păd. Jud. Tulcea (Babadag, Tulcea) şi
Constanţa (Hârşova). Pont.-anat.

2 Cladrastis Rafin.
1 *C. lutea (Michx.) K . K o c h - Ph., arbore -20 m. V I . 2n=28. Cult.
orn. A m . de N

3Lupinus L . - L u p i n , C a f e l u ţ e
x=5,6,13,17
la Plante perene. Sem. mici, până la 5 mm, lucitoare 2
lb Plante anuale. Sem. mai mari de 5 mm, nelucitoare 3
2a Foliole 9-17, de 7-15 cm lung. Carena glabră.
1 *L. polyphyllus Lindl. - Sp. perenă, H . , 50-150 cm. V I - I X . 2n=48.
Cult. orn., fur. A m . de N .

PLANŞA LXVI. 1 - Lupinus albuş; 2 - Cenistella sagittalis; 3 - Genista radiata; 4 -

G. sessilifolia; 5 - G. januensis - fragment din tulp.; 6 - Cytisus procumbens; 1 - Chamaecytisus
rochelii; 8 - Ononis arvensis; 9 - Trigonella gladiata; 10 - T. foenum-graceum; 11 -
T. monspeliaca.

358 359
FABACEAE FABACEAE
la Frz. trifoliate 2
2b Foliole 7-11, de 1,5-5 cm lung. Carena ciliata. lb Frz. simple 3
2 *L. perennis L . - Sp. perenă, H . , 20-70 cm. V - I X . 2n=48. Cult. orn., 2a Ramuri şi frz. opuse; foliole de 2-4 mm. lăţ. F l . în capitule terminale.
fur., îngrăşământ verde. A m . de N . 1 G. radiata (L.) Scop. (Cytisanthus radiatus (L.) O.F.Lang) (piş.
3a F l . alterne. Săm. netedă 4 L X V I , fig. 3). Subarbust, Ch., 20-40 cm. Rară e.f.; stâne, calc, l o c
3b F l . verticilate (cel puţin în partea sup. a racemului). Săm. aspră 5 însorite. M-ţii Mehedinţi, Cernei. Alp.-carp.-balc.
4a Foliole liniar-spatulate, de 2-5 mm lăţ. C . de 11-13 mm, albastră. 2b Frz. alterne, foliole liniare, de 1-2 mm lăţ. F l . în raceme laxe, alungite.
3 *L. angustifolius L . - Sp. anuală, T., 20-80 cm. V - V I I . 2n=40,48. 2 G. sessilifolia D C . (G. trifoliata Janka). (piş. L X V I , fig. 4).
Cult. fur., îngrăşământ verde, surogat de cafea. Medit. Subarbust, C h . , -50 cm. V - V I . Rară z. silvostep.; paj., tuf, loc. pietroase.
4b Foliole alungit obovat-cuneate, de 10-18 mm lăţ. Petale de 15-16 mm, albe Jud. Constanţa: Hagieni, Independenţa. B a l e
cu vârful albăstrui. 3a Plantă cu spini axilari, simpli sau ramificaţi
4 * L . albuş L . (piş. L X V I , fig. 1). - Sp. anuală, T., 40-120 cm. V I - V I I . 3 G. germanica L . - Subarbust, Ch., 10-60 cm. V - V I . 2n=46-48. Rară
2n=30,40,50. Cult. fur., îngrăşământ verde, surogat de cafea. Medit. z. păd. stej.-e.g.; paj., l o c însorite şi uscate. Sp. oligotr., calcifugă. Trans.
5a C . galben lucitoare Centr. eur.
5 *L. luteus L . - Sp. anuală, T., 30-80 cm. V I - I X . 2n=52. Cult. fur., 3b Plantă fără spini 4
îngrăşământ verde(pe sol. sărace în N , acide. Medit. 4a Vexilul şi carena alipit mătăsos păroase 5
5b C . albastră, vexilul pătat cu alb, gălbui sau roşu 6 4b Vexilul şi carena glabre (cel mult vârful carenei uneori păros) 6
6a C . de 15-17 mm. Sem. tuberculat scabre. 5a Frz. sesile, pe ambele feţe păroase. F l . în raceme scurte, dense; vexilul de
6 *L. varius L . - Sp. anuală, T., -50 cm. VI-VII. 2n=32. Cult. fur., 9- 12 mm lung.
surogat de cafea. Medit. 4 G. albida W i l l d . - Subarbust, Ch., 8-20 cm. V I . Rară z. silvostep.-
6b C . de 10-14 mm. Sem. netede. e.g.; paj., pe sol. schel., pietroase. Jud. Tulcea, Pont.-balc
7 *L. micranthus Guss. (L. hirsutus auct. non L . , 1753) - Sp. anuală, 5b Frz. scurt peţiolate, pe faţă glabre sau glabrescente. F l . în raceme laxe,
T., 10-40 cm. V - V I . Cult. îngrăşământ verde. Medit. alungite; vexilul de 8-10 mm lung.
5 G. pilosa L . - Subarbust, C h . , 10-30 cm. V - V I I . 2n=24. Spor. e.g.-
4 Spartium L. e.f; paj., tuf, margini de păd., loc. însorite, pietroase. Sp. oligotr., mod.
1 *S. junceum L. - B u c s ă u . Ph., arbust, - 3 m. V I - I X . Cult. orn. acid., xeromez.-mez., hei., N i . Atl.-centr.-eur.-medit.
Medit. 6a Tulp., de obicei, cu 3(6-9) aripi înguste, până la 1 mm. Frz. cu margine
hialină, îngustă şi fin denticulată.
5 Genistella Ortega 6 G. januensis V i v . (G. triangularis Willd.) (piş. L X V I , fig. 5). -
Subarbust, C h . , 10-60 cm. V - V I I . Rară z. păd. stej.-e.f; tuf, s t â n e , sol.
x=ll
schel. pietroase. Sp. oligotr., xeromez., calc. Criş., Trans., Ban., Olt. A l p . -
1 G. sagittalis (L.) Gams (Genista sagittalis L . ; Chamaespartium carp.-balc.
sagittale (L.) P.Gibbs). - G r o z a m ă . (piş. L X V I , fig. 2). Subarbust, Ch., - var. januensis - Tulp. 3 aripate.
-25 cm. V - V I I . 2n=44. Frecv. z. păd. stej.-e.f.; paj., margini de păd. Sp. - var. spathulata (Spach) Ciocârlan - Tulp. 6-9 aripate.
oligotr., p. acid.-mod.acid., xeromez.-mez., hei., calcifugă, N i . Atl.-centr. 6b Tulp. cilindrice ± îngust muchiate. Frz. fără margine hialină 7
eur.-medit. 7a Toată planta cu peri lungi, aspri. Frz. ± eliptice, obtuze, cu nervuri laterale
proeminente. K . hirsut păros. Păstaia dens aspru păroasă.
6 Genista L . ( i n c l . Cytisanthus O.F. Lang)
7 G. ovata Waldst. et Kit. (G. tinctoria L . subsp. ovata (Waldst. et Kit.)
x=6,7 Arcangeli) - Subarbust, Ch., 20-40 cm. V - V I I . Frecv. z. păd. stej.-e.f; paj.,

360 361
FABACEAE FABACEAE
tuf., loc-însorite. Sp. xeromez.-mez., hei., N i . . Criş., Trans., Ban., Olt.
2 step.-e.f; tuf, coaste şi stâne. însorite. Sp. oligotr., xeromez., subterm.,
Eur. centr. şi S E . pionieră. Eur. centr. şi SE.
7b Plantă glabră sau cu peri alipiţi. Frz. lanceolat-eliptice, acute. Păstaia lb F l . grupate câte 1-3 2
glabră sau scurt pubescentă. 2a Tulp., K . şi pediceli cu peri alipiţi, de circa 1 mm. Ramuri florifere cu 10
8 G. tinctoria L . - D r o b i ţ ă . - Subarbust, Ch., 10-60 cm. VI-VII. creste(muchii). Vexilul de 12-15 mm.
2n=48. 2 C. procumbens (Waldst. et Kit.) Spreng. (piş. L X V I , fig. 6). Arbust,
ai Plantă cu tulp. ± târâtoare, scundă, până la 20 cm, din e.b.-e.a. Racem Ch., 20-40 cm. I V - V I . 2n=44. Rară e.g.-e.f; paj., margini de păd., pe sol.
scurt, de 1-3 cm. schel., pietroase. Sp. oligotr., xeromez., calc, subterm. Jud.: Alba, Braşov,
- subsp. oligosperma (Andrae) Borza - M t i i Vrancei şi Carp. de S. Caraş-Severin. Balc-pan.
End.
2b Ramuri cu 5(rar 6-8) muchii 3
a Plantă cu tulp. erecte, din locuri mai joase. Racemul, de obicei peste
2
3a Ramuri cu peri lungi, ± patenţi, drepţi pe muchii şi cu peri scurţi, creţi pe
4 cm lung.
brazde. Frz. pe faţa inf. cu peri drepţi, albi şi cu peri rari, sau glabre pe
- subsp. tinctoria
faţa sup.
- var. tinctoria Ovarul şi păstaia glabre
3 C. decumbens (Durande) Spach var. rectipilosus (Adam.) Hayek ( C.
- var. hungarica (A. Kern.) Nyman (var. banatica Simonk.) Ovarul
şi păstaia păroase rectipilosus (Adam.) Skalicka) Arbust de 15-20 cm. V - V I Dobr. S V de
Băneasa. B a l e
7 Laburnum Fabr. 3b Ramuri, K . şi pediceli, cu peri creţi, patenţi. Frz. pe faţa inf. cu peri creţi,
denşi, pe cea sup, cu peri creţi, rari.
x=6
IC. agnipilus Velen. - N u creşte în Ro. Centrul şi S V Bulg., N .
1 L. anagyroides Medik. - S a l c â m g a l b e n . Ph., arbore rar arbust, Greciei, Macedonia. Bale.
- 7 m. V - V I I . 2n=48. Rară e.g.-e.f; tuf, margini de păd. Sp. xeromez., hei.,
subterm. Jud. Mehedinţi. Cult. orn. Centr. eur.-medit. (mont.). 10 Chamaecytisus Link
Obs. L. alpinum (Mill.) Berchtold et J. Presl, publicată din Mţii Parâng (Baumgarten) şi
x=6
Făgăraş (Schur) nu a mai fost regăsită.
la F l . în capitule terminale, involucrate 2
8 Sarothamnus Wimmer lb F l . în fascicule câte 1-4, grupate axilar 9
x=23 2a F l . albe, 5-8. Vexilul de 16-20 mm.
1 C. albuş (Hacq.) Rothm. - D r o b . Arbust, Ph., 30-80 cm. VI-VIII.
1 S. scoparius (L.) W . D . J. Koch (Cytisus scoparius (L.) Link) -
2n=24. Frecv. z. silvostep.-e.f; paj., tuf, margini de păd. Sp. oligotr.,
D r o b , M ă t u r i . Ph., arbust-2 m. V - V I . 2n=46. Spor. z. păd. stej.-e.f;
xeromez., subterm. Pont.-pan.-balc.
tuf, rarişti şi margini de păd. Sp. oligotr., calcifugă, mez., N i . . Criş., 2

Trans., Ban. Cult. om., med., pentru hrana vânatului şi subspont. Centr. 2b F l . galbene 3
eur.-atl.-medit. 3a Ramuri cu peri patenţi sau semipatenţi 4
3b Ramuri cu peri predominant alipiţi 5
9 Cytisus L . (inel. Lembotropis Griseb.) 4a Foliole rar patent pubescente până la glabrescente pe faţă şi dens patent
pubescente pe dos. Infl. din 2-8 fl. K . patent păros. Vexilul de 20-25 mm.
x=6,ll
Păstaia patent-viloasă.
la F l . în raceme multiflore, terminale. Frz. se înegresc la uscare. 2 C. supinus (L.) Link - Ph., arbust, 20-60 cm. VI-VIII. 2n=96. Spor.
1 C. nigricans L . (Lembotropis nigricans (L.) Griseb.) - L e m n u z. silvostep.-e.g.; paj., tuf, margini de păd. Sp. oligotr., xeromez.,
b o b u l u i , B o b i t e i . Arbust, Ph., 30-150 cm. VI-VIII. 2n=48. Frecv. z. subterm. Eur. centr. şi S.

362 363
FABACEAE
4b Foliole pe ambele feţe alipit păroase. Infl. din 12-18 fl. K . alipit păros.
Vexil de 18-20 mm. Păstaia alipit viloasă.
3 C. rochelii (Wierzb.) Rothm. (piş. L X V I , fig. 7). - Ph., arbust, 50-80
cm. V I - V I I . Rară z. păd. stej.-e.g.; paj., tuf., pe sol. nis. Sp. psamofilă. Jud.
Timiş şi Caraş-Severin. Carp.-balc.
5a Arbust de 8-10(15) cm. Foliole mici, de 10-12 mm lung. şi 2-2,5 mm lăţ.,
pe ambele feţe alipit mătăsos păroase. C . palid gălbuie; vexil de circa 15
mm. Păstaia de 15 mm lung. şi 5 mm lăţ., alipit păroasă.
4 C. jankae (Velen.) Rothm. - Arbust, Ch.-Ph., 8-10(15) cm. V - V I .
Rară z. step.-z.silvostep.; tuf. Sp. xer., term. Jud. Constanţa. Bale.
5b Arbuşti mai înalţi, de 20-80 cm. Foliole mai mari, peste 15 mm lung. Vexil
> 15 mm. Păstaia are peste 20 mm lung
6a C . palid gălbuie. Foliole alipit păroase pe ambele feţe. Păstaia de 30-40
mm lung. şi 7 mm lăţ., alipit păroasă.
5 C. banaticus (Griseb. et Schenk) Rothm. - Arbust, Ph., 30-80 cm.
VI-VIII. Frecv. z.silvostep.-e.f; tuf, margini de păd. Sp. oligotr., xeromez.-
mez. Balc.-pan.
6b C. galben-închis. Păstaia mai mică, până la 30 mm lung. şi 4-5 mm lăţ
7a K . cu peri alipiţi. Foliole pe faţă glabre sau glabrescente, pe dos alipit
păroase.
6 C. heuffelii (Wierzb.) Rothm. - D r o b . Arbust, Ph., 20-50 cm. V I -
VIII. Spor. z. silvostep.-e.f; tuf, margini de păd. Sp. oligotr., xeromez.-
mez., subterm., hei., N i . Pont.-pan.-bale.
7b K . cu peri patenţi. Foliole alipit păroase pe ambele feţe 8
8a Foliole oblongi până la obovat-lanceolate. F l . numeroase, în capitule.
7 C. austriacus (L.) Link - D r o b . Arbust, Ph., 20-70 cm. VI-VIII.
2n=24,48,96. Frecv. z. step.-e.g.; paj., tuf, margini de păd. Sp. oligotr.,
xeromez.-mez., subterm., hei., N i . Pont.-pan.-balc.
8b Foliole liniare, de 20 mm lung. şi 2-3 mm lăţ. F l . câte 3-7 în capitule.
8 C. danubialis (Velen.) Rothm. - Ph., arbust, de 40-70 cm. VI-VIII. în
Olt. de S. - Jud. Dolj: F l . Olt. Exs. nr. 969 sub Cytisus heuffelii Wierzb. şi
F l . Ro. Exs. Nr. 260 sub Cytisus heuffelii var. romanicus Prodan şi Jud.
Buzău: Aldeni şi Cernăteşti. N . bale. danub.
9a V e x i l glabru la ext. şi maculat portocaliu-roşietic la bază. Frz. glabre la
maturitate. Infl. unilaterală.
9 C. ratisbonensis (Schaeff.) Rothm. - Arbust, Ch., 10-30 cm. I V - V I .
2n=48. Spor. z. silvostep.-e.fi; paj., tuf. Sp. oligotr., xer.-xeromez.,
subterm. Eur. centr.
9b V e x i l pubescent la ext., sau glabru, în acest ultim caz este nemaculat 10
364
FABACEAE
10a Ramuri în partea inf. glabre, în cea sup. ± alipit pubescente. K . dens vilos
tomentos. V e x i l nemaculat la bază, pubescent, rar glabru.
IC. lindemannii (V. Krecz.) A . Klaskovâ - A fost menţionat din Jud.
Tulcea (Babadag) şi Teleorman (Brânceni), dar materialul existent se
încadrează perfect la C. hirsutus subsp. leucotrichus.
10b Ramuri patent pubescente sau hirsute, cel puţin în stadiul tânăr. V e x i l
maculat, mai rar nemaculat 11
11a Ramuri tinere păroase, mai târziu devin glabre. Foliole glabre pe ambele
feţe la maturitate. K . glabru sau alipit pubescent. V e x i l maculat cu o pată
brună. Păstaia glabră sau cu peri rari.
10 C. leiocarpus ( A . Kern.) Rothm. - Arbust, Ch.-Ph., 15-30 cm. V - V I .
Spor. e.g.-e.f; tuf, pe sol. schel., pietroase, calc. Criş., Trans., Ban. Carp.-
6
balc.
11b Foliole, cel puţin pe dos, pubescente la maturitate. K . cu peri ± patenţi ...12
12a Lăstari dens alipit-pubescenţi, mai târziu glabri. K . cu peri alipiţi şi patenţi.
V e x i l maculat cu brun. Păstaia dens alipit păroasă.
11 C. glaber (L. fii.) Rothm. (C. elongatus (Waldst. et Kit.) Link) -
7 Arbust, Ph., 1-2 m. V - V I . Spor. e.g.-e.f; tuf, margini de păd., sol. schel.,
pietroase, calc. Carp.-balc.
12b Lăstari ± patent pubescenţi sau hirsuţi. K . numai cu peri patenţi 13
13a Ramuri târâtoare, cu peri lungi, patenţi, în tinereţe. Foliole patent hirsute
pe ambele feţe. Vexilul maculat. Păstaia viloasă.
12 C. polytrichus ( M . Bieb.) Rothm. - Arbust, Ph., 10-25 m. V - V I .
Spor. s t â n e , calc. M-ţii Bârsei. Eur. S E (mont.)
13b Ramuri ± erecte. Păstaia rar până la dens păroasă 14
14a Foliole de 6-20 mm lung. şi 4-10 mm lăţ. Păstaia, de obicei, hirsută peste
tot.
13 C. hirsutus (L.) Link - D r o b . Arbust, Ph., 30-60 cm. I V - V I .
2n=48,96. Spor. z. silvostep.-e.f; paj., tuf, loc. însorite.
a - subsp. hirsutus - Lăstari cu peri hirsuţi, patenţi, nu prea deşi. Ramuri de
2 ani glabre sau glabrescente. Păstaia cu peri patenţi. Eur. centr.
b - subsp. leucotrichus (Schur) A . et D . Lave - Lăstari şi ramuri de 2 ani
dens hirsut păroase, astfel că scoarţa nu este vizibilă printre peri.
Păstaia cu peri lânoşi. Balc.-pan.
14b Foliole de 20-30 mm lung. şi 10-15 mm lăţ. Păstaia, de obicei, ciliata
numai pe margini, în rest ± glabră.
14 C. ciliatus (Wahlenb.) Rothm. - Arbust, Ph., - l m. I V - V I . Spor. e.
g.-e.b.; tuf, stâne. însorite, calc.
365
FABACEAE
ai Vexil maculat. Arbust târâtor, de 10-25 cm. Foliole de 10 mm lung. şi
6 mm lăţ.
- subsp. alpestris (Schur) Soo - Carp.-balc.
a2 V e x i l nemaculat. Arbuşti mai mari. Foliole de 20-30 mm lung. şi 10-
15 mm lăţ b 12
bi Păstaia dreaptă, de circa 25 mm lung. şi 4 mm lăţ., glabră, numai pe
margini ciliata.
- subsp. ciliatus - Carp. (mont.)
b 2 Păstaia falcată, mai mare, de 30-40 mm lung. şi 6-7 mm lăţ., ciliata pe
linia de sutură, rar peste tot ± păroasă.
- subsp. falcatus (Waldst. et Kit.) Soo - Carp.-balc.
11 Ononis L . - O s u iepurelui
x=8,15
la C. galbenă; vexilul glabru.
1 O. pusilla L . - (O. columnae AII.) Sp. perenă, H . , 10-30 cm. VI-VII.
2n=30. Rară z. step.-e.g.; paj., tuf. Sp. xer.-xeromez., hei., term.-subterm.
Dobr. Submedit.
l b C. roză, purpurie, rar albă; vexil păros
2a Tulp. târâtoare sau ascendentă, adesea se înrădăcinează la noduri. Spinii
lipsesc sau sunt moi. Foliole ovat-eliptice, obtuze sau emarginate. Păstaia
matură mai scurtă decât K .
10. repens L . - Subarbust, Ch., 40-70 cm. VI-VII. 2n=30,60. Sp. a fost
menţionată din Trans. şi Dobr., dar fără confirmare prin material. Eur.
2b Tulp. erecte sau ascendent-erecte, nu se înrădăcinează la noduri. Foliole
mai înguste şi ± acute
3a Plante de obicei spinoase. F l . câte 1 în raceme laxe.
2 O. spinosa L . - Subarbust, Ch.-FL, 30-80 cm. VI-VII. 2n=30,32.
Spor. z. step.-e.g.; paj., tuf, loc. aride.
a - subsp. spinosa - Plante cu spini robuşti. C. de 10-20 mm. Leguma egală
sau depăşeşte K . Eur.
b - subsp. austriaca (Beck) Gams - Plante cu spini slabi. C. de 15-20 mm.
Leguma mai scurtă decât K . Jud. Bihor la Băiţa. Centr. eur.
3b Plante nespinoase. F l . câte 2 în raceme dense.
3 O. arvensis L . (O. hircina Jacq.) (piş. L X V I , fig. 8). - Sp. perenă,
H., 30-70 cm. V I - V I I . 2n=30,32. Frecv. z. păd.stej.-e.f; paj., adesea în
FABACEAE
hirsut păroasă. Cont. euras.
b - subsp. spinosiformis (Simonk.) Ciocârlan - C . de 10-15 mm lung. A x a
infl. scurt păroasă de jur împrejur sau biserial păroasă. Centr. eur.
Trigonella L.
x=7,8
la F l . solitare sau în perechi. K . tubulos, de 6-8 mm lung. Păstaia de 3-10 cm
lung 2
lb F l . în infl.: raceme dense, pedunculate sau raceme umbeliforme, sesile. K .
campanulat, de circa 3 mm. Păstaia de 4-15(20) mm lung 3
2a Foliole obovate, de 5-12 mm lung. şi 3-6 mm lăţ. C. de 8-10 mm, galben
palid. Păstaia, fără rostru, de 15-40 mm lung
1 T. gladiata Steven ex M . Bieb. (piş. L X V I , fig. 9). Sp. anuală, T., 5-
25 cm. I V - V I . 2n=T6. Rară z. step.-z. silvostep. Dobr. Medit.
2b Foliole obovat-lanceolate, de 2-5 cm lung. şi 1-1,5 cm lăţ. C. de 12-18
mm, alb-gălbuie, nuanţată cu violet. Păstaia, fără rostru, de 6-11 cm.
2 *T. foenum-graecum L . - S c h i n d u f , S f â n d o c . (piş. L X V I ,
fig. 10). Sp. anuală, T., 30-50 cm. VI-VIII. 2n=16. Cult. fur., surogat de
cafea şi subspont. Medit.
2
3a FI. galbene, în număr de 4-14, grupate în raceme umbeliforme, ± sesile.
Păstăi falcate, de 7-17(20) mm lung.
3 T. monspeliaca L . - M o l o t r u p i t i c . ( piş. L X V I , fig. 11). Sp.
anuală, T., 5-10(20) cm. I V - V . 2n=16. Spor. z.step.-z.păd.stej.; paj. aride,
tuf, pe sol. nis. Sp. oligotr., xer., term., hei., N i . Submedit.
3b F l . albastre, rar alburii, în raceme globuloase, pedunculate. Păstaia de
4-5 mm 4
3
4a Tulp. fistuloasă. Foliole oblong-eliptice. Raceme globuloase, se alungesc
puţin după înflorire. Păstaia brusc îngustată în rostru.
4 T , caerulea (L.) Ser. - M o l o t r u , Molotru albastru,
S u l c i n ă a l b a s t r ă . Sp. anuală, T., 30-60 cm. VI-VII. 2n=16. Cult. fur.
şi subspont. E . Medit.
4b Tulp. plină. Foliole liniar-lanceolate. Raceme subglobuloase, se alungesc
mult după înflorire. Păstaia treptat îngustată în rostru.
5 T. procumbens (Besser) Rchb. - M o l o t r u . Sp. anuală, T., 30-50
cm. VI-VII. 2n=16. Spor. z. step.-e.g.; paj., loc. rud., ± umede, uneori
sărăturate. Sp. mezotr., mez.-mezohigr., N . Pont.-medit.
2

lunci. Sp. mez.-mezohigr.

13 Medicago L. - Lucerna
a - subsp. arvensis - C. de 15-20 mm lung. A x a infl. de jur împrejur lung
x=7,8

366 367
FABACEAE PLANŞA L X V I I
l a C. albastră-violacee. Păstaia glabră, răsucită în spirală.
1 * M . sativa L . - L u c e r n a , (piş. L X V I I , fig. 1). Sp. perenă, Ch.-LL,
30-80 cm. V - X . 2n=32. Cult. fur. şi subspont. Originea probabil în
M. caerulea Less. din S E U.R.S.S. şi V . Kazahstan'
lb C. galbenă 2
2a Păstaia totdeauna fără spini, variată ca formă (dreaptă, curbată, spiralată) .3
2b Păstaia cu spini, răsucită în spirală 6
3a Păstaia răsucită în spirală 4
3b Păstaia curbată, reniformă sau aproape dreaptă 5
4a Plantă anuală. C. de circa 3 mm. Păstaia de 10-18(20) mm diam., cu 4-6
spire.
2 M. orbicularis (L.) Bartal. - V â r t e j u p ă m â n t u l u i . ( piş.
L X V I I , fig. 2). Sp. anuală, T., 20-50 cm. V - V I . 2n=16. Spor. z. step.-e.g.;
paj. aride, însorite. Sp. oligotr., xer., term. Ban., Olt., Munt., Dobr. Medit.
4b Plantă perenă. C. de 5-7 mm. Păstaia de 3-4 mm diam., cu 2-3 spire.
3 M. prostrata Jacq. (piş. L X V I I , fig. 3). Sp. perenă, H . , 10-40 cm.
IV-VIII. 2n=32. Rară e.g.; paj., tuf. Sp. oligotr., xeromez., subterm., N . t

Trans., Ban. Centr. eur.-medit.

5a C. de 2-3 mm, căzătoare. Păstaia reniformă, monospermă, de 1,5-3 mm.
4 M. lupulina L . - T r i f o i m ă r u n t . Sp. anuală-perenă, T.-H., 10-
50 cm. V - I X . 2n=16,32. Frecv. z. step.-e.f; paj., tuf, zăv. Sp. xeromez.-
mezohigr., mezotr., N . Euras.
2

5b C. de 5-8 mm, persistentă. Păstaia uşor curbată, de 5-15 mm lung.,

multispermă.
5 M. falcata L . (M. sativa L . subsp. falcata (L.) Arcang.) - C u 1 b e -
c e a s ă , L u c e r n a g a l b e n ă , (piş. L X V I I , fig. 4). Sp. perenă, H . ,
10-60 cm. V - I X . 2n=16,32. Frecv. z. step.-e.f; paj., margini de păd., tuf.
Sp. xer.-xeromez., hei., neutr.-alcal., N . Euras.
2

6a Plantă perenă, dens alburiu tomentoasă, de nis. maritime. Păstaia cu 2-3

spire şi cu 2 şiruri de spini scurţi, conici.
6 M. marina L , - Sp. perenă, H . , 20-40 cm. V - V I . Rară nis. maritime.
Dobr. Pont.-medit.
6b Plante anuale, ± păroase, dar netomentoase 7
7a Păstaia foarte strâns spiralată, de 5-9 mm diam., cu 4-7 spire, dens
glandulos-pubescentă; păstaia tânără rămâne închisă în K . C. de 6-7 mm.

PLANŞA LXVII. 1 - Medicago sativa; 2 - M. orbicularis; 3 - M. prostrata; 4 - M. falcata; 5 -

M. rigidula; 6 - M. arabica; 7 - Melilotus dentatus - stipelă mărită; 8 - M. altissimus; 9 - M.
officinalis; 10 - Trifolium lupinaster 11-7/. campestre; 12 - T. patens; 13 - T. aureum - frz. şi
păstaie, 1,2,3,4,5,8,9,11 -fi.; 14 - T. vesiculosum; 15 - T. subterraneum; 10 - T. rubens.—

368
FABACEAE FABACEAE
3a Pediceli de 1-1,5 mm. Raceme multiflore (40-80 fl.) C . de 4-5 mm. Păstaia
7 M. rigidula (L.) AII. (piş. L X V I I , fig. 5). - Sp. anuală, T., 10-40 cm. de 3-5 mm.
V - V I . 2n=14,16. Spor. z.step.-e.g.; paj. însorite. Sp. oligotr., xer., term.- 2 M. albuş Medik. - S u 1 f i n ă a l b ă . Sp. bisanuală, Ht., 30-150 cm.
subterm., hei., N i . Medit. V I - I X . 2n=16. Frecv. z. step.-e.f; paj., tuf, loc. rud. Sp. xeromez.-mez.,
7b Păstaia lax spiralată, glabră rar glanduloasă, în acest ultim caz este mai N . Euras.
2

mică, de 3-4 mm diam. C . de 3-5 mm. Păstaia tânără iese din K 8 3b Pediceli de 2-4 mm. Raceme laxe, pauciflore (-10 fl.) C . de 5-6 mm.
8a Plantă dens păroasă, uneori şi glanduloasă. Păstaia păroasă, uneori şi Păstaia de 6-7 mm.
glanduloasă, de 3-5 mm diam. 3 M. arenaria Grec. - Sp. bisanuală, Ht., 100-150 cm. VI-VIII. Rară
8 M. minima (L.) L . - Sp. anuală, T., 5-30 cm. IV-VII. 2n=16. Frecv. z. nis. litorale. Jud. Constanţa. Ro., Ucr.
step.-e.f; paj. aride, nis. Sp. oligotr., xer.-xeromez., term.-subterm. N . 2
4a Petale egale. Păstaie pubescentă, reticulat-nervată.
Submedit. 4 M. altissimus Thuill. (piş. L X V I I , fig. 8). Sp. bisanuală, Ht., 60-150
8b Plant glabre sau slab pubescente. Păstaia glabră şi mai mare ca 5 mm diam. cm. V I - I X . 2n=16. Spor. z. păd. stej.-e.g.; zăv., paj. umede, aluviuni, loc. ±
9 sărăturate. Sp. eutr.-mezotr., mezohigr. Euras.
9a Tulp. şi frz. cu peri articulaţi. Foliole cu o pată rotundă, brună, centrală. C. 4b Petale inegale; vexil şi aripi egale, dar mai lungi decât carena. Păstaie
de 5-7 mm. Marginea păstăii cu 3 brazde. glabră, transv. nervat-reticulată, de 3-5 mm.
9 M. arabica (L.) Huds. (piş. L X V I I , fig. 6). - Sp. anuală, T., 20-50 cm. 5 M. officinalis ( L . ) Lam. - S u l f i n ă g a l b e n ă , (piş. L X V I I , fig.
I V - V I . 2n=16. Rară z. silvostep.-e.g.; paj. Sp. mezotr., xeromez.-mez., N2-3. 9). Sp. bisanuală, Ht., 40-100 cm. V I - I X . 2n=16. Frecv. z. step.-e.f; paj.
Jud.: Caraş-Severin, Mehedinţi, Dolj, Olt. Atl.-medit. tuf, loc. rud. Sp. eutr.-mezotr., xeromez.-mez. Med., arom., mei. Euras.
9b Tulp. şi frz. glabre sau cu peri simpli. Foliole nemaculate. C. de 2,5-4,5 Obs. Au mai fost menţionate de la noi speciile:
1. M. tauricus (M. Bieb.) Ser. - C. albă, ovar şi leguma tânără pubescente; leguma
mm. Marginea păstăii cu 2 brazde.
cu nervuri transv. evidente. Dobr.
10 M. polymorpha L . (M. hispida Gaertn.) - Sp. anuală, T., 10-30 cm. 2. M. wolgicm Poir. - Pediceli de 2-4 mm, C. albă, de 3-3,5 mm. Delta Dunării.
V - VII. 2n=T4,16. Rară z. silvostep.-e.g.; paj., loc. rud. Sp. mezotr., 3. M. polonicits (L.) Pali. - C. galbenă, raceme cu 4-9 fl. Leguma de 7-8 mm,
xeromez., term.-subterm., N . Medit.
2
reticulat-nervată. Delta Dunării.
M. x varia Martyn ( M. media Pers.; M. falcata x M. sativa). Are caractere Speciile menţionate nu sunt confirmate prin material.
intermediare între părinţi. C . gălbuie la început, apoi verde-albăstruie sau
15 Trifolium L. -Trifoi.
violet închis, brun. Păstaia cu 1/2-2 1/-2 spire. Sp. perenă, H . , V I - I X .
2n=32. C a ecologie se apropie de M. falcata. x=5,7,8,9
la Cel puţin frz. sup. cu 5(8) foliole. Peţiolii concrescuţi cu stipelele. Rizom
14 Melilotus Mill. - Su 1 f i n ă. cu tuberculi conic-fusiformi.
x=8 1 T. lupinaster L . - (piş. L X V I I , fig. 10). Sp. perenă, H . , 15-
la Stipelele frz. mijlocii dinţate, cu 2-4 dinţi subulaţi. Foliole cu dinţi aristaţi. 30 cm. V I - V I I . 2n=32. Rară e.b.; paj., tuf. M-ţii Călimani, M-ţii Maramu­
reşului - V f . Farcău. A mai fost menţionată din M-ţii Nemira de unde
F l . galbene, mici, de 3-3,5 mm.
probabil a dispărut. Eur. de E . şi As. temp.
1 M. dentatus (Waldst. et Kit.) Pers. (piş. L X V I I , fig. 7). Sp.
Obs. In Ro. creşte T. lupinaster f. angustifolia Litw. (7". lupinaster f. albiflorum
bisanuală, Ht., 15-80 cm. V - I X . 2n=16. Spor. z. step.-e.g.; paj. umede,
Vierh. non Ser., T. romanicum Brandza).
± sărăturate. Sp. mez.-mezohigr. Euras. cont.
lb Frz. mature cu 3(4) foliole 2
l b Stipele întregi. Dinţii foliolelor nearistaţi. F l . albe sau galbene când au
2a Tubul K . cu 5(6) nervuri (uneori sunt 8 din care 2 şterse sau 10 din care 5
5-8 mm 2
puţin evidente) 3
2a C . albă 3
2b Tubul K . cu 10,20 sau mai multe nervuri 11
2b C . galbenă 4

370 371
FABACEAE
3a Dinţii K . ± egali sau cei 2 sup. mai lungi. C. la început albă sau alb-
gălbuie. Infl. laxă, umbeliformă. F l . cu bractee membranoase. Păstaia cu 2-
4 sem
3b Dinţii K . inegali, cei 2 sup. mai scurţi. C. galbenă sau liliachie. Infl. densă,
capituliformă sau spiciformă. Bracteele lipsesc sau sunt înlocuite cu puţini
peri, scurţi, roşietici. Păstaia cu 1(2) săm
4a Dinţii K . aproape egali, subulaţi, separaţi prin sinusuri largi, obtuze. Tulp.
± erectă.
T. hybridum (vezi 23a).
4b Dinţii K . inegali, cei 2 sup. mai lungi, separaţi prin sinusuri înguste,
ascuţite. Tulp. târâtoare, radicantă.
T. repens L . (vezi 18a).
5a Frz. sup. subopuse. Capitule puţine sau solitare, aparent terminale
5b Toate frz. alterne. Capitule numeroase, laterale, axilare....
6a Infl. globuloasă. C. de 7-9 mm. Pediceli ± egali cu tubul K . Păstaia cel
mult de 2 ori mai lungă decât stilul.
2 T. badium Schreb. - Sp. perenă, H . , 10-25 cm. VII-VIII. 2n=14.
Spor. e.b.-e.a.; paj., pe sol. schel. pietroase. Sp. eutr., mezohigr.-higr.,
microterm.-psichroterm. A l p . eur.
6b Infl. cilindrică după înflorire. C. de 4-6 mm. Pediceli mai scurţi decât tubul
K . Păstaia de 4 ori mai lungă decât stilul.
3 T. spadiceum L . - Sp. anuală, T., 20-40 cm. VI-VIII. 2n=14. Spor.
e.f.-e.b.; paj. umede, turbării. Sp. oligotr., higr., calcifugă, mod. acid.-p.
acid. Eur.
7a Capitul lax, cu 2-15 fl. C . de 2-3,5 mm. Vexilul neted
7b Capitul dens, multiflor. C . de 4-7 mm. Vexilul sulcat
8a Capitul de circa 4 mm diam., cu 1-6 f l . , peduncul filiform. Pediceli
capilari, egali sau mai lungi decât tubul K . Foliole egal peţiolate.
4 T. micranthum V i v . (7. fdiforme L.) - Sp. anuală, T., 2-10
(20)cm. V - V I I . 2n=14,16. Spor. z. step.-e.f; paj. ± umede, adesea
sărăturate. Sp. oligotr., subterm., eurif. Atl.-medit.
8b Capitul de circa 8-9 mm diam., cu 3-15(24) fl. Pedunculul nu este filiform.
Pediceli mai scurţi decât tubul K . Foliolă mediană mai lung peţiolată.
5 T. dubium Sibth. - Sp. anuală, T., 10-30 cm. V I - V I I . 2n=28,32.
Frecv. z. silvostep.-e.f; paj. Sp. mezotr., xeromez.-mez., slab acid.-mod.
acid. Eur.
9a Păstaia de 3-6 ori mai lungă decât stilul. Peţiolul foliolei mijlocii mult mai
lung decât peţiolii foliolelor laterale. C. de 4-5 mm.
6 T. campestre Schreb. - T r i f o i a ş . (piş. L X V I I , fig. 11). Sp.
anuală, T., 5-30 cm. V - I X . 2n=14. Frecv. z. step.-e.b.; paj., tuf. Sp.
372
FABACEAE
xeromez.-mez., oligotr.-mezotr., N . Eur.
2
9b Păstaia ± egală cu stilul. Peţiolul foliolei mijlocii egal sau numai cu puţin
4
mai lung decât peţiolii foliolelor laterale 10
10a Stipele ovate, dilatate şi rotunjite la bază. Foliolele mijlocii, de la frz.
mijlocii şi sup., cu peţiolii mai lungi decât peţiolii foliolelor laterale.
5
Capitul lax cu peduncul subţire. F l . de 3-5 mm. \
7 T. patens Schreb. (piş. L X V I I , fig. 12). Sp. anuală, T., 20-50 cm. V I -
VIII. Spor. z. silvostep.-e.f; paj. Sp. mez.-mezohigr., mezotr.-eutr.,
subterm. Medit.
10b Stipele lanceolate, nedilatate la bază. Foliole ± sesile. Capitul dens cu
peduncul rigid. F l . de 5-7 mm.
6 8 T. aureum Pollich (T. strepens Crantz) (piş. L X V I I , fig. 13). Sp.
7 anuală-bisanuală, T.-Ht., 15-40 cm. VI-VIII. 2n=14. Frecv. z. silvostep.-
e.b.; paj., tuf, margini de păd., loc. sărace. Sp. oligotr., xeromez.-mez. Eur.
11a F l . pedicelate sau subsesile, bracteate. Gâtul K . , la int. glabru, fără inel
păros sau proeminenţă inelară. Păstaia cu 2-6(8) sem 12
11b F l . de obicei sesile, fără bractee (numai capitalele sunt uneori involucrate).
Gâtul K . , la int., sub baza dinţilor, cu un inel de peri sau cu o proeminenţă
inelară. Păstaia cu 1(2) săm 25
12a Tubul K . la fructificare, devine veziculos umflat 13
12b Tubul K . nu se dilată la fructificare 15
13a Foliole ascuţit-serate, dinţii cu sete. Stipele cu vârfuri lungi, setacee. F l . de
15-18 mm lung. C. albă, devine roză.
8 9 T. vesiculosum Savi (piş. L X V I I , fig. 14). Sp. anuală, T., 15-40 cm.
9 VI-VII. Rară z. silvostep.-e.g.; paj., uneori sărăturate. Sp. oligotr.,
xeromez.-mez., subterm. Jud.: Timiş, Vaslui, Iaşi, Suceava. Pont.-medit.
13b F l . mult mai mici, de 4-8 mm lung. C. roză. Dinţii foliolelor fără sete 14
14a Plantă perenă, cu tulp. târâtoare, radicantă. Toate frz. lung peţiolate.
10 T. fragiferum L . - T r i f o i f r ă g u ţ . Sp. perenă, H . , 10-30 cm.
V I - I X . Frecv. z. step.-e.f; paj. ± umede, pe malul apelor, adesea în loc. ±
sărăturate. Sp. pionieră, eutr., mezohigr.
a - subsp. fragiferum - Capitul globulos. K . de 4-4,5 mm lung. în fl. şi 8-
10 mm la fructificare, închide aproape complet C. 2n=16. Euras.
b - subsp. bonannii (C. Presl) Sojâk (T. neglectum C. A . Mey.) - Capitul
globulos-cilindric. K . de 3,5-4 mm lung. în fl. şi 4-6 mm în fr., nu
închide complet C. care este exsertă cu 2-2,5 mm. Submedit.
14b Plantă anuală, cu tulp. ± erectă sau târâtoare, dar neradicantă. Frz. sup.
scurt peţiolate până la sesile.
373
FABACEAE FABACEAE

11 T. resupinatum L . - T r i f o i p e r s a n . Sp. anuală-bisanuală, T.- b2 Tubul K . cu 10 nervuri evidente c

Ht., 10-30 cm. I V - V I . 2n=14,16. Spor. z. păd. stej.-e.g.; paj. ± umede, ci Frz. cu peţioli scurţi, - 3 cm şi foliole mici, 5-7 mm. Capitule
lunci, loc. uneori ± sărăturate. Sp. eutr.-mezotr., mez.-mezohigr. Medit. pauciflore cu pedunculi de 1-4 cm. C. roză.
ai F l . mici, de 2-3 mm lung. Infl. fructiferă de 8-9 mm diam. - subsp. alpinum (Schur) Rothm. (T. alpinum Schur. non L . , T.
- subsp. clusii (Gren. et Godron) Ciocârlan - Jud. Teleorman. orphanideum auct. non Boiss.)
a2 F l . de 4-8 mm lung. Infl. fructiferă de 15-20 mm diam b c2 Frz. cu peţioli lungi, - 20 cm şi foliole de 1-2,5 cm. Capitule multiflore
bi F l . de 4-6 mm lung. Infl. fructiferă de circa 15 mm diam. Pedunculii , peste 20 f l . , cu pedunculi de 5-30 cm. C. de obicei albă, rar palid-
sup. de lung. frz. bracteante. roză.
- subsp. resupinatum - în S. şi S V ţării. - subsp. repens - Frecv. z.step.-e.b.; paj., bur., loc.rud. Eutr., mez.
hz F l . de 7-8 mm lung., puternic mirositoare. Infl. fructiferă peste 20 mm Cult. fur. Euras.
diam. Pedunculi de 2 ori mai lungi decât frz. bracteante. 18b Tulp. erecte sau ascendente, rar târâtoare, neradicante 19
- subsp. suaveolens (Willd.) Ponert - Jud. Mehedinţi-Orşova. 19a Pediceli fructiferi mult mai scurţi decât tubul K . , fl. fiind aproape sesile
15a Capitule cu 1-5 fl. Pedunculii mai scurţi decât frz. bracteantă. C. albă sau sau subsesile 20
roz, de 6-8 mm. Păstaia de 5-7 mm, exsertă din K . , cu 5-8 sem. 19b F l . evident pedicelate, pedicelii fructiferi cel puţin de lung. tubului K......22
12 T. ornithopodioides Oeder - Sp. anuală, T., 5-10 cm. V - V I . 20a Plantă anuală. Dinţii K . mai târziu recurbaţi. C. de 4-5 mm, egală sau mai
2n=16,18. Spor. z. silvostep.-z. păd. stej.; paj. sărăturate, umede. Sp. scurtă decât K .
oligotr., mezohigr., hal., subterm. Jud.: Arad, Bihor, Timiş, Dolj. A t l . - 16 T. retusum L . (T. parviflorum Ehrh.) - Sp. anuală, T., 5-
medit. 35 cm. V - V I I . 2n=16. Spor. z. step.-e.g.; paj. însorite şi uscate, adesea
15b Capitule cu 7-numeroase fl 16 ± sărăturate. Sp. xeromez., hal. Pont.-medit.
16a Toate capitalele sesile, grupate apropiat sau confluente, spre baza tulp. C. 20b Plante perene. C. de 7-15 mm, mai lungă decât K 21
albă, mai scurtă decât K . ,
21a Tulp. erectă, alipit sericeu păroasă. Capitule ± globuloase cu fl. de 6-8 mm
13 T. suffocatum L . - Sp. anuală, T., 1-5 cm. I V - V I . Rară, Delta
lung.
Dunării (Letea), Ban. Loc. uscate, însorite. Medit.
17 T. montanum L . - Sp. perenă, H . , 15-40 cm. V - V I I . 2n=16. Frecv.
16b Cel puţin unele capitule pedunculate 17
z. silvostep.-e.f; paj., tuf, margini de păd. Sp. mezotr., xeromez.-mez, N | . .2
17a Stipele glandular-denticulate, ovate şi concrescute. Foliole alungite, cu
Euras. cont.
nervuri proeminente, pe margini serat-mucronat-glanduloase.
21b Tulp. ascendentă până la târâtoare, glabrescentă. Capitule globulos-
14 T. strictum L . - Sp. anuală, T., 3-25 cm. V - V I . Spor. z. silvostep.-
alungite cu fl. de 10-15mm.
e.g.; paj. ± umede şi ± sărăturate. Sp. xeromez.-mezohigr., hal., calcifugă.
18 T. ambiguum M . Bieb. - Sp. perenă, H . , 10-40 cm. VI-VIII. Rară z.
Atl.-medit.
silvostep.-e.g.; paj. Jud. Buzău pe D l . Istriţa. Pont.
17b Stipele întregi 18
18a Tulp. târâtoare şi radicantă la noduri. 22a Plante perene 23
15 T. repens L . - T r i f o i a l b t â r â t o r . Sp. perenă, H . , 5-15(40) 22b Plante anuale 24
cm. V - I X . 2n=32. Frecv. z. step.-e.a.; paj., loc. rud. bine drenate. 23a Dinţii K . subulaţi, separaţi prin sinusuri largi, obtuze. Tubul K . cu 5
ai C . galben deschis sau galben verzuie. Vexil de 4 ori mai lung decât K. nervuri evidente şi cu 5 slabe, şterse.
Capitule de 25-30 cm diam. 19 T. hybridum L . - Sp. perenă, H . , 20-40 cm. VI-VIII. Frecv.
- subsp. ochranlhum (Maly) Nyâr. (T. transsilvanicum Schur) - Spor. z.păd.stej.-e.b.; paj., în lungul apelor. Sp. mezotr., mezohigr.-higr. Cult. fur.
e.a.; paj. pe sol. schel., pietroase. Carp.-balc. şi subspont.
a2 C. albă, alb-gălbuie sau palid roz. V e x i l de 2-2 1/2 mai lung decât K . b a - subsp. hybridum - Tulp. erecte, fistuloase. Capitule de circa 24 mm
bi Tubul K . cu 6-8 nervuri dintre care numai 6 evidente. diam. Foliole cu circa 20 de perechi de nervuri laterale. Atl.-eur.
- subsp. orbelicum (Velen.) Pawl. Spor. e.a. M-ţii Parâng. Carp.-balc.

374 375
FABACEAE
b - subsp. elegans (Savi) Asch. et Graebn. - Tulp. ascendente sau târâtoare,
pline sau abia fistuloase. Capitule de 16-19 mm diam. Foliole cu circa
40 perechi de nervuri laterale. Medit.
23b Dinţii K . lanceolaţi sau îngust triunghiulari, separaţi prin sinusuri înguste,
acute. Tubul K . cu 10 nervuri evidente.
20 T. pallescens Schreb. - Sp. perenă, FL, 5-20 cm. VII-VIII. Spor.
e.b.-e.a.; paj. Sp. mezohigr., calcifugă. Alp.-carp.-balc.
24a Capitule de 20-25 mm diam. K . de 5 mm. C. de 8-11 mm roz. Păstaia
pubescentă, cu 2 sem.
21 T. micheliamun Savi - Sp. anuală, T., 20-60 cm. VI-VII. 2n=16.
Rară z.păd.stej.; paj. umede, temporar submerse. Sp. mezohigr.-higr.,
subterm. Jud.: Dolj, Gorj, Olt. Medit.
24b Capitule de 10-15 mm diam. K . de 3-3,5 mm. C. de 6-8 mm, roşie. Păstaia
glabră, cu 3-5 sem.
22 T. angulatum Waldst. et K i t . - Sp. anuală, T., 10-40 cm. V - V I I .
2n=16. Spor. z. silvostep.-e.g.; paj. sărăturate. Sp. higrohal. Balc.-cauc.
25a Capitule cu 2 feluri de fl.: fl. fertile în număr de 2-5(7) care se dezvoltă la
început şi fl. sterile numeroase, lipsite de C , se dezvoltă mai târziu, la int.
capitalului. Ambele feluri de fl. devin reflecte, cele sterile acoperindu-le pe
cele fertile. Capitalele fructifere devin reflecte, alipite de sol sau pătrund în
sol unde are loc maturaţia.
23 T. subterraneum L . (piş. L X V I I , fig. 15). - Sp. anuală, T., 5-20 cm.
I V - V I . 2n=12,16. Rară z.silvostep.-z.păd.stej.; paj. pe sol nis.
± sărăturate. Sp. xer.-xeromez., hal. Jud.: Arad, Timiş, Mehedinţi, Dolj.
Atl.-medit.
25b F l . uniforme, toate fertile. Capitalele fructifere nu sunt alipite de sol 26
26a Tubul K . cu 20 nervuri; specii perene (excepţie T. hirtum - anual) 27
26b Tubul K . cu 10(sau Ia unele fl. până la 14) nervuri 29
27a Stipele mari, foliacee, adesea serate spre vârf. Foliolele spinos-denticulate.
Capitule cilindrice.
24 T. rubens L . (piş. L X V I I , fig. 16). - Sp. perenă, FL, 20-60 cm.
VI-VIII. 2n=16. Spor. z.silvostep.-e.f; paj., tuf, xeromez., oligotr.-
mezotr., N . Eur. centr.
2 32b Stipelele frz. mijlocii ovate, brusc îngustate într-un vârf setaceu. Capitule
27b Stipele întregi. Foliole întregi sau abia vizibil denticulate. Capitule
globuloase 28
28a Capitule sesile. Tubul K . păros, cu 20 nervuri.
25 T. alpestre L . - Sp. perenă, H . , 15-40 cm. VI-VIII. 2n=16,20. Frecv.
z.silvostep.-e.b.; paj., tuf Sp. xeromez., mezotr., N . Eur. centr.
2
şi SE.
376
FABACEAE
28b Capitule pedunculate. Tubul K . glabru, cu 12-20 nervuri. Sp. perenă.
T. medium (vezi 32a).
28c Plantă anuală, scundă, de 10-25cm. Capitule globuloase, sesile,
involucrate. K . dens păros, 20-nervat. Prin port aminteşte de T. diffusum.
26 T. hirtum AII. (piş. C L X V , fig. 2) Sp. anuală, T, 10-25 cm. V - V I I .
F. rară. Jud. Mehedinţi - Stânceşti. Bale. - medit.
29a Plante perene 30
29b Plante anuale 33
30a C. alb-gălbuie, căzătoare după înflorire 31
30b C. roşie, foarte rar alb-gălbuie, persistentă , 32
31a Capitule ovoid-cilindrice, pedunculate. C . de 20-25 mm.
27 T. pannonicum Jacq. - Sp. perenă, FL, 20-50 cm. VI-VII. 2n=96,
130,180. Frecv. z. păd. stej.-e.f; paj., tuf. Sp. xeromez-mez., mezotr., N . 2
Pont. medit. ,
31b Capitule globuloase, ± sesile. C. de 10-18 mm.
28 T. ochroleucon Huds. - Sp. perenă, H . , 20-50 cm. VI-VII. 2n=16.
Frecv. z. păd. stej.-e.f; paj., tuf. Sp. xeromez-mez., oligotr., N i . - Eur.2
Centr.
32a Stipelele frz. mijlocii lanceolate, treptat îngustate într-un vârf liniar.
Capitule pedunculate.
29 T. medium L . (piş. L X V I I I , fig. 1). - Sp. perenă, H . , 30-50 cm. V I -
VIII. Frecv. z. păd. stej.-e.f; paj., tuf, margini de păd. Sp. xeromez-mez.
oligotr., N .
2
ai Tubul K . cu 13-20 nervuri.
- subsp. sarosiense (Hazsl.) Simonk. 2n=48. Carp., A l p . E .
a 2 Tubul K . 10(-14) nervat b
bi Cei 4 dinţi sup. ai K . sunt de lung. tubului sau mai scurţi. Tubul K . 10
nervat. K . glabru.
- subsp. medium - 2n=80. Frecv. Euras.
b 2 Cei 4 dinţi sup. ai K . mult mai lungi decât tubul care are 10(-14)
nervuri. K . păros
- subsp. banaticum (Heuff.) Hendrych - Pan.
sesile (rar pedunculate la unele soiuri cult.).
P L A N Ş A L X V I I I . 1 - Trifolium medium; 2-7. pratense; 3-7". pallidum; 4-7. diffusum - K.; 5
- 7. echinatum; 6-7. squamosum - partea sup. a tulp. şi K.; idem la 5; 7 - 7. amgustifolium; 8 -
T. purpureum; 9 - Anthyllis vulneraria subsp. polyphylla; 10 - Dorycnium herbaceum; 11 -
D.germanicum; 12 - Lotus tenuis; 13 - L. corniculatus; 14 - Tetragonolobus maritimus -
fragment pl., păstaie în secţiune transv. şi săm.; 15 - Bituminaria bituminosa; 16 - Galega
officinalis.
377
PLANŞA L X V I I I FABACEAE

30 T. pratense L . - T r i f o i r o ş u .(piş. L X V I I I , fig. 2). Sp. perenă, H . ,

15-70 cm. V - I X . 2n=14. Frecv. z.siIvostep.-e.b.(rar în e.s. şi e.a. ca subsp.
nivale); paj., rarişti de păd. Sp. xeromez.-mez., mezotr.-eutr., N2-3- Cult. fur
a - subsp. nivale (W. D . J. Koch) Arcang. (T. p. var. frigiduin Gaudin) -
Plante scunde de 5-30 cm din e.s. şi e.a. Stipelele frz. sup. păroase pe
toată faţa ext. Capitule mari, de circa 3 cm diam., sesile şi involucrate,
cu fl. alb murdare, albe-gălbui sau roze. Alp.-eur.
b - subsp. pratense Tulp. de 20-70 cm înalţ. Stipelele glabre sau păroase
numai pe nervuri. Capitule până la 20-25 cm diam., cu fl. roşii, rareori
albe. Euras. Prezintă varietăţile.
a i Plantă cu peri rari. Tulp. patent păroasă, cel puţin în partea inf.
Foliolele neemarginate. Capitule involucrate. Tubul K . patent
păros. A r i p i de lung. vexilului.
var. expansum (Waldst. et Kit.) Ffausskn. (var. americanum
C.O.Harz) - Spont. şi cult., fur., sub numele de trifoi roşu ame­
rican.
a
2 Plante ± glabre sau cu peri alipiţi. Tubul K . ± glabru. Aripi mai
scurte decât vexilul b
bi Tulp. plină, de 20-40 cm, ± păroasă, cu peri alipiţi. Foliole mici,
până la 20-25 mm lung. Capitule involucrate.
var. pratense (T. p. var. spontaneum Willk).
b
2 Tulp. fistuloasă, de 40-70 cm, glabră sau slab păroasă. Foliole
mari, de 4-5 cm lung. Capitule neinvolucrate.
*var. sativum Afzel. - T r i f o i r o ş u c u l t i v a t .
33a Capitule sesile, involucrate 34
33b Capitule pedunculate 37
34a C. alburie sau palid roză, de circa 12 mm lung., de 2-3 ori mai lungă decât
dinţii K . , care sunt setacei.
31 T. pallidum Waldst. et Kit. (piş. L X V I I I , fig. 3). - Sp. anuală-
bisanuală, T.-Ht., 15-40 cm. V - V I I . Spor. z.păd.stej.-e.g.; paj. Sp. oligotr.,
xer.-xeromez., subterm. N2. Medit.
34b C. mai scurtă, egală sau abia depăşeşte dinţii K 35
35a Infl. de circa 2 cm diam. F l . de circa 10 mm lung. C. roşie-purpurie.
32 T. diffusum Ehrh. (piş. L X V I I I , fig. 4). - Sp. anuală, T , 15-40 cm.
V I - V I I . 2n=16. Spor. z.silvostep.-e.g.; paj., tuf, margini de păd. Sp.
oligotr., xeromez., subterm. Pont.-medit.
35b Infl. de circa 1 cm diam. F l . de 5-6 mm lung 36

378 379

FABACEAE
36a Tulp. târâtoare. Nervurile laterale ale foliolelor arcuit curbate şi îngroşate
spre marginea foliolei. Dinţii K . rigizi la maturitate şi arcuit-reflecţi.
C. albă, mai scurtă decât K .
33 T. scabrum L . - Sp. anuală, T., 5-25 cm. V - V I . 2n=10,16. Spor.
z.silvostep.-e.g.; paj., aride, degradate. Sp. oligotr., xer., term.-subterm.
Jud.: Caraş-Severin, Mehedinţi, Dolj, Olt, Constanţa, Tulcea, Atl.-medit.
36b Tulp. ascendentă sau erectă. Nervurile laterale ale foliolelor drepte. Dinţii
K . drepţi sau patenţi la maturitate. C. roz.
34 T. striatum L . - Sp. anuală, T., 8-30 cm. V - V I I . 2n=14. Frecv.
z.silvostep.-e.g.; paj. uscate, degradate. Sp. xer.-xeromez., term.-subterm.,
N i . . Atl.-medit.
2
a - subsp. striatum - C. egală sau depăşeşte dinţii K . Infl. ± globuloasă
b - subsp. tenuiflorum (Ten.) Arcang. (T. incanum C.Presl). C. mai scurtă
decât dinţii K . Infl. cilindrică. Ban., Olt.
37a Infl. mici, cu diam. de circa 1 cm. F l . de 5-7(10) mm
37b Infl. mari, cu diam. de circa 2 cm sau mai mult. F l . de obicei mai lungi de
10 mm
38a Frz. alterne. C . de circa 4 mm, mult mai scurtă decât K . Dinţii K . de 2-3
ori mai lungi decât tubul.
35 T. arvense L . - P a p a n a ş i . Sp. anuală, T., 5-30 cm. V - V I I .
2n=14. Frecv. z.silvostep.-e.f; mirişti, ogoare, paj., pe sol ± nis. Sp.
pionieră, oligotr., xeromez., slab până la. mod. acid., calcifugă. N j *
a - subsp. arvense - Plantă dens păroasă, capitule cilindrice. K . de 5-6 mm
lung. 2n=14. Bur. seg. şi rud. Frecv. Euras.
b - subsp. gracile (Thuill.) Nyman - Plantă delicată, glabrescentă, roşu
nuanţată, cu capitule mai mici, globulos-ovoide. K . de 4 mm lung.
Spor., paj. V . şi centr. Eur.
38b Cel puţin cele 2 frz. sup. opuse. C . mai lungă decât K . Dinţii K ± egali cu
tubul..'
39a Capitule cu pedunculi de 2-5(8) cm. Dintele inf. al K . circa de 2 ori mai
lung decât tubul. C. de circa 10 mm lung., depăşeşte cel puţin de 2 ori K .
36 T. echinatum M . Bieb. (piş. L X V I I I , fig. 5). - Sp. anuală, T., 20-60
cm. V I - V I I . Spor. z.step.-e.g.; paj. temporar umede. Ban., Olt., Munt.,
Dobr. Medit.
39b Capitule cu pedunculi până la 2 cm lung. Dintele inf. al K . de lung.
tubului. C . de circa 6 mm lung., puţin mai lungă decât K .
37 T. squamosum L . (T. maritimum Huds.) (piş. L X V I I I , fig. 6). - Sp.
anuală, T., 10-40 cm. V - V I . Rară z.păd.stej.; paj. umede. Sp. mezohigr.
Jud.: Dolj, în lunca Jiului. Atl.-medit.
40a Foliole obovat-cuneate. C. de 10-12 mm, egală sau depăşeşte puţin K .
380
FABACEAE
38 T. incarnatum L . - Sp. anuală, T., 20-50 cm. V - V I I . 2n=14. A t l . -
medit.
a - *subsp. incarnatum - C. roşie, rar albă, egală sau depăşeşte puţin K .
Cult. fur. şi subspont.
b - subsp. molinerii (Balbis ex Hornem.) Syme - C. alb-gălbuie, rar roză,
depăşeşte evident K . Z . silvostep.-e.g.; S V . ţării.
40b Foliole liniare până la lanceolate 41
41a C. de 10-12 mm, mai scurtă sau egală cu dinţii K .
39 T. angustifolium L . (piş. L X V I I I , fig. 7). - Sp. anuală, T., 10-40
cm. VI-VIII. Rară z.silvostep.-e.g.; paj. uscate. Sp. xer.-xeromez., term.-
subterm., Jud: Arad, Constanţa, Tulcea. Medit.
41b C. de 16-25 mm, mult mai lungă decât dinţii K .
40 T. purpureum Loisel. (piş. L X V I I I , fig. 8). - Sp. anuală, T., 10-60
cm. V I - V I I . Rară z.step.-e.g.; paj. Sp. xer.-xeromez., term.-subterm., Jud:
Caraş-Severin, Constanţa. Medit.
38
16 Anthyllis L.
40
x=6
1 A. vulneraria L . - V ă t ă m ă t o a r e .(piş. L X V I I I , fig. 9). Sp. perenă,
H . , 5-60 cm. V - V I I I . 2n=12. Frecv. z.păd.stej.-e.a.; paj., tuf, stâne. calc.
Sp. oligotr., xeromez.-mez., calc.
ai K . de 13-16 mm lung. şi 5-7 lăţ. Frz. ± glabre. Plante scunde din e.s. şi
e.a.
- subsp. alpestris (Kit. ex Schult) Asch. et Graebn. - Alp.-carp.-balc.
a2 K . de 9-11 mm lung. şi 2-4 lăţ. Frz. păroase b
bi Baza tulp. şi peţiolul frz. inf. dens patent păroase.
- subsp. polyphylla (DC.) Nyman - Z . păd. stej.-e.b. Eur. cont.
b 2 Plantă scurt alipit păroasă c
39
ci Frz. tulp. 4-6, uniform distribuite de-a lungul tulp. Hipsofile
involucrale egale sau mai lungi decât fl. K . alb-gălbui, uneori slab
roşcat spre vârf, de 9-10 mm lung. C. gălbuie, uneori carena este roşie.
- subsp. vulneraria (subsp. kerneri (Sag.) Domin). Z . păd. stej.-e.b.
Eur.
c2 Frz. tulp. 2-3, distribuite înjumătăţea inf. a tulp. Hipsofile involucrale
mai scurte decât fl. K . bicolor, înjumătăţea sup. roşu-violaceu, de 11-
12(13) mm lung. C. în întregime roşie-purpurie.
- subsp. boissieri (Sag.) Bornm. - Jud. Constanţa - D l . Alah Bair. Pont.
Obs. înfloreşte cel puţin cu 20 de zile mai devreme decât A. v. subsp. vulneraria cu
care creşte împreună.
I
381
FABACEAE
17 Dorycnium M i l l . - S u 1 i ţ i c ă
x=7
l a Tulp. ± patent-pubescentă. Capitule cu 12-15 fl. Pediceli egali sau mai
lungi decât tubul K . 2n=14.
1 D. herbaceum V i l i . (piş. L X V I I I , fig. 10) Subarbust, Ch., 15-60 cm.
VI-VIII. Paj., tuf., loc. însorite, erodate, stâne. calc. Sp. oligotr., xer- la
xeromez., term.-subterm., calc. Frecv. z.silvostep.-e.f. Eur. centr. şi
SE.
lb Tulp. alipit-pubescentă. Capitule cu 5-15 fl. Pediceli mai scurţi decât
tubul K . 2n=14,28.
2 D. germanicum (Gremli) Rikli.(plş. L X V I I I , fig 11). Subarbust, Ch.,
15-60 cm. VI-VIII. Paj., tuf, loc. însorite, erodate, stâne. calc. Sp. lb
oligotr., xer-xeromez., term.-subterm., calc. Rară e.g.-e.f. Jud: Satu-
Mare, Cluj, Caraş-Severin. Centr.-eur.-balc.
18 Lotus L . -Ghizdei
x=6
la Plantă anuală. F l . câte 1-2. Păstaie comprimată, de 1-1,5 mm lăţ.
1 L. angustissimus L - Sp. anuală, T., 5-35 cm. V - V I I . 2n=12. Spor.
z.step.-z.păd.stej.; paj. rud. ± sărăturate. Sp. oligotr., xer., hal. Criş., Ban.,
Dobr. Euras.
lb Plante perene. Infl. cu 3-12(15) fl. Păstaia ± cilindrică, de 2-3 mm lăţ 2
2a Tulp. fistuloasă. Infl. cu 8-12 fl. Carena treptat îngustată spre vârf, care
este foarte puţin îndoit în sus. Dinţii K . înainte de înflorire, divergent-
arcuiţi.
2 L. pedunculatus Cav. (L. uliginosus Schkuhr) - G h i z d e i de
m l a ş t i n ă . Sp. perenă, Ff., 20-60 cm. VI-VII. 2n=12,24. Rară z.păd.stej.;
paj. şi loc. umede. Sp. mezotr.-eutr., mezohigr.-higr. Jud.: Dolj, Ilfov.
Subatl.-submedit.
2b Tulp. plină, rareori spre bază puţin fistuloasă. Infl. cu 2-6 fl. Carena
îngustată spre vârf şi îndoită în unghi drept 3 FL, 40-120 cm. VII-VIII. 2n=16. Frecv. z.păd.stej.-e.f; paj. umede, zăv.,
3a Foliole liniar-lanceolat-cuneate. C . de 6-12 mm.
3 L. tenuis Waldst. et Kit. ex Willd.) (L. glaber M i l l . ) - G h i z d e i
de s ă r a t u r ă . (piş. L X V I I I , fig. 12). - Sp. perenă, FL, 20-40 cm. V -
VIII. 2n=12. Frecv. z.păd.stej.-e.g.; paj. umede şi sărăturate, Sp. mezotr.,
mezohigr., hal. Euras.
3b Foliole obovat-eliptic-cuneate. C . de 10-16 mm. la
382
FABACEAE
4 L. corniculatus L . (inel. subsp. hirsutus (Koch) Rothm.) (piş. L X V I I I ,
fig. 13). - Sp. perenă, H . , 10-30(55) cm. V - I X . 2n=24. Frecv. z.step.-e.a.;
paj., tuf. Sp. cu ecologie largă, cu mai multe var. Cult. fur. Euras.
19 Tetragonolobus Scop.
x=7
Plantă perenă, pubescentă. F l . galbene. Aripile păstăii de circa 1 mm lăţ.
1 T. maritimus (L.) Roth (Lotus maritimus L.) - G h i z d e i m a r e .
(piş. L X V I I I , fig. 14). Sp. perenă, H . , 10-40 cm. V - V I I . 2n=14. Spor.
z.păd.stej.-e.g.; paj. ± umede, loc. rud., adesea sărăturate. Sp. eutr., oligotr.,
mezohigr.-higr., N . Trans., Criş., Ban., Munt., Dobr. (Deltă), M o l d .
2
Centr.-eur.-submedit.
Plantă anuală. F l . roşii. Aripile păstăii de 2-4 mm lăţ.
2 *T. purpureus Moench (Lotus tetragonolobus L . ) - D u n g ă ţ e a . -
Sp. anuală, T., 10-30 cm. V - V I I . 2n=14. Rareori cult. fur. şi alim. Medit.
20 Bituminaria Fabr.
1 B. bituminosa (L.) E.H.Stirton (Psoralea bituininosa L.) (piş.
L X V I I I , fig. 15). - Sp. perenă, H . , 40-80 cm. V - V I . Rară z.silvostep.-
z.păd.stej.; tuf, margini de păd., paj., loc. rud. Sp. xer., term.-subterm. Jud.
Constanţa-Ostrov, Rezervaţia Hagieni, Canaraua Fetii şi Esechioi, Medit.
Obs. Genul Psoralea a fost rezervat pentru speciile lemnoase, tropicale.
21 Amorpha L.
1 *A. fruticosa L . - S a l c â m p i t i c . Ph., arbust 1-3(6) m. V - V I I .
2n=40. Cult. orn., garduri v i i , perdele de protecţie. Subspont. prin zăv. A m .
deN.
22 Galega L.
x=8
1 G. officinalis L . - C i u m ă r e a . (piş. L X V I I I , fig. 16). Sp. perenă,
malul apelor şi al canalelor de irigaţie. Sp. mezotr., higr. Pont.-medit.
23 Wisteria Nutt.
x=8
Frz. cu 7-11(13) foliole. Raceme de 15-30 cm lung. F l . de circa 2,5 cm
lung.
383
FABACEAE FABACEAE
1 *W. sinensis (Sims) Sweet - G l i c i n ă . P h . , liană., -10 m. V - V I . b - subsp. mollis - ( M . Bieb.) Kuzmanov. Foliole, pediceli, K . , ovar şi fr.
2n=16. Frecv. Cult. orn. A s . de E . dens păroase. Dobr. şi M o l d . Rară z.step.-z.silvostep.; tuf. Sp. xer.-
lb Frz. cu 13-19 foliole. Raceme de 20-50 cm lung. F l . de 1,5-2 cm lung. xeromez., term. Euras. cont.
2 *W. floribunda (Willd.) D C - Spor. Cult. orn. Jap.
27 Astragalus L.
24 Rubinia L. -Salcâm.
x=8
la Lăstari glabri (la început slab pubescenţi). Infl. fără sete glanduloase. F l .
la Plante anuale, fără lăstari sterili în timpul înfloririi. C. galbenă 2
albe.
lb Plante perene, cu baza tulp. lignificată, la înflorire cu lăstari sterili. C .
1 *R. pseudoacacia L . - S a l c â m , S a l c â m a l b . P h . , arbore - variat colorată 4
25 m. V - V I . 2n=20,22. Frecv. cult. for., orn., mei., antieroz. şi fixat. 2a F l . de 20-25 mm lung. Păstaia dreaptă. Plantă cu peri simpli.
Subspont., naturalizat. Ind., tinct., tan. A m . de N . 1 A. haarbachii Spruner ex Boiss. - Sp. anuală-perenă, T.-H., 5-50 cm.
lb Lăstari glanduloşi sau acoperiţi cu sete. F l . roz sau roşii 2 V - V I . Rară z.păd.stej.; tuf. Jud: Constanţa: Cărpiniş-în apropiere de
2a Lăstari glandulos-vâscoşi, fără sete. Raceme cu 10-15 fl. Băneasa, Păd. Canaraua Fetii. Medit. de E .
2 *R. viscosa Vent. - S a l c â m r o ş u . P h . , arbore -12 m. V - V I . 2b F l . mai mici de 6-8 mm lung. Păstaia puternic curbată 3
2n=20. Cult. orn. A m . de N . 3a Plantă cu peri simpli, patenţi. F l . de 5-6 mm. Păstaia curbată circular.
2b Lăstari acoperiţi cu sete roşii căzătoare, lăsând cicatrici roşietice. Raceme 2 A. contortuplicatus L . (piş. L X I X , fig. 1). - Sp anuală, T., 10-40 cm.
cu 3-5 fl. V I - V I L 2n=16. Rară, în Lunca Dunării, pe aluviuni nis., temporar inundate.
3 *R. hispida L . — S a l c â m r o ş u . Ph., arbust stolonifer, 1- Sp. mezohigr., psamof. Jud.: Caraş-Severin, Dolj, Ilfov, Tulcea, Euras.
cont.
3 m. V - V I . 2n=20. Cult. orn. A m . de N .
3b Plantă cu peri alipiţi şi bifurcaţi ca acul busolei, dar cu un braţ mai scurt.
25 Colutea L. F l . de 7-9 mm. Păstaia curbată semicircular.
3 A. hamosus L . (piş. L X I X , fig. 2). — Sp. anuală, T., 20-50 cm. I V -
x=8
VII. Rară z.step.-z.păd.stej.; paj., uneori rud. Sp. xer.-xeromez. Jud: Ilfov-
1 C. arborescens L . - B ă ş i c o a s ă . Ph., arbust, 2-5 m. VI-VII. Crevedia Mică şi Dobr. Medit.
2n=16. Rară z.păd.stej.-e.g.; rarişti şi margini de păd., Sp. oligotr., 4a Plante cu peri simpli 5
xeromez., subterm., calc. Jud.: Arad, Caraş-Severin, Mehedinţi, Buzău, 4b Plante cu peri bifurcaţi, asemănători acului busolei (uneori cu un braţ mai
Tulcea.Cult. orn. şi subspont. Submedit. scurt) 17
5a Plante fără tulp. sau cu tulp. foarte scurtă, pedunculii racemelor pleacă din
26 Caragana Fabr. rozeta de frz. bazală 6
x=8 5b Plante cu tulp. evidentă 8
6a Plantă cu peri alipiţi. F l . de circa 1 cm lung. C. alburie.
la Frz. cu 4-6 perechi de foliole şi rahis de 3-7 cm lung.
4 A. depressus L . (piş. L X I X , fig. 3). - Sp. perenă, Ch., 5-10 cm. V I -
1 *C. arborescens Lam. - C a r a g a n ă . Ph., arbust, 3-5 m. V - V I .
VII. 2n=16. Rară e.f.-e.b.; paj. însorite pe stâne. calc. M-ţii Bucegi-
2n=16. Cult. orn. şi perdele de protecţie. A s . N E .
Zănoaga, M-ţii Mehedinţi-Şuşcu şi M-ţii Cernei-Arjana. Medit.
lb Frz. cu 2 perechi de foliole foarte apropiate, aparent digitate, rahis
6b Plantă cu peri ± patenţi . F l . gălbui de 2-3 cm lung. V e x i l păros pe partea
neevident.
dorsală.
2 C.frutex (L.) K . K o c h - P h . , arbust, circa 1 m. V - V I . 2n=32.
5 A. exscapus L.(plş. L X I X , fig.5) - Sp. perenă, H . , 10-30 cm. V - V I .
a - subsp. frutex - plantă complet glabră. Podişul Babadag.
2n=16. Rară z.păd.stej.-e.g.; paj. Sp. oligotr., xer., subterm. Jud: Alba şi

384 385
FABACEAE
Cluj. Se deosebeşte de sp. tipică, ce creşte în Eur. centr., prin K . glabru sau
glabrescent.
a - subsp. exscapus — vexil glabru
var. exscapus K dens păros. N u creşte în România,
var. transsilvanicus (Barth) Asch. et Graebn. Tubul K glabru sau
glabrescent. Transilvania. End.
b - subsp. pubiflorus (DC.) Soo (Piş. L X I X , fig. 4) Vexilul şi aripile, sau
cel puţin vexilul păroase.
var. pubiflorus — vexilul complet păros pe spate şi aripile la
exterior. Dobr., Jud. Tulcea-Dealul Camena.
var. dobrogensis (Prodan) Ciocârlan et Sârbu. Numai vexilul păros.
8a Pedunculul infl. scurt, de circa 1 cm lung. K . veziculos umflat după
înflorire. C . persistentă.
6 A. ponticus Pali. (piş. L X I X , fig. 6). - Sp. perenă, H . , 50-100 cm. V -
V I . Spor. z.step.-e.g.; paj., margini de păd. Sp. xer.-xeromez., term.-
subterm. Jud: Ialomiţa, Galaţi, Tulcea, Constanţa. Pont.
8b Pedunculul infl. mai lung, de cel puţin 5 cm. K . nu se dilatată după
înflorire. C . caducă
9a Petale uniform colorate, galbene, galbene-verzui sau galben-alburii
9b Petale, cel puţin în parte, violacee, violacee-deschis, sau purpurii
10a V e x i l păros pe partea dorsală, lung de 17-21 mm.
7 A . dasyanthus Pali. - Z ă v ă c u s t ă . (piş. L X I X , fig. 7). Sp. perenă,
FL, 20-45 cm. V - V I . 2n=16. Spor. z.silvostep.-e.g.; paj., tuf. Sp. oligotr.,
xeromez., subterm. Pont.-pan.
10b Vexil glabru
11a F l . de 20-25 mm lung.
A . haarbachii (vezi 2a).
11b F l . mai mici, până la 16 mm lung
12a Păstaie ovoid-globuloasă, umflată, membranoasă, de 10-15 mm lung., dens
acoperită cu peri negri şi albi.
8 A . cicer L . - C o ş a c i . (piş. L X I X , fig. 8). Sp. perenă, H . , 20-60 cm.
V I - V I I . 2n=64. Frecv. z.step.-e.g.; paj., tuf, margini de păd. Sp. oligotr.,
xeromez. Euras.cont.
12b Păstaia nu este ovoid-globuloasă
13a Păstaia ± sesilă, liniară, curbată, lung. depăşeşte lăţ. de 7-8 ori(3-4 cm
lung. şi 4-5 mm lăţ.)
9 A . glycyphyllos L . - U n g h i a g ă i i . Sp. perenă, H . , 30-100
cm. V - V I I . 2n=16. Frecv. z.step.-e.f; margini de păd., tuf. Sp. oligotr.-
mezotr., xeromez.-mez., Euras.-submedit.
FABACEAE
13b Păstaie cu carpofor evident, ± elipsoidă, dreaptă, lung, depăşeşte lăţ. de 2-
4 ori 14
14a Frz. cu (3)4-5(8) perechi de foliole eliptice, de 7-15 mm lăţ., glabre pe
faţă. Stipele ovate de 5-10 mm lăţ. C. alb-gălbuie.
10 A . frigidus (L.) A - Gray (piş. L X I X , fig. 9). - Sp. perenă, H . , 10-35
cm. VII-VIII. 2n=16. Spor. e.s.; paj., pe versanţi abrupţi. Sp. mez., calc. Ivi­
ţii Rodnei, Bârsei şi Bucegi. Circ. arct.-alp.-euram. (R).
14b Frz. cu 7-15 perechi de foliole, de 3-6 mm lăţ., rar păroase pe ambele feţe
sau glabre deasupra. Stipele lanceolate de circa 5-10 mm lăţ. C . galbenă.
11 A . penduliflorus Lam. (piş. L X I X , fig. 10). - Sp. perenă, H . , 20-50
cm. VII-VIII. 2n=16. Rară e.s.; paj., pe versanţi abrupţi. Sp. mez., calc. Ivi­
ţii Rodnei şi Bucegi. Euras. arct.-alp.
Obs. A. galegiformis L. nu este confirmată în Flora Ro.
15a C. violacee; vexil de 17-18 mm lung.; carena cu un mucron mic sub ventral
(nu subdorsal ca la Oxytropis). Păstaia viloasă.
12 A . pseudopurpureus Guşul. (piş. L X I X , fig. 11). - Sp. perenă, H . ,
10-40 cm. V - V I I . Rară e.f; stâne. calc. Jud. Bacău-Cheile Bicazului ( D l .
9 Panta şi D l . Glodului). End.
10 15b C. alb-gălbuie sau alburie; vexil de 10-15 mm lung. Carenă fără mucron.
15 Păstaia glabră la maturitate 16
16a Frz. cu 4-6(8) perechi foliole. C. alb-gălbuie; aripi adânc bilobate. Păstaia
glabră, de 10-15 mm lung. şi 7-9 mm lăţ., ovoidă, umflată.
13 A . australis (L.) Lam. (piş. L X I X , fig. 12). - Sp. perenă, H . , 10-30
cm. VI-VIII. 2n=32,48. Spor. e.s.; paj., pe sol. schel., pietroase. Euras. alp.
11 16b Frz. cu 7-12 perechi foliole. Dinţii K . lanceolaţi, acuţi, de lung. tubului. C.
alburie; aripi întregi. Păstaia negricios păroasă, mai târziu glabrescentă, de
12-15 mm lung. şi 4 mm lăţ.
14 A . alpinus L . - C h i t u l u ş . - Sp. perenă, H . , 8-30 cm. VI-VIII.
12
2n=16,32. Rară e.s.-e.a.; paj. pe sol. schel., pietroase. M-ţii Rodnei,
Ceahlău, Bârsei, Bucegi. Euras. arct.-alp.
Obs. A. norvegicus Weber (A. oroboides Hornem.) citată de Grecescu din Mţii Bucegi,
nu a mai fost regăsită. Se deosebeşte de A. alpinus prin frz. cu 6-7 perechi de foliole; dinţii
K. triunghiulari, obtuzi, cât 1/4 din lung. tubului.
17a Plante fără tulp. aeriană sau cu tulp. foarte scurtă, astfel că pedunculii infl.
13 pleacă din rozeta de frz. bazale 18
PLANŞA LXIX. 1 - Astragalus contortuplicatus; 2 - A. hamosus; 3 - A. depressus; 4 - A.
exscapus subsp. pubiflorus; 5 - A. exscapus subsp. exscapus var. transsilvanicus; 6 - A. ponticus;
7 - A. dasyanthus — K. şi vexil; 8 - A. cicer; 9-A. frigidus; 10 - A. penduliflorus - fragment pl. şi
păstaie; idem la 9; 11 — A. pseudopurpureus - fragment pl., C. desfăcută (vexil, aripă, carenă) şi
păstaia; 12 —A. australis; 13 - A. monspessulanus - fr.; 14 - A. sprinteri; 15 - A. aitstriacus — fl.
şi K.

386 387
 FABACEAE
PLANŞA L X I X

17b Plante cu tulp. aeriană evidentă ce poartă infl 21

18a Plantă cu peri lungi de circa 2 mm, erect-patenţi. F l . de 20-30 mm lung.,
palid-gălbui.
15 A. dolichophyllus Pali. - Sp. perenă, FL, 2 cm. VI-VII. Rară z. step.;
\ paj. pe coaste pietroase, însorite. Jud. Tulcea-Calica, marginea lacului
\
\ Razim-Capul Doloşman. Pont.
18b Plante cu peri alipiţi. C. nu este galbenă 19
19a Plantă cu peri bifurcaţi, dar un braţ foarte scurt, încât perii sunt aproape
simpli. C . alburie, de 10-12 mm.
A. depressus (vezi 6a).
19b C. de 20-30 mm lung., roşie sau violacee 20
20a Majoriatea frz. cu 10-20 perechi de foliole. Păstaia liniară, de circa 8 ori
mai lungă decât lată, uşor curbată.
16 A. monspessulanus L . (piş. L X I X , fig. 13). - Sp. perenă, FL,
acaulescentă. I V - V I . 2n=16. Spor. z.step.-e.g.; paj., tuf. Sp. oligotr., xer.-
xeromez., c a l c , term.-subterm. Pont.-medit.
20b Majoriatea frz. cu 5-8 perechi de foliole. Păstaia alungit obovoidă, de circa
3 ori mai lungă decât lată.
17 A. spruneri Boiss. (piş. L X I X , fig. 14). - Sp. perenă, FL,
acaulescentă. V - V I . Rară z.step.; paj. pe coaste pietrose. Sp. xer., calc. Jud.
Constanţa (Mangalia şi Hagieni). B a l e
21a Plante cu fl. mici, de 5-8 mm lung 22
21b Plante cu fl. mai mari, de cel puţin 15 mm lung 23
22a Dinţii K . foarte scurţi, lungi până la 1/4 din lung. tubului.
18 A. austriacus Jacq. (piş. L X I X , fig. 15). - Sp. perenă, FL, 10-30 cm.
VI-VIII. Spor. z.step.-e.g.; paj., margini de păd., tuf. Sp. oligotr., xer.-
xeromez., c a l c , N i . Euras.cont.
22b Dinţii K . lungi cel puţin cât 1/2 din lung. tubului.
19 A. sulcatus L . - Sp. perenă, H . , 30-60 cm. V - V I I . 2n=16. Rară e.g.;
paj. Sp. mez., oligotr., c a l c , N j , Jud.: Hunedoara şi Braşov. Euras.cont.
23a Frz. cu foliole setacee, de 0,5-1 mm lăţ 24
23b Foliole mai late de 1 mm 25
24a Infl. umbeliformă. C. violetă.
20 A. corniculatus M . Bieb. - Sp. perenă, H . , 2-10 cm. VI-VII. Rară
z.step.; paj., pe sol schel. Sp. xer., term., calc. Dobr. Pont.
24b Infl. racem lax. C. gălbuie.
21 A. subuliformis D C . (A. subulatus Pali.) - Sp. perenă, H . , 2-10 cm.
VI-VII. Rară z.step.; paj. pe sol schel., pietrose. Sp. xer., term., calc. Jud.
onstarrţa-Murfatlar. Eur. SE^TCaucazT^iberiaE^
FABACEAE
25a Fl. galbene grupate în infl. alungite, spiciforme, lungi până la 10(16) cm.26
25b F l . variat colorate, grupate în infl. dense, capituliforme; când infl. sunt
alungite, fl. nu sunt galbene 27
26a Plante robuste cu tulp. de 30-60(120) cm, înalţ. Frz. cu 8-15 perechi de
foliole. Infl. dense. K . neschimbat la fructificare.
22 A. asper Wulfen ex Jacq. - Sp. perenă, H . , 30-60(120) cm. V - V I .
2n=64. Spor. z.step.-z.păd.stej.; paj., tuf. Sp. xer.-xeromez., term.-subterm.,
c a l c , N i . Pont.-pan.
26b Plante mai scunde, de 5-20 cm înalţ. Frz. cu 5-7 perechi de foliole. Infl.
laxe. K . ± umflat la fructificare.
23 A. peterfii Jâv. - Sp. perenă, H . , 5-20 cm. V - V I . 2n=64. Rară, paj.
pe coaste abrupte la Suatu-Jud. Cluj. Sp. xeromez. End.
27a Foliole late de 12-15(20) mm. C. liliachie sau alburiu-liliachie. Păstaia de
15-20 mm lung. şi 5-8 mm lăţ.
24 A. roemeri Simonk. - Sp. perenă, H . , 40-70 cm. VI-VII. Rară e.f.-
e.b.; s t â n e Jud.: Alba, Harghita, Neamţ. End. Carp. Ro.
27b Foliole mai înguste, până la 6 mm. Păstaia de 2-5 mm lăţ 28
28a Infl. laxă, alungită până la 20 cm. C. violetă (rar albă la f. albiflorus
(Brandza) K . Maly). Plantă de nis.
25 A. varius S.G. Gmel. (A. virgatus Pali.) - C o ş a c i de
n i s i p u r i . - S p . perenă, H . , 10-50 cm. VI-VII. Rară z.step.; nis. Sp.
oligotr., xer., psamof. Jud: Constanţa, Tulcea, Galaţi, Ialomiţa. Euras.cont.
28b Infl. densă, capituliformă, până la 5 cm lung 29
29a K . dilatat (umflat) la fructificare 30
29b K . rămâne neschimbat după înflorire 31
30a C. alburie-ochroleucă în întregime. Frz. cu 3-6 perechi de foliole. Păstaia
mai lungă decât K .
? A. glaucus M . Bieb. - Sp. perenă, H . , 5-10 cm. VI-VII. Rară z.step.-
z.silvostep.; paj. pe sol schel., pietroase. Sp. xer., calc. Jud.: Prahova,
Constanţa, Tulcea, Galaţi, Vaslui. Pont. A fost menţionat, dar nu creşte în
România.
30b C. bicoloră sau uniform gălbuie. Frz. cu 5-10 perechi de foliole. Păstaia de
lung. decât K . (sau numai rostrul iese din K.)
26 A. vesicarius L . - Sp. perenă, H . , 10-30 cm. V - V I I . Spor. z.step.-
e.g.; paj., stâne. Sp. oligotr., xer.-xeromez., calc. Eur.
a - subsp. vesicarius - C. uniform violacee; nu creşte Ia noi (în A l p i i de V).
b - subsp. albidus (Waldst. et Kit.) B r . - B l . - C. bicoloră, vexilul purpuriu
sau violet, aripile şi carena mai deschis colorate, alb-gălbui. 2n=16.
Pan.
c =-subsp. pseudoglaucus^Kloko\) Ciocârlan - C. uniform gălt
390
FABACEAE
31a Stipele libere. Frz. cu (4)5-7(9) perechi de foliole. K . de 7-12 mm. V e x i l
± emarginat.
27 A. cornutus Pali. - Sp. perenă, H . , 20-40 cm. VI-VII. Rară z.step.;
paj. pe substrat pietros sau cu loess. Dobr. Pont.
31b Stipele concrescute. Frz. cu 8-16 perechi de foliole. K . de 6-8 mm. V e x i l
obtuz.
28 A. onobrychis L . - C o ş a c i . - Sp. perenă, H . , 10-60 cm. V I - V I I .
2n=64,72. Frecv. z.step.-e.f.; paj. însorite, erodate. Sp. oligotr., xer.-
xeromez., preferenţial calc. Euras.cont.
a - subsp. onobrychis - Infl. ovoidă, cu 10-20 fl., mai târziu alungită. Cont.
euras.
var. onobrychis - Foliole 8-12 perechi, de 2-3 mm lăţ., cu peri
alipiţi. Dinţii K . lungi cât 1/4-1/3 din tub.
var. linearifolius (Pers.) Ledeb. - Foliole 15-16 perechi, de 1-2
mm lăţ., cu peri alipiţi. Dinţii K . lungi cât 1/4-1/3 din tub.
var. pseudohirsutus (Nyâr.) Ciocârlan- Foliole 10-16 perechi,
hirsute mai ales pe margini. Dinţii K . numai cu puţin mai scurţi
decât tubul.
b - subsp. banaticus (Rochel) Jâv. (A. rochelianus Heuff). - Infl.
globuloasă cu 4-10(12) fl., nu se alungeşte după înflorire. Foliole 10-
16
perechi, înguste, argintiu păroase. Pe stâne. calc. în jud. Caraş-Severin
şi Mehedinţi. End.
Oxytropis DC. - L u n t r i c i c ă .
x=8
la Păstaia uniloculară, cu carpofor evident 2
lb Păstaia semibiloculară sau complet biloculară, ± sesilă 3
2a Scapul cu peri scurţi, alipiţi. Păstaia acoperită cu peri scurţi, de 0,2-0,25
mm lung. Carpofor egal sau mai lung decât tubul K .
1 O. carpatica Uechtr. (piş. L X X , fig. 1). - Sp. perenă, H . , 10-20 cm.
VII-VIII. Spor. e.s.-e.a.; paj., pe versanţi abrupţi, pe sol schel., pietroase.
Sp. sax., c a l c , psichroterm. End. carp.
2b Scapul cu peri lungi, ± patenţi. Păstaia acoperită cu peri de circa 1 mm
lung. Carpofor cât 1/2 lung. tubului K .
2 O. neglecta Ten. {O. pyreniaca Godr. et Gren.; O. montana (L.) D C .
subsp. retezatensis Pawl.) - Sp. perenă, H . , 3-20 cm. VII-VIII. 2n=16. Rară
e.a.; s t â n e calc. Sp. sax., calc, psichroterm. M-ţii: Vâlcan, Godeanu,
^Retezat, A l p . eur. — — _ _
391
FABACEAE .'LANSA L X X
3a Plante din câmpie şi dealuri, cu tulp. foliate, de 20-50 cm înalţ. F l . palid
galbene, de 12-14 mm lung. Păstaia semibiloculară.
3 O. pilosa (L.) D C . (piş. L X X , fig. 2). - Sp. perenă, FL, 20-50 cm. V I -
VII. 2n=16. Spor. z.step.-z.păd.stej.; paj., tuf, nis. Sp. oligotr., xer., N . t

Euras.cont.
3b Plante cu tulp. scap din e.a 4
4a C. gălbuie. Păstaia semibiloculară.
4 O. campestris (L.) D C . (piş. L X X , fig. 3). - Sp. perenă, FL, 5-20 cm.
VII-VIII. 2n=48. Spor. e.a.; paj., pe sol. schel., stâne. Sp. sax., xeromez.,
psichroterm. Circ.-arct.-alp.
4b C. albastră până la purpurie. Păstaia biloculară
5 O. halleri Bunge ex K o c h (O. sericea (DC.) Simonk.) (piş. L X X , fig.
4). - Sp. perenă, H . , 4-30 cm. VI-VIII. 2n=32. Spor. e.s.-e.a.; paj., pe sol.
schel., stâne. Sp. sax., psichroterm. A l p . eur.

29 Glycyrrhiza L . -Lemn dulce.

x=12
la Infl. densă, globuloasă, capituliformă. C . de 4-6 mm. Păstăi acoperite cu
sete de 3-5 mm lung.
1 G. echinata L . (piş. L X X , fig. 5). - Sp. perenă, FL, 50-
150 cm. V I - V I I . 2n=16. Spor. z.step.-e.g.; pe malul râurilor, zăv., tuf. de
sălcii, canale de irigaţie. Sp. mezotr., mezohigr., subterm. Pont.-medit.
lb Infl. racem spiciform, alungit, cu fl. rare. C. de 8-12 mm.
2 G. glabra L . (piş. L X X , fig. 6,7). - Sp. perenă, FL, 50-100 cm V I -
VII. 2n=16. Rară z.step.-z. silvostep.; paj. şi tuf. Sp. xeromez.-mez., Jud.:
Tulcea şi Botoşani. Cult. med. şi ind. Subspont. Euras.-medit.
var. glabra - Păstăi glabre
var. glandulifera (Waldst. et Kit.) Regel et Herder (G. glandulifera
Waldst. et Kit.). - Păstăi glandulos-setoase.

30 Ornithopus L . - S e r a d e l ă .
x=7
la F l . de 2,5-4 mm lung. Dinţii K . triunghiulari, cât 1/3 din lung. tubului.

P L A N Ş A L X X . 1 - Oxytropis carpatica - păstaie şi secţiunea ei transv.; 2 - O. pilosa; 3-0.

campestris - K. şi păstaie; 4 - O. halleri - K., păstaie, şi secţiunea ei transv; idem la 2; 5 -
Glycyrrhiza echinata; 6 - G. glabra var. glabra; 7 - G. g. var. glandulifera; 8 - Ornithopus
perpusillus; 9 - O. sativus; 10 - Coronilla scorpioides; 11 - C. emerus; 12 - C. vaginalis; 13 - C.
coronata; 14 - Hippocrepis comosa; 15 - Hedysarum grandiflorum; 16 - H. hedysaroides; 17 -
Onobrychis gracilis; 18 - C alba; 19 - Cicer artettnum. :

392
FABACEAE FABACEAE
xeromez., calc. Jud.: Alba-Roşia Montană. Eur. centr. (Alp.-balc.)
1 O. perpusillus L . (piş. L X X , fig. 8). - Sp. anuală, T., 5-30 cm V - V I I . 4b Plantă erbacee. Infl. cu 10-20 fl. Pediceli de 2-3 ori mai lungi decât tubul
2n=14. Foarte rară z.păd.stej.-e.g.; pe sol. nis., acide. Jud.: Cluj şi Braşov. K . Păstaia formată din (1)2-3(5) articule.
Subatl. 4 C. coronata L . (piş. L X X , fig. 13). - Sp. perenă, H . , 30-70 cm. V I -
lb F l . de 6-8 mm lung. Dinţii K . subulaţi, ± egali cu tubul. VII. 2n=10,24. Rară e.f; tuf. Sp. xeromez., subterm., calc. Braşov pe
2 *0. sativus Brot. (piş. L X X , fig. 9). - Sp. anuală, T., 30-60 cm V - Tâmpa. Eur. centr.
VII. 2n=14. Cult. fur. Medit. V . 5a Plantă anuală. Infl. cu 3-6 fl. mici, de circa 5-6 mm lung.
convar. sativus - F l . alb-roz, rar galbene. Păstaia tânără nelucitoare. 5 C. eretica L . - Sp. anuală, T., 20-60 cm. V . Rară paj., loc. rud. Jud.
Săm. gălbuie până la brun-roşiatică. Suceava-M-rea Adam. Adv. (Medit.)
convar. melanospermus Vogt - F l . roşie-carmin. Păstaia tânără puternic 5b Plante perene. Infl. cu 6-20 fl. de 8-15 mm lung 6
lucitoare. Săm. violet-negricioasă. 6a Frz. cu 7-12 perechi de foliole, late de 3-12 mm. C. de 10-15 mm lung.
6 C. varia L . (Securigera varia (L.) P. Lassen) - Sp. perenă, H . , 20-
31 Coronilla L. -Coronişte. 125 cm. VI-VIII. 2n=24. Frecv. z.step.-e.f; paj., tuf. Sp. oligotr.-mezotr.,
xeromez., N . . Centr.-eur. -submedit.
x=5,6,7 ( 2

6b Frz. cu 3-5(6) perechi de foliole, late de 10-20 mm. C. de 8-10 mm lung.

la Frz. inf. simple, căzătoare. Frz. tulp. trifoliate, foliolă terminală mult mai 7 C. elegans Pancic - Sp. perenă, H . , 20-150 cm. V - V I I . 2n=12. Spor.
mare decât cele laterale. z.păd.stej.-e.f; tuf. margini de păd. Sp. mez., hel.-scia., N . Carp.-balc.
2

1 C. scorpioides (L.) K . K o c h (piş. L X X , fig. 10). - Sp. anuală, T., 10-

40 cm. I V - V . 2n=12. Rară z.step.; loc. uscate cult. şi rud. Sp. xer., term. 32 Hippocrepis L.
Dobr. Medit.
x=7
lb Frz. imparipenat-compuse 2
2a Arbust de 1-2 m. Unguicula petalelor de 2-3 ori mai lungă decât K . Păstaie 1 H. comosa L . (piş. L X X , fig. 14). - Sp. perenă, H . , 8-40 cm. IV-VII.
aproape cilindrică . 2n=28. Rară e.g.-e.b.; paj., tuf, loc. însorite şi uscate, Sp. oligotr., xeromez.
1
2 C. emerus L . (Hippocrepis emerus (L.) P.Lassen) (piş. L X X , fig. Jud.: Cluj, Braşov, Caraş-Severin, Vâlcea, Prahova, Neamţ. Eur. centr.
11). - Ph, arbust, 1-2 m. I V - V I . 2n=14. Rară e.g.; tuf., margini de păd., pe şi S V .
stâne. calc. Sp. xer., term., calc. Jud.: Caraş-Severin şi Mehedinţi,
a - subsp. emerus - Pedunculi de lung. frz. Infl. cu 1-5 fl. Centr. şi V Eur. 33 Hedysarum L. -Dulcişor.
b - subsp. emeroides (Boiss. et Sprun.) Hayek - Pedunculi mai lungi decât x=7
frz. Infl. cu 5-8 fl. E . Medit.
2b Plante erbacee sau subarbuşti. Unguicula petalelor ± egală cu K . Fr. la Tulp. scap. Frz. cu 2-3 perechi de foliole alipit cenuşiu păroase. F l .
4 muchiat sau 4 aripat 3 galbene deschis.
3a F l . galbene. Stipele concrescute, căzătoare 4 1 H. grandiflorum Pali. (piş. L X X , fig. 15). - Sp. perenă, H . , 20-40
3b F l . albe, roze sau purpurii. Stipele libere 5 cm. V - V I I . Rară z. step.; paj. pe coaste pietroase. Jud.: Constanţa-
4a Subarbuşti. Infl. cu 4-8(10) fl. Pediceli ± egali cu tubul K . Păstaia formată Băltăgeşti pe D l . Alah-Bair. Sp. xer., term. Pont.
din 3-8 articule. lb Tulp. foliată. Frz. cu 5-9 perechi de foliole ± glabre. F l . roşii.
3 C. vaginalis L . (piş. L X X , fig. 12). - Ch, subarbust, 10-50 cm. V-VII. 2 H. hedysaroides (L.) Schinz et Thell. (piş. L X X , fig. 16). - Sp.
2n=12. Rară e.f; tuf, rarişti de păd., pe sol schel, pietroase. Sp. xer.- perenă, H . , 10-40 cm. VI-VIII. 2n=14. Spor. e.b.-e.a.; paj.şi bur., de pe
versanţi abrupţi, pe sol schel., calc, Sp. mez., microterm.-psichroterm.
Circ. arct.-alp.
' Transferul unor specii de Coronilla la alte genuri nu este justificat; caracterele fr. pledează
pentru menţinerea unităţii genului Coronilla. Mai mult, Coronilla are androceul diadelf, pe când
Securigera are androceul monadelf.

394 395
FABACEAE FABACEAE

34 Onobrychis M i l l . - S p a r c e t ă , Sparţetă. 36 Cicer L .

x=7,8
la C . roz, de 5-7 mm. V e x i l evident mai lung decât carena. Păstaia numai cu o 1 *C. arietinum L . - N ă u t . (piş. L X X , fig. 19). - Sp. anuală, T., 20-
areolă evident mai mare decât celelalte. 50 cm. V I - V I I . 2n=14,16,32. Cult. alim. A s . S V _ ?
1 O. gracilis Besser (piş. L X X , fig. 17). - Sp. perenă, FL, 25-75 cm V - var. arietinum (proles transcaucasicum G . Popov et proles turcicum
V I . Rară z.step.-z.silvostep.; paj. însorite, uscate. Sp. xer., term. Jud.: G . Popov) - F l . albe. Tulp. 20-40 cm.
Ialomiţa, Constanţa, Tulcea, Galaţi, Bacău. Pont.-balc. var. bohemicum ( G . Popov) Ţopa - F l . roz. Tulp. 40-50 cm.
lb C . de (8)10-14 mm. V e x i l ± egal cu carena. Păstaia cu areole ± egale sau
cu 2-4 areole mai mari ca celelalte 2 37 Vicia L . - M ă z ă r i c h e .
2a Păstaie viloasă, perii mai lungi de 0,5 mm. C . albă. x=5,6, 7
2 O. alba (Waldst. et Kit.) Desv. (piş. L X X , fig. 18). - Sp. perenă, FL,
la F l . câte 1-2, ± sesile, sau grupate în raceme ± sesile; dacă infl. are
30-50 cm. V - V I . Rară e.g.; stâne. înierbate, tuf. Sp. xer.-xeromez., c a l c ,
peduncul, acesta este mai scurt decât fl 2
Jud.: Caraş-Severin, Mehedinţi. Balc.-medit.(centr.)
lb Infl. pedunculata, pedunculul fiind mult mai lung decât fl 13
2b Păstaie pubescentă, perii mai scurţi de 0,5 mm. C . roşie sau roz 3
2a V e x i l alipit păros pe partea dorsală 3
3a Plantă scundă de 10-25 cm, din e.s. şi e.a. Frz. cu 5-7 perechi de foliole.
2b V e x i l glabru 4
Raceme scurte. V e x i l puţin mai scurt decât carena. 3a Foliole oblongi, cu vârf rotunjit sau trunchiat. C . gălbuie. Lamina vexilului
3 O. montana D C . subsp. transsilvanica (Simonkai) Jâv. (O. transsil- mai scurtă decât unguicula. Săm. globuloasă, neagră.
vanica Simonk.) - Sp. perenă, FL, 15-25 cm. VII-VIII. 2n=24. (la O. 1 V. pannonica Crantz - M ă z ă r i c h e u n g u r e a s c ă - S p . anuală,
montana 2n=28.) Spor. e.s.-e.a.; paj. însorite, pe s t â n e End. Carp. R o . T., 20-60 cm. V - V I I . 2n=12. Spor. z.step.-e.f; semănături de cereale, tuf,
3b Plante robuste, de 30-70 cm, din z. step.-e.f. Frz. cu 5-12 perechi de paj., uneori cult. fur. Sp. xeromez.-mez., mezotr., N . Pont.-medit.
2

foliole. Raceme alungite. Vexil ± egal cu Obs. V. hybrida L. cu fl. solitare şi păstăi patent păroase, menţionată din Transv. de
Baumgarten şi Fuss nu s-a regăsit şi nu este nici material din România.
carena 4
3b Foliole oblong-liniare, cu vârf acut. C . purpurie. Lamina vexilului egală cu
4a Infl. alungită de la început. F l . de 8-10 mm. Păstaia de 4-6 mm.
unguicula. Săm. turtită, negricioasă, marmorată cu brun.
4 O. arenaria (Kit.) D C . - Sp. perenă, H . , 30-70 cm. VI-VII. 2n=14,28.
2 V. striata M . Bieb. (V. purpurascens D C ; V. pannonica subsp.
Spor. z. step.-e.g.; paj. însorite şi uscate. Sp. oligotr., xer., term., calc.
striata ( M . Bieb.) Nyman) - M ă z ă r i c h e r o ş i e . (piş. L X X I , fig. 1). -
Euras.cont. Sp. anuală, T., 20-60 cm. V - V I I . 2n=12. Spor. z.step.-e.g.; semănături de
4b Infl. la început ovoidă. F l . de 10-14 mm. Păstaia de 6-8 mm. cereale, tuf, paj. Sp. xeromez.-mez. Centr. Eur.-submedit.
5 O. viciifolia S c o p . - S p . perenă, FL, 30-70 cm. VI-VIII. 2n=28. Frecv. 4a Frz. cu rahis terminat într-un mucron, fără cârcei. Păstaia cu despărţituri
z. păd. stej.-e. f. ; paj. Sp. oligotr.-mezotr., xeromez., calc. Cult. fur. şi transv.
subspont. M e i . Euras. 3 *V. faba L . - B o b . - Sp. anuală, T., 40-125 cm. V - V I I . 2n=12,14.
Cult. alim. Şi fur. Orig. Probabil în V. pliniana (Trab.) Muratowa din
35 Arachis L . Algeria şi Maroc.
1 *A. hypogaea L - A l u n e de p ă m â n t , A r a h i d e , Alune convar. faba ( var. megalosperma Alef., var. major Harz) - B o b
a m e r i c a n e . - Sp. anuală, T., -50 cm. VII-VIII. 2n=40. Cult. alim., m a r e . Săm. Foarte mare, de obicei brună, de 20-35 mm lung., 15-30 mm
oleag. A m . de S. lăţ. Şi 7,5-10 mm gros. Cult. leg.

396 397
FABACEAE PLANŞA L X X I
convar. equina (Pers.) Soo - B o b u l c a i l o r . Săm. De 12-20 mm
lung., 9,5-15 mm lăţ. Şi 5-8,5 nun gros. Cult. fur.
convar. minor (Peterm.) Soo - B o b u ş o r . Săm. mică, rotunjită, de
5,5-13 mm lung. şi 4-9 mm lăţ. Cult. fur.
4b Cel puţin frz. sup. terminate în cârcei 5
5a Petale galbene 6
5b Petale purpurii, albastre sau carena uneori alburie 7
6a Dinţii K . egali, mult mai scurţi decât tubul. Păstaie pubescentă, la
maturitate glabrescentă.
4 V. grandiflora S c o p - Sp. anuală, T., 3.0-60 cm. V - V I I . 2n=12,14.
Frecv. Z.step.-e.g.; loc. rud., tuf, paj. Sp. xeromez., eutr., subterm., N . 2

Pont.-balc.-cauc.
A - subsp. biebersteinii (Besser) Dostâl — Foliole, la frz. mijlocii şi sup.,
liniare, de 10-12 ori mai lungi decât late. Vexil şi carenă ± violacee.
B - subsp. grandiflora (inel. subsp. sordida (Waldst. Et Kit.) D o s t â l ) -
Foliole, la frz. mijlocii şi sup., eliptic-lanceolate, cel mult de 3(5) ori
mai lungi decât late. V e x i l palid-gălbui, rar violaceu-verzui.
6b Dinţii K . inegali, cei inf. mai lungi decât tubul. Păstaie aspru păroasă, perii
inseraţi pe mici tuberculi.
5 V. lutea L . - Sp. anuală, T., 20-60 cm. V - V I . 2n=12,14. Spor. z.step.-
e.g.; loc. rud., paj., semănături de cereale. Sp. xeromez., eutr., subterm., N . 2

Atl.-medit.
7a F l . de 5-8 mm lung. Păstaia de 3-4 mm lăţ. Săm. Verucoasă.
6 V. lathyroides L . - Sp. anuală-bisanuală, T.-Ht., 5-30 cm. 2n=12.
Spor. z.silvostep.-e.g.; loc. rud., paj., uneori în culturi. Sp. oligotr.,
xeromez.-mez., N i . Eur.
7b Frz. cu 1-3 perechi de foliole mari, de 2,5-5 cm lung. şi 2-3 cm lăţ. Stipele
mari, de 10-12.mm. Infl. cu 1-6 fl. mari, de22-26 mm lung 8
8a Foliole cu marginea întreagă, baza cuneată şi asimetrică. F l . câte 1-2.
Păstaia cu 4-6 sem.
7 V. narbonensis L . - Sp. anuală, T., 20-60 cm. V - V I . Spor. z. step.-
e.g.; loc. rud., paj., tuf Sp. xeromez.-mez., mezotr., subterm. Jud.:
Constanţa, Giurgiu, Bihor, Dolj, Tulcea. Medit.

PLANŞA LXXI. 1 - Vicia striata; 2 - V. sepium; 3 - V. articulata; 4 - V. ervilia; 5 - V.

hirsuta; 6 - V. sparsiflora; 1 - V. dumetorum; 8 - V. cassubica; 9 - V. crăcea; 10 - V. teuuifolia;
11 - Lathyrus aphaca; 12 - L. nissolia; 13 - L latifolius; 14 - L. sylvestris; 15 - L. Setifolius; 16 -
L. sphaericus; 17 - L. pallescens - stigmat dilatat; 18 - L. venetus; 19 - L. venius - fragment frz.;
idem 18.

398
FABACEAE FABACEAE
b - var. platysperma Barulina - Lintoi. Sem. turtite, asemănătoare cu cele
8b Sp. asemănătoare cu V. narbonensis, dar foliole cu marginea acut dinţată de linte.
şi baza simetrică. Infl. cu 2-7 fl. Păstaia cu 6-10 sem. 2n=14. V - V I . 12c F l . de 1-1,5 cm lung. Păstaia de 4-5 mm lăţ. necomprimată şi necontractată
8 V. serralifolia Jacq. Este mai răspândită ca specia anterioară. Trans., între sem.
Ban., Olt, Munt., Dobr., M o l d . , Euras. Medit. 14 V. cordată Wulfen - Sp. anuală, T, 30-45 cm. V - V I I . 2n=10. L o c .
8c Frz. cu 3-9 perechi de foliole mai mici, de 1-10(14) mm lăţ. Stipele mai ruderalizate. Crişana, M o l d . Eurasia.
mici, până la 7 mm lung 9 13a Stipele perechi dimorfe, una liniară, cealaltă palmat-fidată. Racem cu 1-2 fl.
9a Plantă perenă. Infl. cu 2-6 f l . ; pedunculul racemului foarte scurt. 15 *V. articulata Hornem. (V. monanthos (L.) Desf. non Retz.) . (piş.
9 V. sepium L . - M ă z ă r o i s ă l b a t i c , (piş. L X X I , fig. 2). - Sp. L X X I , fig. 3).- Sp. anuală, T., 20-70 cm. V - V I . 2n=14. Cult. fur. şi
perenă, FL, 30-60 cm. V - V I . 2n=14. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; tuf, paj., subspont. Medit.
margini de păd. Sp. eutr.-mezotr., mez.-mezohigr. Euras. 13b Stipelele perechi uniforme 14
9b Plante anuale. F l . câte 1-2 10 14a Dinţii K . egali, de lung. tubului sau mai lungi 15
10a Foliole de 0,5-2 mm lăţ., la vârf emarginate şi mucronate, astfel că vârful 14b Dinţii K . inegali, mai scurţi decât tubul 16
apare 3 lobat. Dinţii K . inegali. 15a Frz. cu rahisul terminat cu o setă scurtă, fără cârcei. Păstaie cu carpofor
10 V. peregrina L . - Sp. anuală, T., 20-100 cm. V - V I I . 2n=12,14. Rară scurt, gâtuită între sem. şi glabră.
z.step.-z.păd.stej.; tuf, loc. rud., semănături. Ban., Olt., Dobr., Mold., 16 *V. ervilia (L.) Willd. (piş. L X X I , fig. 4). - Sp. anuală, T„ 15-50 cm.
Medit. V I - V I I . 2n=14. Cult. fur. şi subspont. Medit.
10b Foliole mai late, de 2-6 mm. Dinţii K . egali 11 15b Cel puţin frz. sup. terminate în cârcei. Păstaie cu 2 sem., negâtuită între
11a Plantă cu stoloni subterani ce poartă fl. mici, cleistogame. sem.
11 V. amphicarpa Dorth. (V. sativa L . subsp. amphicarpa (Dorth.) 17 V. hirsuta (L.) S.F.Gray - C o s i ţ ă . . ( p i ş . L X X I , fig. 5). - Sp.
Asch. et Graebn.)- Sp. anuală, T., 30-60 cm. V - V I . Rară z. step.; tuf, Jud. anuală, T., 15-60 cm. V-VIII. 2n=14. Frecv. z.silvostep.-e.f..; paj., tuf, loc.
Constanţa-Ffagieni. Medit. rud. Sp. cu cerinţe ecologice largi. Euras.
11b Plantă fără stoloni subterani 12 16a Toate frz. au rahisul terminat în setă 17
12a Foliole de 2-5 mm lăţ. Dinţii K . mai scurţi decât tubul. C. de 10-18 mm 16b Cel puţin frz. sup. au rahisul terminat în cârcei 18
lung. Păstaia de 3-6 mm lăţ., nestrangulată între sem. 17a Foliole cu vârf rotunjit sau trunchiat şi mucronat. Raceme subsesile sau
12 V. angustifolia L . (V. sativa L . subsp. nigra (L.) Ehrh.) - scurt pedunculate, cu 3-4 fl.
M ă z ă r i c h e c u f r u n z e î n g u s t e . - S p . anuală, T., 10-40 cm. V - V I . 18 V. truncatula Fisch. ex M . Bieb. - Sp. perenă, FL, 30-50 cm. V I -
2n=12,14. Spor. z.step.-e.f; paj., loc. rud. Euras. VII. Rară e.g.-e.f; paj., margini de păd., pe sol schel., pietroase. Sp.
a - subsp. angustifolia - Plantă alipit-păroasă. F l . de 12-15 mm lung. xeromez., subterm., calc. Jud.: Hunedoara, Caraş-Severin, Mehedinţi.
Păstaia matură neagră, nu despică K . 2n=12. Balc.-cauc.
b - subsp. segetalis (Thuill.) Gaudin - Plantă aproape glabră. F l . de 15-18 17b Foliole cu vârf acut (cel puţin la frz. sup.) Raceme aproape de lung. frz., cu
mm lung. Păstaia matură brun-întunecată, despică K . 2n=12,14. In 6-20 fl.
19 V. sparsiflora Ten. .(piş. L X X I , fig. 6). - Sp. perenă, H . , 40-60 cm.
semănături de cereale.
I V - V I . 2n=12. Rară z.păd.stej.; păd. de Q. cerris. Sp. xeromez., subterm.,
12b Foliole mai late de 5 mm. Dinţii K . egali sau mai lungi decât tubul. C de 2-
helscia. Jud.: Mehedinţi, Dolj. Balc.-pan.
3 cm lungime. Păstaia comprimată, contractată între sem.
18a Foliole ovate cu baza rotunjiă sau cordată, late de 1,6-4 cm. F l . sulfurii.
13 Vicia sativa L . - Măzăriche de primăvară. Sp. anuală, T, 30-80 cm.
20 V. pisiformis L . - Sp. perenă, H . , 1-2 m. VI-VII. 2n=12. Spor.
V - V I I . 2n=10,12. Zona silvstep.-e.f. Cult. fur. şi subspont. ca bur. în
z.silvostep.-e.g.; tuf, margini de păd. Eur.
cereale. Medit.?
18b Foliole mai înguste, cu baza atenuată. F l . variat colorate, dar nu galben-
a - var. sativa - sem. aproape sferice. sulfuriu 19

400 401
FABACEAE
19a C . de 4-8 mm lung., palid-purpurie. Raceme cu 1-5 fl 20
19b C . de 10-20 mm lung. Raceme cu 10-40 fl 21
20a Raceme cu 2-5 fl. Infl. de 2-3 ori mai lungă decât frz. bracteantă; rahisul
frz. terminat în aristă.
21 V. parviflora Cav. (V. gracilis Loisel. non Banks et Soland.) - Sp.
anuală, T., 15-60 cm. V - V I . 2n=T4. Spor. z.silvostep.-e.g.; paj., loc. rud. şi
cult. Atl.-medit.
20b Raceme cu 1-2 fl. Infl. mai scurtă sau cel mult egală cu frz. bracteantă;
rahisul frz. terminat în cârcel.
22 V. tetrasperma (L.) Schreb. - Sp. anuală, T., 20-50 cm. V - V I I .
2n=14. Frecv. z. silvostep.-e.g.; tuf, paj., loc. rud. şi cult. Sp. xeromez.-
mez., oligotr.-mezotr. Euras.
21a Stipele dinţate 22
21b Stipele întregi 24
22a Stipele semisagitate, dinţate sau întregi. Hilul înconjură 1/4-1/3 din
circumferinţa sem.
23 V. biennis L . (V. picta Fisch. et C.A.Mey.) — Sp. anuală-bisanuală,
T.-Ht., 30-150 cm. VI-VIII. 2n=14. Rară z.step.-z.păd.stej.; paj., tuf. de
sălcii, zăv. Sp. mezohigr. Jud.: Ilfov şi Tulcea. Pont.-pan.
22b Stipele semiliniare sau reniforme. Hilul înconjură 1/2-2/3 din circumferinţa
sem 23
23a Foliole (5)6-10(12) perechi, eliptice, de 3-10 imn lăţ. Racem cu 10-20 fl.,
mult mai lung decât frz. bracteantă. C. albicioasă; vexilul cu vine violete.
24 V. sylvatica L . - M ă z ă r i c h e de p ă d u r e . - S p . perenă, H . , 60-
200 cm. V I - V I I . 2n=T4. Frecv. z.păd.stej.-e.f; păd., tuf. Sp. mez., mezotr.,
helscia. Euras.
23b Foliole 3-5 perechi, ovat-eliptice, late de 10-20 mm. Racem cu 4-8(14) fl.,
± egal cu frz. bracteantă. C. violacee.
25 V. dumetorum L . .(piş. L X X I , fig. 7). - Sp. perenă, H . , 60-250 cm.
V - V I I . 2n=12. Frecv. z.păd.stej.-e.f; margini de păd., tuf. Sp. xeromez.-
mez., mezotr. Eur. centr.
24a Lamina vexilului mult mai scurtă decât unguicula (circa 1/2) 25
24b Lamina vexilului egală sau mai lungă decât unguicula 26
25a Plantă îndesuit vilos păroasă. Cei 3 dinţi inf. ai K . sunt egali sau mai lungi
decât tubul C . de 15-18(20) mm lung.
26 V. villosa Roth - M ă z ă r i c h e p ă r o a s ă . - S p . anuală-anuală de
iarnă, T.-Ht., 30-70 cm. VI-VIII. 2n=14. Frecv. z.step.-e.g.; tuf, paj.,
culturi de cereale şi uneori cult. Sp. xeromez., euritr. Eur.
FABACEAE
25b Plantă aproape glabră sau rar şi scurt păroasă. Cei 3 dinţi inf. ai K . sunt
mai scurţi decât tubul. C. de 10-16 mm; carena spre vârf, pe ambele laturi,
cu câte o pată închis violacee.
27 V. dasycarpa Ten. (V. varia Host,.) - Sp. anuală, T., 50-130 cm. V I -
VIII. 2n=14. Aceeaşi ecologie şi răsp. ca V. villosa.
26a Raceme mai scurte decât frz. bracteante. Păstaia de 6-8 mm lăţ., cu 1-3
(mai frecvent 2) sem.
28 V. cassubica L . .(piş. L X X I , fig. 8). - Sp. perenă, H . , 30-60 cm. V I -
VII. 2n=14. Spor. z.păd.stej.-e.f; margini de păd., tuf. Sp. xeromez.,
oligotr.-mezotr. Eur.
26b Raceme mai lungi decât frz. bracteante. Păstaia de 4-6 mm lăţ., cu 4-8 sem.
27
27a C. de 8-12 mm lung. Lamina vexilului de lung. unguiculei. Racemul
depăşeşte puţin frz. bracteante.
29 V. crăcea L . (piş. L X X I , fig. 9). - Sp. perenă, H . , 30-150 cm. V I -
VIII. 2n=12,14,24. Frecv. z.step.-e.f; paj., tuf, margini de păd. Sp. cu
cerinţe ecologice largi. Euras.
27b C. de 12-18 mm lung. Lamina vexilului circa de 2 ori mai lungă decât
unguicula 28
28a Foliole de 2-4 mm lăţ. Racem cu 15-30 fl., aproape de 2 ori mai lung decât
frz. bracteante. Carpofor de 1 mm.
30 V. tenuifolia Roth (piş. L X X I , fig. 10). - Sp. perenă, H . , 50-150
cm. VI-VIII. 2n=24. Frecv. z.step.-e.f; paj., tuf, margini de păd. Sp.
xeromez., mezotr. Euras.
28b Foliole aproape setacee, de 0,7-1,2 mm lăţ. Racem cu 8-20 fl. Carpofor de
3-4 mm.
31 V. dalmatica A . Kern. - Sp. perenă, H . , 30-60 cm. VI-VIII. 2n=12.
Rară. Dobr. Pont.-balc.
38 Lens Mill.
x=7
la Stipele oblong-lanceolate, întregi. Frz. cu cârcei. Raceme ± egale cu frz.
Dinţii K . până la de 6 ori mai lungi decât tubul.
1 *L. culinaris Medik. (L. esculenta Moench) - L i n t e . Sp. anuală,
T., 15-50(75) cm. V - V I I . 2n=14. Cult. alim. As. V .
- var. culinaris (var. microsperma (Baumg.)Ţopa) Sem. de 3-4,5 mm diam.
- var. macrosperma (Baumg.) Ţopa - Sem. de 6-7 mm diam
lb Stipele semihastate cu 3-4 dinţi. Frz. fără cârcei. Raceme mai lungi decât
frz. Dinţii K . de 2-4 ori mai lungi decât tubul.

402 403
FABACEAE
2 L. nigricans ( M . Bieb.) Godr. - Sp. anuală, T., 10-30 cm. V - V I I .
Foarte rară z.step. Jud. Constanţa-Valul lui Traian. Pont.-medit.
39 Lathyrus L .
x=7
la Frz. fără foliole
lb Frz. paripenat-compuse, cel puţin cu o pereche de foliole
2a Frz. reduse la rahis terminat în cârcel şi cu 2 stipele mari, ovate cu baza
hastată. F l . solitare, galbene.
1 L. aphaca L . - L i n t e g a l b e n ă , (piş. L X X I , fig. 11). - Sp.
anuală, T., 15-30(60) cm. V I - V I I . 2n=14. Spor. z.step.-e.g.; semănături de
cereale, loc. rud. Sp. xeromez.-mez., term.-subterm. Medit.
2b Frz. simplă, liniar-lanceolată (filodiu provenit din transformarea peţiolului
şi rahisului). F l . purpurii.
2 L. nissolia L . - (piş. L X X I , fig. 12). - Sp. anuală, T., 20-50 cm. V -
VII. 2n=14. Frecv. z.silvostep.-e.g.; paj., tuf. Sp. eurif, term.-subterm. A t l . -
medit.
a - var. nissolia - Filodiul, la bază, de 3-5 mm lăţ. Fr. glabru.
b - var. pubescens G . B e c k - Filodiul, la bază, de 6-8 mm lăţ. Fr.
pubescent.
3a Tulp. aripată cel puţin în partea sup
3b Tulp. nearipată 11
4a Frz. cu 2-5(mai frecvent 3) perechi de foliole. Rahis foliar terminat cu
cârcel neramificat. Raceme cu 2-6(8) fl., mai lungi decât frz. bracteante.
3 L. palustris L . - Sp. perenă, H . , 30-100 cm. VI-VIII. 2n=42. Spor.
z.silvostep.-e.b.; paj., turbării. Sp. higr. Circ.
4b Rahis foliar terminat în setă sau în vârf erbaceu. Rizom cu îngroşări
tuberiforme. Frz. cu 2-3 perechi de foliole îngust eliptice până la lineare.
Infl. cu 2-5 fl. purpurii la început, apoi albastre.
4 L. linifolius (Reichard) Băssler (L. montanus Bernh.) Sp. perenă,
15-30 (-50) cm. I V - V I . 2n=14. F. rară, z. păd. stej.- e.f. Eur. Herb. Cluj,
Coala nr. 31419 sub numele Orobus tuberosus L . Trans. fără localizare
4c Frz. cu 1 pereche de foliole, rar 2 când fl. sunt solitare
5a Raceme cu (3)5-15 fl
5b Raceme cu 1-2(3) fl
6a Peţiol lat aripat, egal sau mai lat decât tulp. Foliole ± eliptice. Infl. circa de
2 ori mai lungă decât frz. bracteantă. C. de 2-3 cm.
5 L. latifolius L . - M ă n e r e i de p ă d u r e , (piş. L X X I , fig. 13). -
Sp. perenă, FL, 50-200 cm. VII-VIII. 2n=14. Spor. z.păd.stej.-e.g.; margini
de păd., tuf., loc. rud. Sp. xeromez.-mez., subterm. Medit.
404
FABACEAE
6b Peţiol îngust aripat, mult mai îngust decât tulp., rareori aproape cât tulp.
Foliole liniar-lanceolate. Infl. numai cu puţin mai lungă decât frz.
bracteantă. C . de 1,3-1,8 cm lung.
6 L. sylvestris L . - B o b de ţ a r i n ă , (piş. L X X I , fig. 14). - Sp.
2 perenă, R , 60-200 cm. VII-VIII. 2n=14. Frecv. z.păd.stej.-e.f; tuf, loc.
3 rud., margini de păd., paj. Sp. xeromez.-mez. Eur.
7a C. de 25-35 cm lung. Păstaia aspru hirsută.
7 *L. odoratus L . - S â n g e l e v o i n i c u l u i . Sp. anuală, T., 50-150
cm. VI-VIII. 2n=14. Cult. orn. Medit.
7b C. de 8-15 mm lung., foarte rar mai mare, de 15-20 mm, în care caz păstaia
este glabră 8
8a Păstaie hirsută, perii înseraţi pe mici tuberculi. Sem. 5-10. Foliole de 5-10
mm lăţ.
8 L. hirsutus L . - P i e d i c a v â n t u l u i . - S p . anuală, T., 30-80 cm.
VI-VII. 2n=14. Frecv. z.step.-e.g.; loc. cult.(cereale) şi rud. Sp. xeromez.,
mezotr., N . Euras.
2
8b Păstaia glabră, rareori la început pubescentă şi la maturitate glabrescentă,
dar în acest caz are 2-3 sem. şi foliolele sunt de 1-2 mm lăţ 9
9a Dinţii K . de lung. tubului sau cu puţin mai lungi. Păstaia pubescentă la
4 început, glabrescentă la maturitate, numai pe sutură păstrează pubescentă.
Foliole de 0,5-3 mm lăţ.
9 L. setifolius L . (piş. L X X I , fig. 15). - Sp. anuală, T., 20-30 cm. I V -
V I . Rară e.g.; pe coaste înierbate cu sol. schel., pietroase. Jud.: Bistriţa-
Năsăud, Caraş-Severin, Mehedinţi. Medit.
9b Dinţii K . de 2-3 ori mai lungi decât tubul. Păstaia glabră 10
10a F l . de 15-25 mm lung. Păstaia de 10-18 mm lăţ., cu 2 aripi pe partea
dorsală.
10 *L. sativus L . - M ă z ă r o i . Sp. anuală, T., 30-70 cm. V - V I I .
2n=14. Cult. fur. şi subspont. E . Medit.
10b F l . de 9-14 mm lung. Păstaie de 5-7(10) mm lăţ., cu 2 carene puţin
evidente pe partea dorsală.
5 11 L. cicera L . - Sp. anuală, T., 20-50 cm. V - V I I . 2n=14. Spor. z.step.-
6 z.păd.stej.; loc. cult., tuf. Medit.
7 11a Rahisul, cel puţin la frz. sup., terminat în cârcel 12
11b Rahisul nu se termină în cârcel, ci în setă sau vârf erbaceu 15
12a Plantă anuală. F l . solitare, de 9-10 mm lung.
12 L. sphaericus Retz. (piş. L X X I , fig. 16). - Sp. anuală, T., 10-50 cm.
V - V I . 2n=14. Rară z.step.-e.g.; loc. cult., paj., tuf. Sp. oligotr., xer.-
xeromez. Jud.: Sibiu, Hunedoara, Caraş-Severin, Mehedinţi, Dolj, Olt,
Giurgiu, Prahova, Constanţa, Tulcea. Medit.
405
FABACEAE
12b Plante perene. F l . în raceme, 2-12 şi mai mari, de 12-20 mm lung 13
13a Sistemul radicular cu tuberculi. C. roşiatică.
13 L. tuberosus L . - O r e ş n i ţ ă . - Sp. perenă, H . , 30-100 cm. VI-VIII.
2n=14. Frecv. z.step.-e.f.; loc. cult., în special în cereale, mai rar în paj.,
tuf. Sp. xeromez.-mez., mezotr., N . Euras.
2
13b Răd. fără tuberculi. C. galbenă 14
14a Foliole lanceolate. Stipele mai înguste sau cel mult de lăţ. foliolelor. Infl.
de 2-3 ori mai lungă decât frz. bracteantă. C. de 10-16 mm lung.
14L. pratensis L . - L i n t e a p r a t u l u i . - Sp. perenă, H . , 30-100 cm.
V I - V I I . 2n=14,28. Frecv. z.păd. stej.-e.b.; paj., tuf, zăv. Sp. xeromez.-
mezohigr., mezotr., N . Euras.
3
14b Foliole lat-lanceolate până la îngust-eliptice. Stipele mai late sau cel puţin
de lăţ. foliolelor. Infl. numai cu puţin mai lungă decât frz. bracteantă. C. de
14-20 mm lung.
15 L. hallersteinii Baumg. - Sp. perenă, FL, 30-100 cm. V - V I I . 2n=14.
Frecv. e.g.-e.b.; margini de păd., tuf. Sp. mez. Carp.-balc.
15a C. galbenă (de la alb-gălbuie până la galben-brună), uneori cu nuanţe de
roşu 16
15b C. roşiatic-purpurie, devine albastră-violacee 21
16a Foliole liniare sau liniar-lanceolate, de 2-4(6) mm lăţ 17
16b Foliole ± eliptice, de 20-50 mm lăţ 19
17a Răd. subţiri, neîngroşate. Toată planta fin pubescentă. Stil cu stigmat
dilatat, spatulat. Hilul ocupă 1/4 din circumferinţa sem.
16 L. pallescens ( M . Bieb.) K . K o c h (piş. L X X I , fig. 17) - Sp. perenă,
H . , 20-40 cm. V - V I . Spor. z.silvostep.-e.g.; paj., tuf Sp. xer.-xeromez.,
mezotr. Pont.-pan.-bale.
17b Răd. tuberizate, cărnoase. Plantă glabră. Stil şi stigmat filiform 18
18a Răd. tuberizate, de 3-5 cm lung. şi 6-10 mm gros., oblong-ovoide.
Pedunculul racemului de 5-12 cm lung., de circa 2 ori mai lung decât frz.
bracteantă. C. de 12-20 mm lung.
17 L. pannonicus (Jacq.) Garcke - Sp. perenă, H . , 25-60 cm. V - V I .
2n=14. Sp. mezohigr.-higr. Rară e.g.; paj. Jud.: Cluj, Bistriţa-Năsăud,
Suceava. Euras. cont.
18b Răd. tuberizate fusiforme, peste 10 cm lung. şi 3-5 mm gros. Pedunculul
racemului de 3-6 cm lung., mai scurt sau egal cu frz. bracteantă. C. de 11-
14 mm lung.
18 L. lacteus ( M . Bieb.) Wissjul. (L. versicolor auct.) - Sp. perenă, H.,
25-60 cm. V - V I . 2n=14. Spor. z.step..-e.g.; paj., tuf. Sp. xeromez. Centr. şi
E . eur.
406
FABACEAE
19a Foliole glandulos-punctate pe faţa inf. Păstaia tânără glanduloasă, la
maturitate glabră.
19 L. aureus (Steven) Brandza - Sp. perenă, H . , 20-60 cm. V - V I I I .
Spor. z.păd.stej.; păd., tuf. Sp. mez. Olt., Munt., Mold., Dobr. Pont.
19b Foliole şi păstăi neglanduloase 20
20a Plantă glabră. Foliole acute. Dinţii K . foarte scurţi.
20 L. laevigatus (Waldst. et Kit.) Gren. - Sp. perenă, H . , 30-60
cm. V - V I . 2n=14. Frecv. e.f.-e.b.; paj., tuf, margini de păd. Sp. mez. Eur.
centr. şi E .
20b Plantă pubescentă. Foliole obtuze. Cei 3 dinţi i n f ai K . de lung. tubului.
21 L. transsilvanicus (Spreng.) Fritsch - Sp. perenă, H . , 20-50 cm. V -
V I . 2n=14. Spor. z.păd.stej.-e.f; tuf, margini de păd. Sp. mez., Trans.
Carp.-pan.
21a Stipele late de 8-15 mm, aproape de lăţ. foliolelor. Frz. cu 1 pereche de
foliole. Păstaie pubescentă. Hilul ocupă 1/10-1/6 din circumferinţa sem.
22 L. laxiflorus (Desf.) O. Kuntze (L. inermis Rochel) - Sp. perenă, H . ,
20-50 cm. V - V I . 2n=14. Rară e.g.; păd. Sp. xeromez., subterm., calc. Jud.:
Mehedinţi. Eur. S E .
21b Stipele late de 1 -8 mm. Frz. cu 2-6 perechei de foliole. Păstaie glabră sau
cu glande brune. Hilul ocupă 1/4 din săm 22
22a Foliole 4-6 perechi, obtuze. Stipele liniare, de 1-2 imn lăţ. Planta se
înnegreşte la uscare.
23 L. niger (L.) Bernh. - O r ă ş t i c ă . - Sp. perenă, G . , 30-80 cm. VII-
VIII. 2n=14. Frecv. z.silvostep.-e.g.; păd., tuf. Sp. oligotr., xeromez.-mez.,
helscia. Eur. centr.
22b Foliole 2-3(4) perechi, acuminate. Stipele late, de 2-8 mm. Planta nu se
:
• înnegreşte prin uscare 23
23a Foliole lat-ovate, scurt acuminate. Păstaia tânără cu glande brun-roşietice,
la maturitate glabră (la var. banaticus (Wierzb.) Ascherson et Graebner,
păstaia este glabră de la început).
24 L. venetus (Mill.) Wohlf. (piş. L X X I , fig. 18). - Sp. perenă, G . , 20-
40 cm. V - V I . 2n=14. Spor. z.păd.stej.-e.f; păd. Sp. mez., mezotr. Pont.-
medit.
23b Foliole ovat-lanceolate, lung acuminate. Păstaia glabră.
25 L. vernus (L.) Bernh. - P u p e z e l e . (piş. L X X I , fig. 19). - Sp.
perenă, G . , 20-40 cm. I V - V . 2n=14. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; păd. Sp. mez.,
mezotr. Euras.
ş
407
FABACEAE PLANŞA L X X I I

40 Pisum L.
x=7
1 P. sativum L . - M a z ă r e .
a - *subsp. sativum (inel. P. arvense L.) - M a z ă r e c u l t i v a t ă , (piş.
L X X I I , fig. 1). - Pedunculul racemului ± egal cu stipelele. Plante
anuale, T., 30-200 cm. V - V I I . 2n=14. Cult. alim şi fur.
b - subsp. elatius (Steven) Schmalh. - M a z ă r e s ă l b a t i c ă , (piş.
L X X I I , fig. 2). Pedunculul racemului de 2-4 ori mai lung decât
stipelele. Plante anuale. T u f , 50-100 cm. V - V I . 2n=14. Rară e.g.; tuf,
loc. rud. Medit.

41 Phaseolus L.
x=ll
la Racemul multiflor, 8-20 f l . , egal sau mai lung decât frz. bracteantă. C.
roşie ca focul. Germinaţie hipogee
1 *P. coccineus L . (P. multiflorus Lam.) - F a s o l e m a r e , F a s o l e
l a t ă . - Sp. anuală-perenă, T.-H., 2-5 m. V I - I X . 2n=22. Cult. orn. şi alim.
A m trop.
lb Racemul cu 2-6 f l . , mult mai scurt decât frz. bracteantă. C. albă, rareori roz
sau violet. Germinaţie epigee.
2 *P. vulgaris L . - F a s o 1 e. - Sp. anuală, T. V I - I X . 2n=22. Cult. alim.,
med. Originea în P. aborigeneus Burkart (Venez., N V . Argent).

42 Vigna Savi
1 *V. sinensis (Stickman) Savi in Hassk. (V. unguiculata (L.) Walpers)
- F a s o l i t ă . - Sp. anuală, T., 30-200 cm. VII-VIII. 2n=22-24. Cult. rar,
alim. Afr. trop.
a - subsp. sinensis - Păstaia pendulă, de 15-30 cm lung. şi 0,5-1 cm lăţ., cu
10-15 sem., de 10-15 mm.
b - subsp. cylindricus (Stickman) Van Eselt. - Păstaia erectă sau
ascendentă, de 6-15 cm lung. Sem., de circa 4 mm.

PLANŞA LXXII. 1 - Pisum sativum subsp. sativum; 2 - P. s. subsp. elatius; 3 -

Aldrovanda vesiculosa - frz. mărită; 4 — Drosera rotundifolia; 5 - D. longifolia; 6 - D. intermedia
- frz. (schemă); idem la 4 şi 5; 7 - Peplis portula - habitus şi receptacul fructifer; 8 - Lythrum
tribracteatum - fl. cu bractee şi bracteole; 9 - Fuchsia x hybrida; 10 - Circaea lutetiana; 11 - C.
alpina; 12 - C. x intermedia; 13 - Ludwigia palustris.

408
HALORAGACEAE LYTHRACEAE
2a Plante anuale cu frz. opuse. F l . pe tipul 4. Receptacul campanulat până la
43 Dolichos L.
subglobulos, mic, de 1,5-2 mm lAmmannia
1 *D. lablab L . - Sp. perenă, H . , urcătoare. VI-VIII. 2n=22-24. Cult. 2b Plante perene sau anuale, în acest ultim caz frz. sunt alterne. Receptacul
rar, orn. Abisinia. mai mare, 3-6 mm 3 Lythrum
44 Glycine Willd.
1 Peplis L .
x=10
x=5
1 * G . max (L.) Merr. (G. hispida (Moench) Maxim.; Soja hispida
Moench) - S o i a. - Sp. anuală, T., 30-60(-250) cm. VII-VIII. 2n=40. Cult. 1 P. portula L . (Lythrumportula (L.). D.A.Webb) - M ă t r e a ţ ă . (piş.
frecv. alim., oleag., fur. Derivă din G. soja (L.). Sieb. et Zucc. (G. L X X I I , fig. 7). Sp. anuală, T., 5-25 cm. V I - I X . 2n=10. Spor. z.păd.stej.-
ussuriensis Regel et Maak) spont. în As. de E . e.b.; z.silvostep.-e.g.; loc. inundate, marginea bălţilor, şanţuri. Sp. mezotr.,
mezohigr.-higr., calcifugă. Eur.
ORD. HALORAGALES
2 Ammannia L.
F a m . Haloragaceae R.Br. 1 A. verticillata (Ard.) Lam. - Sp. anuală, T., 5-20 cm. VI-VIII. Rară
1 Myriophyllum L. -Peniţă. Jud.: Caraş-Severin-Ostrovul Moldova Veche. Loc. umede, temporar
inundate. Sp. mezohigr.-higr. Submedit.
x=7
la Plantă acvatică, submersă. Frz. penat-sectate, cu segmentele capilare, câte 3 Lythrum L.
4 în verticil. F l . câte 4 în verticile spiciforme, întrerupte. F l . pe tipul 4. x=5
Bracteele mai scurte decât fl., cele sup. întregi. N u formează turioni. Fr.
tetrachenă. la Plante perene. Petale de 7-10 mm 2
1 M. spicatum L . - Sp. perenă, Hd., 40-200 cm. V I - I X . 2n=42. Frecv. lb Plante anuale. Petale de 1-3 mm 3
z. step.-z. păd. stej.; ape stagnante şi lin curgătoare, orezarii. Circ. 2a Plantă pubescentă până la subglabră. Frz. ovat-lanceolate cu baza rotunjită
lb Plantă asemănătoare cu precedenta. Frz. câte 5 în verticil. F l . câte 5-6 într- sau cordată. Calicului mai lung decât K .
un verticil. Bracteele penat-sectate mai lungi decât fl. Formează turioni. 1 L. salicaria L . - R ă c h i t a n . Sp. perenă, H . , 30-150 cm. V I - I X .
2 M. verticillatum L . - Sp. perenă, Hd., 50-200 cm. VI-VIII. 2n=28,42. 2n=50,60. Frecv. z.step.-e.f; paj. înmlăştinite, malul apelor, zăv., lăcovişti,
Frecv., împreună cu sp. precedentă. Circ. depresiuni. Sp. mezotr., higr. Circ.
Obs. M. brasiliense Cambess. Sp. adv. din Am. de Sud, identificată la Oradea - 2b Plantă glabră. Frz. liniar-lanceolate cu baza îngustată. Calicului ± egal
Băile Felix. cu K .
2 L. virgatum L . - R ă c h i t a n . Sp. perenă, H . , 30-120 cm. V I - I X .
ORD. MYRTALES 2n=30. Spor. z.step.-e.f; pe malul apelor, zăv., lăcovişti. Sp. mezotr., higr.
Fam. Lythraceae J. St. H i l . Euras. cont.
Plante erbacee cu frz. simple, întregi. F l . hermafrodite, actinomorfe, pe tipul 3a Hipsofilele (dinţii) caliculului triunghiulare, foarte scurte, până la 0,5 mm
lung., ± egale cu K . Receptacul îngust cilindric, de 5-6 mm lung. şi cel
4-6, cu K . ext. Petale libere, roşietice. Stamine 2-12. Gineceu inf, ovar liber,
mult 1 mm diam.
adăpostit în receptacul tubulos sau campanulat. Fr. capsulă,
3 L. tribracteatum Salzm. ex Spreng. (piş. L X X I I , fig. 8). - Sp. anuală,
l a Frz. obovat-spatulate, opuse, cu peţiol distinct. Receptacul semisferic.
T., 5-30 cm. IV-VIII. Rară z.step.-e.g.; zăv., paj. înmlăştinite, aluviuni,
Capsula iese evident din receptacul 1 Peplis
malul apelor. Sp. oligotr.-mezotr., higr. Jud.: Bihor, Arad, Timiş, Caraş-
lb Frz. ovat-lanceolate până la liniare, ± sesile. Capsula închisă în receptacul 2
Severin, Dolj, Ialomiţa, Buzău, Tulcea. Euras. cont.

410 411
PUNICACEAE ONAGRACEAE
3b Hipsofilele (dinţii) caliculului subulate, mai lungi de 1 mm lung., şi mai
1 FuchsiaL. -Cerceluşi.
lungi decât K 4
4a F l . pe tipul 6(5). Stamine 4-6. Majoriatea frz. au peste 2 mm lăţ. x=ll
4 L. hyssopifolia L . - Sp. anuală, T., 5-30 cm. V I - I X . 2n=20. Spor. la F l . globuloase, lungi de 2,5-3 cm, cu tubul receptaculului ± globulos,
z.păd.stej.-e.g.; loc. umede, malul apelor, Sp. higr. Cosm. numai puţin mai lung decât ovarul.
4b F l . pe tipul 4(5). Stamine de obicei 2(3). Majoriatea frz. mai înguste de 1 *F. magellanica L a m . - Ph, arbust, 1-3 m. V - X . 2n=22. Cult. orn.
2 mm. A m . de S. şi Centr.
5 L. thymifolia L . - Sp. anuală, T., 5-12 cm. V I - I X . Rară z.step.-e.g.; lb F l . lungi de 5-7 cm, cu tubul receptaculului alungit, mult mai lung decât
loc. umede. Dobr. Medit. ovarul 2
Fam. Punicaceae Heran. 2a Frz. ± eliptice, de 4,5-7 cm lăţ. Sepale cu vârful verde.
Plante lemnoase cu frz. opuse, fără stipele. F l . hermafrodite, actinomorfe, cu 2 *F. fulgens Mocino et Sesse - Ph, arbust, 1-2 m. V I I - X . Cult. orn.
Mexic.
K . şi C . pe tipul 5-7. Stamine numeroase. Gineceu inf. format din 9 cârpele. Fr.
2b Frz. ovat-lanceolate, de 3 cm lăţ. Sepale roşii.
bacă.
3 *F. boliviana Carriere - Ph, arbust, 0,6-1 m. V I I - X . Cult. orn.
1 Punica L . Bolivia.
F. x hybrida Voss (F. magellanica x fulgens) (piş. L X X I I , fig. 9).
x=12
1 *P. granatum L . - R o d i u . P h . , arbust-arbore, 1-5 m, adesea cu 2 Circaea L .
spini. F l . roşii, de 3-4 cm. diam. Fr. roşii, de 5-8 cm. diam. VI-VIII. Cult. x=ll
rar, orn., numai în S. în staţiuni calde şi adăpostite. A s . S V .
la Pediceli fără bractee. Frz. păroase cel puţin pe nervuri. Petale de 2-4 mm,
Fam. Onagraceae A d a n s . fără unguicula evidentă, lung. şi lăţ. ± egale.
Plante erbacee sau arbuşti. Frz. simple, opuse, alterne sau verticilate. F l . 1 C. lutetiana L . (piş. L X X I I , fig. 10). - Sp. perenă, G . , 20-60 cm. V I -
hermafrodite, mai adesea pe tipul 4. Gineceu inf. şi ovar cu 1 stil. VIII. 2n=22. Frecv. z.păd.stej.-e.fi; păd., tăieturi de păd., bur., zăv. Sp.
l a Arbuşti cultivaţi în sere şi apartamente. Fr. bacă 1 Fuchsia eutr., mezohigr. Euras.-medit.
l b Plante erbacee cu fr. uscat 2 lb Pediceli cu bractee mici. Frz. glabre sau glabrescente. Petale ± unguiculate2
2a F l . cu 2 sepale, 2 petale şi 2 stamine 2 Circaea 2a Petale mai scurte decât sepalele. Stigmat slab emarginat. Fr. unilocular.
2b F l . pe tipul 4 sau 5 3 2 C. alpina L . (piş. L X X I I , fig. 11). - Sp. perenă, G . , 4-25 cm. V I I -
3a C. lipseşte. Sepale şi stamine 4 3 Ludwigia VIII. 2n=22. Spor. e.f.-e.b.; păd., loc. umede şi umbroase. Sp. mezohigr.,
3b C . prezentă. Stamine 8 4 mezotr., scia. Circ.
4a Sem. fără smoc de peri la un capăt. Sepale 4, reflecte. Petale 4, galbene 2b Petale de lung. sepalelor. Stigmat bilobat. Fr. bilocular. Plantă sterilă,
4 Oenothera hibrid între 1 şi 2, se înmulţeşte vegetativ.
4b Sem. cu un smoc de peri la un capăt (regiunea chalazei). Sepale 4, erecte. 3 C. x intermedia Ehrh. (C. alpina x C lutetiana) (piş. L X X I I , fig. 12).
Petale 4, roşii sau roze, foarte rar albe —-.5 - Sp. perenă, G . , 10-40 cm. VI-VII. 2n=22. Spor. e.f.-e.b.; păd., loc. umede
5a F l . actinomorfe. Staminele dispuse pe 2 verticile. Polenul se eliberează în şi umbroase. Sp. mezohigr., mezotr., eutr. Eur.-medit.
tetrade. C e l puţin frz. inf. opuse 5 Epilobium
5b F l . zigomorfe. Staminele dispuse pe un singur verticil. Polenul se 3 Ludwigia L.
eliberează izolat. Toate frz. alterne 6 Chamerion x=8

412 413
ONAGRACEAE ONAGRACEAE
1 L. palustris (L.) Elliot (piş. L X X I I , fig. 13). - Sp. anuală-perenă, T.- 3 E. lanceolatum Sebast. et Mauri - Sp. perenă, H . , 20-60 cm. V I - V I I .
HFL, 8-30 cm. VII-VIII. 2n=16. Spor. z.păd.stej.-e.g.; loc. umede cu 2n=26. Spor. z.păd.stej.-e.f; loc. pietroase şi umede. Sp. mez.-mezohigr.
substrat nis., paj. uscate, mlaştini şi bălţi. Sp. higro.-hidr., subterm. A t l . - Atl.-medit.
medit. 4b Frz. ovat-eliptice, rotunjite sau cordate la bază, scurt peţiolate, peţioli până
la 3 mm. Petale roze-purpurii 5
4 Oenothera L. -Luminiţă. 5a Frz. de 3,5-8 cm lung. Petale de 8-10(12) mm lung.
x=7 4 E. montanum L . - Sp. perenă, H . , 30-80 cm. VI-VIII. 2n=36. Frecv.
z.păd.stej.-e.b.; margini şi tăieturi de păd., tuf. Sp. mez., mezotr. Euras.
la Sepale cu vârfuri divergente în boboc. Petale de circa 11 mm. Frz. 5b Frz. mici, de 1-4(5) cm lung. Petale de 4-6 mm lung.
subglabre, lanceolate. 5 E. collinum C.C.Gmel. - Sp. perenă, H . , 10-40 cm. VII-VIII.
1 O. parviflora L . (O. muricata auct. non L.) - Sp. bisanuală, Ht., 40- 2n=18,36. Frecv. e.g.-e.b.; loc. însorite pe substrat pietros. Sp. oligotr.,
80 cm. VI-VIII. 2n=14. Spor. pe malul apelor, pe nis. Sp. xeromez. Adv. xeromez.-mez. Eur.
(Am. de N.) 6a Plantă cu stoloni aerieni sau semisubterani, filiformi, nefoliaţi. Tulp.
lb Sepalele, în boboc, cu vârfuri alipite. Petale de 24-60 mm 2 rotundă, fără muchii (linii) longitud., cel mult cu 2 şiruri longitud. de peri.
2a Tulp. fără pete roşii. K . verde. Petale de 24-30 mm. Stil de 3-17 mm 6 E. palustre L . - Sp. perenă, H . , 10-50(70) cm. VI-VIII. 2n=36. Frecv.
2 O. biennis L . - Sp. bisanuală, Ht., 60-150 cm. VI-VIII. 2n=14. Frecv. e.f.-e.b.; paj. înmlăştinite, malul apelor, izvoare, turbării. Sp. eutr., higr.,
z. step.-e.f; loc. nis., malul apelor, zăv. Sp. pionieră, xer.-mez. Adv. (Am. calcifugă. Circ.
de N.) 6b Plantă cu stoloni foliaţi sau fără stoloni. Tulp. cu 2-4 muchii (linii)
2b Tulp. cu pete roşii. K . roşu-striat. Petale de 40-60 mm. Stil de 20-60 mm longitud., adesea păroase 7
3 *0. glazioviana Micheli (O. erythrosepala Borbâs; O. la-marckiana 7a Sem. mari, de 1,8-2 mm, fusiforme, acoperite cu papile negre. Frz. de
auct.) - Sp. bisanuală, Ht., 30-150 cm. VI-VIII. 2n=14. Cult. orn. şi obicei, câte 3-4 în verticile, foarte rar opuse sau alterne
subspont. 7 E. alpestre (Jacq.) Krocker - Sp. perenă, H . , 20-70 cm. V I I - I X .
2n=36. Spor. e.f.-e.s.; loc. umede şi umbroase, bur., tuf. de jneapăn. Sp.
5 Epilobium L. - P u f u 1 iţ ă
mezohigr. A l p . eur.
x=6 7b Sem. mai mici, de 0,7-1,7 mm. Frz. opuse sau alterne 8
la Stigmat evident 4 lobat 2 8a Infl. şi ovarul evident cenuşiu pubescente sau setos păroase 9
lb Stigmat globulos, nelobat 6 8b Infl. şi ovarul glabrescente 14
2a Tulp. evident păroasă, cu peri patenţi. Frz. sesile 3 9a Infl. glanduloasă 10
2b Tulp. glabră sau cu peri alipiţi, mici. Frz. peţiolate 4 9b Infl. neglanduloasă, cel mult K . cu puţini peri glandulari 11
3a Frz. semiamplexicaule, ascuţit serate, puţin decurente. Petale de 10-16 mm 10a Săm. fusiformă, papilos-striată, cu un apendice translucid la vârf ce poartă
lung. smocul cu peri.
1 E. hirsutum L . - Sp. perenă, H . , 50-150 cm. VI-VIII. 2n=18,36,54. 8 E. ciliatum Rafin. (E. adenocaulon Hausskn.) - Sp. perenă, H . , 20-
Frecv. z.păd.stej.-e.f; loc. umede şi mlăştinoase, zăv., malul apelor. Sp. 60 cm. V I I - X . 2n=36. Spor. e.g.-e.f; bur. Adv. (Am. de N.).
eutr., higr. Euras. 10b Săm. obovoidă, netedă, fără apendice la vârf.
3b Frz. neamplexicaule, slab serate, nedecurente. Petale de 4-9 mm lung. 9 E. roseum Schreb. - Sp. perenă, H . , 15-80 cm. V I - I X . 2n=36. Frecv.
2 E. parviflorum Schreb. - Sp. perenă, H . , 15-60 cm. VI-VIII. 2n=36. e.g.-e.b.; loc. umede, depresiuni, văi. Sp. higr. Euras.
Frecv. z.păd.stej.-e.f; loc. umede şi mlaştini, zăv., malul apelor, paj. Ha Plante fără stoloni. Sem. fără apendici 12
înmlăştinite. Sp. higr. Euras. 11b Plante cu stoloni aerieni foliaţi 13
4a Frz. lanceolat-eliptice, îngustate la bază şi cu peţioli de 4-8 mm. Petale 12a Frz. cel puţin cele mijlocii, scurt decurente. F l . de 4-6 mm lung. Tulp. ±
albe, apoi devin roze. glabră.

414 415
ONAGRACEAE PLANŞA L X X I I I
10 E. tetragonum L . (E. adnatum Griseb.) (piş. L X X I I I , fig. 1). Sp.
perenă, H . , 30-70 cm. VII-IX. 2n=36. Frecv. z.silvostep.-e.f; paj.
înmlăştinite, pe lângă pâraie. Sp. mezohigr.-higr. Euras.-submedit.
12b Frz. nedecurente. F l . de 5-8 mm lung. Tulp. spre vârf dens-alipit-păroasă.
11 E. Lamyi F.W.Schultz - Sp. perenă, H . , 30-70(100) cm. VI-VIII.
2n=36. Spor. z.silvostep.-e.f; loc. deschise, tăieturi de păd. Sp. xeromez.-
mez. Atl.-medit.
13a Tulp. simplă, scundă, de 5-20 cm, cu vârful nutant înainte de înflorire. Frz.
alungit-eliptice, aproape întregi. Petale violete. Săm. fusiformă, cu
apendice la vârf
12 E. nutans F.W.Schmidt (piş. L X X I I I , fig. 2). - Sp. perenă, FL, 5-20
cm. V I - I X . Spor. e.b.-e.s.; loc. umede, izvoare, turbării. Sp. higr., calcifugă.
A l p . eur.
13b Tulp. înaltă de 20-90 cm ± ramificată, vârful drept. Frz. lanceolate, serat-
dinţate. Petale purpurii-roz. Săm. obovoidă, fără apendice la vârf.
13 E. obscurum Schreb. - Sp. perenă, FL, 20-90 cm. V I - I X . 2n=36.
Spor. z. păd. stej.-e.b.; loc. umede, izvoare, pâraie, zăv. Sp. mezohigr.-higr.
Eur.
14a Plantă cu stoloni aerieni foliaţi. Frz. mici, 1-2,5 cm lung., alungit invers-
ovate, ± întregi. Petale de 3-4,5 mm lung.
14 E. anagallidifolium Lam. (E. alpinum auct. non L.) (piş. L X X I I I ,
fig. 3). Sp. perenă, H . , 8-20 cm. VII-IX. 2n=18,36. Spor. e.s.-e.a.; zăcători
de ape din topirea zăpezii. Sp. mezohigr.-higr., psichroterm. Circ.-arct.-alp.
14b Plantă cu stoloni subterani. Frz. alungit ovat-eliptice, slab serat-dinţate, de
2-4 cm lung. Petale de 7-11 mm lung.
15 E. alsinifolium V i l i . (piş. L X X I I I , fig. 4). Sp. perenă, FL, 10-25 cm.
V I - I X . 2n=36. Spor. e.b.-e.s.; izvoare şi pâraie, ape din topirea zăpezii. Sp.
higr. Arct.-alp.-eur

6 Chamerion (Raftn.) Rafin. (Chamaenerion nom. illegit.)

x=6
la Frz. lanceolate, late de 0,7-4 cm. Săm. netedă.

PLANŞA LXXIII. 1 - Epilobium tetragonum; 2 - E. nutans; 3 - E. anagallidifolium; 4 - E.

alsinifolium; 5 - Chamerion angustifolium; 6 - Trapa natans - frz. şi fr.; 7 - Hippuris vulgaris -
fragment tulp. şi fl.; 8 - Hippophae rhamnoides subsp. carpatica - ramură fructiferă, fl.
bărbătească, femeiască şi fr.; 9 - Haplophyllum ciliatum; 10 - H. patavinum; 11 - Dictamnus
albuş; 12 - Acer talaricum; 13 - A. monspessulanum; 14 - A. campestre; 15 - A. platanoides; 16
- A. pseudo-platanus.

416 417
TRAPACEAE
THYMELAEACEAE
1 Ch. angustifolium (L.) Holub (Chamaenerion angustifolium (L.)
1 *E. angustifolia L . - Sălcioară, Salcie mirosi-toare. Ph, arbust-
Scop., Epilobium angustifolium L . ) - R ă s c o a g e , Z b u r ă t o a r e (piş.
arbore, 3-7 m. V I . 2n=28. Cult. orn., perdele de protecţie şi subspont. A s .
L X X I I I , fig. 5). Sp. perenă, H . , 50-150 cm. VI-VIII. 2n=36. Frecv. e.f.-e.b. temp.
şi rară în e.g. şi e.s.; margini, rarişti, tăieturi, doborâturi şi arsuri de păd. Sp.
pionieră, mez., N4.5. Circ. 2 Hippophae L.
lb Frz. liniare, de 1-3 mm lăţ. Săm. papiloasă.
x=12
2 Ch. dodonaei (Vili.) Holub (Chamaenerion palustre auct., Epilobium
dodonaei V i l i ) . Sp. perenă, H . , 20-100 cm. VII-IX. 2n=36. Frecv. e.f.-e.b.; 1 H. rhamnoides L . - C ă t i n ă a l b ă , C ă t i n ă de r â u . (piş.
loc. nis. şi pietroase, aluviuni, grohot. Sp. pionieră. Centr. eur.-submedit. L X X I I I , fig. 8). Arbust spinos, foarte rar arbore, 1-4(10) m. I V - V . 2n=24.
Frecv. z.step.-e.f; în lungul apelor, pe nis. şi pietrişuri, pe coaste pietroase,
Fam. Trapaceae Dumort. mai ales pe formaţiuni geologice salifere. Sp. pionieră, oligotr., xer.-
mezohigr. (în profunzime, temporar, cu umiditate ridicată). Adesea cult. pe
1 Trapa L . terenuri degradate şi pentru fixarea taluzelor, corecţia torenţilor. Euras.
i ai Frz. de 3-6 mm lăţ. Plantă mai puţin spinoasă, cu ramuri alungite. Sem.
1 Trapa natans L . - C o r n a c i . ( p i ş . L X X I I I , fig. 6). Sp. anuală, Hd., ovoidale.
0,5-1 m. Frz. natante, rombice. F l . pe tipul 4. Petale albe. Sepalele după - subsp. fluviatilis Van Soest
înflorire concresc şi se transformă în spini rigizi. Gineceu inf. Ovar a2 Frz. de 5-8(10) mm lăţ b
bicarpelar. Fr. drupă. V I - V I I . 2n=36,48. Frecv. z.step.-z.păd.stej.; ape bj Fr. ± sferice. Sem. alungit-elipsoidale.
stagnante sau foarte încet curgătoare, eutrofe. Euras.cont. (submedit.) - subsp. carpatica Rousi
a - subsp. muzzanensis (Jăggi) Schinz - Fr. prezintă între cei 4 spini b Fr. ± cilindrice. Sem. elipsoidale.
2

(coarne), 4 proeminenţe mamelonare evidente. Coroana fr. bine - subsp. rhamnoides

dezvoltată, de 10/8 mm, cu gât evident şi adâncită. Fr. este de circa Obs. Variabilitatea sp. la noi incomplet cunoscută.
3 cm înalţ., inclusiv înalţ, coroanei şi 3,4-5 cm lăţ. Rară Delta Dunării.
ORD. THYMELAEALES
Eur.
b - subsp. natans - Fr. fără proeminenţe între spini. Coroana slab dezvoltată Fam. Thymelaeaceae Adans.
şi mai mică, cu cu gât neevident şi fără adâncitură. Arbuşti şi plante erbacee cu frz. simple, întregi, fără stipele. F l . hermafrodite
ORD. ELAEAGNALES (la plantele de Ia noi), actinomorfe, pe tipul 4. înveliş floral simplu, inserat pe
marginile receptaculului tubulos-campanulat. Stamine 8, inserate pe pereţii int.
F a m . Elaeagnaceae Adans.
ai receptaculului, în 2 verticile. Gineceu inf, ovar liber faţă de receptacul.
Plante lemnoase acoperite cu peri stelaţi sau solzoşi. Frz. întregi. F l . axilare,
l a Arbust. Receptacul căzător. Fr. drupă 1 Daphne
cu înveliş floral simplu. Receptaculul tubulos, devine cărnos la maturitate şi
lb Plantă erbacee, anuală. Receptacul persistent. Fr. acheniform .2 Thymelaea
participă la formarea fr. asemănător cu drupa.
l a F l . hermafrodite, rareori ovarul este rudimentar. Perigon 4 1 Elaeagnus 1 Daphne L .
lb F l . unisexuat-dioice. Perigon 2 2 Hippophae
x=9
1 Elaeagnus L. la F l . în capitule terminale. Frz. persistente 2
x=7 lb FI. grupate axilar. Frz. persistente sau căzătoare 3
2a FI. albe-gălbui. Drupă albicioasă.

418
419
 PLANŞA L X X I V
CORNACEAE
1 D. blagayana Freyer - I e d e r ă , I e d e r ă a l b ă (piş. L X X I V , fig.
ei-.'!'.
1). Ph., arbust, 15-35 cm. I V - V . 2n=18. Rară e.f.-e.b.; s t â n e , grohot. Mţii:
Ciucaş, Gârbova, Piatra Mare, Postăvarul, Bucegi, (Sinaia la Stâncile "Sf.
Ana" şi M t Padina Crucii), Cozia, Buila, Piatra Cloşanilor, Vâlcan, Bihor.
Alp.-carp.-balc. Sp. ocrotită.
2b F l . roze. Drupa brun-gălbuie
2D. cneorum L . - T ă m â i ţ ă (piş. L X X I V , fig. 2). Ph., arbust, 10-40
cm. I V - V I . 2n=18. Spor. z.păd.stej.-e.b.; rarişti de păd., tuf, paj., pe
substrat pietros. Sp. oligotr., xeromez. Criş., Trans., Buc. Eur. centr.
3a Frz. persistente. F l . galbene-verzui. Drupa neagră.
3 D. laureola L . - D a f i n (piş. L X X I V , fig. 3). Ph., arbust, 30-130
cm. II-IV. 2n=18. Rară e.g.-e.f; rarişti de păd., coaste pietroase. Sp.
xeromez.-mez., subterm. Tox. Jud. Caras Severin şi Mehedinţi. Atl.-medit.
3b Frz. căzătoare. F l . roz-roşietice, rar albe. Drupa roşie.
4D. mezereum L . - T u l i c h i n ă (piş. L X X I V , fig. 4). Ph., arbust, 50-
150 cm. II-IV. 2n=18. Frecv. e.f.-e.b.; rarişti de păd., tuf, Sp. mez.-
mezohigr. Tinct., tox. Euras.
2 Thymelaea L.

1 T. passerina (L.) Coss. et Germ. - L i m b a v r ă b i e i . S p . anuală,

T., 15-40cm. VI-VII. Frecv. z.step.-e.g.; loc. uscate, însorite, cult. şi rud.,
paj. Sp. xer.-xeromez. Euras.-cont.

ORD. CORNALES

F a m . Cornaceae (Dumort.) Dumort.

Plante lemnoase cu frz. opuse, simple, întregi, fără stipele. F l . hermafrodite,
actinomorfe, pe tipul 4. Sepale mici. Petale valvate. Gineceu inf, ovar
bicarpelar. Fr. drupă.

1 Cornus L .
x=9,ll
la Infl. umbele axilare, involucrate. F l . galbene, apar înaintea frz. Frz. pe dos
cu peri drepţi, alipiţi. Drupă roşie.

A
i
PLANŞA LXXIV. 1 - Daphne blagayana; 2 - D. cneorum; 3 - D. laureola; 4 - D.
mezereum; 5 - Pyrola minor — fl.şi fr.; 6 - P. chlorantha - fl.; 7 - P. media - fr.; 8 - P.
rotundifolia; 9 - P. carpatica; 10 - Orthilia secunda; 11 - Moneses uniflora; 12 - Monotropa
hypopitys.

421
420
I
CORNACEAE PLANŞA L X X V
1 C. mas L . - C o r n . (piş. L X X V , fig. 9). Ph, arbust-arbore, 2-6(8) m.
III. 2n=18,27. Frecv. z.păd.stej.-e.f.; păd., tuf. Sp. eutr., xeromez.-mez.,
subterm., preferenţial calc. A l i m . , orn. Pont.-medit.
lb Infl. terminale, fără involucru. F l . albe, apar după înfrunzire 2
2a Petale de 4-7 mm lung. Frz. cu 3-4(5) perechi nervuri laterale. Fr.
albăstrui-negricios 3
2b Petale de 3-4 mm. Frz. cu 5-7 perechi de nervuri laterale. Fr. alb 4
3a Frz. acoperite pe faţa inf. cu peri simpli, ± ridicaţi, creţi sau numai cu peri
bifurcaţi cu braţe egale sau cu peri bifurcaţi cu braţe inegale şi peri simpli.'
2 C. sanguinea L . - S â n g e r , (piş. L X X V , fig. 10). Ph, arbust, 2-5 m.
V - V I . 2n=22. Frecv. z.păd.stej.-e.f; margini de păd., zăv., tuf. Sp. mez.-
mezohigr., mezotr. Eur. centr.
ai Frz. acoperite pe faţa inf. numai cu peri simpli
- subsp. sanguinea
a Frz. cu peri bifurcaţi sau peri bifurcaţi şi simpli
2 b
bi Frz. acoperite pe faţa inf. cu peri bifurcaţi, cu braţe egale, alipite de
suprafaţa limbului, scurte, de 0,4-0,6 mm.
- subsp. australis ( C A . Mey.) Jâv. - Ph, arbust, 2-5 m. V - V I . 2n=22.
Spor., răsp. incomplet cunoscută fiind confundat cu C. sanguinea.
Jud.: Dolj, Vâlcea, (Fl. Olt. Exs. nr. 690 sub C. sanguinea), Bistriţa-
Năsăud, (Fl. Ro. Exs. nr. 2260 sub C. sanguinea). Daco-balc.-pan.
b Frz. pe faţa inf. cu peri bifurcaţi cu braţe inegale şi peri simpli
2

- subsp. hungarica (Kărpati) Soo, apreciat ca hibrid între subsp.

sanguinea şi subsp. australis. Ban., Trans.
4a Plante stolonifere. Fr. şi endocarp subglobulos.
4 *C. sericea L . (C. stolonifera Michx.) - S â n g e r a m e r i c a n . Ph,
arbust, 3 m. V . 2n=22. Cult. orn. A m . de N .
4b Plante fără stoloni. Fr. şi endocarp elipsoidale.
5 *C. alba L . - S â n g e r t ă t ă r ă s c . P h , arbust, 3 m. V - V I . 2n=22.
Cult. orn. As. de N .

PLANŞA LXXV. 1 - Loranthus europaeus; 2 - Viscuin album; 3 - Thesium alpinum — fl. şi fr. (b
- bractee; br - bracteole); 4 - T. linophyllon; 5 - T. bavarum; 6 - T. arvense; 7 -
T. dollineri subsp. simplex; 8 - Comandra elegans; 9 - Comus mas; 10 - C. sanguinea; 11-
Hedera helix - frz. de pe ramură sterilă (a) şi de pe ramură floriferă (b); 12 - Sanicula europaea;
13 - Astranlia major - frz. bazală şi fragment de infl.; idem la 12; 14 - Eryngium maritiinum - un
capitul cu involucru; 15 - E. planum - frz. bazală şi fl.; 16 - Echinophora tenuifolia subsp.
sibthorpiana - fragment de pl., umbelulă floriferă şi fructiferă.

422
SANTALACEAE LORANTHACEAE
6 T. arvense Horv. (T. ramosum Hayne) (piş. L X X V , fig. 6). - Sp.
ORD. SANTALALES bisanuală-perenă, Ht.-H., 15-30 cm. VI-VII. 2n=24. Spor. z.
.1.)..,. step.-e.g.; paj. Sp. xeromez., N\. Euras. cont.
F a m . Santalaceae R . B r . 6b Infl. racem. F l . scurt pedicelate (-6 mm).
Plante erbacee sau subarbuşti semiparaziţi pe răd. de plante erbacee sau 7 T. dollineri Murb. (piş. L X X V , fig. 7). - Sp. anuală-perenă, T . - H . I V -
arbuşti. Frz. alterne, simple, întregi, nestipelate. F l . mici, actinomorfe, VII. Spor. z. step.-e.g.; paj. însorite. Sp. xeromez., N .2

hermafrodite pe tipul 4-5. Gineceu inf. Fr. drupă sau achenă. a - subsp. dollineri - Anuală, bracteea numai cu puţin mai lungă decât fr.
l a Plante erbacee. Perigon unit, după înflorire laciniile se răsucesc spre int. Balc.-pan.
Fr. achenă 1 Thesium b - subsp. simplex (Velen.) Stoj. et Stef. - Perenă, bracteea de 2-4 ori mai
lb Plante lemnoase. Perigon liber. Laciniile după înflorire nu se răsucesc spre lungă decât fr. Carp.-balc.
int. Fr. drupă 2 Comandra Obs. T. divaricatum Jan şi T. rostratum Mert. et W. D. J. Koch nu cresc în flora Ro.

1 Thesium L. -Măciulie.
2 Comandra Nutt.
x=6,7,13
1 C. elegans (Rochel ex Rchb.) Rchb. fii. (piş. L X X V , fig. 8). -
la F l . numai cu bractee, fără bracteole. Subarbust, Ch.(Ph.). 25-60 cm. V - V I . Spor. z. step.-e.g.; rarişti şi margini
1 T. ebracteatum Hayne - Sp. perenă, G.-FL, 10-30cm. V - V I I . 2n=24. de păd., tuf. Bale.
Rară z.păd.stej.-e.g.; paj. însorite. Jud.: Cluj şi Bistriţa-Năsăud. Eur.
lb F l . cu bractee şi cu câte 2 bracteole 2 Fam. Loranthaceae Juss.
2a Perigonul persistent, puţin mai lung decât fr. Arbuşti mici, semiparaziţi pe ramuri de Angiosperme lemnoase şi
2 T. alpinum L . (piş. L X X V , fig. 3). - Sp. perenă, FL, 10-20cm. V - Gimnosperme. Frz. opuse, simple, întregi. F l . actinomorfe, unisexuate, pe tipul
VIII. 2n=12. Frecv. e.f.-e.s.; paj. Sp. oligotr., xeromez.-mez. Eur. (mont.). 4. Gineceu inf. Fr. bacă.
2b Perigonul persistent, evident mai scurt decât fr 3 l a Frz. căzătoare. Infl. spiciforme, laxe. Anterele se deschid prin pori. Baca
3a între laciniile perigonului există 5 lobi mici. Infl. scurtă, paucifloră. galbenă 1 Loranthus
3 T. kernerianum Simonk. - Sp. perenă, G.-FL, 10-20cm. VII-VIII. lb Frz. persistente. Infl. cime dicaziale dense. Anterele se deschid longitud.
Spor. e.s.; paj., pe sol. schel., calc. M-ţii Ciucaş, Bucegi, Piatra Craiului, Bacă albă, rar galbenă 2 Viscum
Pietrele Doamnei (Rarău). End.
3b Perigon fără lobi între lacinii. Infl. alungită, multiflora 4 1 Subfam. Loranthoideae
4a Plante stolonifere. Infl. paniculă laxă. Frz. 1-3 nervate.
4 T. linophyllon L . (piş. L X X V , fig. 4). - Sp. perenă, G.-FL, 10-30cm. 1 Loranthus Jacq.
V - V I I . 2n=24. Spor. z. păd. stej.-e. f; paj. însorite. Sp. oligotr., mezotr., r
xeromez. Eur. centr. x=9
4b Plante fără stoloni 5 1 L. europaeus Jacq. - V â s c de s t e j a r . (piş. L X X V , fig. 1). -
5a Frz. lanceolate, 3-5 nervate. Infl. paniculă (cel puţin ramurile inf. cu 2 sau Subarbust, Ep., 20-50 cm. V - V I . 2n=18. Semiparazit pe Quercus spp.,
mai multe fl.). Tulp. robustă, 30-80 cm. rareori pe Castanea sativa, Tilia tomentosa, Fagus sylvatica, Betula
5 T. bavarum Schrank (piş. L X X V , fig. 5). - Sp. perenă, G.-FL, 30-80 pendula. Eur.
cm. V - V I I . 2n=24. Spor. e.g.-e.b.; paj. însorite. Sp. xeromez., subterm. Eur. 2 Subfam. Viscoideae
centr.
5b Frz. liniare, 1 nervate, sau cu 3 nervuri slabe. Tulp. scundă 6 2 Viscum L . -Vâsc.
6a Infl. paniculă (cel puţin ramurile inf. cu 2 sau mai multe fl.) laxă. x=10
Pedunculi şi pediceli lungi, de 5-10 mm.

424
 PLANŞA L X X V I
CELASTRACEAE
la Baca rotundă. Săm. cu laturi plane şi cu 2-3 embrioni.
1 V. album L . - V â s c de f o i o a s e . ( p i ş . L X X V , fig. 2). - Arbust,
Ep., 30-60 cm. III-V. 2n=20. Pe arbori din clasa Dicotyledonatae. Med.
Eur.
lb Baca elipsoidală, piriformă. Săm. cu laturi convexe şi cu 1(2) embrion.
2 V. laxum Boiss. et Reut. - V â s c de c o n i f e r e . - Subarbust, Ep.,
30-60 cm. III-V. Centr. eur.-medit
• subsp. laxum (V. album subsp. austriacum (Wiesb.) Vollm.). - V â s c de
p i n . Frz. de 4-5 ori mai lungi decât late, verzi-gălbui. Bacă de obicei
galbenă. Pe Pinus, Larix şi Picea spp.
• subsp. abietis (Wiesb.) O. Schwarz (V. album subsp. abietis (Wiesb.)
Abrom.) - V â s c d e b r a d . Frz. cel mult de 3 ori mai lungi decât late,
verzi închis. Bacă albă. pe Abies spp.

ORD. CELASTRALES

F a m . Celastraceae R . B r .
Plante lemnoase cu frz. simple. F l . actinomorfe, hermafrodite, pe tipul 4-5.
Ovar sup. Fr. capsulă. Sem.acoperite de arii cărnos.

1 Euonymus L.(Evonymus L.)

x=8
la Frz. liniare, persistente. F l . solitare.
1 E. nana M . Bieb. - V o n i c e r i u p i t i c . (piş. L X X V I , fig. 10). -
Ph., arbust, -2 m. V - V I I . Spor. e.g.-e.b.; zăv., lunci. Sp. mezohigr., mezotr.
Jud.: Harghita, Covasna, Bacău, Neamţ, Vaslui, Iaşi, Suceava, Botoşani.
1
N E . Ro., M o l d . , Ucr., Rusia., C a u c , As. centr.
lb Frz. mai late, ± eliptice. F l . în infl 2
2a Frz. persistente 3
2b Frz. căzătoare 4
3a Arbust târâtor sau căţărător, cult. Frz. persistente, ± eliptice, de 2-5 cm
lung.

PLANŞA LXXVI. 1 - Pelargonium peltatum; 2 - Tropaeolum majus; 3 - Zygophyllum

fabago; 4 - Nitraria schoberi; 5 — Impatiens noli-tangere; 6 - Polygala sibirica; 7 - P. major -
fl.; 8 - P. contam - partea terminală a infl.; 9 - llex aquifolium; 10 - Euonymus nana; 11 -
Paliurus spina-chrisli - fragment de ramură cu fr.; 12 - Ziziphus jujuba - fragment de ramură
cu fr.

426
AQUIFOLIACEAE EUPHORBIACEAE

2 * E . fortunei (Turcz.) Hand.-Mazz. (E. radicans Sieb. ex Miq.) - Fam. Euphorbiaceae Juss.
S a l b ă t â r â t o a r e . V I - V I I . 2n=32. Cult. orn. Jap. Plante erbacee cu frz. simple. F l . actinomorfe, unisexuate, fără petale.
Gineceu tricarpelar, sup.; ovar trilocular. Fr. capsulă ce se desface în mericarpii
3b Arbust erect, de 2-4 (-6) m, glabru; frz. ± eliptice, de 6-8 cm lung.
monosperme.
3 E.japonicus L . f i i . Culţ. orn. Originar din Japonia.
la Plante fără latex. F l . cu perigon sepaloid 2
4a Flori pe tipul 5. Lăstari şi ramuri tinere puţin turtite.
lb Plante cu latex. F l . golaşe, înconjurate de o cupă cu 4-5 glande la partea
4 E. latifolia (L.) M i l l . - S a l b ă m o a l e . - P h . , arbust sau arbore, 2-4
. sup. în int. cupei se află o fl. femeiască pedicelată şi mai multe stamine
m. V - V I . Spor. e.f.; păd., tuf. Sp. eutr., mez., calc, subterm. Eur.
5
(fiecare stamină reprezintă o fl. bărbătească). Această infl. elementară se
4b F l . pe tipul 4 numeşte ciatiu 3
5a Lăstari cu numeroase verucozităţi brune-închis 2a Frz. mari, alterne, palmat-fidate şi peltate. F l . monoice 4 Ricinus
5 E. verrucosa Scop. - S a l b ă r â i o a s ă , L e m n r â i o s . - Ph., 2b Frz. opuse, cu nervaţiune penată. F l . dioice 5 Mercurialis
arbust, 1-3 m. V - V I . Frecv. Z . păd. stej.-e. fi; păd., tuf., margini de păd. Sp. 3a Frz. fără stipele, de obicei alterne. Ciatii grupate în infl. umbeliforme.
mezotr., xeromez.-mez. S E . Eur. Glande 4, fără apendice petaloide. Sem. carunculate 3 Euphorbia
5b Lăstari fără verucozităţi. Ramuri tinere cu 4 muchii 3b Frz. cu stipele. Glande 4-5, cu apendice petaloide. Sem. fără caruncula.... 4
4 E. europaea L . - S a 1 b ă m o a l e . Ph., arbust sau arbore, 2-6 m. V - 4a Plante anuale, târâtoare. Frz. opuse, peţiolate, cu baza asimetrică. Ciatii
V I . 2n=64. Frecv. z. păd. stej.-e. g.; păd., tuf. Sp. mez., mezotr. Eur. grupate axilar, nu în infl. umbeliforme. Glande 4 2 Chamaesyce
4b Plante erecte, anuale sau perene. Frz. alterne, sesile, cu baza simetrică.
Fam. Aquifoliaceae D C . ex A . R i c h . Ciatii terminale. Glande 5 1 Agaloma
1 Ilex L .
1 Agaloma Rafin.
x=10
1 * A . marginala (Pursh) A . et D . Love. (Euphorbia marginata Pursh)
1 /. aquifolium L . - L a u r . (piş. L X X V I , fig. 9). - Ph., arbust, -2,5 m. Sp. anuală, T., 40-80 cm. Hipsofile involucrale ± eliptice, prevăzute cu
Frz. ovat-eliptice, persistente, cu margini ondulate şi spinoase. F l . dioice, margini albe, late şi numai partea mediană verde. VII-IX. 2n=56. Cult. orn.
pe tipul 4, albe. Gineceu sup. Fr. drupă roşie. Rară, e.g.; rarişti de păd. Jud.: . A m . de N .
Arad - Zimbru în Păd. Zimbru (Dosul Laurului). Cult. orn. Atl.-medit. Sp.
2 Chamaesyce S.F.Gray
ocrotită - monument al naturii.
la Tulp. ascendent-erectă. Frz. de 1-3 cm. lung., serate. Fr. glabru, de 1,8-2
ORD. EUPHORBIALES mm. Săm. de 1,1 mm, neregulat transv.-rugoasă.
1 C. nutans (Lag.) Small (Euphorbia nutans Lag.) (piş. L X X V I I , fig.
Fam. Buxaceae Dumort. 1). - Sp. anuală, T., 10-60 cm. VII-IX. 2n=12. Rară z.păd.stej.-e.g.; loc.
rud. şi cult. Jud. Covasna: Bodoc şi Olteni; Jud. Argeş: între Argeş şi Râul
1 Buxus L.
Doamnei; Jud. Prahova: Gara Brazi. Adv. (Am. de N.)
x=7 lb Tulp. târâtoare. Frz. mici de 3-11 mm. lung., întregi sau abia serulate 2
2a Fr. de 3,5-4 (-4,5) mm, glabră. Săm. netedă, de circa 3 mm.
1 *B. sempervirens L . - C i m i ş i r , M e r i ş o r . P h . , arbust-arbore,
2 C. peplis (L.) Prokh. (Euphorbia peplis L.) - Sp. anuală, T., 20-40
0,3-4 m. Frz. simple, opuse, ± eliptice, persistente. F l . actinomorfe, <r: cm. V - X . Rară, nis. Jud. Constanţa, Tulcea şi Galaţi (Hanu Conachi). A t l . -
unisexuat-monoice, tetramere. Fr. capsulă. Săm. cu caruncula. IV-VI. medit.
2n=28. Tox. Cult. frecv. orn. Medit. 2b Capsula de 1-2 mm. Săm. de 0,8-1,2 mm 3
3a Plantă glabră. Fr. glabru. Săm. netedă.

428 429
EUPHORBIACEAE PLANŞA L X X V I I
3 C. humifusa (Willd. ex Schlecht.) Prokh. (Euphorbia humifusa
Willd. ex Schlecht.) Sp. anuală, T., 5-15 cm. V I - I X . 2n=22. Rară, loc. cult.
şi rud. Jud. A l b a - Draşov. Adv. (As.)
3b Plante de obicei păroase. Sem. transv. rugoase sau transv. brăzdate 4
4a Internodurile ramurilor florifere ± egale cu frz. Fr. glabru sau cu peri
patenţi. Sem. transv. rugoase
4 C. canescens (L.) Prokh. (C. vulgaris Prokh.; Euphorbia chamaesyce
L.) (piş. L X X V I I , fig. 2).- Sp. anuală, T., 10-30 cm. V I - I X . Spor. z. step.-
e.g.; loc. nis.
a - subsp. canescens - Plantă glabră sau pubescentă. Frz. subrotund-ovate,
emarginate, întregi. Medit.
b - subsp. massiliensis (DC.) Sojâk - Plantă viloasă. Frz. ovat-oblongi,
serulate. Pont.-balc.
4b Internodurile ramurilor florifere evident mai scurte decât frz. Frz. cu pete
roşcate pe faţa sup. Fr. cu peri alipiţi. Sem. cu 3-4 brazde transv. pe fiecare
faţă.
5 C. maculata (L.) Small (Euphorbia maculata L . ; E. supina Rafin.)
(piş. L X X V I I , fig. 3).- Sp. anuală, T., 5-20 cm. V I - I X . 2n=28. Spor. z.
step.-z.păd.stej.; loc. rud., nis. A d v . A m . de N .

3 EuphorbiaL,. - Alior, Laptele câinelui, Laptele cucului.

x=5,6,7,8,9,10,11.
Obs. în sere se cultivă în scop ornamental E. pulcherrima Willd. ex Klotsch.
(Poinsettia pulcherrima Graham) - P o a n s e ţ i a . Arbust, - l m (în cultură). Frz. ovate,
întregi sau sinuat lobate. Hipsofilele de la baza infl. sunt roşii, roze şi reprezintă partea
decorativă. 2n=28,56. Orn. Mexic,
la Frz. opuse şi decusate, sesile, marginea întreagă. Capsula mare, de circa 1
cm diam.
1 *E. lathyris L . Plantă bisanuală, 50-150 cm. V - V I I . 2n=20. Cult. şi
subspont. Medit.
lb Frz. opuse, peţiolate, cu margine dinţată. Fr. de circa 5 mm diam.

PLANŞA LXXVII. 1 - Chamaesyce nutans; 2 - C. canescens ; 3 - C. maculata; 4 - Euphorbia

helioscopia - săm.; idem la 2,3; 5 - E. stricta; 6 - E. platyphyllos; 7 - E. carniolica - fragment
de tulp. şi fr.; 8 - E. epithymoides; 9 - E. carpatica - fr.; idem la 5,6,8; 10 - E. angulata; 11 - E.
dulcis - infl. şi fr.; idem la 10; 12 - E. myrsinites - ciatiu; 13 - E. peplus - fragment de tulp., ciatiu
şi săm.; 14 - E. falcata - ciaţiu şi săm.; 15 - E. segetalis - fragment de tulp. şi o glandă; 16 - E.
taurinensis - fragment de tulp. şi ciatiu; 17 - E. amygdaloides; 18 - E. agraria; 19 - E. esula; 20
— E. virgata; 21 - Mercurialis ovata.

430 431
EUPHORBIACEAE EUPHORBIACEAE
2 E. dentata Michx. Sp. anuală, T., 20-60 cm. VI-VIII. 2n=14, 28,56. 7 E. palustris L . - A 1 i o r de b a 11ă. Sp. perenă, FL, -150 cm. V - V I .
Iaşi-Gara Socola. A d v . A m . de N . 2n=20. Spor. z.păd.stej.-e.g. şi Deltă (frecv.); mlaştini, tuf, pe malul
apelor. Sp. higr. Euras. cont.
Ic Frz. alterne 2
8b Plante ± pubescente, de 20-55 cm din paj. montane. Frz. ovat-oblongi.
2a Glandele ciadului ± subrotund-eliptice, niciodată cornute, trunchiate sau
Umbela 3-5 radiată.
emarginate 3
8 E. carniolica Jacq.(plş. L X X V I I , fig. 7). Sp. perenă, FL, 20-55 cm.
2b Glandele ciatiului semilunare, bicornute, sau cu marginea ext. trunchiată
IV- V I . Frecv. e.f.-e.b.; tuf, bur. Sp. mezotr., mez. Alp.-carp.-balc.
sau emarginată 13
9a Capsula cu tuberculi filiformi, lungi, portocalii-roşietici 10
3a Plante anuale până la bisanuale. Tulp. solitare 4
9b Tuberculii capsulei ± cilindrici 11
3b Plante perene. Tulp. numeroase 6
10a Radiile umbelei mult mai lungi decât foliolele involucrului. Capsula de
4a Capsula netedă, punctată. Săm. rugos-foveolat-reticulată.
circa 6 mm. Sem. netede.
3 E. helioscopia L . (piş. L X X V I I , fig. 4).- Sp. anuală, T., 10-30 cm.
9 E. lingulata Heuffel - Sp. perenă, FL, 20-40 cm. V - V I . Spor. z. păd.
IV- I X . 2n=42. Frecv. z. step.-e.f.; loc. cult. şi rud. Sp. eutr., xeromez.-mez.
stej.-e.g.; tuf, margini de păd. Sp. xeromez., calc, subterm. B a l e
Euras.
10b Sp. asemănătoare cu E. lingulata, dar cu sem. rugoase
4b Capsula acoperită cu tuberculi. Săm. netedă 5
10 E. jacquinii Fenzl. ex Boiss. Trans., Ban. Jud.: Bihor, Cluj,
5a Capsula de circa 2 mm lung., cu tuberculi cilindrici, mai lungi decât laţi.
Braşov, Hunedoara, Caraş-Severin, Mehedinţi, Dolj, Gorj.
4 E. stricta L . (E. serrulata Thuill.) (piş. L X X V I I , fig. 5).- Sp. anuală,
10c Radiile umbelei ± egale cu foliolele involucrale. Capsula de 3-4 mm. Sem.
T., 15-50 cm. VI-VIII. 2n=14,20,28. Frecv. z.step.-e.f; loc. umede cult. şi
netede sau ± reticulate.
rud. Sp. mezotr., mezohigr. Eur. cont.
11 E. epithymoides L . (E. polychroma A . Kern.) (piş. L X X V I I , fig. 8).
5b Capsula de 3-4 mm lung., cu tuberculi semisferici.
Sp. perenă, H . , 20-50 cm. V - V I . 2n=14,16. Frecv. z. păd. stej.-e.f; tuf,
5 E. platyphyllos L . (piş. L X X V I I , fig. 6).- Sp. anuală, T., 25-60 cm.
rarişti şi margini de păd. Sp. eutr., xeromez.-mez., N . . Pan.-balc.
V I - I X . 2n=28,30,36. Frecv. z.păd.stej.-e.f; loc. cult. şi rud. Sp. eutr., 3 4

H a Rizom cilindric Foliolele involucelelor ovat-eliptice.

xeromez.-mez. Eur. centr.
6a Capsula netedă sau foarte mărunt tuberculată, glabră până la dens păroasă. 12 E. carpatica Woloszczak (piş. L X X V I I , fig. 9). Sp. perenă, H . , 30-
Plante glabre până la bogat păroase. 120 cm. V I - V I I . Rară e.g.-e.f; pe malul apelor, mlaştini, păd. Sp.
mezohigr.-higr. Jud. Maramureş. Carp. N .
6 E. villosa Waldst. et K i t . ex W i l l d . - Sp. perenă, LL, 50-80(120) cm.
11b Rizomi noduroşi-articulaţi. Foliolele involucelelor triunghiulare 12
V - V I . 2n=16,20. Frecv. z.păd.stej.-e.f; paj. umede, adesea înmlăştinite, tuf.
12a Tulp. glabră, în partea sup. fin brăzdată, cu muchii ascuţite. Foliole
zăv. Sp. mezohigr.-higr.
a - subsp. villosa - Plante glabre sau ± păroase. Capsula glabră până la involucrale ± eliptice, mai scurte decât radiile.
dispers păroasă. Frecv. Euras. cont. 13 E. angulata Jacq. (piş. L X X V I I , fig. 10). Sp. perenă, H . , 20-50 cm.
b - subsp. valdevillosocarpa (Arvat et Nyâr.) Soo - Plante bogat păroase. V - V I . 2n=10,18. Spor. e.g.-e.f; paj., tuf, margini de păd. Sp. mezotr.,
Capsula albă datorită perilor pungi şi foarte deşi. Jud. Tulcea (Horia). xeromez.-mez., subterm. Pont.-medit.
End. 12b Tulp. cilindrică, pubescentă. Foliole involucrale lanceolate, ± egale cu
6b Capsula acoperită cu tuberculi pronunţaţi 7 radiile.
7a Tuberculii capsulei scurţi, ± emisferici 8 14 E. dulcis L . (piş. L X X V I I , fig. 11). Sp. perenă, H . , 20-60 cm. V - V I .
7b U n i i dintre tuberculii capsulei cilindrici, cel puţin de 2 ori mai lungi decât 2n=12,24. Rară e.f; paj., tuf. Sp. eutr., mezohigr. Jud.: Arad, Caraş-
Severin, Suceava, Eur. centr.
groşi, sau filiformi 9
8a Plante glabre, robuste, 50-150 cm, din loc. umede, înmlăştinite. Frz. 13a Tulp. numeroase, cu frz. obovate, groase, cărnoase, foarte dense,
oblong-lanceolate. Umbela 6-multiradiată. imbricate. Glandele ciatiului semilunare, bicomute, coarnele dilatate la
vârf.

432 433
EUPHORBIACEAE EUPHORBIACEAE
15 E. myrsinites L . (piş. L X X V I I , fig. 12). Sp. perenă, H . , -40 cm. V I - 21 E. amygdaloides L . (piş. L X X V I I , fig. 17). Sp. perenă, Ch., 30-60
VII. Rară z.step.-e.g.; stâne., pietrişuri. Sp. xer., c a l c , term. Jud.: Caraş- cm. I V - V I . 2n=18,20. Frecv. z. păd. stej.-e.b.; păd., tuf. Sp. mezotr., mez.,
Severin şi Dobr. Medit. scia.-helscia., N2-3. Centr. eur., subatl., submedit.
a - subsp. myrsinites - Tulp. ascendent-erecte, până la 40 cm. Glande 19b Foliolele involucelelor libere 20
galbene. Capsula mai lungă decât lată, cu valve slab carenate. 20a Plantă de nis. litorale. Frz. liniar-oblongi, ± cărnoase, foarte dense,
b - subsp. litardierei Font Quer et Garcias Font (E. fontqueriana imbricate. Capsula mai Iată decât lungă.
Greuter)- Tulp. târâtoare, până la 20 cm. Glande purpurii. Capsula mai 22 E. paralias L . Sp. perenă, H . , 20-70 cm. V - V I I . 2n=16. Rară nis.
lată decât lungă (înaltă) sau lăţ. egală cu lung., valve acut carenate. litorale. Dobr. Atl.-medit.
Jud. Tulcea-Enisala şi Agighiol. 20b Frz. nu sunt dens imbricate. Capsula nu este mai lată decât lungă 21
13b Frz. tulp. neimbricate (dacă sunt mai dense, sunt liniare) 14 21a Plantă glandulos pubescentă. Frz. ovat-lanceolate, pe ambele feţe
14a Plante anuale 15 glandulos-pubescente.
14b Plante perene 19 23 E. salicifolia Host - Sp. perenă, FL, 30-70 cm. V - V I . 2n=36.
15a Sem. tuberculat-rugoase. Frz., foliolele involucrului şi involucelor liniare. Frecv. z.step.-e.g.; tuf, zăv., paj. Sp. eutr., xeromez.-mezohigr., subterm.
16 E. exigua L . Sp. anuală, T., 10-30 cm. V I - I X . 2n=16,24,26, 28,56. Pont.-pan.
Frecv. z.step.-e.f; loc. cult. şi rud. Sp. xeromez.-mez., mezotr., subterm. 21b Frz. glabre (excepţie hibrizii cu E. salicifolia) 22
Eur. (submedit.) 22a Frz. ovat-triunghiulare, cu baza cordat-auriculată
15b Sem. sulcate sau alveolate sau cu ambele ornamentaţii. Foliolele 24 E. agraria M . Bieb. (piş. L X X V I I , fig. 18).- Sp. perenă, H . , 30-60
involucelor nu sunt liniare 16 cm. VII-VIII. Frecv. z.step.-e.g.; loc. cult. (prăsitoare) şi rud., tuf. Sp. xer.-
16a Frz. tulp. obovat-rotunde, peţiolate. Valvele capsulei cu câte 2 aripi xeromez., term.- subterm. Pont.-balc.
dorsale. 22b Frz. îngustate spre bază, neauriculate 23
17 E. peplus L . (piş. L X X V I I , fig. 13). Sp. anuală, T., 10-30 cm. V I - 23a Glandele ciadului subrotunde până la semilunare, dar fără coarne;
I X . 2n=16. Frecv. z.step.-e.f; loc. cult. şi rud. Sp. eutr., mez., N . Cosm.
4 marginea ext. trunchiată sau slab emarginată. Frz. coriacee, glauce 24
16b Frz. lanceolate, oblanceolate sau liniare, sesile 17 23b Glandele ciatiului bicornute. Frz. nu sunt coriacee 25
17a Coarnele glandelor ciadului mai scurte, sau cel mult cât grosimea glandei.
24a Frz. ± acute, liniar-oblongi, de circa 4-5 mm lăţ. Săm. de 1,5-2 mm.
18 E. falcata L . subsp. acuminată (Lam.) Simonk. (piş. L X X V I I , fig.
25 E. seguieriana Necker (E. gerardiana Jacq.) Sp. perenă, H . , 10-60
14). Sp. anuală, T., -40 cm. V I - X . 2n=16. Spor. z.step.-e.g.; loc. cult. şi
cm. V - V I . Frecv. z.step.-e.g.; nis., pietrişuri, paj. aride. Sp. oligotr., xer.-
rud. Sp. mezotr.-eutr., xeromez.-mez., N . Medit.
xeromez., term.- subterm. Nj. Euras. cont.
3

17b Coarnele glandelor ciadului setiforme, mult mai lungi decât grosimea
glandei 18
18a Frz. liniare la liniar-lanceolate, de 1-3 mm lăţ., dense. Foliolele
involucrului ± eliptice.
19 E. segetalis L . (piş. L X X V I I , fig. 15). Sp. anuală, T., 10-30 cm. V I -
VII. 2n=16. Rară z.silvostep.; loc. cult. şi rud. Jud.: Arad şi Bihor. Adv.
(Medit.).
18b Frz. oblanceolat-liniare, de 3,5-5 mm lăţ. Foliolele involucrului ± asemă­
nătoare cu frz.
20 E. taurinensis AII. (E. graeca Boiss. et Sprun.) (piş. L X X V I I , fig.
16). Sp. anuală, T., 10-40 cm. VI-VIII. 2n=28. Rară z.silvostep.-e.g.; loc.
cult. şi rud. Sp. xeromez., term. Jud.: Mehedinţi şi Tulcea. Pont.-medit.
19a Foliolele involucelelor concrescute.
24b Frz. obtuze, obovat-lanceolate, peste 10 mm lăţ. Săm. de 2-2,5 mm.
26 E. glareosa Pali. ex M . Bieb. (inel. E. pannonica Host) - Sp. perenă,
H . , 10-60(80) cm. V - V I I . Spor. z.step.-e.g.; paj., tuf, loc. rud. Sp. xer.-
xeromez., term.-subterm.
a - subsp. glareosa - Plante robuste, din loc. ierboase; tulp. până la 60 cm
înalţ. Radii 7-8, până la 4 cm lung. Capsula de 3 mm. Eur. centr. şi
de E .
b - subsp. dobrogensis (Prodan) Ciocârlan comb. et stat. nov in add. (inel.
E. cadrilateri Prod.) - Plante scunde, de 10-30 cm, din loc. pietroase.
Radii 3-5. Dobr. şi N E . Bulg.
25a Frz. ovat-lanceolate, lucitoare pe faţă, de 15-30 mm lăţ.

434 435
EUPHORBIACEAE RHAMNACEAE
27 E. lucida Waldst. et K i t . - Sp. perenă, H . , 30-120 cm. V - V I I . 2 M. perennis L . - B r e i . - Sp. perenă, G(H)., 15-30 cm. I V - V I .
2n=36,40. Spor. z.păd.stej.-e.g.; paj. înmlăştinite, pe malul apelor. Sp. 2n=42,48,64(fl.femeieşti),66(fl.bărbăteşti),80,84. Frecv. z.păd.stej.-e.b.;
mezotr., mezohigr.-higr. Eur.cont. păd., tuf, sol. bogate în humus. Sp. eutr., mez., N _4. Tox. Eur.
3

25b Frz. mai înguste, până la 10(12) mm, nelucitoare 26 2b Frz. inf. verzi, dar mai mici. Peţioli de 1-7 mm 3
26a Frz. liniare, de 0,5-3 mm lăţ. 3a Frz. ovat-subrotunde; peţioli de 1-2 mm lung.
28 E. cyparissias L . - Sp. perenă, FL, 15-50 cm. I V - V I . 2n=20,40. 3 M. ovata Sternb. et Hoppe (piş. L X X V I I , fig. 21). - Sp. perenă,
Frecv. z.step.-e.b.; paj. rud., loc. rud. Sp. xeromez., hei. Euras. H(Ch.), 15-30 cm. I V - V . 2n=32. Spor. z.silvostep.-e.f; margini de păd.,
26b Frz. mai late, de 2-12(15) mm 27 tuf, fâneţe. Sp. eutr., xeromez., N I . Pont.-centr.-eur.-balc.
27a Lăţ. maximă a frz. este deasupra mijlocului; frz. se îngustează spre bază. 3b Frz. ovat-eliptice; peţioli de 2-7 mm lung.
29 E. esula L . (inel. E. basarabica Prodan) (piş. L X X V I I , fig. 19). - AM. paxii (Graebn.) Rauschert (M. paxii Graebn. pro hybr.; M. ovata x
Sp. perenă, FL, 30-60 cm. V - V I I . Spor. z.step.-e.g.; loc. cult. (prăsitoare), perennis; M. longistipes (Borbâs) Holub). - Sp. perenă, H , 15-30 cm. I V -
paj., tuf. Sp. mezotr., xeromez.-mez. Euras. V . 2n=64. Rară Jud. Cluj - Cheia Turzii. Eur. centr.
27b Lăţ. maximă a frz. este sub mijloc, către bază.
ORD. RHAMNALES
30 E. virgata Waldst. et K i t . (E. tommasiniana auct.). (piş. L X X V I I ,
fig. 20). - Sp. perenă, FL, 30-80 cm. V - V I I . Spor. z.silvostep.-e.g.; loc. cult.
F a m . Rhamnaceae Juss.
(prăsitoare), paj., tuf. Sp. mezotr., xeromez.-mez. N . Euras. cont.
2
Plante lemnoase cu frz. simple, stipelate. F l . pe tipul 4-5, actinomorfe.
a - subsp. virgata - Plante de 30-80 cm. Frz. de 3-5 cm lung. şi 2-10 mm
Stamine epipetale. Receptacul în formă de cupă. Gineceu inf, de obicei liber
lăţ. cu nervuri secundare vizibile. Capsula netedă. Loc. mezofile, tuf,
faţă de receptacul.
ogoare. 2n=20. Cont. euras.
l a Stipele transformate în spini, persistente 2
b - subsp. leptocaula (Boiss.) Ciocârlan (E. leptocaula Boiss.)- Plantă mai
l b Stipele moi, adesea căzătoare 3
scundă până la 45 cm. Frz. până la 8,5 cm lung. şi până la 4 mm lăţ.;
2a Lăstari, la început, pubescenţi. Fr. uscat, aripat 1 Paliurus
nervurile secundare nu sunt vizibile. Capsula punctată. Loc. uscate, nis.
2b Lăstari glabri. Fr. drupă 2 Ziziphus
în Deltă pe Grindul Letea. Pont.
Obs. 1. E. britiingeri Opiz nu a fost confirmată în Flora Ro. 3a Muguri acoperiţi de catafile. F l . unisexuate, pe tipul 4. Stile 3-4. Cel puţin
o parte din frz. opuse. Germinaţie epigee 3 Rhamnus
4 Ricinus L. 3b Muguri golaşi. F l . hermafrodite, pe tipul 5. Stile 1. Toate frz. alterne.
Germinaţie hipogee 4 Frangula
1 *R. communis L . - R i c i n . Sp. anuală, T., 1-3 m. VIII-IX. 2n=20,40.
Cult. oleag., med., om. Afr. tropicală. 1 Paliurus Mill.

5 Mercurialis L. 1 P. spina-christi M i l l . - S p i n u l Iui C h r i s t o s , Păliur.

x=7,8
la Plantă anuală. Capsula de 2-3 mm lung. şi 3-4 mm lăţ.
1 M. annua L . - T r e p ă d ă t o a r e . - Sp. anuală, T., 10-50 cm. V - X .
2n=16 (poliploizi 32-112). Spor. z.step.-e.g.; loc. cult.(prăşitoare) şi rud.
Sp. eutr., xeromez.-mez., subterm., nitrofilă (N . ). Cosm.
4 5
(piş. L X X V I , fig. 11). - Ph., arbust -3 m. Frz. lat ovat-eliptice. F l . pe tipul
5, galbene-verzui. Fr. împreună cu aripa ondulată, de 2-3 cm diam. V - V I I I .
2n=24. Rară zstep.-z.silvostep.; tuf, pe sol. schel. Sp. xer., term. Dobr. şi
Jud.: Arad, Mehedinţi, Giurgiu. Medit.
2 Ziziphus Mill.

lb Plante perene, cu rizomi. Capsula circa 4 mm lung. şi 7 mm lăţ 2 1 Z. jujuba M i l l . - F i n a p , M ă s l i n d o b r o g e a n , (piş. L X X V I ,

2a Frz. inf. de obicei solziforme. Frz. sup. lung peţiolate (1-3 cm). fig. 12). - Ph., arbust-arbore 1-8 m. Frz. alungit ovat-eliptice. F l . pe tipul 5,
galbene. Fr. drupă roşietică, comestibilă. I V - V . Rară z.step.-z.silvostep.;
sol. schel. Sp. xer., term. Dobr. As. temp.

436 437
V1TACEAE

3 Rhamnus L .
la Limbul frz. de pe lăstarii scurţi, de 2-2,5 ori mai lung decât peţiolii.
Peţiolii de 2-3 ori mai lungi decât stipele.
1 R. cathartica L . - V e r i g a r i u , Spinul c e r b u l u i , (piş.
L X X V , fig. 1). - Ph., arbust-arbore 4-6 m. V - V I I . 2n=24. Frecv. z.step.-
e.g.; margini de păd., tuf. Sp. oligotr.-mezotr., xeromez.-mez. Med. Euras.
lb Limbul frz. de pe lăstarii scurţi, de 3-6 ori mai lung decât peţiolii. Peţioli
egali sau numai cu puţin mai lungi decât stipele.
2 R. saxatilis Jacq. subsp. tinctorius (Waldst. et Kit.) Nyman.
(R. tinctoria Waldst. et Kit.) - V e r i g a r i u . (piş. L X X V , fig. 2). - Ph.,
arbust 2 m. I V - V I . Spor. z.păd.stej.-e.f; margini de păd., tuf., stâne. Sp.
oligotr., xeromez., subterm., calc. Tinct. Centr. eur.-medit.

4 Frangula Mill.
1 F. alnus M i l l . (Rhamnus frangula L.) - C r u ş â n . (piş. L X X V , fig.
3). Ph., arbust-arbore 1-5 m. V - V I I . 2n=20,26. Frecv. z.păd.stej.-e.f; păd.,
zăv., lunci, mlaştini. Sp. mezohigr.-higr. Tinct. Med. Euras

F a m . Vitaceae Juss.
Plante lemnoase, adesea agăţătoare prin cârcei (liane). Frz. alterne, stipelate,
cel mai adesea palmat divizate. F l . mici, actinomorfe, pe tipul 4-5, grupate în
infl. cimoase sau racemo-cimoase. Stamine epipetale. Gineceu bicarpelar sup.;
ovar bilocular, cu câte 2 ovule anatrope în fiecare lojă. Glande sau disc
nectarifer prezent la baza ovarului, între filamentele staminale. Fr. bacă.
l a Petale unite tenninal, cad împreună la înflorire, ca o scufie. L a baza
ovarului se află 5 glande nectarifere 1 Vitis
l b Petale libere, patente, persistente puţin şi după înflorire. Disc nectarifer
unit cu baza ovarului 2 Parthenocissus

1 Vitis L . - V i ţ ă de v i e .
x=10,19
la Ritidom aderent, nu se desface în fâşii longitud. Lăstari cu lenticele.
Măduva albă, continuă la noduri (fără diafragmă). Cârcei neramificaţi
(Subgen Muscadinia)

PLANŞA LXXVIII. 1 - Rhamnus catharticus; 2 - R. saxatilis subsp. tinctorius; 3 - Frangula

alnus; 4 - Vitis rotundifolia; 5 - V. labrusca; 6 - V. rupestris; 7 - V. vulpina; 8 - Parthenocissus
tricuspidata.

438
VITACEAE STAPHYLEACEAE
1 *V. rotundifolia Michx. (Muscadinia rotundifolia (Michx.) Small.) 8a Lobii limbului terminaţi în dinţi lungi, ascuţiţi şi ± făleaţi. Frz. ± uniforme.
(piş. L X X V , fig. 4). - Ph. liană. V I - V I I . Cult. în grădini botanice şi colecţii Chalază oval-alungită. Rafa puţin vizibilă.
ampelografice. A m . de N . 8 *V. vulpina L . (V. riparia Michx.) (piş. L X X V I I I , fig. 7). - Ph., liană.
l b Ritidomul se desface în fâşii longitud. Lăstari fără lenticele. Măduva V I . 2n=36. Cult. portaltoi. A m . de N .
cafenie, întreruptă la noduri (cu diafragmă). Cârcei ramificaţi (Subgen. 8b L o b i i limbului terminaţi în dinţi scurţi, drepţi. Frz. dimorfe; cele ale
Vitis (Eu vi tis)) 2 plantelor mai adânc lobate. Chalază rotundă; rafa vizibilă.
2a Cârcei sau infl. continui. Frz. acoperite pe faţa inf. cu un toment continuu 9 V. sylvestris C.C.Gmel. - V i ţ ă s ă l b a t i c ă . P h , liană. V I . 2n=38.
brun-roşcat. Spor. z.step.-e.g.; pe aluviuni, zăv., ostroave, în lungul apelor, p ă d de
2 *V. labrusca L . - L a b r u s c ă . (piş. L X X V I I I , fig. 5). - Ph., liană. luncă. Sp. eutr., mezohigr., subterm. Pont.-medit.
V I . Cult. grădini botanice. A m . de N .
2b Cârcei intermitenţi (două noduri succesive cu cârcei, al 3-lea fără). Frz. 2 Parthenocissus Planch.
fără toment continuu pe faţa inf. 3 x=20
3a Bace mai mari de 7 mm diam. F l . în general hermafrodite. Săm. cu rostru
la Frz. simple, trilobate.
evident.
1 *P. tricuspidata (Siebold et Zucc.) Planch. - V i ţ ă j a p o - n e z ă .
3 * V. vinifera L . - V i ţ ă de v i e . (piş. L X X V I I I , fig. 5). - Ph., liană.
(piş. L X X V I I I , fig. 8). P h , - 3 0 m (liană). VII-VIII. 2n=40. Cult. om.
V - V I . 2n=38,57,76. Cult. frecv. în numeroase cv. A l i m . As. S V . şi reg.
China şi Jap.
medit.
lb Frz. palmat-compuse 2
3b Bace de 5-7 mm diam. F l . poligam-dioice. Săm. cu rostru scurt 4
2a Cârcei scurţi, cu 5-8 (10) ramificaţii terminate cu discuri adesive. Foliole
4a Frz. mai late decât lungi, glabre. Cârcei rudimentari, uneori lipsesc.
obtuz serate şi puţin glauce pe dos.
Sinusul peţiolar foarte larg deschis, aproape nul.
2 *P. quinquefolia (L.) Planch. - V i ţ ă de C a n a d a . P h , - 3 0 m
4 *V. rupestris Scheele - V i ţ ă de m u n t e . (piş. L X X V I I I , fig. 6).
(liană). VII-VIII. 2n=40. Cult. om. E . A m . de N .
Ph., liană. V - V I . 2n=38. Cult. ca portaltoi. A m . de N .
2b Cârcei lungi, cu 3-5 ramificaţii de obicei fără discuri adesive. Foliole acut
4b Frz. cu limb ± rotund, pufos-păros pe dos, cel puţin la ramificarea
serate, verzi, lucioase pe dos.
nervurilor. Sinusul peţiolar mai profund, în formă de V sau U . Cârcei bine
3 *P. inserta (A. Kern.) Fritsch (P. vitacea (Knerr) A.S.Hitch.). -
dezvoltaţi 5
V i ţ ă de C a n a d a . P h , - 3 0 m (liană). VI-VIII. 2n=40. Cult. om. şi
5a Limb mai lung decât lat, pe faţă lucios. Sinusul peţiolar adânc, în formă
subspont. A m . de N .
de V . Diafragma groasă, de 2-4 mm.
5 *V. cordifolia Lam. - Ph., liană. V I . A m . de N .
5b L i m b ± rotund, uneori mai lat decât lung. Sinusul peţiolar mai puţin ORD. SAPINDALES
profund şi mai larg deschis 6
F a m . Staphyleaceae Martinov
6a Limbul, în general, mai lat decât lung, tomentos pe dos, ca şi lăstarii.
Sinusul peţiolar larg, în formă de U . Sem. mari, de 6-9 mm, subrotunde, cu 1 Staphylea L.
chalază alungit ovală şi rostrul scurt. x=13
6 *V. amurensis Rupr. - V i ţ ă de A m u r . - Ph., liană. V - V I . Extr.
Orient. 1 S. pinnata L . - C l o c o t i ş . (piş. L X X I X , fig. 2). P h , arbust
6b Limbul ± rotund. Sem. mici, de 4-6 mm, piriforme sau elipsoidale 7 - 5 m. Frz. opuse, imparipenat-compuse, cu 5-7 foliole. F l . albe, cu pediceli
7a Lăstari muchiaţi, flocoşi. Limb de 8-10 mm diam., aproape întreg. Sinusul articulaţi, grupate în panicule pendule. Fr. capsulă veziculoasă,
peţiolar larg, în formă de V sau U . membranoasă. V - V I . 2n=26. Spor. z.păd.stej.-e.f; p ă d , margini de p ă d ,
7 *V. berlandieri Planch. - Ph., liană. VI-VII. A m . de N . tuf. Sp. xeromez.-mez, mezotr. Eur. centr. şi de S.
7b Lăstari cilindrici, slab pubescenţi până la glabri 8

440 441
ACERACEAE SAP1NDACEAE
6a F l . verzi, apetale, apar primăvara foarte de timpuriu, cu mult înainte de
F a m . Aceraceae Juss. înfrunzire. Frz. argintii pe faţa inf. şi pubescente la început, apoi glabre.
Plante lemnoase cu frz. opuse, fără stipele. F l . actinomorfe pe tipul 5. 6 *A. saccharinum L . - P a l t i n a r g i n t i u . P h , arbore -24 m. III-
Gineceu sup, ovar bicarpelar. Fr. mericarpice, disamare. IV. 2n=52. Cult. orn. E . A m . de N .
6b F l . cu sepale şi petale.. 7
1 Acer L . 7a Peţioli cu latex. F l . în corimbe erecte, apar cu puţin înainte de înfrunzire.
x=13 Lobii frz. cu vârfuri lung ascuţite.
7 A. platanoides L . - A r ţ a r , P a l t i n d e c â m p . (piş. L X X I I ,
la Frz. imparipenat-compuse. F l . apetale, dioice.
fig. 15). P h , arbore-25 m. I V - V . 2n=26,39. Frecv. z.păd.stej.-e.g. şi rar în
1 *A. negundo L . - A r ţ a r a m e r i c a n . P h , arbore -20 m. I V - V .
e.f; păd. Sp. m e z , eutr, N . . Cult. orn. Eur.
3 4
2n=26. Cult. o r n , f o r , perdele de protecţie. A m . de N .
7b Peţioli fără latex. F l . în panicule pendule, apar după înfrunzire. Lobii frz.
l b Frz. simple 2
fără vârfuri ascuţite.
2a Frz. cu nervaţiune penată 3
8 A. pseudoplatanus L . - P a l t i n , P a l t i n d e m u n t e . (piş.
2b Frz. cu nervaţiune palmată 4
L X X I I , fig. 16). P h , arbore - 3 0 m. V . 2n=52. Frecv. e.g.-e.b.; păd,rarişti
3a Frz. ovate, neregulat dublu serate, glabre, numai pe faţa inf. la început sunt
de păd. Sp. m e z , eutr.-mezotr, N . . Cult. for. şi orn. Eur. centr.
3 4
pubescente.
2 A. tataricum L . - A r ţ a r t ă t ă r ă s c , G I a d i ş . (piş. L X X I I , fig. Fam. Sapindaceae Juss.
12). P h , arbust-arbore -10 m. V - V I . Frecv. z.step.-e.g.; păd. şi margini de
p ă d , tuf. Sp. xeromez, term.-subterm, cult. for. şi om. Euras.cont. 1 Koelreuteria Laxm.
3b Frz. ovate, trilobate, cu 2 lobi bazali mult mai mici decât lobul terminal, 1 *K. paniculata Laxm. - (piş. L X X I I I , fig. 1). - P h , arbore - 1 0 m.
glabre. Frz. alterne, imparipenat-compuse, cu 7-15 foliole. F l . zigomorfe. Petale 4,
3 *A. ginnala M a x i m . - A r ţ a r de M a n c i u r i a . P h , arbust-arbore galbene, cu ligule bifide. Fr. capsulă veziculoasă, ovoidală, membranoasă,
-7 m. V . 2n=26. Cult. orn. China. de 4-5 cm l u n g , cu 3 sem. negre, rotunde. VII-VIII. 2n=22,30. Cult. orn.
4a Frz. trilobate, mici, de 3-6 cm l u n g , lobii întregi, egali, cei laterali aproape China.
orizontali. Fr. cu aripi ± paralele.
Fam. Hippocastanaceae A. R i c h .
4 A. monspessulanum L . - J u g a s t r u de B a n a t . (piş. L X X I I ,
Plante lemnoase cu frz. opuse, palmat-compuse,fâră stipele. F l . poligame,
fig. 13). P h , arbust-arbore -8(12) m. I V - V . Rar e.g.; tuf, rarişti de p ă d , pe
zigomorfe, pe tipul 4-5. Fr. capsulă, valvicid-loculicidă, se deschide prin 3
sol schel. Sp. xeromez, calc, term. Jud.: Caras Severin şi Mehedinţi, în
valve.
valea Dunării. Submedit.
4b Frz. cu (3)5-7 lobi. Dacă sunt 3 lobi, aripile fr. sunt în prelungire,
1 Aesculus L. -Castan ornamental,
orizontale 5
5a Majoriatea frz. mature mai scurte de 8 cm. Lobii întregi sau sinuat-lobulaţi, x=10 Castan porcesc.
ciliaţi pe margini. Aripile fr. orizontale, în prelungire. la Muguri cleioşi 2
5 A . campestre L . - J u g a s t r u . (piş. L X X I I , fig. 14). P h , arbore-15 lb Muguri necleioşi 4
in. V . 2n=26. Frecv. z. silvostep.-e.g. şi rar e.f; p ă d , margini de p ă d , tuf.
2a F l . roşii, de culoarea cărnii. Fr. cu ghimpi puţini, mici.
Sp. xeromez.-mez, mezotr, N2-3- Cult. for.
1 *A. x carnea Hayne (A. hippocastanum x A. pavia) - C a s t a n
a - subsp. campestre - Frz. cu 5 lobi lobulaţi sau întregi. Eur. r o ş u . P h , arbore -15 m. V - V I . 2n=80. Spor. Cult. orn. E . A m . de N .
b - subsp. marsicum (Guss.) Hayek - Frz. cu 3 lobi ± întregi. N V .
2b F l . albe sau albe-gălbui 3
Balc.-pan.
3a Foliole inegal obtuz dublu crenat-serate, pe dos verzi. F l . albe cu pete
5b Majoriatea frz. mature mai lungi de 8 cm; lobii neciliaţi 6 roşietice. Fr. cu ghimpi.

442 443
ANACARDIACEAE PLANŞA L X X I X
2 *A. hippocastanum L . Ph., arbore -25 m. V - V I . 2n=40. Frecv. cult.
orn. Bale.
3b Foliole regulat crenat-serate, pe dos glaucescente. F l . albe-gălbui. Fr. fără
ghimpi.
3 *A. turbinata Blume - C a s t a n j a p o n e z . P h , arbore - 3 0 m. V .
Rar cult. orn. Jap.
4a F l . albe, mici, de circa 1 cm lung. Stamine de 2 ori mai lungi decât C .
Foliole sesile, cenuşiu-pubescente pe dos.
4 *A. parviflora Walter - C a s t a n p i t i c . P h , arbore - 4 m. VI-VII.
2n=40. Rar cult. orn. E . A m . de N .
4b F l . galbene sau roşii. Stamine ± de lung. C . Foliole peţiolate 5
5a F l . albe-gălbui sau galbene. K . campanulat
5 *A. flava Soland. (A.octandra Marshall) - C a s t a n g a l b e n . P h ,
arbore - 2 0 m. V - V I . 2n=40. Rar cult. orn. E . A m . de N .
5b F l . roşii-purpurii. K . tubulos.
6 *A. pavia L . - C a s t a n r o ş u . Ph., arbust-arbore 2-6 m. V - V I .
2n=40. Rar cult. orn. E . A m . de N .

ORD. RUTALES

F a m . Anacardiaceae Lindl.

Plante lemnoase cu frz. alterne, nestipelate. F l . pe tipul 5. Gineceu sup,ovar

unilocular, cu 1 ovul. Fr. drupă.
l a Frz. simple, întregi. Pedicelii fl. sterile, la fructificare, cu peri patenţi. Stil
lateral 1 Cotinus
l b Frz. compuse. Stil terminal 2 Rhus

1 Cotinus Mill.
1 C. coggygria Scop. - S c u m p i e . P h , arbore - 5 m. V - V I . Spor.
z.step.-e.g.; rarişti de p ă d , tuf. Sp. xer.-xeromez, term.-subterm. T a n ,
tinct. şi cult. om. Pont.-medit.

PLANŞA LXXIX. 1 - Koelreuteria paniculata - o pereche de foliole; 2 - Staphylea pinnata - fr.;

3 - Linum uninerve; 4 - L. hologynum; 5 - L. nervosum; 6 - L. tenuifolium - fr. tânăr cu K.
persistent; idem la 4,5; 7 - L. austriacum; 8 - L. perenne; 9 - Radiola linoides - fl.; 10 - Oxalis
acetosella; 1 1 - 0 . fontana; 12 - Geranium lucidum; 13 - G. rotundifolim; 14 - G. pusillum -
petală şi săm.; idem la 13; 15 - G. cinereum subsp. subcaulescens; 16 - G. sibiricum; 17 - G.
pyrenaicum; 18 - G. pratense; 19 - G. sylvaticum — fl. fără petale; 20 - Erodium neilreichii; 21 -
E. ciconium.

444
SIMAROUBACEAE RUTACEAE
1 *R. graveolens L . - V i r n a n ţ . Sp. perenă, subarbust, C h , 30-60
cm. VI-VIII. 2n=72,81. Cult. o r n , med. şi arom. Subspont. Medit.
2 Rhus L . ii,
1 *R. hirta (L.) Sudw. (R. typhina L.) - O ţ e t a r . P h , arbust-arbore - 2 Haplophyllum A . Juss.
10 m. V I - V I I . Cult. orn. A m . de N . la Frz. întregi, lanceolat-oblongi, scurt ciliate pe margini. Lojile ovarului cu
câte 4 ovule.
Fam. Simaroubaceae DC.
1 H. suaveolens (DC.) G.Don fii. (H. cdiatum Griseb.) (piş. L X X I I ,
1 Ailanthus Desf. fig. 9). - Sp. perenă, H , 15-30 cm. VI-VII. Spor. z.step.-z.păd.stej.; pe
1 *A. altissima (Mill.) Swingle - C e n u ş e r . Arbore - 2 0 m. Frz. coaste pietroase, înierbate. Sp. x e r , calc. Jud.: Alba, Mehedinţi, Ialomiţa,
Constanţa, Tulcea, Galaţi. Pont.-balc.
alterne, imparipenat-compuse. F l . poligame, în panicule, actinomorfe, pe
tipul 5. Gineceu sup. format din 5-6 cârpele ± libere. Fr. multiplu, lb Frz. mijlocii şi sup. trisectate. Lojile ovarului cu câte 2 ovule.
polisamară. V - V I . 2n=64. Cult. om. şi subspont. pe terenuri degradate, 2 H. patavinum (L.) G.Don fii. (piş. L X X I I , fig. 10). - Sp. perenă, FL,
însorite, pe sol. uşoare. China. 10-30 cm. V I - V I I . Rară e.g.; coaste pietroase. Jud.: Caraş-Severin. V . bale.

Fam. Rutaceae Juss. 3 Dictamnus L.

Plante variate ca habitus, erbacee şi lemnoase. Frz. nestipelate cu pungi x=9
secretoare sub formă de puncte transparente. F l . pe tipul 4-5. Gineceu sup.
1 D. albuş L . - F r ă s i n e 1. (piş. L X X I I , fig. 11). - Sp. perenă, H , 40-
format din 2-5 cârpele. Fr. variat, hesperidă, drupă, samară, capsulă, în funcţie
80 cm. V - V I I . 2n=36. Spor. z.step.-e.f; margini de p ă d , stâne. înierbate.
de gen. Sp. xer.-xeromez, term.-subterm. Tox.
l a Plante lemnoase. Fr. hesperidă, drupă sau samară 2
a - subsp. albuş - Petale de 2-2,5 cm lung. Stil glandulos. Ginofor de 1-2
l b Plante erbacee sau subarbuşti. Fr. capsulă 4 mm. în partea nordică a ţării. Centr. eur.-submedit.
2a Frz. simple, persistente. Fr. hesperidă 4 Citrus b - subsp. gymnostylis (Steven) Wint. ex Vved. - Petale de 3,5-4 cm lung.
2b Frz. compuse 3 Stil glabru. Ginofor de 3-4 mm. în sudul şi SE. ţării. Pont.-cauc.
3a Frz. trifoliate, alterne. Fr. samară 5 Ptelea
3b Frz. imparipenat-compuse. Fr. drupă 6 Phellodendron 2 Subfam. Aurantioideae
4a F r z . imparipenat-compuse. F l . zigomorfe. Petale roz, rar albe, cu pete sau Plante cu fr. hesperidă. Săm. fără endosperm.
dungi purpurii 3 Dictamnus
4b Frz. simple, întregi sau de 2-3 penat-sectate. F l . actinomorfe, petale 4 Citrus L .
galbene 5 la Peţioli foarte îngust aripaţi. Petale purpuriu-nuanţate. Fr. elipsoidal, galben
5a Frz. de 2-3 penat-sectate. F l . pe tipul 4 (excepţie f l . centrală). Petale deschis. Pulpa acidă.
denticulate 1 Ruta 1 *C. limon (L.) Burm. fii. - L ă m â i . - Cult. în sere.
5b Frz. simple, întregi. F l . pe tipul 5; petale întregi 2 Haplophyllum lb Peţioli distinct aripaţi. Petale albe. Fr. globulos 2
1 Subfam. Rutoideae 2a Peţioli obovaţi. Fr. aspru, pulpa amărui-acidă.
2 *C. aurantium L . - P o r t o c a l d e S e v i l l a . - C u l t . rar, sere.
Plante cu fr. capsulă. Săm. cu endosperm.
2b Peţioli oblanceolaţi. Fr. neted, pulpa dulce.
1 Ruta L . 3 *C. sinensis (L.) Osbeck - P o r t o c a l . - C u l t . rar, sere.

x=9 3 Subfam. Toddalioideae

Plante cu fr. drupă sau samară. Săm. cu sau fără endosperm.
 OXALIDACEAE
ZYGOPHYLLACEAE
dihaziale. Petale alb-verzui. Fr. drupă negricioasă. VII-VIII. Rară
5 Ptelea L . z.silvostep.; paj. puternic salinizate. Jud.: Buzău: Policiori, Pâclele M a r i ,
Pactele M i c i . Pont.
1 *P. trifoliata L . Arbust-arbore - 8 m. V I - V I I . 2n=36,42. Cult. orn. v\\\>'.»
A m . de N .
ORD. GERANIALES
6 Phellodendron Rupr. \\w
Fam. Oxalidaceae R . B r .
1 *P. amurense Rupr. - A r b o r e d e p l u t ă . Arbore - 1 5 m. VI-VII.
Plante erbacee cu frz. palmat-compuse, cu 3-4 foliole. F l . pe tipul 5,
Cult. orn. N E . A s . hermafrodite şi actinomorfe. Gineceu sup. Fr. capsulă.
Fam. Zygophyllaceae L i n d l .
1 Oxalis L .
Fam. neomogenă. Frz. stipelate. F l . hermafrodite, pe tipul 5(4), cu disc
x=6,7,9 ,11
nectarifer intrastaminal. Gineceu sup. Fr. variat.
l a Arbust spinos. Fr. drupă 4 Nitraria la Tulp. scap. F l . solitare. Petale albe, rareori roşietice sau violacee.
lb Plante erbacee. Fr. uscate 2 1 O. acetosella L . - M ă c r i ş u l i e p u r e l u i , (piş. L X X I X , fig. 10).
2a Frz. alterne, neregulat penat-sectate 1 Peganum - Sp. perenă, H.(G.), 5-15 cm. I V - V . 2n=22. Frecv. e.f.-e.b.; p ă d , loc.
2b Frz. opuse 3 umbroase, tuf. Sp. euritr, mez- mezohigr, scia, N2-3. Circ.
3a Frz. cu o singură pereche de foliole 2 Zygophyllum lb Tulp. foliată. F l . în infl. Petale galbene 2
3b Frz. cu 5-8 perechi de foliole 3 Tribulus 2a Tulp. erectă. Stipele lipsă. Pediceli fructiferi ± erecţi. Fr. fără peri retrorşi.
2 O. fontana Bunge (O. stricta auct. non L . ; O. europaea Jord.)
1 Peganum L.
(piş. L X X I X , fig. 11). - Sp. perenă, H , 10-30 cm. V I - I X . 2n=24. Spor. loc.
1 P. harmala L . - Sp. perenă, H , 30-50 cm. F l . albe-verzui. Fr. rud. şi cult, tuf. Adv. (Am. de N.).
capsulă. V I - V I I . 2n=24. Rară z.step.-z.silvostep.; loc. uscate, rud. Dobr. 2b Tulp. târâtoare sau ascendente. Stipele prezente. Pediceli fructiferi reflecţi.
Adv. (Pont.-medit.). Fr. cu peri retrorşi 3
2 Zygophyllum L . 3a Tulp. târâtoare, radicante la noduri. Frz. alterne, cu stipele mici, auriculate.
Sem. brune fără linii transv. alburii
1 Z. fabago L . - C a s t r a v e t e d e m a r e . (piş. L X X V I , fig. 3). -
3 O. corniculata L . - Sp. anuală-perenă, T . - H , 10-50 cm. V I - I X .
Sp. perenă, H , 60-100 cm. F l . solitare, axilare, cu petale gălbui. Fr. capsulă 2n=24,44,48. Loc. rud. şi cult. Adv. (Medit.)
± cilindrică. V I - V I I . 2n=22. Rară z.step.-z.silvostep.; loc. n i s , rud. Dobr. 3b Tulp. ascendente, neradicante la noduri. Frz. subopuse sau ± verticilate, c u
Pont. stipele foarte mici sau lipsă. Sem. brune şi cu linii transv. alburii.
3 Tribulus L . 4 O. dillenii Jacq. (O. corniculata L . var. dillenii (Jacq.) Trelease,
O. navieri Jord.) - Sp. anuală-perenă, T.-H, 10-20 cm. V I - I X . 2n=24. Rară.
1 T. terrestris L . - C o l ţ i i b a b e i . Sp. anuală, T , 10-60 cm. Petale Loc. rud. şi cult. Adv. (Am. de N . )
galbene. F r . se desface în 5 mericarpii spinoase. V - I X . 2n=12,24,36,48.
Frecv. z.step.-e.g.; loc. cult. şi r u d , p a j , pe sol n i s , nis.-pietroase. Sp. xer.- Fam. Geraniaceae A d a n s .
xeromez, oligotr, term. Centr.-eur.-medit. Plante erbacee, rareori subarbuşti şi arbuşti mici cu tulp. moi. Frz. variat
divizate, cu stipele. F l . pe tipul 5, cu gineceu sup. Fr. mericarpice, se desfac în 5
4 Nitraria L.
mericarpii monosperme prevăzute cu rostru lung.
1 N. schoberi L . - G ă r d u r a r i ţ a . (piş. L X X V I , fig. 4). - Arbust, l a F l . zigomorfe, pintenate; pintenul concrescut cu pedicelul şi apare vizibil
P h , 0,5-2 m. Frz. simple, întregi, oblanceolate, sesile, cărnoase. F l . în cime pe pedicel, ca o proeminenţă 3 Pelargonium

449
448
GERANIACEAE
l b F l . actinomorfe, nepintenate 2 6b Frz. sup. opuse, peţiolate. Sepale de 9-13 mm, cu ariste de 1,5-3 m m .
2a Frz. simple; limbul ± rotund cu nervaţiune palmată (excepţie
G. robertianum cu frz. bazale penat-compuse). Stamine 10, toate fertile
1 Geranium
2b Frz. cu nervaţiune penată; limbul mai lung decât lat. Stamine fertile 5 şi 5
staminodii 2 Erodium
1 Geranium L. - C i o c u l berzei.
x=7,8,9,10,ll,13 ,17
la Plante anuale sau bisanuale
lb Plante perene
2a Sepale erecte. Unguicula petalelor egală sau mai lungă decât lamina
2b Sepale ± patente. Unguicula mult mai scurtă decât lamina
3a Plantă ± glabră cu frz. simple, palmat-fidate, cu 5 lobi.
1 G . lucidum L . (piş. L X X I X , fig. 12). - Sp. anuală-bisanuală, T . - H t ,
15-30 cm. V - V I I I . 2n=20. Spor. z.silvostep.-e.f; loc. umbroase,
± umede, pe sol. schel, pietroase din p ă d , tuf. Sp. eutr, mezohigr, scia,
N 3 . 4 . Euras.
3b Plante glandulos-păroase, cu miros respingător. Frz. compuse, cu 3(5)
foliole dublu penat-sectate
4a Petale de 9-13 mm lung. Sepale lanceolate, aristate, arista de 1,6-2,5 mm.
Antere brun-roşcate. Mericarpii păroase, cu 1-2 coaste transv. pronunţate
spre vârf şi coaste neregulate, ± reticulate, slab pronunţate, pe restul fr.
2 G . robertianum L . - N ă p r a z n i c ă . - S p . anuală-anuală de iarnă,
T . - H t , 20-50 cm. V - I X . 2n=32. Z.păd.stej.-e.f; p ă d , tuf, bur. Sp. mez.-
mezohigr, s c i a , N 3 . 4 . Frecv. Cosm.
4b Petale de 5-9 mm lung. Sepale ovate, aristate, arista de 0,6-0,8 mm. Antere
galbene. Mericarpii glabre, cu circa 4 coaste pronunţate transv, spre vârf
şi coaste neregulate, ± reticulate, mai pronunţate decât la G. robertianum,
pe restul fr.
3 G . purpureum V i l i . - Sp. anuală-anuală de iarnă, T . - H t , 20-50 cm.
V - I X . 2n=32. Spor. z.păd.stej.-e.f; p ă d , tuf, bur. Sp. m e z , scia. Jud.:
Caraş-Severin şi Mehedinţi. Submedit.
5a Mericarpii glabre (exclusiv stilul)
5b Mericarpii păroase
6a Frz. sup. alterne, sesile. Sepale de 4-5 mm scurt mucronate. Petale de 3-7
mm, adânc emarginate.
4 G. molie L . - Sp. anuală, T , 10-40 cm. V-VIII. 2n=26. Spor. z.step.-
e.g.; loc. cult. şi r u d , paj, tuf. Sp. xeromez. Euras.
450
GERANIACEAE
Petale de 7-10 mm, slab emarginate.
5 G . columbinum L . - Sp. anuală, T , 10-60 cm. V I - I X . 2n=18. Frecv.
z.silvostep.-e.f; p a j , tuf, loc. rud. Sp. xeromez.-mez. Euras.
7a Mericarpii cu coaste transv. Frz. palmat partite cu 5 (cele sup. cu 3) lobi.
Plantă cu peri lungi, neglanduloşi şi peri scurţi glanduloşi.
6 G . divaricatum Ehrh. - M ă t c u ţ ă . - S p . anuală, T , 25-50 cm. V -
VIII. 2n=26. Spor. z.step.-e.f; tuf, margini de p ă d , loc. rud. Sp. xeromez.-
mez, eutr.-mezotr, N2-3. Euras. cont.-submedit.
2 7b Mericarpii netede 8
8a Petale întregi, de 5-6 mm l u n g , complet glabre.
11
7 G . rotundifolium L . - P r i b o i . (piş. L X X I I , fig. 13). - Sp. anuală,
3
T , 10-30 cm. V - I X . 2n=26. Spor. z.silvostep.-e.f; tuf, loc. rud. şi cult. Sp.
5
xeromez. Submedit.
8b Petale emarginate până la bilobate, ciliate sau barbulate spre baza laminei
sau pe unguicula 9
9a Sepale scurt mucronate. Petale mici, de 2-4 mm lung. Staminele ext. fără
\ antere. Sem. netede.
8 G. pusillum Burm. f. - B u c h e t . (piş. L X X I I , fig. 14). - Sp.
anuală, T , 15-30 cm. V - I X . 2n=26,34,36. Frecv. z.step.-e.f.;loc. rud. Sp.
4
xeromez.-mez, N 3 . 4 . Eur.
9b Sepale evident aristate. Petale mai lungi de 5 mm. Toate staminele fertile.
Sem. reticulat foveolate 10
10a Frz. palmat-partite sau sectate, cu segmente liniare. Pedunculi mai scurţi
decât frz. bracteante. Petale de circa 5 mm
9 G . dissectum L . - Sp. anuală, T , 10-30 cm. V - I X . 2n=22. Frecv.
z.step.-e.f.;loc. rud. şi cult, tuf. Sp. xeromez.-mez, N _3- Euras.
2
10b Frz. palmat-fidate sau partite, cu segmente ± rombice, late. Pedunculi mai
lungi decât frz. bracteante. Petale de 8-9 mm lung.
10 G. bohemicum L . - Sp. anuală, T , 25-60 cm. V-VIII. 2n=28. Spor.
e.g.-e.f; margini de p ă d . Ioc. rud. Eur. cont.
H a Petale cu unguicula evidentă, ± egală cu lamina. Rizom gros, orizontal.
Frz. tulp. 0-1 pereche
11 G . macrorrhizum L . - P r i b o i . - Sp. perenă, H , 20-50 cm. V -
6
VII. 2n=46,87-93. Spor. e.f.-e.b.; stâne. calc. Sp. mezohigr, calc. A l p . -
7
carp.-balc.
11b Unguicula foarte scurtă sau lipsă 12
12a Tulp. scapiformă cu frz. bazale pubescente pe ambele feţe.
451
GERANIACEAE
12 G . cinereum Cav. subsp. subcaulescens (L'Herit. ex D C . ) Hayek
(piş. L X X I X , fig. 15). - Sp. perenă, H . , 5-15 cm. V l - V I I . Stâne. calc. M t .
Postăvaru (1400 m). Bale.
1 3
12b Tulp. foliolată
13a Mericarpii cu 2-4 coaste evidente, transv. Petale de 8-10 mm, purpurii-
negricioase sau violet-negricioase.
13 G . phaeum L . - P ă l ă r i a c u c u l u i . H , 30-60 cm. V - V I .
2n=14,28. Frecv. z.păd.stej.-e.f.; loc. ± umede, margini de p ă d , bur. de
depresiune. Sp. mezohigr, eutr, helscia, N . . Eur. centr.
3 4
13b Mericarpii fără coaste transv. Petale roşii sau albastre
14a Petale de circa 6 mm, ± egale cu sepalele.
14 G. sibiricum L . (piş. L X X I X , fig. 16). Sp. perenă, H , 30-60 cm.
VII-VIII. 2n=28. Rară e.g.-e.f; tuf, paj, Jud. Neamţ - M-ţii Tarcău şi jud.
Tulcea pe M-ţii Pricopan. Euras.cont.
14b Petale mai lungi de 10 mm, evident mai lungi decât sepalele (la G .
pyrenaicum au 8-1,0 mm, dar sunt de 2 ori cât sepalele)
15a Petale evident (uneori adânc) emarginate
15b Petale întregi sau foarte slab emarginate
! . GERANIACEAE
18 G . sylvaticum L . — F r a t e l e p r i b o i u l u i , (piş. L X X I X , fig. 19).
Sp. perenă, H , 30-60 cm. VI-VIII. 2n=28. Frecv. e.f.-e.b.; paj, b u r , tuf.
f. ,i ' Sp. mez.-mezohigr, eutr. Euras. mont.
19b Frz. profund palmat-partite (> 90%), aproape palmat-sectate, cu lobii
penat-partiţi până la penat-sectaţi. Pediceli şi mericarpii numai cu peri
simpli. Petale albastru-violacee.
19 G. caeruleatum Schur (G. sylvaticum subsp. caeruleatum (Schur)
D.A.Webb et I.K.Ferguson) - Sp. perenă, H , 15-30 cm. VII-VIII. Spor.
e.s.-e.a.; paj. pe versanţi abrupţi. Sp. m e z , sax, calc. Carp.-balc.
14 20a Răd. cărnoase, fusiforme. Arista sepalelor de 0,5-1,25 mm.
20 G . asphodeloides Burm. fii. Sp. perenă, H , 30-75 cm. I V - V . Rară
z.silvostep.-e.g.; paj, tuf. Sp. xer.-xeromez. Jud.: Constanţa - Istria şi jud.
Tulcea - M-ţii Pricopan. E . medit.
20b Răd. fibroase. Arista sepalelor de circa 2 mm 21
21a Tulp. cu peri patenţi. Sepale păroase numai pe nervuri.
15 21 G. palustre L . - F r i g ă r i . Sp^ perenă, H , 20-60 cm. V I - I X . 2n=28.
16 Frecv. e.g.-e.f; tuf, paj. umede, în lungul pâraielor. Sp. mezohigr.-higr,
17 N . . Euras. cont.
3 4

16a Frz. palmat-partite, segmente liniare. Pedunculi uniflori. Petale de 15-

21b Tulp. cu peri alipiţi, retrorşi. Sepale păroase peste tot.
20 mm.
22 G . collinum Stephan - Sp. perenă, H , 20-60 cm. VI-VII. Spor. z.
15 G . sanguiiieum L . Sp. perenă, H , 15-50 cm. V-VIII. 2n=84. Spor.
silvostep.-e.g.; paj. rud. ± umede, uneori slab sărăturate. Sp. mezohigr.
z.silvostep.-e.f; tuf, margini de p ă d , paj. Sp. xer.-xeromez, oligotr, Pont.
Ni_ . Eur.
2

16b Frz. palmat-fidate, segmente cuneate. Pedunculi biflori. Petale de 8-10 mm IErodium L'Herit. - P l i s c u l cocorului.
16 G. pyrenaicum Burm. f. - P1 i s c a r i ţ ă . (piş. L X X I X , fig. 17). Sp.
x=9,10
perenă, H , 20-50 cm. V-VIII. 2n=26,28. Spor. e.g.-e.f; margini de p ă d ,
tuf, loc. pietroase şi rud. Sp. eutr, m e z , N .3- Submedit.
2
la Plante perene. Sepale de 10-12 mm; petale de circa 12 mm lung.
17a Rizom puternic, oblic, lung până la 10 cm. Infl. densă, cu mai mult de 10 ? E. ruthenicum M . Bieb. - A fost menţionată de fraţii Sintenis (1875)
fl 18 de la Heraclea lângă Enisala, fără să mai fie regăsită ulterior.
17b Rizom scurt. Infl. laxă, cu mai puţin de 10 fl 20 lb Plante anuale-bisanuale. Petale cel mult de 10 mm 2
18a Pediceli după înflorire reflecţi, devin iarăşi erecţi când fr. este matur. 2a Sepale de 12-15 mm. Mericarpii de 9-11 mm.
Filamente staminale brusc lăţite la bază, ± subrotunde. 1 E. ciconium (L.) L'Herit. (piş. L X X I X , fig. 21). - Sp. anuală, T , 10-
17 G . pratense L . - G r e g h e t i n . (piş. L X X I X , fig. 18). Sp. perenă, 60 cm. IV-VII. 2n=18,20. Spor. z.step.-z.păd.stej.; paj, loc. rud. Sp. xer.-
H , 30-60 cm. VII-VIII. 2n=28. Frecv. e.g.-e.f; paj, margini de păd. Sp. xeromez. S. şi S E . ţării. Euras.
mez, mezotr, N . Euras. cont.
3 2b Sepale de 5-10 mm. Mericarpii de 4-7 mm 3
18b Pediceli erecţi totdeauna. Filamente staminale ± lanceolate, treptat lăţite 3a F l . zigomorfe, cele 2 petale sup. mai mari decât celelalte. Mericarpii cu
spre bază -19 rostrul de 1-4 cm.; gropiţele apicale adânci, cu brazde la bază.
19a Frz. palmat-partite cu lobi dentaţi până la fidaţi. Pediceli şi mericarpii cu 2 E. cicutarium (L.) L'Herit. - Sp. anuală, T , 5-50 cm. I V - I X . 2n=40.
peri glandulari. Petale purpuriu-roşietice. Frecv. z.step.-e.f; paj, loc. r u d , tuf. Sp. xeromez. Cosm.

452
453
 LIN ACEAE
TROP A EOLA CEA E 1 * /. glandulifera Royle (7. roylei Walp.) - Sp. anuală, T , 1-2 m. F l .
3b F l . actiomorfe; petalele egale. Mericarpii cu rostrul de 5-7,5 cm.; gropiţele roz-purpurii, pintenate. VII-IX. 2n=18,20. Cult. orn. şi subspont. Himalaia.
apicale fără brazdă la bază. lb Frz. alterne 2
3 E. hoefftianum C . A . M e y . - Sp. anuală, T , 20-50 cm. V - V I . Rară 2a F l . roşietice, rar albe. Frz. eliptic-lanceolate.
2 */. balsamina L . - C a n a l e , C o p ă c e i , R ă c h i t e l e . Sp.
z.step.-z.silvostep.; p a j , loc. nis. Sp. xer, term.
anuală, T , 20-60 cm. VII-IX. 2n=14. Cult. om. India de E .
a — subsp. hoefftianum - Frz. bazale prezente la înflorire. Jud. Tulcea -
2b F l . galbene. Frz. ovat-eliptice 3
Caraorman. Pont. 3a F l . pendule, de 2-3,5 cm lung. Pintenul curbat.
b - subsp. neilreichii (Janka) So6 (piş. L X X I X , fig. 20). - Frz. bazale lipsă 3/. noli-tangere L . - S l ă b ă n o g , (piş. L X X V I , fig. 5). Sp.
la înflorire. Jud. Mehedinţi, Dolj, Tulcea. Balc.-pan. anuală, T , 30-100 cm. VII-VIII. 2n=20,40. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; loc.
3 Pelargonium L. - M u ş c a t ă . umede şi umbroase, z ă v , pe lângă pâraie. Sp. eutr, mezohigr.-higr. Euras.
la L i m b dublu penat partit până la sectat. 3b F l . erecte, de 8-15 mm lung. Pintenul drept.
1 *P. radens H.E.Moore (P. radula (Cav.) L'Herit.) - 2n=81. Cult. orn.
4 */. parviflora D C . - Sp. anuală, T , 20-60 cm. V I - I X . 2n=20,24,26.
Afr. de S. Cult. orn. şi subspont. A s . centr.
lb L i m b palmat-lobat până la partit 2
2a Limb cu inserţie peltată. ORD. LINALES
2 *P. pcitatum (L.) Aiton (piş. L X X V I , fig. 1). - 2n=36. Cult. orn.
Afr. de S. F a m . Linaceae D C . ex Perleb
2b Limbul nu este peltat 3 Plante erbacee cu frz. simple, întregi, nestipelate. Infl. cimoasă. F l .
3a L i m b palmat-lobat. Petale ± egale, uniform colorate, de circa 15-20 mm hermafrodite, actinomorfe, pe tipul 4-5. Sepale şi petale libere. Fr. capsulă.
lung. la F l . pe tipul 5. Sepale întregi. Sem. turtite 1 Linum
3 *P. zonale (L.) Aiton - 2n=18,36. Cult. orn. Afr. de S. lb F l . pe tipul 4. Sepale cu 3-4 dinţi spre vârf. Sem. ovoide 2 Radiola
3b Limb palmat- partit. Petale evident inegale, maculate, mari, până la 3,5 cm
1 Linum L . -In.
lung.
x=7,8,9, 10,15
4 *P. grandiflorum (Andrz.) W i l l d . - M u ş c a t ă m a r e . Cult. orn.
la Frz. opuse (foarte rar cele sup. alterne). Petale albe, de 4-6 mm lung.
Afr. de S.
1 L. catharticum L . - I n e a ţ ă . I n u ţ de c â m p . S p . anuală-perenă,
F a m . Tropaeolaceae Juss. ex D C .
T . - H , 5-20 cm. V I - V I I . 2n=16. Spor. z.păd.stej.-e.b.(e.s.); paj, tuf, loc. ±
1 Tropaeolum L. -Călţunaşi, Conduraşi. umede. Sp. pionieră, oligotr, eurif.
1 *T. majus L . (piş. L X X V I , fig. 2). - Sp. anuală, T , tulp. târâtoare a - subsp. catharticum - Tulp. simplă, fără lăstari sterili la bază. Infl. laxă.
sau urcătoare. Frz. peltate. F l . solitare, axilare, zigomorfe, hermafrodite, Subsp. anuală. Eur.
pintenate, cu petale portocalii. V I - I X . 2n=28. Cult. orn. Peru. b - subsp. suecicum Hayek (var. subalpinum Hausskn.) - Tulp. ramificată,
cu lăstari sterili dens foliaţi sau chiar rozete bazale. Infl. densă.Subsp.
Fam. Balsaminaceae A . Rich. bisanuală-perenă. Rară. Alp.-carp.
Plante erbacee cu frz. simple, nestipelate. F l . hermafrodite, pintenate lb Frz. alterne. Petale mai mari de 10 mm lung (dacă sunt mai mici sunt
zigomorfe. Ovar sup. Fr. capsulă. galbene) 2
2a F r z , cel puţin cele sup, cu 2 glande stipelare la bază. Tulp. cu aripi
1 Impatiens L .
înguste decurente din baza frz 3
x=7,8,9,10, 13
2b Frz. fără glande stipelareda bază. Tulp. cilindrice sau striate T>
la Frz. opuse sau verticilate.

455
454
LINACEAE
3a Tulp. şi frz. pe ambele feţe păroase
2 L. pallasianum Schult. - Sp.perenă, H , 10-25 cm. V I . 2n=28.
a - subsp. borzaeanum (Nyâr.) Petrova - Frz. lăstarilor sterili linear-
spatulate, cu vârf acut, scurt scabru păroase. Ro. (Dobr.), Bulg.
b -subsp. pallasianum - Frz. lăstarilor sterili obovat până la oblanceolat-
spatulate, dens cenuşiu păroase. V . Pont.
3b Frz. glabre
4a Plante robuste, de 20-60 cm, cu rizom ± erect, slab ramificat, fără rozete
sterile. Infl. cu 25-40 fl.
3 L. flavum L . - I n g a l b e n . Sp.perenă, H , 20-60 cm. VI-VII.
2n=30. Spor. z.step.-e.g.; paj. şi tuf. însorite, uscate. Sp. xer.-xeromez,
oligotr, term.-subterm. Pont.-pan.-balc.
4b Plante mai puţin robuste, cu rizom ramificat, subţire şi cu rozete şi lăstari
sterili. Infl. cu 10-20 fl
5a Frz. lăstarilor sterili obtuze, de circa 1 cm lăţ. Petale de 20-25 mm.
4 L. uninerve (Rochel) Jâv. - I n g a l b e n d e B a n a t . (piş.
L X X I X , fig. 3). Sp.perenă, H , 20-40 cm. IV-VII. Spor. e.g.-e.f; stâne,
înierbate şi însorite. Jud.: Harghita, Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj,
Vâlcea, Argeş. End. Ro.
5b Frz. lăstarilor sterili ± ascuţite, de circa 2-4 mm lăţ. Petale sub 20 mm.
5 L. tauricum W i l l d . - Sp.perenă, H , 15-40 cm. V - V I I . Rară z.step.-
z.silvostep.; paj. pe sol. schel, pietroase. Dobr. şi jud. Iaşi - Mârzeşti.
Pont.-balc.
6a Petale galbene, mici, de 4-6 mm. Stigmate liniare. Capsula de circa 2 mm.
6 L. trigynum L . (L. gallicum L.) - Sp. anuală, T , 10-30 cm. V - V I I .
2n=20. Rară e.g.; paj. Sp. oligotr, xeromez, subterm. Jud.: Caras Severin
(Fizeş pe D l . Tirolului). Submedit.
6b Petale albastre, roze sau albe, mai mari de 10 mm
7a Stile concrescute până aproape de vârf. Stigmate liniare.
7 L. hologynum Rchb. (piş. L X X I X , fig. 4). - Sp.perenă, H , 20-40 cm.
VIII. Rară e.g.-e.f; paj. Sp. x e r , calc. Jud.: Caras Severin şi Mehedinţi.
Bale.
7b Stile libere
8a Plante anuale, cult.
8 *L. usitatissimum L . - I n - Sp. anuală, T , 20-150 cm. VI-VII.
2n=30,32. Cult. text, oleag, med. Originea probabil în L. bienne Miller
(L. angustifolium Hudson) din S V . Eur.
a - subsp. crepitans (Boenn.) Vavilov et E l i . (L. crepitans (Boenn.)
Dumort.; L. dehiscens (Neilr.) Vavilov et Eli.). - Plante de 20-60 cm
456
LINACEAE
înalţ. Capsula la maturitate se deschide (septicid şi loculicid) şi sem. se
.(,- împrăştie. Foarte rar m cultură.
b - subsp. usitatissimum - Capsula rămâne închisă la maturitate sau crapă
septicid, dar sem. nu se împrăştie.
- convar. usitatissimum (L. u. var. vulgare Boenn.; L. u. subsp.
eurasiaticum Vavilov et E l i . ; L. u. subsp. transitorium Vavilov et
4 E l i . ; L . u. subsp. indo-abyssinicum Vavilov et EU.; L . indehiscens
(Neilr.) Vavilov et EU. p.p.) - Tulp. de 30-75 cm înalţ.; ramificarea
începe de sub cincimea sup. (infl. reprezintă circa 1/3).
M.M.B.=6,3-9,3 g. Inuri mixte (pentru ulei şi fibră).
- convar. mediterraneum (Vavilov et EU.) Kulpa et Danert
(L. indehiscens subsp. mediterraneum Vavilov et EU.) - Tulp. p â n ă
la 50 cm. Sem. mari. M.M.B.=9,4-13 g. Inuri de ulei.
5 - convar. elongatum Vavilov et E U . (L. indehiscens (Neilr.) Vavilov
et EU.p.p.) - Tulp. de 75-150 cm ramificate numai la vârf, în 1/4
sup. Sem. mici. M.M.B.=3-5,8 g. Inuri pentru fibre.
8b Plante perene, spont 9
9a Plante pubescente. Frz. sup. glandulos-ciliate pe margini. Frz. tulp. mijlocii
de 6-10 mm l ă ţ , cu 5 nervuri. Stigmate liniare.
9 L. hirsutum L . - I n p ă r o s , I n m a r e Sp.perenă, H , 20-50 cm.
VI-VII. 2n=16. Spor. z.step.-e.g.; paj. Sp. xer.-xeromez, oligotr, term.-
subterm. Pont.-pan.
9b Plante glabre sau slab păroase, frz. sup. neglanduloase 10
10a Frz. de 3-6 mm l ă ţ , 3-5 nervate, scabre pe margini. Stigmate scurte şi
îngroşate (clavate).
10 L. nervosum Waldst. et Kit. (piş. L X X I X , fig. 5). - Sp.perenă, H ,
30-60 cm. V I - V I I . 2n=18. Spor. z.step.-e.g.; paj, tuf. Sp. xeromez. Eur.
SE.
7 10b Frz. de 0,5-4 mm l ă ţ , 1-3 nervate. Stigmate măciucate (capitate) 11
Ha Sepale glandulos ciliate pe margini şi fin serulate. Petale roze sau albe.
11 L. tenuifolium L . - I n de c â m p (piş. L X X I X , fig. 6). Sp.
perenă, H , 20-50 cm. VI-VII. 2n=16,18. Frecv. z.step.-e.g.; paj, tuf. Sp.
« oligotr, xer.-xeromez. Submedit.-centr. eur.
11b Sepale neciliate. Petale albastre 12
8
12a Pediceli după înflorire reflecţi. Capsula de 3,5-5 mm.
12 L. austriacum L . - I n e a ţ ă (piş. L X X I X , fig. 7). Sp.perenă, H ,
k 30-60 cm. V I . 2n=18,27. Frecv. z.step.-e.f; paj, tuf. Sp. xer.-xeromez,
oligotr. Euras.
12b Pediceli după înflorire erecţi. Capsula de 5-8 mm 13
13a Frz. tulp. sup. 1 nervate, de 1-2 mm lăţ. Plante de câmpie şi coline.
POLYGALACEAE POLYGALACEAE
13 L. perenne L . - I n e a ţ ă (piş. L X X I X , fig. 8). - Sp.perenă, H , 20- 1 P. sibirica L . (piş. L X X V I , fig. 6). - Sp.perenă, H , 10-20 cm. V -
60 cm. V I - V I I . 2n=18. Frecv. z.step.-e.g.; paj., margini de păd. Sp. VIII. Rară z.silvostep.; paj. pe coaste uscate. Sp. xer. Jud. laşi, Vaslui,
xeromez.-mez, oligotr. Euras. cont. Sibiu, Alba. Pont.
13b Frz. tulp. sup. 3 nervate, de 2-4 mm lăţ. Plante alpine. 3b Raceme, cu 1-3 fl. Capsula obovată, de 7-8 mm lung.
14 L. extraaxillare K i t . - I n d e m u n t e - Sp.perenă, H , 10-40 cm. 2 P. supina Schreb. subsp. hospita (Heuff.) M c Neill (P. hospita
VII-VIII. 2n=18. Frecv. e.s.-e.a.; paj. pe versanţi abrupţi, pe sol. schel, Heuff.) - Sp.perenă, H , 8-30 cm. I V - V I . Rară e.g.; paj. pe stâne. Jud.
pietroase. Sp. calc. Carp.-balc. Caraş-Severin şi Mehedinţi. Bale. N .
4a Aripi la fructificare, de 10-15 mm lung. Ginofor de 2-4 ori mai lung decât
2 Radiola Hill
ovarul. Carpofor de 2-4 mm.
x=9 3 P. major Jacq. I a r b ă l ă p t o a s ă , (piş. L X X V I , fig. 7). -
Sp.perenă, H , 10-50 cm. VI-VIII. z.step.-e.g.; paj, tuf. Sp. xer.-xeromez,
1 R. linoides Roth (piş. L X X I X , fig. 9). - Sp. anuală, T , 2-8 cm. Frz.
oligotr, subterm, N\.
opuse. F l . în dihazii. Petale de circa 1 mm, albe. VI-VIII. 2n=18. Rară
z.silvostep.-e.g.; paj, loc. r u d , nis. ± umede. Sp. mezohigr, higr, oligotr, a - subsp. major - Carpofor de 3-4 mm mai lung decât 1/2 lung. fr. Strofiol
calcifugă. M a r a m , C r i ş , Trans, M o l d , Dobr. Euras, Afr. cu lobi inegali. 2n=32. Frecv. Pont.-medit.
b - subsp. anatolica (Boiss. et Heldr. in Boiss.) Ciocârlan - Carpofor mai
scurt de 3 mm, fiind mai scurt decât 1/2 lung. fr. Strofiol cu lobi ±
ORD. POLYGALALES
egali. Rară. Dobr. Bale.
F a m . Polygalaceae Hoffmanns et L i n k 4b Aripi, la fructificare, de 4-8 mm. Ginofor mai scurt sau egal cu ovarul.
Plante erbacee cu frz. alterne, simple, nestipelate. F l . hermafrodite, Carpofor cel mult de 1,5 mm 5
zigomorfe, grupate în raceme. Sepale 5, libere, inegale, 3 ext. mai mici şi 2 int. 5a Frz. bazale formează rozete şi sunt evident mai mari decât frz. tulp. Plante
mai mari numite aripi, persistente, petaloide. Petale 3, unite la bază; cea inf. cu cu gust amar 6
un apendice fimbriat. Stamine 8, cu filamente unite parţial. Antere poricide. 5b Frz. bazale nu formează rozete şi sunt mai mici sau cel mult egale cu frz.
Gineceu sup. Fr. capsulă aripată. tulp. Plante fără gust amar 7
6a F l . mici, de 2-3,5 mm lung. Aripi, la fructificare, de 3-4,5 mm. lung. Frz.
1 Polygala L. - A m ă r e a l ă . sup. obtuze, lăţ. maximă deasupra mijlocului. Săm. de 1,5-2,3 mm.
x=7,8,17, 19 4 P. amarella Crantz (P. amara L . subsp. amarella (Crantz) Chodat). -
Sp.perenă, H.(Ch.), 5-20 cm. V - V I . 2n=34. Spor. e.f.-e.a.; paj. umede,
la Raceme laterale sau subterminale, cu 1-10 fl 2
uneori înmlăştinite. Sp. oligotr.-mezotr, mezohigr, slab acid. Eur. (mont.).
lb Raceme terminale, cu fl. numeroase 4
6b F l . mai mari, de 3,5-7 mm lung. Aripi, la fructificare, de 4,5-8 mm. lung.
2a Plante alpine. Tulp. scunde, 1-5 cm, cu rozete bazale care nu sunt amare.
Frz. sup. acute, cu lăţ. maximă la mijloc. Săm. de 2,3-3,8 mm.
Aripi de 4-4,5 mm lung.
5 P. amara L . - Sp.perenă, H.(Ch.), 5-20 cm. V - V I . 2n=28. Frecv.
? P. alpina (Poir.) Steud. - Sp.perenă, H.(Ch.), 1-5 cm. V - V I I . 2n=34.
E.g.-e.s.; paj. Pe substrat calc. Sp. oligotr, xeromez.-mez, calc. M e d . Eur.
Rară e.a.; paj. pe substrat calc. M-ţii Bucegi. (cf. Preslia 46, 1974). Alp.
centr. (mont.).
eur.
a - subsp. amara - F l . mari, de 4,5-6,5 mm lung. Aripi, la fructificare, de
Obs. Probabil este o eroare de determinare.
6-8 mm. E . A l p i , V . Carp.
2b Plante din zona colinară. Tulp. mai înalte, fără rozete bazale. A r i p i de 5-8
b - subsp. brachyptera (Chodat) Hayek- F l . mai mici, de 3,5-4,5 mm lung.
mm lung 3
A r i p i , la fructificare, de 4-6 mm lung. Carp.
3a Raceme alungite, cu 5-10 fl. Capsula subrotundă, de circa 5 mm diam.
7a Frz. bazale nu formează rozete şi sunt evident mai mici decât frz. tulp.
Plante fără gust amar. Infl. densă, de circa 3,5 cm lung, cu frz. tulp la baza
pedunculului care are sub 5 mm lung. C albastru închis. F l . mici, aripile de

458
459

ARAL1ACEAE
3,5-5,5 rnrn lung, ± egale cu capsula matură care este mai lată decât aripile.
Bracteea ± egală cu pedicelul floral. Nervatura aripilor deschisă, nu
formează anastomoze; nervurile laterale ale aripilor puţin ramificate şi nu
se unesc cu nervura mijlocie decât foarte rar.
? P. alpestris Rchb. A fost menţionată prin confuzie cu P. vulgaris şi
cu P. amara subsp. brachyptera. Munţii A l p i .
7b Frz. tulp. sup. nu sunt mai mari decât cele inf. şi nu sunt îndesuite. Bractee
mai lungi, sau cel puţin egale cu pedicelii. Peduncul racemului peste l c m
lung
8a Bractee egale sau abia depăşesc pedicelii la înflorire. A r i p i cu 3 nervuri
evident anastomozate. Capsula ± egală cu aripile.
7 P. vulgaris L . - Sp.perenă, H.(Ch.), 7-35 cm. V - V I I I . 2n=28, 32,48,
56,68,70. Frecv. z.păd.stej.-e.s.; paj, tuf. Sp. oligotr, mez, slab-mod.
a c i d , calcifugă. M e d .
a - subsp. vulgaris - A r i p i eliptice, cu vârf rotunjit, de lăţ. capsulei.
Frecv. Eur.
b - subsp. oxyptera (Rchb.) Schiibl. et G . Martens - Aripi lanceolate, cu
vârf ascuţit, mai înguste decât capsula. Spor. Subatl.-centr. eur.
8b Bractee evident mai lungi decât pedicelii
9a Raceme dense, evident comate la vârf (bracteele depăşesc bobocii florali
formând o coamă). F l . roz-liliachii, rar albe. A r i p i de 4-6 (-8) mm.
8 P. comosa Sclikuhr (piş. L X X V I , fig. 8). - Sp.perenă, H , 10-25 cm.
V - V I I . 2n=28-32,34. Frecv. z.silvostep.-e.f; paj, tuf, Sp. xeromez.-mez,
subterm. Eur.
9b Raceme laxe, abia comate la vârf. F l . albastre. Aripi de 6-8 mm.
9 P. nicaeensis Risso ex W . D J. Koch subsp. carniolica (A.Kern.)
Graebn. (P. carniolica A.Kern.) - Sp. perenă, H , 10-30 cm. V - V I . Rară
e.f; paj. pe substrat pietros. Sp. xeromez, subterm, calc. Jud. Gorj
(Sohodol în Cheile Runcului), Harghita (Mt. Hăşmaşul Mare), Jud. Buzău -
Bisocuţa. Pan.-bale.-carp.
Obs. P. chamaebuxus L. nu creşte în flora Ro.
O R D . APIALES {UMBELLALES)
F a m . Araliaceae Juss.
Plante lemnoase, arbuşti căţărători sau târâtori. Frz. alterne, simple,
persistente, nestipelate. F l . actinomorfe, hermafrodite, mici, pe tipul 5, grupate
în umbele. Gineceu inf, 5 locular. Fr. drupă.
APIACEAE
1 Hedera L.
x=12
1 H. helix L . - I e d e r ă , (piş. L X X V , fig. 11). P h , liană -30m. Frz.
feti
dimorfe; pe ramurile sterile palmat 3-5 lobate, pe ramurile florifere ± ovate.
Fr. sferic, negricios. I X - X . 2n=48. Frecv. z.păd.stej.-e.f; p ă d , z ă v , loc.
... umbroase. Sp. mezotr, mez. Cult. orn. Atl.-medit.
F a m . Apiaceae L i n d l . (Umbelliferae Juss.)
8 Plante erbacee cu răd. pivotante. Frz. alterne, nestipelate, cu lamina de
obicei penat-divizată şi teaca bine dezvoltată, umflată. Infl. umbelă compusă cu
involucru şi involucel, mai rar umbelă simplă sau capitul. F l . mici, pe tipul 5.
Sepale mici, dentiforme. Petale libere, uneori cele ext. mai mari, radiante.
Gineceu inf, ovar bicarpelar şi bilocular, continuat cu 2 stile la baza cărora se
află un ţesut nectarifer-stilopodiu. Fr. mericarpic-dicariopsă, cele 2 mericarpii
fiind prinse pe o axă centrală numită carpofor, bifidată. Fiecare mericarp
prezintă o faţă ventrală (int.) ± plană şi una dorsală (ext.), cu 5 coaste longitud,
între coaste fiind şanţuri (valecule). Sub coaste, în pericarp se află fascicule
conducătoare, iar sub valecule se află canale secretoare. Săm. cu endosperm
9 bogat în aleuronă şi ulei.
la Toate frz. simple, cu margini întregi. F l . galbene în umbele compuse
23 Bupleurum
lb Frz. compuse sau simple, cu inciziuni mari sau mici 2
2a Plante cu frz. mari, cele inf. dublu penat-compuse (sectate), cu peri stelaţi
pe faţa inf. Fr. puternic comprimat, fără aculei 52 Opopanax
2b Frz. glabre sau cu peri simpli; dacă au şi peri stelaţi, atunci fr. este aculeat.3
3a Umbelule cu o fl. centrală hermafrodită, sesilă, înconjurată de câteva fl.
bărbăteşti cu pediceli îngroşaţi, persistenţi şi întăriţi la maturitate, formând
un con deasupra fr. Frz. de 2-3 ori penat-sectate 4 Echinophora
3b Umbelule cu altă alcătuire 4
4a Frz. spinos-dentate sau penat-divizate cu lobi spinescenţi. F l . sesile,
grupate în capitule 3 Eryngium
4b Frz. fără spini 5
5a Tulp. scap. terminată cu o umbelă simplă, densă, capituliformă. Hipsofile
involucrale 5-6, foliacee, obovate, mai lungi decât fl. galbene Hacquetia
5b Tulp. ramificată, foliată, cu mai multe infl. simple 6
6a F l . în umbele simple, uneori capituliforme şi acestea grupate umbelifomi,
sau umbele compuse cu numai 1-3 radii şi fără involucru, dând impresia de
umbelă simplă 7
6b F l . în umbele compuse, regulate
461
APIACEAE APIACEAE
7a Frz. de 2-4 ori penat-sectate. Fr. alungite, rostrate, rostrul de 2-6 ori mai 20a Plantă glabră. Umbele cu 8-15 radii 14 Astrodaucus
lung decât partea fertilă 7 Scandix 20b Plantă dispers păroasă. Umbele cu 2-5 radii 8 Caucalis
7b Frz. palmat-partite ...<. • ° 21a Fr. cu rostru evident, glabru 6 Anthriscus
8a Tulp. nefoliată sau cu puţine frz. reduse. F l . sesile 1 Sanicula 21b Fr. fără rostru 22
8b Tulp. foliată. F l . evident pedicelate 2 Astrantia 22a Fr. acoperit cu aculei sau cu sete rigide 10 Torilis
9a Frz. tulp. mijlocii şi sup. simple, ovate, cordat-amplexicaule, crenat-serate 22b Fr. pubescent, păros (foarte rar subglabru la Seseli libanotis) 23
până la subîntregi 17 Smyrnium 23a Tulp. adânc muchiat-brăzdată. Involucru cu numeroase hipsofile.. 36 Seseli
9b Frz. tulp. mijlocii şi sup. nu sunt ovate sau cordat-amplexicaule 10 23b Tulp. cilindrică sau slab striată. Involucru lipsă sau cu 1-8 hipsofile 24
10a Mericarpii cu 5 coaste principale neevidente şi cu 4 coaste secundare lat aripate 24a Fr. alungit elipsoidal, îngustat spre vârf, de 5-6 mm lung. Stile erect-
± ondulate (cele 2 aripi laterale uneori mai mari) 57 Laserpitium patente, lungi cât 1/2 lung. fr 34 Athamanta
10b Coastele secundare lipsesc sau dacă există sunt nearipate şi de obicei mai 24b Fr. de 2-5 mm lung. Stile scurte, reflecte 36 Seseli
slab dezvoltate decât cele principale H 25a Fr. puternic comprimate dorsi-ventral, astfel că mericarpiile sunt mult mai
11a Fr. pubescente, hispide sau cu aculei 12 late decât groase, sau slab comprimate, dar cu coastele laterale evident
11b Fr. glabre, cel mult cu peri abia vizibili, uneori numai între coaste, sau slab aripate 26
rugoase sau papiloase 25 25b Fr. ± rotund, mericarpiile fiind numai cu puţin mai late decât groase şi
12a Hipsofile involucrale penat-divizate 12 Daucus nearipate, sau foarte slab aripate (Palimbia) 42
12b Hipsofde involucrale nedivizate sau lipsă 13 26a Canale secretoare bine vizibile, se întind până la 1/2 sau până în 1/3 inf. a
13a Fr. puternic turtit dorsi-ventral, suborbicular. Frz. simplu penat-sectate. fr, în partea de jos fiind puţin dilatate 54 Heracleum
Involucru şi involucel prezente 55 Tordylium 26b Canalele secretoare se întind în tot lungul fr. sau cel puţin pe 3/4, la ext.
13b Fr. nu sunt puternic turtite şi ovoidal cilindrice; dacă totuşi sunt adesea invizibile 27
comprimate, atunci frz. sunt de 2-4 penat-divizate 14 27a Petale galbene 28
14a Hipsofde involucrale şi ale involucelelor cu margini alb membranoase. 27b Petale albe, albe-verzui, roze, roze-purpurii 35
Petale radiante foarte mari, bifidate aproape până la bază 13 Orlaya 28a Frz. simplu penat-sectate 53 Pastinaca
14b Hipsofile neevident alb membranoase. Petale radiante numai cu puţin mai 28b Frz. de 2-4 ori penat-sectate 29
mari decât celelalte 1Ş 29a Hipsofilele involucelelor concrescute la bază 47 Levisticum
15a Tulp. puternic umflată sub noduri. Fr. acoperit cu sete înserate pe mici i
tuberozităţi H Myrrhoides 29b Involucel lipsă sau cu hipsofile libere 30
15b Tulp. nu este umflată sub noduri 16 30a Plante anuale 31
16a F r z , cel puţin cele inf, simplu penat-sectate 17 30b Plante perene 32
16b Frz. de 2-4 ori penat-divizate 31a Plantă cult, glabră, pruinoasă, cu miros specific. Laciniile ultimelor
17a Involucru şi involucel prezente. Fr. ovoidal, de 6-10 mm lung, acoperit cu segmente ale frz. filiforme, alungite. Involucru şi involucele lipsă
ghimpi 9 Turgenia 40 Anethum
17b Involucru şi involucel absente, rareori cu 1-2 hipsofile. Fr. ovoidal- 31b Plantă spont. Laciniile frz. nu sunt filiforme. Involucel prezent cu hipsofile
globulos, de 2-5 mm l u n g , pubescent-păros 31 Pimpinella pendule > 38 Aethusa
18a Mericarpii diferite, cele ext. cu aculei, cele int. cu ghimpi scurţi sau numai 32a Involucru şi involucele lipsă. Fr. mari, de 7-12 mm, puternic turtite dorsi-
cu tuberozităţi conice 10 Torilis ventral, cu cele 3 coaste dorsale slab dezvoltate, filiforme 49 Ferula
18b Mericarpii conforme 19 32b Cel puţin involucelele prezente (când involucelul are 1-puţine hipsofile,
19a Fr. cu coaste evidente prevăzute cu aculei orientaţi în şiruri 20 atunci frz. sunt simplu penat-sectate) 33
19b Fr. netede, fără coaste evidente, cu aculei, sete sau peri uniform distribuiţi, 33a Fr. slab comprimat, ovoid-oblong, de 3-4 mm lung, coastele laterale cu
nu în şiruri evidente 21 aripă relativ îngustă; coastele dorsale evidente 41 Silaum

462 463
APIACEAE APIACEAE
33b Fr. puternic comprimat dorsi-ventral 34 45a Involucrul şi involucelul lipsesc, rareori sunt prezente 1-3 hipsofile caduce.
34a Involucru şi involucele prezente, formate din hipsofde ovat-lanceolate, ± 46
reflecte. Fr. mari, de 6-12 (20) mm lung 50 Ferulago 45b Cel puţin involucelele prezente 50
34b Involucrul adesea lipsă; când există, ca şi involucelele care sunt prezente 46a F l . galbene. Frz. de 3-4 ori penat-sectate, cu lacinii lungi, filiforme. Plantă
totdeauna, este format din hipsofile liniar-subulate sau cel mult lanceolate, cult 39 Foeniculum
cu vârf lung ascuţit, în acest ultim caz f r , fund mai mic, de 4-5 mm 46b F l . albe, albe-verzui sau roşietice 47
51 Peucedanum 47a Frz. de 2-3 ori penat-sectate, cu lacinii liniar-lanceolate, de 1-2 mm lăţ
35a Fr. puternic comprimate, coastele îngroşate, dar nearipate, nici cele ,< 29 Carum
laterale. F r z . de 2-3 ori ternate, ultimele segmente ± subrotunde... 58 Laser 47b Frz. 1-2 ori penat-sectate, cu segmente mai late de 1 cm 48
35b Cel puţin coastele laterale evident aripate 36 48a Umbele aparent opuse f r z , mici, scurt pedunculate. Frz. lucitoare c u
36a Coastele dorsale ale fr. nearipate 37 segmente ± rombice 24 Apium
36b Coastele dorsale aripate 38 48b Umbele lung pedunculate 49
37a Plante robuste, 50-200 cm, cu frz. de 2-3 penat-sectate, ultimele segmente 49a Frz. tulp. inf. simplu penat-sectate sau chiar întregi 31 Pimpinella
late, mari, ± ovate, cu teaca bine dezvoltată, umflată. Aripa coastelor 49b Frz. tulp. inf. dublu ternat-sectate 30 Aegopodium
laterale ale fr. lată cât lăţ. mericarpului, dacă este mai îngustă, atunci teaca 50a F l . galbene, uneori verzui-gălbui 51
este foarte umflată 48 Angelica 50b F l . albe, albe-verzui sau roşietice 54
37b Aripa coastelor laterale mai îngustă decât lăţ. mericarpului; în acest caz 51a Fr. mari, peste 1 cm lung 52
teaca nu este umflată. Dacă aripile coastelor laterale sunt ± egale cu lăţ. 51b Fr. mult mai mici, de 2-5 mm lung 53
mericarpiilor, ultimele segmente ale frz. sunt înguste, liniare până la 52a Sepale absente. Fr. neevident costate 21 Cachrys
lanceolate 51 Peucedanum 52b Sepale prezente. Fr. cu coaste proeminente 20 Prangos
38a Involucru prezent, alcătuit din 5-numeroase hipsofde persistente 39 53a Frz. de mai multe ori temat-sectate, cu lacinii filiforme, lungi de mai mulţi
38b Involucru absent sau format din câteva hipsofile caduce 40 cm. Coastele dorsale ale fr. evidente. Plante spont 36 Seseli
39a Plantă scundă, -20 cm, din e.a. Ultimele segmente ale f r z , liniare de 2-8 53b Plantă cult. Frz. lucitoare pe faţă, de 2-3 ori penat-sectate, cu lacinii mai
mm lung 45 Ligusticum scurte, liniar-lanceolate. Coastele dorsale ale fr. neevidente, filiforme
39b Plantă robustă, de 50-200 cm. Ultimele segmente ale frz. alungit-ovate, de 25 Petroselinum
4-10 cm lung 19 Pleurospermum 54a Frz. 1-2 ori ternate; segmente foarte lungi, până la 30 cm, liniar-lanceolate,
40a Fr. slab comprimate, cu aripi egale, înguste 45 Ligusticum puternic, ascuţit şi regulat serate. Involucru şi involucele prezente
40b Fr. puternic comprimate. Aripile coastelor laterale mult mai late decât cele 28 Falcaria
dorsale 41 54b Segmentele frz. cu alte caractere 55
41a Tulp. muchiată, muchiile îngust membranos aripate 44 Selinum 55a Fr. de cel puţin 3 ori mai lung decât lat 56
41b Tulp. ± cilindrică, nearipată 46 Conioselinum 55b Fr. mai puţin de 3 ori mai lung decât lat 57
42a F l . unisexuate sau plante poligame 43 56a Fr. matur negru, necostat, cu rostru scurt, până la 4 mm 6 Anthriscus
42b F l . hermafrodite (uneori şi fl. bărbăteşti) 44 56b Fr. matur costat, nerostrat 5 Chaerophyllum
43a F l . unisexuat-dioice. Tulp.foliată 27 Trinia 57a Frz. simplu penat-sectate (excepţie f r z , submerse, de la unele sp. acvatice
43b F l . unisexuat-monoice sau plante poligam-monoice. Tulp.foliată numai la care sunt de 2-4 penat-divizate), cu segmente late 58
bază, în rest frz. reduse la teci 56 Palimbia 57b F r z , cel puţin cele t u l p , de 2 sau mai multe ori penate 60
44a Fr. mult mai lat decât lung.; mericarpii sferice, ± netede 16 Bifora 58a Umbele mici, scurt pedunculate, fără involucru 24 Apium
44b Fr. nu este mai lat decât lung 45 58b Umbele pedunculate, cu involucru 59

464 465
APIACEAE APIACEAE
59a Plantă cu stoloni subpământeni. Tulp. striată. Involucru şi involucele cu în cime (aparent umbelă compusă). Fr. acoperite cu ghimpi moi, uncinaţi.
hipsofile penat-divizate. Fr. cu puţin mai lat decât lung, de 1,5-2 mm V - V I I . 2n=16. Frecv. z.păd.stej.-e.f; p ă d , zăv. Sp. xeromez.-mezohigr,
33 Berula mezotr, scia, helscia. Euras. Relict terţiar.
59b Plantă fără stoloni. Tulp. puternic brăzdată. Hipsofde întregi. Fr. de 2-4
mm, ± elipsoidal 32 Siiun IHacquetia D C .
60a Dinţii K . prezenţi şi persistenţi pe fr, de regulă mai lungi decât stilopodiul...61 x=8
60b Dinţii K . lipsesc, sau sunt mici şi caduci 63 ? H. epipactis (Scop.) D C . - Sp.perenă, H , 10-25 cm. I V - V . 2n=16. A
61a Fr. cilindric-elipsoidal. Stile la fructificaţie erect-divergente 37 Oenanthe fost menţionată de Baumgarten din Mţii Făgăraş şi de Fuss de la Braşov,
61b Fr. globulos. Stile la fructificaţie divergent-reflecte 62 dar nu s-a mai găsit.
62a Mericarpiile nu se separă la maturitate. Petale marginale radiante. Plantă
anuală cult, cu miros neplăcut (excepţie fr.) 15 Coriandrum 2 Astrantia L .
62b Mericarpiile se separă la maturitate. Petale neradiante. Plantă perenă,
x=7
spont, de apă (mlaştini) 26 Cicuta
63a Involucru şi involucel prezente 64 n î I A . major L . (piş. L X X V , fig. 13). - Sp.perenă, H , 30-90 cm. V I -
63b Involucru absent sau cu 1-3 hipsofile 66 VIII. 2n=14,28. Frecv. e.f.-e.s.; paj, tuf, bur. Sp. mezotr, mez.-mezohigr,
64a Frz. bazale simplu penat-sectate, cu 3-4 perechi de segmente ± ovate, slab acid.-neutr, h e i , helscia. Eur. centr. (mont.).
serate până la lobate spre bază 35 Sison a - subsp. major - Hipsofile involucrale egale sau puţin mai lungi decât fl.
64b Frz. bazale de 2-4 ori penat-sectate 65 şi întregi sau cu 2-3 dinţi mici la vârf.
65a Frz. tulp. reduse la teci; cele bazale de 2 ori ternat penat-sectate. Fr. netede b - subsp. carinthiaca (Hoppe) Arcang. (subsp. involucrata (W.D.J.
22 Physospennum Koch) Cesati- Hipsofde involucrale de 2 ori mai lungi decât f l . şi
65b Tulp. foliată; frz. de 2-4 ori penat-sectate. Fr. ovoidal globulos cu coaste totdeauna tridentate la vârf. Mţii Făgăraş.
proeminente, crenat ondulate 18 Conium
66a Frz. de 3-4 ori penat-sectate, cu lacinii filiforme. Sepale absente. 3 Eryngium L .
Involucele cu 3-8 hipsofile setacee, mici. Fr. ovoid, oblong, de 6-8 (10) x=7,8
mm l u n g , cu coaste foarte proeminente. Plantă puternic aromatică...43(366
la Hipsofile involucrale ovate până la ovat-lanceolate. Sepale de 4-5 mm.
66b Frz. cu lacinii mai late, liniare, liniar-lanceolate. Sepale prezente, mici. Fr.
1 E. maritimum L . - V i t r i g o n . (piş. L X X V , fig. 14). - Sp.perenă,
mai mic, 2-4 mm 67
67a Dinţii K . lipsesc. Frz. moi, cele tulp. prezente. Radii numeroase, 20-40, H , 15-50 cm. VI-VIII. 2n=16. Nis. litorale. Dobr. Atl.-medit.
egale. Hipsofilele involucelelor subulate, libere 42 Cnidium l b Hipsofile involucrale liniare. Sepale de 2-2,5 mm 2
67b Dinţii K . mici, subulaţi, persistenţi pe fr. F r z , de multe ori, rigide, bazale, 2a Frz. bazale ± ovate, serate. Capitule albăstrui .
cele sup. reduse la teci. Radii mai puţine, 3-25 (30), inegale. Hipsofilele 2 E. planum L . - S c a i v â n ă t . (piş. L X X V , fig. 15). - Sp.perenă,
involucelelor mai late, uneori unite la bază 36 Seseli H , 30-60 cm. VII-VIII. 2n=16. Frecv. z.silvostep.-e.g.; paj, loc. rud. Sp.
oligotr.-mezotr, xeromez.-mez. Euras.
1 Subfam. Saniculoideae
2b Frz. bazale trisectate, segmentele penat-fidate. Capitule palid verzui.
3 E. campestre L . - S c a i u l d r a c u l u i . Sp.perenă, H , 15-60 cm.
1 Sanicula L .
VII-VIII. 2n=14,28. Frecv. z.step.-e.f; paj, loc. rud. Sp. oligotr, xer.-
x=8 xeromez. Pont.-medit.
1 S. europaea L . - Sânişoară. (piş. L X X V , fig. 12). - Sp.perenă, H , 2 Subfam. Apioideae
20-50 cm. Frz. palmat 3-7 partite. Infl. umbele simple capituliforme grupate
4 Echinoi

466 467
APIACEAE APIACEAE
1 E. tenuifolia L . subsp. sibthorpiana (Guss.) Tutin (E. sibthorpiana 5 C. aureum L . (piş. L X X X , fig. 2). - Sp.perenă, H , 30-125 cm. V I -
Guss.) (piş. L X X V , fig. 16). Sp. perenă, H , 20-50 cm. Plantă pubescentă VIII. 2n=22. Spor. e.g.-e.b.; tuf, paj, loc. r u d , margini de păd. Sp. eutr.-
cu tulp. striată (la subsp. tenuifolia tulp. este sulcată). Frz. de 2-3 ori penat- mezotr, mez. Eur. centr. şi S.
sectate; segmentele de ordinul 2 ovate sau alungit ovate (la subsp.
tenuifolia lanceolate). Petale galbene. Fr. păros. Rară (local frecv.) z.step.-
6 Anthriscus Pers.
z.silvostep.; cult. prăsitoare (porumb, sfeclă) pe sol. bălane în E . Dobr. Sp.
x e r , term, eutr.-mezotr. Pont.-medit. x=8,9
la Plante perene, rar bisanuale. Umbela cu 6-15 radii. Fr. cu rostru scurt, cel
5 Chaerophyllum L. mult cât 1/5 din fr 2
x=ll lb Plante anuale. Umbele cu 2-5(6) radii. Fr. evident rostrat, rostrul cel puţin
cât 1/4 din fr 4
la Petale ciliate, albe sau roz-purpurii.
2a Fr. matur de 8-10 mm lung, acoperit cu tuberozităţi prelungite cu sete.
1 C. hirsutum L . (C. cicutaria Vili.) - A s m ă ţ u i s ă l b a t i c . Sp.
1 A. nemorosa ( M . Bieb.) Spreng. - A s m ă ţ u i de p ă d u r e , (piş.
perenă, FL, 30-80 cm. V I - V I I . Frecv. e.f.-e.b.; loc. umede şi umbroase în
L X X X , fig. 3). - Sp.perenă, H , 40-150 cm. V - V I I . Spor. z.păd.stej.-e.f;
lungul pâraielor. Sp. eutr, mezohigr.-higr, N . Eur. centr. (mont.).
4
sp. eutr, m e z , helscia, scia. Pont.-medit.
lb Petale glabre, albe 2
2b Fr. matur neted, lucios 3
2a Ultimele segmente ale frz. mari, 4-7 cm l u n g , ovat-lanceolate, serate.
3a Segmentele primare inf. mult mai scurte decât restul limbului. Fr. de 7-10
2 C. aromaticum L . - A n t o n i c ă . Sp.perenă, Ff, 60-120 cm. VII-
' mm lung. Pedicelul fr. cu o coroană scurtă de peri terminal, sub baza fr.
VIII. 2n=22. Frecv. e.g.-e.b.; tuf, bur, în lungul pâraielor. Sp. eutr, mez.-
2 A. sylvestris (L.) Hoffm. - H a ş m a c i u c ă . (piş. L X X X , fig. 4). -
mezohigr. Eur. centr.
Sp. bisanuală-perenă, H t . - H , 30-150 cm. V - V I I . 2n=16,18. Frecv.
2b Ultimele segmente ale frz. mult mai mici, penat-divizate 3
z.păd.stej.-e.f.; margini de p ă d , z ă v , tuf, paj. Sp. mez.-mezohigr, N . .
3a Hipocotil tuberizat. Hipsofilele involucelelor glabre. 4 5

3 C. bulbosum L . - B a r a b o i . Sp. bisanuală-perenă, H t . - H , 50-180
3b
cm. VI-VIII. 2n=22. Z.păd.stej.-e.f; p ă d , margini de p ă d , tuf, zăv. Sp.
eutr, mez.-mezohigr, hel.-helscia, N . 4
a - subsp. bulbosum - Plantă peste 1 m înalţ.. Hipsofilele involucelelor
lanceolate. Stile de circa o,5 mm, recurbate la maturitatea fr. Frecv.
Centr. eur.
4a
b - ? subsp. prescottii (DC.) Mela et Cajander- Plantă mai scundă, circa 30
cm. Hipsofilele involucelelor ovate până la ovat-lanceolate. Stile peste
1 mm l u n g , erect-patente la fructificare. Eur. de N . şi N E .
Obs. A fost menţionată din Jud. Iaşi şi Vaslui, dar fără material.
3b Hipocotil netuberizat. Hipsofilele involucelelor ciliate 4 z.step.-e.g.; loc. r u d , tuf, plantaţii de salcâm. Sp. xeromez.-mez, N .
Euras.
Segmentele primare inf. numai cu puţin mai scurte decât restul limbului.
Fr. de 5-7 mm lung. Pedicelul fr. fără coroană de peri.
3 A. nitida (Wahlben..) Hazsl. - A s m ă ţ u i de m u n t e . (piş. L X X X ,
fig. 5). - Sp. bisanuală, H t . - H , 40-80 cm. V - V I I . Frecv. e.f.-e.b.; în lungul
pâraielor, bur, zăv. Sp. mez.-mezohigr, N . Alp.-carp.-balc.
4
Fr. ovoidal, de 4-5 mm l u n g , acoperit cu sete şi cu rostru scurt. Stile foarte
scurte, neevidente.
4 A. caucalis M . Bieb. (A. scandicina (Weber) Mansf.) - A s m ă ţ u i .
(piş. L X X X , fig. 6). - Sp. anuală, T , 15-50 cm. V - V I . 2n=14,18. Spor.
4

4a Frz. de 2-3 ori penat-sectate, verzi-închis. Stile de lung. stilopodiului, Euras.

erecte. Fr. de 4-7 mm. 4b Fr. de 7-10 mm l u n g , îngust, aproape liniar, cu rostru lung cât 1/3-1/2 din
4 C. temulum L . (piş. L X X X , fig. 1). - Sp. de iarnă -bisanuală, H t , 30- fr. Stile mai lungi decât stilopodiul.
100 cm. V - V I I I . 2n=14,22. Frecv. z.step.-e.f; margini de p ă d , tuf, loc. 5 A. cerefolium (L.) Hoffm. - Sp. anuală, T , 30-60 cm. I V - V I . 2n=18.
rud. Sp. eutr, xeromez.-mezohigr, N .5. Eur. Pont.-medit.
4

4b Frz. de 3-4 ori penat-sectate, verzi-gălbui. Stile de 2-3 ori mai lungi decât a - *subsp. cerefolium - A s m ă ţ u i ( H a ţ m a ţ u c h i ) d e g r ă d i n ă . Fr.
stilopodiul. Fr. de 8-12 mm. lung. glabru, lucitor. C u l t , a l i m , arom.

468 469
APIACEAE PLANŞA L X X X
b - subsp. trichosperma Nyman - A s m ă ţ u i s ă l b a t i c , (piş. L X X X ,
fig. 7). Fr. acoperit cu sete scurte. Spor. z.step.-e.g.; rarişti de p ă d , tuf,
plantaţii de salcâm, loc. rud. Sp. m e z , N . . 4 5

7 Scandix L .
la Rostrul fr. puternic comprimat dorsal şi evident diferenţiat de partea fertilă.
1 S.pecten-veneris L . - A c u l D o a m n e i (piş. L X X X , fig. 8).-
Sp. anuală, T , 10-30(50) cm. I V - V I . Spor. z.step.-e.g.; paj. r u d , loc. cult.
. xer.-xeromez, term.-subterm.
a - subsp. pecten-veneris - Rostrul de 3-4 ori mai lung decât partea fertilă a
fr. Stile de 1-2,5 mm. Hipsofilele involucelelor persistente, mai lungi
decât pedicelii. B a n , O l t , D o b r , M o l d . Atl.-centr. eur.-medit.
b - subsp. hispanica (Boiss.) Bonnier et Layens (subsp. macrorhyncha
(C.A.Mey.) Rouy et Camus) - Rostrul de 2-3 ori mai lung decât partea
fertilă a fr. Stile de 0,4-0,75 mm. Hipsofilele involucelelor caduce, de
lung. pedicelilor. Dobr. Medit
lb Rostrul fr. slab comprimat lateral şi nediferenţiat evident de partea fertilă
2 S. australis L . - Sp. anuală, T , 10-30 cm. IV-VII. Rară z.step.-
z.silvostep.; loc. rud. şi cult. Sp. xer.-xeromez, term.-subterm. Dobr.
Medit.

8 Caucalis L.
x=10,ll
1 C. platycarpos L . (C. lappula (Weber) Grande) - R u ş i n ă t o a r e .
(piş. L X X X , fig. 9). -Sp. anuală, T , 10-30 cm. V - V I I . 2n=20,22. Frecv.
z.step.-e.g.; loc. cult. şi rud. Sp. xeromez, N2-3.
a - subsp. platycarpos - Ghimpii fr. cât lăţ. mericarpului. Centr. eur.-medit.
b - subsp. muricata (Celak.) Holub - Ghimpii mult mai scurţi decât lăţ.
mericarpului. Rară. Pont.-pan.

9 Turgenia Hoffm.
x=8

PLANŞA LXXX. 1 - Chaerophyllum temulum - frz. tulp.; 2 — C. aureum; 3 - Anthriscus

nemorosa; A- A. sylvestris; 5 - A. niticla - segmente secundare bazale ; idem la 4; 6 - A. caucalis;
7 - A. cerefolium subsp. trichosperma; 8 - Scandix pecten-veneris - umbelulă fructiferă; 9 -
Caucalis platycarpos - segment primar inf.; 10 - Turgenia latifolia - frz. tulp.; 11 - Torilis
arvensis; 12 - Myrrhoides nodosa - nod tulp.; 13 - Orlaya grandiflora - umbelă (parţial); 14 -
Aslrodaucus littoralis; 15 - Coriandrum sativum; 16 - Bifora radians; 17 - Smyrnium
perfoliatum; 18 - Conium niaculatum; 19 - Pleurospermum austriacum; 20 - Prangos carinata;
21 - Cachrys alpina; 22 - Physospermuin comubiense; fig. reprezintă fr. văzute lateral şi (sau) în
secţiune transv.

470 471
APIACEAE APIACEAE

I T. latifolia (L.) Hoffm. (Caucalis latifolia L.) (piş. L X X X , fig. 10). - 1 M. nodosa (L.) Cannon (Physocaulis nodosus (L.) Tausch) (piş.
Sp. anuală, T , 15-60 cm. V I - V I I . 2n=32. Spor. z.step.-e.g.; loc. cult. şi rud. L X X X , fig. 12). - Sp. anuală, T , 30-60 cm. V - V I . 2n=22. Rară z.silvostep.-
Sp. xeromez, N . Euras. 1 e.g.; tuf, margini de păd. Sp. xeromez, subterm. Jud.: Caraş-Severin,
2

Mehedinţi, Dolj, Olt, Giurgiu, Constanţa, Tulcea. Medit.

10Torilis Adans.- H a ţ m a ţ u c h i u l
x=6,8,ll măgarului, 12Daucush. -Morcov
la Umbele capituliforme, ± sesile, opuse frz. x=9
1 T. nodosa (L.) Gaertn. - Sp. anuală, T , 15-35 cm. I V - V I . 2n=22. la Umbela fructiferă concavă (adâncită la mijloc), cu 20-50 radii. Stilopodiul
Rară z.step.-z.silvostep.; loc. rud. şi cult, tuf. Sp. xer, term.-subterm. Jud.: mai lat decât înalt. Fr. matur de 3-5 mm lung. (inclusiv spinii); spinii de pe
Constanţa, Iaşi. Pont.-medit.-atl. coastele secundare ± egali cu lăţ. f r , numeroşi, 15-25, la vârf cu 1-2
lb Umbele lung pedunculate 2 spinişori neuncinaţi.
2a Involucrul lipsă sau cu 1-2 hipsofde. Fr. cu ghimpi glochidiaţi. 1 D. carota L . - 30-100 cm. V I - I X . Frecvz.step.-e.g.; paj, tuf, loc. rud.
2 T. arvensis (Huds.) Link (piş. L X X X , fig. 11). - Sp. anuală, T , 30-90 Sp. eurif, euriterm, euriacid, N _3. 2

cm. VI-VIII. 2n=12. Frecv. z.step.-e.f; loc. rud. şi cult, tuf, plantaţii de a - subsp. carota - R u ş i n e a f e t e i . - Sp. anuală de iamă, Ht. Răd.
salcâm. Sp. xeromez., subterm. N 3 . pivotantă, subţire. 2n=18. Euras.
a - subsp. arvensis - Petale ext. slab radiante. Stile de 2-3 ori mai lungi b - *subsp. sativus (Hoffm.) Arcang. -Sp. bisanuală, Ht. Răd. pivotantă,
decât stilopodiul. 2n=12. Eur. centr. tuberizată. Cult. alim.
b - subsp. neglecta Thell. - Petale ext. evident radiante. Stile de 3-6 ori mai lb Umbela fructiferă ± plană (cel puţin la mijloc), cu 8-25 radii. Stilopodiul
lungi decât stilopodiul. Centr. eur.-medit. mai lung (înalt) decât lat. Spinii de pe coastele secundare 7-11, 1-2 ori mai
2b Involucru cu 4-12 hipsofde. Fr. cu ghimpi neglochidiaţi 3
lungi d e c â t lăţ. mericarpului, la vârf cu 4-6 spinişori uncinaţi 2
3a Petale ext. puţin mai mari ca cele int. Fr. de 3-4 mm. Stile de 2-3 ori mai
2a Fr. de 3-4 mm (fără spini); spinii de pe coastele secundare 9-11, slab
lungi decât stilopodiul.
dilataţi la bază şi scurt confluenţi, abia pe 0,1-0,2 mm, cu suprafaţa scabră
3 T. japonica (Houtt.) D C . (T. rubella Moench) - Sp. anuală, T , 20-
2 D. guttatus Sibth. et Sm. subsp. zahariadii Heywood (D. setulosus
125 cm. VI-VIII. 2n=16. Frecv. z.step.-e.f; loc. rud. şi cult, tuf, margini de
Guss. subsp. arenicolus (Pancîc) Zahăr.) - Sp. anuală, T , 30-100 cm. V -
p ă d , plantaţii de salcâm. Sp. xeromez. Euras.
VIII. Spor. z.step.-z.silvostep.;paj. Sp. xer. Jud.: Mehedinţi, Constanţa,
3b Petale ext. radiante, evident mai lungi ca cele int. Fr. de 2 mm. Stile de 5-6
Tulcea. B u l g , Jug.
ori cât stilopodiul.
2b Fr. de 4-6 mm (fără spini); spinii de pe coastele secundare 7-9, puternic
4 T. ucranica Spreng. in Roem. et Schult. - Sp. anuală, T , 30-120 cm.
dilataţi la bază şi confluenţi pe circa 1 mm. Suprafaţa spinilor este netedă.
V l - V I I . Spor. z.step.-e.g.; Ioc. rud. şi cult, tuf. Sp. xer.-xeromez. Pont.-
pan.-bale. 3 D. broteri Ten. Sp. a n u a l ă , T, 30-80 cm. V - V I I I . R a r ă , z. silvo­
a - var. ucranica - Spinii mericarpilor scurţi, conici, abia ating cu vârful s t e p , pe nisipuri parţial înierbate. Sp. xero-psamofilă. Jud. D o l j şi
baza K . M e h e d i n ţ i . Sp. est m e d i t e r a n e a n ă (inel. Italia şi Pen. B a l c a n i c ă ) .
b -var. aculeata (Boiss.) Ciocârlan. Spinii mericarpilor lungi şi subţiri,
acoperă cel puţin parţial K . M-tele A l i o n lângă Orşova. A d v . (As. 13 Orlaya Hoffm.
Mică). x=8,10
1 O. grandiflora (L.) Hoffm. (piş. L X X X , fig. 13). - Sp. anuală, T , 10-
II Myrrhoides Heist. ex Fabr. (Physocaulis ( D C . ) Tausch)
50 cm. V - V I I . 2n=20. Spor. z.step.-e.g.; paj, tuf, margini de p ă d , loc. rud.
x=ll Sp. xer.-xeromez, term.-subterm, oligotr. Submedit.

472 473
APIACEAE APIACEAE
(piş. L X X X , fig. 20). - Sp.perenă, H , 60-180 cm. V - V I . 2n=22. Rară
14 Astrodaucus Drude z.păd.stej.-e.g.; stâne. înierbate. Jud. Mehedinţi, între Vârciorova şi Gura
1 A. littoralis ( M . Bieb.) Drude (piş. L X X X , fig. 14). - Sp. bisanuală, Văii, Valea Oglănicului, Valea Târziu. Bale.
H t , 30-65 cm. VI-VII. Rară nis. litorale. Sp. xer, psamof. Jud. Constanţa şi 21 Cachrys L.
Tulcea - litoralul Mării Negre. Pont.-euxinic.
? C. alpina M . Bieb. (piş. L X X X , fig. 21).- Sp.perenă, H , 60-100 cm.
15 Coriandrum L. V I - VII. Rară z.păd.stej.-e.g.; stâne. înierbate. Jud. Tulcea, între Macin şi
Greci pe M t . Suluc. N u s-a mai regăsit. Pont.-balc.
x=ll
22 Physospermum Cusson ex Juss.
1 *C. sativum L . - C o r i a n d r u . (piş. L X X X , fig. 15). - Sp. anuală,
T , 30-60 cm. V I - V I I . 2n=22. Cult. c o n d , arom. A f r . N , As. V . 1 P. cornubiense (L.) D C . (Danaa cornubiensis (L.) Burnaf) (piş.
L X X X , fig. 22). - Sp. perenă, H , 30-120 cm. V - V I I . Rară z.step.-e.g.;
16 Bifora Hoffm. tuf, rarişti de păd. Sp. xeromez, subterm. B a n , O l t , M u n t , D o b r , M o l d .
Atl.-medit.
x=10,ll
1 B. radians M . Bieb. - Puciognă. (piş. L X X X , fig. 16). - Sp. anuală, T , 23 Bupleurum L.
15-60 cm. V - V I I . 2n=22. Spor. (local frecv.) z.păd.stej.-z. silvostepei vestice; x=7,8,ll
bur. seg. în cereale păioase, loc. rud. Sp. xeromez, term. Medit.
la Frz. tulp. mijlocii şi sup. perfoliate. Involucru lipsă.
17 Smyrnium L. 1 B. rotundifolim L . - U r e c h e a i e p u r e l u i . Sp. anuală, T , 15-50
cm. V - V I I . 2n=16,22. Frecv. z.step.-e.g.; paj. ruderalizate, tuf. Sp.
x=ll
xeromez, subterm, N . Euras. (medit.).
2

1 S. perfoliatum L . - S a l a t ă de p ă d u r e , (piş. L X X X , fig. 17). - l b Frz. neperfoliate (cel mult cordat amplexicaule). Involucru prezent, uneori
Sp. bisanuală, H t , 50-80 cm. I V - V I . 2n=22. Spor. z.păd.stej.-e.f.; margini caduc 2
de p ă d , tuf. Sp. eutr, xeromez.-mez, subterm, N - . Medit.
3 4 2a Frz. tulp. sup. ± ovate, cordat amplexicaule; cele bazale peţiolate, peţiolul ±
egal cu lamina care este eliptic spatulată.
18 Conium L. 2 B. longifolium L . subsp. vapincense (Vili.) Todor - Sp.perenă, H ,
x=8,ll 30-100 cm. VI-VIII. 2n=T6. Spor. e.f.-e.b.; margini de p ă d , tuf, stâne,
1 C. maculatum L . - C u c u t ă ( piş. L X X X , fig. 18). - Sp. de înierbate. Sp. mez. M-ţii: Rodnei, Rarău, Călimani, Giurgeului, Ciucaş,
iarnă,Sp. bisanuală, H t , 50-200 cm. VI-VII. 2n=16,22. Frecv. z.step.-e.f.; Bucegi, Bihor. Euras. (mont.).
loc. rud. Sp. xeromez.-mezohigr, N4-5. Tox. Euras. 2b Frz. tulp. sup. nu sunt amplexicaule, nici ovate, ci mai înguste şi cu nervuri
± paralele 3
19 Pleurospermum Hoffm. 3a Plante perene; frz. bazale prezente în timpul înfloririi 4
x=ll 3b Plante anuale; frz. tulp. inf. uscate la înflorire 6
1 P. austriacum (L.) Hoffm. - M o r c o v e a n c ă (piş. L X X X , fig. 19). 4a Hipsofilele involucrului şi ale involucelelor ± ovate. Plantă scundă, până la
- Sp. bisanuală-Sp.perenă, H t . - H , 50-125 cm. VI-VIII. 2n=22. Spor. e.f.- 30 cm din e.a.
e.b.; margini de p ă d , tuf, bur, zăv. Sp. mezohigr. Eur. centr. (mont.). 3 B. ranunculoides L . (piş. L X X X I , fig. 1). - Sp.perenă, H , 5-30 cm.
VII- VIII. 2n=42. Rară e.a.; paj, pe vers. abrupţi. M-ţii: Rodnei, Rarău,
20 Prangos Lindl. Bârsei, Bucegi, Făgăraş. A l p . eur.
1 P.ferulacea (L.) L i n d l . subsp. carinata (Griseb. ex Degen) Dihoru 4b Hipsofilele involucrului şi ale involucelelor liniar-lanceolate 5

474 475
APIACEAE
5a Lamina frz. bazale alungit liniar-lanceolată sau spatulată, de 5-10 mm lăţ,
mai lungă decât peţiolul; frz. tulp. sesile, ± lanceolate, baza lăţită, ±
amplexicaulă şi vârful lung, ascuţit, coastele fr. evident aripate.
4 B. sibthorpianum Sm. (B. diversifolium Rochel, B. falcatum subsp.
cernuum (Ten.) Arcang.)(plş. L X X X I , fig. 2). - Sp.perenă, H , 25-75 cm.
VII-VIII. Spor. e.s.; paj, pe vers. abrupţi, însoriţi. Carp.-balc.
5b Lamina frz. bazale mai scurtă decât peţiolul; frz. tulp. inf. peţiolate, cele
sup. ± sesile, toate îngustate în peţioli, nu au baza lăţită.
5 B. falcatum L . (piş. L X X X I , fig. 3). - Sp.perenă, H , 20-100 cm. VII-
X . Frecv. z.păd.stej.-e.s.; paj, pe vers. abrupţi, însoriţi, tuf, bur. de coastă,
stâne. înierbate. Alp. eur.
a - var. falcatum - Frz. tulp. oblong-eliptice, peţiolate, 5-7 nervate. 2n=16.
Z.păd.stej.-e.b.
b - var. petiolare (Lapeyr.) D C . (var. dilatatum Schur) Plantă foarte
robustă, de 60-200 cm. Frz. bazale obovate, cele tulp. scurt peţiolate, 7-
11 nervate. 2n=32. E.f.-e.b.
6a Hipsofilele involucrului şi ale involucelelor terminate în ariste lungi de
1-2 mm'
6 B. apiculatum Friv. (B. veronense auct. rom. non Turra) - Sp. anuală,
T , 30-60 cm. VII-VIII. Rară z.step.-z.silvostep.;paj, tuf, coaste pietroase şi
însorite. Sp. xer. Jud.: Dolj, Constanţa, Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi Pont.-
balc.
6b Hipsofile nearistate 7
7a Fr. evident papilos-tuberculate, subglobuloase, de 1,5-2,25 mm.
7 B. tenuissimum L.(plş. L X X X I , fig. 4). - Sp. anuală, T , 10-30 cm.
VII-IX. 2n=16. Spor. z.step.-e.g.;'paj. slab sărăturate şi ruderalizate. Sp.
xer.-xeromez, N , xerohal. Atl.-medit.
2

7b Fr. netede, ± elipsoidale 8

8a Majoriatea umbelelor laterale, mici, subsesile. Petale papilos scabre pe
partea ext. (inf.) şi cu margini slab denticulate.
8 B. asperuloides Heldr. ex Boiss. - Sp. anuală, T , -80 cm. VIII-IX.
Rară z.step.-z.silvostep.; paj, tuf, coaste pietroase, înierbate. Sp. xer. Dobr.
Pont.-balc.

PLANŞA LXXXI. 1 - Bupleurum ranunculoides; 2 - fl. sibthorpianum; 3 - fl. falcatum; 4 - fl.

tenuissimum; 5 - Apium nodiflorum; 6 - Cicuta virosa; 7 - Falcaria vulgaris - segment primar
inf.; 8 - Carum carvi; 9 - Aegopodium podagraria; 10 - Pimpinella major - tulp. în secţiune
transv. şi perechea inf. de segmente; 11 - P. anisum - frz. bazală; 12 - Sium latifolium; 13 - S.
sisarum var. lancifolium - perechea inf. de segmente; idem la 12; 14 - Berula erecta - o pereche
mijlocie de segmente; 15 -Athamanta turbith subsp. hungarica; 16 - Sison amomum - perechea
inf. de segmente;fig.reprezintă şi fr.

476
APIACEAE ___ APIACEAE
2a Umbele sesile sau scurt pedunculate, fără involucru.
8b Umbele evident pedunculate. Petale netede pe faţa ext 9
2 A. nodiflorum (L.) Lag. (piş. L X X X I , fig. 5). - Sp.perenă, H , 15-60
9a Frz. tulp. mijlocii cu 5-9 nervuri, late până la 12 mm; nervura mediană mai
cm. VI-VII. 2n=22. Rară z.step.; loc. mlăştinoase. Sp. higr. Jud.: Constanţa
îngroşată formând o creastă pe faţa inf. Fr. de 4-6 mm lung.
la Mangalia. Atl.-medit.
9 B. praealtum L. - Sp. anuală, T , 50-150 cm. VII-IX. Spor.
2b Umbele lung pedunculate, cu 3-6 hipsofile involucrale.
z.păd.stej.-e.g.; tuf, margini de p ă d , stâne. înierbate. Sp. xeromez,
? A . repens (Jacq.) Lag. - Sp.perenă, H , tulp. târâtoare şi înrădăcinată
subterm, N . Eur. centr. şi de S.
2
la fiecare nod. VI-VIII. 2n=22. Loc. mlăştinoase. A fost menţionată din E.
9b Frz. late de 3-6 mm, cu nervura mediană neproeminentă pe faţa inf. Fr. mai
Trans. dar nu s-a mai găsit. Centr. eur.
mici, de 2-2,5 mm 10
10a Tulp. cu ramuri numeroase , scurte, erect-patente. Petale roşii. Radii 4-7. 25 Petroselinum Hill
10 B. affine Sadler - Sp. anuală, T , 30-75 cm. VII-IX. Spor. z.step.-
x=ll
e.g.; paj, tuf. Sp. xer.-xeromez, subterm, N . Pont.-pan.-bale.
2

10b Tulp. cu ramuri puţine, lungi, patente. Petale galbene. Radii 2-5. 1 *P. crispum (Mill.) A.W.Hill (P. hortense auct.) - P ă t r u n j eI. Sp.
11 B. commutatum Boiss. et Balansa subsp. glaucocarpum (Borbâs) bisanuală, H t , 30-100 cm. VI-VII. 2n=22. Cult. condim, arom. Medit. (?)
Hayek (B. pachnospermum Pancic) - Sp. anuală, T , 30-50 cm. VII-IX. convar. crispum (Mill.) Pers. - P ă t r u n j e l cultivat pentru
Rară z.silvostep.-e.g.; paj, tuf, stâne. înierbate. Sp. xer.-xeromez, f r u n z e . Răd. subţire, tare, necomestibilă.
subterm, N . Jud.: Mehedinţi, Dâmboviţa, Giurgiu, Constanţa, Vaslui.
2 - var. crispum - P ă t r u n j e l c u f r u n z e c r e ţ e .
Bale.-pont.-pan. - var. vulgare (Nois.) D a n e r t - P a t r u nj e l c u f r u n z e p l a n e .
- convar. radicosum (Alef.) Danert. - P ă t r u n j e l c u l t i v a t p e n t r u
24 Apium L . r ă d ă c i n i . Răd. tuberizată, cărnoasă, comestibilă,
-var.radicosum-Pătrunjel cu frunze p l a n e .
x=ll
- var. erfurtense D a n e r t - P â t r u n j e 1 cu f r u n z e c r e ţ e .
la Involucel lipsă. Tulp. erectă. Frz. 1-2 penat-sectate, ultimele segmente ±
rombice. 26 Cicuta L .
1 A. graveolens L . - Ţ e l i n ă . - Sp. bisanuală, H t , 30-100 cm. VII- x=ll
VIII. 2n=22. Rară z.step.-z.păd.stej.; loc. umede, slab sărăturate. Dobr.şi
Jud.: Suceava la Fălticeni. 1 C. virosa L . - C u c u t ă de a p ă . ( piş. L X X X I , fig. 6). -
a - subsp. graveolens (var. palustre Ehrh.; var. sylvestre Presl) - Ţ e l i n ă Sp.perenă, H , 60-120 cm. VII-IX. 2n=22,44. Spor. z.step.-e.b.; paj.
s ă l b a t i c ă . Răd. subţire, amăruie, necomestibilă. Frz. plane, înmlăştinite, z ă v , pe malul apelor şi lacurilor. Sp. higr.-ultrahigr. Tox.
neîngroşate. Atl.-medit. Euras.
b - *subsp. dulce (Mill.) Lemke et Rothm. em. Ciocârlan 1979 - Ţ e l i n ă
27 Trinia Hoffm.
c u l ţ i v a t ă . Răd. tuberizată sau nu, frz. creţe sau frz. cu peţiol
x=9,10
îngroşat, cărnos, comestibile.
- var. dulce (Mill.) Pers. - Ţ e l i na p e n t r u p e ţ i o l i . Răd. subţire, la Involucele prezente 2
necomestibilă. Peţiol alungit, cărnos, comestibil. lb Involucele lipsă 3
- var. rapaceum (Mill.) Gaud. - Ţ e 1 i n ă p e n t r u r ă d ă c i n i . R ă d . 2a Plante scunde, de circa 10 cm, din e.s. Involucele cu 1-2 hipsofile.
tuberizate, comestibile. T. glauca subsp. carniolica (vezi 3b)
- var. secalinum Alef. - Ţ e l i n ă p e n t r u f r u n z e . Răd. subţire, 2b Plante robuste, până la 80 cm, din regiunea de câmpie şi coline. Involucele
necomestibilă. Frz. creţe, comestibile, cu 5 hipsofile evidente.
l b Involucel prezent, cu 3-7 hipsofile. Tulp. ± târâtoare. Frz. simplu penat-
sectate, segmentele ovat-lanceolate 2

478 479
APIACEAE
1 T. ramosissima (Fisch. ex Trev.) W. D. J. Koch (T. kitaibelii auct.
non M . B i e b , T. ucrainica Schischk.). - Sp. bisanuală-perenă, H t . - H , -80
cm. V - V I . 2n=20. Frecv. z.step.-e.g.; paj. aride, tuf. Sp. xer.-xeromez,
subterm. Ni- Pont.-pan.-balc.
APIACEAE
1 A. podagraria L . - P i c i o r u l c a p r e i (piş. L X X X I , fig. 9). -
Sp.perenă, H.(G.), 50-100 cm. V - V I . 2n=22,42,44. Frecv. z.păd.stej.-e.b.;
rarişti şi margini de p ă d , tuf, paj. umede, bur, livezi. Sp. eutr, mez.-
mezohigr, helscia.- scia, N . Euras.
4

Obs. T. kitaibelii M . Bieb. nu creşte în Ro, a fost confundată cu T.

ramosissima. Deosebirea principală este dată de fr.; la T. ramosissima fr. este de 31 Pimpinella L.
2-2,5 mm, cu coaste rotunjite, iar la T. kitaibelii M . Bieb. fr. este de 3-4 mm, cu
coaste proeminente, acute. x=9,10
3a Frz. 1-2 ori penat-sectate; ultimele segmente de 2-7 cm lung. şi 0,5 mm lăţ. la Ovar şi fr. glabre 2
2 T. multicaulis (Poir.) Schischk. (T. henningii Hoffm.). - Sp. lb Ovar şi fr. păroase 4
bisanuală-perenă, H t . - H , 15-40 cm. V - V I . Rară z.step.-z.silvostep.; paj. 2a Tulp. sulcată, fistuloasă, cu muchii ascuţite. Mericarpi cu coaste
însorite, aride. Sp. xer. Jud.: Prahova, Buzău, Tulcea, Vaslui, Iaşi. Pont. proeminen­
3b Frz. 2-3 ori penat-sectate; ultimele segmente de 5-30 cm lung. şi circa 1- te, albicioase. Plante robuste.
1,5 mm lăţ. 1 P. major (L.) Huds. - P e t r i nj e i de c â m p m a r i . (piş.
3 T. glauca (L.) Dumort. - Sp. bisanuală-perenă monocarpică, L X X X I , fig. 10). - Sp.perenă, H , 40-100 cm. VI-IX. 2n=18,20. Paj, tuf,
înfloreşte şi fructifică o singură dată, 8-50 cm. IV-VI. 2n=18. Spor. bur. Sp. mez.
z.păd.stej.-e.s.; paj. însorite. Sp. xeromez. a - subsp. major - Plante robuste, ramificate în partea sup, ramurile cu
a - subsp. glauca - Ultimele segmente ale frz. neevident nervate. mai multe umbele. Petale albe, rar roze. Z.păd.stej.-e.f. Spor. Eur.
Involucele lipsă. Pediceli de 2-5 ori mai lungi decât fr. matur. Plante de b - subsp. rubra (Hoppe) O.Schwarz- Plante mai scunde, ramificate de la -Iii
20-50 cm, din z.păd.stej.-e.f. Eur. centr. (submedit.). bază, ramurile cu o umbelă. Petale intens roze. E.f.-e.b. Centr. eur.
b - subsp. carniolica (A.Kern. ex Janch.) H.Wolff - Ultimele segmente ale (mont.).
frz. cu nervura mijlocie proeminentă. Involucele prezente. Pediceli 2b Tulp. cilindrică, uneori cu muchii, plină. Coastele principale ale
egali sau numai cu puţin mai lungi decât fr. matur. Plante scunde, de mericarpilor neevidente. Plante mai scunde 3
circa 10 cm, din e.s. Carp. S , Dinarici, Apenini. 3a Umbela cu 15-24 radii. Răd. prin tăiere se colorează albăstrui. Tulp. dens •
până la lanat păroasă. Segmentele frz. verzi-întunecate, dens păroase.
28 Falcaria Fabr. -ÎU i
2 P. nigra M i l l . - Sp. perenă, H , 40-80 cm. VII-IX. 2n=18. Spor. în
x=ll
1 F. vulgaris Bernh. - D o r n i c , (piş. L X X X I , fig. 7). - Sp. bisanuală 3b
loc. uscate din e.g.-e.f. Cont. eur.
Umbela cu 7-15 radii. Tulp. glabră sau numai la bază păroasă. Răd. nu se
I
(anuală, perenă), Ht.(T,H.), 20-60 cm. VII-IX. 2n=22. Frecv. z.step.-e.g.; colorează prin tăiere.
loc. cult. şi rud, tuf. Sp. xer.-xeromez, N -3- Euras. (submedit.).
2
3 P. saxifraga L . - P e t r i n j e i de c â m p . Sp. perenă, H ,
VII-IX.
29 Carum L .
x=10,ll
a - subsp. saxifraga - Tulp. de 25-40 cm, cilindrică, striată. Frz. bazale cu
3-5 perechi segmente ovat-eliptice, crenat-serate, rareori mai adânc I
11
divizate. 2n=40. Frecv. Euras. (submedit.)
1 C. carvi L . - C h i m e n (piş. L X X X I , fig. 8). - Sp. bisanuală-perenă, b - subsp. alpestris (Spreng.) W. D. J. Koch (P. alpina Host) - Tulp. de 5-
H t . - H , 30-50(100) cm. V-VII. 2n=20,22. Frecv. e.g.-e.b.; paj, loc. 30 cm, evident brăzdat muchiată, cu un smoc de resturi fibroase ale frz.
îngrăşate. Sp. euritr, mez. Cond, arom, med. Euras. vechi la bază. Segmentele frz. bazale mai adânc divizate, cu lacinii ±
încovoiate în afară. 2n=36. Spor. Paj. e.s.-e.a. Alp. eur.
30 Aegopodium L . 1 Plantă anuală, cult. Frz. inf. întregi, ovate.
x=ll

480 481
APIACEAE APIACEAE
4 *P. anisum L . - A n a s o n . (piş. L X X X I , fig. 11).- Sp. anuală, T , 1 S. amomum L. (piş. L X X X I , fig. 16). - Sp. bisanuală, H t , 30-100
15-50(75) cm. VII-VIII. 2n= 18,20. Cult. arom., med. E. medit. cm. VII-VIII. Rară e.g.-e.b.; tuf, stâne. înierbate. Jud. Caraş-Severin la
4b Plantă perenă. Frz. bazale penat-sectate. Băile Herculane şi Mt. Ciorici. Atl.-medit.
5 P. tragium V i l i . subsp. litophila (Schischk.) Tutin - Sp. perenă, H ,
10-50 cm. VI-VIII. Rară z.step.-z.silvostep.; paj. pe substrat pietros. Sp. 36 Seseli L . (inel.Libanotis H i l l ex Zinn)
xer., oligotr, term. Dobr. Medit. x=7,8,9,10,ll
Obs. P. peregrina L. nu a fost confirmată în Flora R.S.R.
la Hipsofile involucrale 5-numeroase 2
32 Sium L . lb Involucru lipsă sau cu 1-3 hipsofile 3
x=5,6,10,ll 2a Plantă glabră. Petale galbene, glabre. Frz. cu ultimele segmente liniare, de
0,5-1 mlăţ.
la Tulp. puternic muchiat-brăzdată. Dinţii K . evidenţi, de circa 1 mm lung, 1 S. peucedanoides (M. Bieb.) Koso-Pol. (Silaum peucedanoides (M.
foliacei. Coastele principale ale fr. evidente, groase. Bieb.) Nyâr.) (piş. L X X X , fig. 1). - Sp.perenă, H , 40-100 cm. VI-VIII.
1 S. latifolium L . - B o l o n i c ă . (piş. L X X X I , fig. 12). - Sp.perenă, 2n=22. Spor. z.păd.stej.-e.f; paj, pe stâne. Sp. xeromez, oligotr, calc.
H H , 50-150 cm. VI-VIII. 2n=20. Spor. z.step.-e.g.; ape stagnante, până la Pont.-medit.
60 cm adâncime, mlaştini, stufărişuri. Sp. eutr, higr. Euras. 2b Plantă păroasă, cel puţin radiile umbelei. Petale albe sau roz, pubescente.
lb Tulp. striată. Dinţii K . foarte mici. Coastele principale ale fr. subţiri. Segmente mai mari.
2 S. sisarum L . (piş. L X X X I , fig. 13). - Sp.perenă, H H , 30-100 cm. 2 S. libanotis (L.) W. D. J. Koch (Libanotis montana Crantz) -
VI-VIII. 2n=22. Spor. z.step.-e.g.; paj. înmlăştinite, stufărişuri, mlaştini S m e o a i e . (piş. L X X X , fig. 2). Sp. bisanuală-perenă monocarpică, HT.-
puţin adânci. Sp. eutr, higr. Euras. H , 20-120 cm. VII-IX. 2n=22. Spor. e.g.-e.s.; paj, pe versanţi abrupţi, tuf,
- var. sisarum - Răd. tuberizate. Rar cult. alim. bur, margini de păd. Sp. xeromez.-mez, sax.
- var. lancifolium (M. Bieb.) Thell. (S. lancifolium M . Bieb.; a - subsp. libanotis - Frz. inf. de 2-3 ori penat-sectate, ultimele segmente
S. sisaroideum DC.) - Răd. netuberizată. liniar-lanceolate. Euras. cont.
b - subsp. intermedium (Rupr.) P.W.Ball (S. libanotis subsp. sibiricum
33 Berula W . D . J. K o c h
Thell. p.p. non S. sibiricum (L.) Garcke). - Frz. inf. 1-2 ori penat-
x=6,9 sectate, ultimele segmente ovate, ± adânc dinţate. Pont.-centr. eur.
1 B. erecta (Huds.) Coville (Sium erectum Huds.) - C o s i ţ e i , (piş. 3a Hipsofilele involucelelor concrescute aproape în întregime.
L X X X I , fig. 14). - Sp.perenă, H.(HH.), 30-100 cm. VI-VIII. 2n=12,18,20. 3 S. hippomarathrum Jacq. (piş. L X X X , fig. 3). - Sp.perenă, H , 15-50
Frecv. z.step.-e.g.; loc. mlăştinoase, marginea pâraielor, zăv. Sp. eutr, cm. VII-IX. 2n=20. Foarte rară z.silvostep.-e.g.; paj. însorite pe substrat
higr.-hidr. Circ. pietros. Jud.: Harghita, Braşov, Alba, Sibiu, Neamţ. Pont.-centr. eur.
3b Hipsofilele involucelelor libere sau cel mult concrescute până la 1/2 4
34 Athamanta L. 4a Hipsofilele involucelelor concrescute la bază 5
x=ll 4b Hipsofilele involucelelor complet libere 6
5a Umbele cu 5-9 radii inegale, lungi până la 2,5 cm. Fr. de 2,5-3,5 mm lung,
1 A. turbith (L.) Brot. subsp. hungarica (Borbâs) Tutin (A. hungarica des şi scurt scabru păros, cu coastele principale puţin evidente.
Borbâs) - B r i e . (piş. L X X X I , fig. 15). Sp.perenă, H , 10-50 cm. V-VII. 4 S. peucedanifolium (Spreng.) Besser (piş. L X X X , fig. 4). - Sp.
Rară e.g.-e.b.; stâne. calc. însorite. Sp. sax, calc. Carp. sudici. End. perenă, H , 40-70 cm. VII-IX. Rară z.step.-z.silvostep.; stâne. înierbate.
Dobr. Pont.
35 Sison L .
5b Umbele cu 10-30 radii ± egale, lungi până la 4,5 cm. Fr. de 4-5 mm lung,
x=8,ll des tomentos, cu coaste principale evidente.

482 483
APIACEAE
5 S. rigidum Waldst. et Kit. - B u r u i a n a v â n t u l u i . Sp.perenă,
H , 20-50 cm. VII-IX. Spor. e.g.-e.f.; stâne. calc. înierbate. Trans, Olt,
B a n , Munt. (Cozia). Daco-balc.
6a Radiile umbelei glabre ...7
6b Radiile umbelei mărunt pubescente, cel puţin pe partea int 9
7a Ultimele segmente ale frz. setacee, până la 0,5 mm lăţ. şi 2-10 cm lung.
Petale galbene.
6 S. gracile Waldst. et Kit. - Sp.perenă, H , 30-90 cm. VII-IX. Spor.
z.păd.stej.-e.f; stâne. calc. Sp. sax, calc. Trans, B a n , O l t , Munt. (Cozia),
Dobr. N . Jug, Ro.
7b Ultimele segmente ale frz. mai late şi mai scurte. Petale albe sau albe-gălbui .8
8a Peţiolii frz. bazale necanaliculaţi, ± cilindrici. Umbele cu (5) 8-15 radii.
7 S. osseum Crantz em. Simonk. (S. devenyense Simonk.; S. elatum L .
subsp. osseum (Crantz) P.W.Ball) (piş. L X X X , fig. 5). - Sp. perenă, H ,
15-120 cm. VII-IX. 2n=18. Spor. z.step.-e.g.; paj. pe substrat pietros. Sp.
oligotr, xer. Pan.
8b Peţiolii frz. bazale canaliculaţi sau plani pe faţa sup. Umbele cu 7-30 radii
8 S. pallasii Besser (S. varium Trev.) (piş. L X X X I I , fig. 6). - Sp.
bisanuală-perenă, H t . - H , 30-120 cm. VII-VIII. 2n=16,20. Spor.
z.silvostep.-e.f.; paj. însorite pe substrat pietros. Sp. oligotr, xer.-xeromez.
Pont.-pan.-bale.
9a Umbele cu (8)15-30(40) radii. Petale albe sau roz, fin papiloase pe dos. Fr.
de 1,5-2,5(3) mm, glabre la maturitate.
9 S. annuum L . - C o s i c e 1. (piş. L X X X I I , fig. 7). - Sp. bisanuală-
perenă, H t . - H , 15-60 cm. VII-IX. 2n=16,22. Frecv. z.step.-e.f; margini de
păd. Sp. oligotr, xer.-xeromez. Eur. cont.
9b Umbele cu 4-15 radii. Petale albe-gălbui, pubescente pe dos. Fr.
pubescente 10
10a Radiile umbelei 4-11, lungi până la 25 mm. Hipsofilele involucelelor cu
margine membranoasă lată, egală sau mai lată decât partea centrală verde.
10 S. tortuosum L . - (piş. L X X X I I , fig. 8). - Sp. bisanuală, H t , 20-50
cm. VII-VIII. Rară z.step.-z.silvostep.; paj. Sp. xer, term. Jud.: Dolj,
Ialomiţa. Constanţa, Tulcea. Pont.-medit.

PLANŞA LXXXII. 1 - Seseli peucedanoides; 2 - S. libanotis - secţiune transv. în tulp.; 3-5.

hippomaralhrum; 4-5. peucedanifolium - umbelă fructiferă; idem la 3; 5 - 5. osseum; 6-5.
pallasii - peţiol secţionat transv.; idem la 5; 7 - 5. annuum; 8-5. tortuosum; 9 - Oenanthe
fistulosa - frz. sup.; 10 - O. silaifolia; 11 - Aethusa cynapium; 12 - Foeniculum vulgare; 13 -
Anethum graveolens; 14 - Silaum silaus; 15 - Cnidium dubium; 16 — C. silaifolium - segmente
inf. (parţial); idem la 15; fig. reprezintă şi fr.

484 485
APIACEAE APIACEAE

10b Umbele cu 7-15 radii, lungi până la 4 cm. Hipsofilele involucelelor cu 38 Aethusa L.
margine membranoasă îngustă. x=10
11 S. campestre Besser - Sp.perenă, H , 50-100 cm. VII-VIII. Rară
z.step.-z.silvostep.; paj. Sp. oligotr, xer, term.-subterm. Jud.: Botoşani, 1 A. cynapium L . - P ă t r u n j e l u l c â i n e l u i , (piş. L X X X I I , fig.
Iaşi, Vaslui, Tulcea, Constanţa, Giurgiu. Pont. 11). -Sp. anuală-bisanuală, T.-Ht, 5-200 cm. VI-VIII. 2n=20. Spor. z.step.-
Obs. S. arenarium M. Bieb. publicat din Deltă (Grindurile Letea şi Caraonnan) este e.f; loc. cult. şi rud, margini de p ă d , tuf, zăv. Sp. mez.-mezohigr. Tox.
asemănător cu 5. campestre, dar are fr. puţin mai mari şi glabre. Nu a putut fi confirmat în a! Tulp. peste l m înalţ. Ultimele segmente ale frz. oblong-liniare.
absenţa materialului. - subsp. elata (G. Fisch.) Schiibl. et G. Martens (subsp. cynapioides
(M. Bieb.) Nyman) - bisanuală, p ă d , zăv, tuf. Centr. eur.
37 Oenanthe L . a2 Tulp. până la 80 cm înalţ. Ultimele segmente ale frz. ovate b
x=ll b, Hipsofilele umbelulelor de câteva ori mai lungi decât umbelulele.
la Răd. fibroase. Pedunculii umbelelor mai scurţi decât radiile. Fl. Pedicelii ext. de circa 2 ori mai lungi decât fr.
hermafrodite. - subsp. cynapium - anuală, 30-80 cm. Loc. cult. şi rud. Euras.
1 O. aquatica (L.) Poir. - M ă r ă r a ş . Sp. anuală-bisanuală, H d , 30- b2 Hipsofilele umbelulelor lungi cel mult cât umbelulele. Pedicelii ext.
150 cm. VI-VIII. 2n=22. Frecv. z.step.-e.g.; mlaştini, ape stagnante sau lin mai scurţi decât fr.
curgătoare. Sp. eutr. Tox. Euras. - subsp. segetalis (Boenn.) Schiibl. et G. Martens (subsp. agrestis
lb Răd. tuberizate, cel puţin parţial. Pedunculii umbelelor mai lungi decât (Wallr.) Dostâl) - anuală, 5-20 cm. Loc. cult. Eur.
radiile. Fl. poligame, cele marginale bărbăteşti, cele centrale hermafrodite... 2
2a Limbul de obicei mai scurt decât peţiolul. Umbele cu 2-5 radii. Umbelule 39 Foeniculum Mill.
fructifere globuloase. Tulp. cu stoloni. x=ll
2 O.fistulosa L . (piş. L X X X I I , fig. 9). - Sp.perenă, H . - H d , 30-80 cm. 1 *F. vulgare M i l l . - M o l u r ă , F e n i c u l . (piş. L X X X I I , fig. 12). -
VI-VIII. 2n=22. Spor. z.silvostep.-e.g.; loc. mlăştinoase, ape puţin adânci. Sp. anuală, bisanuală, perenă, T , H t , H , 30-250 cm. VII-IX. 2n=22. Cult.
Sp. eutr, higr.-hidr. Atl.-medit. cond, arom, med, leg. Medit.
2b Limbul mai lung decât peţiolul. Umbele cu 4-20 radii. Tulp. fără stoloni. .3
- var. vulgare - Foenicul spont. nu creşte la noi. Tulp. tare, până la
3a Radiile umbelei şi pedicelii îngroşaţi la fructificare; pedicelii aproape de
1,25 m. Fr. mic cu gust neplăcut. Rar cult. Medit.
grosimea fr.
- var. dulce (Mill.) Thell. - Foenicul pentru săm.; tulp. 1,25-2,5 m; fr.
3 O. silaifolia M . Bieb. - J o i a n a , (piş. L X X X I I , fig. 10). Sp.perenă,
alungit şi îngust, gust dulce.
H , 30-60 cm. V-VII. 2n=22. Frecv. z.silvostep.-e.f.; paj. umede,
- var. azoricum (Mill.) Thell. - Foenicul legumă; tulp. 30-50 cm. F r z ,
înmlăştinite. Sp. mezohigr. Submedit.-medit.
în deosebi tecile, la lăstarii tineri, îngroşate bulbiform.
3b Radiile umbelei şi pedicelii neîngroşaţi la fructificare; pedicelii mult mai
subţiri decât fr 4 40 Anethum L .
4a Frz. tulp. mijlocii de 3-4 ori penat-sectate, cu segmente dense, numeroase. x=ll
Ultimele segmente de 10-15 mm lung.
4 O. banatica Heuff. - Sp.perenă, H , 50-90 cm. V - V I . Frecv. z. step.- 1 *A. graveolens L . - M ă r a r. (piş. L X X X I I , fig. 13). -Sp. anuală, T ,
e.f; paj. umede, pe malul apelor. Sp. mezohigr.-higr. Pont.-pan.-balc. 40-125 cm. VII-VIII. 2n=22. Cult. cond, arom. şi subspont. As. de S V ,
Frz. tulp. mijlocii 1-2 ori penat-sectate, cu segmente distanţate. Ultimele India.
4b
segmente de 2-8 cm lung.
5 O. peucedanifolia Polllich (O. stenoloba Schur) - Sp.perenă, H , 50- 41 Silaum Mill.
90 cm. V-VII. Spor. z.silvostep.-e.g.; paj. umede. Sp. higr. Daco.-balc. x=ll

486 487
APIACEAE PLANŞA L X X X I I I
1 S. silaus (L.) Schinz et Thell. (piş. L X X X I I , fig. 14). - Sp.perenă, H ,
30-100 cm. V I - I X . 2n=22. Rară z.silvostep.-e.g.; paj. ± umede, uneori
sărăturate. Sp. oligotr, mez.-mezohigr.Trans, B a n , O l t , M o l d . Eur.
- var. silaus — Ultimele segmente liniar-lanceolate, peste 2 mm lăţ.
- var. alpestre (L.) Ciocârlan - Ultimele segmente liniare, de 0,5-1 mm lăţ.

42 Cnidium Cusson
x=ll
la Tecile frz. mijlocii şi sup. strâns alipite de tulp. Segmentele de ordinul I ale
frz. tulp. ± sesile. Fr. de 2-2,5 mm lung.
1 C. dubium (Schlcuhr) Thell. (piş. L X X X I I , fig. 15). - Sp. bisanuală-
perenă, H t . - H , 30-90 cm. VII-VIII. 2n=22. Rară z.păd.stej.-e.f; paj. ±
umede. Sp. mezohigr. Trans, M o l d , jud. Neamţ, M-rea Văratec. Euras. (R).
lb Tecile frz. înconjură tulp. numai la bază, apoi sunt îndepărtate. Segmentele
de ordinul I lung peţiolate. Fr. de 3,5-4 mm lung'
2 C. silaifolium (Jacq.) Simonk. (piş. L X X X I I , fig. 16). - Sp.perenă,
H , 50-120 cm. VI-VIII. Spor. e.g.-e.b.; paj. pe substrat pietros. Sp.
xeromez.-mez, sax, calc.
a - subsp. silaifolium - Frz. moi, cu segmentele terminale de 3-5 ori mai
lungi decât late. Spor. Medit.
b - subsp. orientale (Boiss.) Tutin - Frz. rigide, cu segmentele terminale
mai late, abia de 2 ori mai lungi decât late. Rară. Bale.

? Meum Mill.
x=ll
? M. athamanticum Jacq. (piş. L X X X I I I , fig. 1). - Sp.perenă, H , 15-50
cm. V - V I . 2n=22. M-ţii Bucegi. A l p . eur. Date vechi, nu a mai fost regăsită.

43 Selinum L.
x=ll
1 S. carvifolium (L.) L . - I n g e r e a . (piş. L X X X I I I , fig. 2). - Sp.
perenă, H , 30-100 cm. VII-VIII. 2n=22. Spor. z.păd.stej.-e.f; paj. umede,
înmlăştinite, tuf. Sp. oligotr, mezohigr, slab-mod. acid. Euras.cont.

PLANŞA LXXXIII. 1 - Meum athamanticum - frz. sup.; 2 - Selinum carvifolia - tulp. secţionată
transv.; 3 - Ligusticum mutellinoides; 4 - L. mutellina; 5 - Conioselinum tataricum; 6 -
Levisticum officinale; 7 - Angelica palustris; 8 - A. sylvestris; 9 - A. archangelica; 10 - Ferula
sadlerana; 11 - F. heuffelii - fragment din frz. (segment primar inf.); idem la 10; 12 - Ferulago
campestris; 13 - F. sylvatica; 14 - F. confusa; fig. reprezintă şi fr.
APIACEAE APIACEAE
2 A. sylvestris L . (piş. L X X X I I I , fig. 8). Sp. bisanuală-perenă mono­
44 Ligusticum L. carpică, H t . - H , 50-150 cm. VII-IX. 2n=22. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; paj.
înmlăştinite, z ă v , tuf, pe malul apelor. Sp. mezohigr.-higr.
x=ll
a - subsp. sylvestris - Ultimele segmente ale frz. ± ovate, foarte slab
la Involucrul prezent, format din 5-10 hipsofile, spre vârf adesea penat fidate. decurente sau nedecurente. Fr. de 4-5,5 mm lung. Z.păd.stej.-e.g.
Coastele principale ale fr. puternic dezvoltate, aripate. Euras.
1 L. mutellinoides V i l i . - M ă r a r u l u r s u l u i , (piş. L X X X I I I , fig. 3). b - subsp. montana (Brot.) Arcang. - Ultimele segmente mai înguste,
- Sp.perenă, H , 5-15 cm. VII-VIII. 2n=22. Rară e.s.-e.a.; paj. pe substrat decurente pe rahis şi confluente la bază. Fr. de 6-8 mm lung. E.f.-e.b.
pietros. Sp. oligotr, mez, slab-mod. a c i d , psichroterm.-hekistoterm. Euras. A l p . eur.
arct.-alp. 2b Peţioli ± cilindrici, necanaliculaţi. Pedunculul umbelei vilos pubescent
lb Involucrul lipsă sau cu 1-2 hipsofile mici. Coastele principale ale fr. slab numai la vârf, sub umbelă. Coastele laterale ale mericarpilor înguste, cel
dezvoltate. mult cât 1/2 din lăţ. fr.
2 L. mutellina (L.) Crantz - B r i e , B r i o a l ă . (piş. L X X X I I I , fig. 4). 3 A. archangelica L . - A n g e l i c a , (piş. L X X X I I I , fig. 9). - Sp.
- Sp.perenă, H , 10-40 cm. VI-VIII. 2n=22. Frecv. e.b.-e.a.; paj, tuf. Sp. bisanuală-perenă monocarpică, H t . - H , 50-200 cm. VII-VIII. 2n=22. Spor.
oligotr, mez.-mezohigr, mod. acid. A l p . eur. e.f.-e.b.; pe malul apelor, bur, chei. Sp. mezohigr.-higr. Cult. med. şi leg.
Euras. bor.
45 Conioselinum Hoffm.
1 C. tataricum Hoffm. - S c h i n d u c . (piş. L X X X I I I , fig. 5). - Sp. 48 Ferula L. - A e r e 1.
perenă, H , 50-150 em. VII-VIII. 2n=22. Rară e.f.-e.b.; stâne, semiumbrite la Tecile frz. bazale şi tulp. mari, umflate, alungite şi amplexicaule. Ultimele
din văi, depresiuni. Sp. m e z , sax, calc. Arom. Euras. bor. segmente de 1 0 - 3 0 mm lung. şi 1 - 3 mm l ă ţ , pe margini şi nervurile de
pe faţa inf. cu peri aspri. Radii 7 - 1 2 .
46 Levisticum Hill 1 F. sadlerana Ledeb. (piş. L X X X I I I , fig. 10). - Sp.perenă, H , 6 0 - 1 5 0
x=ll cm. V I - V I L 2n = 22. Rară e.g.-e.f.; stâne. înierbate, însorite, calc. Sp.
xeromez, oligotr, sax, calc, subterm. Jud. Cluj - Cheile Turzii; jud.
1 *L. officinale W . D . J. K o c h - L e u ş t e a n . (piş. L X X X I I I , fig. 6). -
Hunedoara-Cheia Boitei. Pan.
Sp. perenă, H , 80-120 cm. VII-VIII. 2n=22. Cult. condim, arom. Iran. lb Tecile frz. mici. Ultimele segmente de 2—7 (9) mm lung. şi 1—1,5 mm lăţ.
Radii 4 - 7 .
47 Angelica L.
2 F. heuffelii Griseb. (piş. L X X X I I I , fig. 11). - Sp.perenă, H , 50-150
x=ll cm. V—VI. Rară e. g.; coaste înierbate şi cu tuf. Sp. xeromez, sax, c a l c ,
la Tulp. puternic costată. Dinţii K . evidenţi, ovaţi, albicioşi. Petale lung term. Jud. Caras Severin şi Mehedinţi-pe coastele Dunării. V . Bale.
unguiculate. Teaca alungită, puţin umflată.
49 Ferulago W . D . J.Koch
1 A. palustris (Besser) Hoffm. (piş. L X X X I I I , fig. 7). - Sp. bisanuală-
perenă monocarpică, H t . - H , 50-100 cm. VII-VIII. Rară e.g.-e.b.; paj. la Frz. triunghiular-ovate, cu lacinii de circa 0,5 mm lăţ. Hipsofile
înmlăştinite, z ă v , tuf, Sp. higr. Jud.: Harghita, Covasna, Braşov, Bacău , involucrale oblong-lanceolate. Fr. peste 12 mm lung, obovat-eliptic.
Neamţ, Tulcea. Euras. cont. (R.), C E . 1 F. campestris (Besser) Grec. (F. galbanifera (Mill.) W . D . J. Koch)
lb Tulp. fin striată. Dinţii K . foarte mici. Petale neunguiculate. Teaca evident (piş. L X X X I I I , fig. 12). - Sp.perenă, H , 40-200 cm. V I - V I I I . Spor. z. păd.
umflată 2 stej.-e.f; paj. însorite. Sp. xeromez, subterm. Pont.-medit.
2a Peţioli canaliculaţi pe faţa sup. Pedunculul umbelei vilos pubescent pe lb Frz. îngust eliptice pînă la oblong-lineare. Hipsofile involucrale ovat-
lanceolate. Fr. de 6-10 mm l u n g , eliptic sau lat.-eliptic 2
toată lung. Coastele laterale ale mericarpilor late cât lăţ. fr.

490 491
APIACEAE PLANŞA L X X X I V
2a Frz. îngust eliptice, cu lacinii de circa 0,5 mm lăţ. Fr. eliptic cu coaste
dorsale puţin evidente.
2 F. sylvatica (Besser) Rchb. - M ă r a r p ă s ă r e s c (piş. L X X X I I I ,
fig. 13). Sp.perenă, H , 50 - 1 2 5 cm. V I - V I I I . Frecv. z. păd. stej.-e.f; p a j ,
margini de păd. Sp. xeromez.-mez, mezotr. Pont.-medit.
2b Frz. liniar-oblongi, cu lacinii setacee de circa 0,2 mm lăţ. Fr. lat eliptic cu
coaste dorsale evidente.
3 F. confusa Velen. (F. meoides (L.) Boiss.) (piş. L X X X I I I , fig. 14). -
Sp.perenă, H , 40-90 cm. V I - V I I . Rară z. step.-z. păd. stej.; p a j , tuf.
însorite. Sp. xer.-xeromez, term, hei. Dobr. şi jud. Dolj (Balş). Bale

50 Peucedanum L.
x=ll
l a Ultimele segmente (lobi) cel puţin la frz. i n f , ± liniare, întregi; frz.
niciodată simplu penat sectate. Frz. inf. de 2 - 6 ori ternat-sectate 2
lb Ultimele segmente (lobi) cel puţin la frz. i n f , ovate sau oblongi, dinţate,
lobate sau penat fidate, în ultimul caz laciniile sunt cuneate. Frz. inf. simplu
sau de 2-4 ori penat sectate 5
2a Pediceli de 2-4 ori mai lungi decât fr. Ultimele segmente ale frz. de 5 - 1 0
cm lung. şi 1- 3 mm lăţ.
1 P. officinale L . - C h i m e n u l p o r c u l u i (piş. L X X X I V , fig. 1).
Sp.perenă, H , 50-150 cm. VII-VIII. 2n=66. Spor. z.silvostep.-e.g.; paj,
tuf, margini de păd. Sp. oligotr.-mezotr, xeromez.-mez. Euras.
2b Pediceli de lung. fr 3
3a Segmente cu 3 nervuri principale, între care se mai află câte o nervură mai
puţin evidentă. Frz. inf. de 3 ori temat sectate. Fr. de 4-5 mm lung.
2 P. rochelianum Heuff. (piş. L X X X I V , fig. 2). - Sp.perenă, H , 40-100
cm. VII-VIII. Rară z.silvostep.-e.g.; p a j , tuf. Jud. Sibiu, Alba, Hunedoara,
Timiş, Caraş-Severin, Gorj, Argeş, Prahova, Galaţi. R o , Jug.
3b Segmente cu 3 nervuri principale, fără nervuri intercalate, sau acestea sunt
foarte şterse. Frz. inf. de 4-6 ori ternat sectate 4
4a Ultimele segmente filiforme, de 3-7 cm lung. şi 0,5-1 mm lăţ. Fr. de 7-9
mm lung.

PLANŞA LXXXIV. 1 - Peucedanum officinale; 2 - P. rochelianum; 3 - P. longifolium; 4 - P.

latifolium - segmente inf. de la frz. bazală; 5 - P. arenarium - segmente terminale; idem la 1,2,3;
6 - P. carvifolia; 7 - P. alsaticum - segment primar inf.; idem la 6; 8 - P. palustre; 9 - P.
cervaria - o pereche de segmente de ordinul II; idem la 8; 10 - P. austriacum; 11 - P.
oreoselinum; 12 - Pastinaca sativa; 13 - P. graveolens;fig.reprezintă şi fr.

492
APIACEAE
3 P. longifolium Waldst. et Kit. (piş. L X X X I V , fig. 3). - Sp.perenă, H ,
50-150 cm. VII-VIII. Spor. z.silvostep.-e.f; p a j , stâne. înierbate. Sp. xer.-
xeromez, sax, calc. R o , Bale.
4b Ultimele segmente de 1-4,5 cm lung. şi 1-2 mm lăţ. Fr. de 4-5 mm lung.
4 P. tauricum M . Bieb. - Chimenul porcului. Sp. perenă, H , 40-80 cm.
VI-VIII. Rară z.silvostep.-e.g.; paj. însorite. Sp. xer.-xeromez. Jud.: Cluj,
Mureş, Iaşi, Buzău, Tulcea. Pont.
5a Involucru lipsă sau cu 1-2 hipsofile
5b Involucru prezent, alcătuit din numeroase hipsofile
6a Frz. 1-2 ori ternate; lobii de ordinul 2 sunt ovat-lanceolaţi, inegal dublu
seraţi.
5 P. ostruthium (L.) W . D . J. Koch - Sp. perenă, H , 30-100 cm. VII-
VIII. 2n=22. Loc. umede, tuf, în lungul pâraielor de munte. Trans. fără
localizare (Herb. Cluj). M-ţii Făgăraş - Iezerul Cindrel.Eur. centr. şi de S.
(mont.).
6b Frz. 2-4 ori penat-divizate; ultimele segmente ± liniare şi întregi
7a Frz. de 3-4 ori penat-sectate; limb ovat-triunghiular.
6 P. arenarium Waldst. et Kit. (piş. L X X X I V , fig. 5). - Sp. perenă, H ,
90-150 cm. VII-VIII. Spor. z. step.-e.g.; paj. aride. Sp. oligotr, x e r , term.-
subterm. Pont.-pan.-bale.
7b Frz. de 1-2 ori penat-sectate; limb alungit, oblong-lanceolat.
7 P . carvifolia V i l i . (P. chabraei (Jacq.) Rchb.) (piş. L X X X I V , fig. 6).
- Sp. perenă, H , 30-100 cm. VII-VIII. Frecv. z.silvostep.-e.f; paj, tuf,
margini de păd. Sp. xeromez.-mez. Eur. centr.
8a Frz. simplu penat-sectate, segmentele ± eliptice, serate.
8 P. latifolium ( M . Bieb.) D C . (piş. L X X X I V , fig. 4). - Sp.perenă, H ,
40-100 cm. VII-VIII. Spor. z.silvostep.-e.g.; paj. umede slab sărăturate.
Rusia, U c r , M o l d , R o , J u g , Italia de N .
8b Frz. de 2-4 ori penat-sectate; dacă sunt şi simplu penat-sectate, segmentele
de ordinul I sunt penat-fidate , cu lacinii ± liniare
9a Hipsofile involucrale patent-erecte, alipite de radii. Petale galbene.
9 P. alsaticum L . - M ă r a r u l p o r c u l u i , (piş. L X X X I V , fig. 7).
Sp.perenă, H , 50-120 cm. VII-IX. 2n=22. Frecv. z.step.-e.g.; p a j , tuf. Sp.
xer.-xeromez. Eur. centr.
9b Hipsofile involucrale reflecte. Petale albe sau roze
10a Tulp. fistuloasă, fără resturi fibroase la bază, evident sulcată spre bază. Frz. |
de 3-4 ori penat-sectate, ultimele segmente ± liniare.
494
APIACEAE
10 P. palustre (L.) Moench (piş. L X X X I V , fig. 8). - Sp. bisanuală-
perenă, H t . - H , 60-125 cm. VII-VIII. 2n=22. Spor. z.păd.stej.-e.b.; p a j ,
înmlăştinite, z ă v , pe malul apelor. Sp. higr. Euras.
10b Tulp. plină, de obicei cu resturi fibroase la bază 11
11a Frz. discolore, de 2-3 ori penat-sectate; segmentele de ordinul II ± ovate,
asimetrice. ,
11 P. cervaria (L.) Lapeyr. - S o m n o r o a s ă , (piş. L X X X I V , fig. 9).
Sp. perenă, H , 30-150 cm. VII-VIII. Frecv. z.păd.stej.-e.f; paj, tuf,
6 margini de păd. Sp. xeromez.-mez, slab acid. Eur. cont.
8 11b Frz. concolore, de 2-4 ori penat-sectate; segmentele de ordinul II simetrice
, 12
12a Rahisul frz. drept. Coastele laterale ale fr. lat aripate, aripa de 1,5-2,5 m m
lăţ.
12 P. austriacum (Jacq.) W . D . J. K o c h - M ă r a r u l p o r c u l u i ,
(piş. L X X X I V , fig. 10). Sp. perenă, H , 30-120 cm. VII-VIII. Frecv. e.f.-
e.b.; stâne. înierbate, tuf. Sp. xeromez.-mez, sax, calc. Centr. eur.-medit.-
balc.
7
12b Rahisul frz. curbat între noduri şi devine flexuos. Coastele laterale ale fr.
îngust aripate, aripa de 0,75 mm lăţ.
13 P. oreoselinum (L.) Moench - C h i m i o n u l p o r c u l u i , (piş.
L X X X I V , fig. 11). Sp. perenă, H , 30-100 cm. VII-VIII. 2n=22. Frecv.
z.păd.stej.-e.f; p a j , tuf, margini de păd. Sp. xeromez.-mez, m e z , mezotr.
Eur. cont.
51 Opopanax W . D . J. K o c h
1 O. chironium (L.) W . D . J. K o c h subsp. bulgaricum (Velen.)
Ciocârlan - Are segmentele de ordinul II incomplet individualizate, baza
decurentă. -Sp.perenă, H , 70-250 cm. VI-VII. 2n=22. Rară z.step.; loc.
pietroase, tuf. Jud. Constanţa: Eforie S , Mangalia. Bale.
9
52 Pastinaca L . (inel. Malabaila Hoffm.) - P ăstârna c
x=ll
la Umbela cu 5-10(20) radii inegale. Fr. lat. eliptic, îngust aripat, aripa de
10 0,25-0,5 mm l ă ţ , de aceeiaşi culoare ca fr.
1 P. sativa L . (piş. L X X X I V , fig. 12). - Sp.bisanuală, H t , 30-100 cm.
ti- VH-VIII. 2n=22. Frecv. z.silvostep.-e.f; paj, bur, zăv. Sp. eutr, xeromez.-
mezohigr.
495
APIACEAE PLANŞA L X X X V
ai Răd. groasă, cărnoasă, dulce - Plante de cultură.
- subsp. sativa - P ă s t â r n a c c u l t i v a t .
- var. sativa (longa Alef.) - P ă s t â r n a c c u r ă d ă c i n ă l u n g ă
- var. rotunda Gillet et Magne - P ă s t â r n a c c u r ă d ă c i n ă s c u r t ă .
a2 Răd. subţire, fusiformă, tare, amară. Plante spont b
bi Tulp. pronunţat muchiată. Radii 9-20. Plantă verde, lucioasă, aparent
± glabră.
- subsp. sylvestris (Mill.) Rouy et E . G . Camus (subsp. pratensis (Pers.)
Celak.) Euras. (submedit.)
b 2Tulp. cilindrică, slab costată. Radii 5-7. Plantă mată, cu peri scurţi şi
deşi.
- subsp. urens (Req. ex Godr.) Celak. (subsp. opaca (Bernh.) Celak.)
Centr. eur.-submedit.
lb Umbela cu 12-30 radii ± egale. Fr. subrotund, lat aripat, aripa de circa 1
mm l ă ţ , alburie.
2 P. graveolens M . Bieb. (MalabaUa graveolens (Sprengel) Hoffm.)
(piş. L X X X I V , fig. 13). - Sp. bisanuală, H t , 40-100 cm. VII-VIII. Spor.
z.step.-z.păd.stej.; paj, tuf. Sp. xer. Pont.-balc

53 Heracleum L .
x=ll
la Plantă scundă, până la 30 (-50) cm înalţ. Tulp. subţire, până la 3 mm diam.
Limb subrotund, întreg până la palmat-partit, cu 5-7 lobi, cordat. Umbele
mici, de 5-7 cm d i a m , cu 5-17 radii.
1 H. carpaticum Porcius (piş. L X X X V , fig. 1). - Sp.perenă, H , 20-
30(-50) cm. VII-VIII. Rară e.b.-e.a.; paj. pe versanţi abrupţi. M-ţii
Maramureş, Rodnei, Rarău, Bucegi. End. Carp.
lb Plante mai robuste, tulp. mai groasă de 4 mm diam. şi de 50-200 cm înalţ.
Umbele până la 25(30) cm d i a m , cu 15-45 radii 2
2a Frz. palmate, cele bazale mari, până la 50 cm l u n g , palmat lobate până la
partite, cu 7-9 lobi lobulaţi. Teaca frz. tulp. puternic umflată, lanat păroasă
la ext.
2 H. palmatum Baumg. (H. sphondylium L . subsp. transsil-vanicum
(Schur) B r u m m i t ) - T a l p a u r s u l u i . Sp.perenă, H , 100-250 cm. VI-VII.

P L A N Ş A L X X X V . 1 - Heracleum carpaticum - frz.; 2 - Tordylium maximum; 3 -

Palimbia rediviva - o pereche de segmente de ordinul III; 4 - Laserpitium prutenicum; 5 - L
archangelica - frz. sup.; 6 - L. siler - segmente terminale; 1 - L. krapfii - segment primar inf. de la
frz. bazală; 8 - Laser trilobum segment primar inf.; idem la 4.

496 497
APIACEAE
Spor. e.f.-e.s.; bur, pe lângă pâraie, văi, depresiuni. Sp. mezohigr,
helscia, s c i a , eutr.-mezotr. End. Carp. Ro.
2b Frz. penate (rar lobate partite), mai mici. Teaca frz. tulp. puţin umflată,
aspru păroasă sau glabră.
3 H. sphondylium L . - B r â n c a u r s u l u i . Sp. bisanuală-perenă, Ht.-
H , 50-150 cm. V I - I X . 2n=22. Frecv. z.păd.stej.-e.s.; paj, bur, z ă v , tuf.
Sp. xeromez.-mezohigr.
ai Frz. tulp. cu 3 segmente, o pereche de segmente laterale şi un segment
terminal, uneori 3 divizat. Petale albe, cele ext. radiante.
- subsp. elegans (Crantz) Schiibl. et G . Martens (subsp. montanum
(Schleich. ex Gaudin) Briq.). E.f.-e.s. A l p . eur.
a2 Frz. tulp. cu 5-7 segmente (cel puţin 2 perechi de segmente laterale)..b
bi Petale verzi-gălbui, egale, neradiante sau foarte slab radiante, de circa
2 imn l u n g , puţin emarginate.
- subsp. sibiricum (L.) Simonk. (H. flavescens Willd.). - Z.păd.stej.-
e.b. Eur.
b 2 Petale albe, rar roze, inegale, cele ext. radiante, de 3-10 mm lung.
adânc emarginate.
- subsp. sphondylium - Z.păd.stej.-e.b. Euras.
Obs. H. sosnowskii Manden, sp. adv.identificată la Braşov-Prejmer. Caucaz.
54 Tordylium L .
x=ll
1 T. maximum L . (piş. L X X X V , fig. 2). - Sp. anuală-bisanuală, T.-Ht,
30-120 cm. V I - V I I . 2n=22. Spor. z.step.-e.g.; loc. uscate, tuf, margini de
p ă d , paj. Sp. xer.-xeromez. Eur. centr. şi S , A s . S V .
55 Palimbia Besser ex D C .
1 P. rediviva (Pali.) Thell. (piş. L X X X V , fig. 3). - Sp.perenă, H , 40-90
cm. V I - V I I . Foarte rară z.silvostep.; paj. sărăturate. Jud. Vaslui-Todireni pe
V . Sărata. Pont.
56 Laserpitium L .
la Hipsofilele involucrului prezente, numeroase, ciliate, persistente 2 ORD.
lb Hipsofilele involucrului glabre, rareori lipsesc sau sunt căzătoare 3
2a Baza tulp. fără resturi fibroase. Teaca frz. tulp. foarte slab dilatată. Petale
cu peri scurţi, setiformi pe partea ext. Fr. de 3,5-4,5 mm.
498
r PAEONIACEAE
1 L. prutenicum L . (piş. L X X X V , fig. 4). - Sp. bisanuală, H t , 30-100
cm. VII-VIII. 2n=22. Spor. e.g.-e.b.; paj, tuf, margini de păd. Sp. mez.-
mezohigr. Centr. eur.-medit.
2b Baza tulp. cu resturi fibroase abundente. Teaca frz. tulp. foarte puternic
umflată. Petale glabre. Fr. de 8-10 mm lung.
2 L. archangelica Wulfen (piş. L X X X V , fig. 5). - Sp.perenă, H , 60-
150 cm. VII-IX. Rară e.f.-e.b.; margini de p ă d , stâne. înierbate. M-ţii:
Rodnei, Făgăraş, Cindrel, Retezat, Mehedinţi, Ţarcu. Carp.-balc.-sudetic.
3a Frz. de 3-4 ori penat-sectate; ultimele segmente ± lanceolate, întregi.
Aripile fr. înguste, 0,5-1 mm lăţ.
3 L. siler L . (piş. L X X X V , fig. 6). - Sp.perenă, H , 30-100 cm.
VI-VIII. Rară e.f; s t â n e , grohot. M-ţii: Căpătând: Cheile Bistriţei la B u l z .
Eur. centr. şi de S. (mont.).
3b Frz. de 2-3 ori sectate; ultimele segmente cu marginea serată sau dinţată.
Aripile fr. late, cele laterale cât lăţ. fr 4
4a Hipsofile involucrale 0-5, căzătoare. Umbele cu (5)7-15(-24) radii.
4 L. krapfii Crantz - C h i m i o n u l ţ a p u l u i , (piş. L X X X V , fig. 7).
Sp.perenă, H , 10-120 cm. VI-VII. Frecv. e.f.-e.s.; margini şi rarişti de p ă d ,
stâne. înierbate. Alp.-carp.-balc.
4b Hipsofile involucrale numeroase, persistente. Umbele cu 25-40 radii.
5 L. latifolium L . - S m e o a i c ă . Sp.perenă, H , 60-150 cm. VI-VIII.
2n=22. Frecv. e.g.-e.b.; paj, stâne. înierbate. Sp. xeromez.-mez. Eur.
(mont.).
57 Laser B o r k h .
x=ll
1 L. trilobum (L.) Borkh. (Siler trilobum (L.) Crantz) - A e r e l . (piş.
L X X X V , fig. 8). Sp.perenă, H , 60-120 cm. V-VIII. 2n=22. Spor.
z.silvostep.-e.g.; margini şi rarişti de p ă d , tuf. Sp. xeromez, oligotr.
; Eur. S E .
SUBCLASA DILLENIIDEAE
PAEONIALES
F a m . Paeoniaceae Raf.
Specii perene cu răd. tuberizate. Frz. alterne, nestipelate. F l . solitare,
hermafrodite, actinomorfe, pe tipul 5. Sepale şi petale libere. Stamine
numeroase. Cârpele 24? libere, poziţie sup. Fr. polifolicula.
499
PAEONIACEAE PLANŞA L X X X V I

1 Paeonia L . - B u j o r .
x=5
la Tulp. lignificată, peste 1 m înalţ. F l . roze.
1 *P. suffruticosa Andrews (P. arborea Donn.) - V - V F 2n=10. Cult.
orn. A s . de E .
lb Tulp. erbacee, mai scundă 2
2a Frz. de mai multe ori penat-sectate, cu segmente liniare, până la 5 mm lăţ.
2 P. tenuifolia L . - Sp. perenă, H.(G.), 10-50 cm. I V - V . 2n=10. Spor.
z.step.-z.păd.stej.; paj. însorite. Sp. xeromez. Pont.-balc.
2b Frz. de 2-3 ori penat-sectate, cu segmente mai late, de obicei peste 2 cm ...3
3a Segmente(foliole) lat eliptice până la subrotunde, întregi, nu sunt lateral
divizate 4
3b Segmente(foliole) alungite, ± lanceolate, cele terminale divizate 5
4a Segmente(foliole) subrotunde, cu marginea ondulată. Folicule 2-3
3 P. triternata Pali. ex D C . (P. daurica Andrews) (piş. L X X X V I , fig.
1). - Sp. perenă, H , 50-70 cm. V - V I . Rară e.g.; coaste însorite, rarişti de
păd. Jud. Mehedinţi (Vârciorova pe Mt. Ciocanu) şi jud. Buzău (Salcia pe
Plaiul Săraţii, Mrea Ciolanu pe D l . Poiana Rotundă). Pont.-cauc.
4b Segmente(foliole) ± eliptice. Folicule 3-5.
4 P. mascula (L.). M i l l . (P. corallina Retz.) (piş. L X X X V I , fig. 2). -
Sp.perenă, FL(G.), 50-70 cm. I V - V . 2n=20. Rară e.g.; tuf, rarişti de păd.
Sp. xeromez, subterm. Jud. Caraş-Severin: Buziaş, Ciclova, Sasca pe
Valea Beuşniţei. Medit.
5a Petale albe (în boboc roz). Filamente staminale galbene.
5 *P. lactiflora Pali. (P. albiflora Pali.) - Sp.perenă, FL(G.), V - V I .
2n=10. Cult. orn. A s . de E .
5b Petale roşii. Filamente staminale roşii 6
6a Frz. cu mici sete pe faţa sup, în lungul nervurilor.
6 P. peregrina M i l l . (piş. L X X X V I , fig. 3). - Sp.perenă, H.(G.), 50-80
cm. V - V I . 2n=10,20. Spor. z.step.-z.păd.stej.; poieni, margini de păd. Sp.
xeromez. Bale.
6b Frz. glabre pe faţă fără sete.

PLANŞA LXXXVI. 1 - Paeonia triternata - foliolă terminală; 2 - P. mascula - foliolă

terminală; 3 - P. peregrina — foliolă inf.; 4 — Hypericum calycinum; 5 - H. hirsulum - frz. sup.; 6
- H. maculatum; 7 - H. tetrapterum - tulp. secţionată transv. cu o pereche de frz.; 8 - H.
montanum - o pereche de frz.; 9 - H. rochelii - frz, sepală şi petală; 10 - H. rumeliacum - a-frz.;
b-bractee; c-sepală; 11-//. elegans; 12 - H. umbellatum - o pereche de frz.; 13 - H. richeri subsp.
grisebachii - petală şi fl. în boboc; idem la 5,8,11,12; 14 - H. richeri subsp. transsilvanicum - K.
(10 original).

500
HYPERICACEAE
7 P. officinalis L . - Sp.perenă, H.(G.), 30-60 cm. V - V I . 2n=20.
a - *subsp. officinalis — Foliolele divizate până la bază. Cult. orn. Medit.
b - subsp. banatica (Rochel) Soo - Numai foliolă mijlocie adânc divizată.
V . şi S V . ţării. Pan.
ORD. THEALES
F a m . Hypericaceae Juss.
Specii cu glande translucide. F r z . simple, opuse. F l . hermafrodite,
actinomorfe, pe tipul 5, cu sepale şi petale libere. Androceu cu stamine
numeroa-se, triadelf sau pentadelf. Gineceu sup. cu 3-5 cârpele. Fr. capsulă
septicidă.
1 Hypericum L .
x=7,8,9,10
l a Plante fără glande translucide. F l . mari, de 6-8 cm d i a m , solitare,
terminale.
1 *H. calycinum L . (piş. L X X X V I , fig. 4). - Subarbust - 6 0 cm. Cult.
orn. Medit. orient.
lb Plante cu glande, cel puţin pe frz. F l . mai mici, grupate în infl
2a Plante pubescente. Frz. fără glande negre pe margini.
2 H. hirsutum L . (piş. L X X X V I , fig. 5). - Sp. perenă, H , 40-80 cm.
VI-VIII. 2n=18. Frecv. z.păd.stej.-e.f; margini de p ă d , tuf. Sp. eutr, mez.
Euras.
2b Plante glabre. Frz. cu glande negre pe margine
3a Tulp. puternic ramificate de la bază, foarte subţiri, ± târâtoare, fără lăstari
foliaţi sterili, în subsuoara frz. Stamine 15-20.
3 H. humifusum L . - Sp.anuală-perenă, T . - C h , 3-30 cm. VII-IX.
2n=16. Spor. z.păd.stej.-e.b.; paj. degradate, ± umede, pe substrat nis.-lut.
Sp. mez.-mezohigr, mod. a c i d , calcifugă. Atl.-medit.
3b Tulp. mai groase, ramificate mai sus, ± erecte. Stamine 50-60
4a Sepale întregi, fără glande negre pe margini
4b Sepale dinţate sau fimbriate (cel puţin spre vârf) şi cu glande negre pe
margini
5a Tulp. cilindrică, netedă sau cu 2 muchii longitud.
4 H. perforatum L . - P o j a r n i ţ ă , S u n ă t o a r e . Sp. perenă, H ,
30-60 cm. V I - I X . 2n=32. Frecv. z.step.-e.f; p a j , tuf. Sp. oligotr,
xeromez.-mez. M e d . Euras.
5b Tulp. 4 muchiată sau 4 aripată
502
HYPERICACEAE
6a Tulp. 4 muchiată. Sepale ovat-eliptice, obtuze.
5 H. maculatum Crantz (piş. L X X X V I , fig. 6). - Sp. perenă, H , 20-60
cm. VII-VIII. Frecv. e.g.-e.s.; p a j , tuf. Sp. oligotr, mez.-mezohigr,
mod.acid.
a - subsp. maculatum - F l . de 20-25 mm diam.; sepale lat eliptice,
întregi, petale cu puncte negre pe feţe şi cu linii scurte, negre. 2n=16.
Frecv. Euras.
b - subsp. obtusiusculum (Tourlet) Hayek- F l . de 25-35 mm diam. Sepale
eliptic-lanceolate, spre vârf slab denticulate. Petale cu striuri negre,
alungite şi unori şi cu linii mai scurte. 2n=32. Centr. şi V . Eur.
6b Tulp. cu 4 muchii îngust aripate. Sepale lanceolate, acute.
6 H. tetrapterum Fr. {H. quadrangulum L . nom. ambig.) -
Ş o v â r v a r i ţ ă . (piş. L X X X V I , fig. 7). - Sp. perenă, H , 30-60 cm. V I I -
VIII. 2n=16. Spor. z.păd.stej.-e.f; paj, tuf, loc. ± umede. Sp. higr. Eur.
7a Fimbriile sepalelor, împreună cu glandele, lungi cât circa 1/2 lăţ. sepalelor 8
7b Fimbriile sepalelor, împreună cu glandele, mult mai scurte decât 1/2 lăţ.
sepalelor 10
8a Fimbriile sepalelor cu glande mari, globuloase. Petale fără puncte sau
striuri negre.
7 H. montanum L . (piş. L X X X V I , fig. 8). - Sp.perenă, H , 30-60 cm.
2 VII-VIII. 2n=16. Spor. e.g.-e.b.; tuf, margini de păd. Sp. xeromez.-mez.
Eur.
8b Fimbriile sepalelor cu glande mici. Petale negru punctate 9
9a Frz. triunghiular-lanceolate, cu baza cordată, semiamplexicaulă. Petale
numai pe margine negru punctate.
3 8 H. rochelii Griseb. et Schenk (piş. L X X X V I , fig. 9). - Sp.perenă, H ,
15-35(-50) cm. VII-VIII. Rară e.f; p a j , pe stâne. calc. Jud.: Caraş-Severin,
Mehedinţi, Gorj. Bale.
9b Frz. eliptic-lanceolate, baza îngustată, ± sesile. Petale pe întreaga suprafaţă
negru punctate.
9 H. rumeliacum Boiss. (piş. L X X X V I , fig. 10). - Sp.perenă, H , 20-
4 40 cm. V I - V I I . Foarte rară z.silvostep.; paj. însorite, pe substrat calc. Jud.:
5 Dolj-Calafat lângă păd. Başcov. Bale.
10a Frz. cu lăstari sterili în axile. Petale negru punctate numai pe margini.
7 10 H. elegans Stephan (piş. L X X X V I , fig. 11). - Sp.perenă, H , 15-55
cm. V I - V I I . 2n=32. Spor. z.step.-e.g.; p a j , tuf. Sp. xer.-xeromez, hei.
Euras. cont.
10b Frz. fără lăstari sterili în axile. Petale negru punctate pe toată suprafaţa... 11
11a Frz. cu puncte negre pe toată suprafaţa inf. Capsula fără vezicule negre.
6
503
ELATINACEAE
11 H. umbellatum A. Kern. (piş. L X X X V I , fig. 12). - Sp.perenă, H ,
25-65 cm. V I L Foarte rară e.f; stâne. înierbate. Jud. Alba; Vidra (pe Piatra
Struţu şi Poienile de sub Piatră) şi Abrud pe M t . Vulcan. N . J u g , B u l g , Ro.
11b Frz. cu puncte negre numai pe margini. Capsula cu vezicule negre.
12 H. richeri V i l i . - Sp.perenă, H , 10-50 cm. VII-VIII. L a noi
reprezentată prin:
a - subsp. grisebachii (Boiss.) Nyman (H. alpigenum Kit.) (piş. L X X X V I ,
fig. 13). Sepale cu fimbrii dese, glanduloase, lungi aproape cât 1/2 lăţ.
sepalei. Petale spre vârf, glandulos ciliate. E.b.-e.a. Alp.-carp.-balc.
b - subsp. transsilvanicum (Celak.) Ciocârlan (piş. L X X X V I , fig. 14). - Sepale
cu fimbrii rudimentare. Petale neciliate. E.g.-e.b. End. Ro. Carp. de E
şi S.

Fam. Elatinaceae Dumort.

Specii erbacee, acvatice sau de mlaştini. Frz. simple, opuse sau verticilate,
stipelate. F l . hermafrodite, actinomorfe, pe tipul 3-4, cu sepale unite şi petale
libere. Gineceu sup. Fr. capsulă septicidă.

1 Elatine L .
x=9
la Frz. în verticile, câte 3-18 sesile
1 E. alsinastrum L . (piş. L X X X V I I , fig. 1). - Sp.anuală-perenă, T.-
H d , 2-80 cm. V I - I X . Spor. z.silvostep.-z.păd.stej.; mlaştini, bălţi, orezarii,
paj. înmlăştinite. Sp. higr.-hidr. Euras.
lb Frz. opuse... 2
2a F l . pe tipul 4 3
2b F l . pe tipul 3 4
3a F l . ± sesile. Sepale ± egale cu petalele şi mai scurte decât capsula matură.
2 E. hydropiper L . emend. Oeder (E. gyrosperma Diiben) (piş.
L X X X V I I , fig. 2). - Sp.anuală, T.(Hd.), 2-16 cm. V I - I X . 2n=36. Rară
z.păd.stej.; pe malul apelor, pe sol. lăcoviştite. Sp. higr.-hidr. Jud. Covasna-
Turia. Circ.

PLANŞA LXXXVII. 1 - Elatine alsinastrum - un verticil de frz. cu fl. şi fl.; 2 - E.

hydropiper - habitus, fl. şi săm.; 3 - E. macropoda f. hungarica; 4 - E. hexandra; 5 - E. triandra
- fl.; idem la 3,4; 6 - Viola biflora - frz. şi stigmat; 7 - V. alpina - habitus şi stigmat; 8 - V.
arvensis; 9 - V. kitaibeliana; 10 - V. hymettia - sepală şi frz. tulp. cu stipele; 11 - V. tricolor
subsp. tricolor; 12 - V. decliiujta - frz. sup. cu stipele; idem la 11; 13 - V. dacica; 14 - V.
jordanii; 15 - V. canina - stigmat; 16 - V. canina subsp. ruppii; 17 - V. pumila - frz. cu stipele;
idem la 13,14,15,16.

504
TILIACEAE MALVACEAE
3b F l . cu pediceli de 0,5-3 mm lung. Sepale de 2 ori mai lungi decât petalele 2b Frz. cu baza ± cordată, cel puţin pe dos cu smocuri evidente de peri.
şi decât capsula matură. Staminodii absente 3
3 E. macropoda Guss. (inel. E. hungarica Moesz) (piş. L X X X V I I , fig. 3a Frz. pronunţat lucitoare pe faţa sup, glabre, numai pe dos, la baza laminei
3). - Sp.anuală, H d , 3-6 cm. VI-VIII. Rară z.silvostep.-z.păd.stej.; şi în ramificaţiile nervurilor cu smocuri evidente de peri brun roşcaţi.
mlaştini, lacuri. Sp. higr. Jud. Arad şi Timiş. Euras. 3 *T. euchlora K . Koch - Ph, arbore - 20 m. VI-VII. 2n=82. Cult. orn.
4a Stamine 6. Armenia (?).
4 E. hexandra (Lapierre) D C . (piş. L X X X V I I , fig. 4). - Sp.anuală- 3b Frz. nelucitoare pe faţa sup 4
bisanuală, T . - H d , VI-VIII. 2n=72. Rară z.silvostep.-z.păd.stej.; paj. 4a Dinţii frz. brusc tenninaţi într-un mucron subţire, evident detaşat de dinte,
egal sau mai lung decât dintele.
înmlăştinite, pe malul apelor. Sp. higr.-hidr. Jud.: Braşov, Arad, Timiş. Eur.
centr. 4 *T. rubra D C . - T e i r o ş u . Ph, arbore - 30 m. VI-VII. Cult. orn.
Caucaz, Crimeea.
4b Stamine 3.
4b Dinţii frz. terminaţi într-un mucron scurt, evident mai scurt decât dintele ..5
5 E. triandra Schkuhr (piş. L X X X V I I , fig. 5). - Sp.anuală, T , 1-18
5a Frz. pe dos verzi-albicioase sau cenuşii, cu nervuri terţiare proeminente şi
cm. VI-VIII. 2n=36. Rară z.silvostep.-z.păd.stej.; lacuri, loc. mlăştinoase,
cu smocuri de peri albicioşi, nu cenuşii. Fr. evident costat, de 8- 10 mm.
orezarii. Cosm.
5 T. platyphyllos Scop. - T e i c u f r u n z a m a r e . (piş. L X X X V I I I ,
- var. triandra - F l . sesile.
- var. pedicellata Rouy et Fouc. (E. ambigua Wighth.) - F l . scurt fig. 6). Ph, arbore - 30 m. VI-VII. 2n=82. Spor. z. silvostep.-e.g.; păd. Sp.
pedicelate. eutr, xeromez.-mez. Melifi, med. Cult. orn. Eur. centr.
ai Lăstari păroşi. Frz. pe ambele feţe păroase.
ORD. MALVALES - subsp. cordifolia (Besser) C . K . Schneid. (T. grandifolia Ehrh.;
T. platyphyllos subsp. grandifolia (Ehrh.) Vollm.).
F a m . Tiliaceae Adans. a Frz. glabre pe faţă
2 D

bi Frz. pubescente pe faţa inf, cel puţin pe nervuri.

In flora noastră creşte numai genul Tilia. Arbori cu frz. alterne şi stipele
- subsp. platyphyllos
căzătoare. F l . mirositoare, albe-gălbui, grupate în cime. Pedunculul infl.
concreşte cu o hipsofdă alungită. F l . hermafrodite, actinomorfe, pe tipul 5, cu b2 Frz. glabre pe faţa inf, numai în unghiul de ramificare al nervurilor
alb-barbulate.
sepalele şi petalele libere. Stamine numeroase unite prin baza filamentelor în 5
fascicule (androceu pentadelf). Gineceu sup, pentacarpelar. Fr. tip achenă. - subsp. pseudorubra C . K . Schneid. - C r i ş , Ban.
5b Frz. pe dos verzi-albăstrui, cu smocuri de peri brun-ruginii. Fr. neted sau
1 Tilia L . -Tei slab costat 5
6a Infl. oblic erectă. Nervurile terţiare neproeminente. Fr. de circa 6 mm;
x=41
pericarp membranos, neted sau slab costat.
la Lăstari şi frz. pe faţa inf. alb tomentoase, cu peri stelaţi. Staminodii 6 T. cordată M i l l . - T e i p u c i o s . Ph, arbore - 20 m. VI-VII. 2n=82.
prezente. Spor. z. păd. stej.-e.f; păd. Sp. eutr, xeromez.-mez. M e l i f , med. Cult. orn.
1 T. tomentosa Moench (T. argentea DC.) - T e i a r g i n t i u , T e i şi for. Eur.
a 1 b . Ph, arbore - 30 m. V I . 2n=82. Frecv. z. step.-e.g.; păd. Sp. eutr, mez, 6b Infl. pendulă. Nervurile terţiare proeminente. Fr. de circa 8 mm; pericarp
subterm. Melifi, m e d , ind. Cult. orn. şi for. Balc.-pan.. lignificat, slab costat.
lb Lăstari şi frz. pe dos glabre sau cu peri simpli 2 7 T. x vulgaris Hayne (7". cordată x platyphyllos). - Spor. Cult. orn.
2a Frz. cu baza trunchiată, glabre (numai pe dos cu smocuri foarte mici de peri
bruni, în ramificaţiile secundare şi terţiare ale nervurilor). Staminodii F a m . Malvaceae Adans.
prezente. Fr. neted, necostat.
Plante erbacee sau lemnoase cu frz. simple, alterne, nervaţiune palmată şi
2 *T. americana L . - T e i a m e r i c a n . P h , arbore - 40 m. V I I .
stipele mici. F l . actinomorfe, hermafrodite, pe tipul 5. Bracteolele sunt prezente
2n=82. Cult. orn. A m . de N .

506 507
MALVACEAE
şi formează K . ext. (epicaliciu, calicul), astfel că fl. au K . dublu. K . int. este
gamosepal. C. de obicei dialipetală. Stamine numeroase, cu filamente unite
(androceu monadelf). Gineceu sup. format din 4-n cârpele unite. Fr. uscat,
capsulă loculicidă sau fruct mericarpic.
l a F l . cu K . simplu, K . ext. lipseşte 5 Abutilon
lb F l . cu K dublu 2
2a K . ext. format din 3 hipsofde 3
2b K . ext. format din 6-12 hipsofile 5
3a Hipsofilele K . ext. mari, peste 2 cm lung, dinţate 6 Gossypium
3b K . ext. mult mai mic, cu hipsofile întregi 4
4a K . ext. cu elemente libere 1 Malva
4b K . ext. unit la bază 2 Lavatera
5a Cârpele 3- 5 Fr. capsulă loculicidă. Hipsofilele K . ext. 6 - 1 3 , libere, liniare
7 Hibiscus
5b Cârpele numeroase. Fr. mericarpic, disciform. Hipsofilele K . ext. 6 - 9,
unite la bază 6
6a F l . mari, peste 5 cm în d i a m , subsesile. Tubul staminal cu 5 muchii
3 Aicea
6b F l . mici, de cel mult 3 cm în d i a m , distinct pedicelate. Tubul staminal
cilindric AAlthaea

1 Malva L .
x=7
la Frz. palmat partite sau sectate, cu lobi penat divizaţi. F l . axilare, de obicei
izolate 2
lb Frz. palmat lobate până la fidate, cu lobi întregi. F l . axilare, în glomerule .3
2a Tulp. în partea sup. cu peri stelaţi. Mericarpii glabre sau aproape glabre.
1 * M . aicea L . - Sp. perenă, H , 40-120cm. VII-VIII. 2n=84. Cult orn.
şi subspont. Eur. centr.
2b Tulp. în partea sup. cu peri simpli, patenţi. Mericarpii dens păroase.
2 *M. moschata L . - Sp.perenă, H , 20-100cm. VII-VIII. 2n=42. Cult
orn. şi subspont. Atl.-medit.
3a Pedicel fructifer scurt, sub 10 mm, cel mult de 2 ori cât K .
3 *M. verticillata L . - Sp.anuală-bisanuală, T.-Ht, 60-150 cm. VII-IX.

PLANŞA LXXXVIII. 1 - Bryonia alba - a-fl.bărbătească, b-fl.femeiască; 2 - B. dioica - a-

fl.femeiască; 3 - Cucumis sativus; 4 - C. melo; 5 - Cucurbita pepo - a- fl.bărbătească fără C; b-fl.
femeiască în secţ. longitud.; 6 - Tilia platyphyllos - frz. văzută inf. şi fr.; 7 - Lavatera thuringiaca
- a-K. dublu văzut inf; b-văzut apical cu fr.; 8 - Althaea hirsuta - frz. şi K. dublu; 9 - A.
cannabinu - frz, K. dublu şi androceu cu o petală; 10 - A. officinalis; 11 - A.o. subsp.
taurinensis; 12 - Abutilon theophrasti; 13 - Gossypium hirsutum; 14 - G. herbaceum.

508 509
MALVACEAE MALVACEAE
1 *A. roşea L . (Althaea roşea (L.) C a v . - N a l b a de g r ă d i n ă . Sp.
2n=84, 112. Cult. orn. şi med. şi subspont. A s . de E . perenă, Ft, 1-3 m. V I - I X . 2n=42, 56. Cult. orn. Origine nesigură, probabil
derivă din A. biennis.
a - var. verticillata. Frz. plane, marginile crenate. Petale evident mai lungi
lb Tulp. de 0,5-1,50 m, dens stelat păroasă. Petale mai lungi decât late, adânc
decât sepalele. emarginate.
b- var. crispa L . - N a l b a c r e a ţ ă . Frz. cu margini ondulat-încreţite, fin 2 A. biennis Winterl. (Althaea pallida Willd.) - N a l b ă a l b ă . S p .
serate. Petale puţin mai lungi decât sepalele. perenă, H , 50-150 cm. VI-VIII. 2n=42. Frecv. z. s t e p - e.g.; paj, tuf,
3b Pedicel fructifer de mai multe ori mai lung decât K 4 margini de păd. Pont.
4a C. de circa 4 mm l u n g , ± egală cu K .
4 M. pusilla Sm. - N a l b ă m i c ă . Sp.anuală, T , 10-30 cm. VII-IX. 4 Althaea
2n=42, 76. Frecv. z. step.-e.f, loc. r u d , curţi, pe lângă garduri. Sp. eutr, x=7
nitrof, xeromez.-mez. Euras. la Plantă anuală, patent hirsut păroasă, cu peri simpli şi peri stelaţi. Antere
4b Petale mai mari, de 9-30 mm lung, depăşesc sepalele de 2-6 ori 5 galbene.

5a Petale de 9-13 mm, depăşesc sepalele de 2-3 ori. Tulp. târâtoare sau 1 A. hirsuta L . (piş. L X X X V I I I , fig. 8). - Sp. anuală, T , 10-60 cm. V I -
VII. 2n=50. Spor. z. step.-e.g.; paj, tuf. Sp. xer.- xeromez. Pont.-medit.
ascendentă. lb Plante perene, numai cu peri stelaţi. Antere roşietice 2
5 M. neglecta Wallr. - C a ş u l p o p i i . Sp. anuală, T , 15-50 cm. V I - 2a Sepale erecte la fructificaţie. Fr. glabre.
IX. 2n=42. Frecv. z. step.-e.f, loc. r u d , pe lângă garduri, curţi. Sp. eutr, 2 A. cannabina L . (piş. L X X X V I I I , fig. 9). - Sp.perenă, H , 80-180 cm.
VII-IX. 2n=28, 42.
nitrof, xeromez.-mez. Euras.
5b Petale de 15-30 mm, de 3-6 ori mai lungi decât sepalele. Tulp. de obicei a - subsp. cannabina. Perii stelaţi cu raze scurte, sub 1 mm. Petale de 18-
erectă. 30 mm l u n g , de 2-3 ori mai lungi decât sepalele. Frecv. z. step.-e.g.;
6 M. sylvestris L . - N a 1 b ă . Sp. bisanuală-perenă, H t - H , 30-100 cm. paj, tuf, rarişti şi margini de păd. Pont.-medit.
V I - I X . 2n=42. Frecv. z. step.-e.f; loc. r u d , margini şi rarişti de păd. Sp. b - subsp. narbonensis (Cav.) Nyman (A. narbonensis Cav.) Razele perilor
eutr, nitrof, xeromez.-mez. T i n c t , med. Euras. stelaţi de 1-2 mm. Petale de 12-20 mm, de 1,5-2 ori mai lungi decât
a - subsp. sylvestris. - Tulp. şi frz. ± dens păroase. sepalele. Rară S E Ro.
b - subsp. mauritiana (L.) Asch. et Graebn. (M. glabra Desr.) - Plantă slab 2b Sepale curbate peste fr. Fr. stelat-pubescente.
3 A. officinalis L . - N a l b ă m a r e . Sp.perenă, H , 50-150 cm. VII-
păroasă, frz. aproape glabre. Cult. med. IX. Frecv. z. step.-e.f; loc. umede, uneori sărăturate, z ă v , lunci, malul
2 Lavatera L . apelor. Sp. mezohigr.-higr. Med.
x=7,10,ll a - subsp. officinalis (piş. L X X X V I I I , fig. 10). Frz. palmat lobate până la
la Plantă anuală. Tulp. ± patent păroasă. Petale slab emarginate. fidate. 2n=42. Euras. cont.
b - subsp. taurinensis (DC.) Backer (A. taurinensis D C . ) Frz. palmat
1*L. trimestris L . - Sp.anuală, T , 60-100 cm. VII-IX. 2n=14. Cult.
partite până la sectate. (piş. L X X X V I I I , fig. 11). Spor. Pont.-medit.
orn. Medit.
lb Plantă perenă. Tulp. tomentoasă. Petale profund emarginate. 5 Abutilon Mill
2 L. thuringiaca L . - S a l v i e a l b ă , N a l b ă . (piş. L X X X V I I I ,
fig. 7). - Sp.perenă, F I , 50-125 cm. VI-VIII, 2n=40, 44, 46. Frecv. z. step.- x=7,8
e.g.; paj, tuf, loc. r u d , margini de păd. Sp. xeromez. Euras. cont. 1 A. theophrasti Medik. - P r i s t o l n i c , T e i ş o r (piş. L X X X V I I I ,
3 Aicea L . fig. 12). Sp.anuală, T, 5 0 - 100 cm. V I - I X . 2n=42. Frecv. z. step.-z. păd.
stej.; în lunci, pe sol. aluviale, în culturi prăsitoare. Sp. mez.-mezohigr,
x=7 term.-subterm. Euras.
la Tulp. de 1-3 m, dispers păroasă. Petale mai late decât lungi, slab
emarginate.

510 511
DROSERACEAE VIOLACEAE

6 Gossypium L.- Bumbac. 1 Aldrovanda L .

x=13 1 A. vesiculosa L . - O t r ă ţ e l . (piş. L X X I , fig. 3). Sp.perenă, H i d r ,
la Tulp. cu peri patenţi. Frz. cu 3(rar 5) lobi ascuţiţi. Pediceli erecţi. Dinţii 10-30 cm. VII-VIII. 2n=48. Spor. z.step.-e.g.; ape stagnanate, puţin adânci,
hipsofdelor lungi, ascuţiţi, lung. depăşeşte lăţ. mai mult de 3 ori. Petale cu fundul mâlos. Cosm.
complet galbene. Capsula de 4-6 cm, ovoidă.
1*G. hirsutum L . (piş. L X X X V I I I , fig. 13). Sp.anuală, T, 5 0 - 100 IDrosera L . - R o u a cerului.
(150) cm. VII-IX. 2n=52. Cult. text. Peru. x=10
lb Tulp. glabră sau slab păroasă. Frz. cu 5 lobi. Pediceli nutanţi. Dinţii la Limb rotund. Capsula netedă. Săm. fusiformă.
hipsofilelor mai scurţi, lung. depăşeşte lăţ. mai puţin de 3 ori. Petale 1 D. rotundifolia L . - (piş. L X X I , fig. 4). Sp.perenă, H , 4-25 cm. V I -
galbene, cu unguicula purppurie. Capsula de 2-3,5 cm, subglobuloasă. VIII. 2n=20. Spor. e.g.-e.b.; turbării cu Sphagnum. Sp. oligotr, h i g r ,
2 * G . herbaceum L . (piş. L X X X V I I I , fig. 14). Sp.anuală, T, 5 0 - f.p.acid. Circ.
lb Limb alungit 2
150cm. V I I - I X . 2n=26. Rar cult. A s . centr.
2a Limb liniar-oblanceolat, de 4-8 ori mai lung decât lat. Capsula netedă.
7 Hibiscus L . (inel. Abelmoschus Medik.) Săm. fusiformă.

x=7,9,10, 19 2 D. longifolia L . (D. anglica Huds.) (piş. L X X I , fig. 5). - Sp.perenă,

la Arbust cult. în scop decorativ. Sem. alb ciliat păroase.
1 *H. syriacus L . - Z ă m o ş i ţ a d e S i r i a . Ph, arbust, 2-3 m. VII-
IX. 2n=80. Cult. om. frecv. A s . E şi S.
l b Plante erbacee. Sem. glabre 2 longitud. Săm. o v o i d a l ă .
2a K ext. format din 10-13 hipsofile liniare. K int. persistent, acrescent,
membranos şi veziculos în fr.
2 H. trionum L . - Z ă m o ş i ţ ă . Sp.anuală, T , 10-50 cm. VI-VIII.
2n=28, 56. Frecv. z. step.-z. păd. stej. (izolat e.g.); în culturi prăsitoare şi
loc. rud. Sp. eutr, xeromez.-mez. Euras.
2b K ext. format din 8-10 hipsofile. K int. caduc la fructificare. Fr. alungit.
3 *H. esculentus L . (Abelmoschus esculentus (L.) Moench) - B a m e.
Sp.anuală, T, 5 0 - 1 5 0 cm. VI-VII. 2n=72, 120, 132. Cult. alim. Afr. trop.
ORD. SARRACENIALES (NEPENTHALES)
Fam. Droseraceae Salisb.
Plante perene, erbacee, carnivore. F l . actinomorfe, hermafrodite, pe
tipul 5. Gineceu s u p , ovar unilocular, cu numeroase ovule. Fr. capsulă,
l a Plantă acvatică, natant-submersă, fără răd. Frz. în verticile. F l . solitare,
axilare 1 Aldrovanda
l b Plante de mlaştini ((turbării), cu răd. Frz. în rozetă bazală. Infl. terminală
cimoasă 2 Drosera
H , 10-20 cm. VII-VIII. 2n=40. Rară e.f.-e.b.; turbării şi mlaştini eutrofe.
Sp. oligotr, higr, mod.acid.-p.acid. Jud.: Harghita, Covasna, Braşov. Circ.
(R).
2b Limb obovat-cuneat, de 2-4 ori mai lung decât lat. Capsula cu 3-4 şanţuri
3 D. intermedia Hayne (piş. L X X I , fig. 6). - Sp.perenă, H , 5-15 cm.
VII-VIII. 2n=20. Rară e.f.-e.b.; turbării uneori partal submerse, mlaştini
oligotrofe. Jud. Cluj - M-ţii Gilău, M-tele Mare. Eur. A m . de N .
D. x obovata Mert. et W . D.J. Koch (D. longifolia x rotundifolia). -
Limb obovat, ± asemănător cu cel de la D. intermedia, dar capsula este
mică şi cu sem. atrofiate, sterile. Jud. Harghita: Băile Tuşnad - Turbăria
Mohoş.
ORD. VIOLALES
Fam. Violaceae Batsch
Specii erbacee, perene. Frz. alterne, simple, cu stipele. F l . hermafrodite,
zigomorfe, solitare, pe tipul 5. Sepale persistente cu apendici la bază. Petale
libere, cea inf. pintenată. Stamine 5, conectivele cu apendici apicali. Cele 2
stamine inf. cu pinteni nectariferi ce pătrund în pintenul petalei. Gineceu s u p ,
ovar tricarpelar şi unilocular. Fr. capsulă loculicidă. Săm. cu elaiosom.
1 Viola L .
x=5,6,l 1,13,17,29

512 513
VIOLACEAE VIOLACEAE
l a C . cu 4 petale orientate în sus, sau cele 2 laterale mijlocii sunt ± patente. 7 V. tricolorL. - T r e i f r a ţ i p ă t a ţ i . Cuprinde:
Stigmat capitat sau bilobat 2 a - subsp. tricolor (piş. L X X X V I I , fig. 11). - F l . de 1,5-2 cm diam., cu
petalele sup. de obicei violete şi cele inf. galbene, rar complet galbene
l b C . cu 2 petale orientate în sus; cele 2 laterale mijlocii sunt orientate oblic
(var. lutea Peterm.). Pintenul de 3-5 mm lung, depăşeşte puţin
în jos sau cel mult orizontale. Stigmat rostrat, nu este capitat sau bilobat. 10
apendicii sepalelor. Sp.anuală-bisanuală. T . - H t , 10-25 cm. V - I X .
2a Frz. reniforme. F l . 1-3, mici, galbene. Stigmat bilobat.
2n=26. Frecv. z.step.-e.f; paj, loc. cult. Sp. xeromez.-mez, euriacid.
1 V. biflora L . - V i o r e l e g a l b e n e , (piş. L X X X V I I , fig. 6). Sp. Med. Euras.
perenă, H , 2-20 cm. VI-VII. 2n=12. Frecv. e.f.-e.s.; loc. umede, s t â n e , pe b -subsp. saxatilis (F.W.Schmidt) Arcang. (subsp. subalpina (Latourr)
marginea pâraielor. Sp. mezohigr, s c i a , chionof, sax. Circ. Gaudin, V. tricolor var. luteola Schur). - F l . de 2-3,5 cm diam. Pintenul
2b Frz. nu sunt reniforme. Stigmat capitat 3 de 5-6 mm l u n g , circa de 2 ori mai lung decât apendicii sepalelor.
3a Plantă scundă, fără tulp. aeriană. Frz. bazale ovate, ± cordate. F l . solitare, Perenă, H , 20-40 cm. V-VIII. 2n=26. Spor. e.b.-e.s.; paj, stâne. Eur.
violete. (mont.).
2 V. alpina Jacq. - V i o r e l e a l p i n e , (piş. L X X X V I I , fig. 7). Sp. 8b Plante cu lăstari sterili(stoloni) 9
perenă, H , 3-10 cm. VI-VIII. 2n=22. Spor. e.s.-e.a.; paj, pe substrat 9a Frz. mijlocii eliptic-lanceolate, cele sup. liniar-lanceolate.
pietros. Sp. psichroterm, sax, calc. Alp.-carp. 8 V. declinata Waldst. et Kit. - U n g h i a p ă s ă r i i , (piş. L X X X V I I ,
fig. 12). Sp.perenă, H , 10-40 cm. VII-VIII. 2n=20,26. Frecv. e.b.-e.s.; paj.
3b Plante cu tulp. aeriane foliate 4
Sp. euritr, m e z , slab-p. acid. Carp.-balc.
4a C . de lung. K . sau mai scurtă 5
9b Frz. mijlocii lat-ovate, cele sup. alungit ovate.
4b C . evident mai lungă decât K 6
9 V. dacica Borbâs - U n g h i a p ă s ă r i i , (piş. L X X X V I I , fig. 13).
5a F l . de 1-1,5 cm. Frz. tulp. mijlocii alungit ovat-eliptice. Sp.perenă, H , 15-35 cm. VII-VIII. Frecv. e.b.-e.s.; paj, margini de păd.
3 V. arvensis Murray - V i o r e l e d e o g o a r e , (piş. L X X X V I I , Carp.-bale.-alt.
fig. 8). Sp. anuală, T , 5-20 cm. I V - I X . 2n=34. Frecv. z.step.-e.f; loc. cult. 10a Plante cu tulp. florifere aeriene foliate 11
şi r u d , paj, tuf. Sp. euritr, xeromez.-mez. Cosm. 10b Plante cu tulp. scapiforme, nefoliate, uneori cu stoloni 20
5b F l . de 0,4-0,8 mm. Frz. tulp. mijlocii lat ovate. 11a Plante fără rozetă de frz. bazale. Limb, de regulă, mai lung decât lat 12
4 V. kitaibeliana Schult. (piş. L X X X V I I , fig. 9). - Sp. anuală, T , 2-10 11b Plante cu rozetă de frz. bazale. Limb cu lung. ± egală cu lăţ 16
cm. I V - V I I . 2n=16,48. Spor. z.step.-e.g.; loc. aride, paj, tuf. Sp. xer.- 12a Frz. ± ovate, cu baza cordată sau subcordată 13
xeromez, term.-subterm. Pont.-medit. 12b Frz. ovat-lanceolate sau lanceolate, cu baza necordată 14
6a Plantă de n i s , hispid păroasă. 13a Stipele egale sau mai lungi decât peţiolii.
10 V.jordanii Hanry (piş. L X X X V I I , fig. 14). - Sp. perenă, H , 20-40
5 V. hymettia Boiss. et Heldr. (piş. L X X X V I I , fig. 10). - Sp. anuală,
cm. III-V. 2n=14. Spor. z.step.-z.păd.stej.; paj. umede şi umbrite, tuf, zăv.
T , 3-10 cm. I V - V . 2n=16. Rară z.silvostep.-z.păd.stej.; nis. Jud. Mehedinţi.
Sp. mezohigr. Euras. cont.
Medit. 13b Stipele evident mai scurte decât peţiolii.
6b Plante glabre, sau cel mult pubescente 7 11 V. canina L . - V i o r e l e s ă l b a t i c e , (piş. L X X X V I I , fig. 15).
7a Plante cult. cu fl. foarte mari, de 4-6 cm diam. Sp. perenă, H , 5-15 cm. V - V I . 2n=40. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; paj. Sp.
6 *V. x wittrockiana Gams (V. hortensis auct.; V. altaica x lutea x oligotr, xeromez.-mez, mod. acid.
tricolor) - P a n s e 1 e. Sp. anuală de iarnă, H t , 10-25 cm. Cult. orn. ai Stipele mici, cele ale frz. mijlocii lungi cât 1/6-1/3 din lung. peţiolului.
7b Plante spont. cu fl. mai mici 8 Limb cu baza cordată, numai cu puţin mai lung decât lat. Pinten gălbui.
8a Plante fără lăstari sterili. Segmentul termnal al stipelelor evident mai mare - subsp. canina - Frecv. z.păd.stej.-e.b.; paj. Z.păd.stej.-e.f. Euras.
decât segmentele laterale. a2 Stipele mai mari, cele ale frz. mijlocii lungi cât 1/4-1/2 din lung.
peţiolului. Limb slab cordat, la frz. sup. de circa 2 ori mai lung decât
lat. Pinten alb b

514 515

A
VIOLACEAE PLANŞA L X X X I X
bi Petale obovate. Pintenul drept, de 1,5-2 ori mai lung decât apendicii K .
- subsp. ruppii (AII.) Schiibl. et G . Martens (V. montana auct.) (piş.
L X X X V I I , fig. 16). - Z.păd.stej.-e.f. Euras.
b2 Petale îngust eliptice. Pintenul curbat, de 2-3 ori mai lung decât
apendicii K .
- subsp. schultzii (Billot) Kirschl. - Z.păd.stej.-e.g. Centr. eur.
14a Plantă glabră. Limb ovat-lanceolat, cu baza cuneată în peţiolul aripat.
12 V. pumila Chaix (piş. L X X X I X , fig. 17). - Sp. perenă, H , 5-15 cm.
V - V I . 2n=40. Spor. z.păd.stej.-e.g.; paj, lunci, z ă v , margini de păd. Sp.
mezohigr. Euras.
14b Plante ± pubescente. Limb ovat-lanceolat, cu baza trunchiat-cordată 15
15a Stipele mari, foliacee, de 2-5 cm lung, egale sau mai lungi decât peţiolii.
L i m b lanceolat, de 3-9 cm lung
13 V. elatior Fr. (piş. L X X X I X , fig. 1). - Sp. perenă, H , 15-50 cm. V -
V I . 2n=40. Frecv. z.păd.stej.-e.g.; paj, z ă v , tuf. Sp. mezotr, mezohigr.
Euras.
15b Stipele mai mici până la 1 cm lung, mai scurte decât peţiolii, nefoliacee.
L i m b de 2-4 cm l u n g , ovat-lanceolat.
14 V. stagnina K i t . ex Schult. (V. persicifolia Schreb.) (piş. L X X X I X ,
fig. 2). - Sp.perenă, H , 5-20 cm. V - V I . 2n=20. Spor. z.păd.stej.-e.f; paj.
înmlăştinite. Sp. mezotr, mezohigr.-higr. Euras.
16a Tulp. uniseriat păroasă, apare vara şi poartă fl. cleistogame. Primăvara se
dezvoltă o rozetă de frz. bazale şi fl. chasmogame. Stipele întregi.
15 V. mirabilis L. - Sp.perenă, H , 10-25 cm. I V - V fl. chasmogame şi
V I - VII fl. cleistogame. 2n=20. Frecv. z.păd.stej.-e.f; păd. Sp. eutr,
xeromez.-mez, scia.-helscia. Euras.
16b Tulp. nu este uniseriat păroasă. F l . se află numai pe tulp. aeriene. Stipelele
nu sunt întregi 17
17a Sepale cu apendiculi evidenţi, de 2-3 mm lung 18
17b Sepale cu apendiculi neevidenţi, până la 1 mm lung 19
18a Stipele lanceolate, de circa 2 mm lăţ. F l . albăstrui-violet. Stigmat glabru sau
papilos.
16 V. riviniana R c h b . - Sp.perenă, H , 10-30 cm. V - V I . 2n=35,40,45,
46,47. Frecv. z.păd.stej.-e.f; p ă d , margini de p ă d , tuf. Sp. mezotr, mez.
Eur.

PLANŞA LXXXIX. 1 - Viola elatior, 2 - V. stagnina - frz. sup. cu stipele; 3 - V. jooi - frz. şi
stipele concrescute cu peţiolul; 4 - V. epipsila; 5 - V. palustris - habitus şi stigmat; idem la 4; 6 -
V. suavis - stipelă; 7 - V. odorata - stipelă; 8 - V. alba; 9 - V. ambigua; 10 - V. hirta; 11 - V.
collina - frz. şi stipelă; idem la 8,9,10; 12 - Helianlhemum salicifolium; 13 - H. nummularium
subsp. obscurum; 14 - H. n. subsp. grandiflorum; 15 - H. alpestre; 16 - H. rupifragum; 17 -
Funmna procumbens.

516
517
VIOLACEAE
18b Stipele lat lanceolate, de circa 4 mm lăţ. F l . albăstru-deschis sau alburii.
Stigmat păros.
17 V. sieheana W.Becker - Sp.perenă, H , 5-10 cm. III-V. Rară-e.g.;
rarişti de p ă d , tuf. Jud.: Dâmboviţa, Prahova, Bacău, Neamţ. Pont.-balc.
19a Stipele îngust lanceolate, lung fimbriate. Limb lat-ovat, cordat, de 2-4 cm lung.
18 V. reichenbachiana Jord. ex Boreau (V. sylvestris Lam.) -
C o l ţ u n i i p o p i i . Sp. perenă, H , 5-15 cm. I V - V I . 2n=20. Frecv.
z.păd.stej.-e.f; păd. Sp. euritr, m e z , s c i a , helscia. Euras.
19b Stipele ovat-lanceolate, scurt fimbriate. Limb lat-ovat până la rotund
cordat, de 1-3 cm lung.
19 V. rupestris F.W.Schmidt - Sp.perenă, H , 3-10 cm. V - V I . 2n=20.
Spor. e.g.-e.b.; p a j , pe coaste pietroase, grohot. Sp. oligotr, xeromez,
calc. Circ.
Obs. V. uliginosa Besser nu creşte la noi.
20a Stipele concrescute până la jumătate cu peţiolul. Plante fără stoloni. Frz.
cordate cu sinus profund. F l . roşietice sau purpuriu-violete, mirositoare.
20 V. jooi Janka - T ă m â i o a r ă . (piş. L X X X I X , fig. 3). Sp.perenă,
FL, 10-30 cm. I V - V . Spor. e.g.-e.b.; stâne. înierbate, grohot. calc. Sp.
xeromez, calc. Trans, B a n , O l t , M o l d , Buc. R o , Ucr.
20b Stipele libere
21a Pediceli fructiferi erecţi. Capsulă elipsoidală-trimuchiată
21b Pediceli fructiferi reflecţi sau târâtori. Capsulă sferică
22a Frz. bazale de obicei 2, pubescente pe dos, lat-ovat-cordate. F l . de 15-20
mm lung. Pintenul de 2-3 ori mai lung decât apendicii sepalelor.
Bracteolele situate în 1/3 sup. a pedicelului.
21 V. epipsila Ledeb. (piş. L X X X I X , fig. 4). - Sp.perenă, H , 4-20 cm.
V - V I . 2n=24. Rară e.b.; mlaştini, turbării. Jud.: Harghita, Suceava. Eur.
centr, N . şi E , Siberia (R).
22b Frz. bazale 2-6 într-o rozetă, glabre, rotund-reniforme. F l . de 10-15 mm
lung. Pintenul numai cu puţin mai lung decât apendicii sepalelor.
Bracteolele situate aproape de mijlocul pedicelului.
22 V. palustris L . (piş. L X X X I X , fig. 5). - Sp.perenă, H , 3-15 cm. IV-
V I . 2n=48. Rară - în mlaştini eutrofe. Jud. Tulcea-Deltă, jud. Ilfov-Păd.
Ciolpani. Circ. (R).
23a Plante cu stoloni
23b Plante fără stoloni
24a Stoloni scurţi, groşi, de obicei subterani. Stipele lanceolate, lung fimbriate.
Bracteole inserate sub mijlocul pedicelului.
23 V. suavis M . Bieb. (V. cyanea Celak.; V. austriaca A . et J . Kern.;
V. pontica W . Becker; V. ignobilis G . Grint. în Flora R.P.R. non Rupr.).
518
. CISTACEAE
- T o p o r a ş i . (piş. L X X X I X , fig. 6). Sp.perenă, H , 5-20 cm. III-IV.
2n=40. Frecv. z.step.-e.f; p ă d , tuf. Sp. mezotr, mez. Euras.cont.
24b Stoloni lungi, subţiri. Bracteole inserate la mijlocul sau deasupra
mijlocului pedicelului 25
25a Stoloni cu răd. adventive la noduri. Stipele ovate, scurt fimbriate. F r z .
subrotunde, obtuze.
24 V. odorata L . - T o p o r a ş i . (piş. L X X X I X , fig. 7). Sp.perenă, H ,
5-15 cm. III-IV. 2n=20. Frecv. z.step.-e.f; păd. şi margini de p ă d , t u f ,
zăv. Sp. eutr, m e z , subterm. Atl.-medit.
25b Stoloni nu se înrădăcinează la noduri, rareori lipsesc. Stipelele liniar-
lanceolate, lung fimbriate. Frz. ± ovate, ± acute.
25 V. alba Besser - V i o r e l e a l b e . (piş. L X X X I X , fig. 8). Sp.
perenă, H , 5-15 cm. III-IV. 2n=20. Frecv. z.step.-e.f; păd. şi margini de
p ă d , tuf. Sp. mezotr, xeromez.-mez, subterm.
a - subsp. alba (inel. subsp. scotophylla (Jord.) Nyman) - Frz. lat-ovate,
păroase. F l . de obicei albe. Capsula păroasă. Centr. eur. (submedit.).
b - subsp. dehnhardtii (Ten.) W.Becker - Frz. ovat-orbiculare, dispers
păroase până la glabre. F l . violete. Capsula dispers păroasă sau glabră.
Medit.
26a Limbul cu baza trunchiată sau foarte slab cordată, cu sinus larg deschis.
2 1
26 V. ambigua Waldst. et Kit. (piş. L X X X I X , fig. 9). - Sp.perenă, H ,
22 3-15 cm. III-V. 2n=40. Frecv. z.step.-e.f; paj. Sp. oligotr, xeromez.-mez.
23 Pont.-pan.
26b Limb cu baza puternic cordată, cu sinus profund 27
27a Limb ovat. Stipelele cu fimbrii rare, scurte. F l . neodorante.
27 V. hirta L . - V i o r e l e n e m i r o s i t o a r e , (piş. L X X X I X , fig.
10). Sp.perenă, H , 5-15 cm. III-V. 2n=20. Frecv. z.siIvostep.-e.f; tuf, păd.
şi margini de p ă d , paj. Sp. mezotr, xeromez.-mez. Euras.
27b Limb lat ovat până la suborbicular. Stipele cu fimbrii mai dese şi lungi. F l .
odorante.
28 V. collina Besser (piş. L X X X I X , fig. 11). - Sp.perenă, H , 5-15 cm.
III-IV. 2n=20. Frecv. z.silvostep.-e.f; tuf, margini de p ă d , paj. Sp.
oligotr, xeromez.-mez. Euras.
F a m . Cistaceae Adans.
24
2 6
Subarbuşti pitici, rareorf plante erbacee Frz. simple, întregi. F l .
-
hermafrodite, actinomorfe, pe tipul 5. Sepale libere, persistente. Petale galbene,
libere. Stamine numeroase. Gineceu sup, ovar tricarpelar şi unilocular. Fr.
capsulă loculicidă.
519
CISTACEAE TAMARICA CEA E
la Frz. opuse. F l . în cime racemiforme. Toate staminele fertile 4a Frz. pe ambele feţe sau cel puţin pe cea inf, dens stelat cenuşiu sau alb
1 Helianthemum tomentoase.
lb Frz. alterne. F l . izolate, axilare. Staminele ext. sterile 2 Fumana 4 H. canum (L.) Baumg. - Subarbust, C h , 10-20 cm. V - V I . 2n=22.
Spor. e.g.-e.b.; p a j , pe stâne. calc. Sp. oligotr, xeromez, c a l c , subterm.
1 Helianthemum Mill. Atl.-medit.
x=10,ll 4b Frz. verzi pe ambele feţe, acoperite cu peri lungi, disperşi, alipiţi, fără peri
stelaţi 5
la Plante anuale 2 5a Frz. alungit eliptice, până la obovat-lanceolate, obtuze, de circa 3 ori mai
lb Subarbuşti pitici 3 lungi decât late. F l . mari, cu petale de 8-10 mm lung.
2a Pediceli patenţi, arcuiţi în sus, subţiri, ± egali cu sepalele. Capsula de 5- 5 H. alpestre (Jacq.) D C . (H. oelandicum (L.) D C . subsp. alpestre
6(7) mm lung., glabră. (Jacq.) Cesati) - M ă 1 ă i o a i e. (piş. L X X X I X , fig. 15). Subarbust, C h , 3-
1 H. salicifolium (L.) M i l l . - M ă 1 ă o a i e. (piş. L X X X I X , fig. 12). Sp. 12 cm. VI-VIII. 2n=22. Frecv. e.s.-e.a.; paj. pe sol. schel, stâne. înierbate.
anuală, T , 5-30 cm. I V - V . 2n=20. Rară z. step.; paj. pe loc. pietroase. Sp. Sp. s a x , c a l c , mez. Alp.-eur.
xer. Jud. Constanţa. Pont.-medit. 5b Frz. liniar-lanceolate, acute, de 5-8 ori mai lungi decât late. F l . mai mici,
2b Pediceli erecţi, groşi, mult mai scurţi decât sepalele. Capsula de 8-10 mm petalele de 4-7 mm lung.
lung. 6 H. rupifragum A. Kern. (H. oelandicum subsp. rupifragum ( A .
2 H. ledifolium (L.) M i l l . - Sp. anuală, T , 10-30 cm. I V - V . 2n=20. Kemer) Breistr.) - M ă l ă i o a i e . (piş. L X X X I X , fig. 16). Subarbust, C h ,
Rară z. step.; paj. pe substrat pietros. Sp. x e r , term. 5-20 cm. V - V I I . 2n=22. Spor. e.b.-e.a.; paj. pe sol. schel. Eur. centr. şi E .
a - subsp. ledifolium - Frz. eliptic-lanceolate, de 2-5 cm lung. şi 0,4-1,4 (mont.).
cm lăţ. Capsula glabră. Sem. de circa 1,5 mm. N u creşte în Ro. Medit.
b - subsp. lasiocarpum (Desf. ex Villk.) Ciocârlan (H. lasiocarpum Desf. 2 Fumana (Dunal) Spach
ex V i l l k . ) - Frz. oblanceolate, de 1,3-3,5 cm lung. şi 0,2-0,5 cm lăţ. x=8.
Capsula păroasă. Sem. de circa 1 mm. Jud. Constanţa: Târguşor. Bale.
3a Frz. stipelate. 1 F. procumbens (Dunal) Gren. et Godr. (piş. L X X X I X , fig. 17). -
3 H. nummularium (L.) M i l l . - I a r b a o s u l u i . Subarbust, C h , 5- Subarbust, C h , 10-20 cm. V - V I I . 2n=32. Rară z.step.-e.f; paj. pe substrat
50 cm. V - V I I . 2n=20. Frecv. z.păd.stej.-e.a.; p a j , tuf, stâne. înierbate. Sp. pietros sau nis. Sp. oligotr, xer.-xeromez, subterm. Submedit.
oligotr.-mezotr, xeromez.-mez. a - subsp. procumbens - Sepale ext. liniare, cât 1/2 din lung. sepalelor int.
ai Frz. cenuşiu sau alb tomentoase cel puţin pe dos, late de 2-9 mm. Valvele capsulei erect-patente la deschidere. S t â n e , pietrişuri. Trans,
Petale lungi de 8-13 mm. B a n , O l t , Munt.
- subsp. nummularium (inel. subsp. tomentosum (Scop.) Schinz et b - subsp. sabulosa Ciocârlan - Sepale ext. îngust-eliptice, cât 1/3 din
Thell.) - Z.păd.stej.-e.b.; Eur. lung. sepalelor int. Valvele capsulei orizontale la deschidere. Nisipuri.
a 2 Frz. verzi pe ambele feţe b Delta Dunării. ?End. Ro.
bi Sepale păroase între nervuri, de 6-8 mm. Petale de 8-13 mm.
- subsp. obscurum (Celak.) Holub (H. hirsutum (Thuill.) Merat; ti. ORD. TAMARICALES
nummularium subsp. ovatum (Viv.) Schinz et Thell.). (piş. L X X X I X ,
Fam. Tamaricaceae Link
fig. 13). E.g.-e.b.; Eur. centr.
b 2 Sepale glabre între nervuri, de 7-12 mm. Petale de 12-16( 18) mm. Plante lemnoase, arbuşti cu frz. simple, mici, sevamiforme, alterne,
- subsp. grandiflorum (Scop.) Schinz et Thell. (piş. L X X X I X , fig. nestipelate. F l . actinomorfe, hermafrodite, grupate în raceme spiciforme. Sepale
14). - E.f.-e.s. A l p . eur. şi petale 4-5, libere. Stamine 4-15. Gineceu sup, tricarpelar, gamocarp. Ovar
3b Frz. nestipelate 4 unilocular, multiovulat. Fr. capsulă septicidă. Sem. cu peri unicelulari, lungi,
l a Stamine 4-5(rar mai muie) cu filamente libere şi egale. Stile 3 1 Tamarix

520 521
FRANKENIA CEAE PLANŞA X C
lb Stamine 10, cu filamente inegale şi unite în 1/2 inf. într-un tub ce înconjură
ovarul. Stil 1 2 Myricaria

1 Tamarix L . - C ă t i n ă roşie.
x=6
la F l . tetramere, apar înainte sau odată cu frz.
1 *T. tetrandra Pali. ex M . Bieb. - (piş. X C , fig. 3). Arbust, 2-3 m. V .
2n=24. Cult. orn. Eur. S E şi As. S V .
lb F l . pentamere, apar după înfrunzire 2
2a C. caducă după înflorire
2 * r . gallica L . - Arbust, 1-4 m. V I - V I I L 2n=24. Cult. orn. Atl.-medit.
2b C. persistentă chiar şi la fructificare.
3 T. ramosissima Ledeb. - Arbust, 1-3 m. VI-VIII. 2n=24. Spor. z.
step.-e.g.; aluviuni nisipoase din lungul râurilor, z ă v , uneori slab
sărăturate. O l t , M u n t , D o b r , M o l d . Cult. o r n , tinct, tan. Euras. cont.
Obs. T. smyrnensis Bunge, menţionată în Fl. Eur. 2, din Ro., nu creşte la noi.

2 Myricaria Desv.
x=6
1 M. germanica (L.) Desv. - C ă t i n ă m i c ă . (piş. X C , fig. 4). -
Arbust, 0,5-2,5 m. VI-VIII. 2n=24. Spor. (local abundentă) e.g.-e.b.;
aluviuni nisipoase şi prundişuri în lungul râurilor de munte. Eur,
As. SV.

F a m . Frankeniaceae S. F . Gray

Plante erbacee, uneori lignificate la bază. Frz. simple, întregi, verticilate,

fără stipele. F l . hermafrodite, actinomorfe. Sepale 5, unite, persistente, petale 5,
libere. Stamine 6 dispuse pe 2 verticile. Gineceu sup, 3 carpelar, gamocarp.
Ovar unilocular, multiovulat. Fr. capsulă loculicidă.

1 Frankenia L .
la Plantă anuală. Frz. plane, obovate până la oblong spatulate, pulverulent
tomentoase pe faţa inf.

P L A N Ş A XC. 1 - Reseda lutea; 2 - R. inodora - petală sup. şi fr; 3 - Tamarix tetrandra; 4 -

Myricaria germanica; 5 - Frankenia pulverulenta; 6 - F. hirsuta; 7 - Salix pentandra; 8 - 5.
triaiuira; 9-5. herbacea; 10 - 5. alpina; 11-5. retuşa; 12-5. kitaibeliana; 13-5. rigida; 14 -
5. daplmoides; 15 - 5. acutifolia; 16 - 5. purpurea; 17 - 5. reticulata; 18-5. silesiaca; 19 - 5.
starkeana; 20 - 5. myrtilloides; 21-5. hastată; 22 - 5. cinerea; 23 - 5. aurita; 24 - 5. eleagnos
(13 original).

522
BEGONIACEAE BRASSICACEAE

1 F. pulverulenta L . (piş. X C , fig. 5). - Sp. anuală, T., 10-20 cm. V I I -

VIII. Rară nis. maritime şi loc. sărăturate. Jud. Constanţa (Capul M i d i a şi în O R D . CAPPARALES (CRUCIFERALES)
jurul Lacului Sinoe) şi Delta Dunării. Pont.-medit.
lb Plantă perenă, păroasă, lignificată la bază. Frz. liniar-lanceolate, revolute. F a m . Brassicaceae Burnatt (Cruciferae Adans.)
2 F. hirsuta L . (F. hispida D C . ) (piş. X C , fig. 6). - Sp. perenă, C h , Plante erbacee, rar subarbuşti, cu frz. alterne, nestipelate. Infl. racem simplu
20-40 cm. VI-VIII. Rară nis. maritime, săraturi ± umede. Jud. Constanţa, în sau compus cu fl. fără bractee. F l . hermafrodite, bisimetrice, rar monosimetrice,
jurul Lacului Sinoe şi jud. Tulcea-Deltă (Chilia Veche şi Perişor). Pont.- pe tipul 4. Sepale libere pe 2 verticile; petale libere pe 1 verticil. Androceu
medit. tetradinam. Gineceu sup, tetracarpelar, ovarul bilocular. Fr. silicva sau silicula,
uneori indehiscent.
ORD. BEGONIALES la F l . monosimetrice, cu petale evident inegale, cele ext. mai mari decât cele
int. Fr. silicula comprimată 2
lb F l . bisimetrice (aparent actinomorfe), cu petale egale sau puţin inegale
F a m . Begoniaceae R . B r . (Calepina) 3
L a noi se află în cultură un singur gen - Begonia, cu peste 400 sp. Sunt 2a Tulp. foliată. Stil lung cu stigmat capitat. Loji uniseminale 46 Iberis
plante erbacee, suculente, rareori arbuşti. Frz. alterne, stipelate, asimetrice la 2b Tulp. scapiformă. Stil foarte scurt cu stigmat bilobat. Loji biseminale
bază. F l . unisexuat monoice. Perigon petaloid cu tepale inegale. Stamine 43 Teesdalia
numeroase. Gineceu inf, tricarpelar, ovar trilocular, triaripat. Fr. capsulă. 3a Fr. didim-siliculă formată din 2 articule rotunde aşezate în formă de
ochelari, foarte comprimată 47 Biscutella
1 Begonia L.-Begonie.
3b Fr. de altă formă (rar didim, dar valvele nu sunt netede) 4
la Plante cu tulp. subterană, tuberizată sub formă de tubercul. Tulp. scundă, 4a Fr. pendul, turtit, silicula monospermă, indehiscentă 5
20-30 c m , scapiformă. F l . mari, 5-6 cm diam. 4b Fr. erect-patent, rareori pendul şi turtit când este silicva 7
1 *B. x tuberhybrida V o s s - B e g o n i e c u t u b e r c u l . Sp. perenă, 5a Plantă anuală, mică, până la 20 cm înalţ. Frz. mici, cu baza atenuată, fără
G , -30 cm. VIII-IX. Cult. orn. A m . de S. auricule 30 Clypeola
l b Plante cu rizomi. F l . de 1,5-3 cm diam 2 5b Plante robuste, peste 30 cm înalţ, bisanuale sau perene. Frz. mari, cu baza
2a Sp. arbustiformă, de 90-150 cm. Frz. ovat-oblongi, cu numeroase pete auriculată 5
circulare, albe, deasupra. 6a F l . galbene. Silicula de 2-4 ori mai lungă decât lată 6 Isatis
2 *B. maculata. Raddi - B e g o n i e p e s t r i ţ ă . Sp. perenă, H , - 1 5 0 6b F l . albe. Silicula aproape orbiculară 25 Peltaria
cm. 2n=56. Cult. orn. Brazilia. 7a Fr. lomentiform, transv. articulat, cu 2 sau mai multe articule (segmente);
2b Sp. mai scunde, erbacee. Frz. nu sunt punctate 3 uneori articulul inf. este steril, sub formă de ginofor 8
3a Frz. mari, de 20-30 cm lung, cu nervaţiune palmată, peţioli cu peri 7b Fr. nu este în formă de lomentă 12
perpendiculari şi limbul cu o zonă argintie circulară, situată între margine 8a Fr. cu 2 segmente inegale, cel inf. foarte scurt, circa 1 mm, cel sup.
şi centru. globulos şi fără rostru (cioc) 59 Crambe
3 *B. rex Putz. - Sp. perenă, H , tulp. foarte scurtă. 2n=32-44. Cult. 8b Fr. cu 2 sau mai multe segmente, cel sup. cu rostru 9
orn. India. 9a Fr. de 7-10 mm, cu 2 segmente ± egale, cel sup. elipsoidal
3b Frz. mai mici, cu limb de 8-9 cm lung, lucios, verde sau arămiu. 58 Rapistrum
Nervaţiunea penată. Plantă glabră. 9b Fr. mai mare de 1 cm şi cu mai mult de 2 segmente; când sunt numai 2,
4 *B. semperflorens Link et Otto - B e g o n i e , G h i a ţ ă . Sp. acestea sunt inegale, cel sup. fiind cilindric sau cilindro-conic şi muchiat 10
perenă, H . (în câmp se cultivă ca anuală), 30-50 cm. înfloreşte continuu. 10a Plantă cu frz. simple, ± întregi, eliptic-lanceolate 13 Chorispora
2n=36,60,66. Brazilia. 10b Frz. penat-divizate n

524 525
BRASSICACEAE BRASSICACEAE
11a Plantă glabră de nisipuri maritime, cu frz. cărnoase, penat-sectate, 27a Petale galbene, uneori cu nervuri violacee 28
segmentele ± liniare. Fr. format din 2 segmente 57 Cakile 27b Petale albe, uneori cu nervuri violacee sau purpurii. Silicva ± turtită. Sem.
11b Frz. inegal penat-divizate, segmentul terminal foarte mare. Bur. sau plante biseriate (2 şiruri în lojă) 52 Diplotaxis
de cultură 61 Raphanus 28a Silicva ± turtită. Sem. biseriate 52 Diplotaxis
12a Frz. silicva, lung. depăşeşte lăţ. cel puţin de 3 ori 13 28b Silicva ± cilindrică sau 4 unghiulară. Sem. uniseriate 29
12b Frz. silicula, lung. depăşeşte lăţ. cel mult de 3 ori 43 29a Valvele silicvei necarenate. Sem. sferice 53 Brassica
13a Silicva ± cilindrică, indehiscentă, cu conţinut spongios, de circa 1 cm diam 29b Valvele silicvei carenate. Sem. nu sunt sferice 30
4 61 Raphanus 30a Frz. tulp. sesile, auriculate 15 Barbarea
13b Silicva dehiscenţă, fără conţinut spongios, cu diam. mai mic de 1 cm 14 30b Frz. peţiolate, penat-sectate 56 Erucastrum
14a Plante glabre sau numai cu peri simpli 15 31a Stigmat evident bilobat 32
14b Plante cu peri ramificaţi, stelaţi sau în amestec, peri simpli şi ramificaţi ..31 31b Stigmat capitat sau abia bilobat 34
15a Sepale erecte, K . fiind astfel închis 16 32a Plantă acoperită numai cu peri bifurcaţi şi fixaţi la mijloc ca acul busolei.
15b Sepale, la î n f l , ± patente 19 Petale galbene aurii 11 Cheiranthus
16a Frz. lat-eliptice, cu margini întregi, sesile şi cu baza adânc amplexicaulă 32b Perii variaţi, simpli şi ramificaţi, nu sunt toţi ca acul busolei 33
51 Conringia 33a Plantă suriu pubescentă, cu peri ramificaţi, glanduloşi. Săm. turtită şi
16b Frz. inf. peţiolate şi penat-divizate sau cel puţin limbul nu este cu margini aripată 12 Matthiola
întregi 17 33b Plante verzi, cu peri simpli şi ramificaţi. Sem. ± cilindrice, nearipate
17a Stigmat globulos 53 Brassica 10 Hesperis
17b Stigmat evident bilobat 18 34a Frz. de 2-3 ori penat sectate 2 Descurainia
18a Frz. tulp. penat-fidate. Petale cu nervuri purpuriu închise 55 Eruca 34b Frz. întregi sau simplu penat sectate 35
18b Frz. cu limb întreg sau serat-dinţat 10 Hesperis 35a F l . galbene 36
19a Valvele silicvei cu 3-7 nervuri 20 35b F l . albe, roze, purpurii sau violacee 39
19b Valvele silicvei cu o singură nervură mediană sau fără nervuri 22 36a Stilul lung, cel puţin cât 1/2 din lung. silicvei (fără stil) 9 Syrenia
20a F l . albe. Valvele silicvei cu o nervură foarte pronunţată şi 2 laterale mai 36b Stilul scurt, cel mult cât 1/3 din lung. silicvei (fără stil) 37
puţin pronunţate 3 Alliaria 37a Frz. tulp. atenuate în bază, neamplexicaule 8 Erysimum
20b F l . galbene 21 37b Frz. tulp. amplexicaule, cordate sau sagitate 38
21a Silicva cu rostru evident, peste 1 cm l u n g , comprimat 54 Sinapis 38a Frz. bazale cu peri stelaţi; cele tulp. sagitate, întregi, glabre şi glauce. Sem.
21b Silicva fără rostru sau cu rostru foarte scurt, până la 3(4) mm lung biseriate 21 Turritis
1 Sisymbrium 38b Frz. bazale şi tulp. asemănătoare în ce priveşte părozitatea. Sem. uniseriate
22a Valvele silicvei cu nervura mediană slabă sau lipsă 23 22 Arabis
22b Valvele silicvei cu nervura mediană evidentă 25 39a Stil evident, lung de cel puţin 3 mm, aproape cât 1/2 din lung. fr. Petale
23a Silicva puternic comprimată, valvele plane 78 roz-violacee 23 Aubrieta
23b Silicva slab comprimată, valvele convexe 24 39b Stil scurt, cel mult până la 2 mm 40
24a F l . albe. Tegument seminal evident reticulat-foveolat 18 Nasturtium 40a Fr. mic, până la 1 cm lung, situat la limita dintre silicva şi silicula, cel
24b F l . galbene. Tegument seminal fin rugos sau foarte fin reticulat-foveolat mult de 4-5 ori mai lung decât lat 33 Draba
16 Rorippa 40b Lung. silicvei de cel puţin 10 ori cât lăţ. Sem. uniseriate 41
25a Silicva puternic comprimată 26 41a Frz. tulp. inf. şi mijlocii peţiolate. Silicva turtită 20 Cardaminopsis
25b Silicva ± cilindrică, nu este puternic comprimată 27 41b Frz. tulp. sesile 42
26a Frz. tulp. sesile 22 Arabis 42a Frz. tulp. cu baza auriculată sau rotunjită 22 Arabis
26b Frz. tulp. inf. şi mijlocii peţiolate 20 Cardaminopsis 42b Frz. tulp. evident îngustate în bază 4 Arabidopsis

526 527
BRASSICACEAE BRASSICACEAE

43a Raceme axilare, scurte şi foarte dense. Silicula mai lată decât lungă, 56a Plantă perenă din e.a. Tulp. florifere nefoliate. Peri simpli. Sem. 1-2 în
reticulată sau rugoasă 50 Coronopus fiecare locul 40 Pritzelago (Hutchinsia)
43b Infl. terminale. Silicula nu este mai lată decât lungă 44 56b Plante anuale cu tulp. foliate 57
44a Silicula obovoid-piriformă, indehiscentă, cu 3 loculi: 2 sup. sterili cu 57a Plantă foarte mărunt pubescentă, perii stelaţi. Sem. 1-2 în fiecare locul
poziţie laterală şi 1 inf, median, fertil, monosperm. Frz. lanceolate, întregi, 42 Hornungia
adânc sagitate. Petale gălbui 5 Myagrum 57b Plantă dispers pubescentă, perii simpli. Sem. 3-10 în fiecare locul
44b Silicula şi planta cu alte caractere 45 41 Hymenolobus
45a Silicula indehiscentă, ovoidal-globuloasă; suprafaţa nu este netedă, ci 58a Plante glabre sau cu peri simpli 59
reticulată, cu verucozităţi sau cu 4 nervuri longitud 46 58b Plante cu peri ramificaţi sau stelaţi 68
45b Silicula este dehiscenţă (foarte rar indehiscentă şi de formă cordată), cu 59a F l . galbene 60
suprafaţa ± netedă, glabră sau păroasă 50 59b F l . albe, roze sau purpuriu-violacee 62
46a F l . galbene 47 60a Frz. tulp. sesile, sagitate, aproape întregi. Silicula umflată, piriformă
46b F l . albe 48 37 Camelina
47a Frz. tulp. mijlocii şi sup. sesile, lanceolate, întregi, adânc sagitate. Silicula 60b Silicula nu este piriformă 61
globuloasă, de circa 2 mm d i a m , reticulat-rugoasă 38 Neslia 61a Plante scunde, cu rozete de frz. bazale. Valvele fr. ± plane 32 Draba
47b Frz. tulp. mijlocii peţiolate, runcinate. Silicula ovoidal-asimetrică, de 5-10 61b Plante robuste, de locuri umede, fără rozete de frz. bazale. Valvele fr.
mm l u n g , cu protuberante neregulate 7 Bunias convexe 16 Rorippa
48a Plante perene, robuste, cu frz. penat divizate. Petale de 4-8 mm. Silicula 62a Frz. tulp. sesile, sagitate, aproape întregi. Silicula umflată, piriformă
transv. articulată; segmentul inf. de circa 1 mm, steril, cel sup. globulos, . 37 Camelina
monosperm şi ± reticulat 59 Crambe 62b Frz. tulp. nu sunt sagitate 63
48b Plante anuale, cu frz. întregi sau abia denticulate 49 63a Petale purpuriu-violete, rar albe. Silicula mare, de 2-7 cm lung, eliptică,
49a Frz. tulp. sesile şi amplexicaule, baza sagitată. Silicula ovoidal-globuloasă foarte turtită, cu carpofor peste 1 cm lung 24 Lunaria
şi reticulată 69 Calepina 63b Petale albe, foarte rar roşietic-violacee. Silicula mai mică şi fără carpofor 64
49b Frz. tulp. scurt peţiolate. Silicula oblic-ovoidală păroasă, cu 4 nervuri 64a Frz. bazale cu limb suborbicular,baza cordată sau trunchiată
longitud 14 Euclidium 35 Cochlearia
50a Silicule angustiseptc, comprimate perpendicular pe sept (perete separator 64b Frz. îngustate spre bază 65
dintre lojile fr.), astfel că acesta este mult mai îngust decât lăţ. siliculei ...51 65a Plantă robustă, glabră, până la 1 m, cu frz. mari, peste 15 cm lung
50b Silicule latisepte, necomprimate sau comprimate paralel cu septul astfel că 17 Armoracia
acesta este de lăţ. siliculei 58 65b Plante mult mai mici, până la 30 cm, ± păroase 66
51a Silicula indehiscentă, cordată, nearipată, cu valve umflate. Frz. tulp. 66a Silicula globuloasă, necomprimată 36 Kernera
eliptic-lanceolate, cu baza cordat-sagitată. F l . albe 48 Cardaria 66b Silicula ± eliptică, comprimată 67
51b Silicula dehiscenţă, nu este cordată 52 67a Frz. întregi sau dinţate. Petale albe 32 Draba
52a Filamentele staminelor int. cu apendici membranoşi. Silicula obovată până 67b Frz. digitat 3(-5) lobate. Petale roşietic-violacee 33 Petrocallis
la suborbiculată, lat aripată şi marginată 45 Aethionema 68a F l . galbene 69
52b Filamente staminale fără apendici 53 68b F l . albe sau violaceu-roze 73
53a Valvele siliculei aripate sau evident carenate 54 69a Frz. tulp. sesile, sagitate. Silicula piriformă 37 Camelina
53b Valvele siliculei nearipate şi necarenate 55 69b Frz. tulp. nu sunt sagitate 70
54a Lojile siliculei monosperme 49 Lepidium 70a F l . mari, cu petale de 13-20 mm lung. Silicula veziculos umflată, de circa
54b Lojile siliculei cu 2-10 sem 44 Thlaspi 12 mm lung. şi 10 mm lăţ. şi gros ,...26 Alyssoides
55a Silicula triunghiular obcordată. Frz. tulp. sagitate, ± întregi 39 Capsella 70b F l . mult mai mici, petalele au cel mult 8 mm 71
55b Silicula ± eliptică. Frz. penat-divizate 56

528 529
BRASSICACEAE BRASSICACEAE
71a Plante perene, scunde, cu tulp. scap. Frz. rozetelor glabre, numai pe 2b Cel puţin frz. inf. penat divizate 3
margini sunt rigid ciliate 32 Draba 3a F l . mici, petale de circa 3 mm lung. Silicve de 3-4 cm lung, cu pediceli
71b Plante anuale sau perene cu tulp. foliate; frz. stelat-păroase 72 mult mai subţiri decât fr. Plantă glabrescentă.
72a Loji cu 1-2 sem.; dacă sunt mai multe (4-8), atunci frz. sunt liniare 3 S. irio L . (piş. X C I , fig. 1). Sp. anuală-anuală de iarnă, T , - H t , 15-60
27 Alyssum cm. V I - V I I . 2n=42. Foarte rară z. silvostep.-z. păd. stej.; loc. rud. Jud.:
72b Loji cu sem. numeroase, până la 16. Frz. ovat-eliptice 32Draba Alba, Sibiu, Ploieşti, Iaşi. Medit.
73a Petale adânc bilobate 74 3b F l . mai mari, petale de 5-10 mm lung 4
73b Petale întregi sau emarginate 75 4a Pediceli fructiferi aproape tot atât de groşi cât silicva 5
74a Plante mici, anuale, cu tulp. scap, până la 20 cm 34 Erophila 4b Pediceli fructiferi mult mai subţiri decât silicva 6
74b Tulp. foliată, de 30-60 cm 29 Berteroa 5a Frz. sup. penat-sectate, cu segmente liniare, întregi. Sepale orizontale la
75a Plantă acoperită numai cu peri bifurcaţi, ca acul busolei. Silicula obovoid- înflorire, cele ext. glugate.
rotundă, cu câte o săm. în fiecare locul 28 Lobularia 4 S. altissimum L . Sp. anuală-anuală de iarnă, T , - H t , 30-60 cm. V -
75b Plante acoperite şi cu numeroşi peri stelaţi. Loculii fr. cu 2 sau mai multe VII. 2n=14. Frecv. z. step.-e.g.; loc. însorite, nis, cult. şi rud. Sp. xeromez,
sem ..76 subterm, N 3 . Euras. cont.
76a F l . mari, petale roz-violacee, de 12-20 mm lung 23 Aubrieta 5b Frz. sup. penat-sectate, cu segmente late, ondulat dinţate. Sepale erecte la
76b F l . mult mai mici, petale albe, până la 6 mm lung 77 înflorire; cele ext. neglugate.
77a Filamentele staminelor int. aripate. Valvele siliculei convexe. Tegumentul 5 S. orientale L . (piş. X C I , fig. 2). - Sp. anuală, anuală de iarnă,
seminal rugulos 31 Schivereckia bisanuală, T , Ht, 30-70 cm. VI-VII. 2n=14. Frecv. z. step.-e.g.; loc. cult. şi
77b Filamentele staminelor int. nearipate. Valvele siliculei ± plane. Tegument rud. Sp. xer.-xeromez, subterm.-term. Pont.-medit.
seminal neted 32 Draba 6a Planta cu peri rigizi. Frz. sup. peţiolate, penat divizate. Rostrul < 0,5 mm.
78a Plante perene, cu rizom cărnos subteran, prevăzut cu scvame cărnoase. 6 S. loeselii L . - V o i n i c i c ă (piş. X C I , fig. 3). Sp. anuală, anuală de
Tulp. neramificată, fără frz.bazale în rozetă. Cotiledoane peţiolate iarnă, bisanuală, T.-Ht, 40-80 cm. VI-VIII. 2n=14. Frecv. z. step.-e.g.; loc.
62 Dentaria rud. Sp. xeromez, N . Euras. cont.
3

78b Plante anuale, bisanuale sau perene, rareori cu rizomi şi stoloni, dar
rizomul-când există-nu este cărnos şi este lipsit de scvame cărnoase. Tulp.
este adesea ramificată şi prevăzută cu frz.bazale. Cotiledoane sesile sau
subsesile 19 Cardamine
1 Sisymbrium L.
x=7
la Silicve de 10-15 mm l u n g , strâns alipite de axa infl.
1 S. officinale (L.) Scop. - B r â n c u ţ ă . Sp. anuală-anuală de iarnă,
T . - H t , 30-60 cm. V - I X . 2n=14. Frecv. z.step.-e.f; loc. rud. Sp. xeromez.-
m e z , N3.4. Euras.
lb Silicve mai lungi de 15 mm, nealipite de axa infl 2 1 D. sophia (L.) Webb ex Prantl (Sisymbrium sophia L.) -
2a Toate frz. întregi sau dinţate, ovat-lanceolate. Silicva de 6-7 cm lung, 4-
unghiular-cilindrică.
2 S. strictissimum L . - I a r b a b o e r u l u i , H r e n o a s ă . Sp.
perenă, H , 50-100 cm. VI-VII. 2n=28. Frecv. z. păd. stej.-e.f; margini de
p ă d , pe malul apelor, zăv. Sp. mez.-mezohigr, N3.4. Eur. cont.
6b Plante ± glabre. Rostrul de 1-2 mm 7
7a Frz. sup. sesile, liniar-lanceolate, întregi. Septumul hialin.
7 5. polymorphum (Murray) Roth - Sp. perenă, H , 50-80 cm. V - V I .
Spor. z. step.-e.g.; paj. însorite, ± sărăturate. Sp. xeromez. Euras. cont.
7b Frz. mijlocii şi sup. penat fidate. Septumul gălbui, opac.
8 S. austriacul» Jacq. - Sp. bisanuală-perenă, H t . - H , 30-60 cm. V - V I .
2n=14. în lunca Prahovei la Sinaia şi Poiana Ţapului. Eur. centr. şi
de V .
2 Descurainia W e b b et Berthel.
x=7
V o i n i c i c ă . Sp. anuală-anuală de iarnă, T . - H t , 25-60 cm. V - V I I . 2n=28.
Frecv. z.step.-e.f; loc. cult. şi rud. Sp. xeromez.-mez, N3.4. Euras
PLANŞA XCI. 1 — Sisymbrium irio; 2 - 5 . orientale; 3 — 5. loeselii; 4 — Alliaria peţiolată; 5 -
Myagrum perfoliatum; 6 - Isatis praecox; 7 - Bunias orientalis; 8 - Erysimum cheiranthoides; 9 -
E. crepidifolium; 10 - E. witmannii; 11 - Syrenia caim.

530 531
 BRASSICACEAE
PLANŞA X C I

3 Alliaria Heist. ex Fabr.

x=7
1 A. peţiolată ( M . Bieb.) Cavara et Grande (A. officinalis Andrz.) -
U s t u r o i ţ ă . (piş. X C I , fig. 4). Sp. bisanuală-perenă, H t . - H , 20-80 c m .
Frz. triunghiular-ovate, cordate, sinuat-dinţate. Planta strivită miroase a
usturoi. I V - V I . 2n=36,42. Frecv. z.păd.stej.-e.f.; loc. ± umbroase, p ă d ,
margini de p ă d , tuf. Sp. eutr. m e z , N4. Euras.

4 Arabidopsis H e y n h .
x=5
1 A. thaliana (L.) Heynh. - G â s c a r i ţ ă . Sp. anuală-anuală de iarnă,
T . - H t , 8-30 cm. Frz. tulp. ± lanceolate, sesile, întregi, cuneate la bază. I V -
V . 2n=10. Frecv. z.step.-e.g.; p a j , tuf, livezi. Sp. xeromez, calcifugă.
Cosm.

5 Myagrum L .
x=7
1 M. perfoliatum L . - G o l i c i c ă . (piş. X C I , fig. 5). Sp. anuală-
anuală de iarnă, T . - H t , 20-50 cm. VI-VII. 2n=14. Spor. z.păd.stej.-e.g.;
loc. cult. Sp. xeromez, subterm. Medit.

6 Isatis L . - Drobuşor.
x=7
la Petale de 2,5-3 mm. Fr. de 7-12(14) mm lung. şi 3-6 mm lăţ.; lung. mai
mare decât lăţ. de 2-3 ori.
1 / . praecox K i t . ex Tratt. (piş. X C I , fig. 6). - Sp. bisanu­
ală-perenă, H t . - H , 50-100 cm. V - V I I . Spor. z.step.-e.b.; p a j , tuf. Sp.
xeromez, subterm. Pont.-pan.-balc.
lb Petale de 3-4 mm. Fr. de 15-27 mm lung. şi 3-7 mm lăţ.; lung. mai mare
decât lăţ. de 3-5 ori.
2 /. tinctoria L . - Sp. bisanuală-perenă, H t . - H , 50-100 cm. V - V I I .
2n=28. Spor. z.step.-e.b.; p a j , tuf. Sp. xeromez, subterm.
a - subsp. tinctoria - Fr. glabre. Euras. cont.
b - subsp. canescens (DC.) Nyman - Fr. dens tomentoase. Jud. Mehedinţi
(Orşova). Pont.-medit.

533
BRASSICACEAE BRASSICACEAE
bisanuală-perenă, H t . - H , 15-60 cm. V - V I . Spor. e.f.-e.b.; paj. stâne. Sp.
7 Bunias L . sax. Olt. şi Ban. Carp.-balc.
x=7 6b Frz. sinuat-fidate (cel puţin cele bazale). Petale de 8-10 mm l u n g ,
pubescente pe faţa inf.
1 B. orientalis L . - B r ă b i n . (piş. X C I , fig. 7). Sp. bisanuală-perenă,
6 E. crepidifolium Rchb. (E. banaticum sensu Nyâr. F l . R.P.R. III)
H t . - H , 30-120 cm. V - V I I I . 2n=14. Frecv. z.păd.stej.-e.f; paj, bur, livezi.
(piş. X C I , fig. 9) - Sp. bisanuală-perenă, H t . - H , 15-60 cm. V - V I . 2n=14.
Sp. eutr, xeromez.-mez. Euras. cont.
Spor. e.g.-e.f; paj. pe loc. însorite, stâne. Sp. sax, xeromez. Eur. centr.
Obs. B. erucago L. - a fost menţionată din Trans., Ban. şi Munt. dar nu s-a mai găsit;
lipseşte din ierbare. Are fr. aripat-dinţat. Adv. (Medit.). şi S E .
7a F l . mici: sepale de 4-6 mm, petale de 8-10 mm. Antere de 1-2 mm. Silicva
8 Erysimum L . de 4-5 cm lung.Frz. întregi sau sinuat-dentate.
x=7,8 7 E. hieraciifolium L . - Sp. bisanuală-perenă, H t . - H , 40-100 cm. V I -
VII. 2n=32,48. Spor. z.step.-e.f; paj. uscate, stâne. Eur.
la Silicve puternic comprimate, strâns alipite de axa infl.; valvele carenate 7b Sepale de 6-8,5 mm lung.; petale de 10-15 mm lung.; silicva de 6-8 cm
sau îngust aripate. ? E. hungaricum Zapal. Taxon critic, menţionat în F l . Eur. din Ro,
1 E. cuspidatum ( M . Bieb.) D C . (Syrenia cuspidata ( M . Bieb.)
uneori inclus în sp. precedentă (Fl. Austriei).
Rchb.). Sp. anuală-bisanuală, T . - H t , 30-60 cm. VI-VII. Spor. z.step.-e.f;
7c F l . mai mari: sepale de 8-10 mm, petale de 12-25 mm. Antere de 2,2-3,5
loc. însorite, paj, margini de p ă d , pe substrat pietros. Sp. xeromez. Euras.
mm 8
cont.
8a Petale de 12-19 mm lung, şi 3,5-4,5 mm lăţ. Frz. cu peri bi şi trifurcaţi. Stil
lb Silicve 4 unghiular-cilindrice, nealipite de axa infl.; valvele necarenate şi
nearipate 2 de 1,5-2,5 mm.
2a F l . mici, petale de 3-6 mm. Frz. alungit lanceolate, întregi. 8 E. exaltatum Andrz. ex Besser - Sp. bisanuală-perenă, H t . - H , 60-
2 E. cheiranthoides L . (piş. X C I , fig. 8). - Sp. anuală-anuală de iarnă, 100 cm. V I - V I I . Spor. z.step.-e.g.; în S. şi E . Ro. V . pont.
T . - H t , 15-60 cm. VI-VII. 2n=16. Spor. z. păd. stej.-e.f; loc. r u d , malul 8b Petale de 5-9 mm lăţ 9
apelor, zăv. Sp. m e z , eutr, N . Circ.
3
9a Frz. tulp. inf. sesile sau scurt peţiolate, uscate la înflorire. Petale de 14-18
2b F l . evident mai mari, petalele au cel puţin 8 mm (foarte rar pot avea şi 6 mm lung. şi 5-8 mm lăţ. Silicva de 2-7 cm lung.
mm, dar atunci frz.. nu sunt întregi) 3 9 E. odoratum Ehrh. (E. pannonicum Crantz) - Sp. bisanuală, H t , 20-
3a Perii frz. bifurcaţi, fixaţi la mijloc ca acul busolei, uneori şi cu peri mai 90 cm. V - V I I . 2n=32. Frecv. z.păd.stej.-e.f; paj, tuf, margini de p ă d , pe
mici trifurcaţi 4 substrat pietros. Sp. xeromez. Pont.
3b Perii frz. 3-4 furcaţi, mai rar se află şi peri bifurcaţi 7 9b Frz. tulp. inf. peţiolate, cele bazale persistente în timpul înfloririi. Petale de
4a Plantă anuală. Petale de 6-10 mm. Stil de 2-5 mm. 18-25 mm lung. şi 5-9 mm lăţ. Silicva de 6-11 cm lung
3 E. repandum L . - B ă r b u ş o a r ă . Sp. anuală, T , 15-35 cm. V I - 10 E. witmannii Zawadzki - M i c s a n d r e s ă l b a t i c e . Sp.
VII. 2n=16. Frecv. z. step.-e.g.; loc. rud. şi cult. (cereale) slab sărăturate. bisanuală, H t , 10-50 cm. VI-VIII. Spor. e.f.-e.b.; stâne. înierbate şi
Sp. xer.-xeromez, eutr, subterm. Euras. cont. însorite. Sp. sax, xeromez, calc. End. Carp. E . şi S.
4b Plante bisanuale sau perene. Petale mai mari de 10 mm. Stil până la 2 mm 5 a - subsp. witmannii (piş. X C I fig. 10). - Frz. tulp. ± lanceolate, ± patente.
5a Frz. liniare, întregi. Petale de 10-14 mm lung. Sepale nedilatate saciform Carp. E .
la bază. b - subsp. transsilvanicum (Schur) P . W . Ball - Frz. tulp. liniar-lanceolate,
4 E. diffusum Ehrh. Sp. bisanuală-perenă, H t . - H , 30-100 cm. V-VII. erecte. Carp. S.
2n=28,70,72. Frecv. z.step.-e.f; paj. însorite şi uscate. Sp. xer.-xeromez.
N i . Euras. cont. 9 Syrenia A n d r z .
5b Frz. sinuat-dinţate până la fidate 6
6a Frz. sinuat-dinţate. Petale de 15-22 mm lung, glabre. la Silicva 4 unghiulară în secţiune transv, muchiată dar nearipată. Stilul abia
5 E. comatum Pandic (E. banaticum auct.; E. saxosum Nyâr.) - Sp. depăşeşte 1/2 din lung. fr.
1 S. cana (Pili. et Mitterp.) Neilr. (piş. X C I , fig. 11). - Sp. bisanuală,

534 535
BRASSICACEAE
H t , 25-60 cm. VI-VIII. Spor. z.step.-z.silvostep.; loc. uscate şi însorite,
n i s , rud. Jud.: Timiş, Dolj, Constanţa, Tulcea, Galaţi. Sp. oligotr, x e r ,
psamofilă. Pont.
lb Silicva comprimată lateral, îngust aripată, de 6-12 mm lung. Stilul aproape
de lung. fr.
2 S. montana (Pali.) K l o k o v - Sp. bisanuală, H t , 20-90 cm. V I . Rară
z.step.; nis. înierbate. Jud. Constanţa la Mamaia şi jud. Tulcea în Delta
Dunării. V . Pont.
- var. montana - Silicva de 6-12 mm lung. Stilul aproape de lung. fr.
- var. brachycarpa Ciocârlan - Silicva de 3-6 mm lung. Stilul de 8-
10(12) mm lung. Delta Dunării - Grindul Letea.
10 Hesperis L .
x=6,7,12, 13
la Petale galbene-verzui, cu nervuri violete. Frz. alungit lanceolate, ± întregi.
1 H. tristis L . - M i r o d e n i e . Sp. bisanuală-perenă, H t . - H , 25-50
cm. I V - V I . 2n=14. Spor z.step.-e.g.; paj. uscate şi însorite, tuf, loc. rud.
Sp. eutr, xeromez.-mez, subterm. Pont.-pan.-medit.
lb Petale purpurii, roze, violacee sau albe
2a Frz. tulp. mijlocii şi sup. cu baza îngustată, de obicei scurt peţiolate,
niciodată amplexicaule.
2 H. matronalis L . - N o p t i c o a s ă . (piş. X C I I , fig. 1) Sp. bisanuală-
perenă, H t . - H , 50-80 cm. V I - V I I . 2n=24. Spor e.g.-e.s.; tuf, margini de
p ă d , paj. în lungul văilor. Sp. hel.-scia, eutr, mez.-mezohigr. Adesea
cult. orn.
ai Frz. pe ambele feţe cu peri rigizi, bifurcaţi, în amestec cu puţini peri
simpli.
- subsp. cladotricha (Borbâs) Hayek (H. cladotricha Borbâs) - E.g.-
e.b.; A u s , J u g , Ro.
a 2 Frz. glabre sau cu peri simpli predominant
b i Frz. evident păroase, acoperite cu peri simpli
b 2 Frz. glabre sau numai cu marginile ciliate
Ci Petale purpurii-violete cu lamina retezată sau emarginată.
- subsp. matronalis (inel. H. sibirica L.) - E.g.-e.b.; Euras.
c2 Petale albe cu lamina rotunjită.
- subsp. candida (Kit.) Hegi et E.Schmidt - E.b.-e.s. Eur. centr.
(mont.).
d i Frz. glabre. F l . purpurii. Pediceli glabri.
- subsp. obtusa (Moench) Soo (H. obtusa Moench) - E.f.-e.s.; p a j , tuf.
Carp.-balc.
BRASSICACEAE
d 2 Frz. glabre pe feţe şi scurt ciliate pe margini. F l . albe. Pediceli cu o
dungă pubescentă pe partea int. Silicva toruloasă.
- subsp. moniliformis (Schur) Borza {H. moniliformis Schur) - E.f.-
e.s.; p a j , pe versanţi abrupţi. 2n=14,24. End. carp. E . şi S.
2b Frz. tulp. mijlocii şi sup. sesile, cu baza lăţită, ± amplexicaule 3
3a Plante dens glandulos păroase, plus peri simpli şi ramificaţi
3 H. sylvestris Crantz (piş. X C I I , fig. 2). - Sp. bisanuală-perenă, H t -
H , 40-80 cm. V - V I I . 2n=14,26. Spor z.păd.stej.-e.g.; rarişti şi margini de
p ă d , tuf. şi zăv. Sp. eutr, mez. Pont.
a - subsp. sylvestris - Pediceli glandulos-pubescenţi. Eur. centr.
b - subsp. velenovskyi (Fritsch) Borza {H. sylvestris var. suaveolens
(Andrz.) Nyâr.) - Infl. glabră sau cel puţin pedicelii. Eur. SE.
3b Plante lipsite de peri glandulari 4
4a Plante cu peri simpli şi bifurcaţi. Frz. tulp. ovate. F l . purpuriu-violete
4 H. oblongifolia Schur (piş. X C I I , fig. 3). - Sp. perenă, H , 30-45 cm.
V I - V I I . 2n=14. Spor e.b.-e.s.; p a j , pe versanţi abrupţi, loc cu mari
depuneri de zăpadă. Sp. mezohigr, chionof, calc, M-ţii Bârsei, Bucegi,
Ciucaş. End. Carp. S.
4b Plante acoperite predominant cu peri simpli. Frz. tulp. ovat-lanceolate. F l .
2
albe.
5 H. nivea Baumg. - M i r o d e a . (piş. X C I I , fig. 4). - Sp. perenă, H ,
30-50 cm. VII-VIII. Spor e.f.-e.b.; pe malul pâraielor, b u r , cheLCarp. E. şi
S. End. Carp
4c Plante acoperite cu peri scurţi, ramificaţi. Fr. pubescent la bază, glabru spre
apex. F l . purpurii.
6 H. pycnotricha Borbâs et Degen Sp. bisanuală-perenă, H t - H , 30-60
cm. F . rară. Jud. Mehedinţi-Gura Motrului. Pont.-Balc.
11 Cheiranthus L .
x=7
b
c 1 *C. cheiri L . (Erysimum cheiri (L.) Crantz) - M i c ş u n e l e . Sp.
d perenă, C h , 20-60 cm. Plantă acoperită cu peri bifurcaţi, fixaţi la mijloc ca
acul busolei. Frz. lanceolate, întregi. F l . galbene-portocalii până la brune.
V - V I I . 2n=14. Cult. orn. Medit.
12 Matthiola W . T . A i t o n
x=6,7
1 *M. incana (L.) W . T. Aiton - M i c s a n d r e . Sp. anuală,
bisanuală, perenă, T , H t , H , 20-80 cm. Plantă suriu pubescentă, cu peri

536 537
BRASSICACEAE
ramificaţi, glanduloşi. Petale roze, purpurii, albe. I V - X . 2n=14. Cult. orn.
Medit.-atl
Obs. M. longipetala (Vent.) DC. subsp. bicornis (Sm.) P.W.Ball semnalată din Deltă
(Sf. Oheorghe) are silicve cilindrice şi nu comprimate ca M. incana şi petale gălbui. Scăpată
din cultură. Grecia.

13 Chorispora R.Br.
1 C. tenella (Pali.) D C . (piş. X C I I , fig. 5). - Sp. anuală, anuală de
iarnă, T , H t , 10-30 cm. Plantă cu peri simpli sau ramificaţi şi cu glande
scurte, măciucate. Frz. oblanceolate, slab sinuat-denticulate. Petale
purpurii. Silicva lomentiformă, transv. septată, se fragmentează. I V - V .
Spor. z.step.-z.păd.stej.; loc. însorite, cult. (cereale) şi r u d , pe sol. nis. Sp.
xer.-xeromez. Euras. cont.

14 Euclidium W . T. A i t o n
x=7
1 E. syriacum (L.) W . T. Aiton (piş. X C I I , fig. 6). - Sp. anuală, T ,
10-35 cm. Frz. eliptic-lanceolate, sinuat-dentate. Petale albe de circa 1 mm.
Silicula ovoidală, indehiscentă, păroasă, de 3-4 mm lung. V - V I . 2n=14.
Spor. z.step.-z.păd.stej.; paj. ruderalizate, ± salinizate. Sp. eutr, xeromez.
Euras. cont.

15 Barbarea W . T. A i t o n - C r u ş ă ţ e a .
x=8
la Segmentul terminal al frz. bazale (sau lamina dacă frz. sunt întregi) ovat-
subrotund, cu baza ± cordată. Silicve erect-patente. Stil de 2,5-3 mm.
1 B. vulgaris W . T. Aiton - Sp. bisanuală-perenă, H t . - H , 30-70 cm.
IV-VII. 2n=16. Frecv. z.păd.stej.-e.f; loc. umede, z ă v , malul apelor,
şanţuri. Sp. eutr, mez.-mezohigr.
ai Frz. bazale întregi sau numai cu 1 pereche de lacinii.
- subsp. lepuznica (Nyâr.) Soo - Rară M-ţii Retezat şi Godeanu. End
Carp. S.
a2 Frz. bazale penat-sectate, cu 1-3 perechi de lacinii b
bi Segmentul terminal al frz. bazale cu baza ± cordată. Silicve patent-
erecte.
- subsp. vulgaris - 2n=16. Frecv. Euras.

PLANŞA XCII. 1 — Hesperis matronalis; 2- H. sylvestris; 3 - H. oblongifolia; 4 - H. nivea; 5 -

Chorispora tenella; 6 - Euclidium syriacum; 7 - Rorippa palustris; 8 - R. prolifera; 9 - R.
sylvestris; 10 - R. pyreimica; 11 - R. lippizensis; 12 - Nasturtium officinale.

538
BRASSICACEAE
b 2 Segmentul terminal al frz. bazale cuneat îngustat în bază. Silicve
curbat-erecte.
- subsp. arcuata (J.Presl et C. Presl) Hayek - 2n=16. Eur.
lb Segmentul terminal al frz. bazale lat-eliptic, îngustat în bază. Silicve alipite
de axa infl. Stil de 0,5-1,5 mm.
2 B. stricta Andrz. - Sp. bisanuală, H t , 50-75 cm. I V - V I . 2n=16. Rară
z.păd.stej.-e.f.; loc. umede, tuf, livezi, şanţuri. Jud.: Maramureş şi Bistriţa-
Năsăud. Euras. cont.
16 Rorippa Scop.
x=8
la Petale de 1-3 mm l u n g , mai scurte sau egale cu sepalele
lb Petale de 3-5 mm l u n g , evident mai lungi decât sepalele
2a Cel puţin frz. sup. auriculate. Petale de 1-1,5 mm lung. Fr. silicula, de 5-6
mm lung. şi 2-2,5 mm grosime, cu pedicel aproape de aceeaşi lung.
1 R. palustris (L.) Besser (R. islandica auct.) - B r â n c u ţ ă . (piş.
X C I I , fig. 7). Sp. anuală-bisanuală, T . - H t , 15-60 cm. VI-VIII. 2n=32.
Frecv. z.step.-e.f.; loc. umede, z ă v , malul apelor, şanţuri. Sp. higr. Cosm.
2b Frz. neauriculate. Petale de 2-2,5 mm. Fr. silicva, de 6-8 mm lung. şi 1-1,5
mm l ă ţ , cu pediceli de circa 2 ori mai lungi.
2 R. prolifera (Heuff.) Neilr. (piş. X C I I , fig. 8). - Sp. anuală-bisanuală,
T . - H t , 40-60 cm. V I - I X . Spor. z.step.-e.g.; loc. umede, p a j , malul apelor,
şanţuri. Sp. higr. Bale.
3a Frz. nedivizate, serat-dinţate, evident auriculate. Silicula sferică.
3 R. austriaca (Crantz) Besser - G ă l b i n e a . Sp. perenă, H , 30-80
cm. VI-VIII. 2n=16. Frecv. z.step.-e.f; loc. umede, p a j , malul apelor. Sp.
higr. Pont.
3b Frz. penat-divizate, dacă sunt nedivizate nu au auricule
4a Frz. sup. lanceolate, întregi sau neregulat dinţate. Silicula scurt elipsoidală,
de 3-4 mm lung. şi 1,7-2,5 mm lăţ. Pedicelii de 2-3 ori mai lungi decât fr,
orizontal-reflecţi.
4 R. amphibia (L.) Besser - G ă 1 b i n e a . Sp. perenă, H H , 40-80 cm.
V-VIII. 2n=16,32. Frecv. z.step.-z.păd.stej.; loc. umede, mlaştini,
stufărişuri, ape stătătoare. Sp. eutr, higr.-hidr. Euras.
4b Frz. tulp. penat-divizate
5a Frz. tulp. neauriculate. Fr. silicva de 5-15(18) mm lung. şi circa 1 mm lăţ.
5 R. sylvestris (L.) Besser - B o g h i ţ ă . Sp. perenă, H , 20-60 cm. V I -
VIIL.
540
BRASSICACEAE
a - subsp. sylvestris - (piş. X C I I , fig. 9). Segmentele frz. dinţate sau lobate.
Silicva de 8-22 mm. 2n=32,40,48. Frecv. z.step.-e.f; loc. umede, p a j ,
z ă v , malul apelor. Subsp. eutr, mezo-higr. Euras.
b - subsp. kerneri (Menyh.) Soo (R. kerneri Menyh.). - Segmentele frz.
întregi. Silicva de 4-9 mm. 2n=16. Spor. z.păd.stej.-e.f; paj. umede,
sărăturate. Pan.
Obs. Deşi Fl. Eur. 1 (1993) nu menţionează subsp. din Ro, precizăm că există, cel
puţin în jud. Timiş la Sânmihaiul Român (Herb. Univ. Şt. Agron. Bucureşti)
5b Frz. tulp. auriculate la bază. Frz. bazale în rozetă, prezente la înflorire 6
6a Fr. silicula elipsoidală, de 2,5-5 mm lung. şi 1,5-2 mm lăţ.
6 R. pyrenaica (L.) Rchb. (piş. X C I I , fig. 10). - Sp. perenă, H , 15-
30cm. V - V I I . 2n=16. Frecv. z.silvostep.-e.f; p a j , loc. rud. Sp. mez. Eur.
6b Fr. silicva de 12-20 mm lung. şi 1 mm lăţ.
2
7 R. lippizensis (Wulfen) Rchb. (piş. X C I I , fig. 11). - Sp. perenă, H ,
3
10-20 cm. V - V I I . 2n=32. Rară e.g.; paj. Jud. Prahova-Târgovişte la Teiş.
Bale.
17 Armoracia P.Gaertn., B . M e y . et Scherb. - H r e a n .
x=8
la Frz. tulp. inf. penat-fidate. Silicula globuloasă de circa 5 mm, cu câte 4-6
sem. în fiecare lojă.
1 *A. rusticana P.Gaertn, B . M e y . et Scherb. (A. lapathifolia Usteri) -
Sp. perenă, H.(G.), 40-100 cm. V - V I I . 2n=32. Cult. cond. şi subspont. A d v .
(SE. Eur. şi A s . V . )
lb Frz. tulp. inf. inegal dinţate. Silicula scurt elipsoidală sau ovoidală, de 10-
15 mm l u n g , cu câte circa 10 sem. în fiecare lojă.
2 A . macrocarpa (Waldst. et Kit.) K i t . ex Baumg. - Sp. perenă,
H.(G.), 40-100 cm. V I - V I I . 2n=32. Rară, paj. înmlăştinite pe V . Dunării.
4
Jud. Caraş-Severin şi Dolj. Pan.
18 Nasturtium W . T . A i t o n f.
x=8
1 N. officinale W . T. Aiton - N ă s t u r e l , (piş. X C I I , fig. 12). Sp.
perenă, H H , 10-60 cm. Frz. penat-compuse, cu 1-4 perechi de foliole ±
eliptice şi aproape întregi. F l . albe. Silicva de 13-18 mm lung. şi 2 mm lăţ.
5 Teg. seminal reticulat, cu circa 25 ochiuri pe fiecare faţă. V - V I I . 2n=32.
z.păd.stej.-e.b.; pe lângă izvoare şi ape reci, curgătoare, curate. Cosm.
19 Cardamine L .
x=7,8,10
541
BRASSICACEAE BRASSICACEAE
la F l . mici, petale până la 3 mm lung, uneori lipsesc 2 7b Plante cu rizom nestolonifer, uneori anuale 8
lb F l . mai mari, petale peste 5 mm lung 5 8a Frz. inf. simple, întregi până la trilobate sau foliate, nu formează rozetă.
2a Frz. cu peţioli auriculaţi la bază. 8 C. glauca Spreng. - Sp. anuală-perenă, T . - H , 8-25 cm. V I - V I I .
1 C. impatiens L . - R â j n i c ă . (piş. X C I fig. 2). Sp. anuală de iarnă, 2n=16. Foarte rară e.s.-e.a.; pietrişuri. M-ţii Parâng. Apen.-balc.
bisanuală, H t , 20-60 cm. V - V I . 2n=16. Frecv. z.păd. stej.-e.b.; loc. ± 8b Frz. inf. în rozetă, imparipenat compuse.
umede, ± umbroase, p ă d , z ă v , tuf. Sp. eutr, mezohigr. Euras. 9 C. pratensis L . - S t u p i t u l c u c u l u i . Sp. perenă, H , 10-60 cm.
2b Frz. cu peţioli neauriculaţi 3 IV-VII. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; în lungul văilor, pâraielor, pe lângă izvoare.
3a Plantă complet glabră, fără rozete de frz. bazale. Foliole liniar-lanceolate, Sp. mezohigr.-higr.
cuneate. ai Plantă cu numeroase ramificaţii laterale terminate în infl. Petale albe,
2 C. parviflora L - Sp. anuală de iarnă, bisanuală, Ht, 5-30 cm. V - V I I . de 5-9 mm.
2n=16. Rară z.păd.stej.-e.g.; paj, pe malul apelor, uneori sărăturate. Jud.: - subsp. matthiolii (Moretti) Nyman (C. pratensis subsp. hayneana
Harghita, Sibiu, Hunedoara, Bihor, Giurgiu. Euras. (Welw.) D.E.Schultz). 2n=16. E.g.-e.b.; Eur.
3b Plante cel puţin cu peri rari, cu rozete de frz. bazale cu foliole ± rotunde...4 a2 Tulp. fără ramificaţii laterale, axilare b
4a Frz. tulp. 4-10. Stamine 6. Silicve erect-patente. b i Foliolele frz. tulp. distinct peţiolulate. Petale albe de 12-19 mm.
3 C. flexuosa With. - R â j n i c ă . Sp. anuală de iarnă, bisanuală, Ht, - subsp. dentata (Schult.) Celak. (subsp. palustris (Wimm. et Grab.)
10-50 cm. V - V I . 2n=32. Frecv. e.g.-e.b.; p ă d , z ă v , loc. umede şi Peterm.) - Spor. z.păd.stej. 2n=56,64,72,76,80,84,96. Euras.
umbroase. Sp. mezohigr.-higr. Euras. b2 Frz. tulp. cu foliole ± sesile. Petale mai mici c
4b Frz. tulp. 2-4, mai mici ca cele bazale. Stamine 4. Silicve erecte, ± alipite ci Petale de 9-13 mm, albe sau palid roz, violet. Antere galbene. Foliolă
de axa infl. terminală mai mare ca cele laterale.
4 C. hirsuta L . - R â j n i c ă . Sp. anuală-anuală de iarnă, T.-Ht, 7-30 - subsp. pratensis (piş. XCIII, fig. 4). Frecv. z.păd.stej.-e.f. 2n=16,
cm. V - V I . 2n=16. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; p ă d , tuf, loc. rud. şi cult. Sp. 30,32,38,44,48,56. Circ.
eutr, mez. Euras. c2 Petale totdeauna purpurii, de 6-8 mm. Antere purpuriu-violet. Foliolă
5a Peţiolii frz. cu auricule la bază 6 terminală ± egală cu cele laterale.
5b Peţiolii frz. fără auricule 7 - subsp. rivularis (Schur) Nyman - Frecv. e.f.-e.s.; 2n=16,24. A l p . -
6a Frz. bazale întregi, următoarele penat lobate sau sectate, cu 3 lobi, cele carp.-balc.
tulp. sup. cu 2-3 perechi de lobi. Plantă scundă din e.a. Obs. C. majovskii Marhold et Zaborsky este asemănătoare cu C. pratensis
subsp. matthiolii dar are fl. mai mari, petale de 9-15 mm lung. şi peste 5,5 mm
5 C. resedifolia L . - Sp. perenă, H , 5-15 cm. VI-VIII. 2n=16. Spor.
lăţ, granule de polen mai mari şi 2n =32. Z. păd. stej. -e.b, Trans, Ban, Olt,
e.s.-e.a.; s t â n e , pietrişuri. A l p . eur.
Munt. Este un taxon supraevaluat.
6b Frz. penat-compuse, cu 3-6 perechi de foliole trilobate sau fidate.
6 C. graeca L . - Sp. anuală-bisanuală, T . - H t , 8-30 cm. III-V. 2n=16. 20 Cardaminopsis ( C . A . M e y . ) Hayek
Rară e.g.-e.f; s t â n e , tuf. Sp. xeromez, sax, calc. Jud. Caraş-Severin şi
x=8
Mehedinţi. Eur. S E , A s . Mică.
7a Plante cu rizom orizontal, stolonifer, stoloni numeroşi, subţiri. Antere la Plante stolonifere. Frz. bazale simple, întregi, lat-ovate până la subrotunde
purpuriu-violete sau mai rar gălbui. sau penat divizate, cu segmentul terminal mult mai mare.
7 C. amara L . - S t u p i t u l c u c u l u i . Sp. perenă, H , 10-60 cm. IV- 1 C. halleri (L.) Hayek - Sp. perenă, H , 5-35 cm. V-VIII. 2n=16.
VII. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; paj. înmlăştinite, pe malul pâraielor. Sp. eutr, Spor. e.f.-e.s.; paj, pe malul apelor, stâne. Sp. mezohigr.
higr. a - subsp. halleri - Tulp. robuste, 20-40 cm, ramificate de la bază, cu
a - subsp. amara - Frz. cu 2-5 perechi de foliole. Infl. multiflora (9-24). stoloni ascendenţi. Frz. bazale de obicei penat-divizate. E.f.-e.m. Eur.
Petale de 7-9 mm. 2n=16. Euras. centr.
b - subsp. opicii (J. et C . Presl) Celak. - Frz. cu 5-8 perechi de foliole. Infl.
cu 2-7 fl. Petale de 5-7 mm. 2n=16. Eur. centr. (mont.).

542 543
BRASSICACEAE PLANŞA XCIII
b - subsp. ovirensis (Wulfen) Hegi et E.Schmid (piş. XCIII, fig. 5) - Tulp.
mai scunde, 5-20 cm, cu stoloni numeroşi, orizontali. Frz. bazale de
obicei simple. E.b.-e.s. Alp.-carp.-balc.
lb Plante fără stoloni. Frz. bazale alungite 2
2a Frz. bazale scurt peţiolate, de obicei penat-sectate. Plantă cu peri simpli şi
ramificaţi, cel puţin în partea inf
2 C. arenosa (L.) Hayek - F r i g u r e l e . Sp. anuală-bisanuală, rar
perenă, T . - H t , H , 15-40 cm. I V - V I . Frecv. e.g.-e.s.; paj, pe sol. schel,
pietrişuri, nis. Sp. sax, xeromez.-mez. Eur. centr.
a - subsp. borbasii (Zapal.) Pawl. - Silicva de 1-1,7 mm lăţ. Săm. de 1,3-
1,6 mm l u n g , aripată. 2n=16. E.b.-e.s.
b - subsp. arenosa - Silicva de 0,8-1 mm lăţ. Săm. de 0,6-1 mm lung,
nearipată. 2n=28,32. E.g.-e.b.
2b Frz. bazale lung peţiolate, ± întregi sau sinuat dinţate până la fidate 3
3a Frz. tulp. liniar-lanceolate, întregi. Plante cu peri simpli sau ramificaţi.
? C. petraea (L.) Hiitonen (C. hispida (Mygind) Hayek) - Sp. perenă,
H , 10-30 cm. I V - V I I . 2n=16, 32. Stâne, pietrişuri. A fost publicată din M -
ţii Făgăraş şi Rarău. Eur.
3b Frz. tulp. obovat-eliptice sau spatulate, ± întregi. Plante glabre sau
glabrescente.
3 C. neglecta (Schult.) Hayek (piş. XCIII, fig. 6). Sp. perenă, H , 5-15
cm. V - V I I . Rară e.s.-e.a.; pietrişuri umede. M-ţii Rodnei, Bucegi, Făgăraş,
Cindrel, Parâng. End. carp.

21 Turritis L .
x=6,8

1 T. glabra L . (Arabis glabra (L.) Bernh.) - T u r i c e l . (piş. XCIII,

fig. 7). Sp. bisanuală, H t , 60-120 cm. V - V I . 2n=12,16,32. Spor. z.păd.stej.-
e.f; tuf, margini de păd. Sp. xeromez. Circ.

22 Arabis L . -Gâscariţă.
x=4,7,8
la Frz. tulp. cu baza cordat-sagitată, auriculată 2
lb Frz. tulp. cu baza rotunjită, îngustată sau slab cordată, dar fără auricule ....7
2a Frz. bazale cu lăstari axilari terminaţi cu rozete de frz. Petale albe de 7-10
mm lung.

PLANŞA XCIII. 1 - Dentaria quinquefolia; 2 — Cardamine impatiens; 3 - Dentaria bulbifera; 4

- Cardamine pratensis; 5 - Cardaminopsis halleri subsp. ovirensis; 6 - C. neglecta; 7 - Turritis
glabra; 8 - Arabis turrita; 9-A. allionii; 10 - A. procurrens; 11 - A. collina.

544
BRASSICACEAE
1 A. alpina L . - Sp. perenă, H , 5-25 cm. IV-VIII. 2n=16,32. Frecv.
e.f.-e.a.; stâne, umede şi umbrite. Sp. sax, mezohigr, chionof, calc. Euras.
arct.-alp.-eur.
2b Frz. bazale fără lăstari axilari terminaţi cu rozete de frz
3a Infl. cu frz. bracteiforme la bază. Petale galbene-verzui. Silicve peste 8 cm
l u n g , unilaterale, ± orizontale.
2 A. turrita L . (piş. X C I I I , fig. 8). - Sp. bisanuală-perenă, H t . - H , 30-
70 cm. I V - V . 2n=16. Frecv. z.păd.stej.-e.f; margini de p ă d , tuf, coaste
stâne. Sp. xeromez.-mez, mezotr. Centr. eur.-medit.
3b Petale albe. Silicve mai scurte, nu sunt unilaterale
4a Plante anuale cu fl. mici, petale de 2-3,5 mm lung. Pedicelul fr. de 1,8-4
mm lung. Sem. nearipate până la 1 mm lung. Silicva de 1-2,5 cm lung şi
0,8 mm lăţ.
3 A. recta V i l i . (A. auriculata sensu D C . non Lam.) - Sp. anuală, T ,
10-30 cm. I V - V . 2n=16. Spor. z.step.-e.f; paj. aride. Sp. oligotr, xeromez,
subterm. Pont.-medit.-centr. eur.
4b Petale de 4-6 mm, pedicelul fr. peste 5 mm lung. Silicve mai late de 1 mm.
Sem. de 1,2-1,5 mm, îngust aripate.
A. nova V i l i . (A. auriculata Lam.) Sp. asemănătoare cu A. recta, cu
care a fost uneori confundată, de aceea este necesară revizuirea materialului
şi stabilită răsp. Eur. S V .
Obs. Descrierea sp. nr. 1 A. auriculata Lam. din Fl. RPR III, pag, 29
corespunde cu A. recta Vili.
4c Plante bisanuale până la perene. Petale peste 4 mm lung. Silicva de 2,5-5
cm lung
5a Tulp. glabră. Frz. tulp. glabre, numai pe margini ciliate. Pedicelul silicvei
de 6-12 mm lung.
5 A. allionii D C . (A. sudetica Tausch.; A. hirsuta subsp. glabra (L.)
Thell.) (piş. X C I I I , fig. 9). - Sp. perenă, H , 20-45 cm. VII-VIII. 2n=32.
Spor. e.b.-e.a.; stâne, umede. Alp.-carp.-balc.
5b Tulp. şi frz. păroase. Pedicelul silicvei de 3-7 mm lung
6a Tulp. cu peri simpli, patenţi (se pot afla şi puţini peri ramificaţi). Petale de
5-7 mm.
6 A . sagittata (Bertol.) D C . (A. hirsuta subsp. sagittata (Bertol.)
Rchb.) - Sp. bisanuală-perenă, H t . - H , 10-60 cm. V-VIII. 2n=12,16. Spor.
z.păd.stej.-e.a.; paj.
a - subsp. sagittata - Frz. alungit ovat-eliptice. Silicva de 0,8 mm lăţ.
2n=16. Z.păd.stej.-e.f. Centr. eur.-medit.
b - subsp. hornungiana (Schur) Asenov (A. hirsuta subsp. hornungiana
(Schur) Simonk.) - Frz. tulp. mici, îngust lanceolate. Silicva de 1,2-1,7
mm lăţ. E.f.-e.s. Carp.-balc.
546
BRASSICACEAE
6b Tulp. cu peri stelaţi, mici, alipiţi (se pot afla şi puţini peri simpli). Petale
de 4-5 mm.
7 A . nemorensis (Wolf ex Hoffm.) W . D . J. Koch (A. planisiliqua
3 auct. - Sp. bisanuală, H t , 30-70 cm. V - V I I . 2n=16. Criş. Trans, B u c , Eur.
7a Plantă cu stoloni lungi. Frz. întregi, cu peri fixaţi la mijloc ca acul busolei.
Petale de 8-10 mm, albe.
8 A . procurrens Waldst. et K i t . (piş. XCIII, fig. 10). - Sp. perenă, H ,
8-30 cm. I V - V . Spor. e.g.-e.f; stâne. înierbate. Sp. xeromez, calc. B a n ,
Olt. şi jud. Sibiu. Carp.-balc.
4 7b Plante fără stoloni fără peri de forma acului busolei 8
8a Plantă glabră. Frz. ± întregi. Petale de 5,5-7 mm lung, albe.
9 A . soyeri Reut. et A . Heut (A. jacquinii G.Beck) - Sp. perenă,
C h . ( H ) , 15-30 cm. V I - V I I . 2n=16. Rară e.b.; stâne, umede. Sp. sax, higr.
a - subsp. soyeri - Plantă păroasă; frz. tulp. ± amplexicaule. Pirinei.
b — subsp. subcoriacea (Gren.) Breistr. (subsp. jacquinii (G.Beck) B . M .
G.Jones - Plantă glabră; frz. neamplexicaule. Mţii Maramureş, Rodnei,
Rarău. A l p i şi Carp.
8b Plante păroase. Frz.cu marginea sinuat-dinţată 9
9a Infl. cu peste 20 fl. Petale de 4-5,5 mm lung. Silicva de 1,5-3,5 cm lung.
10 A . hirsuta (L.) Scop. s.str. - Sp. bisanuală-perenă, H t . - H , 30-70 cm.
I V - V I . 2n=32. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; paj. degradate, tuf. Euras.-medit.
9b Infl. cu 8-14 fl. Petale de 6-8 mm lung. Silicva de 3-7 cm lung.
11 A. collina Ten. (A. muralis Bertol.) (piş. XCIII, fig. 11). - Sp.
perenă, H , 10-30 cm. V - V I . 2n=16. Rară e.g.-e.f; stâne. M-ţii Mehedinţi
5 pe V . Ţeşnei. Sp. sax, calc, subterm. Medit.
Obs. Arabis ciliata Clairv. (A. corymbiflora Vest.) a fost citată la noi probabil prin
confuzie cu A. auriculata (Nyâr.)
23 Aubrieta Adans.
x=8
6 1 A . columnae Guss. Sp. perenă, H , 10-20 cm. VII-VIII. Stâne. calc. în
e.s. L a noi sp. este reprezentată prin 2 subsp.
a - subsp. croatica (Schott, Nyman et Kotschy) Mattf. ( A . croatica Schott,
Nyman et Kotschy) (piş. X C I V , fig. 1). Petale de 12-18 mm lung.
Silicva 7-13 (-16 ) mm, necomprimată. Stilul de 3-7 mm, aproape cât
jumătatea fr. matur. Mţii Parâng, Coasta Iui Rusu, Bale.
b - subsp. platycarpa (Ciocârlan) Ciocârlan (A. intermedia Heldr. et Orph.
ex Boiss. subsp. falcata Ciocârlan) (piş. C L X V I 1 , fig. 2). Petale de 13-
15 mm lung. Silicva (16) 18-22 (-24) mm, puternic comprimată. Stilul
547
BRASSICACEAE
de 3-5 mm cât 1/5 din lung. fr. matur. M-ţii Piatra Craiului, pe Marele
Grohotiş. F. rară, periclitată. End.
Obs. subsp. columnae are fr. de 5-12 mm şi stilul de 7-10 mm. Creşte în Italia -
M-ţii Apennini.

24 Lunaria L .
la Plantă anuală-perenă. Frz. sup. ± sesile. Carpofor lung până la 18 mm.
1 L. annua L . - P a n a z b u r ă t o r u l u i , (piş. X C I V , fig. 2). Sp.
anuală-perenă, T . - H , 25-60 cm. I V - V I . 2n=28, 30. Rară z.păd.stej.-e.f;
tuf, margini de p ă d , coaste stâne.
a - *subsp. annua - Anuală-bisanuală, fără răd. tuberizate. Cult.
b - subsp. pachyrhiza (Borbâs) Hayek - Perenă cu răd. tuberizate, fusi­
forme. S V . ţării, D o b r , M o l d . E . medit.-balc.
lb Plantă perenă. Frz. sup. peţiolate. Carpofor de 25-40 mm
2 L. rediviva L . - L o p ă ţ e a . (piş. X C I V , fig. 3). Sp. perenă, H , 30-
140 cm. V - V I . 2n=30. Spor. e.f.-e.b.; tuf, bur, văi, chei, pe sol. bogate în
humus. Sp. mez.-mezohigr. Eur.

25 Peltaria Jacq.
x=7
1 P. alliacea Jacq. (P. perennis (Ard.) Markgraf) (piş. X C I V , fig. 4). -
Sp. perenă, H , 20-60 cm. V - V I I . 2n=14,28. Rară e.g.-e.f; tuf, margini de
p ă d , văi. Sp. eutr, mez.-mezohigr, calc. Jud.: Braşov, Hunedoara, Caraş-
Severin, Mehedinţi, Gorj, Argeş, Tulcea. Alp.-carp.-balc.

26 Alyssoides M i l l .
x=8
1 A. utriculata (L.) Medik. - Sp. perenă, H , 20-50 cm. I V - V I . 2n=16.
Sp. sax, c a l c , subterm.
a -var. utriculata Frz. bazale cu peri stelaţi. - A l p i .
b -var. graeca (Reut.) Hayek - Frz. bazale au pe lângă perii stelaţi şi peri
bifurcaţi. F l . mari: K . 10-12 mm, C. 18-20 mm. Fr. 12-16/10-12 mm.
Stil de 8-10 mm. Săm. ± orbiculară de 5 mm diam, aripată, aripa de 1-
1,2 mm lăţ. Jud. Caraş-Severin şi Mehedinţi-M-ţii Cernei, Mehedinţi.
Apen.-balc.

PLANŞA XCIV: 1 -Aubrieta columnae subsp. croatica; 2 - Lunaria annua; 3 - L rediviva; 4 -

Peltaria alliacea; 5 — Alyssum linifoliuin; 6 - A. minutum; 7 - A. desertorum; S-A. alyssoides; 9
- A. hirsulum; 10 - A. wierzbickii; 11 - A. rostratum; 12 - A. stribmyi; 13 - A. petraeum; 14 - A.
saxatile; 15 - A . murale; 16 - Clypeolajonthlaspi; 17- Schivereckiapodolica.

548
BRASSICACEAE BRASSICACEAE
6 A. strigosum Banks et Solander - Sp. anuală, T , 5-20(30) cm. I V - V .
c -var. micrantha Ciocârlan - F l . mici: K . 6-8 mm, C . 13-15 mm lung.
2n=16. Rară. Jud. Constanţa-Dumbrăveni şi jud.Tulcea-Agighiol. Pont.-E.
Mţii Cozia şi Căpăţânii. End. Ro.
medit.
27 Alyssum L . 8a Frz. tulp. mijlocii eliptic-lanceolate, de 10-12 mm lăţ. Petale de 5,5-7 m m
lung. Silicula de 4-6 mm lung. Stilul de 3-4,5 mm.
7 A. wierzbickii Heuff. (piş. X C I V , fig. 10). - Sp. bisanuală, H t , 40-80
la Ovule şi sem. câte 4 sau mai multe în fiecare lojă. Frz. liniare, până la 2 cm. V - V I . Rară e.g.-e.f; coaste pietroase, tuf. Jud. Caraş-Severin. Bale.
mm lăţ. Silicule ± eliptice, glabre, de 6-7 mm lung. şi 4 mm lăţ. 8b Frz. tulp. mijlocii oblanceolate, atenuate în bază, de 4-7 mm lăţ. Petale de
1 A. linifolium Stephan ex W i l l d . - C i u c u ş o a r ă . (piş. X C I V , fig. 4,5-6 mm lung. Silicula de 3-5 mm lung. Stilul de 2-3 mm.
5). - Sp. anuală, T , 35 cm. I V - V . Rară z.step.-z.silvostep.; p a j , pe substrat 8 A. rostratum Steven (piş. X C I V , fig. 11). - Sp. anuală-bisanuală, T . -
nis. Sp. xer.-xeromez. Dobr. Euras. cont. H t , 20-60 cm. V - V I . Spor. z.step.-z.silvostep.; paj, tuf. Pont.
lb Ovule şi sem. câte 1-2 în fiecare lojă 2 9a Infl. racem simplu (foarte rar cu 1-2 ramificaţii secundare la bază) 10
2a Plante anuale până la bisanuale, fără rozete de frz. bazale şi fără lăstari 9b Infl. puternic ramificată, racem compus, uneori corimbiform sau corimb cu
sterili foliaţi 3 raceme 13
2b Plante perene, rareori bisanuale, cu lăstari sterili foliaţi sau cel puţin cu 10a Pediceli cu peri stelaţi, alipiţi, fără peri simpli 11
rozetă de frz. bazale 9 10b Pediceli cu peri stelaţi, alipiţi şi peri simpli, patenţi 12
3a Silicula matură complet glabră 4 11a Sepale persistente, de circa 4 mm lung. Petale de 6-6,5 mm lung. Săm.
3b Silicula matură păroasă 5 foarte slab şi întrerupt aripată sau nearipată.
4a Sepale persistente. Perii stelaţi de 0,5-0,8 mm diam. ? A. stribmyi Velen. (piş. X C I V , fig. 12). - Sp. perenă, C h , 6-20 cm.
2 A. minutum Schlecht. ex D C . (piş. X C I V , fig. 6). - Sp. anuală, T , 5- V - V I . T u f , p a j , pe sol. schel. A fost menţionată din Jud. Mehedinţi-
10 cm. I V - V . 2n=16. Rară z.step.-z.păd.stej.; loc. aride, ± nisipoase. Sp. Vârciorova pe V . Bahnei (Grecescu) dar nu s-a mai găsit. Bale.
xeromez. Jud.: Constanţa, Tulcea, Vaslui, Iaşi. Pont.-medit. 11b Sepale căzătoare, de circa 2,5 mm lung. Petale de 3,5-5 mm lung. Săm.
4b Sepale căzătoare. Perii stelaţi de 0,2-0,3 mm diam. evident aripată, aripa de 0,2-0,4 mm lăţ.
3 A. desertorum Stapf - B ă r b i ş o a r ă (piş. X C I V , fig. 7). - Sp. 9 A. montanum L . - Sp. perenă, C h , 5-25 cm. I V - V I .
anuală, T , 5-20 cm. I1I-V. 2n=32. Frecv. z.step.-z.păd.stej.; loc. nisipoase, a - subsp. montanum - Tulp. târâtoare sau ascendente cu numeroşi lăstari
paj. Sp. xer.-xeromez. Euras. cont. sterili. Petale de 4-5,5 mm lung. Filamentele staminelor lungi c u
5a Sepale persistente. Filamente staminale fără apendici. apendici unilaterali. 2n=16. Rară e.g.-e.f; stâne. înierbate. Jud.: A l b a ,
4 A. alyssoides (L.) L . - C i u c u ş o a r ă , A l b i t ă , (piş. X C I V , fig. Bihor, Caraş-Severin, Vâlcea. Eur. cont. (submedit.)
8). - Sp. anuală-anuală de iarnă, T . - H t , 6-25 cm. IV-VII. 2n=32. Frecv. b - subsp. gmelinii (Jord. et Fourr.) Thell. - Tulp. ascendente sau erecte c u
z.step.-e.f; paj, loc. r u d , nis. Sp. oligotr, xer.-xeromez. Euras. cont. puţini lăstari sterili. Petale de 3,5-4 mm lung. Filamentele staminelor
5b Sepale căzătoare. Filamente staminale cu apendici 6 lungi cu apendici bilaterali. 2n=32. Rară z.silvostep.-e.g.; nis. şi sol
6a Plante scunde, de 5-20 cm înalţ, zbârlit păroase. Petale de 2-4 mm lung. ..7 nis. Jud.: Satu-Mare, Mehedinţi, Dolj. Pan.-balc.
6b Plante robuste, de 20-80 cm înalţ. Petale de 5-7 mm lung. Pediceli 12a Plantă dens cespitoasă. Filamentele staminelor lungi întregi. Săm. lat
fructiferi de 7-20 mm 8 aripată.
7a Petale de 3-4 (5) mm l u n g , bifide, contractate la mijloc. Stilul de 1,2- 10 A. pulvinare Velen - Sp. perenă, C h , 6-15 cm. V - V I . 2n=32. Rară
2,5 mm. e.g.; loc. stâne. Jud.: Mehedinţi-Gura Văii-Schela Cladovei. Bale.
5 A. hirsutum M . Bieb. (piş. X C I V , fig. 9). - Sp. anuală, T , 5-20(30) 12b Plantă lax cespitoasă. Filamentele staminelor lungi aripate, aripa dinţată
cm. I V - V . 2n=46. Rară z.step.-z.silvostep.; p a j , loc. rud. Jud.: Constanţa, terminal. Săm. foarte îngust aripată, aripa de 0,1-0,2 mm lăţ.
Tulcea, Brăila, Prahova, Vaslui. Pont.-balc. 11 A. repens Baumg. - C u i ş o a r ă . Sp. perenă, C h , -40 cm. VI-VIII.
—7b Petale de 2-3 mm l u n g , întregi sau emarginate, treptat atenuate spre bază. Carp.-balc.
Stilul de 0,7-1,3 mm.

550 551
BRASSICACEAE
a - subsp. repens - Tulp. cu baza târâtoare, de 5-15 cm lung. Petale de
circa 6 mm lung. Silicula de 5-6 mm, cu stil mult mai scurt decât fr.
matur. Frecv. e.b.-e.a.; 2n=16.
b - subsp. transsilvanicum (Schur) Nyman - Tulp. ± erectă, -40 cm. Petale
de circa 4,5 mm lung. Silicula de 3-4,5 mm, cu stil lung, aproape de
lung fr. Spor. z.păd.stej.-e.b.
13a Plante cu frz. bazale mari. Petale de 4-5 mm, adânc emarginate. Silicula
glabră 14
13b Plante cu toatefrz.mici. Petale rotunjite, de 2-3,5 mm. Silicula pubescentă... 15
14a Rozeta de frz. bazale dispare în timpul înfloririi. Silicula veziculos
umflată. Săm. de 1,5-1,8 mm, cu aripa foarte îngustă, de 0,1-0,2 mm.
12 A. petraeum A r d . (inel. A. microcarpum Vis.) (piş. X C I V , fig. 13).
- Sp. perenă, H , 25-50 cm. V - V I . Spor. z.păd.stej.-e.b.; stâne. calc. Carp.-
balc.
14b Rozeta de frz. bazale prezentă la înflorire. Silicule turtite. Săm. de 2-2,7
mm, cu aripa lată de 0,3-1 mm.
13 A. saxatile L . (piş. X C I V , fig. 14). - Sp. perenă, Ch. (subarbust),
15-25 cm. I V - V . 2n=16, 48. Frecv. z.silvostep.-e.b.; stâne. Sp. sax.
a - subsp. saxatile - Silicula mai lungă decât lată, obovat-eliptică, rotunjită
la vârf. Frecv. Cont. eur.
b - subsp. orientale (Ard.) Rech. f. - Silicula are lung. egală sau mai mică
decât lăţ. şi este trunchată sau emarginată la vârf. Răsp. în S V . ţării în
jud. Caraş-Severin şi Mehedinţi. F l . Olt. Exs. Nr. 238 sub A. saxatile
L . Bale.
15a Tulp. viguroase, de 25-70 cm înalţ. Frz. tulp. cu lăstari sterili axilari.
Silicula plan-comprimată. Săm. de 3 mm lăţ. aripată, aripa de 0,2-
0,8 mm lăţ.
14 A. murale Waldst. et K i t . (piş. X C I V , fig. 15). - Sp. perenă, C h ,
25-70 cm. VI-VIII. 2n=30.
a - subsp. murale - Plantă alipit pubescentă; razele perilor stelaţi scurte,
alipite. Frecv. z.silvostep.-e.f; pe sol. schel, pietroase. Pont.-medit.
b - subsp. pichleri (Velen.) Stoj. et Stefanov (A. pichleri Velen.) - Plantă
cu aspect hirsut datorită perilor stelaţi cu raze lungi şi ± patente. Jud.:
Caraş-Severin şi Mehedinţi. Bale.
15b Tulp. relativ scunde, de 5-25 cm înalţ. Frz. tulp. fără lăstari sterili axilari.
Silicula cu valve asimetric umflate. Săm. de circa 1,5 mm, nearipată 16
16a Frz. bicolore, pe faţă verzui-cenuşii, pe dos alb-cenuşii. Silicula ± eliptică,
dens pubescentă, încât nu se observă epiderma fr. Plantă cu puţini lăstari
sterili. Frz. tulp. prezente după înflorire. Fr. de 3-4/2-2,5 mm.
552
BRASSICACEAE
15 A. tortuosum W i l l d . - Sp. perenă, C h , 6-20 cm. V - V I I . 2n=32.
Rară z.silvostep.-e.g.; n i s , stâne. Sp. xer, term. Jud. Caraş-Severin şi Dolj.
Euras. cont.
Obs. A. corymbosoides Form. (A. rhodopense Form.) citată din Ro. (Fl. Eur. 1) nu a
fost continuată până în prezent. Se apropie de A. tortuosum, dar are lăstari sterili lungi, frz.
bicolore, sepale pubescente, silicula mai slab pubescentă, încât se observă epiderma fr. Sem.
nearipate sau foarte îngust aripate.
16b Frz. concolore. Silicula dispers păroasă, astfel că se observă epiderma fr.
Frz. tulp. caduce după înflorire 17
17a Tulp. erectă, ± rigidă. Frz. lăstarilor sterili au limbul obovat. Silicula de 3-
3,5 mm lung. şi 2-2,3 mm lăţ. Plantă de nis. litorale.
16 A. borzaeanum Nyâr. - Sp. perenă, C h , 10-25 cm. V - V I . Rară.
Nis. litorale. Dobr. Eux.
17b Tulp. târâtoare sau ascendentă. Frz. lăstarilor sterili au limbul oblanceolat.
Silicula de 3-5 mm lung. şi 2,5-4 mm lăţ. Plantă de stâne.
17 A. caliacrae Nyâr. - Sp. perenă, C h , 10-25 cm. V - V I . Rară. Sol.
schel, pietroase. Stânca Tohanilor (lângă M i z i l ) , jud. Prahova şi Dobr.
B u l g , Ro.
28 Lobularia Desv.
1 *L. maritima (L.). Desv. (Alyssum maritimum Lam.). - Sp. perenă,
H , 10-30 cm. 2n=24. Cult. orn. Medit.
29 Berteroa D C .
x=8
1 B. incana (L.). D C . - C i u c u ş o a r ă . Sp. anuală de iarnă,
bisanuală, H t , 25-50 cm. V - I X . 2n=16. Frecv. z.step.-e.f; p a j , tuf, loc.
rud. Sp. xeromez.-mez. Euras.
$ 30 Clypeola L .
1 C.jonthlaspi L . (piş. X C I V , fig. 16). - Sp. anuală, T , -20 cm. III-IV.
Foarte rară z.step.; loc. înierbate, uscate. Jud. Constanţa-Techirghiol. Medit.
31 Schivereckia A n d r z .
1 S. podolica (Besser) Andrz. (piş. X C I V , fig. 17). - Sp. perenă, C h , -
25 cm. III-V. Foarte rară z.silvostep.; stâne. înierbate. Jud. Botoşani
(Stânca Ştefăneşti). V . U R S S şi Ro.
32 Draba L .
x=8
553
BRASSICACEAE BRASSICACEAE
l a Plante anuale cu tulp. foliată, fără lăstari sterili 2
lb Plante perene, scunde, de s t â n e , cu lăstari sterili cu rozete de frz. bazale.
Tulp. nefoliată sau cu puţine frz 3
2a Frz. tulp. semiamplexicaule. Petale albe. Pediceli ± egali cu silicula.
1 D. muralis L . (piş. X C V , fig. 1). - Sp. anuală-anuală de iarnă, T.-
H t , 15-30 cm. I V - V I . 2n=32. Spor. z.păd.stej.-e.f; paj. rărite. Sp.
xeromez.-mez, subterm. Eur.
2b Frz. tulp. cu baza îngustată. Petale galbene. Pediceli mult mai lungi decât
silicula.
2D. nemorosa L . - F l ă m â n z i c ă . (piş. X C V , fig. 2). Sp. anuală, T ,
10-30 cm. I V - V I . 2n=16. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; paj, margini de p ă d , loc.
rud. Circ.
3a Tulp. nefoliată. Petale galbene. Frz. rozetelor liniare, rigide, glabre, numai
pe margini lung. ciliate 4
3b Tulp. foliată. Petale albe. Frz. rozetelor mai late şi mai moi, de obicei cu
peri ramificaţi 7
4a Infl. cu 3-6 (-8) fl. Frz. late de 0,5-0,7 (-1) mm. Silicula ovoid elipsoidală,
de 5-6 mm l u n g , dens hispida.
3 D. haynaldii Stur (piş. X C V , fig. 3). - Sp. perenă, C h , 1-6 cm. VI-
VII. 2n=16. Spor. e.a.; stâne. calc. Sp. sax, calc. Mţii: Ceahlău, Bucegi,
Bârsei. End. Carp. S. şi E .
4b Infl. multiflora (4-26 fl.). Frz. late de 1-4 mm 5
5a Plantă scundă, 1-5 cm înalţ. Racem ± capitat. Silicula lat elipsoidală,
rotunjită la capete, de 5-6 mm lung. şi 2,5-3 mm lăţ.; stilul scurt, de 0,5 PLANŞA XCV. 1 - Draba muralis; 2 - D. nemorosa; 3 - D. haynaldii; 4 - D. compacta; 5 - D.
aizoides; 6-D. lasiocarpa; 1 - D. domeri; S-D. kotschyi; 9 - D. stellata subsp. simonkaiana; 10
mm. - Petrocallis pyrenaica - frz.
4 D. compacta Schott, Nyman et Kotschyi (piş. X C V , fig. 4). - Sp.
perenă, C h , 1-5 cm. Rară e.a.; stâne. calc. Sp. sax, calc. Mţii Bucegi şi
6b Petale de 4-6 mm l u n g , mai lungi decât filamentele staminelor. Frz. late de
Bârsei. Carp.balc.
2,5-3(-4) mm. Silicula de obicei păroasă, cu stil de 1-1,5 mm.
5b Plante mai înalte, de 5-20 cm. Racem alungit, lax la fructificare. Stilul de
6 D. lasiocarpa Rochel (D. aizoon Wahlenb.) (piş. X C V , fig. 6). - Sp.
l-3(-6) mm 6
perenă, C h , 5-20 cm. I V - V I . 2n=16. Spor. e.f.-e.a.; stâne. Carp.-balc.
6a Petale de 6-8 mm l u n g , egale cu filamentele staminale. Frz. late de 1-1,75
7a Tulp. glabră. Frz. glabre, numai marginile ciliate 8
mm. Silicula glabră, cu stil lung de l,5-3(-6) mm.
7b Tulp. cel puţin spre bază păroasă. Frz. păroase 9
5 D. aizoides L . (piş. X C V , fig. 5). - Sp. perenă, C h , 5-15 cm. IV-V.
8a Frz. bazale oblong-lanceolate, cu peri simpli pe margini. Stil foarte scurt
2n= 16. Rară e.a.; stâne. Alp.-eur.
(-0,5 mm) sau lipseşte.
a - subsp. aizoides (var. marmarosiensis Zapal.) Silicula de 6,5-8,5
7 D. fladnitzensis Wulfen - Sp. perenă, C h , 1-8 cm. VI-VII. 2n=16.
mm lung.; stilul de 1,3-2 mm lung. Mţii Maramureşului şi Rodnei.
Rară e.a.; stâne. Mţii Rodnei şi Bucegi. Circ.-arct.-alp. (R).
b - subsp. vnudae Zapal. (var. carpathica Degen ap. Huljăk) Silicula
8b Frz. bazale alungit lanceolate, pe margini cu peri ramificaţi, numai spre
de 8-12 mm lung.; stilul de 6 mm lung. Mţii Maramureşului, Rodnei, Piatra
bază cu peri simpli. Stil de 0,5-0,75 mm..
Craiului, Bucegi, Mehedinţi.
8 D. domeri Heuff. (piş. X C V , fig. 7). - Sp. perenă, C h , 3-8
(-15) cm. V I - V I I . 2n=32. Rară e.a.; stâne. Mţii Retezat. End.

554 555
BRASSICACEAE _ _
9a Frz. bazale îngust obovate, pronunţat dinţate. Frz. tulp. ovate, evident
dinţate. Silicula alungit elipsoidală, de 6-7 mm lung. cu stil scurt, de 0,3-
0,5 mm.
9 D. kotschyi Stur (piş. X C V , fig. 8). - Sp. perenă, C h , 2-13 cm. V I -
VIII. 2n=32. Spor. e.a.; stâne, semiumbrite. Carp. E. şi S. Alp.-carp.
9b Frz. bazale lanceolate şi întregi 10
10a Tulp. glabră sau păroasă numai la bază. Racem lax, alungit. Silicula îngust
elipsoidală, de 6-8 mm lung. şi 1-2 mm lăţ. Stilul aproape lipseşte.
10 D. siliquosa M . Bieb. (D. carinthiaca Hoppe) - Sp. perenă, C h , 2-
15 cm. VII-VIII. 2n=16. Spor. e.a.; stâne. Carp. E . şi S. Alp.-eur.
10b Tulp. păroasă. Racem dens. Silicula elipsoidală, de 5-6 mm lung. şi 2-3
mm lăţ. Stilul peste 1 mm lung, cu stigmat adesea bilobat.
11 D. stellata Jacq. subsp. simonkaiana (Jâv.) Ciocârlan (piş. X C V ,
fig. 9). - Sp. perenă, C h , 2-7 cm. V I . 2n=32. Rară e.s.; stâne. Mţii Parâng,
Retezat şi Cozia. End. Se deosebeşte de D. stellata subsp. stellata din Alpi,
prin fl. mai mici, fr. mai mic şi păros, stigmat bilobat, 2n=32, nu 16 şi prin
areal.
Obs. D. dubia Suter - prezenţă îndoielnică în flora Ro. (Nyâr.)
33 Petrocallis R . B r .
x=7
1 P. pyrenaica (L.) R.Br.) (Draba pyrenaica L.) (piş. X C V , fig. 10). -
Sp. perenă, C h , 2-8 cm. VI-VII. 2n=14. Rară e.s.-e.a.; stâne. calc. Mţii
Bucegi. Pirinei, A l p i , Carpaţi.
34 Erophila D C .
x=6,7,8
la Silicula de 5-10 mm l u n g , elipsoidală de 2,5-5 ori mai lungă decât lată.
Frz. lanceolat-eliptice, pe faţa sup. cu peri stelaţi, denşi, de obicei fără peri
simpli.
1 E. verna (L.) Chevall. - F l ă m â n z i c ă Sp. efemeră sau anuală de
iarnă, T, 5-15 cm, III-IV. Loc. r u d , n i s , paj. rărite. Sp. xeromez, oligotr.-
mezotr. Spor. z. step.-e.f. Eur.
lb Silicula de 3-6 mm l u n g , de 1,5-2 ori mai lungă decât lată 2
2a Tulp. şi frz. pe faţa sup, cu peri simpli, denşi şi cu puţini peri stelaţi. Fr. de
4-6 mm l u n g , circa de 2 ori mai lung decât lat.
2 E. praecox (Steven) D C . Celelalte date asemănătoare cu sp.
anterioară. Submedit.
2b Tulp. în partea inf. şi frz. pe faţa sup. cu peri ramificaţi şi stelaţi. Fr.
subrotund, de 3-5 mm lung.
556
_ BRASSICACEAE
3 E. spatulata Lâng. Celelalte date asemănătoare cu sp. anterioară.
Rară, jud. Arad. Eur.
35 Cochlearia L .
x=6
1 C. borzaeana (Coman et Nyâr.) Pobed. (C. pyrenaica D C . var.
borzaea Coman et N y â r . ) - L i n g u r e a (piş. X C V I , fig. 1). Sp. perenă, H ,
15-30(-50) cm. V I - V I I . 2n=48. Rară e.f.-e.b.; loc. umede, pâraie, turbării.
Sp. mezohigr.-higr. Jud.: Maramureş, Suceava. End. (R.).
36 Kernera M e d i k .
x=8
1 K. saxatilis (L.) Sweet - Sp. perenă, H , 10-30cm. VI-VII. 2n=16,32.
Frecv. e.f.-e.s.; stâne. calc. Sp. sax, calc. Alp.-eur.
37 Camelina Crantz - L u b i ţ
x=6,10
la Tulp. în partea inf. şi frz. acoperite cu peri simpli, denşi, lungi. Petale albe,
de 6-9 mm lung. Rozeta de frz. bazale prezentă la înflorire. Silicula
piriformă, de 5-7 mm lung. cu valve comprimate, rigide.
1 C. rumelica Velen. - Sp. anuală, T , 15-30cm. VI-VII. 2n=12. Rară
z.step.-e.g.; loc. rud. şi cult. Jud.: Mehedinţi, Dolj, Giurgiu, Constanţa,
Tulcea. Pont.-medit.
lb Tulp. şi frz. nu sunt dens păroase; perii simpli şi ramificaţi. Petale gălbui,
de 4-5 mm. Rozeta defrz.bazale se usucă la înflorire 2
2a Silicula aproape globuloasă, la vârf trunchiată, cu valve foarte convexe (în
secţ. transv. este ± circulară), de 8-10 mm lung.; stilul de 3-4 mm. Săm. de
2,5-3 mm lung. Frz. puternic dinţate sau chiar lobate.
2 C. alyssum (Mill.) Thell. - L u b i ţ u l i n u l u i . Sp. anuală, T , 15-
50cm. V I - V I I . 2n=40. Spor. z.step.-e.g.; culturi de in şi loc. rud. Euras.
cont.
2b Silicula piriformă. Săm. de 0,7-2 mm. Frz. ± întregi 3
3a Tulp. şi frz. subglabre sau cu peri stelaţi şi peri simpli. Sillicula de 9 mm
lung. Stil de 4-7 mm.
3 C. sativa (L.) Crantz - L u b i ţ . Sp. anuală-anuală de iarnă, T . - H t ,
30-100cm. V - V I I . 2n=40. Cult. oleag. şi subspont. ca bur. rud şi seg.
Euras. cont.
^b^-Tulp. şi frz. evident păroase, cu peri simpli şi ramificaţi. Silicula de 4-
6,8 mm lung.
557
BRASSICACEAE
4 C. microcarpa Andrz. ex D C . - Sp. anuală de primăvară, anuală de
iarnă, T . - H t , 25-70. 2n=40. V - V I I . Frecv. z.step.-e.g.; loc. cult. (cereale) şi
rud. Euras. cont.
a - subsp. microcarpa - Fr. de 4,0-5,2 mm lung. Petale de 2,6 -3,5 mm
lung.
b - subsp. sylvestris (Wallr.) Hiitonen (C. sativa (L.)Crantz var. pilosa
D C ) . Fr. de 5,2-6,8 mm lung. Petale de 3,5-4,1 mm lung.
38 Neslia Desv.
x=7
1 N. paniculata (L.) Desv. - D r o b . (piş. X C V I , fig. 2). Sp. anuală,
T , 15-60 cm. V - V I . 2n=14. Spor. z.step.-e.f.; loc. rud. şi cult. Sp. eutr,
xeromez.-mez. Eur. centr. şi SE.
39 Capsella M e d i k .
x=8
la Petale albe, de 2-3 mm, circa de 2 ori mai lungi decât sepalele verzi. Fr.
abia emarginat, marginile laterale drepte sau convexe.
1 C. bursa-pastoris (L.) Medik. - T r a i s t a c i o b a n u l u i . Sp.
anuală de primăvară- anuală de iarnă, bisanuală, T . - H t , 20-40 cm. IV-VII,
X - X I . 2n=32. Foarte frecv. z.step.-e.b.; loc. rud. şi cult. Sp. eutr.-mezotr,
eurif. Med. Cosm.
lb Petale roşietice, de 1,5-2 mm, depăşesc cu puţin sepalele roşietice. Fr.
adânc emarginat, marginile laterale concave.
2 C. rubella Reut. - Asemănătoare cu sp. precedentă. 2n=16. Rară.
Jud.: Vaslui şi Iaşi. Adv. (Medit.)
40 Pritzelago Kuntze (Hutchinsia R . B r . nom.illeg.)
x=6
1 P. alpina (L.) Kuntze subsp. brevicaulis (Spreng.) Greuter et Burdet
- N o c i l ă . Sp. perenă, H , 2-5 cm. VI-VIII. 2n=12. Spor. e.a.; loc.
pietroase, umede şi ± umbrite. Sp. petrof, mezohigr, chionof. Alp.-eur.
Obs. Materialul din Ro. nu este diferenţiat morfologic după substrat-calcicol şi silicicol.
41 Hymenolobus Nutt. ex Torr. et Gray
x=6
1 H. procumbens (L.) Nutt. ex Torr. et Gray (piş. X C V I , fig. 3). - Sp.
anuală, T , 5-15 cm. I V - V . 2n=12,24. Rară z.step.; paj. sărăturate, pe sol
nis. J u d ^ X o n s t a n ţ a , pe litoral, între Mamaia şi Corbu, Istria; Jud. Tulcea:
Sarinasuf şi Delta Dunării. Cosm.
558
BRASSICACEAE
42 Hornungia R c h b .
x=6
1 H. petraea (L.) Rchb. (Hutchinsia petraea (L.) R . Br.) (piş. X C V I ,
fig. 4). - Sp. anuală, T , 3-15 cm. I V - V . 2n=12. Rară z.step.-e.g.; paj.
însorite pe sol. schel, pietroase. Jud.: Bistriţa-Năsăud, Constanţa, şi
Tulcea. Medit.-centr.-eur.
43 Teesdalia R . B r .
x=6
1 T. nudicaulis (L.) R. Br. (piş. X C V I , fig. 5). - Sp. anuală, anuală de
iarnă, T . - H t , 5-20 cm. I V - V . 2n=36. Rară e.b.-e.a.; paj. M-ţii Bucegi - V f .
cu Dor. Eur.
44 Thlaspi L . - P u n g u 1 i ţ ă
x=7
la Sp. anuale, fără rozete de frz. bazale 2
lb Sp. perene, cu rozete de frz. bazale 4
2a Plantă glaucă, fără miros de usturoi. Silicula lat obcordată, de circa 5 m m
lung. Săm. aproape netedă.
1 T. perfoliatum L . (piş. X C V I , fig. 6). - Sp. anuală, anuală de iarnă,
T . - H t , 5-25 cm. III-VI. 2n= 14,42,70. Frecv. z.step.-e.f; paj. ruderalizate,
loc. rud. Sp. xeromez.-mez. Euras.
2b Plante cu miros de usturoi. Silicula de 7-15 mm lung. Tegumentul seminal
alveolat sau concentric striat 3
3a Tulp. glabră. Pedicel mai scurt sau cel mult de lung. fr. Fr. lat eliptic, de
12-15 mm lung. Săm. cu striuri concentrice.
2 T. arvense L . (piş. X C V I , fig. 7). - Sp. anuală, anuală de iarnă, T.-
H t , 15-40 cm. I V - V I , I X - X . 2n=14. Frecv. z.step.-e.f; loc. rud. şi
cult.(prăşitoare, cereale, lucerniere). Sp. eutr, xeromez.-mez. Euras.
3b Tulp. păroasă spre bază. Pedicel mai lung decât fr. Fr. obovat de circa 7
mm lung. Săm. alveolată.
3 T. alliaceum L . (piş. X C V I , fig. 8). - Sp. anuală, T , 15-40 cm. V -
VI. 2n=14. Spor. z.silvostep.-e.g.; loc. cult. Sp. m e z , eutr. Jud.: Cluj,
Hunedoara, Arad, Timiş, Mehedinţi, Vaslui. Centr.-eur.-medit.
4a Silicula îngust obovată, slab şi îngust emarginată. Stilul depăşeşte
emarginatura. Pedicel fructifer mai lung decât silicula.
4 T. kovatsii Heuff. (T. avalanum PanCic) (piş. X C V I fig, 9). = Sp.
r
perenă, H , 8-25 cm. IV-V. 2n=14. Frecv. e.g.-e.s.; paj. Sp. mez.-mezotr.
559
BRASSICACEAE PLANŞA X C V I
Carp.-balc.
Obs. T. pawlovskii Dvofakova 1973, descris din M-ţii Maramureş (Mt. Suligu) este
posibil să fie sinonim cu T. korongianum Czetz, tratat ca var. în Flora R.P.R. şi subordonat
la 7". dacicum, deşi mai corectă este subordonarea la T. kovatsii.
4b Silicula evident şi larg emarginată. Stilul rareori depăşeşte emarginatura...5
5a Stamine egale sau puţin mai lungi decât petalele. Petale de 3-4 mm lung.
Pedicel egal sau mai scurt decât silicula
5 T. dacicum Heuff. (piş. X C V I , fig. 10). - Sp. perenă, H.(Ch.), 5-25
cm. VI-VIII. Spor. e.b.-e.a.; paj, tuf. End. Carp. E. şi S.
a — subsp. dacicum - Petale de circa 3 mm. Racem fructifer scurt, de l-2(-5)
cm. Silicula de 6-9 mm lung, cu stil mai lung decât 1/2 emarginaturii.
b - subsp. banaticum (Uechtr.) Jâv. - Petale de 4,5 mm. Racem fructifer
de 2,5-10 cm lung. Silicula de 9-12 mm lung. Stilul nu depăşeşte 1/2
emarginaturii. M-ţii: Bârsei (Piatra Craiului), Parâng, Mehedinţi,
Ţarcu, Godeanu. E n d , Carp. S.
5b Stamine mult mai scurte decât petalele. Petale de 5-7 mm lung. Pediceli
mai lungi decât fr 6
6a K cu nuanţe roz-violacee.Silicula îngust obcordată, de 7-9 mm lung.
Unghiul de la baza emarginaturii de cel mult 90°. Stilul de 2-3,5 mm. Sem.
2-4 în fiecare locul.
? T. praecox Wulfen - Sp. perenă, H.(Ch.), 10-20 cm. VI-VII. 2n=14.
Menţionată din jud. Vrancea şi Vaslui. Bale.-medit.
6b K verde. Silicula triunghiular-obcordată, de 5-8 mm lung. Unghiul de la
baza emarginaturii depăşeşte 90°. Stilul de 1-1,5 mm. Sem. 3-10 în fiecare
locul.
? T. jankae A . Kern. - Sp. perenă, H.(Ch.), 10-20 cm. V - V I . 2n=14.
Menţionată din jud. Mehedinţi între Dudaşu Schelei şi Gura Văii. Pan.
Obs. Desenul fr. din Flora R.S.R. XIII, pag. 39, piş. 1-ld, dat pentru 7". jankae,
corespunde mai mult cu fr. de la T. praecox.

45 Aethionema R . B r .
x=8
1 A. saxatile (L.) R. B r . - T ă ş c u l i ţ ă . (piş. X C V I , fig. 11). Sp.
perenă, H . - C h , 5-20 cm. Frz. ± lanceolate, obtuze, întregi. Petale albe sau
roşietice. I V - V I . 2n=24,48. Rară e.g.-e.b.; stâne. înierbate. Sp. sax. Jud.:
Maramureş, Caras Severin, Mehedinţi, Gorj. Centr.-eur.-medit. (mont.).

PLANŞA XCVI. 1 - Cochlearia borzaeana; 2 - Neslia paniculata; 3 - Hymenolobus

procumbens; 4 - Hornungia petraea; 5 — Teesdalia nudicaulis; 6 -Thlaspi perfoliatum; 7-7".
arvense; 8 - T. alliaceum; 9-7". kovatsii; 10- T. dacicum; 11 - Aethionema saxatile; 12 - Iberis
saxatilis; 13 — /. umbellata; 14—l. amara; 15 - I^pinnata; 16 - Biscutella laevigata; 17 -
Lepidium crassifolium; 18 - L. lalifolium; 19 - L. graminifolium; 20 - L. sativum; 21 - L
neglectum; 22 - L. densiflorum; 23 -virginicum.

560
BRASSICACEAE BRASSICACEAE

46 Iberis L . - L i m b a mării 48 Cardaria Desv.

x= 7,8,9, 11 x=8
la Arbuşti pitici cu frz. persistente şi ramuri erbacee, florifere 2 1 C. draba (L.) Desv. (Lepidium draba L . ) - U r d a v a c i i . Sp.
lb Plante anuale până la bisanuale 4 perenă, H , 20-50 cm. V - V I . 2n=62,64. Frecv. z.step.-e.g.; loc. cult.
2a Plantă scundă, de 5-10 cm înalţ. Frz. semicilindrice pe lăstarii sterili şi (prăsitoare, livezi, păioase, lucerniere) şi rud. Sp. xeromez, eutr, subterm.
plane, liniare, întregi, până la 1,5 mm lăţ. pe tulp. florifere. Euras. medit.
1 /. saxatilis L . (piş. X C V I , fig. 12). - Sp. perenă, C h , 5-10 cm. I V - V .
2n=22. Rară z.silvostep.-e.g.; stâne. înierbate. Jud.: Constanţa - Bătlăgeşti 49 Lepidium L .
pe D l . Alah-Bair şi jud. Tulcea - M-ţii Măcinului, Turcoaia-Cerna pe D l . x=8
Chervent. Medit.
la Frz. sup. ale tulp. cu baza cordat-sagitată, amplexicaulă 2
2b Plante c u l t , mai înalte, cu frz. plane, mai late de 2,5 mm 3
lb Frz. sup. ale tulp. cu baza îngustată sau scurt peţiolată 4
3a Frz. late de 7-18 mm. Silicula mai lată decât lungă, de 5-8 mm lung. şi 10-
2a Plantă perenă cu frz. groase, pieloase, suculente, ± eliptice, întregi. Silicula
14 mm l ă ţ , foarte îngust aripată şi neemarginată sau foarte slab
ovat-rombică, nearipată
emarginată. Săm. aripată.
1 L. crassifolium Waldst. et Kit. - H r e a n s ă l b a t i c , (piş. X C V I ,
2 */. semperflorens L . - P h , arbust -50 cm. X - V . 2n=22,44. Cult. om.
fig. 17). Sp. perenă, H , 15-25 cm. V - V I . 2n=16. Rară z.step.-z.silvostep.;
E . medit.
paj. umede sărăturate. Sp. mez.-mezohigr, h a l , obl. Jud.: Constanţa,
3b Frz. late de 2,5-5 mm. Silicula mai lungă decât lată, de circa 7 mm lung. şi
6 mm l ă ţ , lat aripată spre vârf şi adânc emarginată. Săm. nearipată. Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi. Euras. cont.
3 */. sempervirens L . - Ph.(Ch.), subarbust-arbust 10-25 cm. IV-VI. 2b Plante anuale sau bisanuale. Frz. nu sunt întregi. Silicula suborbiculară, ±
2n=22. Cult. orn. Medit. aripată 3
4a Frz. liniar lanceolate, întregi. Petale roz-purpurii. Silicula 8-10 mm lung. 3a Frz. dimorfe, cele tulp. inf. şi mijlocii de 2-3 ori penat-fidate sau sectate,
4 */. umbellata L.(plş. X C V I , fig. 13). - Sp. anuală-bisanuală, T.-Ht, cu segmente liniare; cele sup. ovate, întregi. Petale palid gălbui.
20-50 cm. V - V I . 2n=14. Cult. orn. Medit. 2 L. perfoliatum L . Sp. anuală-bisanuală, T . - H t , 15-40 cm. V - V I I .
4b Frz. nu sunt întregi. Silicula mai mică, 3-6 mm lung 5 2n=16. Spor. z.step.-e.g.; paj. ruderalizate, slab sărăturate. Sp. h a l , fac.
5a Frz. serat-dinţate până la lobate. Infructescenţa racem alungit, lax. Euras. cont.
5 */. amara L . (piş. X C V I , fig. 14). - Sp. anuală, anuală de iarnă, 3b Frz. uniforme, oblong-lanceolate, sinuat-denticulate. Petale albe. Plantă
bisanuală, T . - H t , 10-40 cm. V - V I I I . 2n=14. Cult. om. Atl.-medit. dens păroasă.
5b Frz. penat-fidate până la sectate. Infructescenţa corimb dens, umbeliform . 3 L. campestre (L.) R. Br. - H r e n i ţ ă . Sp. anuală-bisanuală, T . - H t ,
6 */. pinnata L.(plş. X C V I , fig. 15). - Sp. anuală-bisanuală, T . - H t , 10- 20-40 cm. V - V I . 2n=16. Frecv. z.step.-e.f; loc. rud. şi cult, paj. Sp.
30 cm. V - V I . Cult. orn. E . medit. xeromez.-mez. Eur.
4a Frz. ± eliptice, serat-dinţate. Silicula lat eliptică până la suborbiculară,
47 Biscutella L . nearipată şi neemarginată, de circa 2 mm.
x=9 4 L latifolium L . - H r e n o a s ă . (piş. X C V I , fig. 18). Sp. perenă, H ,
50-100 cm. V I - V I I . 2n=24. Spor. z.step.-z.păd.stej.; paj. umede, slab
la 1 B. laevigata L . - O c h e l a r i ţ ă . (piş. X C V I , fig. 16). Sp. perenă, C.
sărăturate. Sp. mezohal.-higrohal. Jud.: Dolj, Buzău, Constanţa, Tulcea,
de 6-7 mm. Stilul de 2-6 mm. H , 10-30(-50) cm. V - V I I . 2n=36. Frecv. e.f-
Galaţi, Vaslui, Iaşi, Suceava. Euras.
e.a.; paj, pe substrat pietros. Eur. centr. (mont.),
4b Frz. liniare, liniar-lanceolate, întregi sau divizate până la sectate 5
lb 2 B. auriculata L . - Sp. anuală. C. 10-12 mm; stilul până la 10 mm
5a Frz. tulp. liniar-lanceolate, întregi. Silicula neemarginată şi nearipată sau
lung, fr. 7-10/12-18 mm, cu margine îngust aripată. Portul Constanţa. Adv.
foarte slab aripată.
din S V . Eur.

562 563
BRASSICACEAE
5 L. graminifolium L . (piş. X C V I , fig. 19). - Sp. perenă, H . , 30-70 cm.
VI-VII. 2n=16. Rară z.step.-z.păd.stej.; loc. rud. Sp. xeromez, subterm.-
term. Jud.: Hunedoara, Dolj, Constanţa. Centr. eur.-medit.
5b Frz. tulp. inf. şi mijlocii dinţate până la penat-sectate
6a Pedicel mai scurt decât fr. Fr. de 5-6 mm lung, lat aripat în partea sup.
Petale mai lungi decât sepalele.
6 *L. sativum L . - C r e s o n . (piş. X C V I , fig. 20). - Sp. anuală, T , 20-
40 cm. V - V I I . 2n=16. Cult. l e g , cond. şi subspont. Egipt şi A s . V .
6b Pedicel mai lung decât fr. Fr. de 2-4 mm lung
7a Petale mai lungi decât sepalele.
7 L. virginicum L . (piş. X C V I , fig. 23). - Sp. anuală-bisanuală, T.-Ht,
30-50 cm. V - V I I . 2n=16, 32. Spor. z.silvostep.-e.g.; n i s , pietrişuri, în gări.
Adv. (Am. de N.).
7b Petale mai scurte decât sepalele sau lipsesc
8a Frz. inf. penat-sectate sau bipenat-sectate. Silicula de 1,5-2 mm l ă ţ , lat-
eliptică până la suborbiculară. Săm. nearipată.
8 L . ruderale L . - P ă d u c h e r n i ţ ă . Sp. anuală-bisanuală, T . - H t , 10-
30 cm. V - V I I . 2n=16,28,32. Frecv. z.step.-e.f; loc. r u d , paj. slab
sărăturate. Sp. xeromez.-mez, hal. fac. Euras.
8b Frz. inf. dinţate până la penat-fidate. Silicula de 2,5-3 mm lăţ. Săm. aripată
9a Frz. sup. liniare, întregi, uninervate. Silicula orbiculară, de 2,3-3 mm diam.
Săm. lat aripată, cât circa 1/8 din lăţ.
9 L. neglectum Thell. (piş. X C V I , fig. 21). - Sp. anuală-bisanuală, T.-
H t , 20-40 cm. V - V l . Rară z.păd.stej.; loc. r u d , nis, pietrişuri, în gări;
Chiajna lângă Bucureşti, Hanu Conachi (jud. Galaţi) şi Ciucea (jud. Cluj).
Adv. (Am. de N . ) .
9b Frz. sup. liniar-lanceolate, depărtat dinţate, cu nervuri laterate ± evidente.
Silicula obovat-suborbiculară, de 2,3-3,5 mm lung. şi 2-3 mm lăţ. Săm.
îngust aripată.
10 L. densiflorum Schrad. (piş. X C V I , fig. 22). - Sp. anuală-
bisanuală, T . - H t , 20-40 cm. V - V I . 2n=32. Spor. z.step.-e.g.; loc. r u d , nis,
pietrişuri, prin gări. A d v . (Am. de N.).
50 Coronopus Z i n n - T a l p a stâncii
x=8
la Pedicel mai scurt decât fl. Petale albe, mai lungi decât sepalele. Silicula de
2-3 mm lung. şi 3,5-4 mm l ă ţ , neemarginată, cu stil evident, verucoasă şi
cu dinţi pe margini.
564
BRASSICACEAE
1 C. squamatus (Forssk.) Asch. (piş. X C V I I , fig. 1). - Sp. anuală-
bisanuală, T . - H t , 10-25 cm. V-VIII. 2n=32. Spor. z.step.-e.g.; paj.
ruderalizate, ± umede, slab sărăturate. Sp. mez.-mezohigr, hal. fac. Eur.
6 lb Pedicel ± egal cu fl. Petale gălbui, mai mici decât sepalele, uneori lipsesc.
Silicula de 1,5 mm lung. şi 2-3 mm l ă ţ , emarginată, fără stil şi fără dinţi pe
margini.
2 C. didymus (L.) Sm. (piş. X C V I I , fig. 2). - Sp. anuală-bisanuală, T.-
H t , 10-30 cm. VI-VIII. 2n=32. Rară loc. ruderale (gări, porturi). Constanţa
7 şi Sulina. A d v . (Am. de S.).
51 Conringia Heist. ex Fabr.
x=7
la Petale alb-gălbui sau alb-verzui, de 10-13 mm lung. Silicva 4 muchiată,
8 valvele uninervate.
1 C. orientalis (L.) Dumort. (piş. X C V I I , fig. 3). - Sp. anuală-anuală
de iarnă, T . - H t , 20-50 cm. V - V I I . 2n=14. Spor. z.silvostep.-e.g.; loc. cult.
şi rud. Sp. xeromez.-mez, subterm. Eur. centr. şi E .
lb Petale galbene-sulfurii, de 6-9 mm lung. Silicva 8 muchiată, valvele 3
nervate.
2 C. austriaca (Jacq.) Sweet (piş. X C V I I , fig. 4). - Sp. anuală-anuală
9 de iarnă, T . - H t , 20-50 cm. VI-VIII. 2n=28. Rară z.silvostep.-e.g.; pe
substrat pietros. Sp. xer.-xeromez, subterm. Pont.-pan.-balc.
52Diplotaxis D C . - P u t u r o a s ă
x=7,ll
la Petale albe, violet nervate.
1 D. erucoides (L.) D C . - Sp. anuală-anuală de iarnă, T . - H t , 20-50
cm. V - I X . 2n=14. Rară loc. rud. Sulina. A d v . (Eur. S V ) .
lb Petale galbene 2
2a Plantă perenă. Tulp. foliată, fără rozetă bazală. Petale de 9-12 mm lung.
Silicva cu carpofor de 1-1,5 mez.-mezohigr.
2 D. tenuifolia (L.) D C . - Sp. perenă, H.(Ch.), 30-60 cm. V - I X .
2n=22. Frecv. z.step.-z.păd.stej.; loc. rud. şi cult. pe sol. uşoare. Sp. xer.-
xeromez, subterm.-term. Centr. eur.-medit.
PLANŞA XCVII. 1 - Coronopus squamatus; 2 - C. didymus; 3 - Conringia orientalis; 4 - C.
austriaca; 5 - Diplotaxis viminea; 6 - Brassica elongata; 7 - B. nigra; 8 - B. juncea; 9 - Sinapis
arvensis; 10 - S. alba; 11 — Eruca sativa; 12 - Erucastrum nasturtiifolium; 13 - E. gatlicum; 14 —
Cakile maritima; 15 - Rapistrum perenne; 16 - R. rugosum; 17 - Crambe tatarica; 18 - C.
maritima; 19 - Calepina irregularis; 20 - Raphanus raphanistrum.
565
 BRASSICACEAE

2b Plante anuale până la bisanuale. Tulp. nefoliată, cu rozetă de frz. bazale.

Petale de 3-8 mm lung. Silicva fără carpofor 3
3a Petale de 3-4 mm lung. Pedicel mai scurt decât fl. deschisă.
3 D. viminea (L.) D C . (piş. X C V I I , fig. 5). - Sp. anuală, T , 10-30 c m .
VI-VIII. 2n=circa 20. Rară z.silvostep.-e.g.; Ioc. rud. şi cult. Jud.: Cluj,
Alba, Iaşi. Medit.
3b Petale de 6-7,5 mm lung. Pedicel egal sau mai lung decât fl. deschisă.
4 D. muralis (L.) D C . - Sp. anuală-bisanuală, T.-Ht., 20-50 cm. V - I X .
2n=22,44. Frecv. z.step.-e.f; loc. rud. şi cult. pe sol. uşoare. Sp. eurifit.
Centr. eur.-medit.

53 Brassica L .
x=8,9,10,ll,19
la Frz. sup. ale tulp. peţiolate, îngustate în bază 2
lb Frz. sup. ale tulp. sesile, cu baza cordat-amplexicaulă sau cu baza slab
îngustată, dar sesile 4
2a Frz. alungit eliptice până la oblanceolate, sinuat penat lobate până la fidate,
uneori aproape întregi. Silicva cu carpofor evident, de 2-4 mm.
1 B. elongata Ehrh. (piş. X C V I I , fig. 6). - Sp. bisanuală-perenă, Ht.-
H , 50-100 cm. V I - V I I . 2n=22. Spor. z.step.-z.păd.stej.; paj. degradate, rud.
Sp. xer.-xeromez, subterm.-term.
a - subsp. elongata - Frz. sinuat penat lobate până la fidate. Centr. şi
V . Eur.
b - subsp. integrifolia (Boiss.) Breistr. (B. e. subsp. armoracioides
(Czern.) Asch. et Graebn.) - Frz. ± întregi. Pont.
2b Frz. inf. penat-sectate, cu segmentul terminal foarte mare. Silicva fără
carpofor 3
3a Pedicel fructifer de 3-4 mm, alipit de axa infl. Silicve de 13-15(20) mm
lung, alipite de axa i n f l , cu rostru de 1,5-3 mm.
2 B. nigra (L.)W. D . J. Koch - M u ş t a r n e g r u . (piş. X C V I I , fig.
7). - Sp. anuală, T , 50-150 cm. VI-VIII. 2n=16. Frecv. z.step.-e.f; loc. ±
umede, malul apelor, ravene (plantă pionieră), bur. rud. şi seg. Sp. mez.-
mezohigr. Cult. alim. şi med. E u r , As.de V .
3b Pedicel fructifer de 8-10 mm, patent. Silicve de 25-40 mm, cu rostru de 5-
10 mm.
3 B.juncea (L.) Czern. (B. nigra x B. rapa) (piş. X C V I I , fig. 8). - Sp.
anuală, T , 40-100 cm. V-VIII. 2n=36. Spor. z.silvostep.; bur. rud. şi seg.
Sp. mez.-mezohigr. Jud.: Buzău şi Tulcea. Adv. (As.).
4a F l . deschise depăşesc bobocii florali. Petale de 6-10 mm. Infl. densă,
scurtă.

567
BRASSICACEAE
4 B. rapa L . - R a p i ţ ă . Sp. anuală, anuală de iarnă, bisanuală, T . - H t ,
50-100 cm. IV-VIII. 2n=20.
- subsp. campestris (L.) A . R. Clapham ( subsp. sylvestris (L.) Janchen) -
R a p i ţ ă s ă l b a t i c ă . Tulp. până la 40 cm. Infl. cu fl. puţine. Sem.
mici, puternic reticulat foveolate. Anuală, T , loc. rud. şi cult. ? Medit.
- *subsp. rapa - N a p i de m i r i ş t e , N a p i . R ă d . şi internodurile inf.
ale tulp, îngroşate, cărnoase. Bisanuală, Ht. Cult. leg. şi furaj.
- *subsp. oleifera D C . - R a p i ţ a n a v e t ă . Răd. subţire. Tulp. până la
1 m. Sem. brun-roşcate, fin foveolate.
4b F l . deschise stau mai jos decât bobocii florali. Petale de 12-25 mm lung.
Infl. alungită
5a Toate frz. glabre, glauce. Frz. sup. ale tulp. florifere îngustate în bază.
Sepale erecte.
5 *B. oleracea L . - Sp. anuală, bisanuală, perenă, T. H t , H.(Ch.), -2
m. V - I X . 2n=18. Cult. alim. (leg.), fur, orn.
a - subsp. oleracea (var. sylvestris L . ) - V a r z a s ă l b a t i c ă . Atl.-medit.
- convar. acephala (DC.) Alef. - Tulp. simplă, fără muguri terminali
sau laterali îngroşaţi.
- var. acephala - V a r z a furajeră.
- var. sabellica L . - V a r z a p e n t r u f r u n z e . Frz. de obicei
creţe, penat-divizate.
- var. medullosa Thell- V a r z a pentru cocean.Tulp.
îngroşată, cărnoasă.
- var. palmifolia D C . - V a r z a o r n a m e n t a l ă . T u l p . de 1-2 m,
cu o coroană de frz. la vârf.
- convar. gemmifera (DC.) Jâv. - V a r z a d e B r u x e l l e s . Tulp.
cu muguri axilari îngroşaţi (verzişoare).
- convar. capitala (L.) Alef. - V a r z a p e n t r u c ă p ă ţ â n ă . Tulp.
scurtă, cu un mugur terminal mare (în primul an).
- var. capitala - frz. plane.
- var. sabauda L . (B. o. subsp. bullata D C . ) - Frz. creţe.
- convar. botrytis (L.) Duchesne) (B. eretica Lam. convar. botrytis
Schwartz) - Ramificaţiile infl. îngroşate şi cărnoase, albicioase.
- var. botrytis - C o n o p i d a . Ramificaţiile puternic îngroşate,
formează o căpăţână densă, semisferică.
- var. italica Plenck (var. cymosa Lam.). - B r o c o 1 i . Ramificaţiile
laxe, parţial libere.
- convar. gongylodes (L.) Duchesne) (B. rupestris Rafin. convar.
gongylodes Janchen) - G u l i a . Baza tulp. cuprinzând mai
multe internoduri, globulos tuberizată.
568
BRASSICACEAE
5b Frz. inf. ± păroase; cele mijlocii şi sup. cu baza cordat-amplexicaulă.
Sepale erect-patente.
6 *B. napus L . (B. oleracea x B. rapa) - Sp. anuală-bisanuală, T . - H t ,
50-150 cm. IV-VIII. 2n=38. Cult. oleag. şi fur.
- subsp. napus - C o 1 z a . Răd. subţire, neîngroşată. Cult. oleag.
- subsp. rapifera Metzger - B r o j b ă , G u l i e f u r a j e r ă . Răd. şi
internodurile inf. ale tulp. îngroşate, cărnoase. Cult. fur. şi leg.
54 Sinapis L. - M u ş t a r
x=9,12
5
la Frz. sup. sesile, aproape întregi sau numai lobate. Rostru cât circa 1/3 din
silicva, cilindro-conic sau foarte slab comprimat.
1 S. arvensis L . - M u ş t a r s ă l b a t i c , M u ş t a r de c â m p . (piş.
X C V I I , fig. 9). Sp. anuală, T , 30-60 cm. V - V I I I . 2n=18. Foarte frecv.
z.step.-e.f; în culturi (cereale păioase, culturi de primăvară, mai rar în
prăsitoare) şi loc. rud. Sp. mez.-xeromez, euriterm, N . Euras.
3
lb Toate frz. peţiolate, penat-fidate până la penat-sectate. Rostru foarte
comprimat, egal sau mai lung decât silicva.
2S. alba L . - M u ş t a r a l b . (piş. X C V I I , fig. 10). Sp. anuală, T , 30-
60 cm. V - V I I . 2n=24.
a - *subsp. alba - Segmentul terminal al frz. mult mai mare decât cele
laterale. Săm. galbenă sau galben-brună. Cult. oleag. cond. şi subspont.
Medit.
b - subsp. dissecta (Lag.) Bonnier - Segmentul terminal al frz. de aceeaşi
mărime cu cele laterale sau numai cu puţin mai mare. Săm. cenuşiu-
brună. Spor. în cult, mai ales în in. A d v . (medit.)
55 Eruca Mill.
x=ll
1 *E. sativa M i l l . (piş. X C V I I , fig. 11). - Sp. anuală, T , 20-60 cm. V -
VII. 2n=22. Subspont. din culturi vechi. Medit.
56 Erucastrum C . Presl
x=8,15
la F l . nebracteate. Sepale patente. Petale galbene sulfurii. Silicva cu carpofor
scurt şi cu pedicel ce depăşeşte 1/2 din lung. fr.
1 E. nasturtiifolium (Poir.) O.E.Schulz (piş. X C V I I , fig. 12). - Sp.
bisanuală-perenă, H t . - H , 20-80 cm. V - V I I . 2n=16. Rară z.păd.stej.-e.g.; pe
malul apelor, aluviuni, prundişuri, loc. rud. Sp. eutr.-mezotr, mez.-
569
BRASSICACEAE
mezohigr, subterm. Jud.: Maramureş, Cluj, Sibiu, Alba, Suceava, Neamţ.
S V Eur.
lb F l . bracteate. Sepale erecte. Petale albe-gălbui. Silicva fără carpofor şi cu
pedicel cât 1/4 din lung. fr.
2 E. gallicum (Willd.) O.E.Schulz (piş. X C V I I , fig. 13). - Sp. anuală -
bisanuală, T . - H t , 30-60 cm. VI-VII. 2n=30. Rară z.step.-z.păd.stej.; malul
apelor, aluviuni, prundişuri. Sp. eutr.-mezotr, mez.-mezohigr, subterm.
Jud.: Cluj, Sibiu, Alba, Galaţi. Atl.-medit.
57 Cakile M i l l .
x=9
1 C. maritima Scop. subsp. euxina (Pobed.) Nyâr. (piş. X C V I I , fig.
14). - Sp. anuală, T , 15-40 cm. V I - I X . 2n=18. Spor. nis. litorale sărăturate.
Jud.: Constanţa şi Tulcea. Pont.
58 Rapistrum Crantz
x=8
la Frz. tulp. totdeauna penat-fidate până la penat-sectate. Petale de 5-6 mm
lung. Fr. glabru. Rostrul mult mai scurt decât articulul sup. al fr.
1 R. perenne (L.) AII. - C i u r l a n a l b . (piş. X C V I I , fig. 15). - Sp.
bisanuală-perenă, H t . - H , 30-80 cm. VI-VIII. 2n=16. Frecv. z. step.-e.g.;
loc. însorite, în culturi (cereale păioase şi mai rar în prăsitoare) şi loc. rud,
paj. Sp. xeromez, h e i , term.-subterm. Pont.-medit.
lb Frz. tulp. mai puţin divizate. Petale de 6-10 mm lung. Articulul sup. al fr.
de obicei păros, brusc îngustat în rostru care este egal cu lung. articulului.
2 R. rugosum (L.) AII. (piş. X C V I I , fig. 16). - Sp. anuală-anuală de
iarnă, T . - H t , 30-60 cm. V-VIII. 2n=16. Rară z. step.-e.g.; loc. rud. Sp.
xeromez, term.-subterm. Jud.: Botoşani, Vaslui, Cluj, Mureş, Sibiu, Timiş,
Vâlcea, Constanţa, Tulcea. Centr. eur.
59 Crambe L .
x=15
la Frz. inf. de 2-3 penat divizate, păroase. Petale de 5-6 mm. Segmentul sup.
al fr. 4 muchiat, globulos, de 4-5 mm.
1 C. tatarica Sebeok - T a r t a n , (piş. X C V I I , fig. 17). - Sp. perenă,
H , 60-100 cm. I V - V I . 2n=30. Spor. z.silvostep.-e.g.; paj. pe coaste
erodate. Sp. xeromez, subterm. Pont.-pan.
lb Frz. inf. sinuat-dentate până la penat-fidate. Plantă glabră, glaucă. Petale
de circa 8 mm lung. Segmentul sup. al fr. globulos, de 7-8 mm, nemuchiat.
570
BRASSICACEAE
2 C. maritima L . - V a r z ă d e m a r e . (piş. X C V I I , fig. 18). - Sp.
perenă, H , 30-75 cm. V - V I . 2n=30,60. Rară nis. maritime. Dobr. Ţărmul
Ocean. A t l . şi Marea Neagră.
60 Calepina Adans.
x=7
1 C. irregularis (Asso) Thell. (piş. X C V I I , fig. 19). - Sp. anuală-
bisanuală, T . - H t , 20-50 cm. I V - V I . 2n=28. Spor. z.step.-e.g.; paj. plantaţii
de salcâm, loc. rud. Sp. xeromez, subterm. Pont.-medit.
61 Raphanus L . -Ridiche
x=9
la Silicva lomentiformă (gâtuită între sem.), de 3-8 mm diam. Plante spont.
1 R. raphanistrum L . - R i d i c h e s ă l b a t i c ă , (piş. X C V I I , fig.
20). - Sp. anuală, T , 30-60 cm. V-VIII. 2n=18. Frecv. z.step.-e.f; loc. cult.
(cereale şi prăsitoare) şi rud. Sp. xeromez.-mez, calcifugă, slab-mod. a c i d ,
N .
3
a - subsp. raphanistrum Silicva de 3-4 mm diam. Rostru de 10-15 mm
lung. Frecv. Medit. (Cosm.).
b - subsp. landra (Moretti ex DC.) Bonnier et Layens (R. landra Moretti).
- Silicva de 5-8 mm diam. Rostru de 15-35 mm. Rară. Jud.: Constanţa,
Tulcea, Neamţ. A d v . (Medit.).
lb Silicva nu este lomentiformă, de 8-15 mm diam. Plantă cult.
2 *R. sativus L . - R i d i c h e c u l t i v a t ă . Sp. anuală-bisanuală, T . -
H t , 20-100 cm. V - V I . 2n=18. Cult. alim. şi oleag. Orig. necunoscută,
provine probabil din R. maritimus Sm. Atl.-medit.
- convar. oleifer (Mill.) Metzger - Răd. subţire neîngroşată. Oleag.
- convar. sativus (var. radicula Pers.) - R i d i c h e de l u n ă . Hipo­
cotil îngroşat, de 1-3 cm diam. Anuală. A l i m .
- convar. niger (Mill.) D C . - R i d i c h e d e i a r n ă . Răd. plus
hipocotilul tuberizate, de 3-20 cm diam. Bisanuală. A l i m .
62 Dentaria L .
x=8
la Frz. tulp. mai mult de 6; cele inf. cu 2-3 perechi de foliole. Frz. mijlocii şi
sup. cu bulbili bruni în axilă.
1 D. bulbifera L . (Cardamine bulbifera (L.) Crantz) - C o l ţ i ş o r .
(piş. XCIII, fig. 3). - Sp. perenă, G , 30-70 cm. I V - V . 2n=96. Frecv.
I z.păd.stej.-e.f; păd. Sp. m e z , mezotr.-eutr. Centr.-eur.
lb Frz. tulp. 3, fără bulbili în axilă 2
571
RESEDACEAE
2a Frz. penate cu 5-7 foliole (sau segmente)
2 D. quinquefolia M . Bieb. (Cardamine quinquefolia ( M . Bieb.)
Schmalh.) - C o l ţ i ş o r , (piş. XCIII, fig. 1). - Sp. perenă, G , 15-40 cm.
I V - V . Rară z.silvostep.-e.g.; păd. Jud. Vaslui şi Vrancea. Pont-cauc.
2b Frz. trifoliate
3a Frz. cu glande între foliole, între dinţii foliolelor şi în vârful dinţilor. Petale
purpuriu violete. Stamine lungi cât 1/2 petalelor.
3 D. glandulosa Waldst. et K i t . (Cardamine glanduligera O. Schwarz)
- B r e a b ă n . Sp. perenă, G , 15-30 cm. I V - V I . 2n=48. Frecv. e.g.-e.b.;
păd. Sp. scia, mezotr, mez.-mezphigr. End. carp.
3b Frz. fără glande. Petale palid gălbui. Stamine lungi cât petalele.
4 D. enneaphyllos L . (Cardamine enneaphyllos (L.)Crantz) - Sp.
perenă, G , 15-30 cm. 2n=52,54,80. Rară. e.f; p ă d , tuf. Sp. helscia.-scia,
eutr, mez. Jud.: Caras Severin, Gorj, Vâlcea. Centr. eur.
SALICACEAE
4a Sepale acrescente, la fructificaţie de 5-13 mm lung. Petalele sup. cu lobii
laterali penat-fidaţi.
4 R. phyteuma L . - Sp. anuală-bisanuală, T . - H t , 1 0-40 cm. V I - I X .
2n=12,24. Rară z.silvostep.-e.g.; loc. înierbate, aride, rud. Jud.: Caras
3 Severin, Tulcea, Iaşi. Medit.
4b Sepalele nu depăşesc 5 mm la fructificare. Petale sup. cu limbul digitat
sectat 5
5a F l . nemirositoare. Petale sup. cu lacinii liniare.
5 R. inodora Rchb. - (piş. X C , fig. 2) Sp. bisanuală-perenă, H t . - H ,
20-60 cm. VI-VII. 2n=12. Spor. z.step.-e.g.; p a j , tuf. Sp. xer.-xeromez,
term.-subterm. Pont.-pan.
5b F l . mirositoare. Petale sup. cu lacinii spatulate.
6 *R. odorata L . - R e z e d ă m i r o s i t o a r e . Sp. anuală-bisanuală,
T . - H t , 30-60 cm. VI-LX. 2n=12. Cult. orn. Egipt, Libia.

F a m . Resedaceae D C . ex Gray ORD. SAUCALES

Plante erbacee cu frz. alterne şi stipele foarte mici. F l . zigomorfe grupate în

Fam. Salicaceae M i r b .
raceme sau spice. Sepale 4-6, libere, petale 4-6, libere, cu lamina divizată.
Androceul infinit (10-25) iar gineceul s u p , cu 3-4 cârpele unite, ovarul Plante lemnoase, arbuşti, şi arbori. Frz. simple, alterne, stipelate. F l . dioice,
unilocular, cu numeroase ovule campilotrope. Fr. capsulă, totdeauna deschisă la golaşe, grupate în amenţi, apar înainte sau odată cu înfrunzirea. Stamine 2-
vârf. numeroase. Ovarul unilocular, multiovulat. Fr. capsulă. Sem. cu peri lungi,
l a Muguri cu un singur solz. Amenţi de obicei erecţi. Bractee întregi. F l .
1 Reseda L . entomofile, cu 1-2 glande nectarifere 1 Salix
x=6,7,13 l b Mugurii cu cel puţin 3 solzi. Amenţi penduli. Bractee divizate. F l .
anemofile, cu un disc cupuliform la bază 2 Populus
la Infl. racem spiciform. Sepale şi petale 4. Cârpele 3. Frz. întregi.
1 R. luteola L . - Sp. bisanuală, H t , 50-130 cm. V I - I X . 2n=24„28. 1 Salix L . - S a l c i e , Răchită
Spor. z.step.-e.g.; paj. pe coaste erodate, ruderalizate. Sp. xeromez,
x=19
subterm. Tinct. Euras.
1
lb Infl. racem. F l . pe tipul 5-6 2 la Frz. glabre pe faţa inf. sau slab şi dispers pubescente 2
2a F l . pe tipul 5(rar 6). Filamente staminale persistente. Cârpele 4. lb Frz. evident pubescente sau tomentoase 24
2 *R. alba L . - Sp. anuală-perenă, T . - H , 20-70 cm. VI-VIII. Cult. orn. 2a Frz. concolore, verzi pe ambele feţe 3
şi subspont. Medit. 2b Frz. discolore, pe faţa inf. albăstrui sau alburii, glaucescente 8
2b F l . pe tipul 6. Filamente staminale căzătoare. Cârpele 3 3 3a Arbuşti erecţi sau arbori mici. Frz. mai lungi de 4 cm. Peţioli cu glande....4
3a Limbul celor 2 petale sup. 3 lobat, lobul median mult mai mic decât cei 3b Arbuşti scunzi din etajul alpin, târâtori. Frz. de 0,5-3,5 cm lung. Peţioli
laterali care sunt ± întregi şi făleaţi. fără glande 5
3 R. lutea L . - R e c h i e. (piş. X C , fig. 1). Sp. anuală de iarnă-perenă, 4a Frz. ± eliptice, de 2-4 ori mai lungi decât late, foarte lucitoare pe faţă.
H t . - H , 30-60 cm. V - I X . 2n=24,48. Frecv. z.step.-e.g.; paj. erodate şi Stipele mici, caduce. Peţioli cu 1-3 perechi de glande. Stamine 5. F l .
ruderalizate, culturi. Sp. xeromez, subterm. Euras. femeieşti cu 2 glande; ovar glabru.
3b Limbul petalelor sup. multilaciniat 4
1
Caracterele frz. totdeauna se referă la frz. mature.

572 573
SALICACEAE
1 S. pentandra L . - (piş. X C , fig. 7). Ph. arbust-arbore, 3-10 m. V - V I .
2n=76. Spor. z.păd.stej.-e.b.; z ă v , tuf, malul pâraielor. Sp. mezotr, higr.
Euras.
4b Frz. oblong-lanceolate, de 3,5-7,5 ori mai lungi decât late, puţin lucitoare
pe faţă. Stipele mari, persistente. Peţioli cu 1-3 glande. Stamine 3. F l .
femeieşti cu 1 glandă; ovar glabru.
2 S. triandra L . emend. Ser. (S. amygdalina L.) (piş. X C , fig. 8). - Ph.
arbust-arbore, 2-7 m. I V - V . 2n=38. Frecv. z.păd.stej.-e.f; pe malul apelor,
z ă v , lunci. Sp. eutr.-mezotr, higr. Cult. răchitării.
a - subsp. triandra - Frz. pe partea inf. palid verzi. Peţiolul scurt, cât 1/8-
1/12 din lung limbului. Euras.
b - subsp. amygdalina (L.) Schiibl. et G . Martens (subsp. discolor W.D.J.
Koch) Arcang.) - Frz. glauce sau albicioase pe faţa inf. Peţiol mai lung,
cât 1/5-1/6 din lung limbului. Centr. şi E . Eur.
5a Frz. lat eliptice până la subrotunde, baza rotunjită. F l . bărbăteşti şi
femeieşti cu câte 2 glande. Ovar glabru. Arbust pitic cu tulp. în mare parte
sub pămînt.
3 S. herbacea L . (piş. X C , fig. 9). - Subarbust, C h , 2-5 cm. VI-VIII.
2n=38. Spor. e.a.; paj, tundra alpină, pe sol schel, pietr. Sp. oligotr.-
mezotr, slab-mod. acid, calcifugă, chionohigr, hekistoterm. Circ.-arct.-alp.
5b Frz. eliptice cu baza îngustată
6a Lăstari pubescenţi la început. Frz. pubescente în tinereţe, apoi glabre. F l .
femeieşti şi bărbăteşti cu câte o glandă. Ovar pubescent.
4 S. alpina Scop. (S. jacquinii Host) (piş. X C , fig. 10). -Subarbust,
C h , -30 cm. V I - V I I . Spor. e.s.-e.a.; paj, tuf, pe sol schel, pietr. Mţii:
Rodnei, Bucegi, Făgăraş. Circ. arct.-alp.
6b Lăstari şi frz. glabre. F l . bărbăteşti cu 2 glande, cele femeieşti cu o glandă.
Ovar glabru
7a Tulp. şi ramuri scurte, târâtoare. Frz. eliptice, de 0,8-2 cm lung, cu vârf
emarginat şi margini întregi. Amenţi femeieşti până la 2 cm lung.
5 S. retuşa L . (piş. X C , fig. 11). - Subarbust, C h , 5-30 cm. VII-VIII.
2n=114. Spor. e.a.; paj. pe substrat pietros, pe versanţii umbriţi şi umezi.
Alp.-eur.
7b Tulp. ascendente, mai viguroase. Frz. invers ovate, de 2-3,5 cm lung, la
vârf acute şi serate spre vârf. Amenţi femeieşti de 2-4 cm lung.
6 S. kitaibeliana W i l l d . (piş. X C , fig. 12). - Subarbust, C h , 5-30 cm.
VII-VIII. Frecv. e.a.; paj. pe substrat pietros. End. carp.
8a Frz. liniare, liniar-lanceolate sau oblong-lanceolate; lung. depăşeşte lăţ. cel
puţin de 4 ori
8b Frz. ovate, eliptice, eliptic-lanceolate sau obovate; lung. depăşeşte lăţ. mai
puţin de 4 ori
574
SALICACEAE
9a Frz. cu margini întregi, de 1,5-5(6) cm lung. şi 2-8 mm lăţ. Arbust, - l m ,
cu tulp. târâtoare.
S. rosmarinifolia L . (vezi şi 27a)
9b Frz. evident serate sau serat-dinţate 10
10a Frz. dispers sericeu păroase pe faţa inf. , 11
10b Frz. complet glabre 13
11a Frz. oblong-lanceolate cu baza rotunjită sau slab cordată.
7 *S. rigida Muhlenb. (5. cordată Miihlenb, S. eriocephala Michx.) -
R ă c h i t ă a m e r i c a n ă , (piş. X C , fig. 13). Arbore -4 m. Cult. frecvent în
răchitării. A m . de N .
11b Frz. cu baza treptat îngustată 12
12a Lăstari glabri, fragili (se rup uşor de pe ramuri cu o plesnitură).
5. x rubens Schrank (S. alba \fragilis - vezi şi 17b).
12b Lăstarii la început păroşi, nu sunt fragili. F l . bărbăteşti cu 2 stamine şi
2 glande. F l . femeieşti cu o glandă. Ovar glabru, scurt pedicelat.
8 S. alba L . - P h , arbore -20 m. I V - V . 2n=76. Frecv. z.step.-e.f; z ă v ,
lunc, pe malul apelor, loc. umede. Sp. eutr.-mezotr, higr.
a - subsp. alba - Lăstari brun-gălbui, brun-cenuşii sau brun-verzui, erecţi.
Frz. argintiu păroase cel puţin pe faţa inf. Frecv. Euras.
b - *subsp. caerulea (Sm.) Rech. f. - Lăstari brun-cenuşii, erecţi. Frz.
6 albăstrui verzi, devin curând glabre. Cult.
c - *subsp. vitellina (L.) Schiibl. et G . Martens - R ă c h i t ă g a l b e n ă .
Lăstari galben-oranj sau galben-roşcat. Frz. glabrescente sau glabre.
Cult.
13a Lăstari albăstrui brumaţi 14
13b Lăstarii nu sunt brumaţi 15
14a Frz. oblong-lanceolate. Stipele ovate cu baza ± cordată.
7 9 S. daphnoides V i l i . - S a l c i e b r u m ă r i e . (piş. X C , fig. 14). P h ,
arbore 5-10 m. III-IV. 2n=38,57. Spor. z.păd.stej.-e.f; pe prundişul
râurilor. Jud.: Caras Severin, Prahova, Vaslui. Euras.
14b Frz. liniar-lanceolate. Stipele lanceolate, lung acuminate.
10 *S. acutifolia W i l l d (piş. X C , fig. 15). - P h , arbust-arbore, 5-8 m.
III-IV. 2n=38. Cult. Euras. de N .
15a Lăstari lungi, penduli. Frz. liniar-lanceolate, lung acuminate, de 8-16 cm
lung, glabre. Ovar sesil, glabru.
11 *S. babylonica L . - S a l c i e p l e t o a s ă . P h , arbore, -90 m. Cult.
orn. A s . E .
15b Lăstarii nu sunt penduli 16
9 16a Peţioluri fără glande. Frz. oblanceolate. Lăstari şi ramuri tinere galben-
roşietice. Stamine 2, concrescute, formând aparent o stamină. Toate fl. cu
18 câte o glandă. Ovar păros.
575
 SALICACEAE
SALICACEAE
22a Arbust de 15-50 cm, cu tulp. târâtoare, subterană. Frz. îngust eliptice, cu
12 S. purpurea L . - R ă c h i t ă r o ş i e . (piş. X C , fig. 16). - P h , arbust,
margini întregi, ± revolute. Ovar glabru, lung pedicelat, pedicelul egal sau
-5 m. III-IV. 2n=38. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; pe prundişurile apelor, z ă v , sol.
mai lung decât bracteea.
aluviale, schel. Sp. pionieră, higr. Cult. frecv. în răchitării. Euras.
17 S. myrtilloides L . (piş. X C , fig. 20). - Ph.(Ch.), arbust, 15-50 m. V -
a - subsp. purpurea - Frz. alterne, îngust oblanceolate până la liniare,
V I . 2n=38. Foarte rară e.b.; Turbăria Lăptici - M-ţii Bucegi. Circ.-arct.-
serate numai în 1/2 sau 1/3 sup. Peţiol Vi din lung. limbului. în e.g.-
alp.-euram. (R).
e.b.
22b Arbuşti ± erecţi, de 50-150 cm. Frz. eliptice, cu margini fin serate până Ia
b - subsp. lambertiana (Sm.) A . Newmann ex Rech. f. - Frz. parţial opuse
aproape întregi, plane. Ovar păros sau glabru, foarte scurt pedicelat,
sau imperfect opuse, oblong-lanceolate, serate aproape de la bază.
pedicelul cel mult cât 1/3 din lung bracteei 23
Peţiol foarte scurt 1/20-1/15 din lung. limbului. Z.păd.stej.-e.g.
23a Ramuri şi frz. nelucitoare. Ovar glabru.
16b Peţioluri cu glande. Stamine 2 cu filamente libere 17
18 S. hastată L . (piş. X C , fig. 21). - P h , arbust, -150 cm. V - V I I .
17a Lăstari fragili, se rup uşor de pe ramuri. Frz. tinere, chiar la apariţia din
2n=38 şi circa 110. Spor. e.b.-e.s.; tuf, paj, loc. ± umbrite. Euras.-arct.-
mugur, glabre. F l . bărbăteşti şi femeieşti cu câte 2 glande.
alp.
13 S. fragilis L . - R ă c h i t ă . P h , arbore, -20 m. I V - V . 2n=76. Frecv.
23b Ramuri şi frz. lucitoare. Frz. eliptice, obtuze, mătăsos păroase pe ambele
z.step.-e.g.; pe malul apelor, z ă v , lunci. Euras.
feţe în tinereţe, apoi glabrescente. Ovar păros.
17b Lăstari fragili. Frz. tinere ± sericeu argintiu păroase. F l . femeieşti cu o
19 S. bicolor Ehrh. ex W i l l d . (S. phylicifolia auct.) - P h , arbust, -120
singură glandă.
cm. V - V I . Rară e.b.-e.s.; tuf, loc. umede. Euras. bor. (R).
S. x rubens Schrank (5. alba x fragilis). - Frecv.
24a Frz. eliptice, obovate, eliptic-lanceolate sau obovat-lanceolate 25
18a Frz. lat eliptice până la suborbiculare, cu vârf rotunjit şi baza slab cordată
24b Frz. liniare, liniar-lanceolate 27
sau rotunjită, margini întregi; pe faţa sup. sunt rugoase, verde întunecat, pe
25a Lăstarii şi ramurile de 2 ani cenuşiu tomentoase. Frz. obovat-lanceolate, de
cea inf. alburiu sau albăstrui -verzui, cu nervaţiune foarte proeminentă,
5-10(-12) cm lung.
reticulată. F l . femeieşti şi bărbăteşti cu câte 2 glande. Ovar tomentos, sesil.
20 S. cinereaL. - Z ă l o g . (piş. X C , fig. 22). - P h , arbust, 1,5-6 m.
14 S. reticulată L . (piş. X C , fig. 17). - Arbust, C h , -20 cm. VII-VIII.
III-IV. 2n=76. Frecv. z.step.-e.f; loc. mlăştinoase, lunci, zăv. Sp. higr.
2n=38. Frecv. e.s.-e.a.; paj, tuf, pe sol schel. Sp. eutr.-mezotr, chionof,
Euras.
psichroterm.-hekistoterm. Circ.-arct.-alp.
25b Lăstarii păroşi Ia început, apoi devin glabri 26
18b Frz. cu vârf acut şi baza îngustată (dacă baza este ± rotunjită, atunci sunt
26a Frz. obovate, de 2-5 cm lung. cu vârful curbat oblic. Peţioli scurţi, până la
arbuşti mai viguroşi, sau frz. au margini serate sau au ovar glabru) 19
1 cm.
19a Frz. glabre (şi pe faţa inf.) 20
21 S. aurita L . (piş. X C , fig. 23). - P h , arbust, 0,5-2 m. I V - V .
19b Frz. păroase (cel puţin slab pubescente pe faţa inf.) 24
2n=38,76. Spor. e.g.-e.b.; pe malul apelor, mlaştini. Sp. higr. Eur.
20a Frz. eliptice, obovat-eliptice până la oblong-lanceolate, de 6-12(15) cm
26b Frz. eliptice, de 4-8(10) cm lung. Peţioli mai lungi, de 1-2 cm.
lung. Ovar glabru, pedicelat, pedicelul egal cu bracteea.
22 S.caprea L . - S a 1 c i e c ă p r e a s c ă , Io v ă . P h , arbore, 2-9 m.
15 S. silesiaca W i l l d . - I o v ă . (piş. X C , fig. 18). P h , arbust, -3 m. IV-
III-IV. 2n=38,57,76. Frecv. e.g.-e.f; tuf, rarişti, margini şi tăieturi de păd.
V I . 2n=38. Frecv. e.f.-e.s.; rarişti şi tăieturi de p ă d , tuf, paj. umede,
Sp. euritr, mez.-mezohigr. Euras.
turbării. Sp. pionieră, euritr, mez.-higr. Carp.-balc.-sudet.
27a Frz. de 2-5 cm lung. şi 2-8 mm l ă ţ , liniare până la oblong-lanceolate, cu
20b Frz. mai mici de 2-6 cm lung. Ovar păros (dacă este glabru, pedicelul este
margini întregi. Ovar pedicelat, păros. Tulp. târâtoare.
cât 1/3 din lung. bracteei sau planta este arbust, de 10-30(-50)cm) 21
23 S. rosmarinifolia L . - S a l c i e t â r â t o a r e . P h , arbust, 1 m. II-
21a Frz. evident şi grosier serat-dinţate. Ovar păros, pedicelat, pedicelul cât
IV. 2n=38. Spor. z.păd.stej.-e.b.; n i s , prundişuri (umede în profunzime),
lung. ovarului, sau de 2 ori cât bracteea
mlaştini. Sp. euritr, mezohigr.-higr. Euras.
16 S. starkeana W i l l d . (piş. X C , fig. 19). - Ph.(Ch.), arbust, - l m. IV-
27b Frz. mai lungi, de 5-15 cm lung. Arbuşti erecţi, de 2-6 m 28
V . 2n=38. Rară e.f.-e.s.; mlaştini eutrofe. Jud.: Harghita şi Suceava. Euras.
28a Frz. liniare, de 8-15 cm lung. şi 0,5-2 mm lăţ, alb cenuşiu păroase pe dos
bor. (R).
şi lucitoare. Stamine 2 cu filamente libere. Ovar sesil păros.
21b Frz. fin serate sau întregi 22
577
576
SALICACEAE
24 S. viminalis L . - M 1 a j e. P h , arbust, 2-4 m. III-IV. 2n=38. Spor. 5a
z.step.-e.f.; z ă v , pe malul apelor. Sp. eutr.-mezotr, higr. Cult. în răchitării.
Euras.
28b Frz. liniar-lanceolate, de 4-11 cm l u n g , alb tomentoase pe dos,
nelucitoare. Stamine 2 cu filamente unite aproape până la mijloc. Ovar
scurt pedicelat, glabru.
25 S. elaegnos Scop. (5. incana Schrank) - R ă c h i t ă a l b ă . (piş.
X C , fig. 24). P h , arbust, 2-6 m. I V - V . 2n=38. Spor. e.g.-e.b.; zăv. de Alnus
incana, pe prundişul râurilor. Sp. mezohigr. Eur. centr.
2 Populus L . - P l o p
x=19
l a Bractee lung şi dens ciliate, persistente la înflorire 2 5b
lb Bractee glabre, cad la înflorire 4 obicei cu 1-2 glande la baza limbului. Frz. tinere, la ieşirea din mugur sunt
2a Muguri glabri, slab vâscoşi. Frz. mature glabre sau cel mult slab
pubescente. Bractee adânc laciniate. Stigmate 2, purpuriu-roşietice.
Stamine 5-12.
1 P. tremula L . - P l o p t r e m u r ă t o r . P h , arbore, -20 m. III-V.
2n=19,38,57. Frecv. e.g.-e.b.; p ă d , tuf, margini şi tăieturi de păd. Sp.
euritr, eurif. Ind. Euras.
CUCURBITACEAE
Frz. rombic-ovate, pe margini fără cili şi fără glande la baza limbului.
Lăstari cilindrici, nemuchiaţi. Frz. tinere, la ieşirea din mugur sunt verzi.
5 P. nigra L . - P l o p n e g r u . P h , arbore, -30 m. III-V. 2n=38.
Frecv. z.step.-e.g.; lunci z ă v , depresiuni. Sp.eutr, mezohigr.-higr. Ind.,
med. Cult. for. şi orn. Euras.
- cv. italica (P. italica (Dur.) Moench; P. nigra L . subsp. pyraniidalis
(Roz) Celak.) - P l o p piramidal. Ramuri erecte. Coroana ±
columnară. Scoarţa cenuşie; ritidom timpuriu, negricios. Cult. orn.
- cv. thevestina (P. nigra var. thevestina (Dode) Asch. et Graebn.)
Asemănător cu cv. Italica, dar scoarţa este albicioasă şi ritidomul tardiv,
subţire, cenuşiu. Cult. orn.
Frz. ± deltoide, cu cili scurţi pe margini (cel puţin în stadiul tânăr) şi de
brun-roşietice.
6 *P. x canadensis Moench s.l. (P. deltoides x P. nigra) - P l o p
n e g r u h i b r i d , P l o p de C a n a d a . P h , arbore, -30 m. III-IV.
2n=38. Frecv. Cult. for. şi o r n , lunci, zone inundabile.
ORD. CUCURBITALES

2b Muguri păroşi. Frz. mature tomentoase pe dos. Bractee dinţate sau slab F a m . Cucurbitaceae Juss.
laciniate. Stigmate verzi-gălbui 3 Plante erbacee cu tulp. târâtoare sau urcătoare agăţându-se prin cârcei. Frz.
3a Frz. de pe lăstarii lungi palmat-lobate, alb tomentoase pe dos. Bractee alterne, simple, nestipelate. F l . actinomorfe, unisexuate, pe tipul 5 (excepţie la
dinţate. Echinocystis pe tipul 6). Sepalele şi petalele unite. Stamine 5, de obicei
2 P. alba L . - P1 o p a l b . P h , arbore, -30 m. III-V. 2n=38,57. Frecv. concrescute în perechi, astfel apar 3 (androceu triadelf) foarte rar libere.
z.silvostep.-e.g.; zăv. lunci. Sp. eutr, mezohigr. Ind. Cult. şi subspont. Gineceu inf, ovar tricarpelar continuat cu 1 stil şi 3 stigmate. Fr. cărnos,
Euras. baciform numit peponidă (melonidă), foarte rar bacă {Bryonia). Fascicule
- cv. Roumi (f. pyraniidalis (Bunge) Dippel). Coroana piramidală. bicolaterale prezente în tulp.
Cult. orn. la Frz. penat-sectate. Cârceii ramificaţi 4 Citrullus
3b Frz. de pe lăstarii lungi neregulat serat-dinţate până la slab lobate, cenuşiu lb Frz. întregi sau palmat-lobate 2
tomentoase pe dos. Bractee laciniate.
2a Plante fără cârcei. Fr. dehiscent, exploziv 2 Ecballium
3 *P. x canescens (Aiton) Sm. (P. alba x tremula) - P l o p 2b Plante cu cârcei. Fr. indehiscent 3
c e n u ş i u . P h , arbore, -30 m. III-V. 2n=38,57. Frecv. z.step.-e.g.; zăv.
3a Cârcei simpli, neramificaţi 4
lunci. Sp. eutr, mezohigr. Ind. Eur.
3b Cârcei ramificaţi 6
4a Frz. rombic-eliptice până la rombic-obovate, pe dos albicioase, cu luciu
4a Frz. întregi, lat ovate, cordate. Plantă dioică 1 Thladiantha
metalic. Peţioli cilindrici, de 1-2 cm.
4b Frz. palmat-lobate 5
4 *P. simonii Carriere - P1 o p c h i n e z e s c . P h , arbore, -16 m. III-
5a Plante perene cu răd. tuberizate. Petale alburii sau gălbui-verzi. Fr.
V . 2n=38. Cult. orn. şi arbore de aliniament. China.
globulos, mic, de 6-10 mm diam 3 Bryonia
4b Frz. deltoide sau rombic-ovate, pe dos verzi. Peţioli turtiţi lateral, până la 6
5b Plante anuale. Petale galbene, mari, peste 5 cm lung 5 Cucumis
cm lung 5
6a F l . mici, de circa 10-12 mm diam. Fr. hispid 7
6b F l . mari, peste 50 mm diam. Fr. fără peri rigizi 8

578 579
CUCURBITACEAE
CUCURBITACEAE
7a Frz. palmat-fidate. F l . pe tipul 6; cele femeieşti solitare, axilare
8 Echinocystis
7b Frz. palmat-lobate, lobii puţin pronunţaţi. F l . pe tipul 5; fl. femeieşti în 5 Cucumis L.
capitule dense, pedunculate 9 Sicyos
x=7,12
8a C. galbenă, campanulat-infundibuliformă, petale unite cel puţin până la 1/2
din lung 7 Cucurbita la Frz. cu lobi acuţi şi sinusuri slab pronunţate. Fr. cilindrice.
8b C. albă, rotată, petale unite pe circa 1/4 din lung 6 Lagenaria 1 *C. sativus L . - C a s t r a v e t e , (piş. L X X X V I I I , fig. 3). Sp. anuală,
T , 2-4 m. VI-VIII. 2n=14,28. Cult. alim. India.
1 Thladiantha Bunge lb Frz. cu lobi rotunjiţi. Sinusuri adânci, rotunjite. Fr. globulos-ovoidale.
x=9 2 *C. melo L . - P e p e n e g a l b e n , (piş. L X X X V I I I , fig. 4). Sp.
1 *T. dubia Bunge - B o s t a n e i c h i n e z e ş t i , P e r e b o l u n d e . Sp. anuală, T , 1-5 m. VI-VIII. 2n=24,48. Cult. alim. As. şi Afr. tropicală.
perenă, G , 0,8-2(4) m. VII-VIII. 2n=18. Cult. orn. şi subspont. China de N .
6 Lagenaria Ser.
2 Ecballium A . R i c h . x=ll
x=12 1 *L. siceraria (Molina) Standley - T i g v ă . Sp. anuală, T , 1-2 m.
1 E. elaterium (L.) A . Rich. - P l e s n i t o a r e . Sp. anuală-perenă, T.- VII-VIII. 2n=22,44. Cult. orn. Afr. trop. India E .
H , VI-VIII. 2n=24. Rară nis. maritime. Dobr. Medit.
7 Cucurbita L .
3 Bryonia L . x=10
x=10 la Sp. perenă. Fr. alungite, de 20-30 cm lung, cu sem. negre.
la Plantă monoică. Stigmat glabru. Bace negre. 1 *C. ficifolia Bouche - B o s t a n c u s e m i n ţ e n e g r e . Sp.
1 B. alba L . - M u t ă t o a r e . (piş. L X X X V I I I , fig. 1). Sp. perenă, H , perenă, H , VII-IX. 2n=40. Cult. alim. A m . centr.
2-4 m. V I - V I I . 2n=20. Frecv. z.step.-e.g.; tuf, garduri. Sp. mez. M e d , tox. lb Sp. anuale. Sem. albe 2
Euras. cont. 2a Frz. cu lobi rotunjiţi şi baza limbului cu marginea întreagă. Pedicel fructifer
lb Plantă dioică. Stigmat papilos-păros. Bace roşii. cilindric.
2 B. dioica Jacq. (piş. L X X X V I I I , fig. 2). - Sp. perenă, H , 2-4 m. VI- 2 *C. maxima Duchesne ex Lam. - B o s t a n , D o v l e a c turcesc.
VII. 2n=20. Rară z.păd.stej.-e.f; tuf, gard. Jud. Arad-Radna; Bucureşti. Sp. anuală, T , 4-9 m. V I - I X . 2n=24,40. Cult. a l i m , fur, oleag. A m . centr.
Eur. centr. şi de S. 2b Frz. cu lobi acuţi şi baza limbului cu marginea serată. Pedicel fructifer 5
muchiat 3
4 Citrullus Schrad. 3a Plantă cu peri rigizi. Frz. adânc palmat-lobate. Laciniile K . nu sunt dilatate
la vârf.
x=ll
3 *C. pepo L . - B o s t a n , D o v l e a c , (piş. L X X X V I I I , fig. 5). Sp.
la Sp. anuală. Fr. peste 20 cm diam. Pulpa (ţesutul placentar) zemoasă, dulce. anuală, T , 1-10 m. VI-VIII. 2n=40,42,80. Cult. a l i m , fur, oleag, orn. N .
1 *C. lanatus (Thunb.) Matsumura et Nakai - P e p e n e v e r d e , A m . centr.
H a r b u z , L u b e n i ţ ă . Sp. anuală, T , VII-VIII. 2n=22. Cult. alim. Afr. 3b Plantă cu peri relativ moi. Frz. slab lobate. Laciniile K . dilatate spre vârf.
NV. Fr. asimetric curbat, cu miros de mosc.
lb Sp. perenă. Fr. globuloase, mici, de circa 5 cm diam, cu pericarp uscat. 4 *C. moschata Duchesne - Sp. anuală, T , 2-5 m. VII-VIII.
2 *C. colocynthis (L.) Schrad. - C o 1 o c i n t. Sp. perenă, H , VII-VIII. 2n=24,40,48. Cult. alim. A m . centr.
Cult. spor. Med. Afr. de N , Asia de V , —

W
580
581
ERICACEAE ERICACEAE
8a Tulp. ± erecte. F l . scurt pedicelate, cu sau fără bracteole, de obicei pe tipul
8 Echinocystis Torr. et Gray 5 (4). C . campanulat-urceolată. Stamine neexserte din C , antere cu sau
1 E. lobată (Michx.) Torr. et Gray - B o s t ă n a ş s p i n o s . Sp. fără apendici 7 Vaccinium
anuală, T , 1-6 m. VI-VIII. 2n=32. Rară z.păd.stej.-e.g.; tuf, zăv. Adv. (Am. 8b Tulp. târâtoare, subţiri. F l . lung pedicelate, pe tipul 4 (5). Pediceli cu 2
de N.) bracteole. C . cu tub scurt (rotată) şi lacinii reflecte. Stamine exserte, antere
fără apendici 8 Oxycoccus
9 Sicyos L .
x=12 1. S u b f a m . Ericoideae
1 S. angulatus L . - Sp. anuală, T , 1-4 m. V l - V I I I . 2n=24. Rară 1 Bruckenthalia R c h b .
z.păd.stej.-e.g.; tuf, z ă v , garduri. Trans, M o l d , Munt. A d v . (Am. de N.) 1 B. spiculifolia (Salisb.) Rchb. - C o a c ă z ă . Ph.(Ch.), arbust, 5-25
cm. V l l - I X . 2n=36. Frecv. e.g.-e.s.; paj, rarişti de p ă d , stâne. Sp. oligotr,
ORD. ERICALES xeromez.-mez, mod.-p.acid, calcifugă. Carp.-balc.
F a m . Ericaceae Juss. (inel. Vacciniaceae Adans.)
2 Calluna Salisb.
Arbuşti mici, cu frz. simple, întregi, nestipelate, de obicei persistente. F l . pe
x=8
tipul 4-5; C. gamopetală; stamine în număr egal sau dublu faţă de sepale şi
petale. Anterele se deschid, de obicei, prin pori şi polenul se eliberează în 1 C. vulgaris (L.) Huli - I a r b ă n e a g r ă , M ă r t ă l o a g ă . (piş.
tetrade. Gineceu sup. (excepţie la Vaccinium şi Oxycoccus). Fr. variat: capsulă, X C V I I I , fig. 1). Ph.(Ch.), arbust, 20-100 cm. VII-IX. 2n=16. Spor. e.g.-e.s.;
bacă, drupă. tuf, turbării, paj, rarişti de păd. Sp. pionieră, oligotr, xeromez.-mezohigr,
l a Ovar inf. Fr. bacă 8 mod.-f.p.acid, calcifugă. T i n c t , tan, med. Euras
l b Ovar sup. Fr. capsulă sau drupă 2
2a F l . pe tipul 4. C. persistentă 3
2 S u b f a m . Rhododendroideae
2b F l . pe tipul 5. C. caducă 4
3a Frz. solziforme, opuse. Sepale libere. Antere cu apendici bazali, se deschid 3 Rhododendron L .
prin şanţuri laterale 2 Calluna
x=13
3b Frz. liniare, verticilate sau parţial alterne. Sepale unite. Antere fără
apendici, se deschid poricid 1 Bruckenthalia 1 R. myrtifolium Schott et Kotschy (R. kotschyi Simonk.) -
4a Frz. alterne, de 1-2 cin lung. şi 5-11 mm lăţ. F l . zigomorfe, mari, de circa S m i r d a r . (piş. X C V I I I , fig. 2). P h , arbust, 10-50 cm. VI-VII. Frecv. e.s.-
15 mm. Stamine 10. Antere fără apendici, se deschid poricid e.a.; paj, pe sol schel. Sp. oligotr, mez, mod.-p.acid. Carp. E. şi S. Carp.-
3 Rhododendron balc.
4b F l . actinomorfe, mai mici, de 4-6 mm 5 în sere reci se cultivă frecvent sp.:
5a Frz. opuse. Stamine 5, fără apendici, se deschid prin şanţuri laterale 2 *R. indicum (L.) Sweet (Azalea indica L.) - A z a 1 e e. F l . de obicei
4 Loiseleuria solitare. Stamine 5. 2n=26. Orn. Japonia.
5b Frz. alterne. Stamine 10 6 3 *R. simsii Planch. (Azalea indica Sims non L.) - A z a l e e . F l . câte
6a C. dialipetală. Antere fără apendici Ledum 2-6 în infl. Stamine 10. Cult. orn. China.
6b C. gamopetală. Antere cu apendici la vârf 7
7a Frz. discolore, pe faţă lucitoare, verzi închis, pe dos verzi albăstrui,
revolute. Fr. capsulă 6 Andromeda PLANŞA XCVIII. 1 - Calluna vulgaris; 2 - Rhododendron myrtifolium; 3 - Loiseleuria
7b Frz. concolore, nerevolute. Fr. drupă roşie. 5 Arctostaphylos procumbens; 4 - Arctostaphylos uva-ursi; 5 - Andromeda polifolia; 6 - Oxycoccus palustris a -
fl.; b - stamină; 7 - Vaccinium myrtillus a - fl.; b - fr.; c - stamină; 8 - Empetrum nigrum; 9 - E.
hermafroditum.

582 583
PLANŞA X C V I I I ERICACEAE

4 Loiseleuria Desv.
x=12
1 L. procumbens (L.) Desv. (piş. X C V I I I , fig. 3). - C h , arbust, târâtor,
5-30 cm. V I - V I I . 2n=24. Spor. e.s.-e.a.; p a j , tuf, în staţiuni vântuite.
Sp.oligotr, xeromez.-mez, psichroterm, h e i , mod.-p.acid, calcifugă.
Circ.-arct.-alp.

ILedum L .
x=13
ÎL. palustre L . - P h , arbust, -120 cm. Frz. alterne, liniar-lanceolate,
persistente, revolute. F l . albe grupate terminal, corimbiform. V - V I . 2n=52.
Turbării şi mlaştini montane. Circ.
Obs. Sp. se pare că a dispărut din flora Ro.

3 S u b f a m . Arbutoideae
5 Arctostaphylos Adans.
x=13
1 A. uva-ursi (L.) Spreng. - S t r u g u r i i u r s u l u i , (piş. X C V I I I , fig.
4). - Ch.(Ph.), arbust târâtor, 20-100 cm. V - V I . 2n=52. Rară e.s.; rarişti de
p ă d , stâne. Sp. oligotr, mod.acid.-neutr, xeromez.-mez. Med. Jud.: Cluj,
Alba, Braşov, Sibiu, Hunedoara, Neamţ, Suceava. Circ.-arct.-alp.

6 Andromeda L .
x=12
1 A. polifolia L . - R u g i n a r e . (piş. X C V I I I , fig. 5). - Ch.(Ph.),
subarbust târâtor, 10-40 cm. V - V I . 2n=48. Rară e.s.; mlaştini şi turbării
oligotrofe. Sp. oligotr, f.acid, tox. Med. Jud.: Maramureş, Cluj, Harghita,
Covasna, Suceava. Circ. bor. (R.).

7 Vaccinium L . - A f i n
x=12
la Frz. persistente, cu margini întregi, revolute. Filamente păroase. Antere
fără apendici. Baca roşie.
1 V. vitis-idaea L . - M e r i ş o r . Ch.(Ph.), subarbust(arbust), 5-30 cm.
V - V I I . 2n=24. Frecv. e.f.-e.s.; tuf, paj, rarişti de p ă d , turbării. Sp. oligotr,
mod.-p.acid. A l i m , tinct. Circ.

585
EMPETRA CEA E
lb Frz. căzătoare. Baca albastru închis
2a Ramuri muchiate. Frz. cu margini serate. C. verzuie, nuanţată roz palid.
2 V. myrtillus L . - A f i n , A f i n n e g r u . (piş. X C V I I I , fig. 7).
Ch.(Ph.), subarbust(arbusf), 15-50 cm. V - V I . 2n=24. Frecv. e.f.-e.s.; rarişti
şi tăieturi de p ă d , tuf, paj. Sp. oligotr, xeromez.-mezohigr, mod.-p.acid.
A l i m , med. Circ.
2b Ramuri nemuchiate. Frz. cu margini întregi
3a Frz. ± eliptice, de circa 4 cm lung. C. de circa 8 mm. Baca albăstruie-
negricioasă, de 7-10 mm diam.
3 *V. corymbosum L . - A f i n a m e r i c a n . P h , arbust, 1,5-4 m.
Cult. a l i m , rar. E . A m . de N .
3b Frz. obovate, de 6-25 mm lung. C . de 4-6 mm
4 V. uliginosum L . - A f i n v â n ă t . Ph.(Ch.), arbust. V - V I . 2n=48.
Spor. e.b.-e.s.; tuf, p ă d , turbării oligotrofe. Sp. oligotr, mezohigr.-higr,
p.-f.p.acid, calcifugă. Circ. bor.
a - subsp. uliginosum - Tulp. erectă de 30-60 cm. Frz. de 15-25 mm lung.
Pediceli de 3-10 mm. V - V I . 2n=48.
b - subsp. microphyllum (Lange) Tolm. (V. gaultherioides auct.) - A f i n
v â n ă t p i t i c . Tulp. târâtoare de 5-15 cm lung. Frz. de 6-16 mm
lung. Pediceli de 1-3 mm lung. C h , subarbust, 5-15 cm. VI-VII.
2n=24. Spor. e.s.-e.a.; tuf, paj, staţiuni vântuite. Sp. oligotr,
xeromez.-mez, psichroterm, mod.-p.acid. Mţii: Rodnei, Maramureşului,
Bucegi, Făgăraş, Retezat, Godeanu, Ţarcu. Circ. arct.-alp.
7 Oxycoccus H i l l -Răchitele
*=12
la Frz. ovat-oblongi, de 6-12 mm lung. şi 3-5,5 mm lăţ. Pediceli păroşi.
Filamente mai scurte decât anterele. Fr. sferic.
1 O. palustris Pers. (Vaccinium oxycoccos L.) (piş. X C V I I I , fig. 6).
C h , subarbust, 10-80 cm. VI-VII. 2n=48,72. Spor. e.b.; turbării oligotrofe.
Sp. oligotr, f.p.acid. Circ. bor. (R).
lb Frz. ovat-triunghiulare, de 3-6,5 mm lung. şi 2-3,5 mm lăţ. Pediceli glabri.
Filamente mai lungi decât anterele. Fr. elipsoidal.
2 O. microcarpus Turcz. ex Rupr. (Vaccinium microcarpum (Turcz.
ex Rupr.) Schmalh.) - C h , subarbust. VI-VII. 2n=24. Spor. e.b.; turbării
oligotrofe. Carp. Orient, Mţii Apuseni şi Sebeş. Arct.-alp. (R).
F a m . Empetraceae Gray
Arbuşti pitici cu frz. persistente, alterne, fără stipele, dense, formând
verticile aparente. F l . mici, actinomorfe, pe tipul 3, cu sepale şi petale libere.
PYROLACEAE
2 Gineceu sup, ovar 6-9 locular, cu câte un ovul în fiecare lojă. Fr. drupă.
1 Empetrum L .
x=13
la 1 E. nigrum L . - V u i e t o a r e . (piş. X C V I I I , fig. 8). P h . - C h ,
subarbust-arbust, 15-45 cm. Tulp. târâtoare până la ascendente. Frz. liniar-
3
oblongi, de 3-7 mm lung. şi 1-2 mm lăţ. F l . mici, unisexuat-dioice de circa
1,5 mm, roşietice, rar albe. Frz. de 3-4 ori mai lungi decât late, cu mergini
paralele. Drupa neagră, sferică, de circa 5 mm diam. V - V I . 2n=26. Spor.
e.b.-e.a.; paj, tuf, turbării. Sp. oligotr.
lb 2 E. hermafroditum Hagerup (piş. X C V I I I , fig. 9). - F l . hermafrodite;
4
Frz. de 2-3 ori mai lungi decât late, alungit ovat-eliptice, marginile nu sunt
paralele. 2n=52. Rară. Mţii Rodnei şi Vrancei. Circ. Arct.-alp. (R).
F a m . Pyrolaceae Dumort.
Plante perene, erbacee, rar arbuşti. Frz. simple, persistente, fără stipele. F l .
hermafrodite, actinomorfe, pe tipul 5 (rar 4), cu înveliş floral diferenţiat în
sepale şi petale libere. Stamine în număr dublu faţă de petale. Anterele se
deschid prin pori. Polenul se eliberează, de obicei, în tetrade. Gineceu sup. Fr.
capsulă loculicidă.
la Frz. invers lanceolate, grupate în pseudoverticile. Infl. umbeliformă
4 Chimaphila
lb Frz. lat ovat-eliptice până la subrotunde. Infl. racem sau fl. solitare 2
2a Frz. opuse. Tulp. cu o fl. solitară, terminală. Polenul se eliberează în
tetrade
3 Moneses
2b Frz. alterne. Infl. racem 3
3a Racem cu fl. unilaterale, nutante. Polenul se eliberează izolat 2 Orthilia
3b Racem cu fl. dispuse multilateral. Polenul se eliberează în tetrade . 1 Pyrola
1 Pyrola L .
x=23
la Stil de 1-2 mm, de lung. ovarului, drept, neîngroşat sub stigmat, neexsert.
Fl. mici, de 5-7 mm diam.
1 P. minor L . (piş. L X X I V , fig. 5). - Sp. perenă, H , 5-20 cm. V I -
VIII. 2n=46. Spor. e.g.-e.s.; p ă d , tuf, turbării. Sp. oligotr, xeromez.-mez,
mod.acid. Circ.
lb Stil de cel puţin 5 mm, mai lung decât ovarul, exsert. F l . mai mari, de^T-—
15 mm diam 2

586 587
 MONOTROPACEAE
PYROLACEAE
1 C. umbellata (L.) W . P. C . Barton - V e r d e a ţ a i e r n i i . C h , 10-
2a Sepale triunghiular rotunjite, mici, circa cât 1/4 din lung. petalelor. Petale
30 cm. VI-VIII. 2n=26. Rară e.g.-e.b.; p ă d , sol. ± nis. Sp. oligotr,
verzui, verzui-albicioase sau verzui-gălbui.
xeromez.-mez, slab-mod.acid, hei.-scia. Jud.: Harghita, Covasna,
2 P. chlorantha Sw. (P. virens Schweigg.) (piş. L X X I V , fig. 6). - Sp.
Braşov. Circ.
perenă, H , 10-20 cm. V I - V I I . 2n=46. Spor. e.g.-e.b.; păd. rare. Sp.
xeromez.-mez., slab acid. Circ.
F a m . Monotropaceae Nutt.
2b Sepale mai mari, circa cât 1/2 din lung. petalelor. Petale albe sau roze 3
3a Stil drept, de 4-6 mm. Peţiol mai scurt sau egal cu limbul. Plante perene, erbacee, fără clorofilă, saprofite. Frz. reduse la scvame. F l .
3 P. media Sw. (piş. L X X I V , fig. 7). - Sp. perenă, FL, 10-30 cm. VI- hermafrodite, actinomorfe, pe tipul 4-5, cu sepale şi petale libere. Anterele se
VIII. 2n=92. Spor. e.g.-e.b.; păd., în loc cu muşchi. Sp. oligotr., mez, slab- deschid prin şanţuri longitud. Polenul se eliberează izolat. Gineceu sup. format
mod.acid. Euras. din 4-5 cârpele unite. Fr. capsulă loculicidă.
3b Stil curbat, mai lung, de 6-10 mm 4
1 Monotropa L .
4a Peţiol mai scurt sau egal cu limbul ± suborbicular. Sepale de 3,5-4,5 mm,
x=8
acuminate. Stil de 6-10 mm îngroşat sub stigmat.
4 P. rotundifolia L . - B r ă b ă n o i . (piş. L X X I V , fig. 8). - Sp. perenă, la Ovar şi fr. elipsoidal. Stilul mai lung decât ovarul. Ovar, stil, filamente
H , 15-35 cm. VI-VIII. 2n=46. Spor. e.g.-e.s.; prin loc. umede şi umbroase staminale şi faţa int. a petalelor dens păroase. Infl. densă, cu 6-25 fl. C . 10-
din p ă d , tuf. Sp. mezotr, mez.-mezohigr, slab-mod.acid. Circ. 15 mm lung.
4b Peţiol mai lung decât limbul ± eliptic. Sepale de 3-3,5 mm, obtuze. Stil de 1 M. hypopitys L . - S u g ă t o a r e . (piş. L X X I V , fig. 12). Sp. perenă,
G , 10-30 cm. V I - X . 2n=48. Sp. mez, slab-mod.acid. în păd. de conifere.
5,5-7,5 mm, neîngroşat sub stigmat.
Circ.
5 P. carpatica J. Holub et Kfisa (piş. L X X I V , fig. 9). - Sp. perenă, H ,
lb Ovar şi fr. subglobulos. Stilul mai scurt decât ovarul. Ovarul totdeauna
8-20 cm. VI-VIII. 2n=46. Spor. e.b.-e.s.; p ă d , tuf. Sp. calcicolă. Mţii
glabru. Stilul, filamentele staminale şi faţa int. a petalelor glabre sau slab
Bucegi şi Rodnei. End. carp.
păroase. Infl. cu 1-6 fl. C. 8-10 mm lung.
2 M . hypophegea Wallr. - Sp. perenă, G , 10-30 cm. V I - X . 2n=16. Sp.
2 Orthilia Rafin.
mez, slab-mod.acid. în păd. de foioase (făgete) Eur.
x=19
1 O. secunda (L.) House (Pyrola secunda L . ; Ramischia secunda (L.) ORD. PRIMULAL.ES
Garcke) - P e r i ş o r , (piş. L X X I V , fig. 10). Subarbust, C h , 10-30 cm. VI-
F a m . Primulaceae Vent.
VII. 2n=38. Frecv. e.g.-e.b.; păd. Sp. oligotr, xeromez.-mez, slab-
mod.acid. Circ. Plante erbacee cu frz. simple, fără stipele. F l . pe tipul 5(-7), actinomorfe,
gamopetale. Stamine epipetale. Gineceu sup, ovar unilocular (la Samolus
3 Moneses Salisb. ex Gray semiinf). Placentaţia centrală. Fr. capsulă sau pixidă.
x=13 la Plantă acvatică, submersă (mai puţin infl.), frz. penat-sectate cu segmente
filiforme 5 Hottonia
1 M. uniflora (L.) A . Gray (Pyrola uniflora ) - P ă r ă l u ţ e de
lb Plante terestre, frz. întregi până la lobate 2
m u n t e . ( p i ş . L X X I V , fig. 11). Sp. perenă, H.(G.), 5-15 cm. VI-VII.
2a Tulp. scap, frz. sub formă de rozetă bazală 3
2n=26. Spor. e.f.-e.s.; p ă d , în loc. cu muşchi. Sp. mezotr, m e z , slab-
2b Tulp. foliată 7
mod.acid. Circ.
3a Plante cu tuberculi. F l . solitare, lung pedicelate, cu laciniile C. reflecte
6 Cyclamen
4 Chimaphila Pursh
3b Plante fără tuberculi. Laciniile nu sunt reflecte 4
x=13 4a Frz. cordate sau reniforme 5

589
588
 PRIMULACEAE
PRIMULACEAE
4b Frz. alungite, nu sunt cordate sau reniforme 6 4a Prefoliaţie involută. Lamina ± pieloasă sau cărnoasă. K . cilindric, nemuchiat... 5
5a Frz. întregi sau slab sinuat-crenate. C. albastră-violacee, fimbriată 4b Prefoliaţie revolută. Lamina ± încreţită sau rugoasă. K . muchiat 7
4 Soldanella 5a Infl. multiflora; C. galbenă. Lamina ± obovată (marginea acut dinţată la
5b Frz. lobate. C. roză cu lacinii întregi 3 Cortusa subsp.).
6a F l . mari, peste 15 mm diam. Tubul C . mai lung decât limbul cilindric, spre 4 P. auricula L . subsp. serratifolia (Rochel) Jâv. - U r e c h e a
vârf ± dilatat. Plante heterostile (excepţie P. halleri) 1 Primula u r s u l u i , (piş. X C I X , fig. 1). Sp. perenă, H , 5-25 cm. I V - V I .
6b F l . mai mici, până la 10 mm diam. Tubul C. egal sau mai scurt decât 2n=54,62,63,64,66,72. Rară e.f; paj, pe sol schel. Sp. sax, calcifugă,,
limbul, spre vârf îngustat. Plante mici, homostile lAndrosace mez, subterm. Mţii: Vâlcan, Godeanu, Mehedinţi, Cernei. End. Carp. S
ISL Ovar semi-inf. Infl. racem terminal. C. albă, cu staminodii filiforme. Frz. 5b F l . roşii sau liliachii, foarte rar albe, solitare sau în infl. pauciflore 6
alterne i. 12 Samolus 6a Lamina oblanceolat-eliptică, întreagă.
7b Ovar sup. Infl. sau fl. axilare; dacă infl. este terminală, atunci frz. sunt 5 P. wulfeniana Schott subsp. baumgarteniana (Degen et Moesz)
opuse sau verticilate. Staminodiile lipsesc 8 LUdi (P. baumgarteniana Degen et Moesz) (piş. X C I X , fig. 2). Sp. perenă,
8a F l . sesile, cu perigon petaloid, alburiu sau roşietic, persistent, deci C. H , 5-7 cm. V - V I I . 2n=66. Rară e.s.-e.a.; paj, pe sol schel. Mţii: Postăvaru
lipseşte. Frz. întregi, cele inf. opuse, cele sup. alterne 9 Glaux şi Piatra Craiului. End. Carp. S.
8b Fl. cu K . şi C 9 6b Lamina invers triunghiulară, cu 3-9 dinţi la vârf.
9a Tulp. în partea inf. cu frz. mici, puţine şi alterne, în partea sup. cu 1 verticil 6 P. minima L . - O c h i u l g ă i n i i , (piş. X C I X , fig. 3). Sp. perenă,
de frz. mult mai mari, din subsuoara cărora pleacă 1-3 fl. albe, lung H , 1-5 cm. V I - V I I . 2n=64,66,67,68,69,70,73. Frecv. e.s.-e.a.; paj, tuf.
pedicelate, de obicei pe tipul 7 8 Trientalis scunde de Ericacee, pe substrat pietros. Sp. mez, oligotr, psichroterm -
9b Frz. ± egale, uniform distribuite pe tulp 10 hekistotenn, calcifugă. Carp. E . şi S. Alp.-eur.
10a Plantă scundă, de 2-7 cm, cu frz. alterne. C. mai scurtă decât K 7a C. roşie-liliachie, gâtul galben 8
11 Centunculus 7b C. galbenă 9
10b Plante mai înalte, cu frz. opuse sau verticilate. C. mai lungă decât K 11 8a K . de 3-6 mm lung. C. de 8-16 mm diam. şi tubul lung de 5-8 mm, abia
11a C . galbenă. Fr. capsulă valvicidă 7 Lysimachia depăşeşte K . Plantă heterostilă.
11b C. roşie sau albastră. Fr. pixidă 10 Anagallis 7 P. farinosa L . - O c h i i b r o a ş t e i . Sp. perenă, H , 5-30 cm. V - V I .
2n=18,36. Rară e.g.-e.b.; paj. înmlăştinite. Sp. oligotr, higr. Jud.: Harghita,
1 Primula L . Covasna, Braşov, Sibiu. Circ.-arct.-alp.
x=9,ll,12,31 8b K . de 8-12 mm lung. C. de 15-20 mm diam. şi tubul lung de 20-30 mm,
depăşeşte K . mai mult de 2 ori. Plantă homostilă.
la Plante cult. în sere şi apartamente 2
8 P. halleri J.F.Gmel. - A n g h e l i n ă . S p . perenă, H , 10-30 cm. V I -
lb Plante spont. sau cult. în grădini şi parcuri 4
VIII. Spor. e.s.-e.a.; paj. însorite. Sp. mez, preferenţial calc. Alp.-eur.
2a Plantă anuală cu fl. mici, circa 1 cm d i a m , dispuse în infl. etajate.
9a Scapul lipseşte; fl. solitare, cu pediceli lungi până la 10 cm ce pleacă din
1 *P. malacoides Franch. - Sp. anuală, T , 15-30 cm. 2n=18,36. Cult.
mijlocul rozetei.
orn. China.
9 P. vulgaris Hudson (P. acaulis (L.) Hill) - G r i c i o r e i . (piş.
2b Plante perene (în cultură şi anuale) cu fl. mai mari, peste 2 cm diam,
X C V I I , fig. 4). Sp. perenă, H , 5-10 cm. III-IV. 2n=22. Spor. e.g.-e.f; paj,
grupate într-o infl. terminală 3 tuf, margini şi rarişti de păd. Sp. mez, mezotr.-eutr.
3a Frz. lobate sau fidate. K . veziculos, cu baza trunchiată, ± egal cu tubul C.
2 *P. sinensis Sabine in Lindl. - Sp. perenă, H , 20-30 cm. 2n=24,48.
Cult. orn. China. PLANŞA XCIX. 1 - Primula auricula subsp. serratifolia; 2 - P. wulfeniana subsp.
3b Frz. ondulat-crenat-dinţate, K . atenuat în bază, mai scurt decât tubul C. baumgarteniana; 3 - P. minima; 4 - P. vulgaris; 5 - Androsace maxima - infl.; 6 - A. elongata -
infl.; 7 - A. lactea; 8 - A. obtusifolia; 9 - A. chamaejasme; 10 - A. villosa subsp. arachnoidea;
3 *P. obconica Hance - Sp. perenă, H , 25-40 cm. 2n=24,48. Cult. "î - Cortusa mallhioli; 12 — Soldanella pusilla; 13 - 5. montana subsp. faceta; 14 - Lysimachia
orn. China. ummularia; 15 - /_ nemorum.

591
590
PLANŞA X C I X PRIMULACEAE

a - subsp. vulgaris - Lamina îngustată treptat în peţioli. F l . palid gălbui.

Submedit.
b - subsp. sibthorpii ( Hoffmanns.) W . W . S m . et Forrest (subsp. rubra
(Sm.) Greuter et Burdet) - Lamina abrupt contractată în peţioli. F l .
roşii sau purpurii. Pont.-balc.
9b Scapul prezent, infl. multiflora 10
10a K . larg (mai ales după înflorire) campanulat până la infundibuliform, cu
dinţii triunghiulari-ovaţi, acuţi. C. galbenă, cu limb concav. Capsula
ovoidă, mai scurtă decât K .
10P. veris L . (P. officinalis (L.) Hill) - C i u b o ţ i c a c u c u l u i . Sp.
perenă, H , 10-25 cm. I V - V . 2n=22. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; paj, margini şi
rarişti de păd. Sp. m e z , mezotr. Med. Euras.
ai Lamina slab păroasă, cu peri scurţi, neramificaţi, baza brusc îngustată
în peţiolul aripat. K . de 8-15 mm lung, de obicei mai scurt decât tubul C .
- subsp. veris
a 2 Lamina cenuşiu sau alb-tomentoasă pe dos, cu peri adesea ramificaţi.
K . de 16-20 mm lung b
bi Lamina cenuşiu tomentoasă pe dos, treptat îngustată în peţiolul aripat.
K . lung. cât tubul C .
- subsp. canescens (Opiz) Hayek ex Liidi
b 2 Lamina alb păroasă pe dos, cordată sau trunchiată la bază. Peţiol
nearipat sau slab aripat. K . mai scurt decât tubul C.
- subsp. columnae (Ten.)Maire et Petitmengin - Spor. e.f.-e.b. Calc.
Medit.
10b K . strâmt, ± cilindric, cu dinţi lanceolaţi, acuminaţi. C. sulfurie, cu limb
plan. Capsula cilindric-conică, egală sau mai lungă decât K .
11 P. elatior (L.) H i l l - C i u b o ţ i c a c u c u l u i , Ţ â ţ a v a c i i . Sp.
perenă, H , 10-30 cm. III-VII.
ai Frz. cenuşiu tomentoase pe dos, rar glabre. K . de 6-8 mm lung.
- subsp. leucophylla (Pax) H.Harrison ex W . W . S m . et Fletcher (P.
leucophylla Pax) V - V I . Spor. e.f.-e.b.; paj însorite, pe substrat pietros.
Calc. End. Carp. E .
a 2 Frz. verzi, ± pubescente pe dos. K . mai lung de 8 mm b
bi Lamina lat eliptică, brusc îngustată în peţiol. K . de circa 10 mm.
Capsulă mai lungă decât K .
- subsp. elatior III-VI. 2n=22. Frecv. e.g.-e.b.; paj, margini şi rarişti
de păd. E u t r , mez.-mezohigr. Med. Eur.
b 2 Lamina alungit eliptică, treptat îngustată în peţiolul aripat. K . de 10-12
mm lung. Capsula de lungT^

593
PRIMULACEAE PRIMULACEAE
- subsp. iiitricala (Gren. et Godr.) Widmer (P. intricata Gren. et 6 A. villosa L . subsp. arachnoidea (Schott, Nyman et Kotschy) Nyman
Godr.) V I - V I I . Rară e.b.-e.s.; pe sol schel. M e z , calc. Mţii Bucegi şi (piş. X C I X , fig. 10). Sp. perenă, C h , 2-10 cm. VII-VIII. 2n=20. Spor. e.a.;
Piatra Craiului. Alp.-eur. paj, stâne. calc. Carp. E . şi S. End. Carp. Ro.

2 Androsace L . 3 Cortusa L .
x=9,10,19,39 x=12

la Plante anuale cu o singură rozetă de frz. bazale 2 la 1 C. matthioli L . - C i u b o ţ i c a u r s u l u i , (piş. X C I X , fig. 11). Sp.
lb Plante perene, cespistoase, cu mai multe rozete bazale 4 perenă, H , 20-40 cm. VII-VIII. 2n=24. Frecv. e.f.-e.s.; loc. umede şi
2a Hipsofile involucrale egale sau mai lungi decât pedicelii la înflorire. Plantă umbroase, bur. Sp. eutr, mezohigr, hei.-scia, s a x , chionof. Euras. mont.
cu peri simpli.
1 A. maxima L . (piş. X C I X , fig. 5). Sp. anuală-anuală de iarnă, T.-Ht, 4 Soldanella L .
5-15 cm. I V . 2n=60. Spor. z.step.-e.g.; loc. uscate, slab înierbate. Sp. x=9,10
xeromez, subterm. Euras. cont.
la Lamina frz. de 5-8(-15) mm lăţ. Scap uniflor. Peţiol, scap şi pedicel cu
2b Hipsofde involucrale mult mai scurte decât pedicelii. Plantă cu peri stelaţi3
glande sesile. C . divizată până la 1/3 din lung, fără solzi în gât. Stilul
3a C . şi capsula mai scurte decât K .
închis în C. Capsula cu 5 dinţi.
2 A. elongata L . (piş. X C I X , fig. 6). Sp. anuală-anuală de iarnă, T.-Ht,
1 S. pusilla Baumg. (piş. X C I X , fig. 12). Sp. perenă, H , 3-8 cm. V -
4-10 cm. I V - V . 2n=40. Spor. z.step.-e.g.; loc. uscate, slab înierbate. Sp.
VII(-VIII). 2n=36,40. Frecv. e.a.; zăcători de ape din topirea zăpezilor. Sp.
xeromez, subterm. Euras. şi A m . de N . (cont.).
oligotr, chionof. Carp. Sudici. Alp.-eur.
3b C . şi capsula mai lungi decât K .
lb Lamina frz. are peste 15 mm lăţ. Scap multiflor. C. cu solzi în gât. Stil
? A. septentrionalis L . - Sp. anuală, T , 5-15 cm. V - V I . 2n=20. Paj.
exsert. Capsula cu 10 dinţi 2
uscate, însorite, din e.b.-e.s. Sp. a fost citată din Mţii Rodnei şi B u c , dar
2a Peţioli, scap şi pediceli cu glande sesile unicelulare, rare, devin glabri.
fără confirmare prin material. Euras.
Scap cu 2-3 flori.
4a Plante glabre sau stelat-pubescente, fără glande 5
? S. alpina L . Menţionările din Ro sunt eronate. Creşte numai în M-ţii
4b Plante pâslos-păroase, cu peri simpli, lungi şi cu peri glanduloşi 6
A l p i , Apennini şi Dinarici. '
5a Plantă complet glabră, cel mult frz. pe margini sunt slab stelat-păroase.
2b Peţioli cu glande sesile, cu 2 celule; scapul cu glande scurt pedicelate, cu
Frz. liniare, lung. depăşeşte lăţ. cel puţin de 10 ori.
2-3 celule.
3 A. lactea L . - L a p t e l e s t â n c i i , (piş. X C I X , fig. 7). Sp. perenă,
? S. carpatica Vierh. N u creşte în R o , ci în Carpaţii de V . (Tatra)
H , 2-10 cm. V I - V I I . 2n=76. Spor. e.f.-e.a.; stâne. Sp. m e z , s a x , calc.
2c Peţioli cu peri glandulari cu 3-6 celule, persistenţi 3
Carp. E . şi S. Alp.-eur.
3a Peţioli cu peri glandulari de 0,15-0,20 mm cu 4-5 celule. Lamina de 0,5-
5b Plantă cu peri stelaţi sau bifurcaţi . Frz. oblong-lanceolate, lung. depăşeşte
1,2 cm lung. şi 0,7-1,7 cm l ă ţ , rugoasă pe faţa sup, cu peri glandulari.
lăţ. de 4-5 ori.
Tubul C. mai lung sau cel mult egal cu lobii. Capsula cu 6-10 dinţi.
4 A. obtusifolia A I I . - (piş. X C I X , fig. 8). Sp. perenă, C h , 2-12 cm.
2 S. rugosa L . B . Zhang (piş. C L X V I I I , fig.4). Plantă de 6-11 cm,
VI-VIII. 2n=36,38. Rară e.s.-e.a.; stâne. Sp. s a x , mez.-mezohigr. Mţii
perenă, H , V - V I , E n d , Carp. Orientali.
Bucegi. A l p . - Carp.
3b Plante de (10) 15-35 cm înălţime. Lamina de 1,5-3 cm lung. şi 2-4,6 cm l ă ţ ,
6a Rozete întinse, plane. Frz. vilos ciliate pe margini, pe feţe glabre.
fără peri glandulari. Tubul C. mai scurt sau cel mult egal cu lobii. Capsula cu
5 A. chamaejasme Wulfen em. Host - Lăptişor, (piş. X C I X , fig. 9). Sp.
10(-14) dinţi 4
perenă, C h , 2-10 cm. VI-VII. 2n=20. Rară e.a.; paj, pe sol schel. Sp. mez,
4a Peţiolii cu peri glandulari, lungi de 0,38-0,95 mm, alcătuiţi din 5-7 celule.
hekistoterm-psichroterm. Mţii Bucegi, Piatra Craiului. Circ.-arct.-alp.
3 S. montana W i l l d . subsp. faceta A . Kress (S. augusta L . B . Zhang)
6b Rozete semiglobuloase, cu frz. conivente. Frz. dens arachnoideu
(piş. X C I X , fig. 13). Sp. perenă, 10-25 cm. I V - V I . 2n=38. Carp. Orientali.
viloase, atât pe margini, cât şi pe faţa inf.
Ucr.

594 595
PRIMULACEAE PRIMULACEAE
Obs. S. montana subsp. montana creşte în NE M-ţilor Alpi. 2 L. nemorum L . (piş. X C I X , fig. 15). Sp. perenă, C h , 10-30 cm lung.
4b Peţiolii cu peri glandulari, lungi de 0,09-0,30 mm, alcătuiţi din 2-4 (-5) tulp. V - V I I . 2n=16,l8,28,84. Rară e.f.-e.b.; rarişti de p ă d , b u r , tuf. Sp.
celule. 2n=40. mezohigr, mezotr.-eutr, scia. Mţii: Ouaş-Gutâi, Maramureş, Rodnei,
4 S. major (Neilr.) Vierh. s.l. emend. hic ( inel. S. hungarica Simonk., Bârsei, Făgăraş, Iezer, M t . Mare. Eur.
S. marinarossiensis K l d s t , S. oreodoxa L . B . Zhang) Sp. perenă, 10-25 cm. 3a F l . pe tipul 6-7 grupate în raceme dense, capituliforme, axilare. C. de 4-6
V - V I I . 2n=40. M-ţii A l p i şi Carpaţi. mm lung. Stamine exserte.
Notă: Taxonii incluşi în S. major nu pot fi determinaţi cu certitudine după caractere 3 L thyrsiflora L . Sp. perenă, H H , 30-70 cm. V - V I I . 2n=40,54. Spor.
morfologice şi valoarea lor taxonomică cu rang de specie s-a făcut pe baza analizei z.păd.stej.-e.b.; mlaştini şi turbării eutrofe. Sp. higr, mezotr. Jud.: Bistriţa-
moleculare şi pe baza arealului (L. B. Zhang et Joachim W. Kadereit, 2002, 2004). Este Năsăud, Mureş, Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Suceava. Circ. bor. (R.).
necesară verificarea în teren a acestor taxoni pentru aprecierea corectă a valorii lor
3b F l . pe tipul 5. C . de 10-15 mm lung. Stamine neexserte 4
taxonomice. S. major şi 5. hungarica s.str. cresc în Carpaţii Sudici, S. marmarossiensis în
Carp. Orientali, iar S. oreodoxa în Carp. Apuseni. Menţionăm că există şi părerea conform
4a F l . în panicule terminale. Sepale cu dungă roşie pe margine.
căreia, taxonii incluşi aici în S. major, pot fi incluşi în S. hungarica s.l., dar S. major are 4 L. vulgaris L . - G ă I b i ne l e . Sp. perenă, H , 50-150 cm. V I - V I I .
prioritate (1851), faţă deS. hungarica (1887). 2n=28,56,84. Frecv. z.step.-e.f; pe malul apelor, paj. înmlăştinite. Sp.
higr, tinct. Euras.
5 Hottonia L . 4b F l . axilare, câte 1-4. Sepale fără dungă roşie pe margini
x=10 5 L. punctata L . - I a r b ă de l u n g o a r e , G ă l b i n e l e . Sp.
perenă, H , 50-100 cm. VI-VIII. 2n=30. Frecv. z.păd.stej.-e.f; pe malul
1 H. palustris L . - Sp. perenă, H i d r , 20-60 cm. V - V I I . 2n=20. Spor.
apelor, mlaştini, tuf. Sp. mezohigr.-higr. Eur. centr. şi SE.
z.păd.stej.-e.g.; ape stagnante sau lin curgătoare. Euras.
8 Trientalis L .
6 Cyclamen L . - C i c l a m e n
x=8
x=9,10,12,17
1 T. europaea L . (piş. C , fig. 1). - Sp. perenă, G , 5-25 cm. V - V I I .
la Frz. persistente. F l . foarte mirositoare, apar în V I - I X . Lobii C . de 15-20
2n=l 12,160. Rară e.b.; paj. înmlăştinite. Sp. oligotr, higr, silic. Jud.:
mm lung.
Maramureş, Covasna, Suceava. Circ. bor. (R.).
1 *C. purpureus M i l l . - Sp. perenă, G , 5-15 cm. V I - I X . 2n=34. Cult.
în grădini şi subspont. Eur. centr. 9 Glaux L .
lb Frz. căzătoare. Lobii C . de 25-45 mm lung.
x=5,15
2 *C. persicum M i l l . - Sp. perenă, G , 10-20 cm. 2n=48,96. Cult. la
?
ghivece în spaţii protejate. A s . S V .
1 G. maritima L . - Ş e r p a r i ţ ă . (piş. C, fig. 2). - Sp. perenă, H , 5-
7 Lysimachia L . 30 cm. V I - V I I . 2n=22,30. Rară z.păd.stej.-e.g.; paj. umede, sărăturate. Sp.
x=5,6,7,8,9 mezohal.-higrohal. Jud.: Cluj, Mureş, Harghita. Circ.

la Tulp. târâtoare. F l . solitare, axilare 10 Anagallis L .

lb Tulp. erecte. F l . numeroase grupate în infl 3
x=10,ll
2a Frz. lat-eliptice până la subrotunde, obtuze, cu glande punctiforme, roşii.
Pediceli viguroşi. la Pedicelii, la înflorire, depăşesc frz. bracteante. Petale roşii (rar albastre sau
1 L. nummularia L . - G ă l b ă j o a r ă , D r e ţ e . (piş. X C I X , fig. 14).
Sp. perenă, C h , 10-50 cm lung. tulp. V - V I I . 2n=30,32,36,43,45. Frecv. PLANŞA C. 1 - Trientalis europaea; 2 - Glaux maritima; 3 - Anagallis arvensis; 4 - A. foemina;
5 - Centunculus minimus; 6 - Samolus valerandi; 7 - Centaurium littorale subsp. uliginosum; 8 -
z.păd.stej.-e.f; paj. umede, şanţuri. Sp. mezohigr. Euras, A m . d e N .
C. erythraea; 9 - Gentiaim lutea; 10 - G. cruciata; 11 - G. phlogifolia - K.; 12 - G. punctata; 13
2b Frz. ovate, acute, fără glande roşii, dar cu glande punctiforme, translucide. -G. nivalis; 14 - G. utriculosa; 15 - G. asclepiadea; 16 - G. pneumonanthe; 17 - G. frigida; 18
Pediceli filiformi. -G. verna; 19 - G. orbicularis.

596 597
PLANŞA C GENTIANACEAE

roze), cu numeroşi peri glandulari pe margini, 3 celulari, cu celula

terminală globuloasă.
1 A. arvensis L . - S c â n t e i u ţ ă . (piş. C, fig. 3). - Sp. anuală-anuală
de iarnă, T . - H t , 5-30 cm. V I - I X . 2n=40. Frecv. z.step.-e.f.; loc. rud. şi cult.
Sp. m e z , mezotr. Bur. seg. Circ.
lb Pedicelii, la înflorire, mai scurţi decât frz. bracteante. Petale albastre, fără
peri glandulari pe margini, sau cu puţini, 4 celulari, cu celula terminală
alungită.
2A.foemina M i l l . (piş. C, fig. 4). - Sp. anuală-anuală de iarnă, T . - H t ,
5-30 cm. V I - I X . 2n=40. Frecv. z.step.-z.păd.stej.; loc. rud. şi cult. Sp.
xeromez, subterm. Bur. seg. Cosm.

11 Centunculus L.
x=ll
1 C. minimus L . (Anagallis minima (L.) E.H.L.Krause) - O c h i ş o r ,
(piş. C, fig. 5). - Sp. anuală, T , 2-8 cm. V - I X . 2n=22. Spor. z.păd.stej.-
e.b.; paj. umede, pe sol uşoare. Sp. mez.-mezohigr. Euras.

12 Samolus L .
x=12,13
1 S. valerandi L . (piş. C, fig. 6). - Sp. perenă, H , 10-50 cm. V I - I X .
2n=24,26,38. Spor. z.step.-z.păd.stej.; depresiuni umede, pe lângă lacuri,
adesea în loc. sărăturate. Sp. mezohigr.-higr. Cosm.

S U B C L A S A ASTERIDAE (ENCL. LAMIIDAE)

ORD. GENTIANALES

F a m . Gentianaceae Juss.

Plante erbacee, glabre, cu gust amar. Tulp. cu fascicule bicolaterale. Frz.

opuse (foarte rar unele alterne), întregi, de obicei sesile şi adesea concrescute la
bază, fără stipele. F l . actinomorfe, hermafrodite, pe tipul 4-5 (excepţie 6-8 la
Blackstonia) gamosepale şi gamopetale. C. cu prefloraţie contortă. Gineceu
sup, ovar unilocular. Fr. capsulă septicidă.
l a F l . pe tipul 6-8. Stil filiform, cu stigmat bilobat 1 Blackstonia
l b F l . pe tipul 4-5 2
2a Stil distinct, filiform. C. roz-roşie. Antere răsucite în spirală după
dehiscenţă 2 Centaurium

598 599
GENTIANACEAE
2b Stil scurt sau lipsă. C. albastră, violetă, galbenă, rar albă. Antere nerăsucite
în spirală după dehiscenţă
3a C. divizată aproape până la bază, violacee sau verde-gălbuie, cu lacinii
lungi, liniar-lanceolate, acute, pătate cu puncte sau linii închise ... 8 Swertia
3b C. cu alte caractere
4a Plantă anuală, mică, cu fl. lung pedicelate; K . şi C. divizate aproape până la
bază 7 Lomatogonium
4b K . sau cel puţin C. cu tub evident; dacă tubul C. este puţin evident, atunci
planta este perenă
5a Gâtul C. glabru, fără apendici la baza laciniilor, cel mult în sinusul dintre
lacinii, uneori se află câte un dinte (lob) mic. Nectarii la baza ovarului
3 Cenliana
5b Gâtul C. cu apendici fimbriaţi la baza laciniilor; dacă apendicii lipsesc,
atunci laciniile C . sunt fimbriat-ciliate pe margini. Nectarii la baza C
6a Gâtul C. fără apendici. Laciniile C. ciliat-fimbriate pe margini
4 Gentianopsis
6b Gâtul C . cu apendici. Laciniile C. nu sunt ciliat-fimbriate pe margini
7a K . cu tub evident, fără apendici saciformi Ia bază. Laciniile C. cu câte 1
scvamă la bază, fimbriată 5 Gentianella
7b K . cu sepale libere şi cu apendici saciformi la bază. Laciniile C. cu câte 2
scvame la bază, fimbriate 6 Comastoma
1 Blackstonia Huds.
x=10,ll
la Frz. tulp. sup. triunghiular-ovate. Sepale liniare, uninervate, libere, mai
scurte decât C . ; C . de 10-15 mm lung.
1 B. perfoliata (L.) Huds. - Sp. anuală, T , 20-40 cm. VI-VIII. 2n=40.
Aluviuni şi nis. umede. A fost menţionată din jud.: Cluj, şi Suceava, date
controversate; există însă material de la Constanţa. Centr-eur.-medit.
lb Frz. tulp. sup. eliptice. Sepale lanceolate, trinervate la bază, evident unite
la bază, aproape de lung. C.; C. de 8-10 mm lung.
2 B. acuminată (W. D . J. K o c h et Ziz) Domin (B. perfoliata subsp.
serotina (W. D . J. Koch ex Rchb.) Vollm.) - Sp. anuală, T , 10-30 cm.
VIII-IX. 2n=40. Nis. umede şi ± sărăturate, pe litoral la: Sf. Gheorghe,
Constanţa, Mangalia. Centr-eur.-medit.
Obs. Ambele specii sunt ameninţate cu stingerea.
ICentaurium Hill
la F l . ± sesile, grupate în cime spiciforme.
GENTIANACEAE
1 C. spicatum (L.) Fritsch - Sp. anuală-bisanuală, T . - H t , 10-40 cm. V -
3 X . 2n=22. Rară, z.step.; paj. umede, sărăturate. Jud. Constanţa şi Tulcea.
Pont.-medit.
l b F l . ± pedicelate, grupate în cime dihaziale sau corimbiforme 2
4 2a Plante fără rozetă de frz. bazale. Tulp. furcat ramificată din apropierea
bazei. Laciniile C. de 2-4 mm lung.
2 C. pulchellum (Sw.) Druce - F r i g u r i c ă . Sp. anuală-anuală de
iarnă, T . - H t , 2-20 cm. V I - I X . 2n=36. Spor. z.step.-e.f; paj. umede, uneori
5 sărăturate. Sp. mez.-mezohigr. Euras.
2b Plante cu rozete de frz. bazale. Laciniile C. de 5-7 mm lung 3
3a Frz. tulp. liniare, 1 nervate. K . la înflorire, aproape egal de lung cu tubul C .
3 C. littorale (Turner) Gilmour subsp. uliginosum (Waldst. et Kit.)
Melderis (piş. C, fig. 7). - Sp. anuală-bisanuală, T . - H t , 10-25 cm. V I I -
6 VIII. 2n=40. Rară z.step.-e.g.; paj. umede şi sărăturate. Euras.
3b Frz. tulp. ovat-alungite sau alungit eliptice, 3 nervate. K . la înflorire, lung
cât 1/2 tubului C .
7 4 C. erythraea Raf. (C. umbellatum auct.; C. minus Moench nom.
rej.) - F i e r e a p ă m â n t u l u i , (piş. C, fig. 8). Sp. anuală-bisanuală, T.-
H t , 10-30 cm. VII-IX. 2n=40. Z.step.-e.f; paj, tuf, margini de păd. Sp.
mez. Med.
ai Muchiile t u l p , marginea frz, bracteele şi laciniile K . dens şi scurt
scabru-păroase. Frz. tulp. lanceolat-eliptice.
-subsp. turcicum (Velen.) Melderis - Rară. Jud.: Giurgiu, Constanţa,
Tulcea. Bale.
a 2 Frz. ovat-eliptice, glabre pe margini, ca şi bracteele şi laciniile K b
bi K . cât jumătatea tubului C. Antere de 1-1,5 mm lung.
- subsp. erythraea - Frecv. Eur. centr.
b 2 K . cât 2/3 din lung. tubului C . Antere de 1,8-2,5 mm lung.
- subsp. austriaca (Ronn.) Holub - B a n , C r i ş , M a r , Trans. Pan.
3 Gentiana L. - G h i n ţ u r ă
x=5,7,8,9, 10, 11,12,13
l a Laciniile C. mult mai lungi decât tubul, de 2-3 cm lung.; C. galbenă. Plantă
robustă de 40-120 cm înalţ.
1 G. lutea L . - G h i n ţ u r ă g a l b e n ă , (piş. C, fig. 9). - Sp. perenă,
H , 40-120 cm. VII-VIII. 2n=40. Spor. e.b.-e.s.; paj. şi bur. de pe versanţi
abrupţi, însoriţi. Sp. mez. Med. Ocrotită ca monument al naturii. Alp.-eur.
C E , O. Ro.
l b Laciniile C . mult mai scurte decât tubul, cel mult cât 1/2 lung. tubului 2
2a F l . pe tipul 4 3

600 601
 GENTIANACEAE
2b F l . pe tipul 5(-8) 4 8 G. pneumonanthe L . (piş. C , fig. 16). - Sp. perenă, H , 15-40 cm.
3a Laciniile K . triunghiulare, mult mai scurte decât tubul. C . de circa 3 ori V I I - X . 2n=26. Spor. z.păd.stej.-e.f; paj. umede, uneori în mlaştini. Sp.
mai lungă decât K . mezohigr.-higr, oligotr, mod.acid.-neutr. Euras.
2 G. cruciata L . - O c h i n c e a . (piş. C, fig. 10). Sp. perenă, H , 10-40 9a C. gălbuie, de 2-3,5 cm lung, cu dungi albastre şi cu pete albăstrui în gât.
cm. VI-VIII. 2n=52. Spor. z.păd.stej.-e.b.; p a j , rarişti şi margini de păd. Frz. ± lanceolate, uninervate.
Sp. xeromez.-mez. Euras. 9 G. frigida Haenke (piş. C , fig. 17). - Sp. perenă, H , 5-10 cm. V I I -
3b Laciniile K . liniare, ± egale cu tubul. C. de circa 2 ori mai lungă decât K . IX. 2n=24. Rară e.a.; paj. şi tundra a l p , pe sol. schel. Sp. oligotr,
3 G. phlogifolia Schott et Kotschy (G. cruciata L . subsp. phlogifolia hekistoterm. M-ţii: Rodnei, Ciucaş, Bucegi, Făgăraş, Retezat. Alp.-carp.
(Schott et Kotschy) Tutin) (piş. C , fig. 11). - Sp. perenă, H , 10-20 cm. 9b C. albastră 10
VII-IX. Rară e.b.-e.s.; paj, pe versanţi abrupţi, însoriţi. Sp. mez. Ro. (Carp. 10a C. foarte mare, de 5-6 cm l u n g , cu lacinii erect-patente. Antere unite 11
E. şi S.), Grecia. 10b C. de 1,5-2,5(3) cm l u n g , cu lacinii patente. Antere libere 12
4a C. galbenă deschis, cu puncte roşii închis. Plantă robustă, cu frz. late de 2-6 cm. 11a Frz. bazale ± eliptice. Dinţii K.lanceolaţi, mai scurţi decât 1/2 lung. tubului
4 G. punctata L . (piş. C, fig. 12). - Sp. perenă, H , 20-60 cm. VII-VIII. C , cu vârfurile îndepărtate de C . şi cu sinusurile largi. C . cu pete verzi
2n=40. Spor. e.s.; tuf. de Pinus mugo şi Alnus alnobetula, bur. de coastă. măslinii în gât.
Sp. oligotr, mez. M e d . Alp.-eur. 10 G. acaulis L . (G. excisa W . D . J. Koch ; G. kochiana J. O. E .
Obs. G. pannonica Scop., apropiată de G. punctata, dar K. are dinţi recurbaţi (nu Perrier et Songeon) - C u p e . Sp. perenă, H , 5-10 cm. VI-VIII. 2n=36.
erecţi) şi C. este ± roşiatică şi cu puncte roşietic-negricioase. A fost menţionată de Fuss şi
Frecv. e.b.-e.s.; paj. Sp. oligotr, mez. A l p . eur.
Prodan din Mţii Trans. şi Mold., dar nu a mai fost regăsită.
4b C. albastră, foarte rar albă sau galbenă, în ultimul caz este vorba de plante 11b Frz. bazale ± lanceolate, acute. Dinţii K . îngust triunghiulari, cât 1/2 lung.
mici cu 1-2 fl. şi frz. late de 4-8 mm 5 tubului C . sau mai lungi, alipiţi de C . şi cu sinusurile ascuţite. C .
5a Plante anuale, fără lăstari sterili 6 nemaculată în gât.
5b Plante perene, cu lăstari sterili 7 11 G. clusii J. O. E . Perrier et Songeon. - C u p e . Sp. perenă, H , 2-8
6a Tubul K . de 2-3 mm l ă ţ , în fl. muchiat, dar nearipat pe muchii. cm. V - V I I . Spor. e.f.-e.s.; paj. Sp. oligotr, mez. A l p . carp.
5 G. nivalis L . (piş. C , fig. 13). - Sp. anuală, T , 1-15 cm. VI-VIII. 12a Frz. rozetei eliptic-lanceolate, evident 3 nervate, ± acute, de 2-4 ori mai
2n=14. Frecv. e.a.; p a j , tundra alp. pe sol schel. Sp. oligotr, mez, lungi decât late. Laciniile C. lat eliptice.
hekistoterm.-psichroterm. Carp. E. şi S. Circ.-arct.-alp.-euram. 12 G. verna L . - O c h i n c e l e . (piş. C, fig. 18). Sp. perenă, H , 3-12
6b Tubul K . de 4-7 mm l ă ţ , în f l , muchiat, muchiile aripate, aripile de 2-3 cm. I V - V I . 2n=28. Frecv. e.a. Sp. oligotr, mez. Carp. E . şi S. A l p . euras.-
mm lăţ. arct.
6 G. utriculosa L . (piş. C, fig. 14). - Sp. anuală, T , 6-25 cm. V-VIII. 12b Frz. rozetei lat-eliptice până la suborbiculare, obtuze, cel mult de 2 ori mai
2n=22. Spor. e.b.-e.a.; paj. Sp. mez.-mezohigr. Alp.-eur. lungi decât late. Laciniile C . ± orbiculare.
7a Plante fără rozete de frz. bazale. Tulp. dens foliate, robuste, de 15-60 cm 13 G. orbicularis Schur (G. verna var. favratii Rittener) (piş. C , fig.
înalţ 8 19). Sp. perenă, H , 3-6(-8) cm. VII-VIII. 2n=28,32. Spor. e.a. Sp. oligotr,
7b Plante cu rozete defrz.bazale. Tulp. scunde, de 2-10 cm înalţ 9 mez. Alp.-eur.
8a Frz. ovat-lanceolate, acuminate, 5 nervate. Săm. aripată.
4 Gentianopsis M a
7 G. asclepiadea L . - L u m â n ă r i c a p ă m â n t u l u i , (piş. C , fig.
i
15). - Sp. perenă, H , 20-60 cm. VII-IX. 2n=44. Frecv. e.g.-e.b.; rarişti şi x=ll
margini de p ă d , tuf, bur. Sp. mezotr.-eutr, mez.-mezohigr. Eur. centr. 1 G. ciliata (L.) M a (Gentiana ciliata L . ; Gentianella ciliata (L.)
(mont.). Borkh.) (piş. CI, fig. 1). Sp. bisanuală-perenă, H t . - H , 10-25 cm. VII-IX.
8b Frz. liniar-lanceolate, obtuze, uninervate. Săm. nearipată. 2n=44. Spor. e.g.-e.b.; p a j , tuf, margini de păd. Sp. oligotr, xeromez.
Centr. eur.-submedit.

602 603
GENTIANACEAE MENYANTHACEAE

5 Gentianella Moench 7 Lomatogonium A . Braun

x=5
x=5,9,10,ll, 12
1 L. carinthiacum (Wulfen) Rchb. (piş. CI, fig. 5). - Sp. anuală, T , 3-
la F l . pe tipul 4.
10 cm. V I - I X . 2n=40. Rară e.a.; paj. pe sol schel. Mţii Bucegi. şi Făgăraş,
1 G. baltica (Murb.) Borner - Sp. anuală, T. V I - I X . Rară, paj. Cluj-
Circ.-alp.
Napoca la "Fânaţe" Eur. N .
lb F l . pe tipul 5 2 8 Swertia L.
2a Ovar şi fr. ± sesile (la var. livonica (Eschsch.)Ţopa scurt pedicelate). x=7
Laciniile K . puţin mai lungi decât tubul. C. de 14-18 mm lung.
2 G. amarella (L.) Borner (Gentiana axillaris (F.W. Schmidt) Â. et D. la C. verde-gălbuie; laciniile cu puncte purpurii; nectarii alungite
Love) - Sp. anuală-bisanuală, T.-Ht., 5-30 cm. V I - X . 2n=36. M a r , Trans, S. punctata Baumg. Sp. perenă, H , 15-35 cm; VI-VII; Spor, E.b.-e.s.
M u n t , M o l d . Eur. centr. şi de N . Carp. - bale.
lb C. violet-închis. Nectarii rotunde
2b Ovar cu ginofor şi fr. cu carpofor evidente 3
.S. perennis L . - Sp. perenă, H , 15-50 cm. VI-VIII. 2n=28. Spor.
3a Laciniile K . de 2-3 ori mai lungi decât tubul. C. de 12-20 mm lung. Plantă
e.g.-e.s.; paj. înmlăştinite, turbării, eutrofe, pe lângă izvoare. Sp. higr.
scundă, ramificată de la bază.
a - Frz. tulp. opuse. Infl. bogat ramificată. Plantă robustă 20-50 cm, din
3 G. bulgarica (Velen.) J. Holub (Gentiana bulgarica Velen.) (piş. CI,
regiuni mai joase
fig. 3). - Sp. anuală-bisanuală, T . - H t , 4-10 cm. VIII-IX. Rară e.b.-e.a.;
paj. Mţii: Gârbova, Bucegi, Bârsei. Carp.-balc. - subsp. perennis - E.g.-e. f. Circ. bor. (R.)
3b Laciniile K . mai scurte, egale sau cel mult de 2 ori mai lungi decât tubul. b - Numai frz. tulp. sup. opuse, cele inf. alterne. Infl. slab ramificată. F l .
mai mari. Plantă mai scundă, 15-30 cm, din regiuni mai înalte
C . de 18-45 mm lung 4
4a Laciniile K . ± egale cu lung. tubului, două lacinii mai late decât celelalte. - subsp. alpestris (Baumg. ex Fuss) Simonk. - e.b.-e.s.; Alp.-carp
C . de 18-25 mm l u n g , purpurie sau gălbuie
4 G. lutescens (Velen.) J. Holub (Gentiana praecox sensu Wettst. non Fam. Menyanthaceae.
A . et J.Kern.). Sp. bisanuală, H t , 5-45 cm. V I - I X . 2n=36. Rară e.b.; paj. Plante acvatice sau palustre. Tulp. cu fascicule colaterale. Frz. alterne. F l .
Jud. Harghita. Eur. centr. şi SE. (mont.). pe tipul 5, actinomorfe, hermafrodite. Prefloraţie valvată. Gineceu sup, ovar
4b Laciniile K . egale, evident mai lungi decât lung. tubului. C. de 24-45 mm unilocular. Fr. capsulă.
lung, purpurie sau albăstruie. la Frz. trifoliate. C. alb-roză, cu lacinii ciliate pe faţa int 1 Menyanthes
5 G. austriaca (A. et J. Kern.) Holub (Gentiana praecox A . et J. lb Frz. simple, întregi, natante. C. galbenă, cu lacinii ciliate pe margini
Kern.) (piş. C I , fig. 4). Sp. bisanuală, H t , 10-30 cm. V I - I X . 2n=36. Frecv. 2 Nymphoides
e.f.-e.s.; paj. Alp.-carp.-balc.
Obs. (G. germanica (Willd.) Borner - nu există material în ierbarele din Ro. (I. 1 Menyanthes L.
Morariu, 1981).
x=9
6 Comastoma (Wettst.) Toyok. 1 M. trifoliata L . - T r i f o i ş t e . (piş. CI, fig. 6). - Sp. perenă, H H ,
x=5 15-30 cm. V - V I . 2n=54. Spor. z.păd.stej.-e.b.; mlaştini, turbării. Sp. higr.
Med. Circ.
1 C. tenellum (Rottb.) Toyok. (Gentianella tenella (Rottb.) Borner;
Gentiana tenella Rottb.) (piş. CI, fig. 2). - Sp. anuală, T. 4-10 cm. VII-IX.
2n=10. Rară. e.a.; paj. Mţii: Rodnei, Ciucaş, Bârsei, Bucegi, Făgăraş, PLANŞA CI. 1 - Gentianopsis ciliata; 2 - Comastoma tenellum; 3 — Gentianella bulgarica; 4 -
Ţarcu. Euras.-arct.-alp.-eur. G. bohemica; 5 - Lomatogonium carinthiacum; 6 — Menyanthes trifoliata; 7 - Nymphoides
pettata; 8 - Vinca herbacea; 9 - V. minor; 10 - Cynanchum acutum; 11 - Vincetoxicum scandens;
12 - V. fuscatum.

604 605
PLANŞA CI APOCYNACEAE

2 Nymphoides Seg.
x=9
1 A7. peltata (S.G.Gmel.) O. Kuntze - P l u t i c ă . (piş. C I ,
fig. 7). - Sp. perenă, H d , 80-150 cm. VII-IX. 2n=54. Spor. z.step.-
z.păd.stej.; ape stagnante sau lin curgătoare. Euras.

Fam. Apocynaceae
Plante variate ca habitus, arbuşti, arbori şi plante erbacee, cu latex. Frz.
simple, fără stipele. F l . hennafrodite, actinomorfe, gamosepale şi gamopetale,
pe tipul 5. Gineceu sup, ovar bicarpelar, carpelele libere, formează 2 folicule.
l a Arbori mici sau arbuşti erecţi cu frz. verticilate, persistente 1 Nerium
l b Subarbuşti sau plante erbacee. Frz. opuse 2
2a F l . solitare, axilare, lung pedicelate 2 Vinca
2b F l . în infl. terminale, cimoase, scurt pedicelate 3 Trachoinitum

1 Nerium L.
x=ll
1 *N. oleander L . - L e a n d r u . Arbore, arbust -5 m. VII-IX. 2n=22.
Cult. orn. Medit.

2 Vinca L . - S a s c h i u
x=23
la Tulp. erbacee. Frz. subţiri, nelucioase, căzătoare; nervurile secundare
diverg în unghi de 10-30°.
1 V. herbacea Waldst. et Kit. (piş. CI, fig. 8). Sp. perenă, H , 10-40 cm
lung. V - V I . 2n=46. Frecv. z.step.-e.g.; paj. şi tuf. însorite. Sp. xer.-
xeromez, subterm, N | . Pont.
l b Tulp. lignificată la bază. Frz. coriacee, persistente; nervurile secundare
diverg în unghi de 30-50°.
2a Frz. lanceolat-eliptice, glabre pe margini. Laciniile K . de 3-5 mm l u n g ,
glabre pe margini. C . de 25-30 mm diam.
2 V. minor L . (piş. CI, fig. 9). Sp. perenă, C h , 15-20 cm înalţ. I V - V I .
2n=46. Spor. z.păd.stej.-e.f.; margini de p ă d , tuf. Sp. hel.-scia, mezotr,
m e z , N2-3. Cult. orn. Centr. eur.-medit.
b Frz. ± ovate, ciliate pe margini. Laciniile K . de 7-17'mm l u n g , cu margini
ciliate. C . de 30-50 mm diam.

607
ASCLEPIADACEAE ASCLEPIADACEAE
3 *V. major L . Sp perenă, C h , 20-40 cm înalţ. I V - V . 2n=92. Cult.
orn. Medit. 3 Cynanchum L .
x=9
3 Trachomitum Woodson
1 C. acutum L . - C u r p e n e c â i n e s c , (piş. CI, fig. 10). Sp.
1 T. venetum (L.) Woodson (Apocynum venetum L . ) . Sp. perenă, G , perenă, H . Tulp. volubilă sau târâtoare, până la 3 m. Frz. ± hastate, acute.
60-80 (100) cm. C. cilindric-campanulată, roză, roz-alburie. Folicule 2, C. albă sau roză. Folicule de circa 8 cm lung. şi 1 cm gros. VI-VII. 2n=18.
cilindrice, pendule, de 5-10 (15) cm lung, glabre. Sem. păroase la vârf. VI- Spor. şi frecv. în z.step.-z.silvostep. din SE.; pe sol. cernoziomice şi bălane
V I I . Foarte rară. Delta Dunării-Grindul Perişor, în asociaţia Juncetum formate pe loess. Paj. însorite şi uscate, z ă v , culturi agricole, mai ales în
maritimi. Centr. şi E . medit. vii. Sp. xer.-xeromez, term. Pont.-medit.
i c • •
F a m . Asclepiadaceae B o r k h .
4 Vincetoxicum Wolf
Plante perene, variate ca habitus, cu laticifere nearticulate. Frz. opuse,
x=ll
simple, fără stipele. F l . hermafrodite, actinomorfe, pe tipul 5. în gâtul C . există
l a C. alb-gălbuie sau verde-gălbuie, lobii glabri pe faţa sup. sau cu peri
o coronulă simplă sau dublă. Antere unite şi alipite sau concrescute şi cu
curbaţi.
stigmatul formând ginostegiu. Polenul se eliberează în polinii sau tetrade.
1 V. hirundinaria Medik. (V. officinale Moench; Cynanchum
Gineceu format din 2 cârpele libere, sup. Fr. folicule. Sem. păroase la vârf.
vincetoxicum (L.) Pers.) - I a r b a f i a r e l o r . Sp. perenă, H , 20-80 cm.
l a Plantă lemnoasă, volubilă, până la 12 m. Anterele se deschid prin şanţuri
V - V I I . 2n=22. Fecv. z. step.-e.f; margini de p ă d , tuf, paj. Sp. xeromez,
longitud. Polenul se eliberează în tetrade 1 Periploca
subterm. Euras. cont.
l b Plante erbacee. Anterele se deschid apical. Polenul se eliberează sub
ai C. galbenă.
formă de polinii 2
- subsp. nivale (Boiss. et Heldr.) Markgraf - Delta Dunării - Grindul
2a Laciniile C. recurbate la înflorire. Folicule cu spini 2 Asclepias
Letea pe nis.
2b Laciniile C. erect-patente. Folicule fără spini 3
a 2 C. albă b
3a Coronulă dublă, formată din 10 segmente libere 3 Cynanchum
bi Membrana coronulei ± dinţată, cât circa Vi din lung. segmentelor.
3b Coronulă simplă, din 5 segmente unite 4 Vincetoxicum
Lobii C . glabri pe faţa sup. sau cu peri curbaţi
- subsp. hirundinaria.
1. S u b f a m . Periplocoideae
b 2Membrana coronulei nedinţată, cât circa 2/3 din lung. segmentelor.
Lobii C. glabri.
1 Periploca L .
- subsp. stepposum (Pobed.) Markgraf
1 P. graeca L . - E p , liană, -12 m. I V - V I . 2n=24. Rară z.step.- lb C. purpuriu închisă până la brună 2
z.silvostep.; p ă d , zăv. Jud.: Giurgiu, Constanţa, Tulcea. Cult. orn. Medit. 2a Tulp. erecte de 20-40 cm. Frz. ovate de 3-6,5 cm lung. şi 1,5-4 cm lăţ,
peţiol de 3-8 mm. Lobii C. oblongi, glabri sau cu peri curbaţi pe faţa sup.
2. S u b f a m . Asclepiadoideae • IIFolicule de 4-5 cm l u n g , glabre.
;

2 V. fuscatum (Hornem.) Rchb. fii. (V. intermedium Taliev;

2 Asclepias L .
x=ll
1 *A. syriaca L . - C e a r a a l b i n e i .
2n=22. Cult. orn. şi subspont. A m . de N .
Sp. perenă, H , 1 -2 m. VI-VIII.
Cynanchum minus K.Koch) (piş. CI, fig. 12). Sp. perenă, H , 20-40 cm. V -
VII. Rară z.step.-z.silvostep.; paj. uscate, pietrose. Jud. Constanţa:
Ej Murfatlar; Jud. Tulcea: Măgurele şi Agighiol. Pont.-balc.
2b Tulp. până la 2 m înalţ, erecte, în partea sup. volubile. Frz. ovate până la
lanceolate, de 9-13 cm lung. şi 4-8 cm l ă ţ , peţiol de 8-15 mm. Lobii C. lat-
ovaţi, cu peri drepţi pe faţa sup. Folicule de 5-8 cm lung, cu peri rari.

608 609
OLEACEAE OLEACEAE
3 V. scunde II s Sornrriier et Levier (piş. CI, fig. 11). Sp. perenă, H , -2 3b Lăstari pubescenţi. Foliole peţiolate, pubescente cel puţin pe dos. Aripa fr.
m. V - V I I I . Rară, Delta Dunării - Grindul Letea. N V . Pont. decurentă până în apropierea bazei.
Obs. Au mai fost menţionate prin confuzie speciile: V. nigrum (L.) Moench şi V. juzepczukii 3 *F. pennsylvanica Marshall - F r a s i n d e P e n s i l v a n i a . P h ,
(Pobed.) Privalova
arbore - 2 0 m. V - V I . 2n=46. F r e c v , cult. for. şi om. A m . de N .
Obs. F. p. var. lanceolata (Borkh.) Sarg. - F r a s i n v e r d e . Are foliole ± sesile şi
ORD. OLEALES este aproape glabru.
4a Lăstari şi rahisul frz. evident pubescenţi. Foliole pe ambele feţe sau numai
F a m . Oleaceae Hoffmanns et L i n k
pe dos pubescente 5
Plante lemnoase cu frz. opuse (foarte rar alterne), fără stipele. Infl. de 4b Lăstari glabri. Rahis glabru sau slab pubescent. Foliole glabre sau numai
obicei, panicule. F l . hermafrodite, actinomorfe, pe tipul 4. K . gamosepal, C. pe dos pubescente 6
gamopetală, hipocrateriformă sau campanulată, foarte rar lipseşte. Stamine 2. 5a Muguri glabri. Dinţii foliolelor în acelaşi număr cu nervurile laterale.
Gineceu s u p , ovar bicarpelar şi bilocular. Fr. variat în funcţie de gen (capsulă, 4 F. pallisiae W i l l m . - F r a s i n p u f o s . Ph, arbore-25 m. V . Spor.
samară, bacă, drupă). z.silvostep.-z.păd.stej.; loc. umede, mlăştinoase, lunci. Sp. mezohigr.-higr.
l a C . lipseşte, foarte rar prezentă când este foarte puţin unită la bază. Frz. Ind. Jud.: Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Bucureşti, Buzău, Tulcea (Deltă),
imparipenat compuse. Fr. monosamară 1 Fraxinus Galaţi, Vaslui, Iaşi. B u l g , R o , S. U c r , E . Turc. eur. Balc.-danub.-pont.
l b C. prezentă, cu tub evident. Fr. nu este samară 2 5b Muguri pubescenţi. Dinţii foliolelor mai numeroşi decât nervurile laterale.
2a Frz. acoperite pe faţa inf. cu peri solziformi. Fr. drupă 5 Olea 5 F. coriariaefolia Scheele (F. excelsior subsp. coriariaefolia
2b Frz. fără peri solziformi 3 (Scheele) E.Murray). Ph, arbore - 2 0 m. V . Rară z.silvostep.-e.g.; p ă d ,
3a Arbuşti cu fl. galbene, axilare, apar înainte de înfrunzire. Fr. capsulă rarişti de păd. Sp. xeromez.-mez, subterm. Jud.: Tulcea, Galaţi, Vrancea,
6 Forsythia Vaslui, Iaşi. Pont.-cauc.
3b F l . apar după înfrunzire 4 6a Muguri negricioşi. Foliole ovat-lanceolate până la oblong-lanceolate,
4a Frz. compuse cu 3 sau 5-7 (-9) foliole 4 Jasminum serate, dinţii încovoiaţi spre vârf, mai numeroşi decât nervurile laterale.
4b Frz. simple 5 6 F. excelsior L . - F r a s i n , (piş. C U I , fig. 9). Ph, arbore - 4 0 m. V .
5a C. albă cu tub de lung. laciniilor. Fr. bacă 3 Ligustrum 2n=46. Frecv. z.păd.stej.-e.f; p ă d , lunci, zăv. Sp. mez.-mezohigr. I n d ,
5b C . liliachie, rar albă, cu tub evident mai lung decât laciniile. Fr. capsulă tan, tinct, med. F r e c v , cult. for. orn. Eur.
2 Syringa 6b Muguri bruni, închis. Foliole oblong-lanceolate până la liniar-lanceolate,
serate, dinţii ± divergenţi, de obicei în acelaşi număr cu nervurile laterale.
1 Fraxinus L . -Frasin 7 F. angustifolia Vahl - F r a s i n . Ph, arbore - 2 5 m. V . 2n=46.
x=23 Frecv. z.step.-z.păd.stej.; z ă v , păd. Sp. mezohigr.-higr. I n d , t a n , tinct,
med. Cult. for. şi om.
la F l . cu C . albă, apar după înfrunzire. Mugurii cenuşii. a - subsp. angustifolia - Foliole complet glabre pe faţa inf. V . medit.
1 F. ornus L . - M o j d r e a n . (piş. C U I , fig. 8). Ph, arbore -10(15) m. b - subsp. oxycarpa ( M . Bieb. ex Willd.) Franco et Rocha Afonso (F.
I V - V . 2n=46. Spor. z.silvostep.-e.f; rarişti şi margini de p ă d , tuf. mai ales angustifolia subsp. pannonica Soo et Simon; F. pojarkoviana
pe substrat pietros, calc. Sp. xeromez.-mez, subterm. Ind, orn. Submedit. V.Vassil.) - Foliole pubescente pe nervura mediană de pe faţa i n f , în
l b F l . fără C , apar înainte de înfrunzire. Muguri negri sau bruni 2 jumătatea inf. Pont.-pan.-medit.
2a K . prezent şi persistent 3
2b K . absent.. 4 2 Syringa L . - L i l i a c
3a Lăstari glabri. Foliole peţiolate, glabre sau pe dos pubescente slab, în x= 11,23
lungul nervurilor şi albicioase. Aripa fr. terminală, nedecurentă.
la Frz. ovate cu baza subcordată. Inflorescenţele de obicei perechi, provin din
2 *F. americana L . - F r a s i n a m e r i c a n . Ph, arbore - 4 0 m. V-
cei 2 muguri axilari, sup. (mugurul terminal nu se dezvoltă), fără frz. la
V I . 2n=46,92,138. Cult. for. şi orn. A m . de N .
bază.

610 611
OLEACEAE . . CONVOLVULACEAE
1 S. vulgaris L . - L i 1 i a c . Ph, arbust, rar arbore, 2-4(-10) m. I V - V . la Lăstari fistuloşi, numai la noduri cu măduvă.
2n=44,46. Spor. z.step.-e.f.; tuf, s t â n e , coaste pietroase. Sp. xeromez, 1 *F. suspensa (Thunb.) Vahl - Ph, arbust, 1-3 m. III-IV. 2n=28. Cult.
term.-subterm, calc. C r i ş , Trans, B a n , O l t , M u n t , Dobr. Cult. orn. orn. China centr. şi de N .
Carp.-balc.-anat. lb Lăstari cu măduva lamelar întreruptă sau întreagă la noduri 2
lb Frz. eliptice cu baza cuneată, glauce pe dos. Inflorescenţele terminale, 2a Frz. ± întregi, de 4-5(7) cm lung.
solitare, cu frz. la bază. 2 *F. europaea Degen et Bald. - Ph, arbust, 2 m. III-IV. Cult. orn. N .
2 S. josikaea Jacq. f. ex Rchb. - L e m n u l v â n t u l u i , L i l i a c Albania şi Jug.
t r a n s i l v ă n e a n . Ph, arbust, -4 m. V - V I . 2n=26. Rară e.f; tuf, s t â n e , 2b Frz. serate, uneori tripartite până la trifoliate, > de 7 cm lung 3
pe văi. Jud.: Bihor (Mţii: Bihor şi Gilău), Cluj, Hunedoara. Mţii Apuseni şi 3a Măduva lamelar întreruptă, inclusiv la noduri.
Carp. N E . 3 *F. viridissima Lindl. - Ph, arbust, 1-3 m. I V - V . 2n=28. Cult. orn.
3LigustrumL. -Lemn câinesc China.
3b Măduva la noduri este întreagă, în rest lamelar întreruptă.
x=23
4 *F. x intermedia Zabel (F. suspensa x viridissima) - Cult. orn.
la Lăstari pubescenţi. Frz. ± lanceolate, căzătoare. Tubul C. egal cu laciniile.
1 L. vulgare L . - Ph, arbust, 1-5 m. VI-VII. 2n=46. Frecv. ORD. POLEMONIALES
z.silvostep.-e.g.; p ă d , tuf. Sp. xeromez.-mez. Ind, tinct. Cult. pentru
garduri v i i . Eur. (submedit.).
F a m . Convolvulaceae Juss.
lb Lăstari glabri. Frz. eliptice, pieloase, persistente. Tubul C . de 2-3 ori mai
Plante erbacee cu tulp. adesea volubile sau târâtoare.Frz. alterne,
lung decât laciniile.
2 * L. ovalifolium Hassk. - Ph, arbust, 1-3 m. VI-VII. 2n=46. Cult. nestipelate. F l . hermafrodite, actinomorfe, pe tipul 5, cu bracteole. K . cu sepale
libere. C. gamopetală, campanulat-infundibulifonnă. Stamine 5. Gineceu sup,
orn. Jap.
ovar 2-4 locular, cu 1-2 ovule în fiecare lojă. Fr. capsulă,
4Jas minuni L . -Iasomie la K . acoperit, în cea mai mare parte, de 2 bracteole mari, ovate. 1 Calystegia
l b Bracteolele sunt mici, lanceolat-filiforme, nu acoperă K 2
la Frz. opuse, 7 foliolate, căzătoare. F l . albe.
2a Frz. cordat-ovate. Lobii stigmatului globuloşi. Polen pantoporat, exina
1*7. officinale L . - Ph, arbust, 2-5(-10) m. V-VIII. 2n=26. Cult. orn. spinoasă 3 Ipomoea
As. S V . 2b Frz. nu sunt cordat-ovate (excepţie frz. inf. la Convolvulus
lb Frz. alterne, 3 foliolate, persistente. F l . galbene. elegantissimus). Lobii stigmatului filiform-alungiţi. Polen tricolpat, exina
2 J. fruticans L . (piş. C U I , fig. 10). - Ph, arbust, 1,5-3 m. V - V I . ± netedă 2 Convolvulus
2n=26. Rară, z.step. T u f , margini de p ă d , pe sol. schel, pietroase. Sp.
x e r , term, calc. Jud. Constanţa. Medit. 1 Calystegia R . B r .
x=ll,12
5 Olea L .
la Bracteole de 10-15 mm l ă ţ , nu se acopăr sau foarte puţin se acopăr prin
1 * O. europaea L . - M ă s l i n . Ph, arbust sau arbore, -15 m. Frz.
margini; C . de 3-5 cm diam. Stamine de 17-23 mm lung.
lanceolate până la obovat-lanceolate. F l . albe. V . 2n=46. Cult. rar în sere.
1 C. sepium (L.) R.Br. — C u p a v a c i i . Sp. perenă, G . ( H , ) , 0,5-3
Medit.
m. V I - I X . 2n=22,24. Frecv. z.step.-e.f; loc. umede, mlaştini, zăv. Sp. eutr,
6 Forsythia V a h l - F o r s i ţ i e , Ploaie de aur t (| mezohigr.-higr. Euras.
lb Bracteole de 15-30 mm lăţ, se acopăr prin margini; C. de 5-8 cm diam.
x=7 Stamine de 24-36 mm lung.

612 613
CONVOLVULACEAE . CUSCUTACEAE
2 C. silvatica (Kit.) Griseb. - C u p a v a c i i d e p ă d u r e . Sp. 6 C. cantabricus L . (piş. C I V , fig. 4). - Sp. perenă, H , 20-50 cm. V -
perenă, G . ( H , ) , 1-4 m. V I - V I I . Spor. z.păd.stej.-e.g.; tuf, loc. stâncoase. VII. 2n=30. Spor. z.step.-e.g.; sol. schel, pietroase. S V . Trans, B a n , O l t ,
Medit. M u n t , Dobr. Sp. xer, term.-subterm. Pont.-medit.
Obs. De pe litoral (Agigea, Portiţa) şi din Deltă (Sf. Gheorghe) s-a menţionat şi C.
soldanella (L.) R.Br. (Panţu şi colab. 1935), specie neconfinnată ulterior. 3 Ipomoea L . ( i n c l . Pharbitis Choisy)
x=5
2 Convolvulus L.
x=5 la Plantă perenă, cu răd. tuberizate, tuberculiforme. Tulp. târâtoare. F r z .
lobate la vârf.
la Plantă dens lanat-tomentoasă, de nis.; tulp. târâtoare, frz. eliptice, scurt 1 */. batatas (L.) Lam. - B a t a t. Sp. perenă, G , VII-IX. 2n=90. Cult.
peţiolate. C . albă, de 3,5-4 cm diam. alim. rar. A m . Centr.
1 C. persicus L . (piş. C I V , fig. 1). Sp. perenă, H , 20-50 cm. VI-VII. l b Plante anuale cu frz. întregi. Tulp. volubilă 2
Rară, nis.maritime. Sp. xer, psamof, term. Jud. Constanţa: Eforie, Agigea, 2a Tulp. şi peţioli cu peri moi, reverşi. C de 4-6 cm diam. Ovar trilocular.
Mamaia; jud. Tulcea - Delta Dunării: Sfiştofca, C A . Rosetti, Cardon, Sf. 2 */. purpurea (L.) Roth (Pharbitispurpurea (L.) Voigt) - Z o r e l e ,
Gheorghe. Litoralul Mării Negre şi litoralul M . Caspice. B u n ă d i m i n e a ţ a . Sp. anuală, T , 1-4 m. V I - I X . 2n=30. Cult. orn. A m .
lb Plante cu alte caractere 2 trop.
2a Frz. cu peţiol distinct, lamina cu baza cordată sau hastată 3 2b Tulp. şi peţioli cu asperităţi spinescente rare. C. de 8-10 cm diam, colorată
2b Frz. sesile sau lamina se îngustează treptat în peţiol 4 în albastru de cobalt. Ovar 4 locular.
3a Lamina întreagă, baza hastată până la sagitată. Tulp. volubilă sau târâtoare. 3 */. tricolor Cav. (/. rubro-coerulea Hooker) - Sp. anuală, T , 1-4 m.
C. albă până la roză. Ovar glabru. V I I - X . 2n=30. Cult. orn. A m . trop.
2 C. arvensis L . - V o 1 b u r ă . (piş. C I V , fig. 2). Sp. perenă, ( G . ) H , -2 Obs. Sp. adv.: I. lacunosa L., I. hederaceea (L.) Jacq., Quamoclit pennata (Desr.) Roi -
m. V - I X . 2n=50. Frecv. z.step.-e.f; loc. cult. şi rud. Sp. mez, mezoterm, Portul Constanţa.
eutr.-mezotr. Cosm.
3b Lamina, cel puţin la frz. sup, palmat divizată, baza cordată. Tulp. ± erecte, F a m . Cuscutaceae Dumort.
târâtoare sau slab volubile. C . roză. Cuprinde un singur gen - Cuscuta cu sp. parazite, de culoare gălbuie-
3 C. elegantissimus M i l l . (C. althaeoides L , subsp. tenuissimus roşiatică, fără frz. F l . sunt mici, hermafrodite, actinomorfe, pe tipul 5(4),
(Sibth. et Sm.) Stace) (piş. C I V , fig. 3). Sp. perenă, H , - l m. V - V I . Rară gamosepale şi gamopetale. în gâtul C. se află 5 scvame (paracorolă) divizate,
z.silvostep.-e.g.; coaste pietroase, tuf. Pe malurile Dunării, în jud.: Caraş- alterne cu lobii C. Stamine 5. Ovar sup. cu 1-2 stile. Fr. capsulă.
Severin, Mehedinţi, Dolj. Medit.
4a Plantă anuală, cult. Frz. ± lanceolate, sesile. C . tricoloră, partea sup. 1 Cuscuta L. -Torţei
albastră, la mijloc albă şi galbenă la bază. x=6,7,8
4 *C. tricolor L . - F r u m o a s a z i l e i . Sp. anuală, T , 20-40 cm. V I -
la Ovar cu 1 stil 2
VIII. 2n=20. Orn. Medit.
lb Ovar cu 2 stile 3
4b Plante perene, spont 5
5a Plantă scundă, de 5-25 cm, alipit sericeu păroasă. Frz. ± lanceolate, 2a Stilul, la fructificare, ± egal cu lung. stigmatului. K . cu puţin mai scurt
decât tubul C. sau cel mult cât tubul C.
atenuate în peţioli evidenţi. C . roză, glabră, cu dungi longitud. păroase.
1 C. monogyna Vahl (piş. C I L fig. 1). - Sp. anuală, T , 50-150 cm. V I -
5 C. lineatus L . - Sp. perenă, H , 5-25 cm. VI-VII. Rară, loc. aride,
IX. Spor. z.step.-e.g. Parazită pe arbori şi arbuşti şi mai rar pe plante
pietroase, nis. Dobr. Sp. xer, term. Pont.-medit.
erbacee. Pont.-medit.
5b Plantă de 20-50 cm, cu peri patenţi cel puţin în partea inf. a tulp. Frz. tulp.
2b Stilul, la fructificare, cel puţin de 2 ori mai lung decât stigmatul. K . abia
sup. liniare, sesile. C. roză, păroasă la ext.
cât jumătate din lung. tubului C.

614 615
CUSCUTACEAE CUSCUTACEAE
4a FI. pe tipul 4. Scvamele (solzii) C . foarte mici.
3 C. scandens Brot. (C. australis R. Br. subsp. tinei (Insenga)
Feinbrun; C. tinei Insenga) - Sp. anuală, T , 20-50 cm. V I - I X . Rară. O l t ,
M u n t , M o l d . S. şi S E Eur.
4b F l . pe tipul 5. Scvamele C. bine dezvoltate 5
5a K . scurt, cât 1/2-1/3 din lung. tubului C.
4 C. suaveolens Ser. (piş. CII, fig. 3). - Sp. anuală, T , 20-50 cm. V I I -
I X . Foarte rară. Parazită mai ales pe Trifolium spp, Medicago sativa etc.
Jud. Cluj - Sucutard şi jud. Dolj - Valea Rea. A d v . A m . de S. (Chile).
5b K . ± egal cu tubul C 6
6a Lobii C . ovat-alungiţi, obtuzi. Scvame mai scurte decât tubul C.
5 C. cesaliana Bertol. (C. australis R. Br. subsp. cesatiana (Bertol.)
Sw.) - Sp. anuală, T , 20-50 cm. V I - I X . Parazită pe sp. higrofile de
Polygonum. Rară. B a n , Olt. Centr. eur.
6b Lobii C. triunghiulari, acuţi. Solzii exserţi.
6 C. campestris Yuncker (C. arvensis auct.; C. glabrior auct. rom.
non (Engelm.) Yuncker; C. gymnocarpa Engelm.; C. pentagona Engelm.) -
C u s c u t a m a r e . (piş. CII, fig. 4). Sp. anuală, T , 20-50 cm. VII-IX.
2n=56.
a - subsp. campestris - Lobii C. mai scurţi decât tubul sau cel mult egali cu
acesta. Frecv. Parazit polifag. Adv. (Am. de N.).
b - subsp. bassarabica (Buia) Ciocârlan - Lobii C. totdeauna mai lungi
decât tubul. Rară. Dobr. şi jud.: Brăila, Galaţi. U R S S , europeană.
7a Tubul K . galben-auriu, lucitor şi reticulat la uscare; lobii K . brusc terminaţi
într-un apendice cărnos.
7 C. approximata Bab. (piş. CII, fig. 5). - Sp. anuală, T , V I - I X . Rară,
SE. ţării. Europa de S.
7b Tubul K . nu este galben-auriu, nici lucitor şi nici reticulat; lobii K . fără
apendici 8
8a Stile (inclusiv stigmatele) mai scurte decât ovarul. Glomerule de 10-15 mm
în diam 9
Q 8b Stile (inclusiv stigmatele) cel puţin egale cu ovarul sau mai lungi.
PLANŞA CIL 1 - Cuscuta monogyna - a-fl.; b-K. desfăcut; c-C. desfăcută; d-ovar; 2 - Glomerule mai mici, de 5-10 mm în diam 10
C. lupuliformis - a-fl.; b-C. desfăcută; c-ovar; 3 - C. suaveolens - fl. şi ovar; 4 - C. campestris;
S — C. approximata; 6 - C. epilinum; 7 - C. europaea; 8 - C. planiflora; 9 - C. epithymum subsp.
9a F l . sesile, de circa 3 mm lung, pe tipul 5. K . de lung. tubului C .
trifolii; 10 - C. e. subsp. f. var. proaani. 8 C. epilinum Weihe (piş. CII, fig. 6). - Sp. anuală, T , 30-50 cm. V I -
VIII. 2n=42. Spor.; parazită de obicei pe Linum usitatissimum. Euras.
2 C. lupuliformis Krock. (piş. C i l , fig. 2). - Sp. anuală, T , 50-150 cm. 9b F l . pedicelate, de 3-4 mm l u n g , pe tipul 4(5). K . mai scurt decât tubul C.
V I - I X . 2n=28. Spor. z.step.-e.g. Parazită pe plante lemnoase şi erbacee din
lungul apelor. Euras. cont.
3a Stigmate globuloase 4
3b Stigmate alungite 7

616 617
POLEMONIACEAE
9 C. europaea L . (piş. CII, fig. 7). - Sp. anuală, T , 30-150 cm. V I -
VIII. 2n=14. Frecv. z.step.-e.b.; parazită mai ales pe Urtica, Humulus,
Vicia şi alte gazde. Euras.
a - subsp. viciae (Engelm.) Ganesin - C. gălbuie, de 3-4(5) mm. Lacinile K .
lat ovate. Filamente staminale lăţite spre bază. Fr. de 3,5-4 mm lung.
Săm. de 1,3-1,8 mm gros.
b - subsp. europaea - C . roză sau alburie, de 2-3 mm. Lacinile K . îngust
ovate. Filamentele nu se lăţesc spre bază. Fr. de 3-3,5 mm lung. Săm.
de 1-1,3 mm gros.
10a F l . globuloase, mici, de 1,5-2,5 mm lung, sesile, grupate în glomerule
dense, de 5-6 mm diam. Lobii K . oblongi, umflaţi la vârf.
10 C. planiflora Ten. (piş. CII, fig. 8). - Sp. anuală, T , VI-VIII. Spor.
în SE. şi E . ţării. Medit.
10b F l . ± cilindrice, pe tipul 5, de obicei mai mari; lobii K . triunghiulari, nu
sunt umflaţi la vârf.
11 C. epithymum (L.) L - Sp. anuală, T. VII-IX. Euras.
a - subsp. epithymum (inel. C. alba C . Presl) - F l . mici, până la 2,5 mm
l u n g , sesile, câte 8-10 în glomerule mici, de 5-8 mm diam. 2n=14.
Frecv. z.step.-e.f.
b - subsp. trifolii (Bab.) Berher (piş. CII, fig. 9). - F l . mai mari, de 3-5 mm
l u n g , pedicelate, câte 12-18 în glomerule de 8-12 mm diam. Frecv.
z.step.-e.f; parazită mai adesea pe Leguminosae.
- var. trifolii Lobii K . evident mai scurţi decât tubul C .
- var. prodani (Buia) Ciocârlan (piş. CII, fig. 10). Lobii K . de lung.
tubului C .
Fam. Polemoniaceae Juss.
Plante erbacee cu frz. nestipelate. F l . hermafrodite, actinomorfe, pe tipul 5,
gamosepale şi gamopetale. Stamine 5, epipetale. Gineceu sup, ovar 3 locular.
Fr. capsulă loculicidă.
l a Frz. penat-fidate, alterne. C . rotat campanulată, cu tub scurt şi stamine
exserte 1 Polemonium
lb Frz. simple, întregi, opuse. C. hipocrateriformă. Stamine incluse ....2 Phlox
1 Polemonium L .
x=9
1 P. caeruleum L . - S c a r a D o m n u l u i , (piş. C U I , fig. 11). - Sp.
perenă, H , 30-60 cm. C. albastră, rar albă. VI-VIII. 2n=18. Spor. e.f.-e.b.;
618
HYDROPHYLLA CEAE
paj. umede. Sp. mezohigr. Adesea cult. orn. Circ. (R.)
2 Phlox L . -Brumărele
x=7
la Plantă târâtoare, cu frz. îngust liniare sau aciculare, păroase. F l . roze.
1 *Ph. subulata L . Sp. perenă, H , 5-15 cm. VII-VIII. 2n=14,28. Cult.
orn. E . A m . de N .
lb Plantă cu tulp. erecte şi frz. mai late 2
2a Plantă anuală, glandulos-viloasă, cu frz. sup. alterne.
2 *Ph. drummondii Hooker (piş. CUI, fig. 12). - Sp. anuală, T , 20-
40 cm. V I - I X . 2n=14. Cult. om. E . A m . de N .
2b Plante perene, glabre, cu toate frz. opuse 3
3a Marginile frz. scurt rigid ciliate. Infl. paniculă largă, piramidală. F l . de
circa 2,5 cm diam.
3 *Ph. paniculata L . Sp. perenă, H , 60-120 cm. VII-IX. 2n=14. Cult.
orn. E . A m . de N .
3b Marginile frz. nu sunt rigid ciliate. Infl. paniculă cilindrică. F l . mai mici,
de circa 1,2 cm diam. T u l p , de obicei, cu pete roşcate.
4 *Ph. maculata L . Sp. perenă, H , 60-150 cm. VII-VIII. 2n=14. Cult.
orn. E . A m . de N .
ORD. BORAGINALES
F a m . Hydrophyllaceae R . B r . ex Edwards
Plante erbacee cu frz. alterne, nestipelate. F l . hermafrodite, actinomorfe, pe
tipul 5, grupate în cime scorpioide. Gineceu sup, ovar bicarpelar. Fr. capsulă.
1 Phacelia Juss.
x=ll
1 *P. tanacetifolia Benth. - F l o a r e a a l b i n e l o r . Sp. anuală, T ,
20-70 cm, glandular-pubescentă. Frz. dublu penat divizate. C . albastră.
Stamine lung exserte. Capsula pubescentă spre vârf. V I - X . 2n=22. Cult.
mei. A m . de N . (California).
PLANŞA CUI. 1 - Dipsacus fullonum; 2 - Cephalaria radiata - frz. tulp, a-hipsofilă
involucrală; b-fr.; 3 - Succisa pratensis - fr.; 4 - Succisella inflexa - fr.; 5 - Knautia macedonica
- frz. tulp.; a-fl. radiantă; b-fr.; 6 - Scabiosa ochroleuca - frz. tulp, infl. şi fr.; 7 - S. lucida - fr.;
8 - Fraxinus ornus - fl.; 9 - F. excelsior - fl.; 10 - Jasminum fruticans; 11 - Polemonium
caeruleum; 12- Phlox drummondii.
619
 BOllAGINACEAE
H
122 Fam. Boraginaceae Adans.

Plante erbacee, rareori subarbuşti, cu frz. alterne, simple, nestipelate,

acoperite cu peri aspri. FI. hermafrodite, actinomorfe, rareori zigomorfe, pe
tipul 5. Infl. cime scorpioide. C. tubuloasă, cu gâtul închis prin fonnaţiuni
solzoase, păroase, numite fornice. Gineceu sup., ovar 2-4 locular. Stil ginobazic
(pleacă de la baza ovarului), rareori terminal. Fr. mericarpic alcătuit din 2 sau 4
achene (nucule) şi rareori drupă.
la C. evident zigomorfă 2
l b C. actinomorfă 3
2a Tubul C. drept, fără fornice. Stamine şi stil lung exserte 7 Echium
2b Tubul C. curbat la mijloc sau sub mijloc, cu fornice. Stamine şi stil scurte,
incluse în C 14 Lycopsis
3a Stil terminal, cu inel glandular sub vârf 4
3b Stil ginobazic, fără inel glandular 5
4a C. infundibuliformă. Fr. de circa 8 mm lung., se desface în 2 mericarpii
lArgusia
4b C. hipocrateriformă. Fr. mai mic, se desface în 4 mericarpii 2 Heliotropium
5a Plantă glabră, glaucă, cu frz. tulp. sesile, ± amplexicaule. Achene
concrescute câte 2 în 2 perechi 3 Cerinthe
5b Plante păroase. Achene separate la maturitate 6
6a K . cu denticuli între lobi, acrescent şi persistent, devine bilabiat şi acopere fr.
18 Asperugo
6b K . fără denticuli între lobi 7
7a Fr. cu o îngroşare evidentă, inelară, în jurul bazei 8
7b Fr. fără îngroşare evidentă, inelară, în jurul bazei 12
8a C. rotată, cu tub foarte scurt. Stamine exserte, cu antere conivente şi
mucronate. Plantă cult. cu frz. ovate 12 Borago
8b C. cu tub evident, tubuloasă până la campanulată, dacă tubul C. este scurt,
atunci frz. nu sunt ovate şi anterele nu sunt conivente 9
9a Fr. netede, lucitoare, pubescente. Gâtul C. fără fornice, cu 5 smocuri de
peri. Stamine şi stil incluse în C 9 Pulmonaria
9b Fr. rugoase sau reticulate 10
10a Stil lung, exsert, depăşeşte C. Fornice evidente, triunghiular alungite
11 Symphytum
10b Stil inclus în C 11
11a Fornice evidente, ± ovoidale, păroase 13 Anchusa
11b Fornice mici sau înlocuite cu smocuri de peri 10 Nonea
12a Fr. glochidiate (cu prelungiri spiniforme terminate cu cârlige) 13

621
620
BORAGINACEAE PLANŞA C I V
12b Fr. neglochidiate 15
13a Fr. în număr de 2, peste tot mărunt stelat glochidiate 15 Rochelia
13b Fr. 4, cu glochidii evidente 14
14a F l . bracteate, mici, de 2-4 mm lung 17 Lappula
14b F l . nebracteate, mai mari, de 5-9 mm lung .19 Cynoglossum
15a Fr. lat membranos aripate, turtite, de 14-15 mm lăţ 20 Rindera
15b Fr. îngust aripate sau nearipate 16
16a Stil exsert. C . tubuloasă, gălbuie, cu lobi foarte scurţi, triunghiulari.
Fornice absente 5 Onosma
16b Stil inclus. Lobii C. rotunjiţi, evidenţi. C. cu fornice sau cel puţin cu peri 17
17a Fr. îngust aripate 18
17b Fr. nearipate 19
18a Aripa fr. plană, dentată. Plantă scundă, viloasă, din e.a 16 Eritrichium
18b Aripa fr. îndoită în sus, întreagă. Plante slab păroase, din etaje inf.
21 Omphalodes
19a Fr. cu partea bazală îngustată evident într-un scurt pedicel. Răd. colorează
în roşu 6Alkanna
19b Fr. nu se îngustează la bază în pedicel 20
20a C . albă, alb-gălbuie sau roşie la început apoi devine albastră. Stigmat
bilobat. Fr. ovoidale, foarte dure 4 Lithospermum
20b C . albastră rar alburie. Stigmat capitat. Fr. ovoidal comprimate, nu sunt
foarte dure 8 Myosotis

1. Subfam. Heliotropioideae

1 Argusia B o e h m .
1 A. sibirica (L.) Dandy (Tournefortia sibirica L . ; T. argusia
Roemer et Schultes). Sp. perenă, FL, 15-40 cm, cu rizomi târâtori. F l . albe,
păroase. V - V I I I . 2n=26. Rară, nis. litorale. Litoralul Mării Negre, M .
Caspică, Siberia, Mongolia, Japonia

2 Heliotropium L .
x=8,9,ll
la Plantă perenă cu baza lignificată. C. roşie-violacee.

PLANŞA CIV. 1 - Convolvulus persicus; 2 - C. arvensis; 3 - C. elegantissimus; 4 - C.

cantabricus; 5 - Cerintlie minor, 6 - C. glabra; 7 - Lithospermum arvense; 8 - Onosma visianii-
fl. şi fragment de frz. mărită cu sete glabre; 9 - 0 . arenaria subsp. arenaria (a) şi subsp.
pseudoarenaria (b); 10 - Echium maculatum; 11 - E. vulgare; 12 - Myosotis scorpioides - K.; 13
- M. laxa; 14 - M. discolor; 15 - M. stricta; 16 - M. sparsiflora; 17 - M. ramosissima; 18 -M.
arvensis; 19 - M. decumbens subsp. variabilis; 20 - M. sylvatica; 21 - M. alpestris.

622
B ORA GIN A CEA E .. BORAGINACEAE
b - subsp. auriculata (Ten.) Rouy (C. auriculata Ten.) - Sp. perenă, H . , C .
1 *H. arborescent L . (H. peruvianum L.). - Subarbust -60 cm. V I - X . umflată, pediceli scabri. Rară. Dobr. şi jud. Ilfov. Bale.
2n=18. Cult. orn. Peru. lb Laciniile C . ovate, recurbate, mult mai scurte decât tubul C .
lb Plante anuale rar bisanuale sau perene. C. albă 2 2 C. glabra M i l l . - C e r e n i c ă d e m u n t e . (piş. C I V , fig. 6). Sp.
2a Plantă glabră, cărnoasă, târâtoare. perenă, H . , 15-50 cm. V - V I I . 2n=18. Spor. e.f.-e.s.; paj., bur., pe stâne. Sp.
2 H. curassavicum L . - Sp. perenă, H . , 20-70 cm. V I - X . Rară, nis. mezohigr., calc. Alp.-eur.
umede şi sărate. Delta Dunării: Sulina, Letea. Adv. A m . de N . şi S.
2b Plante păroase, erecte sau ascendent-erecte 3 4 Lithospermum L . ( i n c l . Buglossoides Moench)
3a K . tubulos, cu dinţi scurţi, acrescent, închide fr. şi cade împreună cu fr. x=7,8
3 H. supinum L . - Sp. anuală, T., 5-20 cm. VI-VIII. 2n=16. Rară
z.silvostep.-e.g.; sol. aluviale lăcoviştite, uneori ± sărăturate. Sp. mezohigr., la C . de 14-19 mm lung., roşie-purpurie la început, apoi devinde albastră.
subterm. Jud.: Arad, Timiş, Caraş-Severin, Mehedinţi, Dolj, Ilfov, Tulcea. Nucule ovoide, albe, netede, lucitoare.
Euras. de S., Afr. trop. 1 L. purpurocaeruleum L . (Buglossoides purpurocaerulea (L.) I. M .
3b K . lobat până la bază, persistent, nu închide fr 4 Johnst.) - M ă r g e l u ş e . Sp. perenă, H . - G . , 15-60 cm. V - V I . 2n=16.
4a FI. mirositoare, de 4-5,6 mm lung. şi 4,5-8 mm diam. Stamine inserate Frecv. z.step.-e.g.; tuf., margini de păd. Sp. xeromez.-mez., subterm. Eur.
centr.-submedit.
aproape de baza tubului C .
lb C. albă, alb-gălbuie, mai mică, de 4-8 mm lung 2
4 H. suaveolens M . Bieb. - Sp. anuală, T., 10-40 cm. V - V I I I . Rară
2a Sp. perenă; infl. terminale şi axilare. Frz. acute. Fr. netede, albe şi
z.step.-z.silvostep.; loc. însorite, pietroase. Dobr. şi jud. Ialomiţa (Feteşti).
lucitoare.
Eur. de S. şi E., A s . Mică.
4b FI. nemirositoare; C . mai mică, de 2-5 mm lung. Stamine inserate la 2 L. officinale L . - M ă r g e l u ş e . Sp. perenă, H . , 30-80 cm. V - V I .
mijlocul tubului C 5 2n=28, 56. Frecv. z.step.-e.f.; tuf., margini de păd., loc. rud. Sp. xeromez.-
5a Stigmat liniar-subulat, glabru. Fr. rugoase. mez. Euras.
5 H. europaeum L . — V a n i l i e s ă l b a t i c ă . Sp. anuală, T., 10-40 2b Sp. anuală; infl. terminale. Frz. ± obtuze. Fr. verucoase, brune.
cm. V - V I I . 2n=24,32. Spor. z.step.-e.g.; loc. cult. şi rud. Sp. xeromez., 3 L. arvense L . ( Buglossoides arvensis (L.) I. M . Johnst.) -
mezoterm.-subterm. Submedit. M ă r g e l u ş e . (piş. C V I I fig. 7). Sp. anuală, T., 10-30 cm. V - V I .
5b Stigmat conic, păros. Fr. neted, glabru. 2n= 16,24,28. Loc. cult. şi rud., sol. uşoare, nis.
6 H. dolosum De Not. - Sp. anuală, T., 10-40 cm. V - V I I . Rară z.step.- ai Plantă şi cu peri glandulari, gălbui, alături de perii setiformi. Spor.
z.silvostep.; coaste pietroase. Jud. Tulcea: Babadag, Mihail Kogălniceanu z.step.-z.silvostep.
pe D l . Denis-Tepe. Pont.-medit. - subsp. glandulosum (Velen.) Ciocârlan - Pont.-balc.
a2 Plantă hispid-păroasă, neglanduloasă b
2.Subfam. Boraginoideae bi K . egal sau mai lung decât tubul C ; C. albă de 6-9,5 mm lung.
- subsp. arvense - Frecv. z.step.-e.f.; Euras.
3 Cerinthe L . -Pidosnic b2 K . evident mai scurt decât tubul C ; C. albastră de 4-6,5 mm lung.
x=8,9 - subsp. coerulescens (DC.) Rothm. (subsp. sibthorpiana (Griseb.)
Stoj. et Stefanov ) - Rară. Jud. Constanţa şi Ialomiţa. Bale.
la Laciniile C . lanceolate, acuminate, erecte, aproape cât tubul C. de lungi.
1 C. minor L . - S o m n o r o a s ă , (piş. C I V , fig. 5). 20-60 cm. VI-VII. 5 Onosma L .
2n=18, 36. Z.step.-e.g.; loc. rud., tuf., margini de păd. Sp. xeromez.,
x=6,7
subterm.
a - subsp. minor - Plantă anuală-bisanuală, T.-Ht., C . cilindrică, pediceli la Perniţele (tuberculii) pe care se insera setele sunt glabre, fără setule. Sete
netezi. Frecv. Centr. eur.-medit. de 2-4 mm. Fr. mărunt verucoase, de 4-6 mm lung.

624 625
BORAGINACEAE
1 O. visianii G . C . Clemenţi (piş. C I V , fig. 8). - Sp. bisanuală, Ht., 20-
50 cm. V - V I I . 2n=18. Spor. z.step.-z.silvostep.; paj. aride. Sp. xer,
subterm. Pont.-pan.-balc.
a - subsp. visianii (O. inacrochaeta Klokov et Dobrocz.) - C . păroasă. S.
şi S E . ţării.
b - subsp. lypskyi (Klokov) Ciocârlan - C. glabră, numai vârful laciniilor
cu câţiva peri scurţi. Jud. Tulcea.
l b Perniţele pe care se insera setele sunt prevăzute cu setule (cel puţin la frz.
sup. pe faţa inf). Sete de 1-3 mm. Fr. de 2-4 mm lung, netede, lucioase ...2 la
2a Setule foarte scurte, de circa 8-10 ori mai scurte decât setele. C . are 12-17
mm lung. şi depăşeşte K . cu 1/3-1/2.
2 O. arenaria Waldst. et Kit. - O t r ă ţ e 1. Sp. perenă, H , 3O-6O(-80)
cm. V - V I I . Spor. z.step.-e.g.; paj, loc. aride, nis. Sp. xer.-xeromez, lb
subterm.
a - subsp. arenaria (piş. C I V , fig. 9a). ) - Spaţiile dintre perniţe cu peri 2a
rari şi scurţi. 2n=20. Eur. centr. şi S E .
b - subsp. pseudoarenaria (Schur) Jâv. (piş. C I V , fig. 9b). - Spaţiile dintre
perniţe glabre. Trans. End.
2b Setule mai lungi , numai de 3-5 ori mai scurte decât setele. C . de 20-30
mm lung, depăşeşte K . cel puţin de 2 ori 3 2b
3a Bracteele inf. depăşesc K . C . glabră, dar adesea cu papile.
3 O. taurica Pali. Sp. perenă, H , 20-40 cm. V - V I . 2n=14. Rară, pe sol.
schel. Jud. Constanţa: Negru Vodă; Ban. (Jâvorka). Pont.-cauc.
3b Bracteele inf. evident mai scurte decât K . C. pubescentă, se îngustează de
la vârf spre bază.
4 O. heterophylla Griseb. (O. viride (Borbâs) Jâv.) Sp. perenă, H , 20-
40 cm. V I - V I I . 2n=14. Spor. z.silvostep.-e.f; coaste însorite, pietroase, la
plantaţii de salcâm. Jud.: Cluj, Alba, Hunedoara, Sibiu, Dolj, Vâlcea,
lb
Buzău. Bale.
Obs. O. setosa Ledeb. a fost menţionată din Dobr. probabil prin confuzie cu sp. 1
2a
6 Alkanna Tausch
1 A. tinctoria Tausch. Sp. perenă, H , 10-30 cm. V - V I I . 2n=30. Rară
z.step.-z.silvostep.; p a j , pe sol. nis. sau pietroase. Sp. oligotr, xer, term.
psamof. Jud. Dolj, Constanţa. Medit.
2b
a - subsp. tinctoria (piş. C L X I V , fig. 3). P l . cu sete dense care imprimă o
culoare alb-cenuşiu-verzuie. Tulp. ramificată de la bază, ramurile ±
3a
culcate. Forma fr. şi ornamentaţia pericarpului caracteristice. Peri­
carpul cu tuberculi conici, mai rari şi mai pronunţaţi decât la subsp.
următoare. Pe nis. în sudul jud. Dolj.
626
BORAGINACEAE
b - subsp. petrosa Ciocârlan, (piş. C L X I V , fig. 3). Plantă verzuie, cu sete
rare. Tulp. slab ramificată, ascendent-erectă. Forma fr. şi ornamentaţia
pericarpului caracteristice. Pericarpul cu tuberculi conici, denşi,
subţiri. Jud. Constanţa- Valea Şipote, pe substrat pietros. End.
7 Echium L .
x=8
C. roşie-închis. Stigmat capitat sau foarte slab bilobat.
1 E. maculatum L . (£. russicum J.F. Gmel.; E. rubrum Jacq.) -
C a p u l ş a r p e l u i , (piş. C I V , fig. 10). Sp. bisanuală, H t , 25-90 cm. V I -
VII. 2n=24. Spor. z.step.-e.g.; paj, tuf. Sp. xeromez, subterm. Pont.-pan.
C. albastră, albastră-violet, alb-gălbuie, alb-albăstruie sau rozee. Stigmat
evident bilobat 2
C. alb-gălbuie, rar de culoarea cărnii; tubul foarte îngust. Cincinele inf.
ramificate. Plantă robustă, foarte rigid hispid păroasă.
2E. italicum L . - C o a d a v a c i i . Sp. bisanuală, H t , 40-100 cm. V I -
VIII. 2n=16,32. Spor. z.step.-z.păd.stej.; loc. r u d , tuf. Sp. xeromez,
subterm. Euras. de S.
C. albastră, tubul larg. Cincine simple, neramificate.
3 E. vulgare L . - I a r b a ş a r p e l u i , (piş. C I V , fig. 11). Sp.
bisanuală, H t , 20-70 cm. VI-VIII. 2n=16,32. Frecv. z.step.-e.f; loc. r u d ,
drumuri, căi ferate. Sp. mezoterm.-subterm, xeromez. Euras.
8Myosotis L . -Nu-mă-uita
x=6,7,8,9,ll ,
K . cu peri alipiţi; laciniile K . mai scurte decât tubul 2
K . cu peri ± patenţi spre bază şi adesea uncinaţi; laciniile K . mai lungi
decât tubul 4
F l . de la baza infl. bracteate. Laciniile K . aproape cât lung. tubului. C. de
3-4 mm diam.
1 M. laxa Lehm. (M. caespitosa C.F. Schultz) (piş. C I V , fig. 13). - Sp.
anuală-bisanuală, T . - H t , 20-40 cm. VI-VII. 2n=22,88. Spor. z.păd.stej.-
e.f; mlaştini. Sp. higr. Circ.
F l . de la baza infl. fără bractee. Laciniile K . cât 1/3 din lung. tubului. C .
până la 8 mm diam 3
Limbul frz. inf. cu peri scurţi pe faţa inf, orientaţi spre vârful limbului. C .
de 6-8 mm diam. Stoloni prezenţi.
2 Hi. scorpioides L . (M. palustris (L.) Hill) (piş. C I V , fig. 12). - Sp.
perenă, H , 20-60 cm. V-VIII. 2n=64,66. Frecv. z.step.-e.b.; paj. umede,
mlaştini. Sp. higr. Euras.
627
B ORA GIN A CEA E
3b Limbul frz. inf. cu peri alungiţi pe faţa inf., orientaţi spre baza limbului. C.
de 4-5 mm diam. Stoloni lipsesc.
3 M. nemorosa Besser - Sp. bisanuală-perenă, Ht.-H., 15-50 cm. V -
VIII. 2n=22,44. Spor. z.step.-e.b.; paj. umede, mlaştini. Sp. higr. Euras.
9b
4a Pediceli fructiferi evident mai scurţi decât K 5
10a
4b Pediceli fructiferi de lung. K . sau mai lungi 6
5a C. gălbuie la început, apoi roză şi la urmă devine albastru-violet; după
înflorire depăşeşte evident K . Tulp., la bază, cu peri patenţi, neuncinaţi.
4 M. discolor Pers. (M. collina Hoffm.; M. versicolor Sm.) (piş.
C I V , fig. 14). - Sp. anuală, T., -30 cm. V - V I . 2n=72. Rară z.păd.stej.-e.g.;
loc. uscate. Sp. mezoterm., xeromez. Trans. şi jud. Argeş. Eur. centr.-
subatl.
10b
5b C. albastră, niciodată galbenă; după înflorire abia depăşeşte K . Tulp., la
bază, cu peri uncinaţi. 11a
5 M. stricta Link ex Roem. et Schult. (M. micrantha auct. non Pali.)
(piş. C I V , fig. 15). - Sp. anuală, T., -25 cm. I V - V I . 2n=36,48. Frecv.
z.step.-e.f.; loc. uscate, nisipoase. Sp. xer.-xeromez. Euras.
6a Plante anuale rar bisanuale. C . de 2-3(-4) mm diam 7
11b
6b Plante perene, rar bisanuale. C . de 5-10 mm diam 9
7a Infl. laxă, cu fi. puţine (3-8), cu bractee foliacee la bază. Pediceli fructiferi
inf. ± nutanţi, până la 2 cm. Plantă de loc. umede şi umbroase.
6 M. sparsiflora Pohl (piş. C I V , fig. 16). - Sp. anuală, T., 20-30 cm.
V - V I . 2n=18. Frecv. z.păd.stej.-e.f.; păd., zăv. Sp. mez.-mezohigr.,
mezoterm., helscia. Euras. cont.
7b FI. nebracteate. Pediceli fructiferi erect-patenţi, până la 1 cm. Plantă de
loc. uscate şi luminoase 8 la
8a Pediceli fructiferi ± egali cu K . , orizontal-patenţi.
7 M. ramosissima Rochel (M. collina auct. non Hoffm.; lb
M. hispida Schlecht.) (piş. C I V , fig. 17). - Sp. anuală, T., -30 cm. IV-VI. 2a
2n=48,72. Frecv. z.step.-e.g.; loc. rud., aride, erodate, nisipoase. Sp.
oligotr., xer.-xeromez., subterm. Eur.
8b Pediceli fructiferi evident mai lungi decât K . , erecţi.
8 M. arvensis (L.) H i l l (piş. C I V , fig. 18). - Sp.anuală- bisanuală, Ht.,
-60 cm. V - V I I . Frecv. z.step.-e.f; loc. rud. şi cult., tăieturi de păd.
a - subsp. arvensis - Frz. bazale la înflorire vestejite. K . până la 5 mm la 2b
fructificare. C. 3-4 mm diam. 2n=52. Rud. şi seg. Euras.
b - subsp. umbrata (Rouy) O. Schwartz (M. arvensis var. sylvestris
Schlecht.). - Frz. bazale prezente la înflorire. K . până la 7 mm la
fructificare. C. 4-5mm diam. 2n=66. Trans.Eur. centr. şi V .
9a Tubul C. iese mult din K . , este aproape de 2 ori cât lung. K . Stamine şi stil
exserte.
628
BORAGINACEAE
9 M. decumbens Host subsp. variabilis ( M . Angelis) Grau
(Af. variabilis Angelis) (piş. C I V , fig. 19). - Sp. perenă, H . , 15-30 cm. V I -
VIII. 2n=32. Rară e.b.-e.s.; paj. Mţii Rodnei şi Bârsei (Postăvaru). A l p . -
carp.
Tubul C. cel mult de lung. K . Stamine şi stil incluse în tubul C 10
Pediceli fructiferi de 1,5-2 ori mai lungi decât K . ; K . în fr. rotunjit la bază,
căzător. Fr. acut, până la 1,7 mm.
10 M. sylvatica Ehrh. ex Hoffm. (piş. C I V , fig. 20). - Sp. bisanuală,
Ht., 20-40 cm. IV-VIII. 2n=18. Frecv. e.f.-e.b.; păd., zăv., tuf., paj. târlite.
Sp. mez.-mezohigr. Eur.
- var. culta Voss-Vilmorin - N u - m ă - u i t a de g r ă d i n ă . Cult.
orn.; infl. mai densă.
Pediceli fructiferi ± egali cu K . ; K . în fr. îngustat la bază, persistent 11
Frz. tulp. ovat-lanceolate; cele bazale eliptic-lanceolate, sesile sau scurt
peţiolate. K . cu peri patenţi.
11 M. alpestris F . W . Schmidt (piş. C I V , fig. 21). - Sp. perenă, H . , 10-
30 cm. V I - V I I . 2n=24-48. Frecv. e.s.-e.a.; paj. pe sol. schel. Sp. mez.
Circ.-arct.-alp.
Frz. tulp. lanceolat-liniare; cele bazale îngust ovate, evident peţiolate. K .
cu peri alipiţi.
12 M. stenophylla K n a f in Berchtold et Opiz - Sp. perenă, H . , 10-30
cm. V - V I I I . 2n=48. Frecv. e.g.-e.b.; paj. Centr. eur. (mont.).
9PulmonariaL. -Mierea ursului, Cuscrişor
x=7,9,ll
Frz. de vară (frz. bazale ale lăstarilor sterili) cordate sau trunchiate, lung
peţiolate, dens aspru păroase. Frz. tulp. îngustate brusc spre bază 2
Frz. de vară cu baza treptat sau brusc îngustată în peţiol 3
Frz. bazale persistente peste iarnă şi cu lamina alb maculată şi egală sau
mai lungă decât peţiolul. K . după înflorire dilatat sub formă de pâlnie, de
1,5-2,5 ori mai lung deât lat.
1 P. officinalis L . s. str. (P. officinalis subsp. maculosa (Liebl.) Gams)
- Sp. perenă, H . , 15-30 cm. III-V. 2n=14. Frecv. z.păd.stej.-e.f; păd. Sp.
helscia., mez. Eur.
Frz. bazale nu persistă peste iarnă şi au lamina nemaculată şi mai scurtă
decât peţiolul. K . după înflorire subcilindric, de 2,5-4,5 ori mai lung decât
lat.
2 P. obscura Dumort. (P. officinalis subsp. obscura (Dumort.) Murb.)
- Sp. perenă, H . , 15-30 cm. III-V. 2n=14. Răsp. şi ecologia ca sp.
precedentă.
629
BORAGINACEAE
3a C. constant roşie. Frz. tulp. îngustate în bază 4 lb
3b C. albastră-violetă la maturitate. Frz. tulp. cu baza ± dilatată 5 închis
4a Lamina frz. de vară ovat-eliptică, de circa 2 ori mai lungă decât lată, brusc 2a
îngustată în peţiol, hibernantă; faţa sup. aspru păroasă, cu sete lungi de
1,5-2 mm. Frz. tulp. scurt decurente, pe circa 0,5 cm lung.
3 P. rubra Schott - Sp. perenă, FL, 15-30 cm. V - V I I . 2n=14. Frecv.
e.f.-e.b.; p ă d , bur. Sp. m e z , mezotr. Carp.-balc.
4b Lamina frz. de vară ± lanceolată, de circa 4 ori mai lungă decât lată, treptat 2b
îngustată în peţiol care devine aripat, nehibernantă; faţa sup. cu peri mai
scurţi, de 0,5-1 mm, ± moi. Frz. tulp. lung decurente pe 1-2 cm lung.
4 P. filarskyana Jâv. - Sp. perenă, FL, 15-30 cm. V - V I I . 2n=14. Spor.
e.b.-e.s.; Mţii: Maramureş, Rodnei, Suhard, Obcinele Bucovinei. End.
Carp. N E .
5a Limbul frz. bazale de 4-6 ori mai lung decât lat, pe faţa sup. cu peri lungi,
de circa. 2mm. Infl. slab glanduloasă, neviscidă. la
5 P. montana Lej. subsp. porciusii Gusul. - Sp. perenă, H , 15-35 cm. lb
III-V. 2n=28. Rodna la Preluci. End.
Obs. Taxon critic apropiat de P. mollis. 2a
5b Limbul frz. bazale alungit-eliptic, de circa 3 ori mai lung decât lat, pe faţa
sup. cu peri scurţi, sub 1 mm. şi denşi, formând un indument. Infl.
glandulos-viscidă 6 V-VIII. 2n=36, 48. Frecv. z.silvostep.-e.f; paj. umede. Sp. mezohigr. M e d .
6a Lamina frunzelor de vară cu peri setiformi pe faţă, fără luciu mătăsos. Frz.
tulp. sup. slab dilatate la bază. Partea sup. a plantei inel. i n f l , cu mai puţini
peri glanduloşi, lipicioşi. Antere negru -violacee.
6 P. mollis Wulfen ex Hornem. (P. montana auct. non Lej.) - Sp.
perenă, FL, 15-35 cm. III-V. 2n=18. Frecv. z.păd.stej.-e.g.; p ă d , tuf. Sp.
helscia, xeromez.-mez, mezoterm, eutr.-mezotr. Eur. centr. şi S-E.
2b
6b Lamina frz. de vară cu peri moi, deşi, alipiţi, catifelaţi, cu luciu mătăsos pe
faţă. Frz. tulp. sup. cu baza dilatată, ± semiamplexicaulă. Partea sup. a
plantei, inel. infl. dens şi scurt glandulos păroasă. Antere galbene.
7 P. mollissima A.Kern. - Sp. perenă, FL, 15-35 cm. III-V. 2n=18.
Frecv. z.păd.stej.-e.g.; p ă d , tuf. Sp. helscia, xeromez.-mez, mezoterm,
eutr.-mezotr. Eur. centr. şi S-E. 3a
10Nonea M e d i k . - O c h i u l lupului
x=7,8,9,10
3b
la Dinţii K . mai lungi decât tubul. C. palid gălbui. Plantă cu peri aspri, rari, în
4a
amestec cu peri deşi, glanduloşi.
1 N. pallens Petrovic - Sp. anuală, T , 15-35 cm. V - V I . Rară e.g.;
coaste pietroase. Jud. Mehedinţi: Vârciorova, Gura Văii. Pont.-balc.
630
BORAGINACEAE
Dinţii K . mai scurţi decât tubul, circa cât 1/3 din lung. tubului. C. roşie
2
Perenă, dens glanduloasă şi cu peri setiformi mai rari. Dinţii K . cât 1/3 din
lung. tubului.
2 N. pulla (L.) D C . - Sp. perenă, H , 15-45 cm. V - V I I . 2n=18,20.
Spor. z.step.-e.g.; paj, tuf, loc. rud. şi cult. Sp. xer.-xeromez, subterm.
Eur. centr. şi S E .
Plantă anuală-bisanuală, dens setoasă, cu puţini peri glandulari. Dinţii
K . aproape egali cu lung. tubului.
3 N. atra Griseb. Ro. (S. şi E.). B u l g , Turcia N .
11 Symphytum L . -Tătăneasă
x=9,10
Fr. netede, lucitoare. Conectivul se prelungeşte deasupra anterei 2
Fr. mărunt verucoase şi ± reticulat rugoase. Conectivul nu se prelungeşte
deasupra anterei 3
Plantă dens setos-păroasă. Frz. tulp. mijlocii şi sup. lat decurente de la un
nod la altul, astfel tulp. este distinct aripată.
1 S. officinale L . s. str. (piş. C V , fig. 1). - Sp. perenă, H , 50-120 cm.
Euras.
a - subsp. officinale (S. officinale var. purpureum Pers.) - F l . de 1-2 cm
l u n g , purpuriu-violete.
b - subsp. bohemicum (F.W. Schmidt) Celak. - F l . mai mici, gălbui.
2n=24.
Plantă aproape glabră sau cu peri scurţi şi sete rare. Frz. nedecurente, rar
cele sup. scurt şi îngust decurente.
2 S. tanaicense Steven (S. officinale subsp. uliginosum (A. Kern.)
Nyman). - Sp. perenă, FL, 50-120 cm. V-VIII. 2n=40. Spor. z.step.-e.g.;
paj. şi loc. permanent umede. Sp. mezohigr.-higr. Eur. centr. şi E .
Fornice exserte, depăşesc lung. petalelor cu 3-4 mm. C . mică, de 5-7 mm
lung.
3 S. ottomanum Friv. (piş. C V , fig. 2). - Sp. perenă, FL, 30-60 cm.
IV-VII. 2n=20. Rară z.step.-e.g.; tuf, pe substrat pietros. Jud.: Caraş-
Severin, Mehedinţi, Constanţa, Galaţi, Vrancea, Bacău, Vaslui, Iaşi. Bale.
Fornice incluse în C . C . peste 10 mm lung 4
Frz. tulp. inf. îngustate în peţiol, ± eliptice. Rizom cu porţiuni tuberizate.
4 S. tuberosum L . (piş. C V , fig. 3). - Sp. perenă, H , 15-50 cm. I V - V .
Frecv. z.step.-e.b.; p ă d , tuf, z ă v , paj. umede. Sp. mezohigr, helscia.-scia.
631
BORAG1NACEAE PLANŞA C V
a - subsp. tuberosum - Plantă de 25-50 cm, cu rizom gros până la 12 mm,
porţiunile tuberizate ± unite. Frz. tulp. 6-12. Infl. cu 8-16(40) fi. Fr.
până la 4 mm. 2n=144. Z.step.-e.f. Eur. centr. şi V .
b - subsp. angustifolium (A. Kern.) Nyman (subsp. nodosum (Schur) Soo)
- Plantă scundă, de 12-15 cm. Rizom subţire, cu porţiunile tuberizate
separate. Frz. tulp. 3-7. Infl. cu 1-9(20) fi. Fr. de 2,5-3,5 mm.
2n= 18,72,96,100. Spor. e.f.-e.b. Eur. centr. şi SE.
4b Frz. tulp. inf. cu baza cordat-trunchiată 5
5a Tulp. floriferă ramificată, aspru păroasă, cu peri setiformi. Frz. bazale ±
ovate, cu baza slab cordată, de 3-4 cm lăţ. Fornice lat triunghiular subulate.
5 S. tauricum W i l l d . - Sp. perenă, H . , 20-60 cm. I V - V . 2n=18. Rară
z.păd.stej.-e.g.; păd., tuf. Sp. mezohigr. Jud. Tulcea şi Vaslui. Pont.-balc.
5b Tulp. floriferă neramificată, glabrescentă. Frz. bazale mult mai mari,
adesea peste 10 cm lăţ., adânc cordate. Fornice triunghiular lanceolate.
6 S. cordatum Waldst. et K i t . - B r u s t u r n e g r u . Sp. perenă, H.,
20-40 cm. V - V I . 2n=18. Frecv. e.f.-e.b.; păd., bur. Sp. mezohigr., helscia.-
scia. End. Carp.

12 Borago L .
x=8
1 *B. officinalis L . - L i m b a m i e 1 u 1 u i . Sp. anuală, T., 30-60 cm.
V - V I I I . 2n=16. Cult. orn., mei. Medit.

13 Anchusa L . -Miruţă
x=8,9
la Tubul C . foarte scurt, de 1-1,5 mm, mult mai scurt decât lobii. K . mic, de
2-3 mm lung.
1 A. barrelieri (AII.) Vitman - Sp. perenă, H . , 50-80 cm. V - V I .
2n=16,18. Spor. z.step.-e.f.; loc. înierbate, ruderalizate, adesea pe substrat
pietros. Sp. xeromez., subterm. Pont.-medit.
lb Tubul C. mai mare, de 5-10 mm lung., egal sau mai lung decât lobii. K.
mai mare, de 4-8 mm lung 2
2a C. palid gălbuie, mai rar alburie şi foarte rar palid albastră. Laciniile K.
prezintă pe margini o membrană lată, gălbuie

PLANŞA CV. 1 - Symphytum officinale a - fl. secţ. longitud.; b - C. desfăcută; 2-5. ottomanum
- fl. şi C . desfăcută; 3-5. tuberosum; 4 - Rochelia dispenna subsp. retorta - fr. însoţit de K.; 5 -
Eritricliium nanum; 6 - Lappula deflexa - fr.; 1 - L. patula - fr. şi secţ. transv.; 8 - L. barbata; 9
- L. squarrosa; 10 - Asperugo procumbens.

632
BORAGINACEAE
2 A. ochroleuca M . Bieb. - Sp. perenă, H , 30-80 cm. V - V I I . 2n=24.
Spor. z.silvostep.-e.g.; paj. însorite, ruderalizate. Sp. xer.-xeromez,
subterm. Pont.-cauc.
2b C. nu este galbenă, de obicei este albastră. Laciniile K . fără margine
membranoasă gălbuie
3a Plante anuale, mici, de 10-40 cm înalţ. K . divizat până în apropierea bazei4
3b Plante perene, rareori bisanuale, robuste, de obicei peste 40 cm înalţ. (30-
100 cm). K . divizat cel mult până la 1/2, sau uneori chiar până în
apropierea bazei
4a Tubul C. ± egal cu lung. K . Stilul depăşeşte numai cu puţin lung. K . Fr.
erecte, oblong-cilindrice.
3 A. thessala Boiss. et Spruner - Sp. anuală, T , 10-40 cm. V - V I I .
2n=24. Rară z.step. Loc. nis. Sp. xer. Jud. Constanţa: Agigea, Techirghiol,
Topalu. Pont.-balc.
4b Tubul C. de circa 2 ori mai lung. decât K . Stilul de 2-3 ori mai lung decât
K . pe care îl depăşeşte cu peste 5 mm. Fr. oblic-ovoidale.
4 A. stylosa M . Bieb. - Sp. anuală, T , 10-40 cm. V - V I . Rară z.step.
Loc. nis. şi pietroase. Sp. xer. Jud. Constanţa: Tuzla, Mangalia; jud. Galaţi:
Hanu Conachi. Pont.-balc.
5a Plantă acoperită cu sete lungi de 2-3 mm, albe. F l . mari. K . de 7-10 mm
lung, divizat aproape până la bază; laciniile acute. C. de 10-15 mm diam.
Fr. erecte, oblong-cilindrice, mari, de 7-10 mm lung.
5 A. azurea M i l l . (A. italica Retz.) - Sp. perenă, H , 40-100 cm V-VII.
2n=32. Spor. z.step.-e.g.; loc. r u d , însorite, uscate. Sp. xer.-xeromez,
subterm. Pont.-medit.
5b Plante cu peri mai scurţi şi fl. mai mici. K . divizat 1/3-1/2, rareori
depăşeşte 1/2. Fr. mai mici, de 2-4 mm, oblic ovoide
6a Plantă cenuşie, acoperită cu peri moi, deşi, alipiţi. K . divizat 1/3-1/2;
laciniile obtuze.
6 A. leptophylla Roem. et Schult. - Sp. perenă, rar bisanuală H.(Ht.),
40-70 cm. V - V I I . Spor. z.step.-e.g.; loc. înierbate, adesea pe substrat
pietros. Sp. xer.-xeromez. Pont.-cauc.
6b Plante verzi, aspru păroase, cu peri mai lungi sau mai scurţi ....7
7a Laciniile K . obtuze. Tubul C . mai lung decât K . Plantă cu peri scurţi, aspri
sau glabrescentă.
7 A. gmelinii Ledeb. - Sp. perenă, rar bisanuală, H.(Ht.), 50-80 cm.
Rară z.step.; nis. Sp. xer. Jud. Galaţi: Hanu Conachi, Tecuci, Torceşti.
Pont.
7b Laciniile K . acute. Tubul C. ± egal cu lung. K . Plantă acoperită cu peri
setiformi.
634
BORAGINACEAE
8 A. officinalis L . - Sp. perenă, rar bisanuală, H.(Ht.), 30-70 cm. V -
VII. 2n=16. Frecv. z.step.-e.g.; tuf, margini de semănături. Sp. xer.-
xeromez.
a - subsp. officinalis - Bractee lanceolate. Laciniile K . mai lungi decât
tubul. Stigmat exsert din K . Eur.
3 b - subsp. procera (Besser) Ciocârlan - Bractee lat triunghiulare. Laciniile
K . egale sau mai scurte decât tubul. Stigmat neexsert din K . Bale.
14 Lycopsis L.
5 1 L. arvensis L . (Anchusa arvensis (L.) M . Bieb.) - O c h i u l
l u p u l u i . Sp. anuală-anuală de iarnă, T.(Ht.), 15-50 cm. V-VIII. Spor.
z.step.-e.g.; loc. cult. şi rud.
a - subsp. arvensis - Frz. lanceolate, puternic ondulate şi dentate. Tubul C .
curbat la mijloc. Laciniile K . erect divergente. 2n=48. Eur.
b - subsp. orientalis (L.) Kuntze (Anchusa orientalis (L.) Rchb. f ) . - Frz.
lat lanceolate, slab ondulate şi ± întregi. Tubul C. curbat sub mijloc. K .
fructifer cu lacinii stelat extinse. Pont.-medit.
15 Rochelia Rchb.
1R. disperma (L. fii.) K . Koch - Sp. anuală, T , 5-20 cm. I V - V .
a - subsp. disperma - Raceme fructifere dense, astfel că sepalele fl. vecine
se ating. Pediceli fructiferi scurţi, de 2-4 mm. K . cu peri uncinaţi. N u
creşte în Ro. Materialul din ierbare determinat ca Rochelia (Cervia)
disperma, inel. cel din F . R . E . nr. 2459 corespunde la subsp.
următoare. A s . centr. S V .
b - subsp. retorta (Pali.) E.Kotejowa (piş. C V , fig. 4) - Raceme fructifere
mult mai laxe, astfel că sepalele fl. vecine nu se ating. Pediceli
6
fructiferi mai lungi, de 3-10 mm. K . cu peri curbaţi, neuncinaţi. Rară
z.step.-z.silvostep.; loc. uscate şi însorite, n i s , pietrişuri. Jud.: Ilfov,
Ialomiţa, Călăraşi, Buzău, Constanţa, Tulcea, Vrancea, Iaşi. Pont.-balc.
16 Eritrichium Schrad. ex Gaudin
1 E. nanum (L.) Schrad. ex Gaudin - O c h i u l ş a r p e l u i , (piş.
C V , fig. 5). - Sp. perenă, H , 1-7 cm. Spor. e.a.; stâne. Sp. sax, calc.
a - subsp. nanum - Plantă cu peri lungi, mătăsoşi. Tulp. 1-5 cm. Frz. de
1,5-3 mm lăţ. 2n=46. Mţii: Rodnei, Ciucaş, Bârsei, Bucegi, Iezer,
Făgăraş, Căpătând, Godeanu. Alp.-carp.
b - subsp. jankae (Simonk.) Jâv. - Plantă argintiu lanată. Tulp. 5-7 cm.
Frz. de 3-4,5 mm lăţ. 2n=46. Mţii: Rarău, Giurgeu, Ceahlău, Ciucaş,
Bucegi. End.
635
BORAGINACEAE
17 Lappula M o e n c h - L i p i c i
la Pediceli fructiferi nutanţi. Fr. cu ghimpi glochidiaţi, uniseriaţi, lăţiţi la bază
şi confluenţi formând o creastă.
1 L. deflexa (Wahlenb.) Garcke (piş. C V , fig. 6). - Sp. anuală-
bisanuală, T.-Ht., 20-50 cm. VII-VIII. 2n=24. Spor. e.f.-e.s.; paj. târlite pe
substrat stâne. Circ. arct.-alp.
lb Pediceli fructiferi erecţi sau erect patenţi
2a Fr. cu ghimpi conici, scurţi, rigizi, neglochidiaţi.
2 L. spinocarpos (Forssk.) Asch. Sp. anuală, T., 5-50 cm. Loc.
pietroase. Băile Herculane. Adv. (Afr. N . , A s . V . )
2b Fr. cu ghimpi glochidiaţi
3a Fr. cu glochidii dispuse într-o singură serie; fr. ovoidale şi cu mici
tuberculi albi. Pediceli scurţi, până la 1,5 mm.
3 L. patula (Lehm.) Giircke (piş. C V , fig. 7). Sp. anuală, T., 10-20(-
30) cm. I V - V . Rară z.step.-z.silvostep.; loc. aride, ruderalizate. Sp. xer.,
subterm. Jud.: Buzău, Constanţa, Tulcea, Vaslui. Euras. cont.
3b Fr. cu glochidii dispuse în 2-3 şiruri
4a Plantă cenuşie, acoperită cu peri denşi alipiţi. C. de 5-8 mm diam.
4 L. barbata ( M . Bieb.) Menyh. (piş. C V , fig. 8). Sp. anuală-bisanuală,
T.Ht., 40-60 cm. I V - V . Rară z.step.-z.silvostep.; loc. aride, pietroase. Jud.:
Tulcea, Vaslui. Pont.-medit.
4b Plante ± verzi, acoperite cu peri erect-patenţi şi cu peri alipiţi. C. de 2-4
mm diam
5a Glochidii ± egale în lung., de 1-1,5 mm, neconfluente la bază.
5 L. squarrosa (Retz.) Dumort. (L. echinata Gilib.; L. myosotis
Moench) (piş. C V , fig. 9). Sp. anuală-bisanuală, T.Ht., 15-30 cm. VI-VII.
2n=48. Frecv. z.step.-e.f; loc. uscate, ruderalizate, nis., pietrişuri. Sp.
xeromez., mezoterm. Euras.
5b Glochidii inegale cele ext. foarte scurte, cele int. de 2-3 mm, confluente la
bază.
6 L. heteracantha (Ledeb.) Giircke (inel. L. semicincta (Steven) M .
Popov). Sp. anuală-bisanuală, T.-Ht., 15-30 cm. V - V I . 2n=48. Rară z.step.-
e.g.; loc. înierbate, pietroase. Sp. xeromez., subterm. Jud.: Cluj, Buzău,
Vaslui. Pont.-pan.
BORAGINACEAE
2n=48. Spor. z.step.-e.f.; tuf, loc. rud., uneori bur. seg. Sp. xeromez., N . 4
Euras. cont.
19 CynoglossumL. -Limba câinelui
x=6
la Frz. ± glabre şi lucioase pe faţa sup. C. de 12-15 mm diam. Fr. ovoide,
2 convexe pe faţa ext., dens glochidiate.
1 C. germanicum Jacq. Sp. bisanuală, Ht., 30-50 cm. V - V I . 2n=24.
Spor. e.g.-e.f; păd., tuf. Sp. mez., helscia. Centr. eur.
lb Frz. păroase pe ambele feţe. C. de 5-10 mm diam 2
3 2a C. evident reticulat nervată, cu vinişoare violete. Fr. ovoide, convexe pe
faţa ext., dens şi inegal glochidiate.
2 C. creticum M i l l . (piş. C V I , fig. 1). Sp. bisanuală, Ht., 30-60 cm. V -
V I . 2n=24. Rară z.step.; tuf. Jud. Constanţa în apropiere de Mangalia şi
păd. Hagieni. Medit.
2b C. nu este evident reticulat nervată 3
4 3a Frz. pe ambele feţe acoperite cu peri moi, scurţi, ± alipiţi. Stamine inserate
în partea sup. a tubului C. Fr. plane sau slab concave pe faţa ext.
3 C. officinale L . Sp. bisanuală, Ht., 30-60 cm. V - V I I . 2n=24. Frecv.
z.step.-e.f; loc. rud., tuf, paj. la margini de păd., plantaţii de salcâm. Sp.
xeromez. Euras. cont.
3b Frz. pe ambele feţe acoperite cu peri scurţi, rigizi, ± patenţi. Stamine
5 inserate la mijlocul tubului C. Fr. convexe pe faţa ext.
4 C. hungaricum Simonk. Sp. bisanuală, Ht., 20-40 cm. V - V I I . 2n=24.
Spor. z.silvostep.-e.g.; tuf, rarişti şi margini de păd., paj. Sp. xeromez.,
subterm. Pont.
20 Rindera P a l i .
1 R. umbellata (Waldst. et Kit.) Bunge (inel. R. sisestii Buia et P ă u n ) -
C ă c i u l a m o c a n u l u i , (piş. C V I , fig. 2). - Sp. perenă, H , 30-60 cm.
Frz. lanceolat-liniare. C. galbenă, divizată până la 1/3, cu fornice purpurii.
V - V I . Rară z.step.-e.g.; paj. aride., nis. Sp. oligotr., xer., subterm. Jud.:
Arad, Timiş, Caras Severin, Mehedinţi, Dolj, Ialomiţa, Tulcea, Galaţi,
Vaslui. Pont.-balc.

18 Asperugo L .
x=6
1 A. procumbens L . - L i p i c i o a s ă , (piş. C V , fig. 10). Sp. anuală,
T., 20-40 cm. Plantă târâtoare sau urcătoare prin perii recurbaţi. I V - V I .
21 Omphalodes M i l l .
la F l . solitare, axilare; C . de 3-4 mm diam. Frz. ± lanceolate, aproape sesile.
1 O. scorpioides (Haenke) Schrank (piş. C V I , fig. 3). - Sp. anuală-
bisanuală, T.-Ht., 10-30 cm. IV-VI. 2n=24. Rară e.g.-e.f; păd., zăv., tuf. Sp.

636
637
 VERBENACEAE
BORAGINACEAE —
:

..
m e z m e z o h i g r ., mezoterm., scia. Jud.: Alba, Iaşi, Botoşani, Suceava.
•

Centr. eur.-sarm. , . . ORD. LAMIALES

lb F l . în cime terminale; C . de 12-14 mm diam. Frz. ovate, cele bazale lung
•

peţiolate. _ „ , „ _n ,n
F a m . Verbenaceae Adans.
2 0. verna Moench (piş. C V I , fig. 4). - Sp. perenă, H . , 5-20 cm. IV-
V I . 2n=48. Rară e.f.-e.b.; păd. Carp. sudici şi jud. Bacău-Ghiu. Cult. orn. In Ro. creşte spont. numai genul Verbena care are şi sp. cult. în scop o m .
A l p i i S E , Apenini, Carpaţi S. Sunt plante erbacee, cu frz. opuse, penat divizate. F l . zigomorfe; C . slab
bilabiată; androceul didinam; gineceu bicarpelar, sup. Fr. mericarpic,
tetrachenă.

1 Verbena L . - S p o r i c i , Verbena
x=5,7
la
Plante spont. Infl. spiciforme, înguste, fl. mici 2
lb
Plante cult, orn. Infl corimbiforme, fl. mai mari 3
2a
Plantă glabrescentă. Infl. peste 10 cm lung. la fructificare. C. de 2 ori mai
lungă decât K .
1 V. officinalis L . - S p o r i c i . Sp. anuală-perenă, T h . - H , 30-60 cm.
VI-VIII. 2n=14. Frecv. z.step.-e.f; loc. rud. Sp. xeromez.-mez, N . . M e d .
3 4

Cosm.
2b Plantă evident păroasă. Infl. până la 8 cm lung. la fructificare. C. de lung. K .
2 V. supina L . - Sp. anuală, T , 10-40 cm. VI-VIII. 2n=14. Rară
z.silvostep.-e.g.; loc. umede, ± sărăturate, pe malul apelor. Sp.
mezohigrohal. Pont.-medit.
3a Frz. sesile, semiamplexicaule, rigide, oblong-lanceolate, aspru păroase,
inegal dentate. C. violetă până la albastru purpuriu.
3 *V. rigida Spreng. (V. venosa G i l l . et Hook.) - Sp. perenă, H , 50-
60 cm. V I - I X . 2n=42. Cult. orn. Brazilia şi Argentina.
3b Frz. tulp. mijlocii peţiolate sau îngustate în bază, neamplexicaule 4
4a Dinţii K . foarte înguşti, alungiţi, setacei. Tubul C. numai cu puţin mai lung
decât K . Frz. ovat-oblongi, de 2,5-10 cm, penat fidate până la partite, cu
3 lobi.
4 *V. canadensis (L.) Britt. (V. aubletia Jacq.) - Sp. perenă, în cult.
anuală, H.(T.), 15-50 cm. V I - I X . 2n=30. Cult. orn. E . A m . de N .
4b Dinţii K . scurţi, nu sunt setacei. Tubul C. de circa 2 ori cât K 5
5a Bractee mai scurte decât 1/2 K . Infl. dense, nu se alungesc mult la
fructificare. Frz. alipit păroase, de 1,5-5 cm lung. C. cu tub albicios şi limb
roşu aprins.
PLANŞA CVI. 1 - Cynoglossum creticum - fl; 2 - Rindera umbellata - fr.; 3 - Omphalodes
5 *V. peruviana (L.) Druce (V. chainaedryfolia Juss.) (piş. C V I , fig.
st^ides;* - O. JZ!s - Verbena pe.uvia.ur, 6 - Ajuga salicifolia;! - A. la»nannu; 8 - 5). - Sp. perenă, (anuală în cult.), H.(T.), 15-30 cm. V I - I X . 2n=10. Cult.
v
Teucriun, botrys; 9 - T. montanum; 10 - T. poliu.n; 11 - Scutellana hasnfoha; 12 -| ' 5. orn. Argentina, S. Brazilia.
galericulata; 13 - Marrubium vulgare; 14 - M. peregrinum.
639
638
 i
LAMIACEAE LAMIACEAE
5b Bractee mai lungi decât K . Infl. se alungesc mult la fructificare. Frz. de 5- 9b Filamente staminale libere. K . bilabiat, labiul sup. orbicular, întreg, cel inf.
10 cm lung. Plantă mai robustă ca sp. anterioară, ± cenuşie, cu peri rigizi. 4 dinţat 33 Ocimum
C. variat colorată. 10a Labiul sup. al C . evident boltit, în formă de cască, egal sau mai lung decât
cel inf. K . de obicei actinomorf 11
6 *V. hybrida Voss (V. hortensis Vilm.) - V e r b e n ă . Sp. perenă,
10b Labiul sup. al C . ± plan (drept) sau scobit, de obicei mai scurt decât cel inf.
(anuală în cult.), H.(T.), 30-50 cm. V I - L X . 2n= 10,20. Cult. orn. Sp. de
K . adesea bilabiat 23
origine hibridă. 11a Lobii stigmatului evident inegali 12
F a m . Lamiaceae M a r t i n o v (Labiatae Adans.) 11b Lobii stigmatului ± egali 14
Plante aromatice, erbacee (rareori şi lemnoase - arbuşti, subarbuşti), cu 12a K . actinomorf, 10 nervat 12 Phlomis
12b K . 13 nervat 13
tulp. patrunghiulare. Frz. opuse, simple, nestipelate. Fl. zigomorfe,
13a F l . grupate câte 10-20 în 2-4 verticile dense, globuloase, terminale,
hermafrodite, grupate în cime dihaziale reunite în verticile. K . gamosepal,
distanţate. Bractee liniare, ciliate, ± egale cu K . care are tubul uşor curbat..
adesea bilabiat; C . gamopetală, bilabiată (rar unilabiată); androceu didinam
22 Clinopodium
(uneori 2 stamine sunt reduse). Gineceu sup., ovar bicarpelar. Fr. mericarpice, 13b F l . grupate în cime dihaziale, pedunculate, axilare. K . cu tub drept
tetrachene. 23 Calamintha
l a C . unilabiată, labiul sup. lipseşte sau este foarte mic 2 13c F l . grupate în verticile câte 2-6, egal pedicelate. K . umflat la bază şi
l b C . bilabiată sau slab zigomorfă 3 strâmtat imediat deasupra mijlocului 24 Acinos
2a Labiul sup. al C . prezent dar mic, întreg sau bilobat. Tubul C . cu un inel de 14a K . cu 13-15 nervuri 15
peri în int lAjuga 14b K . cu 5-10 nervuri 16
2b Labiul sup. al C . absent. Tubul C . glabru în int 2 Teucrium 15a K . cu 15 nervuri; dintele sup. al labiului sup. mai lat decât ceilalţi
3a Labiul sup. al K . prevăzut cu un apendice scvamos, dorsal 3 Scutellaria 7 Dracocephalum
3b K . fără apendice solziform dorsal (cel mult la Lavandula dintele sup. este 15b K . cu 13 nervuri şi dinţi ± egali 26 Micromeria
lăţit) 4 16a Infl. spiciforme cu f l . unilaterale. Bractee rotunjite, cuspidate. K . 5 nervat
4a Stamine fertile 2 5 şi acrescent 32 Elsholtzia
4b Stamine fertile 4 7 16b Plante cu alte caractere 17
5a Plantă anuală, scundă, până la 20 cm înalţ.; frz. liniar-lanceolate, întregi 17a Labiul inf. al C . bilobat, la bază cu 2 lobi laterali mici, dentiformi
20 Ziziphora 14 Luni iu ni
5b Plante robuste, arbuşti, subarbuşti sau perene, foarte rar bisanuale; frz. nu 17b Labiul inf. al C . trilobat 18
18a Plante anuale. Bracteole înţepătoare. K . cu dinţi spinoşi. Labiul inf. al C.
sunt întregi 6
prezintă Ia baza lobilor laterali 2 dinţi mici 15 Galeopsis
6a C . slab bilabiată, ± actinomorfă. Stamine cu ambele antere fertile
30 Lycopus 18b Bracteole lipsă sau dacă sunt prezente sunt neînţepătoare. Labiul inf. fără
6b C . evident bilabiată. Stamine numai cu o anteră fertilă 19 Salvia dinţi la baza lobilor laterali 19
7a C . aproape actinomorfă, cu tubul ± egal cu K . Filamente staminale ± egale, 19a K . evident bilabiat. Filamentele staminelor anterioare cu câte un dinte sub
exserte, divergente 31 Mentlia vârf 10 Prunella
7b C . evident bilabiată 8 19b K . ± actinomorf. Filamentele staminelor fără apendici dentiformi 20
8a Stamine descendente, aşezate pe labiul inf. al C ; labiul sup. al C . 3-4 20a Fr. păroase la vârf 16 Leonurus
20b Fr. glabre la vârf 21
lobat. Plante cult 9
8b Stamine ascendente, aşezate sub labiul sup. al C . care este întreg sau 21a K . 5 nervat. C . galbenă, de 17-25 mm 13 Galeobdolon
10 21b K . 5-10 nervat. C . variat colorată, mai mică 22
emarginat 10
9a Filamente staminale unite la bază într-un tub scurt, liber faţă de C ; labiul 22a Tubul K . dilatat în partea sup. (deasupra mijlocului). Tubul C . cu inel
inf. foarte lung, în formă de luntre, închide staminele şi stilul 34 Coleus păros în int 16 Ballota

640 641
LAMIACEAE LAMIACEAE
22b Tubul K . nu este dilatat deasupra mijlocului. Tubul C . cu sau fără inel de 40b Lobii stigmatului inegali 41
peri 18 Stachys 41a F l . grupate câte 10-20 în 2-4 verticile dense, globuloase, terminale,
23a Arbuşti sau subarbuşti. K . cu 13 nervuri şi cu dintele sup. dilatat la vârf distanţate. Bractee liniare, ciliate, ± egale cu K . care are tubul uşor curbat..
sub forma unui mic apendice. Stamine incluse în C 4 Lavandula 22 Clinopodium
23b Dintele sup. al K . fără apendice 24 41b F l . grupate în cime dihaziale, pedunculate, axilare. K . cu tub drept
24a Verticilele florale sunt grupate în infl. spiciforme, cilindrice, terminale şi 23 Calamintha
axilare. K . actinomorf, 10 nervat 28 Origanum 41c F l . grupate în verticile câte 2-6, egal pedicelate. K . umflat la bază şi
24b Verticilele nu formează infl. spiciforme 25 strâmtat imediat deasupra mijlocului 24 Acinos
25a C . de 3-4 cm. K . bilabiat, 10 nervat 11 Melittis 42a K . bilabiat, cu 11-13 nervuri, cu peri în gât 28 Thymus
25b C . mai mică; dacă'ajunge la circa 2,5 cm, atunci K . are 15 nervuri 26 42b K . cu 15 nervuri, fără peri în gât 43
26a K . cu 5-10 nervuri 27 43a Frz. liniar-lanceolate, întregi. Infl. spiciformă cu fl. dispuse unilateral
26b K . cu 11-15 nervuri 38 27 Hyssopus
27a C . mai mare de 11 mm lung 28 43b Frz. nu sunt întregi, ci crenat-serate. F l . nu sunt grupate unilateral 8 Nepeta
27b C . sub 11 mm 31
28a K . bilabiat, cu dinţi inegali şi peri în gât. Stamine exserte, divergente 1 Ajuga L.
29 Thymus la Frz. 3 partite cu lobi liniari. Verticile cu 2-4 fl. C . galbenă.
28b K . nu este bilabiat; dinţii ± egali 29 1 A. chamaepytis (L.) Schreb. - T ă m â i ţ ă de c â m p . S p . anuală,
29a Stamine şi stil incluse în tubul C 5 Marrubium T., 5-30 cm. V - V I I I . Spor. z.step.-e.g.; loc. cult. şi rud. Sp. xer.-xeromez.
29b Staminele ies din tubul C 30 a - subsp. chamaepytis - C . de 7-12 mm lung. Fr. cu areole mijlocii ±
30a C . de circa 10-12 (-14) mm. Arbuşti mici sau subarbuşti 25 Satureja poligonale. 2n=32. Centr. eur.-medit. N u creşte în Ro.
30b C . de 12-25 mm. Plante erbacee 18 Stachys b - subsp. ciliata (Briq.) Smejkal (A. pseudochia Schost.; A. chia auct. non
31a K . bilabiat 32 Schreb.; A. chamaepytis f. grandiflora (Vis.) Răvăruţ) - C . de 16-21
31b K . nu este bilabiat 33 mm lung. Fr. cu areole mijlocii alungite transv. Pont.-medit.
32a Stamine şi stil incluse în tubul C . 6 Sideritis lb Frz. întregi, dinţate până la lobate 2
32b Stamine şi stil exserte din tubul C 29 Thymus 2a Fl. câte 2 la un nod. C . galbenă 3
33a Plantă anuală, cult. K . de 3-4 imn; C . de 4-7 mm 25 Satureja 2b Fl. câte 4 sau mai multe la un nod. C . albastră 4
33b Plante perene sau anuale, spont. cu fl. mai mari 34 3a Frz. tulp. cuneate la bază, foarte scurt peţiolate. Tubul C . depăşeşte K . C .
34a Plante anuale cu frz. eliptice. C . brun-negricioasă 6 Sideritis de 18-25 mm; labiul sup. cu 2 lobi scurţi.
34b Plante perene sau anuale în care caz C . este, fie albă, fie roză 35 2 A. salicifolia (L.) Schreb. (piş. C V I , fig. 6). - Sp. perenă, H . , 20-30
35a Plante anuale 18 Stachys cm. V - V I I . Rară z.step.; paj. aride. Sp. xer.
35b Plante perene 36 a - subsp. salicifolia - Tulp. cu peri uniformi, de 0,2-1 mm, alipiţi până la
36a Stamine şi stil incluse în tubul C 5 Marrubium semipatenţi. Crimea.
36b Staminele şi stilul ies din tubul C 37 b - subsp. bassarabica (Săvul. et Zahăr.) P.W.Ball - Tulp. cu peri dimorfi,
37a Stamine cu filamente paralele 18 Stachys unii scurţi, creţi, de 0,2 mm şi alţii lungi, de 1-1,5 mm, drepţi, patenţi.
37b Stamine cu filamente divergente 25 Satureja Jud.: Constanţa şi Galaţi. Bale.
38a Filamente staminale paralele. Plante stolonifere 9 Glechoma 3b Frz. tulp. rotunjite la bază, semiamplexicaule. Tubul C. mai scurt decât K .
38b Filamente staminale convergente sau divergente, nu sunt paralele 39 C. de 25-35 mm; labiul sup. întreg.
39a Filamente staminale convergente. K . 13 nervat 40 3 A. laxmannii (L.) Benth. - B a r b a b o i e r u l u i , (piş. C V I , fig. 7).
39b Filamente staminale divergente 42 - Sp. perenă, H . , 20-50 cm. V - V I . 2n=62. Spor. z.step.-e.g.; paj., tuf. Sp.
40a Lobii stigmatului egali 21 Melissa xeromez., subterm. Pont.-pan.-bale.

642 643
 LAMIACEAE
LAMIACEAE
4b Plantă erbacee. F l . în verticile laxe, mai scurte decât frz. bracteante.
4a Tulp. în partea mijlocie şi sup. păroasă numai pe 2 laturi opuse, alternând
5 T. scordium L . - I a r b ă u n s u r o a s ă . - S p . perenă, H , 10-50 cm.
de la un nod la altul. Plantă cu stoloni. Bractee ± întregi.
VII-VIII. Spor. z.step.-e.g.; paj. înmlăştinite, malul apelor. Sp. higr.
4 A. reptans L . - V i n e ţ i c ă . - Sp. perenă, H , 10-40 cm. I V - V I . a - subsp. scordium - Stoloni foliaţi. Frz. tulp. îngustate spre bază. Sp.
2n=32. Frecv. z.silvostep.-e.b.; p a j , tuf, margini de păd. Sp. mez. Eur. higr. 2n=32. Euras.
4b Tulp. păroasă pe toate laturile. Plante fără stoloni 5 b - subsp. scordioides (Schreb.) Arcang. - Stoloni nefoliaţi. Frz. tulp. cu
5a Stamine evident exserte din tubul C , filamente păroase. Bractee lobate baza ± cordată, semiamplexicaulă. 2n=32. Medit.
(trilobate), cele sup. egale sau mai scurte decât fl.
5 A. genevensis L . - S u l i m a n . - Sp. perenă, H , 10-40 cm. V-VII. 3 Scutellaria L .
2n=32. Frecv. z.silvostep.-e.b.; p a j , tuf. Sp. xeromez.-mez. Euras. x=8,ll,17
5b Staminele abia ies din tubul C , filamente glabre. Bractee ± întregi, toate
la Infl. terminale, dense, capituliforme. Bractee ± membranoase 2
depăşesc evident fl.
lb F l . grupate câte 2 la un nod, unilaterale, în infl. laxe, alungite. Bractee
6 A. pyramidalis L . - Sp. perenă, H , 5-30 cm. VI-VII. 2n=32. Rară
erbacee 4
e.g.-e.b.; paj. oligotr. Sp. mez. Jud.: Neamţ şi Succeava. Eur. 2a Frz. penat partite până la sectate. C. galbenă.
1 S. orientalis L . var. pinnatifida Rchb. (S. sosnovskyi Tacht.) - Sp.
2 Teucrium L .
perenă, C h , -25 cm. V - V I I . Rară z.step.-e.g.; paj. pe stâne. Sp. x e r , term,
x=5,8,13 calc. Jud. Buzău (Tohani) şi Dobr. Cauc.
la Frz. 1-2 ori penat fidate sau sectate, evident peţiolate. K . evident umflat la 2b Frz. crenat-serate 3
bază. Plantă anuală. 3a Frz. pe ambele feţe pubescente. C. purpurie.
1 T. botrys L . (piş. C V I , fig. 8). - Sp. anuală, T , -30 cm. VII-IX. 2 S. alpina L . - Sp. perenă, C h , 15-45 cm. VI-VIII. 2n=22. Rară e.f.-
2n=10,32. Rară z.silvostep.-e.g.; paj. pe substrat pietros. Jud.: Alba, Galaţi, e.s.; stâne. calc. Sp. xeromez, calc. Mţii Rodnei, Godeanu, Cemei. Eur. S.
Giurgiu. Atl.-medit. (mont.).
l b Frz. întregi până la lobate. Plante perene 2 3b Frz. ± glabre. C. galbenă.
2a Infl. dense, capituliforme. C . alb-gălbuie 3 3 S. supina L . - Sp. perenă, C h , 10-45 cm. VI-VIII. Rară e.g.-e.f;
2b Infl. laxe, alungite. C. roşietică, rar albă 4 stâne. Jud. Cluj şi Alba. Euras. cont.
3a Frz. liniar-lanceolate, întregi, revolute. C. gălbuie, de 2 ori mai lungă decât K . 4a Frz. întregi, baza hastată. Bractee asemănătoare cu frz.
2 T. montanum L . - S u g a r e i , (piş. C V I , fig. 9). - Subarbust, C h , 4 S. hastifolia L . (piş. C V I , fig. 11). - Sp. perenă, H , 10-40 cm. V I -
10-25 cm. VI-VIII. 2n=20. Spor. z.silvostep.-e.f; paj. de pe stâne. calc. Sp. VIII. 2n=32. Frecv. z.step.-e.f; paj. mlăştinoase. Sp. mezohigr. Eur.
xeromez, subterm. Centr. eur.-submedit. 4b Frz. crenat-serate 5
3b Frz. îngust oblongi până la îngust obovate, cu margini crenate. C . albă, 5a Frz. ovat-lanceolate, aproape sesile. Bractee asemănătoare cu f r z , mai
depăşeşte puţin K . lungi decât fl.
3 T.polium L . - S u g a r e i a l b . (piş. C V I , fig. 10). - Subarbust, C h , 5 S. galericulata L . - M i r g ă u . (piş. C V I , fig. 12). - Sp. perenă, H ,
10-40 cm. VII-VIII. 2n=26,52,78. Spor. z.step.-z.păd.stej.; p a j , pe coaste 10-50 cm. VII-VIII. 2n=32. Frecv. z.step.-e.f; paj. mlăştinoase, malul
aride, pietroase. Sp. x e r , subterm. Submedit. apelor, zăv. Sp. higr. Circ.
Obs. La noi creşte T. polium subsp. capitulam (L.) Arcangeli cu fl. grupate în capitule 5b Frz. lat. ovate, evident peţiolate. Bractee diferite de frz 6
compuse; T. polium subsp. polium creşte în S V. Eur. şi are fl. grupate în capitule simple. 6a Plantă dens-glandulos-vâscos păroasă. Bractee egale sau mai lungi decât fl.
4a Plantă lemnificată la bază, subarbust. FI. în verticile apropiate, ± egale cu C. palid galbenă.
frz. bracteante. 6 S. velenovskyi Rech. f. (5. pichleri Velen.) - Sp. perenă, H , 20-35
4 T. chamaedrys L . - D u m b ă ţ . - Subarbust, C h , 10-30 cm. VI- cm. VI-VIII. Rară z.silvostep.-e.f; margini de p ă d , tuf. Jud.: Caraş-
VIII. 2n=60,64. Frecv. z.step.-e.f; paj. şi tuf. însorite, aride. Sp. xer.- Severin, Mehedinţi, Constanţa. Bale.
xeromez. Eur. centr. (submedit.).
645
644
LAMIACEAE
6b Plante slab păroase sau glanduloase, dar nevâscoase. Bractee evident mai
mici decât fl. C . roşie sau albastră
7a C. de 12-16 mm, albăstruie. Frz. aproape glabre.
7 S. altissima L . - G u r a l u p u l u i . - S p . perenă, H . , 30-100 cm. V -
VII. 2n=34. Frecv. z.silvostep.-e.f.; păd., tuf. Sp. xeromez.-mez., helscia.
Pont.-medit.
7b C . de 20-22 mm, purpurie. Frz. pubescente.
8 S. columnae AII. - Sp. perenă, H . , 40-85 cm. V I - V I I . 2n=34. Rară
e.g.; păd., tuf. Sp. xeromez., helscia, subterm. Jud. Caraş-Severin. Medit.
4Lavandula L . -Levănţică
la Bractee rombic-obovate, acuminate, bracteolele lipsesc sau sunt foarte
mici. Frz. de 8-10 ori mai lungi decât late.
1 *L. angustifolia M i l l . - Subarbust-arbust, Ph., 20-60(100) cm. V I -
VIII. Cult. ind., orn. Medit.
lb Bractee liniare sau liniar-lanceolate; bracteole prezente, liniar-subulate, de
2-3 mm. Frz. de 4-6 ori mai lungi decât late.
2 *L. latifolia Medik. - Subarbust-arbust, Ph., 20-60(100) cm. VII-IX.
Cult. ind. şi orn., dar mai rar ca sp. precedentă. Medit.
5 Marrubium L .
x=17
la Verticile cu 20-50 fl. K . cu 10 dinţi divergenţi şi uncinaţi. Frz. lat ovate
până la orbiculare.
1 M. vulgare L . - U n g u r a ş , V o r o n i c . (piş. C V I , fig. 13). Sp.
perenă, H . , 30-80 cm. V I - I X . 2n=34. Frecv. z.step.-e.g.; loc. rud. Sp.
xeromez., N . . M e d . Euras.
3 4
l b Verticile cu 8-10(-15) fl. K . cu 5-10 dinţi drepţi, neuncinaţi. Frz. oblongi,
ovat-oblongi
2a K . cu 5 dinţi. Frz. oblongi.
2 M. peregrimun L . - C ă t u ş n i c ă s ă l b a t i c ă , (piş. C V I , fig. 14).
Sp. perenă, H . , 30-60 cm. VI-VIII. 2n=34. Frecv. z.step.-e.g.; loc. uscate,
rud. Sp. xeromez., subterm. Pont.-pan.-balc.
2b K.. cu 8-10 dinţi. Frz. ovat-oblongi.
3 M. pestălozzae Boiss. (M. praecox Janka). - Sp. perenă, H . , 30-60
cm. VI-VIII. 2n=34. Spor. z.step.-e.g.; loc. aride, ruderalizate. Sp. xer.-
xeromez. Pont.-balc.
6 Sideritis L .
646
LAMIACEAE
1 S. montana L . - î n c h e i e t o a r e . Sp. anuală, T., -35 cm. V - V I I .
7 Loc. aride pe substrat pietros în z.step.-e.g.
a - subsp. montana - Bractee înguste, lanceolate, depăşesc puţin fl. K . cu
tubul gâtuit în partea sup. Frecv. 2n= 16,32. Euras.
b - subsp. comosa (Rochel) Soo - Bractee ovat-eliptice, mult mai lungi
decât f l . , astfel infl. este comată. K . ± campanulat, aproape fără
gâtuitură. Submedit.
7 Dracocephalum L .
x=5,7
la Tulp. lanat-păroasă. Frz. penat partite, cu 3-5(-7) lobi liniari, întregi. C . de
35-40 mm.
1 D. austriacum L . - Sp. perenă, Ch., 20-60 cm. VI-VII. 2n=14. Rară
e.g.-e.f.; stâne. înierbate. Sp. xeromez., calc. Jud. Cluj şi Braşov. Eur. centr.
şi de E .
lb Tulp. glabre sau scurt păroase. Frz. întregi sau serat-crenate. C . până la
28 mm 2
2a Frz. liniar-lanceolate, întregi. Antere păroase.
2 D. ruyschiana L . - M ă t ă c i u n e . (piş. C V I I , fig. 1). Sp. perenă,
Ch., 20-40 cm. V I - V I I . 2n=14. Rară e.f.; stâne. calc. Jud.: Bistriţa-Năsăud,
Harghita, Bacău. Cult. orn. Euras. cont.
2b Frz. variate ca formă, serat-crenate. Antere glabre 3
3a Frz. tulp. mijlocii ± ovate. C . de 7-9 mm.
3 D. triflorum L . (D. thymiflorum L.) - Sp. anuală, T., 20-40 cm. V -
VII. 2n=14. Rară e.b.; tuf., margini de păd. Jud. Suceava-Pojorâta. Eur.
3b Frz. tulp. mijlocii lanceolate. C . de 20-25 mm.
4 * D. moldavica L . - M ă t ă c i u n e. Sp. anuală, T., 20-60 cm. V I I -
VIII. 2n=20. Cult. orn. Siberia şi As. centr.
2 SNepeta L .
x=9,17
la Dinţii K . mai scurţi decât tubul. F l . hermafrodite 2
lb Dinţii K . mai lungi decât tubul. F l . unisexuate; cele din centrul cimei
femeieşti, cu staminodii, cele marginale bărbăteşti, cu gineceu rudimentar 3
2a Frz. ovate, cu bază cordată, toate peţiolate. C . albă.
1 N. cataria L . - C ă t u ş n i c ă . (piş. C V I I , fig. 2). Sp. perenă, H , 40-
100 cm. V - V I I . 2n=34,36. Spor. z.step.-e.f.; tuf., loc. rud. Sp. xeromez.-
mez., N _4. Euras. (submedit.).
3
2b Frz. ovat-oblongi, cele mijlocii şi sup. sesile. C. palid violetă sau albă.
647
LAMIACEAE
2 N. nuda L . (N. pannonica L.) - P o a l a S f i n t e i M ă r i i . (piş.
C V I I , fig. 3). Sp. perenă, H , 50-120 cm. VI-VIII. 2n=18,36. Frecv. z.step.-
e.g.; paj, tuf. Sp. xeromez.. Euras. cont.
3a Plantă glabrescentă. Frz. alungit ovat-lanceolate. Cime laxe cu 3-5 fl.
3 N. ucranica L . (piş. C V I I , fig. 4). Sp. perenă, H , 15-50 cm. V - V I .
Rară z.silvostep.-e.g.; paj. aride. Jud.: Cluj, Mureş, Prahova, Sibiu, Galaţi,
Tulcea, Constanţa. Pont.-balc.
3b Plantă cu tulp. şi frz. (pe faţa inf. cel puţin) dens tomentoase până la lanate.
Frz. triunghiular ovate. Cime dense.
4 N. parviflora M . Bieb. (N. euxina Velen.) (piş. CVII, fig. 5). Sp.
perenă, Ff, 20-70 cm. V - V I I . Rară z.step.-z.silvostep.; paj. aride. Jud.:
Constanţa, Tulcea, Galaţi. Pont.-balc.
Obs. N. grandiflora M. Bieb. cu C. de 14-17 mm, albastră, menţionată din Mold. şi
Buc, a fost probabil cultivată, nu creşte spontan la noi.

9 Glechoma L. - S i 1 n i c .t
x=9
la Plantă puţin păroasă. Dinţii K . triunghiulari, scurţi, cam cât 1/4 din lung.
tubului. C . de 15-20 mm. Fr. de 2 mm lung'
1 G. hederacea L . - R o t u n g i o a r ă . (piş. C V I I , fig. 6). Sp. perenă,
H.(Ch.), 20-50 cm. I V - V I . 2n=18,36. Frecv. z.silvostep.-e.f; margini de
p ă d , tuf, loc. umede şi umbrite. Sp. mez.-mezohigr. Euras.
lb Plantă evident păroasă, cu peri lungi, albi. Dinţii K . liniar-lanceolaţi,
aristaţi, aproape cât 1/2 din lung. tubului. C. de 20-30 mm. Fr. de 3-4 mm
lung.
2 G. hirsuta Waldst. et K i t . (piş. CVII, fig. 7). - Sp. perenă, H.(Ch.),
30-60 cm. I V - V I . 2n=36. Frecv. z.silvostep.-e.f; p ă d , tuf. Sp. mez,
helscia. Pont.-medit.-centr. eur.

10 Prunella L.
x=7,8
la Frz. tulp. mijlocii şi sup. penat lobate până la fidate. C. gălbuie albicioasă.
1 P. laciniata (L.) L . - Sp. perenă, H , -30 cm. VII-VIII. 2n=28,32.
Spor. z.silvostep.-e.f.(m); paj, tuf, loc. însorite. Sp. xeromez.-mez. Centr.
eur.-medit.
lb Frz. întregi sau slab crenate. C. albastru-violet roşietică sau rar albă 2

PLANŞA CVII. 1 - Dracocephalum ruyschiana; 2 - Nepeta cataria; 3 - N. nuda; 4 - N.

ucranica; 5- N. parviflora; 6 - Glechoma hederacea; 7 - G. hirsuta; 8 - Melittis melissophyllum;
9 - Phlomis pungens; 10 - Lamium bifidum subsp. balcanicum; 11 - Galeopsis pubescens; 12 -
Ballota nigra - K. şi 2 bracteole.

648
LAMIACEAE LAMIACEAE
V I . 2n=18. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; păd., margini de păd., tuf, loc. umede şi
2a Frz. ovate; perechea sup. se află la baza infl. C . de 13-15 mm. ± umbroase. Sp. eutr., mez.-mezohigr. Eur. centr.
2P. vulgarish.-Busuioc d e c â m p . Sp. perenă, H.,-40 cm. V I - lb Tulp. la bază păroasă jur împrejur. Stolonii prezenţi la înflorire. Frz. sup.
VIII. 2n=28. Frecv. z.silvostep.-e.b.; paj., tuf. Sp. mez.-mezohigr. Cosm. (bracteante) alungit ovat-eliptic-lanceolate, cu baza îngustată, mult mai
2b Frz. alungit ovat-eliptice; perechea sup. este depărtată de infl. C. de 25-30 mm. lungi decât internodurile. Verticile cu 8-18 fl. V - V I ; 2n=36. Sp. perenă, H .
3 P. grandiflora (L.) Scholler- Sp. perenă, H . , 15-40 cm. VI-VIII. 2n=28. (Ch.). 30-50 cm.
Frecv. z.silvostep.-e.f.; paj., margini de păd. Sp. xeromez.-mez. Eur. 2 G. montanum (Pers.) Pers. ex Rchb. (Lamium montanum (Pers.)
Hoffm. ex Kabath, Lamium galeobdolon subsp. montanum (Pers.) Hayek,
11 MelUtis L . - D u m b r a v n i c Lamiastrum montanum (Pers.) Ehrend.) Frecv. z.păd.stej.-e.b.; păd.,
margini de păd., tuf, loc. umede şi ± umbroase. Sp. eutr., mez.-mezohigr.
1 M. melissophyllum L . (piş. C V I I , fig. 7). - Sp. perenă, H . , 20-60 cm.
Eur. centr.
V - V I I . 2n=30. Spor. z.păd.stej.-e.f; margini de păd., tuf. Sp. xeromez.-mez.
a - subsp. melissophyllum - Frz. de 5-7(-9) cm, cu 10-20(-22) dinţi pe
14 Lamium L.
fiecare margine. Eur. centr. şi de V .
b - subsp. carpatica (Klokov) P . W . B a l l - Frz. de 7-15 cm, cu 20-32 dinţi x=9
pe fiecare margine. Eur. centr.i şi de E . la Plante anuale 2
lb Plante perene 5
12 Phlomis L. 2a Labiul sup. al C . bifid.
x=10,ll 1 L. bifidum Cyr. subsp. balcanicum Velen. (piş. C V I I , fig. 10). A r e
C. roşie şi frz. cu baza rotunjită (tipul sp. din regiunea medit. are C. albă şi
la Frz. triunghiular-ovate, cu baza cordată, crenat-dentate. Răd. parţial
frz. inf. cu baza cordată până la trunchiată) - Sp. anuală, T., 20-25 cm. V -
tuberizate. Labiul sup. al C . drept. Fr. pubescente la vârf.
V I . Rară z.step.-z.păd.stej.; margini de păd., loc. rud. Jud.: Mehedinţi, Dolj,
1 P. tuberosa L . - S o 1 o v â r f i ţ ă . Sp. perenă, H . , 50-150 cm. VI-VII.
Teleorman. Bale.
2n=20,22. Spor. z.step.-e.g.; tuf, margini de păd., paj. Sp. xeromez., eutr.
2b Labiul sup. al C . întreg 3
Euras. cont.
3a Frz. sup. (bracteante) ± orbiculare, crenat-lobate, sesile, cordat-
lb Frz. ovat-lanceolate, cu baza îngustată, slab serat-dentate. Răd.
amplexicaule.
netuberizate. Labiul sup. al C . curbat. Fr. glabre la vârf.
2 L. amplexicaule L . - S u g e l , U r z i c ă m o a r t ă . Sp. anuală, Th.,
2 P. pungens W i l l d . - S c o r o g o i , B u n d u ţ a v â n t u l u i , (piş.
10-30 cm. III-V. 2n=18. Frecv. z.step.-e.f; loc. cult. şi rud. Sp. xeromez.-
C V I I , fig. 9). Sp. perenă, H . , 30-60 cm. VI-VII. Spor. z.step.-z.păd.stej.;
mez., N3.4. Euras.
paj. aride. Sp. xer. Pont.-medit.
3b Frz. sup. (bracteante) ovate, peţiolate 4
- var. pungens - Tulp. şi frz., cel puţin pe faţa inf, stelat-tomentoase.
- var. moldavica (Răvăruţ) Ciocârlan - Plantă glabră. Jud. Galaţi: 4a Frz. crenate sau crenat-serate, nedecurente în peţiol. C . de 10-18 mm; labiul
inf. de 4-6 mm.
Berheci.
3L.purpureum L . - S u g e l p u t u r o s . Sp. anuală, T.-Th., 15-30 cm.
13 Galeobdolon Adans.- G ă 1 b i n i ţ e III-IX. 2n=18. Frecv. z.step.-e.f; loc. cult. şi rud. Sp. xeromez.-mez., N . . 3 4

Euras.
x=9
4b Frz. (inclusiv frz. bracteante) inciz-dentate; frz. sup. ± decurente în peţiol.
la Tulp. la bază, numai pe muchii păroase. Stolonii apar după înflorire.
Frz. sup. (bracteante) ovate, numai cu puţin mai lungi decât internodurile, C. de obicei mai mică, de circa 10 mm, cu labiul inf. de 3-4 mm.
cu baza ± truncată. Verticile cu 2-8 fl. 4 L. hybridum V i l i . (L. incisum Willd.) - Sp. anuală, T., 30 cm. III-IX.
1 G. luteum Huds. (Lamium galeobdolon (L.) L . , Lamiastrum 2n=36. Rară z.păd.stej.-e.f; loc. cult. şi rud. Jud.: Prahova, Sibiu, Bistriţa-
galeobdolon (L.) Ehrend. et Polatschek). Sp. perenă, H . (Ch.). 30-50 cm; V - Năsăud. Eur.

650 651
LAMIACEAE
5a Tubul C. drept. Dinţii K . evident mai scurţi decât tubul. C. roză, de circa 4
cm lung, fără inel păros în int, cu labiul sup. slab emarginat.
5 L. garganicum L . subsp. laevigatum Arcang. (L bithyni-cum
Bentham) - Sp. perenă, H , 20-40 cm. VI-VIII. 2n=18. Rară e.f.; stâne,
umede. Jud.: Alba, Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj. Carp.-balc.-anat.
5b Tubul C. curbat Ia bază. Dinţii K . egali sau mai lungi decât tubul. C. cu inel
păros în int. şi labiul sup. întreg
6a C. albă sau palid gălbuie; labiul inf. are lobii laterali prevăzuţi cu 1-2 dinţi mici.
6 L. album L . - U r z i c ă m o a r t ă . Sp. perenă, H , 30-50 cm. IV-
V I . 2n=18. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; tuf, margini de p ă d , loc. îngrăşate. Sp.
m e z , N3.5. Euras.
6b C. roşie, brun-purpurie sau foarte rar albă; labiul inf. are lobii laterali mici,
ondulaţi, fără dinţi.
7 L. maculatum L . - U r z i c ă m o a r t ă . Sp. perenă, H.(Ch.), 20-60
cm. I V - V I . 2n=18. Frecv. z.silvostep.-e.b.; p ă d , margini de p ă d , tuf, loc.
umbroase. Sp. mez.-mezohigr, helscia, N . Euras. 2
a - subsp. maculatum - Frz. neuniform inciz serate. C. purpurie; z. păd.
stej.-e.g.
b - subsp. cupreum (Schott, Nyman et Kotschy) HadaC - Frz. uniform
mărunt serate. C. brun-purpurie (arămie); e.f.-e.s.
15 Galeopsis L.
x=8
la Tulp. neumflate (neîngroşate) sub noduri. Plante fără peri rigizi 2 6b
lb Tulp. umflate (îngroşate) sub noduri. Plante cu peri rigizi 4 median al labiului inf. evident emarginat şi cu marginile curbate în jos.
2a Frz. şi K . dens mătăsos păroase. Bracteolele fl. verticilelor inf. mai scurte
decât tubul K . C . palid-gălbuie, de 25-30 mm.
1 G. segetum Neck. - Sp. anuală, T , -50 cm. VII-IX. 2n=16. Rară e.g.-
e.f; loc. stâncoase, la baza Cleanţului Ilovei, aproape de Ilova (jud. Caraş-
Severin). Sp. calcifugă. Eur. centr. şi S V .
2b Frz. şi K . pubescente până la glabrescente, niciodată mătăsos păroase.
Bracteolele fl. verticilelor inf. depăşesc tubul K . C. roşietică, de 15-25 mm
3 1 L. cardiaca L . - T a l p a g â ş t e i . S p . perenă, H , 50-150 cm. V I -
3a Frz. ovat-lanceolate, dentate (cu 3-8 dinţi pe fiecare margine), cu baza puţin
îngustată.
2 G. ladanuni L . - T a p o ş n i c . Sp. anuală, T , -40 cm. VI-VIII.
2n=16. Frecv. z.păd.stej.-e.g.; loc. cult. (cereale păioase), tuf. Sp. xeromez.-
m e z , slab-mod. acid. Euras.
3b Frz. liniare până la liniar-lanceolate, întregi sau slab dentate (cu 1-4
dinţişori pe fiecare parte), cu baza lung îngustată.
652
LAMIACEAE
3 G. angustifolia (Ehrh.) Hoffm. - F a ţ a m â ţ e i . Sp. anuală, T , -40
cm. VI-VIII. 2n=16. Răsp. şi ecologie ca la G. lada num, dar mai puţin
frecv. Eur. centr. şi S V .
4a Internodurile tulp. dens alipit pubescente pe toate feţele. K . cu sete numai
pe dinţi şi sinusurile dintre dinţi. C. roşie, de 20-25 mm lung. cu tubul de 2-
3 ori mai lung decât K .
6
4 G.pubescens B e s s e r - Z a b r ă . (piş. C V I I , fig. 11). Sp. anuală, T , -
50 cm. VII-VIII. 2n=16. Spor. z.păd.stej.-e.b.; margini de p ă d , z ă v , loc.
umede şi umbroase. Sp. mez.-mezohigr, slab-mod. acid. Eur. centr.
4b Internodurile tulp. fără peri alipiţi sau cu peri alipiţi numai pe feţele opuse.
K . cu sete cel puţin pe nervuri 5
5a C. palid galbenă, de 27-34 mm lung, cu pete purpurii pe labiul inf. sau
complet galbenă.
5 G. speciosa M i l l . - C â n e p i ţ ă , Z a b r ă . Sp. anuală, T , 30-100 cm.
VII-VIII. 2n=16. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; tăieturi de p ă d , z ă v , în lungul
pâraielor. Sp. mez.-mezohigr, N3.4. Euras.
5b C. roză, rar albicioasă sau palid gălbuie, de 12-15(-20) mm lung 6
6a Internodurile sup. goale. Frz. cu baza rotunjită. C. de 15-20 mm lung.;
lobul median al labiului inf, întreg, plan. Disc nectarifer sinuos lobat, mai
scurt decât ovarul.
6 G. tetrahit L . - L u n g u r i c ă . Sp. anuală, T , -50 cm. VII-VIII.
2n=32. Frecv. z.păd.stej.-e.f; margini şi tăieturi de p ă d , z ă v , tuf, loc. cult.
şi rud. Sp. m e z , N 3 . 4 . Eur.
Internodurile sup. pline. Frz. cu baza cuneată. C. de 10-15 mm lung.; lobul
Disc nectarifer lobat, egal sau mai lung decât ovarul.
7 G. bifîda Boenn. - Sp. anuală, T , 15-45 cm. VII-VIII. 2n=32. Spor.
e.f.-e.b.; loc. ruderalizate, tuf, margini de păd. Euras.
16 Leonurus L.
la Frz. suborbiculare, palmat-lobate până la palmat partite, cu 3-7 lobi. K . cu
5 nervuri. C. de 8-12 mm lung, de 2 ori mai lungă decât K .
VIII. 2n=18. Frecv. z.step.-e.g.; loc. rud. Sp. xeromez.-mez, N4.5. M e d ,
tinct.
a - subsp. cardiaca - Plante glabrescente până la glabre. C. de circa 9 mm
lung. Euras.
b - subsp. villosus (Desf. ex D'Urv.) H y l . (L quinquelobatus Gilib.) -
Plante dens patent păroase. C. de circa 12 mm lung. Euras.
lb Frz. ovate până la lanceolate, dur dinţate. K . cu 10 nervuri. C . de 5-7 mm
lung, abia depăşeşte K .
653
LAMIACEAE LAMIACEAE
2 L. marrubiastrum L . (Chaiturus marrubiastrum (L.) Ehrh.) - 3 S. obliqua Waldst. et K i t . (piş. CVIII, fig. 1). - Sp. perenă, H , 20-50
C o a d a m â ţ e i , T a l p a l u p u l u i . Sp. bisanuală, Ht., VI-VII. 2n=24. cm. V I - V I I . Rară z.silvostep.; tuf, pe coaste pietroase. Jud. Constanţa: Păd.
Frecv. z.step.-e.g.; tuf., margini de păd., zăv., loc. rud. Sp. mez.-mezohigr., Hagieni, Balc.-anat.
N 3 . 4 . Euras. cont. 5b C. roză sau purpurie de 15-22 mm. Verticile cu 10-30 fl 6
6a Tulp. hirsută şi cu peri glandulari cel puţin în partea sup. Frz. subţiri, verzi-
17 Ballota L. cenuşii, pubescente pe dos.
x=ll 4 S. alpina L . - Sp. perenă, H . , 30-100 cm. VI-VIII. 2n=30. Spor. e.f.-
e.b.; tuf, margini de păd., paj. Sp. mez., helscia. Eur. centr. V . şi S. (mont.).
1 B. nigra L . - C ă t u ş e , (piş. C V I I , fig. 12). Sp. perenă, H , 30-100 6b Tulp. tomentos-lanată, fără peri glandulari. Frz. alb lanate pe faţa inf.
cm. VI-VIII. 2n=22. Frecv. z.step.-e.f; loc. rud., semiumbrite, tuf. Sp. 5 S. germanica L . - J a l e ş , P a v ă z ă . Sp. perenă, H , 30-100 cm. V I -
xeromez.-mez., helscia., N . 4
VIII. 2n=30. Frecv. z.step.-e.f; tuf, paj. Sp. xer.-xeromez. Pont.-medit.
a - subsp. nigra (subsp. ruderalis (Sw.) Briq.) - Tubul K . de 5-7 mm lung., 7a Plante anuale 8
dinţii triunghiular-subulaţi, de 4-6,5 mm, aristaţi, arista de 1,5-3 mm. 7b Plante perene 9
Eur. centr. şi N E . 8a Frz. ± lanceolate, cu baza îngustată. C. de 10-16 mm, albă sau palid gălbuie.
b - subsp. meridionalis (Beg.) Beg. (subsp. foetida (Vis.) Hayek) - Tubul 6 S. annua (L.) L . - C i n s t e ţ . Sp. anuală, T., 10-50 cm. V - V I I I .
K . de 7-9 mm lung., dinţii triunghiular-ovaţi, mucronaţi, mucronul de 2n=34. Frecv. z.step.-e.g.; loc. cult. şi rud. Sp. xeromez. Eur. (submedit.)
0,2-0,5 mm. Eur. centr. şi S V . 8b Frz. ovate cu baza ± cordată. C . de 6-8 mm, roză sau albă.
18 Stachys L.(incl. Betonica L.) ? S. arvensis (L.) L . - Sp. anuală, T., 10-30 cm. VII-IX. 2n=10. Sp.
menţionată din Trans. şi Mold., nu a fost confirmată.
l a Bracteole prezente, egale sau mai lungi decât tubul K 2 9a Frz. tulp. inf. şi mijlocii penat partite, cu lacinii liniare, cele sup. întregi,
lb Bracteole absente sau prezente când sunt cel mult cât 1/2 din lung. liniare. Verticile cu 2 fl. C. galbenă nuanţată cu roz.
tubului K 7 7 S. angustifolia M . Bieb. (piş. CVIII, fig. 2). - Sp. perenă, H . , 30-60
2a Plante cu frz. ovate şi cu baza cordată, lung peţiolate, accentuat crenate, cm. VI-VII. Rară z.step.-e.g.; paj., pe substrat pietros. Dobr. Balc.-anat.
dispuse în rozetă şi numai 1-3 perechi de frz. tulp. mai mici 3 9b Frz. nedivizate, cu mici incizii 10
2b Plante cu frz. uniform distribuite pe tulp., nu formează rozetă 4 10a Toate frz. peţiolate, lat-ovate, cordate. C. roşie.
3a K . reticulat-nervat, de 10-15 mm. C . de 20-24 mm. 8 S. sylvatica L . - B ă l b i s ă . Sp. perenă, H , 30-120 cm. VI-VIII.
? S. pradica (Zanted.) Greuter et Pignatti (S. monieri auct. non 2n=66. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; bur., zăv., tuf, margini de păd. Sp. mezohigr.,
(Gouan) P . W . B a l l ; Betonica hirsuta L . ) - Menţionată de autori mai vechi helscia. Euras.
din Mţii: Făgăraş, Bucegi, Piatra Mare, Ciucaş, Rodnei şi de la Borsec, nu a 10b Frz. mai înguste, cel mult frz. inf. potfiovate, dar atunci C. este galbenă 11
mai fost confirmată. 11a Frz. oblong-lanceolate, sesile, cu baza rotunjită sau cordată.
3b K . nereticulat-nervat, de 5-9 mm. C . de 12-14 mm. 9 5. palustris L . - B ă l b i s ă . Sp. perenă, H , 30-120 cm. V I - I X .
1 S. officinalis (L.) Trevis. (Betonica officinalis L . ) - C r e ţ i ş o r , 2n=64,102. Frecv. z.păd.stej.-e.f; paj. înmlăştinite, pe malul apelor, loc.
Vindecea. Sp. perenă, H , 30-100 cm. VI-VIII. 2n=16. Frecv. cult. pe sol. aluviale. Sp. higr. Circ.
z.silvostep.-e.b.; paj., tuf, margini de păd. Sp. xeromez.-mez. Euras. 11b Frz. peţiolate, cu baza atenuată cel puţin la frz. mijlocii şi sup 12
4a Frz. cu baza atenuată, ± eliptice, aproape întregi, dens alb lanate pe ambele 12a Plantă cenuşiu lanat tomentoasă, cu frz. bazale persistente C. galben-palid,
feţe. tomentoasă.
2 *5. byzantina K . Koch (S. lanata Jacq. non Crantz) - U r e c h e a 10 S. maritima Gouan - Sp. perenă, H , 10-30 cm. V I - V I I . Rară nis.
i e p u r e l u i . Sp. perenă, H , 20-80 cm. V I - I X . 2n=30. Cult. orn. Medit. litorale; Jud. Constanţa. Medit.
de E . 12b Plantă hirsut păroase până la glabrescente, fără frz. bazale persistente 13
4b Frz. crenate 5 13a K . de 10-13 mm lung., cu dinţi liniar-subulaţi, până la 1 mm lăţ., aristaţi,
5a C. palid gălbuie, de circa 15 mm. Verticile cu 6-10 fl. aristele de circa 2 mm; dinţii sunt egali sau mai lungi decât tubul.

654 655
LAMIACEAE PLANŞA CVIII
11 S. atherocalyx K . K o c h (S. patula Griseb. p. p.) (piş. CVIII, fig. 3).
- Sp. perenă, H , 30-60 cm. VI-VII. Spor. z.step.-z.silvostep.; paj. aride, din
S şi S-E ţării. Sp. xer. Bale.
13b K . de 5-10 mm lung, cu dinţi triunghiulari lanceolaţi, evident mai scurţi
decât tubul, mai laţi de 1 mm Ia bază, scurt aristaţi
12 S. recta L . - J a l e ş de c â m p . S p . perenă, H , 25-100 cm. V -
VIII. Frecv. z.step.-e.g.(f); paj. aride, pe substrat pietros. Sp. xer. Pont.-
medit.-centr. eur.
ai Plante ± glabre, lucioase, numai spre bază păroase. Frz. liniar-
lanceolate, slab serat-dinţate sau aproape întregi. Verticile cu 4-8 fl. K.
de 5-6 mm lung.
- subsp. nitens (Janka) Ciocârlan
a Plante păroase, nelucitoare. Verticile cu 6-14 fl. K . de 5-10 mm lung..b
2

bi Verticile cu 6-8 fl. K . de 5-7 mm lung. Labiul inf. al C. de 5-7 mm lung.

2n=34.
- subsp. recta (piş. CVIII, fig. 4).
b Verticile cu 10-14 fl. K . de 8-10 mm lung.
2

- subsp. arenariiformis (Rouy) Răvăruţ

Obs. S-a mai menţionat din Munt. (Borza) S. recta subsp. labiosa (Bertol.) Briq. Acest taxon
are frz. mijlocii şi sup. oblong-eliptice, de 1-3 cm lung. şi 6-10 mm lăţ. K.. de 7-10 mm şi
labiul inf. al C. de 8-12 mm lung. Foarte probabil nu creşte la noi, ci în V. Peninsulei Bale.

19 Salvia L. - J a l e ş , Salvie
l a K . şi C. de culoare roşie intens; labiul sup. al K . întreg; C. de 4-5 cm lung.
şi cu labiul sup. drept, mai lung decât cel inf.
1 *S. splendens Selow - J a 1 e ş de g r a d i n ă , S a l v i e . Sp. anuală-
perenă, T . - H , 30-100 cm. VII-IX. 2n=32. Cult. orn. Brazilia.
l b C. nu este roşie, ci albastru-violet, albă sau galbenă, mai mică; labiul sup. al
K . de obicei cu 3 dinţi 2
2a F l . grupate câte (15)20-40 în verticile dense. Frz. ovat-triunghiulare, cu
baza cordată sau trunchiată şi cu 1-2 perechi de segmente la bază.
2 5. verticillata L . - U r e c h e a p o r c u l u i . Sp. perenă, H , 30-80
cm. VI-VIII. 2n=16. Frecv. z.step.-e.f.(b.); paj, tuf, loc. rud. Sp. xeromez,
mezoterm. Centr. eur.-medit.
2b F l . grupate câte 2-12 în verticile laxe 3
3a Plantă anuală, cu fl. mici, de 7-9 mm lung, grupate câte 2(-6); C. abia
depăşeşte K .

PLANŞA CVIII. 1 - Stachys obliqua - fragment de tulp. cu 2 frz., bractee şi fl.; 2 - 5 .

angustifolia; 3 - 5 . atherocalyx; 4-5. recta; 5 - Salvia ringens; 6-5. verbenaca; 7 - Zizipho
capitata; 8 - Calamintlm inenthifolia; 9 - C. einseleana; 10 - Acinos alpinus subs
inajoranifolia; II - A. rotundifolius; 12-A. arvensis; 13 - Microineria pulegium.

656
LAMIACEAE
3 S. reflexa Hornem. - Sp. anuală, T., 30-60 cm. VI-VIII. 2n=20.
Rară, pe cale de extindere; z.silvostep.-e.g.; loc. rud. şi cult. Jud.: Tulcea,
Vaslui, Buzău, Brăila, Ialomiţa. A d v . (Am. de N . ) .
3b Plante bisanuale-perene, cu fl. mai m a r i ; C . iese evident din K
4a Frz. penat fidate până la sectate (compuse)
4b Frz. cel mult lobate
5a Verticile cu 2-4 fl.; C . de 3,5-4 mm lung., cu tubul curbat la partea inf. Frz.
penat sectate (compuse).
4 5. ringens Sibth. et Sm. (piş. CVIII, fig. 5). - Sp. perenă, H . , -60 cm.
V - V I I . Rară z.silvostep.; coaste pietroase. Jud. Constanţa. Sp. xer. Bale.
5b Verticile cu 6-10 f l . ; C . de 6-10 mm lung. Frz. penat fidate.
5 S. verbenaca L . (piş. CVIII, fig. 6). - Sp. perenă, H . , 15-50 cm. V -
V I . 2n=42,59,60,64. Rară e.g.; paj. însorite. Jud.: Maramureş, Mehedinţi,
Vâlcea. Atl.-medit.
6a Subarbust-arbust- cult. Plantă pubescent-tomentoasă. F l . de 2-3 cm lung.;
labiul sup. al C . drept, mai scurt puţin decât cel inf.
6 *S. officinalis L . - J a l e ş de g r ă d i n ă . Sp. perenă, H . , 30-70
cm. V - V I I . 2n=14,16. Cult. med., arom., orn. Medit. de E .
6b Plante erbacee, spont. Labiul sup. al C . curbat
7a Frz. ovate, baza cordat-hastat-sagitată, cu lobii bazali ascuţiţi, ca şi vârful
frz. Verticile cu 2-6 fl. C . galbenă, uneori pătată cu brun.
7 S. glutinosa L . - C i n s t e ţ . Sp. perenă, H . , 50-100 cm. VI-VIII.
2n=16. Frecv. e.g.-e.b.; păd., zăv. Sp. mezohigr., helscia. Euras. (mont.).
7b Frz. nu sunt hastate şi nu au lobi bazali ascuţiţi. C. nu este galben-brună ...8
8a Stamine lung exserte din C ; C . alb-gălbuie. Frz. bazale ovat-eliptice,
neregulat dinţate; cele tulp. 0-2 perechi, mult mai mici, ± sesile.
8 S. austriaca Jacq. - C o a d a l u p u l u i . Sp. perenă, H . , 30-80 cm.
I V - V I . 2n=18,20. Spor. z.step.-e.g.; paj., loc. rud., tuf. Sp. xer.-xeromez.,
subterm. Pont.-pan.
8b Staminele nu depăşesc C
9a Bractee ovate, egale sau mai lungi decât C . Frz. lat-ovate, cordate.
Verticile cu 4-6 fl.
9 S. setarea L . - I a r b a S f â n t u l u i I o a n . S p . bisanuală-perenă,
Ht.-H., -100 cm. V I - V I I . 2n=22. Rară z.step.-z.silvostep.; paj. aride. Sp.
xer. Jud: Dolj- Ciuperceni, Maglavit; jud. Constanţa- Mangalia, Sibiu,
Timiş, Neamţ. Medit.
9b Bractee mai scurte decât C , uneori şi decât K
10a Infl. pendulă la vârf, înainte de înflorire. Tulp. aproape fără frz. în partea
sup., sau cu 1-2 perechi de frz. mici. Frz. bazale ovate, cordate.
658
LAMIACEAE
10 S. nutans L . - Sp. perenă, 40-100(150) cm. V - V I I . 2n= 18,22. Spor.
z.step.-e.g.; paj., tuf. Sp. xer.-xeromez., oligotr., subterm. Trans., Munt.
(Jud. Buzău), Dobr., M o l d . Pont.-pan.
10b Infl. erectă. Tulp. foliate 11
4 11a Plantă alb lanat-păroasă, cu peri stelaţi. Frz. inf. ovat-eliptice, neregulat şi
5 adânc serate până la lobate. Verticile cu 6-10 fl. C . albă, de 10-15 m m
6 lung.
11 S. aethiopis L . - Ş e r 1 a i . Sp. bisanuală-perenă, Ht.-H., 30-100 cm.
VI-VIII. 2n=24. Spor. z.step.-e.g.; paj., tuf., loc. rud. Sp. xer.-xeromez.,
subterm. Pont.-medit.
11b Plante păroase, dar nu alb lanate. Verticile cu 2-6(-8) fl. C . albastră-
violacee, rar roză sau albă 12
12a Tulp. dens patent viloasă. Frz. tulp. mijlocii şi sup. sesile, cordat-
amplexicaule. C . de 8,5-12 mm.
12 S. amplexicaulis Lam. (S. villicaulis Borbâs) - Sp. perenă, H . , 40-
80 cm. VII-VIII. Rară z.step.-e.g.; paj., tuf., loc. uscate, pietroase. Sp. xer.
Jud.: Caraş-Severin, Mehedinţi, Constanţa, Tulcea. Bale.
12b Frz. tulp. mijlocii evident peţiolate 13
13a Bractee egale sau mai lungi decât K . , violete sau roze. Tulp. ± alipit
7 păroasă, fără peri glandulari. C. de 12-14 mm.
13 S. nemorosa L . - J a l e ş de c â m p . S p . perenă, H . , 30-60 cm.
VI-VIII. 2n=14. Frecv. z.step.-e.g.(f.); paj., tuf. Sp. xer.-xeromez.
a - subsp. nemorosa - Plantă scurt alipit păroasă. C . de 8-12 mm. Pont.-
medit.-centr. eur.
b - subsp. tesquicola (Klokov et Pobed.) Sod (5. tesquicola K l o k o v et
Pobed.; S. nemorosa L . f. submollis Borbâs; S. villicaulis Borbâs
subsp. babadagensis Nyâr.) - Plantă dens păroasă, inclusiv K . cu peri
lungi, denşi, patenţi. C . până la 14 mm. Pont.
13b Bractee verzi, evident mai scurte decât K . Tulp., cel puţin în partea sup.,
cu peri glandulari 14
9 14a Frz. dens şi alipit albicios păroase pe faţa inf. Tulp. cu 3-5 perechi de frz.
14 S. transsilvanica (Schur ex Griseb.) Schur- Sp. perenă, H . , 30-
70(100) cm. VI-VIII. Spor z.silvostep.-e.g.; paj. însorite, pe sol. erodate.
Sp. xeromez. Maram., Trans., Munt. (jud: Argeş, Buzău, Vrancea). End.
14b Frz. pe dos verzi, pubescente. Tulp. cu 1-3 perechi de frz.
15 S. pratensis L . - S a l v i e d e c â m p . Sp. perenă, H , 30-80 cm.
V - V I I . 2n=18. Frecv. z.silvostep.-e.f.; paj., tuf., margini de păd. Sp.
10 xeromez.
a - subsp. pratensis - Frz. ovate, ovat-oblongi. C . fl. hermafrodite de 18-
20(-25) mm lung., cu labiul sup. curbat. Eur. (submedit.)
659

LAMIACEAE
b - subsp. dumetorum (Andrz. ex Besser) Ciocârlan - Frz. mai înguste,
oblongi. C . fl. hermafrodite de 12-15 mm l u n g , cu labiul sup. aproape
drept. Pont.
19 Ziziphora L .
1 Z . capitata L . (piş. CVIII, fig. 7) - Sp. anuală, T , -20 cm. Infl. densă,
capituliformă. C . roză, de 10-15 mm lung. Stamine fertile 2. V-VIII. Rară
z.step.-z.silvostep.; p a j , pe substrat pietros. Sp. x e r , oligotr. Jud. Dolj:
Segarcea, Radovanu şi jud. Constanţa: Mangalia, Cotu Văii. Pont.-medit.
20 Melissa L .
x=8
1 M. officinalis L - R o i n i ţ ă , I a r b a s t u p u l u i . Sp. perenă, H ,
30-80 cm. Plantă cu miros de lămâie. VI-VIII. 2n=32. Spor. z.păd.stej.-e.f;
tuf, margini de p ă d , loc. r u d , umbroase. Sp. xeromez.-mez, helscia. Cult.
m e d , arom şi subspont. Medit.
21 Clinopodium L .
1 C. vulgare L . (Calamintha clinopodium Benth.) - A p ă r ă t o a r e .
Sp. perenă, H , 30-80 cm. VII-IX. 2n=20. Frecv. z.silvostep.-e.b.; margini
de p ă d , tuf. Sp. eurif. Circ.
22 Calamintha Mill.
la K . de 3-5 mm lung.; dinţii inf. ai K . de 1-2 mm lung. Perii din gura K . sunt
exserţi. Dihazii cu pedunculi de 1-2 cm. C . de 8-10(12) mm lung. Limbul
foliar lat-ovat, de 2-3,5 c m lung.
1 C. einseleana F.W.Schultz (C. subisodonta Borbâs) -
I z m u ş o a r ă . (piş. CVIII, fig. 9). Sp. perenă, H , 20-60 cm. VI-VIII.
Spor. z.step.-e.g.; tuf, p a j , loc. uscate, pietroase. Sp. oligotr, x e r , calc,
subterm. Submedit.
lb K . de 6-10 mm lung.; dinţii inf. ai K . de 2-4 mm lung. Perii din gura K .
incluşi. C . de 10-22 mm lung. Limb foliar 2-7 cm lung 2 I z m u ş o a r ă d e c â m p . (piş. CVIII, fig. 12). - Sp. anuală-anuală de
2a C. de 15-22 mm lung. Pedunculul cimelor dihaziale lung până la 15 mm.
2 C. menthifolia Host (C. sylvatica Bromf.) - I z m ă d e p ă d u r e ,
(piş. C V I I I , fig. 8). Sp. perenă, H , 30-80 cm. VI-VIII. 2n=24. Spor.
z.silvostep.-e.f; tuf, p a j , margini de păd. Sp. xeromez.-mez, oligotr.-
mezotr, helscia. Eur. excl. N .
2b C . de 10-16 mm lung. Pedunculul cimelor dihaziale de 0,5(10) mm.
3 C. ascendens Jord. (C. sylvatica Bromf. subsp ascendens (Jord.)
P.W.Ball) - Sp. perenă, H , 30-60 cm. VI-VIII. 2n=48. Răsp. incomplet
cunoscută datorită confuziei cu sp. precedentă. S. şi S V . ţării. Centr. eur.-
submedit.
660
LAMIACEAE
23 Acinos M i l l .
la Plante perene. C. de 12-20 mm lung 2
lb Plante anuale-anuale de iarnă. C. de 7-10 mm lung 3
2a Frz. lat-eliptic-suborbiculare, baza rotunjită sau lat-cuneată, vârf ± obtuz şi
marginile întregi sau slab dinţate spre vârf.
1 A. alpinus (L.) Moench (Calamintha alpina (L.) Lam.) - C i m b r u
m a r e d e m u n t e . Sp. perenă, H , 10-30(-40) cm. VI-VIII.
a - subsp. alpinus (C. alpina subsp. baumgarteni (Simonkai) Borza) - Frz.
fără nervuri proeminente pe dos, nu ajung până la marginea limbului.
K . de obicei violet, ± cilindric, cu peri de obicei drepţi. Frecv. e.b.-e.a.;
paj. pe sol. schel, pietroase. Sax. 2n=18. Alp.-carp.
b - subsp. majoranifolius (Mill.) P.W.Ball (C. alpina subsp. hungarica
(Simonk.) Hayek) (piş. CVIII, fig. 10). - Frz. cu nervuri proeminente
pe dos, ajung până la marginea limbului. K . verde, evident strâmtat
spre vârf şi umflat la bază; cu peri de obicei creţi. Spor. e.g.-e.b.; paj.
pe sol. schel, stâne. Bale. de E .
2b Frz. lanceolat-eliptice, baza îngustată, vârful ± acut şi margini depărtat
serate.
2 A. suaveolens (Sibth. et Sm.) G . D o n fii. (Calamintha suaveolens
(Sibth. et Sm.) Boiss.) - Spor. z.step.-e.g.; p a j , pe coaste pietroase. Bale.
3a Frz. suborbicular-eliptice, cu nervuri proeminente pe dos; peţiol aproape
de lung. limbului.
3 A. rotundifolius Pers. (Calamintha rotundifolia (Pers.) Benth.; C.
exigua (Sibth. et Sm.) Hayek) (piş. CVIII, fig. 11). - Sp. anuală, T , 10-20
cm. V - V I I . Rară z.silvostep.-e.g.; paj. aride pe substrat pietros. Jud.: Dolj,
Mehedinţi, Giurgiu, Tulcea. Pont.-medit.
3b Frz. alungit ovate până la lanceolate, cu nervuri evidente, dar
neproeminente pe dos; peţiol mult mai scurt decât limbul.
4 A. arvensis (Lam.) Dandy (Calamintha acinos (L.) Clairv.) -
iarnă, T . - H t , 10-30(40) cm. V-VIII. 2n=18. Frecv. z.step.-e.f; paj. aride pe
sol. nis. sau pietroase. Sp. xer.-xeromez, oligotr.
a - subsp. arvensis - Frz. ± eliptice, subţiri, glabre sau scurt păroase. Eur.
b - subsp. villosus (Pers.) Sojâk - Frz. lanceolate, îngroşate, pe ambele feţe
sau cel puţin pe faţa inf. dens păroase. Centr. eur.-medit.
24 Satureja L .
la Plantă anuală, cult.
661
LAMIACEAE
1 *S. hortensia L . - C i m b r u . - Sp. anuală, T., 10-30 cm. VI-VIII.
2n=48. Cult. condim., arom. Medit.
l b Plante perene, arbuşti-subarbuşti, spont 2 3a
2a Tulp. păroasă numai pe 2 laturi opuse. Frz. oblanceolate, de 4-7 mm lăţ. C.
roză, de 10-12 mm.
2 S. kitaibelii Wierzb. (S. montana L . subsp. kitaibelii (Wierzb.)
P.W.Ball) - Subarbust-arbust, (Ch.-Ph.), 30-70 cm. VII-IX. 2n=30. Rară
e.g.; loc. pietroase. Jud. Caraş-Severin şi Mehedinţi. Bale.
2b Tulp. uniform păroasă. Frz. liniare, de l,5-2(-3) mm lăţ. C. albastră-
violacee, de 6-10 mm.
3 5. caerulea Janka - Subarbust-arbust, (Ch.-Ph.), 15-25 cm. VII-IX.
Rară z.step.-z.silvostep.; stâne. înierbate. Dobr. Bale.
25 Micromeria Benth.
1 M. pulegium (Rochel) Benth. (piş. CVIII, fig. 13). - Sp. perenă, H . -
Ch., 20-50 cm. VI-VIII. Rară e.g.-e.f; loc. stâne. Jud.: Caraş-Severin,
Mehedinţi, Gorj, Vâlcea. N V . Bale.
26 Hyssopus L.
1 *H. officinalis L . - I s o p . Sp. perenă, subarbust, H.-Ch., 20-60 cm.
V I I - I X . 2n=12. Cult. med., orn., mei. Medit.
27 Origanum L.
x=15
1 O. vulgare L . - S o v â r v . Sp. perenă, H . , 30-50 cm. VII-VIII.
2n=30. Frecv. z.step.-e.b.; tuf, margini de păd., paj. Sp. xeromez.-mez.
Med., arom. Euras.
28 Thymus L . - C i m b r u , Cimbrişor
l a Frz. lanceolat-eliptice, cu margini puternic revolute, neciliate, scurt
tomentoase pe dos.
1 *T. vulgaris L . - C i m b r u , L ă m â i o a r ă . (piş. C I X , fig. 1). Ch.-
Ph., -50 cm. VII-VIII. 2n=30. Cult. med., condim., arom. V . Medit.
l b Frz. plane sau cu margini foarte slab revolute. Plante spont
2a Frz. cu nervură marginală îngroşată de-a lungul întregii margini; nervurile
laterale uniform de groase, confluează într-o nervură marginală groasă
(nervaţie marginată)
2b Frz. fără nervaţie marginată; nervurile laterale se subţiază treptat către
marginea limbului (nervaţie camptodromă), sau numai perechea sup. de
662
LAMIACEAE
nervuri laterale este groasă şi se arcuieşte în sus formând o nervură
marginală spre vârful limbului (nervaţie pseudomarginată) 5
Tulp. florifere ± cilindrice, de jur împrejur fin puberule; uneori pe câte 2
feţe opuse mai slab păroase; lăstari sterili lipsă.
2 T. comosus Heuffel ex Griseb. (piş. C I X , fig. 2) - Sp. perenă, Ch., 5-
15 cm. V - V I I I . 2n=28. Spor. e.f.-e.b.; paj. însorite pe stâne. End. Carp. Ro.
3b Tulp. florifere 4 unghiulare, cu peri numai pe muchii sau păroase numai pe
feţele opuse, alternativ 4
4a Tulp. florifere cu peri numai pe muchii. Lăstari sterili lipsă.
3 T. bihoriensis Jalas (T. marginatus A.Kerner non Sm.) (piş. C I X , fig.
3). - Sp. perenă, Ch., 5-15 cm. V - I X . 2n=28. Spor. e.b.-e.a.; paj., pe sol.
schel. End. Carp. Ro.
4b Tulp. florifere cu peri pe feţele opuse, alternativ, rareori numai pe muchii
sau de jur împrejur. Lăstari sterili prezenţi, lung târâtori.
4 T. pulcherrimus Schur (piş. C I X , fig. 4). - Sp. perenă, Ch., -10 cm.
V I - I X . 2n=56(60). Frecv. e.a.; paj., pe s t â n e , grohot. End. Carp.
5a Tulp. 4 unghiulare, cu peri numai pe muchii. Nervaţie camptodromă
(vezi 2b) 6
5b Tulp. păroase de jur împrejur sau numai pe 2 feţe opuse. Nervaţie
camptodromă sau pseudomarginată (vezi 2b) 7
6a Tulp. lung târâtoare, se termină cu lăstari sterili şi lateral se formează
ramuri florifere scurte, la care frz. cresc în mărime spre infl. care este
capitată.
5 T. alpestris (Tausch ex Celak.) A.Kern. (piş. C I X , fig. 5). - Sp.
perenă, Ch., -10 cm. V I - I X . 2n=28. Spor. e.b.-e.a.; paj., pe sol. schel. Sp.
oligotr., mezohigr. Eur. centr. (mont.).
6b Tulp. suberecte până la târâtoare, fără lăstari sterili. Infl. întreruptă, cel
puţin la bază.
6 T. pulegioides L . (piş. C I X , fig. 6). - Sp. perenă, Ch., -40 cm. V - V I I .
2n=28,30. Frecv. e.g.-e.s.; paj., pe sol. sărace, schel. Eur. (mont.).
a Frz. de 10-18 mm lung., ± ovate, groase, tari, cu nervuri groase,
proeminente.
- subsp. montanus (Benth.) Ronniger
b Frz. ± eliptice, de circa 10 mm lung., subţiri, cu nervuri subţiri,
2 neproeminente.
- subsp. pulegioides (T. pulegioides subsp. chamaedrys (Fr.) Guşul.)
7a Frz. bracteante ± ovate, diferite de frz. tulp. care sunt liniar spatulate,
3 cărnoase, de circa 1 mm lăţ., cu nervaţie camptodromă neevidentă. Tulp.
lung. târâtoare, se termină cu lăstari sterili frunzoşi; ramurile florifere
dispuse lateral seriat.
663
LAMIACEAE PLANŞA C I X
7 T. zygioides Griseb. (piş. C I X , fig. 7). - Sp. perenă, Ch., 3-10 cm. V -
VII. Rară z.step.-z.silvostep.; stâne. înierbate. Sp. xer. Dobr. Bale.
7b Frz. bracteante ± asemănătoare cu frz. tulp. Frz. depăşesc 1 mm lăţ.
Nervaţie camptodromă sau pseudomarginată 8
8a Frz. cu nervaţie pseudomarginată 9
8b Frz. cu nervaţie camptodromă 10
9a Tulp. florifere păroase de jur împrejur.
8 T. jankae Celak. (T. praecox Opiz subsp. skorpilii (Velen.) Jalas)
(piş. C I X , fig. 8). - Sp. perenă, Ch., -10 cm. VI-VIII. Spor. e.f.; paj, pe
stâne. calc. Sp. subterm, calc. Jud.: Harghita (Tulgheş la Pietrele Roşii),
Caraş-Severin, Mehedinţi, Vâlcea (Mţii Cozia). Bale. N .
9b Tulp. păroase numai pe 2 feţe opuse, alternativ, foarte rar cu peri numai pe
muchii.
9 T. balcanus Borbâs (T. praecox Opiz subsp. polytrichus (A.Kerner
ex Borâs) Jalas) (piş. C I X , fig. 9). - Sp. perenă, C h , -10 cm. VI-VIII.
2n=28. Frecv. e.f.-e.s.; paj, pe stâne. Sp. sax. Carp.-balc.
10a Ramuri florifere ± cilindrice, de jur împrejur păroase, cel puţin în partea
sup 11
10b Ramuri florifere 4 unghiulare, păroase pe 2 laturi opuse şi pe celelalte 2
glabre sau glabrescente; uneori sub infl. păroase de jur împrejur. Frz.
liniar-lanceolate, de 5-8 mm lung. şi 1-2 mm lăţ.
10 T. longicaulis C. Presl (T. serpyllum L . var. pinifolius Heuffel)
(piş. C I X , fig. 10). - Sp. Perenă, C h , 5-10 cm. V - V I I . 2n=30. Rară e.g.-
e.b.; paj, pe sol. Schel. Jud.: Cluj, Sibiu, Alba, Hunedoara. Bale.
a - subsp. longicaulis — Frz. glabre. K . de 3-5 mm lung.
b - subsp. illyricus (Ronniger) Ciocârlan - Frz. pe ambele feţe păroase. K.
de 2,5-3 mm lung. Jud.: Cluj; Cheia Turzii.
Obs. T.dacicus Borbâs (7". xporcii Borbâs) (T. paimonicus x T. pulegioides) are frz. liniar-
lanceolate până la alungit eliptice, glabre pe feţe, ciliate la bază.
10c Tulp. cu părozitate alelotrichă. Frz.alungit -eliptice, cu 2-4, mai frecvent 3
perechi de nervuri laterale, slab proeminente. Tubul K . păros de jur
împrejur.
11 T. alternam Klokov. Sp. perenă, C h , 10-30 cm. V l - V I I . Rar, E.f.-
e.b, între 500-1100 m. Jud. Suceava, la Volovăţ - lângă Rădăuţi; Jud.
Bistriţa, la Parva şi Jud. Harghita, aproape de Băile Tuşnad. Carp. de NE.
R o , Ucr. Specia se aseamănă cu T. pulegioides cu care a fost confundată.

PLANŞA CIX. 1 - Thyimis vulgaris - K,C,frz.; 2-7". comosus - frz, fl. tulp.; 3 — 1". bihorensis-
frz, fl. tulp.; 4-7". pulcherrimus- frz, fl. tulp.; 5-7". alpestris; 6 - T. pulegioides; 7-7*.
zygioides; 8 - T. jankae; 9 - T. balcanus; 10 - T. longicaulis; 11—7". comptus; 12 - T.
glabrescens: a,b-7". g. subsp. gtabrescens; c,d,e-7". g. subsp. pilosus; 13 - 7". pannonicus - tulp.
şi frz.

664
LAMIACEAE LAMIACEAE
16 T. pannonicus AII. (T. marschallianus Willd.) - Sp. perenă, C h . ,
11a Frz. liniar-lanceolate, de 0,5-2,5(-3) mm lăţ.; lung. depăşeşte lăţ. cel puţin 10-30 cm. V - V I I I . 2n=28. Frecv. z.step.-e.g.; paj., tuf. Sp. oligotr., xer.-
de 5 ori 12 xeromez.
11b Frz. ± eliptice, eliptic-lanceolate, rareori lanceolate, de 2-8 mm lăţ.; lung. a - subsp. pannonicus (T. kostelechyanus Opiz) (piş. C I X , fig. 13). -
depăşeşte lăţ. cel mult de 5 ori 13 Plantă vilos păroasă. Frz. pe ambele feţe păroase. Pont.-pan.
12a Frz. liniare, de 9-15 mm lung. şi 0,5-2 mm lăţ., ciliate până deasupra b - subsp. auctus (Lyka) Soo - Frz. glabre. Euras. cont.
mijlocului, cu nervurile laterale aproape paralele.
11 T. comptus Friv. (T. glaucus Friv.) (piş. C I X , fig. 11). - Sp. perenă, 29 Lycopus L.
Ch., -15 cm. V - I X . Rară z.step.-z.silvostep.; paj., pe sol. schel. Dobr. şi jud. x=ll
Prahova la Grăjdana. Bale.
la Frz. penat fidate până la sectate numai la bază, spre mijlocul limbului şi
12b Frz. liniar-lanceolate, lung cuneate, de 7-13 mm lung. şi 1,2-2,5 mm lăţ., spre vârf lobate sau dinţate. Bractee de 3-5 mm. Dinţii K . circa de 2 ori
ciliate numai spre bază.
mai lungi decât tubul. Staminodii foarte mici, filamentoase sau absente.
12 T. callieri Borbâs ex Velen. (T. glabrescens W i l l d . subsp. urumovii 1 L. europaeus L . - P i c i o r u l l u p u l u i , (piş. C X , fig. 1). Sp.
(Velen.) Jalas) - Sp. perenă, Ch., -15 cm. V - V I . 2n=56. Rară z.step.-
perenă, H.(HH.), -120 cm. VI-VIII. 2n=22. Frecv. z.step.-e.f.; mlaştini,
z.silvostep.; paj., pe sol. schel. Sp. xer., term. Dobr. şi jud. Dolj: Radovanu.
stufărişuri, pe malul apelor. Sp. higr., tinct. Euras.
Bale.
lb Frz. penat fidate până la sectate până aproape de vârf. Bractee de 6-9 mm.
13a Plantă cu tulp. lung târâtoare, înrădăcinată la noduri şi terminată cu lăstari
Dinţii K . ± de lung. tubului. Staminodii evidente, capitate.
sterili frunzoşi; ramuri florifere scurte, de 4-7 cm, dispuse seriat, cu frz.,
2 L. exaltatus L . fii. - C i o r v a n ă m a r e . (piş. C X , fig. 2). Sp.
± egale. Dinţii sup. ai K . circa tot atât de lungi, cât şi de laţi.
perenă, H.(HH.), -160 cm. VII-VIII. 2n=22. Spor. z.step.-e.f.; malul apelor,
13 T. serpyllum L . - Sp. perenă, Ch., 4-7 cm. V - 1 X . 2n=24. Rară, paj., loc. mlăştinoase. Sp. higr. Euras. cont.
pe sol. nis. Sp. oligotr., calcifugă. Jud.: Bistriţa-Năsăud,: Rodna la
"Puşcărie" şi Mehedinţi: Salcîmi. Eur. centr. ş i N . 30 Mentha L. - I z m ă , Mentă
13b Tulp. nu sunt repente, ci suberecte sau scurt repente şi se termină în infl.
x=5,6
Dinţii sup. ai K . mai lungi decât laţi 14
14a Tulp. pseudorepentă. Frz. ramurilor florifere inegale, se măresc spre infl. la K . păros în gât, cu dinţii inegali, cei 2 dinţi inf. mai înguşti.
K . de 4-5 mm lung., tubul egal cu labiul sup. 1 M.pulegium L . - B u s u i o c u l c e r b i l o r , I z m ă p r o a s t ă . Sp.
14 T. glabrescens W i l l d . - Sp. perenă, Ch., 5-15 cm. V-VII. perenă, FL, 10-40 cm. VII-IX. 2n=20. Frecv. z.step.-e.f.; loc. umede. Sp.
2n=28,32,56,58. Frecv. z.step.-e.b.; paj., tuf. Sp. oligotr., xer.-xeromez. mezohigr. Euras. (submedit.).
Pont.-centr.-eur.-medit. lb K . glabru în gât, cu dinţi ± egali 2
a - subsp. glabrescens (piş. C I X , fig. 12a, b) - Frz. glabre pe ambele feţe. 2a F l . grupate în verticile la subsuoara frz., infl. terminându-se cu frz. sterile
b - subsp. pilosus (Opiz) Soo (T. pilosus Opiz; T. austriacus Bernh.) (piş. sau cu verticile foarte mici 3
C I X , fig. 12c, d, e). - Tulp. şi frz. pe ambele feţe cu peri lungi. 2b F l . grupate în infl. spiciforme sau capituliforme terminale 7
14b Tulp. suberecte sau pseudorepente. Frz. ramurilor florifere ± egale 15 3a C. cu inel păros la int 4
15a Frz. coriacee cu nervaţia evidentă. Infl. adesea ramificată. 3b C. glabră la int 5
15 T. sibthorpii Benth., subsp. tosevii (Velen.) Ciocârlan. Are tulp. 4a K . lat campanulat, de 1,5-2,5 mm lung., cu dinţi lat-triunghiulari; nervuri
pseudorepentă şi frz. mai înguste, 2-3 mm; T. sibthorpii are tulp. erectă şterse sau 5 nervuri subţiri, vizibile.
până la ascendentă şi frz. de 3-5 mm lăţ. - Sp. perenă, Ch., 10-20 cm. V - 2 M. arvensis L . - I z m a c e r b u l u i . Sp. perenă, H.(G.), -60 cm.
VII. Dobr. Bale. V I I - X . 2n=24,72,90. Frecv. z.step.-e.f.; loc. umede. Sp. mezohigr. Circ.
15b Frz. subţiri, cu nervaţie slabă. Tulp. suberectă. a -subsp. arvensis (subsp. agrestis (Sole) Briq.) (piş. C X , fig. 3). - Frz.
ovate, cu baza rotunjită.

666 667
LAMIACEAE
b - subsp. austriaca (Jacq.) Briq. (piş. C X , fig. 3, b, c). - Frz. eliptic-
lanceolate, atenuate la bază.
4b K . tubulos, de 2,5-3,5 mm lung, cu 10-13 nervuri evidente şi cu dinţii
triunghiulari acuţi.
M. x verticillata L . (Af. aquatica x arvensis) (piş. C X , fig. 4).
2n=42,78,84,90,96,108,120,130.2Frecv. Trans.
5a Pediceli şi K . evident păroşi. Verticilele spre vârf din ce în ce mai
apropiate, cu frz. bracteante descrescând mult.
M. x dalmatica Tausch (M. arvensis x longifolia) (piş. C X , fig. 5).
2n=60. Spor. Trans.
5b Pediceli şi baza K . glabri. Frz. bracteante ± asemănătoare cu frz 6
6a K . tubulos, de 3,5-4 mm lung.
*M. x smithiana R.A.Graham (M. x rubra Sm.; M. aquatica x arvensis
x spicata) Cult. rar. (piş. C X , fig. 6). 2n=96,108,120.
6b K . campanulat, de 2-3,5 mm lung.
M. xgentilis L . ( M . arvensis x spicata) (piş. C X , fig. 7). Rară: Sibiu şi
B o j i a - j u d . Caraş-Severin.
7a Frz. evident peţiolate. Infl. globuloase sau spiciforme de 12-20 mm diam. 8
7b Frz. sesile, numai cele inf. pot fi scurt peţiolate. Infl. spiciforme de 5-
15 mm diam 10
8a Infl. terminală, capituliformă, dar uneori şi cu 1-3 verticile dedesubt. Frz. ±
ovate. F l . cu pediceli păroşi.
3 M. aquatica L . - I z m a b r o a ş t e i , (piş. C X , fig. 8). Sp. perenă,
H.(F£H.), - l m. V I - I X . 2n=96. Frecv. z.step.-e.f; paj. înmlăştinite, zăv. Sp.
higr. Eur.
8b Infl. spiciforme groase, de 12-20 mm d i a m , formate din mai multe
verticile, adeseori şi cu infl. subglobuloase terminale 9
9a Pediceli florali şi K . glabri.
*M. x piperita L . (A/, aquatica x spicata) 2n=66,72,84,120. Cult.
m e d , arom.
9b Pediceli florali şi K . păroşi.
M. x dumetorum Schult. (M. x pubescens W i l l d . ; Af. x hirta Willd.;
M. aquatica x longifolia). 2n=72,84,96. Spor. în vecinătatea părinţilor.
10a Tulp. şi frz. glabre sau rar păroase.
4 * M . spicata L . (M. viridis (L.) L.) (piş. C X , fig. 9). Sp. perenă, H ,
30-100 cm. VII-IX. 2n=48. Cult. m e d , arom. şi subspont. Atl.-medit.
a - subsp. spicata - Frz. ovat-lanceolate.
b - subsp. crispata (Schrad.) Briq. - Izmă creaţă. Frz. lat-ovate, rugoase,
creţe. PLANŞA CX. 1 - Lycopus europaeus - fl. femeiască; 2 - L exaltatus - fl.; 3 - Mentha arvensis:
10b Tulp. şi frz. păroase 11 a - M. a. subsp. arvensis; b,c - M. a. subsp. austriaca; 4-M.x verticillata; 5-M.x dalmatica; 6
- M. x smithiana; 7 - M. x gentilis; 8 - M. aquatica; 9 - M. spicata; 10 - Af. longifolia; 11 - M.
11a Frz. cu peri simpli, neramificaţi; lăţ. maximă a frz. la mijloc.
nemorosa.

668
669
CA LLITRl CHA CEA E H1PP URIDA CEA E
5 M. longifolia L . - I z m ă p r o a s t ă , I z m a c a l u l u i , (piş. C X , ? C. hermafroditica L . (C. autumnalis L.) Sp. anuală-perenă,
fig. 10). Sp. perenă, H . , -120 cm. V I - X . 2n=24. Foarte frecv. z.step.-e.f; menţionată din Trans., Buc. şi Mold., şi în acelaşi timp, prezenţa în Ro. este
paj. umede. Sp. mezohigr.-higr. Euras. contestată (Flora R P R I I ) .
11b Frz. cu peri ramificaţi pe faţa inf. 12 l b Plante amfibii, cu peri stelaţi. F l . bracteate. Brazdele (şanţuri) pătrund cel
12a Frz. rotund-ovate până la suborbiculare, groase, rugos reticulate, sesile, cu mult până la jumătatea fr 2
vârf rotunjit şi baza cordat amplexicaulă. 2a Fr. mai lungi decât late, de 1-1,4/0,7-0,8 mm, numai spre vârf aripate. Stile
6 M. suaveolens Ehrh. ( M . x rotundifolia auct. non (L.) Huds.; M. de 1-2 mm, căzătoare. F l . bărbăteşti şi femeieşti în aceeaşi axilă.
longifolia x suaveolens) - 2n=24. Spor. 1 C. palustris L . (C. verna L.) (piş. C X V I , fig. 3).'- Sp. anuală-
12b Frz. lat eliptice, cu vârf acut, slab rugoase, nervurile secundare perenă, T . - H . ( H H ) , 3-50 cm. I V - I X . 2n=20. Frecv. z.silvostep.-e.s.; ape
neproeminente. stagnante, superficiale (puţin adânci). Sp. higr.-hidr. Circ.
7 M. x villosa Huds. (M. nemorosa Willd., M. spicata x suaveolens) 2b Fr. orbiculare, lung. şi lăţ. sunt ± egale. Fr. aripate jur împrejur sau
- Spor. cult. (piş. C X , fig. 11). 2n=36. nearipate 3
3a Fr. nearipate, cel mult cu muchii scutite 4
31 Elsholtzia W i l l d . 3b Fr.aripate 5
1 E. ciliata (Thunb.) H y l . (piş. C X V 1 , fig. 1). Sp. anuală, T , -50 cm. 4a Fr. suborbicular, de 0,8-1,2 mm diam., mericarpii nearipte, dar cu o
Spor. e.f.-e.b.; prin lunci, pe lângă ape, loc. rud. Maram., M o l d . de N . , margine slabă, obtuză. Stile erecte, de 4-6 mm lung., adesea persistente. F l .
Buc. Adv. (As.) solitare.
2 C. cophocarpa Sendtn. (C. polymorpha Lonnr.) (piş. C X V I , fig. 4).
32 Ocimum L . - Sp. anuală-perenă, T . - H ( H H ) , 4-30 cm. I V - I X . 2n=10. Frecv.
z.silvostep.-e.b.; ape stagnante sau curgătoare. Sp. higr.-hidr. Euras.
1 *0. basilicum L . - B u s u i o c . Sp. anuală, T., -60 cm. V - I X .
4b Stigmate alipite (culcate) pe fr., căzătoare. Fr. de 1,2-1,5 mm diam.
2n=48. Frecv. cult. med., arom. As.
? C. hamulata Kiitz. Ex. W.D.J. Koch A fost citată de la Sâncrăieni,
33 Coleus Lour. lângă Miercurea Ciuc şi contestată de Prodan.
5a Aripa fr. foarte îngustă, de 0,05mm. Stigmate de 2-5 mm, erecte. Lamina
1 *C. Mumei B e n t h a m - M i r e a s ă , U r z i c u ţ e , (piş. C X V I , fig. 2). frz. submerse lineară, dar la frz. natante eliptică.
Sp. anuală-perenă, T.Ch., 50-80 cm. VII-IX. 2n=24. Sp. de origine hibridă.
? C. platycarpa Kiitz. Sp. introdusă eronat în sinonimie la C. stagnalis
Cult. orn. lava.
Scop. (Fl. R P R II).
F a m . Callitrichaceae L i n k . 5b Aripa fr. mai lată de 0,1 mm. Stigmate de circa 2 mm, erect-patente. Lamina
frz. natante lat-eliptică până la orbiculară. L a frz. submerse eliptică
Cuprinde un singur gen Callitriche. Sunt sp. acvatice, submerse, amfibii sau ? C. stagnalis Scop. Sp. a fost menţionată din mai multe localităţi din
terestre. Frz. simple, opuse, întregi, fără stipele. F l . axilare, unisexuate, plantele Trans., Ban., Munt., M o l d . şi Buc. şi contestată, astfel prezenţa în Ro. este
monoice. Periant lipsă. F l . bărbătească este alcătuită dintr-o stamină; fl. incertă.
femeiască este alcătuită dintr-un ovar bilocular ce devine tetralocular; stile 2. Fr.
Obs. Este necesară revizia genului Callitriche în Ro.
mericarpice, tetrachene.
F a m . Hippuridaceae DC.
1 Callitriche L . - D r e n ţ e
1 Hippuris L .
x=3,4,5,7,19 x=8
la Plante totdeauna submerse, fără peri stelaţi. F l . fără bracteole. Fr. aproape
1 H. vulgaris L . - C o a d a m â n z u l u i (piş. L X X I I , fig. 7.) Sp.
circulare, până la 5,5 mm diam., lat aripate şi cu 2 brazde profunde pe
perenă, Hd., 15-45 cm. Frz. liniare, câte (2) 6-12 (18) în verticile. F l . mici,
muchii, care ajung până la centru.
axilare.

670 671
PLANTAGINACEAE
înveliş floral rudimentar. Androceu cu o stamină. Gineceu inf, ovar
unilocular. Fr. drupă. VI-VIII. 2n=32. Spor. Z. step.-z. păd. stej. Ape
stagnante sau lin curgătoare. Circ.

ORD. PLANTAG1NAL.ES

F a m . Plantaginaceae Juss.

Plante erbacee, cu frz. simple, nestipelate, grupate în rozete bazale, foarte

rar opuse. F l . actinomorfe, pe tipul 4, gamosepale şi gamopetale. K . persistent.
Gineceu sup.
l a Plante terestre, fără stoloni. F l . hermafrodite, grupate în spice. Fr. pixidă,
polisperm 1 Plantago
l b Plante acvatice sau de mlaştini, cu rizom stolonifer. F l . unisexuat monoice,
nu formează spice. Fr. achenă 2 Littorella

1 PlantagoL. -Pătlagină
x=5,6
la Tulp. ramificată. Frz. Opuse 2
lb Tulp. scap, neramificată, terminată în. infl. şi cu rozete de frz. bazale 3
2a Sp. anuală
1 P. scabra Moench (P. indica L . nom. illegit.; P. arenaria Waldst. et
Kit.) - O c h i u l l u p u l u i , (piş. C X I , fig. 4). Sp. anuală, T , 10-40 cm.
VI-VIII. 2n=12. Spor. z.step.-e.g.; loc. uscate, nisipoase. Sp. xer,
subterm, oligotr, N . 2

a - subsp. scabra - Laciniile K . păroase. Cont. euras.

b - subsp. orientalis (Soo) Tzvelev - Laciniile K . glabre. Eux.
2b Arbust - 40 cm. Frz. liniare, întregi sau slab denticulate. Pedunculul infl.
de 2-10 cm. Spicul de 0,5-1,5 cm, cu 5-12 fl. VI-VII. 2n=12
2 P. sempervirens Crantz (P. cynops L.) Locuri uscate, Jud. Mureş-
Pusta, „Dealul lui Gherendi". S V Europei şi naturalizată în centrul Europei
(Austria şi Cehoslovacia).
3a Tubul C . păros 4
3b Tubul C . glabru 6
4a Frz. penat fidate până la sectate, liniar-lanceolate. Bractee ovate, brusc
îngustate într-un vârf lung

PLANŞA CXI. 1 - Pinguicula alpina - fl. văzută lateral şi din faţă; 2 - P. vulgaris; 3 -
Ulricularia vulgaris - 11. văzută inf, ramură submersă cu utricule şi utriculă mărită; 4 - Plantago
scabra; 5 - P. coronopus; 6 - P. holosteum; 7 - P. tenuiflora; 8 - P. atrata; 9 - P. gentianoides;
10 - Littorella unijlora.

672
PLA NT A GIN A CEA E
3 P. coronopus L . (piş. C X I , fig. 5). Sp. anuală, bisanuală, perenă, T.,
HT., H . 5-15 cm. V I - I X . 2n=10. Rară nis. maritime, ± salinizate. Delta
Dunării: Sulina, Sft. Gheorghe, Letea. Atl.-medit.
a - subsp. coronopus - Anuală (bisanuală), răd. subţire; taxon psamofil.
b - subsp. stricta (Pilg.) Ciocârlan - Perenă, răd. îngroşată; taxon mezo-
halofil.
4b Frz. întregi sau cu puţini dinţi mici
5a Frz. de 1-2 mm lăţ., ± rigide, carenate pe faţa inf., astfel sunt triunghiulare
în secţiune transv. Bractee mai lungi decât K .
4 P. holosteum Scop. (piş. C X I , fig. 6). - Sp. perenă, H , 10-30 cm.
V - V I I . 2n=12. Rară coline mont., stâne. Jud.: Hunedoara şi Vâlcea. Eur.
centr. (mont.).
5b Frz. de 2-6(-15) mm lăţ., glabre, nu sunt rigide, în secţiune transv. plane
sau semicirculare. Bractee mai scurte sau cel mult cât K . ; bractee ovate
foarte scurt setulos ciliate ca şi K .
5 P. maritima L . - Sp. perenă, H , 15-30(-45) cm. V I I - X . 2n=12.
Spor. z.step.-e.g.; loc. ± umede şi sărăturate. Sp. mezohal.
a - subsp. maritima - Frz. glabre. Laciniile C. glabre. Eur. N V . şi centr.
b - subsp. ciliata Printz (P. salsa Pali.) - Frz. cu cili (spinişori) pe mar­
gini. Laciniile C. ciliate. Eur. SE. şi As. centr.
Obs. Menţionarea sp. P. crassifolia Forssk. din Delta Dunării o considerăm eronată.
5c Frz. rigide, înguste, cu peri scurţi. Bractee înguste, împreună cu laciniile K,
lung ciliate
6 P. strictissima L . (P. serpentina AII, P. maritima subsp. serpentina
(AII.) Arcang.) Sp. perenă, H . , 10-30 cm. VI-VIII. 2n=12. Sp. heliofilă,
mezotermofilă, xeromezofită; paj. pe sol. sărace. Jud.: Cluj şi Sibiu. Eur.
deS.
6a Plantă anuală. Frz. liniar-filiforme, până la 2 mm lăţ. Spic lax, de lung.
restului scapului.
7 P. tenuifiora Waldst. et Kit. (piş. C X I , fig. 7). - Sp. anuală, T., 5-15
cm. V - V I . 2n=24. Spor. z.step.-e.g.; paj. umede şi salinizate. Sp. mezohal.
Cont. euras.
6b Plante perene. Frz. de cel puţin 4-5 mm lăţ. Spicul dens
7a Sepalele anterioare concrescute pe mai mult de 1/2 din lung. lor
7b Sepale libere, cel mult puţin unite la bază
8a Scap puternic 5 brăzdat. Răd. foarte subţiri, până la 0,75 mm.
7 P. la încuiata L . - P ă t l a g i n ă c u f r u n z e î n g u s t e . Sp.
perenă, H , 10-30 cm. V-VI1I. 2n=12. Frecv. z.step.-e.b.; paj., trifoişti, loc.
rud. Sp. eurif., euritr., euriterm. Euras.
8b Scap 6-12 brăzdat sau striat. Răd. de 1-2 mm grosime
674
PLANTAGINA CEA E
9a Frz. slab păroase, aproape glabre. Bractee de 4,5-6 mm, mai lungi decât K .
8 P. altissima L . - Sp. perenă, H . , 30-80 cm. VI-VIII. 2n=72. Spor.
z.step.-e.g.; paj. ± umede. Sp. mez.-mezohigr. Bale.-pan.
9b Frz. alipit mătăsos-păroase, cu peri argintii, mai ales pe faţa inf. Bractee
până la 4 mm.
9 P. argentea Chaix - Sp. perenă, H , 10-40 cm. V-VIII. 2n=12. Spor.
e.g.-e.b.; loc. uscate, paj., tuf. Sp. xeromez., subterm., calc. Submedit.
5 10a Sepale aproape complet membranoase, cu nervura mediană extinsă până
aproape la 1/2. Bractee suborbiculare, ciliate spre vârf.
10 P. atrata Hoppe (piş. C X I , fig. 8). Sp. perenă, H , 5-15 cm. V - V I I .
2n=12,24,36. Frecv. e.a.; paj. ± umede de pe substraturi nisipo-pietroase.
Sp. mez.-mezohigr. Eur. centr. şi S. (mont.).
a - subsp. atrata - 2n=12. N u creşte în România.
Obs. P. atrata var holosericea (Gaudin ex Roem. et Schult.) Pilg. creşte în Alpi.
b - subsp. carpatica (Pilg.) Soo - Plante scunde, frz. şi scapul după
înflorire culcate. 2n=24.
- var. carpatica - Frz. glabre.
- var. vestita (Pilg.) Ciocârlan - Frz. abundent păroase.
c - subsp. sudetica (Pilg.) Holub - Plante robuste, cu frz. şi scap erecte.
Scapul de 15-30 cm. 2n=24. Mţii Nemira, Vf. Ţiganca. Mţii Sudeţi.
10b Sepale cu nervura mediană extinsă până la vârf. 11
H a Frz. ± lanceolate, cu peţiol egal sau puţin mai scurt decât limbul. Sem. 4-5.
11 P. schwarzenbergiana Schur - Sp. perenă, H . , 10-20 cm. V - V I I .
2n=12. Spor. z.silvostep.-e.g.; paj. salinizate. Sp. mezohal. Ro., Ung., Ucr.
deS.
11b Frz. ovate sau eliptice 12
12a Peţiol evident mai lung decât limbul care este lat ovat-eliptic, cu 9-11
nervuri şi se înegreşte la uscare.
12 P. maxima Juss. - Sp. perenă, H , 20-60 cm. VI-VII. Rară
z.păd.stej.-e.g.; paj. ± umede. Sp. mez.-mezohigr. Jud. Sibiu: Turnişor,
Şura Mică, Ocna Sibiului; jud. Dolj; Coţofenii din Faţă. Cont. euras.
12b Peţiol mai scurt sau cel mult egal cu limbul 13
13a Bractee cel mult cât 1/2 din lung. sepalelor. Spice înguste, ± laxe, spre
7
bază întrerupte. Lamina eliptică, ± egală cu peţiolul.
8
13 P. cornuţi Gouan - Sp. perenă, H , 30-50 cm. V I - I X . 2n=12. Spor.
10
z.step.-e.g.; paj. ± umede şi salinizate. Sp. mezohigrohal. Pont.-medit.
13b Bracteele depăşesc 1/2 lung. sepalelor, de obicei ± egale cu sepalele. Spice
dense, continue. Lamina mai lungă decât peţiolul 14
14a Spice scurte, de 1-3,5 cm, ovoidal cilindrice sau capituliforme. Plantă
alpină, scundă.
9
675
 SCROPHULARIA CEA E
SCROPHULARIACEAE la Arbori -15 m. Fr. opuse, mari, ovate. F l . mari, de 5-6 cm lung., palid-
14 P. gentianoides Sibth. et Sm. (piş. C X I , fig. 9). - Sp. perenă, H . , 5- violete, apar înaintea frz 23 Paulownia
20 cm. VII-VIII. 2n=12. Spor. e.s.-e.a.; paj. umede. Sp. mezohigr. Mţii: lb Plante erbacee 2
Rodnei, Bucegi, Făgăraş, Iezer-Păpuşa, Cindrel, Căpăţânii, Parâng, 2a Plantă parazită, lipsită de clorofilă, alburie, cu frz. solzoase, cărnoase.
Retezat, Ţarcu-Godeanu. Carp.-balc.-anat. Androceu didinam. Ovar unilocular 22 Lathraea
14b Spice lungi de 3-10 cm, cilindrice. Plante din regiuni joase, ajung până 2b Plante verzi, autotrofe sau semiparazite 3
în e.b 15 3a Stamine 5, toate fertile sau una dintre cele 3 sup. rudimentară; filamentele,
15a Limbul eliptic, păros pe ambele feţe; peţiol foarte scurt, evident mai scurt cel puţin cele 3 de la staminele sup., lanat-păroase. C. slab zigomorfă, cu
decât 1/2 lung. limbului. Filamente violete, de 4-5 ori cât C . tub scurt (rotată). Frz. alterne 1 Verbascum
15 P. media L . - Sp. perenă, H . , 20-40 cm. V-VIII. 2n=12,24. Frecv. 3b Stamine fertile 2 sau 4, în ultimul caz androceul este didinam: dacă este şi
z.step.-e.f.; paj. ± uscate, loc. rud. Sp. xeromez.-mez. Euras. a 5-a stamină sterilă, atunci frz. sunt opuse şi C. nu este rotată 4
15b Limb ovat-eliptic; peţiol cel puţin cât 1/2 lung. limbului. Filamente de 2 ori 4a Stamine fertile 2; stamine sterile (staminodii) lipsă. C. 4 laciniată, cu tub
cât C 16 scurt (rotată) 13 Veronica
16a Capsula cu 6-10 (14) sem. 4b Stamine fertile 4; uneori şi cu o staminodie, sau 2 stamine fertile şi 2
16 P. major L . - P ă t l a g i n ă m a r e . S p . perenă, H . , 10-40 cm. VI- (rareori 3) staminodii 5
VIII. 2n=12. 5a Stamine fertile 2, plus 2-3 staminodii. C. bilabiată 10 Gratiola
a - subsp. major - Limbul 5-9 nervat, cu baza ± trunchiat-cordată. Frecv. 5b Stamine fertile 4, de obicei didiname, foarte rar este şi a 5-a sterilă 6
z.step.-e.b. Paj., lucerniere, loc. nesalinizate. Med. Euras. 6a Plantă cu tulp. foarte scurtă şi toate frz. bazale. F l . solitare, lung
b - subsp. winteri (Wirtg.) W.Ludwig - Limbul 3(5) nervat, atenuat în pedicelate; C. rotat-campanulată, tubul foarte scurt şi lobii ± e g a l i l l Limost
peţiol. Paj. ± salinizate de pe nis. Delta Dunării. Eur. 6b Plantă cu tulp. foliate. C. cu tub evident, ± bilabiată 7
16b Capsula cu 12-25 sem. L i m b eliptic, pubescent, 3-5 nervat, treptat atenuat 7a Tubul C. prelungit la bază (în partea anterioară) într-un pinten evident 8
în peţiol. 7b C. fără pinten la bază, cel mult tubul C. dilatat în formă de pungă 11
17 P. uliginosa F.W.Schmidt (P. major subsp. intermedia (DC.) 8a Frz. cu nervaţie palmată, ± subrotunde, cu baza cordată sau reniformă, cu
Arcang.) - Sp. perenă, H . , 10-20 cm. VI-VIII. 2n=12. L o c . umede, 5-9 lobi. F l . solitare, axilare, violacee 5 Cymbalaria
salinizate, ± golaşe. Spor.z.step.-e.g. Eur. 8b Frz. cu nervaţie penată, limbul nu este lobat 9
9a Tulp. târâtoare. F l . solitare, axilare. Capsula dehiscentă prin 2 pori laterali,
2 Littorella P. J. Bergius
cu capace detaşabile 6 Kickxia
x=6 9b Tulp. ± erecte. FI. în raceme terminale 10
1 L . uniflora (L.) Asch. - C h e n a r u l b ă l ţ i l o r , (piş. C X I , fig. 10a Frz. inf. ± opuse, scurt peţiolate. Capsula dehiscentă prin pori apicali
10). Sp. perenă, Hd.(HH.), 2-12 cm. V - V I . 2n=24. Rară malul apelor, 7 Chaenorrhinum
bălţi, în lungul Dunării. Jud.: Caraş-Severin, Brăila, Tulcea. Eur. centr. 10b Toate frz. sesile. Capsula se deschide prin 2-6 valve, începând de la vârf....
2 Linaria
O R D . SCROPHULARIAL.ES (SOLANALES) 11a Laciniile K . ovate, ± egale, mult mai scurte decât tubul C. Capsula
poricidă, cu 3 pori apicali. Sem. reticulat-alveolate 3 Antirrhinum
F a m . Scrophulariaceae Juss. 11b Laciniile K.liniare, inegale, mai lungi decât tubul tubul C.Capsula cu 3
Fam. neomogenă datorită alcătuirii variate a C. şi androceului, dar pori apicali. Sem.cu o faţă netedă, carenată şi alta papiloasă.... 4 Misopates
omogenă prin alcătuirea gineceului şi fr. Cuprinde plante erbacee (rar 11c Capsula valvicidă, nu poricidă 12
lemnoase) cu frz. simple, nestipelate. F l . zigomorfe, hermafrodite, cu K . şi C. 12a C. cu tub cilindric, umflat şi limb slab bilabiat. Frz. alterne, întregi sau cu
unite, C. de obicei bilabiată. Androceu didinam, rar numai 2 stamine sau 5. mici incizii 14 Digitalis
Gineceu sup., ovar bicarpelar şi bilocular. Ovule anatrope. Fr. capsulă cu
numeroase sem. albuminate.

676
SCROPHULA RIA CEAE SCROPHULARIA CEA E
12b C . bilabiată. Frz. opuse, rar verticilate sau alterne când sunt penat partite lb F l . câte 2-7 în axila unei bractee 5
sau sectate 13 2a F l . şi cu bracteole; fl. sesile sau cu pediceli de 1-3 mm 3
13a F l . solitare, axilare, cu pediceli de 1-2 cm. Frz. opuse, eliptice, sesile, 2b F l . fără bracteole, cu pediceli de 1-3 cm 4
întregi. Capsula septicidă 12 Lindernia 3a Frz. bazale penat fidate până la sectate. F l . cu pediceli de 1-3 m m .
13b F l . grupate în infl. sau fl. solitare, dar sesile 14 Anterele toate reniforme.
14a Frz. alterne sau verticilate, penat-sectate (cel puţin spre bază), cu segmente 1 V. purpureum (Janka) Ffuber-Morath (V. glanduligerum Velen.) -
divizate. Capsula loculicidă 19 Pedicularis Sp. bisanuală, H t , 1 m. VII-VIII. Rară z.step. Jud. Constanţa: Mangalia.
14b Frz. opuse, rar verticilate, nu sunt penat-sectate, sau dacă sunt (ca Bale.
excepţie) capsula este septicidă 15 3b Frz. bazale crenate până la cel mult scurt lobate. F l . sesile. Anterele
15a C . cu tub globulos alungit, umflat şi limb cu lobi scurţi, rotunjiţi. Infl. cime staminelor inf. decurente.
dihaziale axilare, reunite uneori în infl. terminale. Staminodie solziformă 2 V. ovalifolium Donn - Sp. bisanuală, H t , - l m. VI-VII. Spor.
adesea prezentă. Capsula septicidă 8 Scrophularia z.step.-z.silvostep.; loc. aride, rud. Sp. xer. Dobr. şi jud. Galaţi. Pont.-balc.
15b C . cu tub alungit, ± cilindric sau dilatat în partea sup. Staminodii lipsă sau a - subsp. ovalifolium - Toment gălbui. Frz. tulp. lat ovat-cordate. Infl.
prezente şi asemănătoare cu staminele fertile 16 simplă, densă. Bractee suborbiculare. Filamente staminale inf. ±
16a Stamine 5, 4 fertile şi a 5-a sterilă, asemănătoare celor fertile. K . 5 partit. glabre.
Capsula septicidă 24 Penstemon b - subsp. thracicum (Velen.) Murb. (V. thracicum Velen.) - Toment
16b Staminodii lipsă. Capsula loculicidă sau indehiscentă 17 cenuşiu. Frz. tulp. ovate până la oblong-lanceolate. Infl. ramificată,
17a K . slab bilabiat, cu 5 dinţi scurţi 18 laxă. Bractee ovate până la ovat-lanceolate. Filamentele staminelor
17b K . regulat 4(5) dinţat, cu dinţi evidenţi v 19 inf. păroase în partea sup.
17c K . adânc despicat în două segmente bidinţate 25 Bellardia 4a C . violetă. Anterele toate reniforme. Tulp. cu frz. puţine şi mici. Bractee
18a Frz. sesile. F l . mici, până la 1 cm lung. Capsula cu o săm 17 Tozzia lanceolate, mult mai scurte decât pedicelii.
18b Frz. peţiolate. F l . de 2-4 cm lung. Capsula polispermă 9 Mimulus 3 V. phoeniceum L . - C o a d a m i e l u l u i . Sp. perenă, H , - l m. V -
19a Plantă perenă, cu rizom. Frz. ovate, crenat-serate. C . de 15-20 mm lung., VII. 2n=32,36. Frecv. z.step.-e.g.; p a j , tuf, loc. rud. Sp. xeromez,
purpuriu-violetă 16 Bartsia subterm. Euras. cont.
19b Plante anuale 20 4b C. galbenă. Anterele staminelor inf. decurente. Tulp. dens foliată. Bractee
20a F l . grupate unilateral în raceme spiciforme 15 Odontites ovate, numai cu puţin mai scurte decât pedicelii.
20b F l . grupate multilateral 21 4 V. blattaria L . - Sp. bisanuală, H t , -120 cm. V - V I I . 2n= 18,30.
21a K . lateral comprimat, umflat, acrescent. Labiul sup. al C . comprimat lateral Frecv. z.step.-e.g.; p a j , tuf, loc. rud. Sp. xeromez.-mezohigr. Euras.
şi cu 2 dinţi mici sub vârf. Sem. ± discoidale, cu aripă marginală (submedit.).
20 Rhinanthus 5a Antere neuniforme: cele 2 inf. mai mari, bazifixe, decurente pe filament,
21b K . ± cilindric, nu este umflat, şi nu se măreşte la fructificare 22 cele 3 sup. ± reniforme, mediofixe, nedecurente 6
22a Frz. întregi sau numai spre bază dinţate. Marginile labiului sup. ± 5b Antere uniforme, ± reniforme, mediofixe, nedecurente 10
recurbate; lobii labiului inf. întregi 21 Melampyrum 6a Frz. tulp. sup. lung decurente 7
22b Frz. uniform pronunţat ascuţit-dinţate. Lobii labiului inf. din nou lobaţi. 6b Frz. tulp. sup. nedecurente sau foarte slab decurente. Filamentele
18 Euphrasia staminelor inf. glabre, cele sup. alb sau gălbui păroase.
5 V. phlomoides L . (piş. C X I I , fig. 1). - Sp. bisanuală, H t , -120 cm.
1 Subfam. Verbascoideae VI-VIII. 2n=32,34. Frecv. z.step.-e.f; loc. însorite, uscate, p a j , tuf. Sp.
xeromez.-mez. M e d . Eur. centr. şi SE.
1 Verbascum L . - L u m â n ă r i c ă , Coada vacii 7a Stigmat capitat, nedecurent pe stil 8
l a F l . solitare în axila bracteelor 2 7b Stigmat spatulat, decurent pe stil 9

678 679
 SCROPHULARIACEAE PLANŞA C X I I
8a Frz. bazale scurt peţiolate; cele tulp. inf. lung decurente. Filamentele
staminelor inf. glabre.
6 V. thapsus L . - Sp. bisanuală, Ht., -2 m. VI-VIII. 2n=32,36. Frecv.
z.păd.stej.-e.b.; loc. pietroase, însorite, tuf., margini de păd. Sp. xeromez.
Euras.
8b Frz. bazale evident peţiolate; cele tulp. inf. puţin decurente. Filamentele
staminelor inf. dens viloase.
7 V. crassifolium L a m . (V. thapsus L . subsp. crassifolium (Lam.)
Murb.) - Sp. bisanuală, Ht., 50-150 cm. VIII-IX. Rară e.f.-e.b. Răsp.
incomplet cunoscută. Eur. centr. şi S. (mont.).
9a Bractee glabrescente la fructificare şi membranoase. Pediceli concrescuţi
în parte cu axa infl., partea liberă de 1-5 mm.
8 V. vandasii (Rohlena) Rohlena (V. heuffelii Neilr.) - Sp. bisanuală,
Ht., -2 m. VI-VIII. Rară e.g.-e.f; stâne. înierbate şi însorite. Sp. calc.
subterm. Jud. Caraş-Severin şi Mehedinţi. Bale.
9b Bracteele păstrează tomentul la fructificare şi nu sunt membranoase.
Pediceli liberi cel mult cei de la baza infl. concrescuţi foarte puţin.
9 V. densiflorum Bertol. (V. thapsiforme Schrad.) - Sp. bisanuală,
Ht., -120 cm. VII-VIII. 2n=32,36. Spor. z.silvostep.-e.f; tuf, margini de
păd., paj., loc. pietroase. Sp. mez. M e d . Eur.
10a Frz. bazale penat partite până la sectate spre bază, cu 1-3 perechi de
segmente, persistent tomentoase pe dos şi ± glabrescente pe faţă. Filamente
staminale alb sau gălbui păroase.
10 V. banaticum Rochel - Sp. bisanuală, Ht., - l m. VI-VII. Spor.
z.step.-e.g.; paj., loc. aride, nis. Ban., Olt., Dobr. Pont.-balc.
10b Frz. bazale nu sunt penat divizate 11
11a Frz. bazale şi tulp. inf, cordate, trunchiate sau foarte scurt cuneate la bază.
Filamente staminale cu peri violacei 12
11b Frz. bazale şi tulp. inf. treptat îngustate în peţiol. Filamente staminale cu
peri albi sau gălbui 15
12a Bractee şi K . glabre sau aproape glabre. C . glabră la ext 13
12b Bractee şi K . dens păroase. C . dens păroasă la ext 14
13a Infl. simplă, spiciformă. C . de 20-28 mm diam
11 V. alpinum Turra (V. lanatum Schrad.) (piş. C X I I , fig. 2). - Sp.
perenă, H , -120 cm. V - V I . Spor. e.f.-e.b.; rarişti de păd., tuf, paj. Maram.,
Criş., Trans., Ban. Pont.-balc.
13b Infl. ramificată, paniculiformă. C . de 16-22 mm diam.

PLANŞA CXII. 1 - Verbascum phlomoides - C. şi androceu; 2 - V. alpinum - fragment

infructescenţă; 3 - Linaria arvensis; 4 - L. alpina; 5 - Antirrhinum majus - a-fl. secţ. longitud.; 6
- Misopales orontium; 7 - Cymbalaria muralis; 8 - Kickxia spuria; 9 - K. elatine; 10 -
Microrrhinum minus.

680
SCROPHULARIACEAE
12 V. glabratum Friv. - Sp. perenă, H , -120 cm. VI-VII. Spor. e.g.-
e.b.; margini de p ă d , tuf, loc. pietroase. Trans, B a n , O l t , Munt.
Pont.-balc. ţ z.silvostep.-e.g.; loc. însorite, p a j , tuf. Sp. xeromez. Pont.-pan.-bale.
a - subsp. glabratum j- Frz. bazale lat-ovat-cordate. F l . câte 2-7, cu
pediceli de 6-7 mm.
b - subsp. brandzae (Franchet) Murb. - Frz. bazale ovat-oblongi, cu baza
trunchiată sau scurt cuneată. F l . câte 2-3, cu pediceli de 8-18 mm. Jud.
Vâlcea.
14a Frz. bazale ovate, cordate la bază. Pediceli de 5-12 mm, de 2-3 ori mai
lungi decât K .
13 V. nigrum L . - S o m n o r o a s ă . Sp. perenă, H , - l m . VI-VII.
Margini de p ă d , tuf, paj.
a - subsp. nigrum - Frz. bazale ovat-alungite, slab cordate la bază. Infl.
simplă, neramificată sau slab ramificată la bază. Frecv. z.păd.stej.-e.b.;
2n=30,34. Euras.
b - subsp. abietinum (Borbâs) I.K.Ferguson (V. abietinum Borbâs) - Frz.
bazale ovate, cu baza cordată. Infl. ramificată. Spor. e.g.-e.b.; B a n ,
Trans. Daco.-balc.
14b Frz. bazale ovat-oblongi, uneori slab lobate spre bază, trunchiate sau foarte
scurt cuneate la bază. Pediceli ± egali cu K , de 3-6 mm.
14 V. chaixii V i l i . - Sp. perenă, H , - l m. VI-VIII. z.step.-e.g.; loc.
însorite, uscate, p a j , tuf. Sp. xer.-xeromez.
ai Filamentele staminelor inf. păroase complet. C . de 20-25 mm diam.
- subsp. orientale ( M . Bieb.) Hayek - Spor. în S. şi SE. ţării. Pont.
a 2 Filamentele staminelor inf. glabre sub antere. C . de 15-22 mm diam..b
bj Frz. bazale slab lobate spre bază, cenuşiu tomentoase pe dos ; frz. tulp.
sup. depărtat dentate.
- subsp. chaixii - Rară. Jud. Constanţa. Medit.
hi Frz. bazale nu sunt lobate, verzi pe dos ; frz. tulp. sup. fin crenat-
serate. » confundată cu L. genistifolia var. procera Sims (FRE nr. 2963).
- subsp. austriacum (Schott) Hayek - 2n=26,36. Frecv. Eur. centr.-
estică.
15a Frz. bazale dur crenate, verzi pe faţă şi alb tomentoase pe dos. Pediceli de
6-11 mm. C . de 12-20 mm diam
15 V. lychnitis L . - Sp. bisanuală, H t , -150 cm. VII-VIII.
2n=26,32,34. Frecv. z.step.-e.b.; loc. însorite, pietroase, p a j , margini de
păd. Sp. xeromez. Eur.
15b Frz. bazale cu marginea întreagă sau slab crenată, pe ambele feţe dens
tomentoase 16
682
SCROPHULARIACEAE
16a Bractee ovat-lanceolate, de 8-15 mm lung. Pediceli de 5-12 mm. Tomentul
plantei persistent, cenuşiu.
16 V. speciosum Schrad. - Sp. bisanuală, H t , 1-2 m. VI-VIII. Spor.
16b Bractee liniare, de 3-5 mm lung. Pediceli de 2-5 mm lung. Tomentul
plantei alb, pulverulent, se îndepărtează uşor.
17 V. pulverulenţii»! V i l i . - Sp. bisanuală, H t , -120 cm. V I - V I I .
2n=32. Rară e.g.; loc. însorite, pietroase. Jud. Mehedinţi: Orşova,
Vârciorova. Atl.-medit.
2. Subfam. Scrophularioideae (Antirrhinoideae)
2 Linaria Mill. - L in ar i ţ ă
x=6
la Sem. fără aripă membranoasă, ovoidal-tetraedrice, ruguloase, cel mult pe
muchii foarte îngust aripate 2
lb Sem. discoidale, comprimate, cu aripă marginală 5
2a Frz. îngust-liniare, de 1-3 mm lăţ. Tulp. ascendent-erectă, puternic
ramificată din apropierea bazei. F l . de 14-17 mm; C . de 9-10 mm, pintenul
de 5-7 mm.
1 L. euxina Velen. - Sp. perenă, H , 40-60 cm. VII-IX. Foarte rară.
Jud. Constanţa: Grindul Lupilor, pe nis. Eux.
2b Frz. peste 5 mm l ă ţ , liniar-lanceolate până la ovate 3
3a Frz. subţiri, moi, patente sau orizontal patente, ovat-lanceolate, cu baza ±
cordată şi semiamplexicaulă. Bractee triunghiular-ovate, mult mai lungi
decât pedicelii. C . de 2,5-3,5 cm lung.
2 L . dalmatica (L.) M i l l . subsp. transsilvanica (Schur) Ciocârlan -
Sp. perenă, H , 40-80 cm. VII-VIII. Loc. uscate şi însorite, pietroase din
e.g.-e.f. S V . Trans. şi N V . Olt. ? End.
Obs. /.. dalmatica subsp. dalmatica este răsp. în Italia de S. şi Peninsula Balcanică.
Are frz. ovate, cu baza cordat-semiamplexicaulă şi fl. mari, de 3-5 cm lung. La noi a fost
3b Frz. groase, rigide, ± erecte, liniar-lanceolate până la lat-lanceolate sau
ovat-lanceolate, cu baza îngustată sau rotunjită. C. de 15-25 mm 4
4a Frz. peste 5 mm l ă ţ , lanceolate, până la ovat-lanceolate. Bractee liniar-
lanceolate ± egale cu pedicelii. C . (inclusiv pintenul) de 16-22 mm lung.
galbenă.
3 L. genistifolia (L.) M i l l . - Sp. perenă, H , 60-80 cm. VII-VIII.
2n=12. Frecv. z.step.-e.f; p a j , tuf, loc. pietroase, însorite. Sp. xer.-
xeromez, subterm. Cont. euras.
683
SCR0PHULAR1ACEAE
4b Frz. de 3-8 mm lăţ. C . (inclusiv pintenul) de 20-25(27) mm lung., galben-
deschis.
4 L. x kocianovicii Asch. (L genistifolia x vulgaris; L. ruthenica
Blonski) Spor. în arealul părinţilor.
5a F l . albastru-violete. Frz., cel puţin în parte, opuse sau verticilate
5b F l . galbene. Toate frz. alterne
6a Plantă anuală, erectă, glabră, numai în partea sup. glandulos păroasă. C . de
4-7 mm. Frz. liniare, cele sup. alterne, de 1-3 cm lung. şi 1-2 mm lăţ.
? L. arvensis (L.) Desf. (piş. C X I I , fig. 3). - Sp. anuală, T., 10-30 cm.
I V - V . 2n=12. Z.silvostep.-z.păd.stej.; loc. nis. cult. şi rud. Sp. mez. Jud.:
Cluj, Iaşi, Suceava. Eur. centr. N u există material din Ro.
6b Plantă perenă, cu tulp. târâtoare, glabră, glaucă. C . de 1,5-2 cm. Frz. liniar-
lanceolate, de 5-15 mm lung. şi 1-2 mm lăţ., verticilate.
5 L. alpina (L.) M i l l . - L i n a r i ţ ă de m u n t e . (piş. C X I I , fig. 4).
Sp. perenă, H . , -25 cm. VII-VIII. 2n=12. Rară e.s.-e.a.; stâne, şi grohot.
calc. Mţii: Piatra Craiului şi Bucegi. A l p . eur.
7a Discul sem. (partea centrală a feţelor laterale) neted. Frz. îngust-liniare, de
1,5-2 mm lăţ. Infl. glandular-pubescentă. C . de 28-33 mm.
? L. macroura ( M . Bieb.) M . Bieb. - Sp. perenă, H . , 35-60 cm. IV-
V I . A fost menţionată de Borza din M o l d . or. (jud. Vaslui), dar material nu
există. Posibil să se descopere şi la noi, specia fiind cunoscută din
Basarabia.
7b Discul sem. tuberculat
8a Frz. moi, liniar-lanceolate, de 1-5 mm lăţ., uninerve. Laciniile K . ovat-
triunghiulare, subacute. C . (inel. pintenul) de 25-33 mm; pintenul de 10-13
mm, mai scurt decât labiul inf.
6 L. vulgaris M i l l . - Sp. perenă, FL, 30-60 cm. V I - I X . 2n=12. Frecv.
z.step.-e.f.; loc. cult. şi rud., tuf. Euras.
8b Frz. de 1-3 mm lăţ., de obicei 3 nervate, tari. C . (inel. pintenul) de 15-20(-
25) mm; pintenul de 7-10(-12) mm, de lung. labiului inf. sau mai lung.
7 L. angustissima (Loisel.) Borbâs - Sp. perenă, H . , 15-45 cm. V I -
VII. Spor. z.silvostep.-e.f.; loc. însorite, pietroase, tuf. Sp. xer.-xeromez.,
subterm.
a - subsp. angustissima - Laciniile K . liniar-lanceolate ± acuminate. C . de
15-20 mm (inel. pintenul). Submedit.
b - subsp. bessarabica (Kotov) Ciocârlan et Negrean - Laciniile K . liniar-
oblong-spatulate, foarte obtuze şi membranos marginate. C . de 20-23
(-25) mm Jud.: Buzău, Teleorman, Olt, Gorj. Pont.
684
SCROPHULARIA CEA E
3 Antirrhinum L.
6 x=8
7 1 *A. majus L . - G u r a l e u l u i , (piş. C X I I , fig. 5). Sp. perenă, H . ,
30-70 cm. VI-VIII. 2n= 16,32. Cult. orn. Medit.
4 Misopates Rafin.
x=8
1 M. orontium (L.) Rafin. (Antirrhinum orontium L.) (piş. C X I I ,
fig. 6). - Sp. anuală, T., 15-40 cm. VII-IX. 2n=16. Spor. z. silvostep.-e.f.;
loc. nis. şi pietroase, cult. şi rud. Sp. calcifugă. Euras.
5 Cymbalaria Hill
x=7
1 C. muralis P.Gaertn., B.Mey. et Scherb. (piş. C X I I , fig. 7). - Sp.
perenă, H . , -60 cm. VI-VIII. 2n=14. Spor. e.g. Loc. umbroase şi
± umede, pe ziduri vechi. Cult. orn. Adv. (Eur. de S.)
8 6 Kickxia Dumort. - A v r ă m e a s ă
x=9
la Frz. ovat-suborbiculare, cu baza rotunjită sau slab cordată. Laciniile K .
ovate.
1 K. spuria (L.) Dumort. (piş. C X I I , fig. 8). Sp. anuală, T., 20-50 cm.
VII-IX. 2n=18. Spor. z.silvostep.-e.g.; loc. cult. şi rud., adesea bur. seg. în
cereale păioase. Sp. mez. Centr. eur.-medit.
lb Frz. ovate cu baza hastată. Laciniile K . eliptic-lanceolate.
2 K. elatine (L.) Dumort. (piş. C X I I , fig. 9). - Sp. anuală, T., 10-40
cm. VII-IX. 2n=18,36. Frecv. z.step.-e.g.; loc. cult. şi rud., bur. seg. în
cereale păioase. Sp. mez. Centr. eur.-medit.
a - subsp. elatine Frz. hastate. Pediceli glabri, numai sub fl. păroşi, de 3-6
ori mai lungi decât K .
b - subsp. sieberi (Arcang.) Hayek (subsp. crinita Mabille) W . Greuter
Frz. ovate până la neevident hastate. Pediceli păroşi peste tot, de 2-3
ori mai lungi decât K . Jud. Dolj. Eur. de S.
685
SCROPHULARIACEAE
7 Microrrhinum (Endl.) Fourr. (Chaenorrhinum) (DC.) Rchb.
x=7
1 M. minus (L.) Fourr. (Chaenorrhinum minus (L.) Lange )(plş. CXII,
fig. 10). - Sp. anuală, T , -40 cm. V I - I X . 2n=14. Spor. z.silvostep.-e.f.; loc.
pietroase, în lungul râurilor, a căilor ferate. Sp. xeromez.-mez, oligotr.
a - subsp. minus - Pediceli de 8-20 mm în fr. Capsula ovoid-oblongă, cam
cât K . Sem. de 0,5-0,8 m. Eur.
b - subsp. litorale (Willd.) Fourr. - Pediceli fructiferi de 3-9 mm. Capsula
subglobuloasă, mai scurtă decât K . Sem de 1 mm. Jud. Mehedinţi.
Bale.
8 Scrophularia L .
x=9,10,13
la C . galbenă, slab bilabiată, ± urceolată. F l . grupate în dihazii pauciflore,
lung pedunculate, axilare. Laciniile K . fără margine membranoasă.
Staminodie absentă
1 S. vernalis L . - I a r b ă n e a g r ă , (piş. CXIII, fig. 1). - Sp. perenă,
H , - l m. V - V I I . 2n=40. Rară e.g.-e.f; p ă d , tuf, loc. ± umede. Jud.:
Bistriţa-Năsăud, Harghita, Vaslui, laşi, Suceava. Centr. eur.
l b C . bilabiată, verzuie, cu labiul sup. brun-roşcat. F l . în panicule terminale.
Laciniile K . cu margine membranoasă. Staminodie prezentă
2a Tulp. lat aripată pe muchii. Frz. cuneate la bază în peţiolul aripat
2 S. umbrosa Dumort (S. alata auct.) - I a r b ă n e a g r ă , (piş. CXIII,
fig. 2). - Sp. perenă, H , -120 cm. VII-IX. Frecv. z.step.-e.f; paj. umede,
marginea râurilor şi a lacurilor, mlaştini. Sp. mezohigr.-higr, helscia.
a - subsp. umbrosa - Toate frz. cu limb ascuţit serat şi vârf acut.
Staminodiul de circa 2 ori mai lat decât lung, puternic emarginat şi
treptat îngustat în pedicel. 2n=26. Frecv. Euras.
b - subsp. neesii (Wirtg.) E. Mayer - Frz. inf. cu limb crenat şi vârf obtuz.
Staminodiu de circa 3 ori mai lat decât lung, slab emarginat şi brusc
îngustat în pedicel. 2n=52 Rară Jud.: Braşov şi Harghita. Eur. centr.
2b Tulp. nearipată, cel mult foarte îngust aripată. Peţiol nearipat
3a Frz. alungit ovat-eliptice, cu baza îngustată, dublu penat partite sau chiar
sectate, rareori numai dur şi inegal dentat-serate. Pedunculi şi pediceli
inegali.
686
. SCROPHULARIACEAE
3 S. heterophylla W i l l d . subsp. laciniata (Waldst. et Kit.) Maire et
Petitmengin (S. laciniata Waldst. et K i t . ; 5. lasiocaulis Schur) - I a r b ă
n e a g r ă , (piş. CXIII, fig. 3). - Sp. perenă, H , 30-60 cm. V - V I . Spor.
e.g.-e.a.; stâne. calc. Sp. sax, calc. Carp.-balc. )
3b Frz. cu baza ± cordată sau trunchiată, uniform serate sau dentate. Pediceli
egali 4
4a Plantă glabră, cel mult infl. glandulos-păroasă, cu rizom tuberizat. Frz. cu
marginea dublu serată, acute
4 S. nodosa L . - B u b e r n i c , I a r b ă n e a g r ă . - Sp. perenă, H ,
30-80 cm. VI-VIII. 2n=36. Frecv. z.păd.stej.-e.f; margini de p ă d , z ă v ,
loc. umede. Sp. mez.-mezohigr, higr, helscia. Euras.
4b Plantă pubescentă; tulp. în partea sup. glandulos pubescentă. Frz. cu
marginea dublu crenat-serată sau dentată, ± obtuze.
5 S. scopolii Hoppe - B r â n c a p o r c u l u i , B u r u i a n ă de
p o c i t u r ă . - Sp. perenă, H , 40-100 cm. V-VJII. 2n=36. Frecv.
z.păd.stej.-e.s.; p a j , tuf, loc. umboase şi ± umede. Sp. mez.-mezohigr,
helscia. Pont.-pan.-balc. x
9 Mimulus L .
x=7,8
la Plantă glabră, exceptând infl. care este glandular-pubescentă. C . peste 2,5
cm l u n g , cu gâtul închis.
2 1 *M. guttatus Fisch. ex D C . - Sp. perenă, H , 30-60 cm. VII-VIII.
2n=28,48,56. Cult. orn. şi subspont. în Trans. A m . de N .
lb Plantă viscid-pubescentă. C. de 1,5-2 cm lung, cu gâtul deschis.
2 *M. moschatus Douglas ex Lindl. - Sp. perenă, H , -35 cm. V I - V I I .
2n=32. Cult. orn. şi subspont. în Trans. A m . de N .
10 Gratiola L .
x=8
1 G. officinalis L . - V e n i n a r i ţ ă . (piş. CXIII, fig. 4). Sp. perenă,
H , 20-60 cm. VI-VIII. 2n=32. Spor. z.step.-e.g.; loc. umede, pe malul
apelor. Sp. mezohigr.-higr. M e d , tox. Circ.
3
PLANŞA CXIII. 1 - Scrophularia vernalis; 2 - 5 . umbrosa - tulp. secţ. transv.; 3 - 5 .
heterophylla subsp. laciniata; 4 - Gratiola officinalis; 5 - Limosella aquatica; 6 - Lindernia
procumbens; 7 - Veronica hederifolia; 8 - V. persica; 9 - V. opaca; 10 - V. triphyllos; 11 - V.
acinifolia; \2-V. praecox; 13 - V. spuria; 14 - V. bachofenii; 15 - V. longifolia; 16 - V. incaiia;
17 - V. orchidea; 18 - V. spicata; 19 - K crassifolia; 20 - V. bellidioides; 21 - V. urticifolia; 22
- V.fruticans; 23 - V. alpina..
687
 SCROPHULAR1ACEAE
PLANŞA CXIII

11 Limosella L.
x=10
1 L. aquatica L . - C a n a r u l b ă l ţ i i , (piş. CXIII, fig. 5). Sp.
anuală, T., uneori perenă, FL, cu stoloni. VII-VIII. 2n=40. Spor. z.step.-
e.f.; loc. umede, periodic inundate. Sp. xmezohigr.-higr. Cosm.

12 Lindernia AII.
la Stamine fertile 4; pediceli florali subţiri, mai lungi decât frz. bracteante.
Limb foliar întreg sau neevident crenat-serat.
1 L. procumbens (Krock.) Borbâs (L. pyxidaria L.p.p.) - (piş. C X I I I ,
fig. 6). Sp. anuală, T., 5-18 cm. VI-VIII. 2n=30. Spor. z.silvostep.-e.g.;
loc. umede, periodic inundate. Sp. mezohigr.-higr. Euras. C E
lb Stamine fertile 2 şi 2 staminodii; pediceli florali solizi, mai scurţi decât frz.
bracteante. L i m b foliar distinct crenat-serat.
2 L. dubla (L.) Pennell - Sp. anuală, T „ VI-VIII. 2n=42.Sp.
mezohigr.-higr. Foarte rară pe aluviuni umede în Delta Dunării: Sf.
Gheorghe, Chilia Veche, Periprava. Euras. (Adv. din E . A m de N.)

13 Veronica L ( i n e l . PseudolysimachionOpiz) - Şopârliţă

x=7,8,9,17
la F l . în raceme terminale, spiciforme, (uneori şi axilare sub racemul
terminal) sau fl. solitare în axila frz 2
lb F l . în raceme axilare (la V. aphylla tulp. fiind foarte scurtă, frz. apar în
rozetă şi racemele bazale) 26
2a Plante anuale, cu tulp. scunde, târâtoare sau erecte 3
2b Plante perene 14
3a Tulp. târâtoare. F l . solitare, axilare, grupate uniform de-a lungul întregii
tulp., în subsuoara frz 4
3b Tulp. erecte. F l . grupate spre vârful tulp. în raceme ± laxe, uneori raceme
spiciforme; frz. bracteante descresc evident spre vârful infl. şi sunt mai
mici şi adesea de altă formă decât frz. inf. 8
4a Frz. suborbiculare, 3-5(-7) lobate. Laciniile K . lat-ovate, cordate, închid fr.
1 V. hederifolia L . - D o r i t o a r e , (piş. CXIII, fig. 7). Sp. anuală, T.,
10-30 cm. III-VI. Frecv. z.step.-e.g.; loc. cult. şi rud., tuf. Sp. mez., N3.
Euras.
a - subsp. hederifolia - Frz. 3-5 lobate. Pediceli de 3-4 ori mai lungi decât
K . C . de 6-9 mm diam. 2n=54.

688 689
SCROPHULARIACEAE
b - subsp. triloba (Opiz) Celak. - Frz. 3 lobate. Pediceli cel mult de 2 ori
mai lungi decât K . C . de 4-6 mm diam. 2n=18.
4b Frz. ± ovate, crenate sau serate. Laciniile K . ovat-lanceolate
5a Pediceli mai lungi decât frz. bracteante. C . de 8-12 mm diam. Stil de 2,5-3
mm.
2 V. persica Poir. - V e n t r i l i c ă . (piş. CXIII, fig. 8). Sp. anuală, T.,
10-30(-60) cm. III-V1. 2n=28. Frecv. z.step.-e.f; loc. cult. şi rud. Sp. mez.,
N 3 - 4 . Adv. (As. de S V . ) .
5b Pediceli egali sau mai scurţi decât frz. bracteante. C . de 3-6 mm diam. Stil
de 1-1,5 mm.
6a Capsula numai cu peri glandulari, lungi şi rari. C. albicioasă. Stil de circa 1
mm, nu depăşeşte sinusul fr.
3 V. agrestis L . - Sp. anuală, T , 10-30 cm. I V - V I . 2n=28. Spor.
z.silvostep.-e.g.; loc. cult. şi rud. Sp. m e z , N ^ , u ş o r calcifugă. Eur.
3
6b Capsula cu peri glandulari lungi şi peri mai scurţi neglandulari. C. albastră.
Stilul egal sau depăşeşte sinusul fr
7a Laciniile K . lat ovate, la bază se acoperă. Frz. lucioase, glabre sau rar
păroase, regulat crenat-serate. Stilul depăşeşte evident sinusul fr.
4 V. poliţa Fr. (V. didyma auct.) - Sp. anuală, T , 10-25 cm. III-VI.
2n=14. Foarte frecv. z.step.-e.g.; loc. cult. şi rud. Sp. m e z , N 3 . 4 . Euras,
7b Laciniile K . oblong-lanceolate, nu se acoperă. Frz. mate, păroase, foarte
slab crenate. Stilul ± egal cu sinusul fr.
5 V. opaca Fr. (piş. CXIII, fig. 9). - Sp. anuală, T , 5-30 cm. IV-VI.
2n=28. Frecv. z.step.-e.g.; loc. cult. şi rud. Sp. m e z , uşor calcicolă, N .
Eur.
8a Frz. tulp. sup. palmat sau penat fidate până la sectate
8b Frz. tulp. sup. întregi până la crenat-serate
9a Frz. tulp. sup. şi bracteele inf. palmat-fidate, partite sau chiar sectate.
Pediceli egali sau mai lungi decât bracteele.
6 V. triphyllos L . (piş. CXIII, fig. 10). - Sp. anuală, T , 5-20 cm. III-
V . 2n=14. Spor. z.step.-e.g.; loc. cult. şi rud. pe sol. nis. Sp. xeromez,
calcifugă. Eurasia.
9b Frz. tulp. mijlocii şi sup. penat fidate până la sectate. Pediceli mai scurţi
decât bracteele
10a C. de circa 3 mm diam. Stil scurt, de 0,5 mm, nu depăşeşte sinusul fr.
7 V. verna L . - Sp. anuală, T , 5-15 cm. III-VI. 2n=16. Spor.
z.silvostep.-e.g.; loc. înierbate, uscate şi însorite, pe substrat nisipo-pietros.
Sp. oligotr, xeromez, N\. Euras.
10b C. mai mare, de 4-5 mm diam. Stil de 1,5 mm, depăşeşte sinusul fr.
8 V. dillenii Crantz - Sp. anuală, T , 10-20 cm. I V - V . 2n=16. Spor. z.
step.-e.g.; paj. aride, pe sol. schel. Sp. oligotr, xeromez. N i . Euras. cont.
690
SCROPHULARIA CEA E
11a F l . foarte scurt pedicelate, pedicelii mult mai scurţi decât bracteele 12
11b F l . evident pedicelate, pedicelii egali sau mai lungi decât bracteele 13
5 12a Plantă glabră. Frz. îngustate în bază, slab serate sau întregi. Bractee
lanceolate, depăşesc de 2-3 ori fl.
9 V. peregrina L . - Sp. anuală, T , 10-20 cm. I V - V I . 2n=52. Rară
z.silvostep.-e.g.; loc. umede, în lungul râurilor, uneori în culturi. S p .
mezohigr. Trans, B a n , O l t , M u n t , M o l d . Adv. (Am. de S.).
12b Plantă pubescentă, în partea sup. glandulos-păroasă. Frz. cu baza trunchiată
sau slab cordată, crenat-serate. Bractee ovat-lanceolate, ± egale cu fl.
10 V. arvensis L . - Sp. anuală, T , 5-30 cm. I V - V I . 2n=16. Frecv.
z.step.-e.f; p a j , tuf, loc. uscate. Sp. xeromez.-mez. Euras.
13a Frz. ovate, aproape întregi. Bractee mai scurte decât pedicelii. Capsula c u
sinus profund şi stil de 1,5 mm, ± egal cu înălţimea sinusului.
11 V. acinifolia L . (piş. CXIII, fig. 11). - Sp. anuală, T , 5-20 cm. I V -
V . 2n=14. Spor. z.silvostep.-e.g.; paj. ± umede, loc. cult. Sp. mez.-
7 mezohigr, subterm, hal. fac. Atl.-medit.
13b Frz. ovate, pronunţat crenat-serate. Bractee ± egale cu pedicelii. Capsula
cu sinus slab şi stil de circa 2 mm, depăşeşte evident înălţimea sinusului.
12 V. praecox AII. (piş. CXIII, fig. 12). - Sp. anuală, T , 5-20 cm. III-
V . 2n=18. Spor. z.step.-e.g.; loc. uscate, nisipo-pietroase, uneori în culturi.
Eur.
14a Tulp. târâtoare. F l . solitare în axila frz. Pediceli până la 4 cm. C . 10-15
mm diam.
3
13 V. filiformis Sm. Sp. perenă, C h , -50 cm. I V - V . 2n=14. Rară, paj.
Cluj-Napoca. A d v . (Cauc. şi N . Anat.).
9 14b Tulp. erecte sau ascendente. F l . în raceme 15
11 15a Tubul C. evident, mai lung decât lat. Raceme lungi, dense, multiflore 16
15b Tubul C . scurt, mai lat decât lung. Raceme mai scurte, cu mai puţine f l ,
± laxe 22
16a Pediceli de (2)3-5 mm, mai lungi decât bracteele liniar-lanceolate. C . de 7-
14 mm diam. Frz. eliptic-lanceolate, opuse sau câte 3-4 în verticile.
14 V. spuria L . (V. paniculata L , Pseudolysimachion spurium (L.)
Opiz ) (piş. CXIII, fig. 13). - Sp. perenă, H , 30-100 cm. VI-VIII. 2n=34.
10 Spor. z.step.-e.g.; p a j , tuf, în lunci. Sp. xeromez.-mez. Euras. cont.
16b Pediceli mai scurţi decât bracteele 17
17a Frz. biserate. F l . pedicelate, pedicelii de 1-2 mm 18
17b Frz. subîntregi, crenate sau crenat-serate. F l . aproape sesile, pedicelii sub
1 mm.... 19
18a Frz. opuse, triunghiular-ovate, cu baza + cordată. Laciniile K . liniar-
lanceolate.
691
SCR0PHULAR1A CEAE
15 V. bachofenii Heuff. (piş. CXIII, fig. 14). - Sp. perenă, H . , 20-30
cm. VI-VIII. Spor. e.g.-e.b.; pe stâne. în lungul pâraielor de munte. Jud.:
Braşov, Sibiu, Hunedoara, Bihor, Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj, Vâlcea.
Carp.-balc.-anat.
a - var. bachofenii Frz. biserate, glabre, numai pe faţa inf, de-a lungul
nervurilor păroase.
b - var. pinnatifida Ciocârlan var. nova in add. 1 (piş. C L X V I ) . Frz. penat
lobate-penat fidate, alipit păroase pe ambele feţe. M-ţii Lotrului, Valea
Latoriţei.
18b Frz. lanceolate, cu baza îngustată, câte 3-4 în verticile, rar opuse. Laciniile
K . triunghiular-lanceolate. Bractee filiforme mai lungi decât pedicelii.
16 V. longifolia L . (Pseudolysimachion longifolium (L.) Opiz) (piş.
CXIII, fig. 15). - Sp. perenă, H , 40-120 cm. VI-VIII. Frecv. z.silvostep.-
e.f; paj. umede, în lungul pâraielor. Sp. mezohigr.-higr. Euras. cont.
a - subsp. longifolia - Frz. lanceolate până la lat-lanceolate, cu baza
trunchiată până la slab cordată; marginea limbului biserată. 2n=68.
b - subsp. maritima (L.) Soo et Borsos (V. longifolia var. salicifolia
Wallr.) - Frz. liniar-lanceolate, cu baza atenuată în peţioli; marginea
limbului simplu serată. 2n=34. Rară. Trans.
19a Toată planta dens cenuşiu-alb tomentoasă, fără peri glandulari. Frz. opuse.
Laciniile inf. ale C . ovat-lanceolate, plane.
17 V. incana L . (V. pallens Host) (piş. CXIII, fig. 16). - Sp. perenă,
H , 20-45 cm. V - V I I I . 2n=68. Rară z.step.-e.g.; paj. însorite, aride. Jud.:
Constanţa, Galaţi, Vrancea, Vaslui, Botoşani, Suceava. Cont. euras.
19b Plante verzi, pubescent-glanduloase până la glabre 20
20a Laciniile inf. ale C. liniare, răsucite. Frz. aproape glabre, groase, pe faţă
lucitoare, cele inf. scurt peţiolate.
18 V. orchidea Crantz (V. spicata L . subsp. orchidea (Crantz) Celak.)
(piş. C X I I I , fig. 17). - Sp. perenă, H . , 30-60 cm. V I - I X . 2n=34. Frecv.
z.step.-e.g.; paj., tuf, loc. uscate. Sp. xeromez. Pont.-pan.-balc.
20b Laciniile inf. ale C . ovat-lanceolate, plane 21
21a Plantă ± pubescent-glanduloasă (cel puţin în partea sup.). Frz. ± lanceolate,
îngustate în bază; cele inf. scurt peţiolate, cele mijlocii şi sup. sesile şi
adesea alterne.
19 V. spicata L.( Pseudolysimachion spicatum (L.) Opiz) -
B ă i e ţ e i , (piş. CXIII, fig. 18). Sp. perenă, H , 15-50 cm. VI-IX.
2n=34,68. Frecv. z.step.-e.f; paj., tuf, loc. uscate. Sp. xeromez.
a - subsp. spicata - Plante (tulp., frz. şi K . ) dens pubescente şi
glanduloase. Cont. euras.
692
SCROPHULARIA CEAE
b - subsp. barrelieri (Schott ex Roem. et Schult.) Murb. - Plante (tulp. şi
frz.) cu peri rigizi, alburii, fără peri glandulari. K . glabru, numai
laciniile ciliate pe margini. Jud. Constanţa : D l . Alah Bair. Pont.-E.
medit.-anat.
21b Plantă ± glabră. Frz. opuse, cele inf. lung peţiolate, cu baza trunchiată,
ovate.
20 V. crassifolia Wierzb. ex Heuff. (V. spicata L . subsp. crassifolia
(Wierzb.) Hayek) (piş. CXIII, fig. 19). - Sp. perenă, H , 10-50 cm. V I I -
VIII. Rară e.g.-e.f; stâne. calc. Jud.: Caraş-Severin şi Vâlcea. Carp.-balc.
22a Tulp. cu 1-3 perechi de frz. obovate, aproape întregi; frz. bazale mai mari,
formează rozetă. Racem scurt, capituliform la înflorire , C. albastru-violet.
21 V. bellidioides L . (piş. CXIII, fig. 20). - Sp. perenă, H , 5-20 cm.
VII-VIII. 2n=18. Frecv. e.a.; paj. pe sol. schel. pietroase. Sp. oligotr.,
xeromez.-mez., slab-mod. acid. A l p . eur.
22b Tulp. cu mai multe perechi de frz., cele bazale nu sunt mai mari şi nu
formează rozete 23
23a Plantă robustă, cu tulp. de 25-70 cm; frz. ovate, mari de 4-8 cm lung.,
serate. Racemul terminal slab dezvoltat, uneori lipseşte; raceme axilare 2-5
perechi.
22 V. urticifolia L . - I a r b a ş a r p e l u i , (piş. CXIII, fig. 21). - Sp.
perenă, H , 25-70 cm. VI-VIII. 2n=18. Frecv. e.g.-e.b.; loc.
± umede şi umbroase, văi, tuf. Sp. mezohigr. Centr. eur.-submedit. (mont.).
23b Plante mult mai scunde. Raceme axilare lipsă 24
24a Capsula mai lată decât lungă, evident emarginată, nu depăşeşte K .
23 V. serpyllifolia L . - Sp. perenă, H . , 5-30 cm. V-VIII. Frecv. loc.
joase, umede, paj., tuf. Sp. mez.
a - subsp. serpyllifolia) - Tulp. viguroasă, ascendent-erectă. Raceme
alungite, subglabre, cu 20-40 fl. Pediceli ± egali cu K . C. albă sau
palid albastră. 2n=14. z.păd.stej.-e.b. Cosm.
b - subsp. humifusa (Dicks.) Syme - Tulp. târâtoare, numai racemele
erecte, scurte, cu 8-15 f l . , glanduloase. Pediceli mai lungi decât K . C .
albastru intens. 2n=14. Paj. e.s.-e.a. A l p . eur.
24b Capsula mai lungă decât lată, depăşeşte evident K .
25a Tulp. lignificate la bază. Frz. alungit obovate. C. de 10-14 mm diam.
Capsula dehiscentă în 4 valve. Stil de 4 mm.
24 V.fruticans Jacq. (piş. CXIII, fig. 22). - Sp. perenă, Ch., 5-15 cm.
VI-VIII. 2n=16. Spor. e.f.-e.s.; paj., pe sol. schel., pietroase. Sp. oligotr.,
mez., sax. Carp. nordici, estici şi Mţii Făgăraş. Euras. arct.-alp. eur.
25b Tulp. erbacee. Frz. ± eliptice. C. de 4-7 mm diam. Capsula dehiscentă în 2
valve. Stil de 2 mm.
693
SCROPHULARIACEAE . SCROPHULARIA CEA E
25 V. alpina L . (piş. CXIII, fig. 23). - Sp. perenă, H., 5-15 cm. V I -
VIII. 2n=18. Spor. e.a.; paj, pe substrat pietros. Sp. mezohigr. Mţii
Rodnei şi Carp. sudici. Circ. arct.-alp.
26a Plante din loc. umede, (mlaştini, şanţuri), glabre şi ± cărnoase. K . cu
lacinii ± egale. Capsula se deschide în 4 valve (septicid şi loculicid) 27
26b Plante din loc. diferite - munte, p ă d , paj. aride, şi numai ca excepţie din
mlaştini (V. scutellata cu frz. liniare), de obicei păroase. K . cu 4 sau 5
lacinii, când sunt 5, sunt foarte inegale, a 5-a fiind foarte mică. Capsula se
deschide numai loculicid în 2 valve 31
27a Toate frz. peţiolate (cel mult cele sup. subsesile) 28
27b Frz. sesile, semiamplexicaule (cel mult cele inf. foarte scurt peţiolate) 29
28a Tulp. târâtoare, înrădăcinate la noduri. Racemele depăşesc cu puţin
bracteele.
26 V. beccabunga L . - B o b o r n i c . (piş. C X I V , fig. 1). - Sp.
perenă, H.(HH.), -60 cm. V - V I I . 2n=18. Frecv. z.step.-e.b.; pe malul
apelor, mlaştini, şanţuri. Sp. higr. Euras.
28b Tulp. ± erectă. Racemele depăşesc de 3-6 ori frz. bracteante. Pedicelii
depăşesc de 3-5 ori bracteele.
27 V. scardica Griseb. (piş. C X I V , fig. 2). - Sp. perenă, H.(HH.), -20
cm. V - V I . 2n=18. Spor. z.step.-e.g.; pe malul apelor, mlaştini. Sp. higr.
Pont.-pan.-bale.
29a Capsula elipsoidală, aproape de 2 ori mai lungă decât lată. Frz. liniar-
lanceolate, opuse sau în verticile câte 3 (f. verticillata Ciocârlan). Plantă
anuală.
28 V. anagalloides Guss. (piş. C X I V , fig. 3). - Sp. anuală, T , 10-30
cm. V - V I . 2n=18. Spor. z.step.-e.g.; pe malul apelor, paj. înmlăştinite. Sp.
higr. Euras. (submedit.).
29b Capsula subrotundă. Plante perene mai robuste, cu frz. mai late 30
30a Pediceli erect-patenţi, de obicei mai lungi decât bracteele liniare. C. de 5-
10 mm diam. Capsula aproape rotundă, foarte puţin mai lungă (înaltă)
decât lată.
29 V. anagallis-aquatica L.( inel. subsp. anagallidiformis (Boreau)
So6)(plş. C X I V , fig. 4). - Sp. perenă, H.(HH.), 30-60 cm. V-VIII.
2n=18,36. Frecv. z.step.-e.b.; paj. înmlăştinite, şanţuri. Sp. higr. Circ.
30b Pediceli patenţi, de obicei mai scurţi decât bracteele lanceolate. C. 3-5 mm
diam. Capsula puţin mai lată decât lungă.
30 V. catenata Pennell (V. aquatica Bernh. non S.F.Gray) - Sp.
perenă, H.(HH.), 20-50 cm. VI-VIII. 2n=36. Spor. z.păd.stej.-e.f; pe malul
apelor, mlaştini. Sp. higr. Circ.
694
31a Raceme cu 2-6 f l , apar dispuse bazai datorită grupării frz. în rozetă. Plantă
scundă din e.a, de 1-5 cm
31 V. aphylla L . (piş. C X I V , fig. 5). - Sp. perenă, H , 1-4 cm. V I -
VIII. 2n=18. Spor. e.a.; paj. pe sol. schel, pietroase. Sp. oligotr, mez.
Carp. nordici, estici şi sudici. A l p . eur.
31b Raceme dispuse axilar 32
32a Frz. liniar-lanceolate, subîntregi. Raceme alterne, laxe, cu pedunculi foarte
subţiri.
32 V. scutellata L . (piş. C X I V , fig. 6). - Sp. perenă, H.(HH.), 10-
50 cm. VI-VIII. 2n=18. Frecv. z.silvostep.-e.b.; paj. înmlăştinite. Sp.
mezohigr.-higr. Circ.
32b Frz. ovat-eliptice, crenat-serate până la sectate 33
33a Plantă scundă, de 3-10 cm înalţ, din e.a. Raceme corimbiforme cu 2-5 fl.
albastre.
33 V. baumgartenii Roem. et Schult. (piş. C X I V , fig. 7). - Sp. perenă,
H , 3-10 cm. VII-VIII. Spor. e.s.-e.a.; paj. pe stâne. ± umede. Sp. mez.-
mezohigr, sax. Carp. de N , E. şi S.
33b Plante mai înalte din loc. mai joase 34
34a Frz. distinct peţiolate. Tulp. târâtoare sau ascendente 35
34b Frz. sesile, cel mult cele inf. subsesile sau scurt peţiolate 36
35a Tulp. lung târâtoare şi radicantă. Frz. eliptice, serate. Raceme dense.
Pediceli de 1-3 mm, mai scurţi decât bracteele. Capsula obovidală, mai
lungă decât lată.
34 V. officinalis L . - V e n t r i l i c ă , S t r ă t o r i c ă . - Sp. perenă,
C h , 10-35 cm. VI-VIII. 2n=36. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; margini şi tăieturi
de p ă d , paj, tuf. Sp. oligotr, mez, helscia, slab-mod. acid. Euras.
35b Tulp. ascendentă. Frz. lat ovate, dur crenat-serate. Raceme laxe. Pediceli
de circa 8 mm, mai lungi decât bracteele. Capsula mai lată decât lungă.
35 V. montana L . - Ş o p â r l i ţ ă de m u n t e (piş. C X I V , fig. 8 ) . -
Sp. perenă, C h , 10-30 cm. V - V I . 2n=18. Spor. e.g.-e.b.; loc. umbroase şi
umede, p ă d , zăv. Sp. mez.-mezohigr, scia. Eur.
36a Frz. mari, de 4-8 cm lung, ovat-triunghiulare, cu vârf lung ascuţit.
Racemul terminal uneori prezent, dar mai mic.
V. urticifolia (vezi 23a)
36b Frz. mai mici, cu vârf ± obtuz 37
PLANŞA CXIV. 1 - Veronica beccabunga; 2 - V. scardica; 3 - V. anagalloides - fr.; 4 -
V. anagallis-aquatica; 5 - V. aphylla; 6-V. scutellata; 7 - V. baumgartenii; 8 - V. montana; 9 -
V. chamaedrys; 10 - V. prostrata - K . ; 11-V. austriaca ; 12 - V.jacquinii; 13 - Bartsia alpina;
14 - Tozzia alpina subsp. carpatica; 15 - Euphrasia salisburgensis; 16 - E. officinalis subsp.
rostkoviana - braclee, fl, fr.; 17 - E. kerneri - bractee şi fl.; 18 - E. picta - bractee şi fr.; 19 -
E. stricta subsp. stricta (a,b); subsp. brevipila (c,d); subsp. pectinata (e); 20 - E. nemorosa; 21 -
E. minima subsp. minima; 22 - E. minima subsp. tatrae. '
695
 SCROPHULARIACEAE
PLANŞA C X I V
37a K . cu 4 lacinii egale. Capsula puţin mai lată decât lungă, mai scurtă decât
K . Pediceli de 4-8 mm. C . de 10-15 mm diam.
36 V. chamaedrys L . - S t e j ă r e 1. (piş. C X I V , fig. 9). - Sp. perenă,
H.-Ch., 10-25(-40) cm. I V - V I . Frecv. z.step.-e.b.; paj., tuf, margini de
păd. Sp. xeromez.-mez.
a - subsp. chamaedrys - Frz. verzi închis, crenat-serate. Tulp., cel puţin în
partea sup., păroasă de jur împrejur. K . cu peri rari. C. intens albastru.
2n=32. Euras.
b - subsp. vindobonensis M . A . Fisch. - Frz. verzi gălbui, inciz-crenate
până la penat fidate. Tulp. cu 2 şiruri de peri opuse, longitud. K . dens
glandular-pubescent. C. albastru deschis. 2n=16. Rară. Jud. Dolj:
Calafat. Pont.-medit.-pan.
37b K . cu 5 lacinii foarte inegale, mai rar 4 tot inegale. Capsula mai lungă
decât lată (dacă este mai lată decât lungă, frz. sunt dublu penat-sectate) ..38
38a Plante scunde, de 10-25 cm, cu tulp. numeroase, târâtor ascendente. Frz.
mici, de 1-2 cm lung., crenat-serate. Pediceli de 1-3 mm. C . de 6-8 mm
diam.
37 V. prostrata L . - C o a d a m i e l u l u i , (piş. C X I V , fig. 10). -
Sp. perenă, Ch., 5-30 cm. I V - V I . 2n=16. Frecv. z.step.-e.g.; paj. aride. Sp.
oligotr., xeromez. Cont. euras.
38b Plante mai robuste, cu tulp. erecte, ascendent-erecte. Frz. variate, crenat-
serate până la penat-sectate. Pediceli de 2-5 mm. C. de 9-13(-17) mm diam ...39
39a Capsula mai lată decât lungă 40
39b Capsula mai lungă decât lată 41
40a Frz. dublu penat partite până la sectate, mici, de circa 1 cm lung., nu se
înegresc la uscare. Pediceli de 1-3 mm
38 V. multifida L . subsp. capsellicarpa (Dubovik) A.Jelen. - Sp.
perenă, Ch., 15-30 cm. I V - V I . Rară z.step.; paj. însorite, pe sol. subţiri.
Dobr. As. centr. pont.
40b Frz. întregi până la penat fidate. Pediceli de 5-9 mm.
? V. orientalis M i l l . - Sp. perenă, Ch., 10-25 cm. V - V I . Sp. a fost
menţionată de la Bărăbanţ, lângă Alba Iulia, dar nu s-a mai găsit. Pont.
41a Frz. ovate, cu baza trunchiată până la subcordată, ± amplexicaule, crenat-
serate până la inciz-serate.
39 V. teucrium L . - Sp. perenă, H . , 30-70 cm. V - V I I . 2n=64. Frecv.
z.păd.stej.-e.f; paj. tuf. Sp. xeromez.-mez.
a - subsp. teucrium - Laciniile K . liniar-lanceolate. Frecv. Cont. euras.
b - subsp. crinita (Kit.) Velen. (V. crinita Kit.) - Laciniile K . subulate.
Spor. S V . ţării. Bale.
41b Frz. cu baza atenuată, crenat-serate până la slab lobate.

697
SCROPHULA RIA CEAE
40 V. austriaca L . (V. dentata F. W . Schmidt) - S b u r ă t o r . (piş.
C X I V , fig. 11). Sp. perenă, H , 30-70 cm. V - V I . Frecv. z.step.-e.g.; loc.
uscate şi însorite, paj, tuf, pe sol. subţiri. Sp. oligotr, xer.-xeromez, Ni. .
Pont.-centr.-eur.-medit.
41c Frz. 1-2 ori penat partite până la sectate
41 V.jacquinii Baumg. (V. austriaca subsp. jacquinii (Baumg.) Eb.
Fisch.) plş.CXIV, fig. 12). Sp. perenă, H , 30-70 cm. V-VI.2n=48. Frecv.
z.step.-e.g.; loc. uscate şxi însorite, paj, tuf, pe sol. subţiri. Sp. oligotr,
xer.-xeromez, N I - Î . Pont.-centr.-eur.-medit.
14Digitalis L. - D e g e t a r , D e g e ţ e l
x=7
la Frz. ovat-eliptice până la eliptic-lanceolate, păroase. Infl. racem lax, cu fl.
mari, de 4-5 cm, dispuse unilateral. Lobul median al labiului inf. al C. scurt
şi lat..".
l b Frz. oblong-lanceolate, glabre (cel puţin pe faţa sup.). Raceme dense, cu fl.
mai mici, de 1,5-3 cm. Lobul median al labiului inf. al C. alungit mult mai
lung decât ceilalţi
2a Laciniile K . ovat-eliptice. C. purpurie, rar roză sau albă.
1 *D. purpurea L . - D e g e ţ e l r o ş u . S p . bisanuală-perenă, H t . - H ,
30-100 cm. VI-VIII. 2n=56. Cult. orn. şi med.
2b Laciniile K . liniar-lanceolate. C. galbenă.
2D. grandiflora M i l l . - D e g e ţ e l g a l b e n . Sp. perenă, H , 50-100
cm. VI-VIII. 2n=56. Frecv. z.păd.stej.-e.f; rarişti şi margini de păd. Sp.
mez. Tox. Centr. eur.
3a A x a infl. şi K . glandulos păroase. Laciniile K . lanceolate. C. alb-gălbuie,
cu reticulaţii brune sau violete.
3 D. lanata Ehrh. - C u c e n ţ ă . Sp. bisanuală-perenă, H t . - H , 30-70
cm. VI-VIII. 2n=56. Spor. z.step.-e.g.; paj, tuf, pe sol. subţiri. Sp.
xeromez, subterm. S. Trans, B a n , O l t , D o b r , M u n t , S. M o l d . Balc.-pan.
3b A x a infl. glabră. Laciniile K . oblong-eliptice, obtuze, cu margine
membranoasă. C. galben-ruginiu până la brun-roşcat.
4 D. ferruginea L . - C u c e n ţ ă . Sp. bisanuală-perenă, H t . - H , 50-100
cm. VII-VIII. 2n=56,70. Spor. z.păd.-stej.-e.g.; rarişti şi margini de păd. tuf. Sp.
xeromez..! subterm. S. Trans, B a n , O l t , Munt, S. Mold. Bale.
3. Subfam. Rhinanthoideae
•A' 15 Odontites L u d .
x=10
698
SCROPHULARIA CEA E
la C. galbenă, de 5-8 mm lung. Frz. liniare, întregi sau cu dinţi mici şi rari.
1 O. luteus (L.) Clairv. (Orthantha lutea (L. ex Wettst.) A . Kern.) -
2 D i n ţ u r ă g a l b e n ă , B u r u n i ţ ă . Sp. perenă, H , 10-30 cm. VII-VIII.
2n=20. Spor. z.step.-e.b.; paj. uscate, adesea pe substrat nisipo-pietros.
Pont.-medit.
lb C. roşie, rar albă, de 8-10 mm lung. Frz. lanceolate, crenat-serate 2
2a Tulp. ramificată numai în partea sup, ramurile erect patente. Bracteele au
10-15(-20) mm l u n g , depăşesc fl. Frz. crenat-serate, lăţ. maximă la bază.
K . fructifer de 6-8(-9) mm. VI-VII. 2n=40.
2 O. vernus (Bellardi) Dumort. - D i n ţ u r ă , I a r b a d i n t e l u i . Sp.
anuală, T , 10-30 cm. Tulp. ramificată, ramuri erect patente, în unghi de
20-40°. Frecv. z.step.-e.f; loc. ± umede, paj, loc. cult, în cereale. Sp.
mez.-mezohigr. Submedit.
2b Tulp. ramificată aproape de la bază, ramurile orizontal patente, fac un
unghi de 50-90°. Bracteele au 7-10 mm l u n g , nu depăşesc fl. Frz.
•2
neînsemnat crenate, lăţ. maximă deasupra bazei. K . fructifer de 4-6 mm.
VII-IX. 2n=20.
3 O. vulgaris Moench {O. serotinus (Lam.) Dumort.) Sp. anuală, T ,
3
10-30 cm. Frecv. z. xstep-e.f. Halofită suportantă. Eurasia.
16 Bartsia L .
x=6
1 B. alpina L . - B u r s u c ă . (piş. C X I V , fig. 13). Sp. perenă, H , 5-25
cm. VII-VIII. 2n=12,24,36. Frecv. e.s.-e.a.; paj. ± umede pe substrat
pietros. Sp. m e z , slab-mod. acid. Circ. arct.-alp.-euram.
17 Tozzia L .
x=10
1 T. alpina L . subsp. carpatica (Woloszczak) Hayek - I a r b a
g â t u l u i , (piş. C X I V , fig. 14). Sp. perenă, H , 10-50 cm. VII-VIII.
2n=20. Spor. e.f.-e.s.; paj, tuf, bur, loc. ± umede, pe sol. schel. Sp.
mezohigr, helscia. Carp.-balc.
Obs. Subsp. alpina - din Pirinei şi Alpi are C. de 6-10 mm, galben-aurie şi antere de
1-1,6 mm, faţă de subsp. carpatica care are C. de 4-7 mm, palid-gălbuie şi antere de
0,6-1 mm.
18 Euphrasia L. - S i 1 u r
x=ll
699
SCROPHULARIA CEAE
l a Frz. tulp. sup. şi bractee inf., alungit-ovate, oblong-lanceolate, cu dinţi
depărtaţi, lung. depăşeşte lăţ. mai mult de 3 ori. Capsula glabră sau pe
margini cu peri rari, scurţi şi flexuoşi
l b Frz. sup. şi bractee ± ovate, cel mult de 2 ori mai lungi decât late, cu dinţi
apropiaţi. Capsula, cel puţin pe margini, des şi lung ciliată
2a Bractee inf. până la 2 mm lăţ. (exclusiv dinţii), cu dinţii mai lungi decât lăţ.
bracteei. C . liliachiu purpurie sau purpurie.
1 E. illyrica Wettst. - Sp. anuală, T., 5-20 cm. VI-IX. Rară e.f.; paj. pe
stâne. Mţii Vâlcan: Piatra Boroştenilor şi Mţii Parâng: Valea Jieţului. Iliria.
2b Bractee inf. până la 6,5 mm lăţ. (exclusiv dinţii), cu dinţii mai scurţi (sau
cel mult egali) decât lăţ; bracteei. C . alburie.
2 E. salisburgensis Funck ex Hoppe - F l o a r e a m u c e z i i , (piş.
C X I V , fig. 15). Sp. anuală, T., 3-30 cm. V I - I X . 2n=44. Frecv. e.f.-e.s.; paj.
pe sol. schel. Sp. mez., sax. A l p . eur.
3a K . şi bractee pe ambele feţe, sau cel puţin pe margini, cu peri glandulari,
deşi, lung pedicelaţi, în amestec cu peri simpli
3b K . şi bractee glabre sau păroase, fără peri glandulari sau cu puţini peri
glandulari foarte scurt pedicelaţi
4a Capsula de 4,5-7 mm lung., nu depăşeşte K . ; lung. capsulei de 2-3 ori mai
mare decât lăţ. C * de 6,5-8,5 mm, liliachie până la albă.
3 E. arctica Lange ex Rostrup subsp. slovaca Yeo - Sp. anuală, T., -
25 cm. V I - I X . Carp. (după F l . Eur. 3).
4b Capsula de 4-5,5 mm, egală sau mai lungă decât K . ; lung. capsulei
depăşeşte lăţ. mai puţin de 2 ori
5a C. alburie, de 5-7 mm, nu se alungeşte după înflorire.
? E. hirtella Jord. ex Reut. - Sp. cu prezenţă nesigură, confundată cu
E. officinalis subsp. pratensis var. minoriflora Borbâs, ca de exemplu în
F R E nr. 1342.
5b C. de 8-12,5 mm la înflorire, se alungeşte apoi până la 14 mm.
4 E. officinalis L . - Sp. anuală, T., -35 cm. 2n=22. Frecv. e.g.-e.s.;
paj. ± umede, tuf. Sp. mez.-mezohigr., slab acid.-neutr.
a - subsp. rostkoviana (Hayne) F. Towns. (E. rostkowiana Hayne, E.
montana Jord., E. officinalis subsp. monticola Silverside, E. pratensis
Fr., E. campestris Jord.) (piş. C X I V , fig. 16) Plantă cu peri
glandulari.- Tulp. ramificată de la bază. Internodurile tulp. cel mult de
3 ori mai lungi decât frz. F l . inf. la nodul 6-10. V I I - X . Eur.
b - subsp. officinalis - Creşte în Scandinavia.
5c Plantă fără peri glandulari. Bractee inf. cu dinţi scurţi, nemucronaţi şi
nearistaţi, drepţi. F l . inf. la noduri, 2-6.
* Dimensiunea C. Ia înflorire.
700
SCROPHULARIACEAE
? E. picta Wirnrn. (piş. C X I V , fig. 18). Sp. menţionată din M-ţii
Maramureş dar neconfirmată prin material. A l p i i centr. şi Carp. N E .
2 6a C. de 4-6,5 mm lung 7
6b C. de 7-11 mm lung 10
3 7a C. galbenă sau albicioasă, cel puţin labiul inf. Frz. tulp. suborbiculare până
la lat-eliptice. Prima fl. la nodul 2-6. Capsula mai lungă decât K .
5 E. minima Jacq. - Sp. anuală, T., 5-30 cm. VII-IX. Frecv. e.s.-e.a.;
paj-
a - subsp. minima (piş. C X I V , fig. 21) - Tulp. -12 cm. F l . inf. la nodul 2-
5. Bractee inf. rotunjit-cuneate la bază. Capsula circa de 2 ori mai
lungă decât lată. 2n=44. Euras.-arct.-alp- eur.
b - subsp. tatrae (Wettst.) Wettst. (piş. C X I V , fig. 22) - Tulp. -30 cm. F l .
inf. la nodul 6. Bractee inf. subcordat-rotunjite la bază. Capsula până
la de 3 ori mai lungă decât lată. Carp.-sudet.
7b C. liliachie. Capsula mai scurtă sau egală cu K 8
4 8a Prima fl. la nodul 3-6. C . violacee, la uscare albastru intens. Raportul
lung./lăţ. capsulei sub 2.
6 6 E. nemorosa (Pers.) Wallr. (£. coerulea Hoppe et Fiirnr.) (piş.
C X I V , fig. 20) - Sp. anuală, T., 5-15 cm. V - V I . Rară e.a.; paj. Mţii:
Maramureş, Rodnei, Bihor. Carp.
8b Prima fl. la nodul 5-14. Raportul lung./lăţ. capsulei peste 2 9
9a Prima fl. la nodul 6-14. Frz. şi bractee glabre sau mărunt scabre, lucioase
la uscare. Capsula de 3-5 mm.
5 ? E. micrantha Rchb. (£. gracilis (Fr.) Drejer >- Sp. menţionată de la
Sinaia (Mt. Cumpătu); material din Ro. nu există. A fost confundată
probabil cu E. minima Jacq. Eur. centr. şi de N .
9b F l . inf. la nodul 5-8. Frz. şi bractee glabre sau păroase, nu devin lucioase la
uscare. Capsula de 4,5-6,5 mm.
? E. liburnica Wettst. - Carp. de E . (după F l . Eur. 3). Material din
Ro. nu există.
10a Bractee inf. cu dinţi alungiţi, mucronaţi şi aristaţi şi cei bazali curbaţi spre
vârf. F l . i n f de la nodul 5 în sus 11
11a C. de 9-11 mm, tubul se alungeşte după înflorire până la 14-15 mm. Plantă
de locuri umede.
7 E. kerneri Wettst. (E. picta Wimm. subsp. kerneri (Wettst.) Yeo)
(piş. C X I V , fig. 17) - Sp. anuală, T., -35 cm. VII-IX. Rară e.g.-e.f; paj.
umede. Sp. mezohigr. Jud. Braşov: Hărman şi jud. Caraş-Severin: Oraviţa,
M t Semenic. Centr. eur.
11b C. de 7-10 mm, tubul nu se alungeşte după înflorire. Plante din locuri mai
uscate.
8 E. stricta D.Wolff ex I.F.Lehm. - Sp. anuală, T., 5-40 cm. V I - I X .
701
SCROPHULARIACEAE
ai Frz., bractee şi K . cu peri glandulari scurţi.
- subsp. brevipila (Burnat et Gremli) Ciocârlan (piş. C X I V , fig. 19, c,
d) - Rară, e.f.-e.s.; paj. uscate, tuf. Jud.: Maram., Bistriţa-Năsăud,
Dâmboviţa (Dealul Sasului), Prahova, Suceava. A l p . Eur.
a 2Plante fără peri glandulari
bi Frz., bractee şi K . aproape glabre, numai pe margini scurt păroase.
- subsp. stricta (piş. C X I V , fig. 19, a, b) - Frecv. e.g.-e.s.; paj., tuf.
Eur.
b2 Frz., bractee şi K . ± dens şi scurt aspru păroase.
- subsp. pectinata (Ten.) P.Fourn. (E. tatarica Fisch. ex Spreng.) (piş.
C X I V , fig. 19, e) - împreună cu precedenta, dar mai rară.
19 Pedicularis L. -Darie
x=6,8
SCROPHULARIA CEAE
5 P. comosa L . (piş. C X V , fig. 4). - Sp. perenă, H . , 20-85 cm. V I -
VIII. Spor. e.g.-e.s.; paj., stâne. înierbate. Sp. xeromez.-mez., sax., calc.
Eur. centr. şi S. (mont.).
a - subsp. comosa - Tulp. până la 50 cm, jur împrejur păroasă. K .
b pubescent pe nervuri şi dinţii ciliaţi. Labiul inf. al C. ciliat.
b - subsp. campestris (Griseb.) Jâv. - Tulp. până la 85 cm, glabră sau
numai pe muchii păroasă. K . şi labiul inf. al C. glabre. Pen. Bale. şi R o .
6b Rostrul alungit, puternic curbat în jos, îngustat spre vârf, nedinţat. K . vilos-
păros.
6 P. baumgartenii Simonk. (piş. C X V , fig. 5). - Sp. perenă, H . , 10-25
cm. V I - V I I . Rară e.s.-e.a.; paj., pe sol. schel. Mţii Ceahlău, Postăvaru,
Făgăraş, Retezat. End. Carp. Ro
>7a Frz. tulp. şi bractee dispuse în verticile câte 3(4). C . roşie, labiul sup.
nerostrat.

la F l . galbene 2
lb F l . roşii 7
2a Frz. penat fidate până Ia sectate, cu segmente serate sau dentate până la cel
mult lobate 3
2b Frz. penat sectate, cu segmentele fidate până la sectate 4
3a Plantă robustă, de 30-80 cm, cu fl. mari, de 3-4 cm; labiul inf. cu marginile
roşii. Capsula globuloasă.
1 P. sceptrum-carolinum L . (piş. C X V , fig. 1). - Sp. perenă, H . , 30-
80 cm. VI-VIII. 2n=32. Rară e.g.-e.b.; mlaştini, turbării eutrofe. Sp. higr.
Jud.: Harghita, Covasna, Braşov, Suceava. Euras. bor. (R.).
3b Plantă scundă, de 5-15 cm, din e.a. F l . de 15-20 mm. Capsula îngust
ovoidală.
2 P. oederi Vahl - Sp. perenă, H . , 5-15(-20) cm. VI-VIII. 2n=16.
Spor. e.a.; paj., tuf, pe sol. schel. Sp. oligotr., mez., psichroterm. Euras.
arct.-alp.
4a Labiul sup. al C . rotunjit sau trunchiat, fără rostru, nedinţat 5
4b Labiul sup. al C. terminat într-un rostru curbat în jos, nedinţat sau bidinţat6
5a Tulp. fistuloasă, peste 1 m înalţ. Bractee şi K . glabre. Tubul C. glabru în int.
3 P. exaltata Besser (piş. C X V , fig. 2). - Sp. perenă, H . , 1-1,5 m. VI-
VIII. Spor. e.g.-e.b.; tuf, margini de păd. Sp. mezohigr., calc. Trans.,
M o l d . , Buc. Carp.-sarm.
5b Tulp. plină, de 30-80 cm. K . şi bractee păroase. Tubul C. păros în int.
4 P. hacquetii Graf (piş. C X V , fig. 3). - Sp. perenă, H . , 30-80 cm. PLANŞA CXV. 1 - Pedicularis sceptrum-carolinum; 2 - P. exaltata; 3 - P. hacquetii; 4 - P.
VII-VIII. Spor. e.b.-e.s.; paj., bur., pe sol. schel. Sp. mezohigr., calc. Carp. comosa; 5 - P. baumgarteni; 6 - P. limnogena; 7 - P. palustris; 8 - P. sylvatica; 9 -
de Er^LS^Alp.-carp. Melampyrum cristatum - fl. şi bractee; 10 -M. arvense; 11 - M. barbatum; 12 - M. nemorosum;
13 - M. bihariense; 14 - M. sylvaticum; 15 - Globularia bisnagarica - frz. bazală, fl. şi fragment
6a Rostrul scurt, oblic retezat, terminat pe laturi cu câte un dinte aristiform.
tulp. cu infl.

702 703
SCROPHULARIACEAE
7 P. verticillata L . - V â r t e j u l p ă m â n t u l u i . Sp. perenă, H , 5-15
cm. VI-VIII. 2n=16. Frecv. e.s.-e.a.; paj. umede. Sp. mez.-mezohigr,
oligotr. Circ. arct.-alp.-euram.
7b Frz. şi bractee dispuse altern 8 4a
8a Labiul sup. al C . drept, nerostrat, cel inf. foarte scurt, cât 1/2 celui sup. C.
roşie, de 12-15 mm.
8 P. limnogena A . Kern. (piş. C X V , fig. 6). - Sp. perenă, H , 8-20 cm.
V I - V I I . Rară e.f.-e.b.; paj. înmlăştinite. Sp. oligotr, higr. Mţii: Gilău şi
Bihariei. Carp.-balc.
8b Labiul sup. al C. rostrat; labiul inf. numai cu puţin mai scurt. C. roşie, peste
20 mm
9a Labiul sup. al C. cu rostru evident, curbat, lung de 3-4 mm, nedinţat. 2n-16
? P. rostratocapitata Crantz - Menţionată de autori vechi, nu a mai
fost confirmată şi nici în herbarele din ţară nu este.
9b Labiul sup. al C. cu rostru foarte scurt 1 0
10a K . evident bilabiat, fără dinţi distincţi. Marginile labiului sup. cu câte un
dinte mic situat cam la 1/2 lung. labiului. Labiul inf. ciliat. Capsula puţin
mai lungă decât K .
9 P. palustris L . - P i n t e n e 1. (piş. C X V , fig. 7). - Sp. bisanuală, H t ,
10-50 cm. V - V I I . 2n=16. Spor. e.g.-e.b.; paj. înmlăştinite. Sp. higr. Euras.
10b K . slab bilabiat, cu dinţi distincţi. Marginile laterale ale labiului sup. al C.
întregi. Labiul inf. glabru. Capsula mai scurtă decât K .
10 P. sylvatica L . (piş. C X V , fig. 8). - Sp. perenă, H , 5-15 cm. V-VII.
2n=16,32. Rară e.f.-e.b.; paj. înmlăştinite, turbării. Jud.: Covasna: Ojdula,
Mţii Nemira-Exstelnic şi Valea Canastoş, aproape de Oituz. Eur. de V .
şi centr.
SCROPHULARIA CEAE
3 R. alectorolophus (Scop.) Pollich - Sp. anuală, T , 10-80 cm. V - V I .
2n=22. Rară e.b.; paj. Jud.: M a r a m , Suceava, Vrancea. Centr. eur.
3b K . glabru, cel mult pe margini şi pe dinţi mărunt aspru păros 4
Dinţii labiului sup. ai C. mai scurţi de 1 mm, rotunjiţi. Tubul C. drept.
4 R. minor L . - Sp. anuală, T , 5-30 cm. V - V I I . 2n=22. Frecv. e.g.-e.b.;
paj. Sp. mez.-mezohigr. Euras.
4b Dinţii labiului sup. ai C. de 1,5-2,5 mm. Tubul C. curbat 5
5a Labiul inf. al C. depărtat de cel sup. astfel gâtul C. este deschis.
5 R. pulcher Giinther et Schummel ex Opiz (R. alpinus Baumg. non
Lam.) - Sp. anuală, T , 10-50 cm. VI-VIII. Frecv. e.b.-e.a.; paj. A l p i i de E ,
Sudeţi, C a r p , Bale.
5b Labiul inf. alipit de cel sup, astfel gâtul C. este închis 6
6a Frz. liniar-lanceolate, serat-dinţate, dinţii acuţi, patenţi.
6 R. borbasii (Dorfler) So6 - Sp. anuală, T , 10-60 cm. V - V I I . 2n=22.
Spor. z.păd.stej.-e.g.; paj. Trans, Criş. Euras. cont.
6b Frz. liniar-lanceolate până la ovat-lanceolate, crenat-serate, dinţii alipiţi.
7 R. angustifolius C.C.Gmel. (R. serotinus (Schonheit) Oborny; R.
glaber Lam.; R. major Ehrh.) - Sp. anuală, T , 10-60 cm. V-VIII. Frecv.
e.g.-e.b.; paj. Sp. mez.-mezohigr. Euras.
a - subsp. angustifolius - Frz. de 2-5 mm lăţ. Capsula de 6-7 mm.
b - subsp. grandiflorus (Wallr.) D.A.Webb - Frz. de 8-15 mm lăţ. Capsula
de 10-12 mm.
R. x magocsyanus Sod (R. gracilis Schur = R. alpinus x serotinus).*
21 Melampyrum L .
x=9

20Rhinanthus L . - C l o c o t i c i la Infl. dense, spiciforme; bractee dense, imbricate, acoperă axa infl 2
lb Infl. laxe, fl. unilaterale sau câte 2 grupate axilar. Bracteele nu acoperă axa infl.4
x=ll 2a Bractee îndoite în lungul nervurii mediane, cu vârful curbat în jos. Infl. 4-
la Plantă glandulos-păroasă, sau cel puţin K . pe margini şi dinţi 2 muchiată.
3
lb K . glabru sau păros, niciodată glandulos 1 M. cristatum L . - C i o r m o i a g . (piş. C X V , fig. 9). - Sp. anuală, T ,
2a întreaga plantă glandulos-păroasă. Suprafaţa K . glandulos-pubescentă chiar 15-50 cm. V-VIII. 2n=18. Spor. z.silvostep.-e.f; margini de p ă d , tuf, paj.
şi în fr. Sp. xeromez.-mez. Euras. cont.
1 R. rumelicus Velen. - Sp. anuală, T , 15-60 cm. V - V I I . 2n=22 Frecv. 2b Bractee plane. Infl. cilindrice 3
z.silvostep.-e.f; paj. Sp. mez. Pont.-pan.-bale. 3a Labiul inf. al C . cu margini îndoite în sus devenind concav. Tubul C. egal
2b Plantă glabrescentă, cu peri glandulari numai pe marginile K . şi pe dinţi. sau depăşeşte K .
2 R. wagneri Degen - Sp. anuală, T , 15-60 cm. V - V I I . Frecv. 2 Af. arvense L . - G r â u l p r e p e l i ţ e i , M i a z ă n o a p t e , (piş.
z.silvostep.-e.f; paj. Sp. mez. Balc.-pan. C X V , fig. 10). - Sp. anuală, T , 15-50 cm. VI-VIII. 2n=18. Frecv.

I
3a K . vilos, cu peri lungi, albi, articulaţi. z.silvostep.-e.f; paj, tuf, cereale de toamnă (grâu). Sp. xeromez.-mez. Eur.

704 705
 SOLANACEAE
SCROPHULAR1ACEAE
3b Labiul inf. al C. cu margini îndoite în jos. Tubul C. depăşeşte de 2-3 ori
22 Lathraea L .
lung. K .
3 M. barbatum Waldst. et K i t . - G r â u l p r e p e l i ţ e i , (piş. C X V , 1 L. squamaria L . - M u m a p ă d u r i i . Sp. perenă, G . , 10-25 cm.
fig. 11). - Sp. anuală, T., 10-50 cm. VI-VIII. Spor. z.silvostep.-e.g.; paj., I V - V I . 2n=36,42. Frecv. z.păd.stej.-e.f; păd., zăv. Parazită mai frecv. pe
tuf, cereale de toamnă (grâu). Pan. răd. deAlnus, Corylus, Fagus. Sp. mez.-mezohigr., scia. Euras.
4a K . păros, cu peri mai lungi de 0,5 mm cel puţin pe nervuri. C. de 16-24 mm
23 Paulownia Siebold et Z u c c .
lung. Bractee colorate, foarte rar verzi 5
4b K . glabru sau cu peri foarte scurţi, sub 0,25 mm. C . de 8-18 mm lung. 1 *P. tomentosa (Thunb.) Steud. - Ph., arbore, 10-15 m. I V - V .
Bractee verzi 6 2n=40. Cult. orn. Japonia.
5a Tubul K . dens vilos; dinţii triunghiular-lanceolaţi, de 4-5 mm lung., separaţi
prin sinusuri ascuţite. 24 Penstemon Schmidel
4 M. nemorosum L . - S o r - c u - f r a t e . (piş. C X V , fig. 12). Sp. la Frz. oblong-ovate, dentate. Infl. glandular-pubescentă. C . purpurie, de circa
anuală, T., 10-50 cm. V - I X . 2n=18. Spor. z.păd.stej.-e.g.; tuf, margini de
5 cm lung.
păd., paj. Centr. eur.
1 *P. cobaea Nutt. - Sp. perenă, H . , -60 cm. V I I - I X . 2n=64. Cult. orn.
a - subsp. nemorosum - Frz. peste 15 mm lăţ. Bractee albastru-violacee, ±
ovate. E . A m . de N .
b - subsp. debreceniense (Rapaics) Soo - Frz. de 8-12 mm lăţ. Bractee lb Frz. întregi 2
verzi, îngust lanceolate. Cărei, pe sol. nis. 2a Frz. ± lanceolate. C . roşie, de 2,5 cm lung.; labiul inf. cu peri gălbui.
5b K . mărunt pubescent sau glabru, numai pe nervuri cu peri mai lungi 2 *P. barbatus Nutt. - Sp. perenă, H . , -1(1,5) m. V I - I X . 2n=16. Cult.
albicioşi; dinţii de circa 8 mm, liniari, separaţi prin sinusuri obtuze. orn. E . A m . de N .
5 M. bihariense A . Kern. (piş. C X V , fig. 13). - Sp. anuală, T., 20-50 cm. 2b Frz. ovat-lanceolate. C . roşie, de circa 5 cm lung.; labiul inf. fără peri.
V I - I X . Frecv. z.păd.stej.-e.b.; paj., tuf, margini de păd. Sp. mez. Dacic. 3 *P. hartwegii Bentham - Sp. perenă, H . , 60-100 cm. V I - I X . 2n=16.
6a C. de 10-16(-18) mm, palid galbenă sau alburie. Capsula se deschide numai
pe o parte. Cult. orn. Mexic.
25 Bellardia AII.
6 M. pratense L . - Sp. anuală, T., 10-50 cm. VII-IX. 2n=18. Spor. e.g.-
1 B. trixago (L.) AII. (Bartsia trixago L.). Sp. anuală, semiparazită, ,
e.b.; paj., tuf. Sp. mez.-mezohigr., slab-mod. acid. Euras.
glandulos pubescentă, frz. liniar-lanceolate, evident serate. Sem. longitud.
6b C . de 8-12 mm. Capsula se deschide loculicid, pe 2 linii 7
7a C. galben-aurie, de 6-8(-10) mm. Bractee asemănătoare cu frz., lungi de 2-6 fin striate. 20-60 cm. VI-VIII. 2n=24. loc. înierbate, uneori pe substrat
cm şi 3-7 mm lăţ. Antere de 1,5-2,2 mm. pietros. Constanţa - port. Medit.-balc.
7 M. sylvaticum L . - C i o r m o i a g . (piş. C X V , fig. 14). Sp. anuală,
T., 10-40 cm. V I - I X . 2n=18. Frecv. e.f.-e.s.; margini de păd., tuf, paj. Sp. O R D . SCROPHULARIALES (SOLANALES)
mez., oligotr.-mezotr., slab acid. Euras. F a m . Solanaceae Adans.
7b C . palid gălbuie sau albă, de 8-12(-14) mm. Antere mari, de 2,5-4 mm 8
Plante erbacee, rar arbuşti. Frz. alterne, nestipelate, simple până la
8a C. albă, de circa 10-12 mm; labiul inf. cu striuri roşii şi uneori cu 2 pete
imparipenat compuse. F l . actinomorfe, rar slab zigomorfe, hermafrodite, pe
galbene. Bractee de 25-40 mm lung. şi 5-7 mm lăţ.
8 M. saxosum Baumg. - Sp. anuală, T., 10-40 cm. VII-IX. Spor. e.b.- tipul 5, gamosepale şi gamopetale. Infl. cimoase, rareori fl. sunt solitare.
e.s.; margini de păd., stâne. înierbate. End. Carp. Gineceu sup., ovar bicarpelar (la Lycopersicon şi multicarpelar). Ovule
8b C . palid gălbuie, de 9-11(-14) mm; labiul inf. adesea pătat cu roşu purpuriu. campilotrope până la anatrope. Sem. albuminate, numeroase. Fr. bacă sau
Bractee mici, de 10-25 mm lung. şi 1-4 mm lăţ.
capsulă.
9 M. herbichii Woloszczak - Sp. anuală, T., 12-30 cm. V I - I X . Spor. l a Arbuşti adesea spinoşi, cult. şi subspont 2 Lycium
e.b.-e.s.; margini de păd., stâne. înierbate. End. Carp.

707
706
 SOLANACEAE
SOLANACEAE
l b Plante erbacee 2 2 Lycium L .
2a Antere cu dehiscenţă poricidă prin câte 2 pori terminali. Fr. bacă x=6
7 Solanum
1 *L. barbarum L . (L. halimifolium Miller) - C ă t i n ă de
2b Antere cu dehiscenţă prin şanţuri longitud 3
g a r d u r i . Ph, arbust, -2,5 m. V I - I X . 2n=24. Cult. pentru gardurii vii şi
3a Frz. întrerupt imparipenat compuse. C. galbenă. Fr. bacă ....8 Lycopersicon
subspont. China.
3b Fr. simple, întregi sau cu mici inciziuni 4
4a F l . în infl. terminale; K . şi C. ± tubuloase sau C. poate fi şi infun- 3 Atropa L .
dibuliformă. Frz. simple, întregi. Fr. capsulă valvicidă 11 Nicotiana x=6
4b F l . axilare, câte 1-3, variat alcătuite. Fr. bacă sau capsulă 5
1 A. bel lado una L . - M ă t r ă g u n ă , (piş. C X V I , fig. 6). Sp. perenă,
5a FI. aproape sesile. Fr. pixidă 5 Hyoscyamus
H , 50-150 cm. VI-VIII. 2n=72. Frecv. e.g.-e.f; loc. umede şi umbroase,
5b F l . pedicelate. Fr. variat, dacă este pixidă, atunci fl. sunt lung pedicelate ...6
6a Frz. întregi 7 p ă d , tuf. Sp. m e z , helscia. T o x , med. Centr. eur.-atl.-medit. (mont.).
6b Frz. neregulat sinuate, serate, dentate sau chiar lobate 11
4 Scopolia Jacq.
7a Fr. capsulă 8
x=6
7b Fr. bacă 9
8a Plantă perenă cu rizom, glabră. K . campanulat, slab 5 lobat. C. cilindrică. 1 S. carniolica Jacq. - M u t u l i c ă . (piş. C X V I , fig. 7). Sp. perenă,
Fr. pixidă 4 Scopolia G , -60 cm. I V - V I . 2n=48. Spor. e.g.-e.b.; loc. umede şi umbroase din păd.
8b Plante glandulos-păroase, de obicei anuale. K . divizat până aproape de Sp. mez.-mezohigr, helscia. T o x , med. Carp.-balc.-cauc
bază. Capsula valvicidă, septicidă 10 Petunia
9a Fr. o bacă mare, de forme variate, uscată la maturitate, goală în int, 5Hyoscyamus L . -Măselariţă
incomplet 2-3 loculară 12 Capsicum x=7,17
9b Baca sferică, suculentă, de mărimea unei cireşe 10 la Frz. tulp. sesile, numai cele de la bază peţiolate. C . murdar gălbuie, cu vine
10a K . veziculos umflat la fructificare, persistent, închide complet fr. C . rotată.. reticulate roşietice.
6 Physalis IH. / u g e r L . - M ă s e l a r i ţ ă , N e b u n a r i ţ ă . (piş. C X V I , fig. 8).
10b K . persistent la baza fr, nu închide fr. C. tubulos campanulată Sp. bisanuală, H t , 30-80 cm. VI-VIII. 2n=34. Frecv. z.step.-e.b.; loc. rud.
3 Atropa Sp. xeromez.-mez, N4-5. T o x , med. Euras.
11a K . veziculos umflat la fructificare, persistent, închide complet fr. care este lb Toate frz. peţiolate. C. gălbuie, nereticulată.
bacă 6 Physalis 2 H. albuş L . - M ă s e l a r i ţ ă a l b ă . (piş. C X V I , fig. 9). Sp.
11b K . nu închide complet fr 12 anuală-bisanuală, T . - H t , -50 cm. VI-VIII. 2n=68. Rară z.step.-z.păd.stej.;
12a Fr. o capsulă mare, valvicid-septifragă, cu spini. K . caduc. C. albă, de 5-10 Jud.: Arad, Galaţi, Timiş. Medit.
cm lung 9Datura
12b Fr. bacă uscată la maturitate, însoţită de K . persistent. C. albastră, de circa 6 Physalis L .
1,5 cm lung 1 Nicandra
x=6
1 Nicandra Adans. la Frz. ovate cu baza îngustată. K . fructifer portocaliu roşietic. C. alb murdar.
x=10
1 *N. physalodes (L.) P. Gaertn. - C ă l d ă r u ş a p o p i i . (piş.
PLANŞA CXVI. 1 - Elsholtzia ciliata - a - fl.; b - K.; 2 - Coleus blumei; 3 - Callitriche
C X V I , fig. 5). Sp. anuală, T , 20-80 cm. VII-IX. 2n=20. Cult. orn. şi
palustris a - fr.; 4 - C. cophocarpa - fr.; 5 - Nycandra physaloides; 6 - Atropa belladonna; 1 -
subspont. Peru. Scopolia carniolica a - fr.; 8 - Hyoscyamus niger a - fr; 9 - H. albuş; 10 - Physalis alkekengi; 11
aj - Solanum heterodoxum; 12 - S. triflorum; 13 - S. retroflexum (13 original).

709
708
 SOLANACEAE

1 P. alkekengi L . - P ă p ă l ă u . (piş. C X V I , fig. 10). Sp. perenă, H . ,

-60 cm. VI-VIII. 2n=24. Frecv. z.silvostep.-e.g.; rarişti de păd., tuf.,
plantaţii de salcâm. Sp. mez., helscia. Adv. (Am. de N.).
lb Frz. ovate cu baza cordată, trunchiată sau asimetrică. K . fructifer verzui.
C. gălbuie 2
2a Plantă anuală. K . fructifer proeminent 5 costat. Antere de 1-2 mm.
2 *P. pubescens L . - Sp. anuală, T., -90 cm. VI-VII. 2n=24. Cult. rar
în scop alim. A m . de N . şi S.
2b Plantă perenă. K . fructifer nu este 5 costat. Antere de 3,5-4 mm
3 *P. peruviana L . - Sp. perenă, H . , - l m. VI-VII. 2n=48. Cult. rar în
scop alim. A m . de S.

7 Solanum L.
x=6
la Plante cu ghimpi gălbui. Frz. penat partite, lobii penat-fidaţi, rotunjiţi.
Antere inegale, 4 egale, galbene, a cincea violacee, mai lungă.
1 *S. heterodoxum Dunal (S. citrullifolium R.Br.) (piş. C X V I , fig.
11). - Sp. anuală, T., -60 cm. V I I - X . 2n=24. Cult. orn. şi subspont.
Urziceni - jud. Ialomiţa. Mexic.
l b Antere egale, toate galbene 2
2a Plante cu peri stelaţi. Fr. bacă foarte mare, de 5-20(-30)cm lung. şi 5-10
cm diam. •
2 *S. melongena L . - P ă 11 ă g e 1 e v i n e t e , V a n e t e . Sp. anuală,
T., 30-70 cm. VI-VIII. 2n=24,36,48. Frecv. Cult. alim. India.
2b Plante cu peri simpli, uneori glanduloşi sau glabre. Baca mult mai mică, de
l-3cm, ± globuloasă 3
3a Frz. întrerupt imparipenat compuse (foliole mari, eliptice, alternând cu
altele mici sau cu segmente). Tulp. subpământene (stoloni) tuberizate
(tuberculi).
3 *S. tuberosum L . - C a r t o f . Sp. perenă, G . , în cultură anuală;
50-100 cm. VII-VIII. 2n=48. Frecv. Cult. alim., ind., fur. A m . de S.
3b Frz. simple, cel mult unele frz. au la bază 1-2 perechi de segmente. Plante
fără tuberculi 4
4a Plante anuale, erbacee 5
4b Plante perene 9
5a Plantă cu spini galbeni. C. galbenă. Fr. acoperit de K . spinos
4 S. rostratum Dunal Sp. anuală, T., 30-60 cm, VI-VIII, 2n=24. Portul
Constanţa. Sp. adv. A m . de Nord.
5b K . fără spini 6

711
SOLANACEAE SOLANACEAE
6a Frz. ovat-eliptice, penat partite până la sectate, segmentele întregi până la
lobate. K . de 4-5 mm. Dinţii K . triunghiular ovaţi. Baca de circa 10 mm 8 Lycopersicon Mill.
d i a m , marmorată alb cu verde. x=6
5 S. triflorum Nutt. (piş. C X V I , fig. 12). - Sp. anuală, T , - l m. VII-
1 *L. esculentum M i l l . (Solanum lycopersicon L.) - P ă t l ă g e l e
VIII. 2n=24. Rară z.silvostep.; loc. r u d , aride, nis. Jud. Galaţi: Băneasa,
r o ş i i , T o m a t e . Sp. anuală, T , -2 m. VII-VIII. 2n=24,36, 48. Frecv.
Oancea. Adv. (Am. de N.).
Cult. alim. A m . de S.
6b Frz. ovat-lanceolate, sinuat dinţate până Ia lobate. K . de 4 -5 mm lung.
convar. esculentum (= infiniens Lehm.). Tulp. cu creştere nelimitată.
Dinţii K . triunghiular lanceolaţi. Baca până la 15 mm d i a m , verzuie,
convar. validum Bailey 1922 (= fruticosum Lehm. 1955). Tulp. cu
reflectă.
6c K . de 1-2,5 mm lung 7 creştere limitată.
6 S. retroflexum Dunal (piş. C X V I , fig. 13). - Sp. anuală, T , -60 cm. 9 Datura L.
VII-VIII. Rară - pe nis. ruderalizate în Delta Dunării: C.A.Rosetti, Sulina,
Sft. Gheorghe, Caraoman. Adv. (Afr. De S.). x=6
7a Infl. C u 5-10 fl.; pedunculul infl. De 14-30 mm, erect-patent în fr. Bace 1 D. stramonium L . - C i u m ă f a i e. Sp. anuală, T , -120 cm. V I - I X .
negre, rar verzi sau verzi-gălbui. 2n=24. Frecv. z.step.-e.g.; loc. rud. şi cult. Sp. xeromez.-mez, N . Tox. 4

7 S. nigrum L . - Z â r n ă . Sp. anuală, T , -60 cm. V I - X . 2n=72. Adv. din A m . de N , azi cosm.
Foarte frecv. Z.step.-e.f; loc. cult. şi rud. Bur. Seg. în culturi prăsitoare.
Sp. M e z , N . . Tox. Cosm.
4 5
10 Petunia Juss. - P e t u n i e
a - subsp. nigrum - Plante glabre până la slab pubescente, cu peri scurţi, x=7
alipiţi, neglandulari,
la Plantă mică, cu tulp. târâtoare, de 10-25 cm lung. C. mică, până la 8 mm
b - subsp. schultesii (Opiz) Wessely - Plante păroase, în special tulp. cu
l u n g , roz purpurie.
peri lungi, patenţi, glandulari şi simpli.
1 P. parviflora Juss. - Sp. anuală, T , -25 cm. V I - I X . Rară, în Delta
7b Infl. cu 3-5 fl, pedunculul infl. de 7-13 mm. Baca portocaliu-roşietică 8
Dunării, la Sulina şi Sft. Gheorghe; loc. n i s , pe lângă garduri. A d v . (Am.).
8a Plantă subglabră până la pubescentă, peri alipiţi, neglanduloşi. Tulp. şi
l b Plante mai robuste, tulp. ascendent-erectă. C. peste 2 cm lung 2
ramuri îngust aripate şi tuberculat dinţate.
2a C . alb-întunecat, cu tub cilindric, lung şi îngust, peste 4 cm lung, de circa
8 5. alatum Moench (S. luteum Miller subsp. alatum (Moench)
3 ori mai lungă decât K . Polen albicios.
DostâI) - Z â r n a r o ş i e . Sp. anuală, T , 10-40 cm. VII-IX. 2n=48. Spor.
2 *P. axillaris (Lam.) Britt, Sterns et Pogg. (P. nyctaginiflora Juss.) - Sp.
z.step.-z.păd.stej.; loc. cult. şi rud. Bur. seg. în culturi prăsitoare, în
anuală-perenă, T . - H , 50-80 cm. VH-IX. 2n=14. Cult. om. Am. de S.
extindere în Dobr. Sp. xeromez.-mez, N3-4. Submedit.
2b C . variat colorată, cu tub mai larg şi mai scurt (infundibuliform-
8b Plantă dens patent păroasă, peri glandulari. Tulp. şi ramuri rotunde, 3
campanulată)
nearipate, netede.
3a Tulp. subţiri, lipicios glandulos păroase. C. roz-roşietică sau violetă, de
9 S. villosum M i l l . s . str. (S. luteum M i l l . subsp. luteum) - Z â r n a
2,5-3,5 cm lung. Polen albăstrui.
g a l b e n ă . Sp. anuală, T , 10-50 cm. VII-IX. 2n=48. Spor. z.step.-e.g.;
3 *P. integrifolia (Hooker) Schinz et Thell. (P. violacea Lindl.) - Sp.
loc. cult. şi r u d , tuf. Submedit.
anuală-perenă, T . - H , 50-80 cm. V - I X . 2n=14. Cult. om. şi subspont. A m .
9a Plantă perenă, lignificată la bază, urcătoare. C. violacee. Baca roşie ovoid-
deS.
elipsoidală
3b Tulp. mai solide. Tubul C . mai larg decât la P. axillaris şi mai lung decât
10 S. dulcamara L . - L ă s n i c i o r. Sp. perenă, C h , -2 m. VI-VIII.
la P. integrifolia. Culoarea C. şi forma foarte variate.
2n=24. Frecv. Z.step.-e.f; Ioc. umede şi umbroase, z ă v , tuf. Sp.
4 *P. x atkinsiana D . Don (P. hybrida V i l m . ; P. axillaris x P.
mezohigr.-higr, helscia. Tox. Euras.
integrifolia) - Sp. anuală, T , V I - I X . 2n=14,21,28,35. Frecv. cjilfi o r n ^
9b Plante cu rizomi. Tulp. erectă. C. galbenă.
11 S. carolinense L . Portul Constanţa, Sp. adv. A m . de N .

712 713
BUDDLEJACEAE
11 Nicotiana L .
la Frz. peţiolate, nearipate. C. galbenă-verzuie, de 12-17 mm lung.
1 *N. rustica L . - M a h o r c ă . Sp. anuală, T., 0,5-1,5 m. VI-IX.
2n=24,48. Cult. ind. A m . Centr.
lb Frz. sesile sau cu peţiol aripat. C. peste 4 cm lung 2 Cuprinde un singur gen - Globularia cu sp. erbacee, perene sau arbuşti
2a Infl. paniculiformă cu fl. numeroase. Stamine înserate în 1/3 inf. a
tubului C .
2 *N. tabacum L . - T u t u n . Sp. anuală, T., 1 -3 m. V I - I X . 2n=48 (dar
şi 24,36). Cult. ind. A m . trop.?
2b Infl. racemiformă cu fl. puţine. Stamine înserate în 1/3 sup. a tubului C.
Tubul C. verde-gălbui, cu limbul palid violet la ext. şi alb în int.
3 *N. alata L i n k et Otto - R e g i n a n o p ţ i i . Sp. perenă (în cultură
anuală), H.(T.), 60-150 cm. V I I - X . 2n=18. Cult. orn., mai ales ca var.
grandiflora Comes (N. affinis Moore) care are fl. mai mari şi limbul
gălbui la ext. A m . de S.
N. x sanderae Sander (N. alata x N. forgetiana Hemsley) are fl. roz-
carmin. Cult. orn. A m . de S.
12 Capsicum L .
x=6
1 *C. annuum L . - A r d e i . Sp. anuală, T., 30-50 (-100) cm. VI-IX.
2n=24. Frecv. cult. alim., condim. A m trop.
- convar. annuum (=microcarpum Filov) - A r d e i c i r e a ş ă . Fr.
globulos până la globulos-alungit, mic, de 2-7 cm lung. şi 1,2-4
cm lăţ.
- convar. longum (DC.) Terpo - C o r n u l c a p r e i . Fr. alungit, de
4-26 cm lung., 1-4 cm lăţ. şi 1-3 mm grosimea pericarpului.
- convar. grossum (L.) Filov - A r d e i g r a ş i , G o g o ş a r i . F r . în
formă de măr, brăzdate longitud., de 5-18 cm lung., 3,5-12 cm lăţ.
şi 2-6 mm grosimea pericarpului.
Fam. Buddlejaceae K . Wilh.
U n singur gen - Buddleja se cultivă la noi în scop orn. Arbuşti şi arbori cu
frz. simple şi peri stelaţi. F l . pe tipul 4, gamosepale şi gamopetale,
hermafrodite. Fr. capsulă septicidă.
1 Buddleja L .
la Frz. alterne. C . purpuriu-liliachie.
1 *B. alternifolia Maxim. - Ph, arbust -4 m. V I . Cult. orn. China.
714
BIGNONIA CEAE
lb Frz. opuse, dens alb tomentoase pe dos. F l . mirositoare, liliachii.
2 *B. davidii Franch. (B. variabilis Hemsley) - Ph, arbust -5 m. V I I - X .
2n=76. Cult. orn. China.
Fam. Globulariaceae
mici. Frz. simple, alterne şi în rozetă. F l . hermafrodite, zigomorfe, pe tipul 5,
gamosepale şi gamopetale, grupate în capitule. C. albastră, bilabiată. Androceu
didinam. Gineceu sup., ovar unilocular şi uniovulat. Fr. achenă înconjurat de K .
persistent.
1 Globularia L .
x=8
1 G. bisnagarica L . (G. punctata Lapeyr.) (piş. C X V , fig. 15) - Sp.
perenă, H . , -25 cm. VI-VII. 2n=16. Spor. z.step.-e.f.; loc. înierbate, uscate,
pietroase. Trans., Ban., Munt., Dobr. Centr. eur.-submedit
Fam. Bignoniaceae Pers.
Cuprinde plante lemnoase, arbori şi arbuşti, la noi cult. în scop orn. şi for.
Frz. opuse, fără stipele. F l . hermafrodite, zigomorfe, pe tipul 5,gamosepale şi
gamopetale. Androceu didinam sau cu 5 stamine dintre care 2 fertile şi 3 sup.
sterile. Gineceu sup., ovar cu ovule numeroase. Fr. capsulă alungită, cu sem.
aripate.
l a Arbori cu port erect. Frz. simple. F l . albe. Stamine 5, cele 3 sup. sterile
1 Catalpa
lb Plante urcătoare. Frz. compuse. F l . portocalii-roşietice. Androceu didinam .
2 Campsis
1 Catalpa Scop.
la Frz. lat ovat-cordate, abrupt acuminate; zdrobite în stare proaspătă,
miroase neplăcut. C. de 3-4 cm. Fr. de 6-10 miri diam.
1 *C. bignonioides W a l t e r - C a t a l p a . Ph., arbore, 7-15 m. V I - V I I .
2n=40. Cult. orn. E . A m . de N .
lb Frz. ovate, lung acuminate; zdrobite nu miroase. C. de 5-6 cm. Fr. de 1-1,5
cm diam.
2 *C. speciosa Warder - Ph., arbore, -30 m. VI-VII. 2n=40. Cult. orn.
şi for. E . A m . de N .
715
 OROBANCHACEAE

2 Sinningia Nees
2 Campsis L o u r .
1 *S. speciosa Bentham et Hooker (5. x hybrida hort.; Gloxinia
1 *C. rădicam ( L . ) Seemann (Tecoma rădicam Juss.) - hybrida hort.) - G l o x i n i e . Sp. perenă, H , -10 cm. III-IV; V I I - I X .
T r o m p e t ă , T r â m b i ţ ă . Liană, E p , 10 m . VII-VIII. 2n=40. Cult. orn. 2n=56. Cult. orn. Brazilia.
E . A m . de N .
F a m . Orobanchaceae Vent.
Fam. Acanthaceae Juss.
Plante holoparazite pe răd. altor plante erbacee sau pe plante lemnoase din
Plante robuste. Frz. tulp. opuse şi bazale, penat divizate, fără stipele. F l .
clasa dicotiledonate. Frz. alterne, sevamiforme. F l . hermafrodite, zigomorfe,
hermafrodite, zigomorfe, grupate în spice cilindrice. K . şi C . unite, bilabiate. grupate în spice sau raceme spiciforme terminale. K . persistent, tubulos-
Labiul sup. al C . lipseşte. Androceu didinam. Gineceu s u p , ovar bilocular. Fr. campanulat, 4 dinţat sau adânc divizat în 2 lobi laterali. C . bilabiată. Androceu
didinam. Gineceu s u p , ovar unilocular, ovule foarte numeroase. Fr. capsulă
capsulă loculicidă.
loculicidă cu sem. numeroase, foarte mici.
1 Acanthus L .
1 A. baIcanicus Heywood et I.B.K.Richardson (A. longifolius Host 1 Orobanche L . - L u p o a i e , Verigei
non Poir.) - T a l p a u r s u l u i . Sp. perenă, H , 30-60 cm. V I - V I I . Rară x=12,19
z.păd.stej.-e.g.; loc. uscate, tuf, margini de p ă d , pe substrat pietros. Jud.:
la F l . cu bractee şi bracteole. K . tubulos-campanulat, cu 4 dinţi subegali.
A l b a , Caraş-Severin, Mehedinţi, Dolj. Sp. xer, term. Bale.
Tulp. cu sclerenchim extrafascicular 2
Fam. Pedaliaceae L i n d l . lb F l . fără bracteole, numai cu bractee. K . adânc divizat în 2 lacinii laterale.
Tulp. fără sclerenchim extrafascicular 7
Plante din regiuni calde, tropicale, subtropicale şi mediteraneene. L a noi se
2a C. de 10-13(-17) mm, palid gălbuie la bază şi albastră-violacee spre vârf.
cultivă un singur gen - Sesamum cu o singură sp. S. indicum. F l . solitare,
1 O. ramosa L . (piş. C X V I I , fig. 1). - Sp. anuală, T , 5-30 cm. V I - I X .
axilare, hermafrodite, zigomorfe, pe tipul 5, gamosepale şi gamopetale. C . 2n=24. Frecv. pe Cannabis sativa, Nicotiana tabacum, Lycopersicon
bilabiată; androceu didinam. Gineceu sup. Fr. capsulă loculicidă, bivalvă. esculentum şi mai rar pe alte Solanaceae, Lamiaceae etc. Eur. centr. şi S.
2b C. peste 18 mm lung 3
1 Sesamum L . 3a Antere glabre sau subglabre 4
1 *S. indicum L . - S u s a n . Sp. anuală, T , 30-60 cm. V I L Cult. alim. 3b Antere dens-păros-viloase 6
4a Tulp. ramificată. C. de 18-22 mm, palid albastră sau violacee. Ovar şi stil
pentru uleiul extras din sem. S E . Asia. glabru.
Fam. Gesneriaceae R i c h . et Juss. 2 O. mutelii F.W.Schultz (O. brassicae Novopokr.) - Sp. anuală, T ,
20-40 cm. VII-IX. S p o r , local frecv. Pe Brassica oleracea. Jud.: Arad,
Cuprinde plante din zone calde, câteva cult. şi la noi în scop decorativ.
Dolj, Giurgiu, Constanţa, Tulcea, Brăila şi Bucureşti - Băneasa. Eur. centr.
Acestea au tulp. scapiformă, frz. bazale, simple. F l . hermafrodite, zigomorfe; C. şi S E .
4b Tulp. simplă. Ovar păros în partea sup. Stil glandulos păros 5
slab bilabiată. Fr. capsulă.
l a F l . în cime laxe, lung pedunculate. C . c u tubul mult mai scurt decât 5a Infl. dens alb-lanată. Antere glabre. Filamente staminale glabre sau păroase
bazai. C . de 20-25 mm lung.
laciniile. Stamine fertile 2 1 Saintpaulia
l b F l . solitare. C . tubulos-campanulată, cu lacinii scurte, rotunjite. 2 Sinningia 3 O. caesia Rchb. (piş. C X V I I , fig. 2). - Sp. perenă, G , 10-30 cm. V -
VIII. Spor. Pe Artemisia spp. Euras. cont.
1 Saintpaulia W e n d l .
5b Infl. mărunt glandular-puberulentă. Antere glabre sau păroase spre vârf.
1 *S. ionantha Wendl. - V i o l e t e a f r i c a n e . Sp. perenă, H , 5-15 Filamente staminale glabre sau păroase terminal. C. de 18-25 mm lung.
cm. III-V; V I I - X . 2n=28. Cult. orn. Africa de E .
717
716
OROBANCHACEAE PLANŞA C X V I I
4 O. purpurea Jacq. (piş. C X V I I , fig. 3). - Sp. perenă, G . , 15-60 cm.
VI-VII. 2n=24. Frecv. Pe Achillea spp. şi alte Compositae. Eur.
6a Tulp. ramificată. Bracteea mai scurtă decât K . Filamente staminale păroase
la bază. C . de (20) 25-35 mm lung.
5 O. aegyptiaca Pers. Sp. anuală, T., 15-50 cm. V - I X . Rară. Pe
Solanaceae, Cucurbitaceae, Jud.: Mehedinţi şi Constanţa. Eur. S E . ,
As.centr., S V .
6b Tulp. simplă. Bracteea egală sau mai lungă decât K . Filamente staminale ±
păroase spre vârf. C . de 25-35 mm lung
6 O. arenaria Borkh. (O. laevis auct. ) (piş. C X V I I , fig. 4). - Sp.
perenă, G . , 20-50 cm. VI-VIII. 2n=24. Spor. Pe Artemisia spp. Submedit.
7a Tubul C . îngustat la mijloc, dilatat către bază şi labii 8
7b Tubul C . îngustat la bază şi dilatat spre labii 9
8a A x a infl., bracteele, K . şi C . dens arachnoideu lanat păroase. Bracteea
numai cu puţin mai scurtă decât C . Stigmat palid gălbui.
7 O. coerulescens Stephan ex W i l l d . (piş. C X V I I , fig. 5). - Sp.
perenă, G . , 10-40 cm. V I - V I I . 2n=38. Spor. Pe Artemisia spp. Submedit.
8b A x a infl., bracteele, K . şi C . scurt glandulos păroase până la subglabre.
Bracteea de lung. K . , cam cât 1/2 C . Stigmat albicios.
8 O. cernua Loefl. (piş. C X V I I , fig. 6). - Sp. anuală-perenă, T.-G.,
20-40 cm. V - V I I . Frecv. în S. şi S E . ţării. Pe Artemisia spp. şi alte
Compositae. Pe Helianthus annuus parazitează O. cernua var. cumana
(Wallr.) G.Beck (O. cumana Wallr.) care are baza filamentelor staminale
glandulos-păroasă şi este anuală. Eur. centr.
9a C . glandulos-păroasă, mai ales în partea terminală, cu peri închişi la bază,
astfel C . apare punctată 10
9b C . glandulos-păroasă, dar perii nu sunt închişi Ia culoare la bază, astfel
C. nu apare punctată 11
10a Laciniile K . alungit lanceolate, 3 nervate, numai cu puţin mai scurte decât
C. Filamente staminale păroase cel puţin la bază.
9 O. alba Stephan ex W i l l d . - I a r b a c u c u l u i , (piş. C X V I I , fig. 7).
- Sp. perenă, G . , 35(70) cm. VI-VII. 2n=38. Frecv. Pe Lamiaceae. Eur.
10b Laciniile K . ovate, slab nervate, cât 1/2 lung. C . Filamente staminale
glabre sau glandulos-păroase în partea sup..

PLANŞA CXVII. 1 - Orobanche ramosa; 2- O. caesia; 3 - O. purpurea; 4-0. laevis; 5-0.

coerulescens; 6 - O. cernua var. cumaiui; 7 - O. alba; 8 - 0 . reticulata; 9 - O. minor, 10 - O.
artemisiae-campestris; 11 - O. a. var. picridis; 12 - O. caryophyllacea; 13 - O. teucrii; 14 - O.
gracillis; 15 - O. salviae; 16 - O. lucorum; 17 - O.flava;18 - O. lutea; 19 - O. alsatica; 20 -
O. elatior-în toate cazurile fl. şi stamine.

718
OROBANCHACEAE OROBANCHACEAE
15b Scvame de 10-15 mm lung. K . de 7-12 mm. Bractee de 12-20 mm. Linia
10 O. reticulata Wallr. (piş. C X V I I , fig. 8). - Sp. perenă, G . , 10-60 dorsală a C. dreaptă la mijloc. Filamente inserate cu 3-5 mm deasupra
cm. VI-VIII. 2n=38. Frecv. Pe Cirsium, Carduus, Knautia şi alte bazei C .
Compositae şi Dipsacaceae. Euras. 14 O. teucrii Holandre (piş. C X V I I , fig. 13). - Sp. perenă, G . , 15-40
a - subsp. reticulata - Filamente staminale glandulos-păroase în partea cm. V I - V I I . 2n=38. Spor. Pe Teucrium spp. Centr. eur.
16a Labiul sup. al C. cu lobii nerecurbaţi.
sup. C . violet-purpurie (numai la bază gălbuie), cu peri denşi,
O. lucorum (vezi 20b).
glandulari, violeţi. E.f.-e.s.
16b Labiul sup. al C. cu lobii recurbaţi.
b - subsp. pallidiflora (Wimm. et Grab.) Hayek - Filamente staminale
O. salviae (vezi 20a).
glabre sau cu câţiva peri glandulari rari. C. alb-gălbuie. Z.păd.stej.-e.f.
17a C. la int. roşu- închis, lucitor. Lobii labiului inf. ciliaţi. Filamente fixate la
11a Stigmat purpuriu sau roşu închis la înflorire 12
baza C , până la 2 mm. F l . mirositoare.
11b Stigmat galben sau alb la înflorire 17
15 O. gracillis Sm. (piş. C X V I I , fig. 14). - Sp. perenă, G . , 15-60 cm.
12a Labiul inf. al C . neciliat 13
VI-VIII. Frecv. Pe Leguminosae diverse. Eur. centr. şi submedit.
12b Labiul inf. al C. glandulos ciliat 14
17b C. nu este roşie lucitoare la int. Filamente fixate mai sus de 2 mm. de la
13a F l . mici; bractee de 7-15 mm, K . de 7-12 mm, C. de 10-14(-18) mm.
baza C 18
Filamente staminale inserate cu 2-3 mm deasupra bazei C.
18a F l . mici, de 10-14(-18) mm. C. palid găllbuie. Labiul inf. neciliat.
11 O. minor Sm. (piş. C X V I I , fig. 9). - Sp. perenă, G . , 10-50 cm. V I -
Filamente inserate 2-3 mm deasupra bazei C.
VII. 2n=38. Spor. Pe Trifolium spp. şi alte Leguminosae. Eur. centr. de S.
O. minor (vezi 13a).
şi V .
18b F l . mai mari, peste 18 mm; dacă sunt mai mici, atunci labiul inf. este ciliat
13b F l . mai mari; bractee de 12-20 mm, K . de 10-15 mm, C. de 14-22 mm.
sau filamentele sunt fixate la 5-6 mm deasupra bazei C 19
Filamente staminale inserate cu 3-5 mm deasupra bazei C.
12 O. artemisiae-campestris Vaucher ex Gaudin (O. loricata Rchb.) 19a Stigmatul galben la înflorire, devine maroniu-roşietic 20
(piş. C X V I I , fig. 10). - Sp. perenă, G . , 10-50 cm. VI-VII. 2n=38. Spor. Pe 19b Stigmatul constant galben-albicios 21
Compositae, în special pe Artemisia şi Picris, dar şi pe Orlaya şi Daucus. 20a Lobii labiului sup. al C. recurbaţi. Stil dens glandulos-păros.
Eur. centr. de S. şi V . 16 O. salviae F.W.Schultz ex W . D . K o c h (piş. C X V I I , fig. 15). - Sp.
- var. artemisiae-campestris - Bracteea mai lungă decât fl. Cele 2 perenă, G . , 10-50 cm. VII-VIII. 2n=38. Rară. Pe Salvia glutinosa. Jud.:
lacinii laterale ale K . divizate aproape până la bază, cu dinţi Caraş-Severin şi Mehedinţi. Centr. eur. (mont.).
înguşti, filiformi. 20b Lobii labiului sup. al C. drepţi, nerecurbaţi. Stil glabrescent rar glandulos-
- var. picridis (F.W.Schultz ex W . D . Koch) Beck. (piş. C X V I I , fig. păros.
11). Bracteea mai scurtă decât fl. Cele 2 lacinii laterale ale K . 17 O. lucorum A.Braun ex F . W . Schultz (piş. C X V I I , fig. 16). - Sp.
divizate cel mult până la mijloc, dinţii mai laţi şi mai scurţi. perenă, G . , 15-50 cm. VI-VII. 2n=38. Rară. Pe Berberis vulgaris. Eur.
centr. (mont.).
14a F l . mari, C . de 20-32 mm. Stigmat purpuriu 15
21a Lobii labiului inf. al C. glandulos-ciliaţi 22
14b F l . mai mici, C. de 15-22 mm. Stigmat galben la început, mai târziu devine
21b Lobii labiului inf. al C. neciliaţi 24
oranj, brun sau roşu 16
15a Scvame de 15-30 mm lung. K . de 10-17 mm. Bractee de 17-25 mm. C. 22a Stil glabru, devine exsert şi convolut. Tulp. cu scvame dense la bază, rare
uniform curbată pe linia dorsală. Filamente inserate cu 1-3 mm deasupra mai sus. Filamente inserate 5-6 mm deasupra bazei C.
bazei C . 18 O.flava Mart. ex P.W.Schultz (piş. C X V I I , fig. 17). - Sp. perenă,
13 O. caryophyllacea Sm. {O. vulgaris Poir.) (piş. C X V I I , fig. 12). - G . , 20-40(-60) cm. VI-VIII. 2n=38. Spor. Pe Petasites, Tusilago şi
Sp. perenă, G . , 15-20 cm. VI-VII. 2n=38. Frecv. pe Rubiaceae. Centr. eur. Adenostyles spp. Eur. (mont.).
(submedit.). 22b Stil glandulos-păros 23
23a K . de 10-17 mm. Capsula de 10-14 mm. Pe Leguminosae.

720 721
OROBANCHACEAE LENŢI B ULARI A CEA E
19 O. lutea Baumg. (piş. C X V I I , fig. 18). - Sp. perenă, G , 15-50 cm. O. gracilis: Fabaceae (Cytisus, Dorycnium, Lotus, Medicago,
VI-VII. 2n=38. Frecv. Pe Medicago, Trifolium şi alte Leguminosae. Trifolium).
Euras. O. salviae: Salvia glutinosa, S. pratensis.
23b K . de (6)9-11 mm. Capsula de 8-10 mm. O. lucorum: Berberis, Crataegus, Rubus.
20 O. alsatica Kirschleg. (piş. C X V I I , fig. 19). - Sp. perenă, G . , 20- O. flava: Adenostyles, Petasites, Tussilago.
60 cm. VI-VII. 2n=38. Spor. Pe Umbelliferae. Euras. cont. O. lutea: Medicago, Melilotus, Trifolium, Lotus, Dorycnium.
24a Stil glabru, devine exsert şi convolut. O. alsatica: Apiaceae (Peucedanum, Laserpitium, Libanotis,
O.flava (vezi 22a). Angelica, Pimpinella).
24b Stil glandulos-păros 25 O. elatior: Centaurea, Hypochoeris, Echinops.
25a K . de 10-17 mm. Scvame de 2-3 cm. Capsula de 10-14 mm. Pe
Leguminosae Fam. Lentibulariaceae Rich.
O. lutea ( vezi 23a).
Plante erbacee, carnivore. Frz. fără stipele. F l . hermafrodite, zigomorfe, pe
25b K . de (6)9-11 mm. Scvame de 1-2 cm. Capsula de 8-10 mm. Pe
tipul 5. K . bilabiat. C . bilabiată, pintenată. Stamine 2. Gineceu sup, ovar
Leguminosae
unilocular. Fr. capsulă.
21 O. elatior Sutton (O. major auct.) (piş. C X V I I , fig. 20). - Sp.
l a Frz. întregi, în rozetă bazală. Plante terestre. F l . solitare 1 Pinguicula
perenă, G , 20-70 cm. VI-VIII. 2n=38. Frecv. Pe Centaurea spp. şi alte
lb Frz. divizate în segmente filiforme. Plante acvatice sau de mlaştini. F l . în
Compositae. Euras.
raceme 2 Utricularia

Principalele gazde ale speciilor de Orobanche 1 PinguiculaL. -Foaie grasă

O. ramosa: Cannabis, Lycopersicon, Nicotiana, Solanum tuberosum x=8
O. mutelii: Brassica oleracea, var. capitata, Lycopersicon. la C . albă, de 10-16 mm, cu 1-2 pete galbene pe labiul inf; pintenul de 2-
O. caesia: Artemisia absinthium, A. austriaca, A. campestris, A. 3 mm, gălbui.
pontica.
1 P. alpina L . (piş. C X I , fig. 1). - Sp. perenă, H , 5-13 cm. V I - V I I .
O. purpurea: Achillea spp., Artemisia vulgaris, Cirsium acaule, 2n=32. Spor. e.b.-e.a.; paj. umede, turbării. Sp. mezohigr.-higr. Euras.
Tanacetum macrophyllum, Anthemis austriaca. arct.-alp.
O. aegyptiaca: Lycopersicon, Solanum melongena, S. nigrum, lb C . violetă, de 15-22 mm, albă la gât. Pintenul de 3-6 mm.
Cucumis sativus, Nicotiana rustica. 2 P. vulgaris L . (piş. C X I , fig. 2). - Sp. perenă, H , 8-18 cm. V - V I I .
O. arenaria: Artemisia campestris, A. vulgaris, A. absinthium. 2n=64. Frecv. e.b.-e.a.; paj. umede, turbării. Sp. mezohigr.-higr. Circ.
O. coerulescens: Artemisia campestris.
O. cernua: Artemisia s p p , Helianthus annuus (O. cernua var. 2 Utricularia L. - O t ră ţe 1
cumana),
x=9,10
O. alba: Acinos, Clinopodium, Calamintha, Origanum, Thymus,
Saturea kitaibelii, Melissa. la Laciniile frz. cu peri setiformi. C . de 12-18 mm, pintenul mai lung decât lat
O. reticulată: Asteraceae (Cirsium spp, Carduus spp.), Dipsacaceae 2
(Knautia, Scabiosă). lb Laciniile frz. fără peri setiformi. C . de 6-8 mm, pintenul nu este mai lung
O. minor: Fabaceae (Trifolium, Medicago, Onobrychis, Vicia, decât lat 3
Coronilla, Lathyrus) 2a Labiul inf. al C . cu marginea răsfrântă. Pediceli de 2-3 ori mai lungi decât
O. artemisiae-campestris: Artemisia campestris, Crepis, Picris. bracteele.
O. caryophyllacea: Galium, Asperula, Sherardia. 1 U. vulgaris L . (piş. C X I , fig. 3). - Sp. perenă, H d , natantă, - l m.
O. teucrii: Teucrium spp. VI-VIII. 2n=44. Frecv. z.step.-e.b.; ape stătătoare. Circ.

722 723
 CAMPANULACEAE
CAMPANULA CEAE

2b Labiul inf. al C. plan, cu marginea ondulată. Pediceli de 3-5 ori mai lungi
1 Campanulah. -Clopoţei
decât bracteele.
2 U. australis R . B r . (U. neglecta Lehm.) - Sp. perenă, Hd., natantă, - x=7,8,9,10, 11, 13,15,17
1,5 m. VI-VIII. 2n=44. Spor. z.step.-e.b.; ape stătătoare. Eur. la Capsula se deschide prin 3 pori situaţi subapical 2
3a Labiul inf. al C. alungit, de 6 mm lăţ., cu margini revolute. lb Capsula se deschide prin 3-5 pori situaţi bazai 7
3 U. minor L . - Sp. perenă, H H . , -25 cm, cu lăstari acvatici şi tereştri. 2a Frz. bazale lat-ovat-rotunde, cordate, cele tulp. inf. triunghiular ovate, cu
VI-VIII. 2n=44. Spor. z.step.-e.b.; ape puţin adânci (1-4 cm) şi mlaştini. baza trunchiat-cordată, toate lung peţiolate. C. larg campanulată, adesea
Circ.-bor.
mai lată decât lungă, de circa 3 cm lung.
3b Labiul inf. al C . subrotund, de 10 mm lăţ., plan.
1 C. carpatica Jacq. - C ă d e l n i ţ ă , (piş. C X V I I I , fig. 1). Sp.
4 U. bremii Heer - Sp. perenă, H H . , -60 cm, cu lăstari acvatici şi perenă, H , 10-40 cm. V I - I X . 2n=34. Frecv. e.f.-e.s.; stâne. calc. Sp. mez.,
tereştri. VI-VIII. Spor. z.step.-e.b.; ape puţin adânci (2-5 cm) şi mlaştini.
sax., calc. End. carp.
Eur. centr.
2b Frz. tulp. inf. nu sunt ovate şi nu au baza cordată 3
3a Tulp. simplă, neramificată. Laciniile K . liniar-lanceolate, de 2-3 mm lăţ.,
ORD. CAMPANULALES
lungi cât 1/2 din lung. C. sau mai scurte. C. larg campanulată, mare, de 3-4
F a m . Campanulaceae Adans. cm lung.
2 C. persicifolia L . - Sp. perenă, H , 30-70 cm. VI-VIII. 2n=16.
Plante erbacee cu laticifere. Frz. simple, de obicei alterne, fără stipele. F l . Frecv. z.silvostep.-e.b.; paj., rarişti şi margini de păd. Sp. xeromez.-mez.
hermafrodite, actinomorfe, pe tipul 5, gamosepale şi gamopetale. K . persistent.
Euras.
Stamine 5 cu filamente libere şi antere uneori unite. Gineceu inf. Fr. capsulă,
3b Tulp. ramificată. Laciniile K . mai înguste, liniar-setiforme 4
l a C. ± tubuloasă, divizată aproape până la bază în lacinii liniar-lanceolate....2
4a Răd. îngroşată. Infl. erectă, cu pedicelii fl. sup. scurţi, până la 1 cm. C . de
l b C. ± campanulată, divizată cel mult până la jumătate 4 1-2 cm lung., îngust infundibuliformă.
2a Infl. laxe, alungite, ramificate; involucrul comun lipseşte 6 Asyneuma 3 C. rapunculus L . - Sp. bisanuală, Ht., 30-100 cm. V - V I I . 2n=20.
2b Infl. dense, capituliforme sau cilindrice, cu involucru comun la bază 3 Frecv. z.step.-e.g.; paj., tuf, margini de păd. Sp. xeromez., subterm. Eur.
3a F l . fără bractee. Filamente staminale subulate 9 Jasione 4b Răd. subţire. Infl. laxă, cu fl. lung. pedicelate. C. larg dilatată în partea sup.
3b F l . cu bractee. Filamente staminale lăţite la bază 5 Phyteuma 5
4a Ovarul şi capsula cilindrice. Plante anuale 7 Legousia 5a Plantă anuală. Laciniile K . setiforme, ± patente, de cel mult 0,5 mm lăţ., ±
4b Ovarul şi capsula ovoid-globuloase 5 egale cu lung. C . C . de 12-16 mm lung.
5a Antere concrescute într-un tub 4 Symphyandra 4 C. sparsa Friv. reprezentată în Flora Ro. prin subsp. sphaerothrix
5b Antere libere 6 (Griseb.) Hayek (C. sphaerothrix Griseb.) (piş. C X V I I I , fig. 2). Sp.
6a Baza stilului înconjurată de un disc nectarifer evident, tubulos-cilindric. anuală, T., 30-60 cm. V - V I I . 2n=20. Spor. z.păd.stej.-e.f; paj., pe loc.
Stil lung, exsert 3Adenophora stâncoase, în S V . ţării. Bale.
6b Baza stilului fără disc nectarifer * 7 5b Plante bisanuale-perene. Laciniile K . mai late de 0,5 mm. C . de 20-40 mm
7a F l . grupate în capitule terminale, înconjurate de involucru comun. Capsula lung 6
cu deschidere neregulată, apicală. Plantă scundă, de 10-20 cm, cu frz. 6a Plantă bisanuală, fără stoloni. C. de (17) 20-25 mm lung., prin uscare se
liniare, graminiforme 8 Edraianthus decolorează.
7b F l . nu formează capitule (dacă există capitule, atunci frz. nu sunt liniare, 5 C. patula L . - Sp. bisanuală, Ht., 30-60 cm. V - V I I . 2n=20,40. Frecv.
graminiforme). Capsula cu deschidere regulată, prin pori sau valve 8 z.păd.stej.-e.f.; paj., margini de păd. Sp. mez.-mezohigr. Eur.
8a Capsula se deschide prin pori 1 Campanula 6b Plantă perenă, cu stoloni terminaţi cu frz. ovat-subrotunde. C. de 25-45
8b Capsula se deschide prin valve 2 Platycodon mm lung., nu se decolorează prin uscare.

724 725
CAMPANULACEAE
6 C. abietina Griseb. (piş. C X V I I I , fig. 3). - Sp. perenă, H , 20-60 cm.
VII-VIII. 2n=40. Frecv. e.f.-e.s.; paj., margini de păd. şi tuf. Sp. mez.-
mezohigr, oligotr.-mezotr. Carp.-balc.
7a Stigmate 5. Ovar şi capsulă 5 loculare. Capsula se deschide prin 5 pori. F l .
mari, peste 4 cm lung. între sinusurile sepalelor există apendici, mari,
ovaţi, reflecţi.
7 *C. medium L . - C l o p o ţ e i d e g r ă d i n ă . Sp. bisanuală, H t ,
40-80 cm. VI-VIII. 2n=34. Cult. orn. V . medit.
7b Stigmate 3. Ovar şi capsulă 3 loculare; capsula se deschide prin 3 pori
8a K . cu apendici între sinusurile laciniilor
8b K . fără apendici
9a Infl. capituliformă. Frz. bazale alungit obovat-spatulate, peţiolate.
8 C. lingulata Waldst. et K i t . (piş. C X V I I I , fig. 4 ) . - Sp. bisanuală,
H t , 20-40 cm. V - V I I . 2n=34. Rară e.g.; paj. aride, tuf, pe stâne. Sp.
xeromez, calc. Jud.: Caraş-Severin, Mehedinţi, Hunedoara. Bale.
9b Infl. nu sunt capitule
10a Frz. bazale triunghiular-ovate, adânc cordate şi lung peţiolate. F l . scurt
pedicelate. Plantă aspru păroasă.
9 C. grossekii Heuff. (piş. C X V I I I , fig. 5 ) . - Sp. perenă, H , 40-80 cm.
VI-VII. Spor. z.păd.stej.termofili-e.f; tuf, stâne. însorite. Sp. xeromez,
subterm. Jud.: Arad, Alba, Hunedoara, Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj,
Vâlcea, Tulcea. Bale.
10b Frz. bazale nu sunt cordate
11a Plantă perenă, scundă, de 5-10(15) cm, din e.a. Frz. liniar-lanceolate.
Dinţii K . mai lungi decât 1/2 C ; apendici mici, de circa 1 mm.
10 C. alpina Jacq. - C 1 o p o ţ e i d e m u n t e . (piş. C X V I I I , fig. 6 ) . -
Sp. perenă, H , 5-15 cm. VII-VIII. 2n=34. Frecv. e.a.; p a j , pe sol. schel.
Sp. m e z , oligotr, hekistoterm. Alp.-carp.
11b Plante bisanuale, mai robuste, de 20-60 cm, din regiuni mai joase. Frz.
alungit obovat-spatulate. Dinţii K . mai scurţi decât 1/2 C ; apendici de
circa 3 mm.
11 C. sibirica L . - Sp. bisanuală, H t , 20-60 cm. V - V I I . 2n=34. Frecv.
z.silvostep.-e.f.(b-); p a j , tuf, s t â n e , loc. aride. Sp. xeromez, oligotr.
a - subsp. sibirica - Apendicii K . lanceolaţi, mai scurţi decât ovarul. C. de
17-25 mm lung. Cont. euras.
b - subsp. divergens Waldst. et K i t . - Apendicii K . lat lanceolaţi, egali sau
mai lungi decât ovarul. C. de 30-40 mm lung. Bale.-dacic.-pan.
12a F l . sesile grupate în glomerule
12b F l . pedicelate grupate în raceme sau panicule
13a Infl. spiciformă, alungită, întreruptă, formată din glomerule cu 3-5 fl.
726
CAMPANULACEAE
Dinţii K . liniar-lanceolaţi, cât 1/3 din lung. C ; C. de 12-16(20) mm lung
12 C. macrostachya Waldst. et K i t . (piş. C X V I I I , fig. 7). - Sp.
bisanuală, H t , 40-70 cm. VI-VII. 2n=18. Spor. z.silvostep.-e.g.; p a j , tuf,
stâne. Sp. xeromez, subterm, N u . Pont.-pan.-balc.
13b infl. capituliformă, cu 1 capitul terminal, mai mare şi uneori şi câteva
laterale, axilare, mai mici 14
14a Frz. inf. ovat-lanceolate, cordate, rotunjite sau brusc îngustate la bază, cu
peţioli nearipaţi.
8 13 C. glomerata L . - C i u c u r e . Sp. perenă, H , 30-50 cm. V - V I I I .
9 2n=30. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; tuf. Sp. xeromez.-mez.
ai Frz. cenuşiu tomentoase pe dos. Infl. terminală.
12
- subsp. farinosa (Rochel) Kirschleg. - Eur. centr. şi estică.
a Frz. nu sunt cenuşiu tomentoase pe dos b
2
bi Frz. scabre pe faţă, cu sete scurte, rigide, dense. Infl. întreruptă (şi cu
glomerule laterale).
- subsp. hispida (Witasek) Hayek - Jud.: Giurgiu şi Iaşi. Bale.
10
b 2 Frz. păroase sau glabrescente, nu sunt scabre c
Ci Frz. pubescente sau hirsute. Infl. întreruptă. C. până la 2 cm lung.
- subsp. glomerata - Frecv. Euras.
c 2 Frz. pubescente, hirsute sau glabre. Infl. terminală. C . până la 3 cm
lung.
- subsp. elliptica (Kit.) O.Schwarz. - Spor. Eur. centr.
14b Frz. inf. treptat îngustate în bază, cu peţioli aripaţi 15
11 15a Plantă cu peri rigizi. Tulp. muchiată. Pe lângă glomerulul terminal există şi
câteva glomerule axilare. Dinţii K . ovaţi, obtuzi.
14 C. cervicaria L . - Sp. bisanuală, H t , 30-70 cm. VI-VIII. 2n=34.
Frecv. z.păd.stej.-e.f; p a j , tuf, margini de păd. Sp. mez. Cont. euras.
15b Plantă cu peri rari, moi, lanaţi. Tulp. cilindrică. Infl. terminală. Dinţii K .
lanceolaţi, ciliaţi.
15 C. transsilvanica Schur (piş. C X V I I I , fig. 8). - Sp. bisanuală, H t ,
15-30 cm. VII-VIII. Spor. e.s.-e.a. Carp.-balc.
16a plante robuste cu tulp. până la 1 m; frz. tulp. inf. şi mijlocii late, ovate sau
eliptice, cordate sau brusc îngustate în peţioli. Dinţii K . lanceolaţi sau
triunghiular-ovaţi 17
13 PLANŞA CXVIII. 1 - Campanula carpatica; 2-C. sparsa subsp. sphaerothrix; 3 - C. abietina;
16 4 - C. lingulata; 5 - C. grossekii; 6 - C. alpina; 7 - C. macrostachya; 8 - C. transsilvanica; 9 -
C. crasssipes; 10 - C. cochleariifolia; 11 - C. romanica; 12 - C. rotundifolia subsp. rotundifolia;
13 - C. r. subsp. polymorpha; 14 - C. r. subsp. kladniana.
727
PLANŞA C X V I I I CAMPANULACEAE

16b Plante mai mici, cu frz. tulp. inf. şi mijlocii mai înguste, lent îngustate în
peţioli, numai cele ale lăstarilor sterili cu baza ± cordată. Dinţii K . liniar-
setacei 20
17a Infl. Racem lung, cu fl. dispuse unilateral. Dinţii K . reflecţi la înflorire.
Plantă adesea cu stoloni.
16 C. rapunculoides L . - Sp. perenă, FL, 30-80 cm. V I I - I X .
2n=34,68,102. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; paj., tuf., loc. cult. Sp. mez., N -3- 2

Euras.
17b F l . dispuse multilateral. Dinţii K . nu sunt reflecţi la înflorire. Plante fără
stoloni 18
18a F l . mici, de 1-2,5 cm lung. Frz. ± cenuşiu tomentoase pe dos.
17 C. bononiensis L . - Sp. perenă, H . , 30-70 cm. VII-IX. 2n=34.
Frecv. z.step.-e.f.; tuf., margini de păd., paj. Sp. xeromez., oligotr.-mezotr.
Euras. (submedit.).
18b F l . mari, de 3-6 cm lung 19
19a Plantă aspru păroasă. Tulp. cu muchii ascuţite. Frz. tulp. inf. şi mijlocii
triunghiular-ovate, cordate. C. de 3-4,5 cm lung.
18 C. trachelium L . - C l o p o ţ e i c u f r u n z e de u r z i c ă . Sp.
perenă, H . , 30-100 cm. VII-IX. 2n=34. Frecv. e.g.-e.f.; loc. semiumbrite
din păd., tuf., zăv. Sp. mez., helscia., N 3 . 4 . Euras. (submedit.).
19b Plantă glabrescentă. Tulp. obtuz muchiată. Frz. tulp. ovat-eliptice, nu sunt
cordate la bază. C. de 4-6 cm lung.
19 C. latifolia L . - Sp. perenă, FL, 50-150 cm. VII-VIII. 2n=34. Spor.
e.g.-e.b.; tuf., margini de păd. bur. în lungul apelor. Sp. mez.-mezohigr.,
helscia., N . Euras.
2

20a Bobocii florali şi capsula cu poziţie erectă. Rizom gros de 1-4 cm diam.,
lignificat, cu mai multe tulp. ± pendule. Frz. bazale cordate, lipsesc la
înflorire, cele tulp. liniar-lanceolate, întregi sau mărunt serate. C. de 12-16
mm lung.
20 C. crasssipes Heuff. (piş. C X V I I I , fig. 9). - Sp. perenă, H , 30-70
cm. VII-IX. 2n=34. Rară e.g.-e.f; stâne. calc. Sp. sax., calc. Jud.: Caraş-
Severin, Mehedinţi, Vâlcea. Carp.-bale.
20b Bobocii erecţi sau penduli. Capsula pendulă 21
21a Plante scunde, de 5-10 cm. Frz. rozetei lung peţiolate, prezente la înflorire,
cu limb lat ovat până la orbicular. Bobocii florali, fl. şi capsula nutante. C.
de 13-16 mm lung., cu lacinii scurte, circa 1/5 din lung. C. Anterele mai
scurte decât filamentele.
21 C. cochleariifolia Lam. (piş. C X V I I I , fig. 10). - Sp. perenă, H . , 5-
10(-20) cm. V I - I X . 2n=34. Frecv. e.s.-e.a.; loc. pietroase, stâne. Sp. mez.,
sax. A l p . eur.

728 729
CAMPANULACEAE CAMPANULACEAE
21b Plante mai înalte. Antere egale sau mai lungi decât filamentele 22 b 2 Laciniile K . mai lungi decât 1/2 C , de obicei recurbate. Capsula
22a Bobocii florali nutanţi 23 muchiată.
22b Bobocii florali erecţi 24 - subsp. kladniana (Schur) Tacik (C. kladniana (Schur) Witasek) (piş.
23a Răd. îngroşată napiform. Tulp. de 20-60 cm, cu frz. numeroase. F l . în infl. C X V I I I , fig. 14). - Spor. e.b.-e.s. Carp.-sudet.
22 C. serrata (Kit.) Hendrych (C. napuligera Schur). - Sp. perenă, Obs. C. bulgarica Witasek, taxon inclus în C. velebitica Borbâs. semnalat din Dobr. nu
creşte la noi.
H . , 20-60 cm. VII-IX. 2n=34. Frecv. e.f.-e.a.; paj., tuf. Sp. mez., oligotr.-
mezotr., slab-mod. acid. End. carp.
23b Răd. neîngroşată napiform. Tulp. de 10-25 cm. F l . solitare, rar câte 2(-5).
? C. scheuchzeri V i l i . - Sp. perenă, H . , 10-25(-40) cm. VII-VIII.
2n=68. Paj. e.b.-e.a. Sp. a fost menţionată din Carp. meridionali şi Apuseni
(Borza-Conspect), dar I. Morariu (Fl. R.P.R. IX) pune la îndoială aceste
date. Eur. centr. şi de S. (mont.).
24a F l . mici de 8-10(-14) mm lung. Tulp. în partea inf. pubescentă. Frz. bazale
subrotund cordate, cele tulp. liniar-lanceolate până la liniare, depărtat
serate. Tubul K . glandulos-papilos, cu lacinii scurte, subulate, alipite de C.
Antere de 2 ori mai lungi decât filamentele.
23 C. romanica Săvul. (C. rotundifolia L . subsp. romanica (Săvul.)
Hayek) (piş. C X V I I I , fig. 11). - Sp. perenă, H . , 18-30 cm. VI-VIII. Spor.
z.step.-e.g.; pe stâne. Sp. xer., sax. Dobr. End.
24b F l . mai mari, de 12-25(-30) mm lung. Antere ± egale cu filamentele 25
25a Rizom solid, lignificat, de 6-10 mm diam. Tulp. rigide, cu frz. liniare până
la setacee, întregi. Frz. bazale cordate, lipsesc la înflorire. C . de 16-22 mm
lung. Capsula de 4-8 mm, lemnoasă.
24 C. moravica (Spitzner) Kovanda (C. rotundifolia L . var. stricta
Schum.) - Sp. perenă, H . , 25-45(-70) cm. VI-VII. 2n=68. Spor. e.g.-e.f;
s t â n e , paj. aride. Trans., Ban., Olt. (Baia de Aramă). Centr. eur.
25b Rizom subţire. Tulp. subţiri, adesea flexuoase, nu sunt rigide. Frz. bazale
suborbiculare, ± cordate, uneori prezente la înflorire; cele tulp. îngust
lanceolate până la liniare, depărtat serate până la întregi. C. de 12-20(-30)
mm lung. Capsula membranoasă.
25 C. rotundifolia L . - Sp. perenă, H . , (10)20-40(-70) cm. V I - I X .
2n=34,68,102. Frecv. e.g.-e.a.; paj., tuf, stâne.
ai Tulp. în partea inf. scurt păroasă. Infl. multifloră. C. de 1-2 cm lung.
Capsula de 3-5 mm.
- subsp. rotundifolia (piş. C X V I I I , fig. 12). - Frecv. e.g.-e.b. Circ.
a2 Tulp. glabră. Infl. pauciflore sau fl. izolate. C. de 2-2,5(3) cm lung.
Capsula de 5-9 mm b
bi Laciniile K . mai scurte decât 1/2 C , alipite de C. Capsula fără muchii
PLANŞA CXIX. 1 -Adenophora liliifolia - androceu şi gineceu; 2 - Symphyandra waimeri - a-
longitud. androceu şi gineceu; 3 - Phyteuma tetramerum; 4 - P. spicatum; 5 - P. confusum - a-hipsofilă
- subsp. polymorpha (Witasek) Tacik (C. polyinorplia Witasek (piş. involucrală; 6 - Asyneuma canescens; 7 - Legousia hybrida; 8 - L speculum-veneris - a-fr.; 9 -
C X V I I I , fig. 3). - Spor. e.s.-e.a. End. carp. Edraianthus graminifolius; 10 - Jaxione montana - hipsofilă involucrală; 11-7. heldreichii.

730 731
CAMPANULACEAE CAMPANULACEAE
4 P. orbiculare L . - B ă n i c ă , S c h i n u ţ ă . Sp. perenă, H , 10-50
cm. V - V I I . 2n=22. Frecv. e.f.-e.a.; p a j , stâne. Sp. xeromez.-mez. N u ,
2 Platycodon A . D C . Eur. centr. (mont.).
1 *P. grandiflorum (Jacq.) A . D C . - Sp. perenă, H . , 30-50 cm. VII- 4b Frz. bazale liniare până la oblong-spatulate. Hipsofile involucrale lat ovate
VIII. 2n=18,28. Cult. orn. As. de E . până la suborbiculare. Infl. cu 5-12 fl.
5 P. confusum A.Kern. (P. nanum Schur nom. nud.) (piş. C X I X ,
3 Adenophora Fisch. fig. 5). - Sp. perenă, H , 2-10(15) cm. VII-VIII. 2n=28. Spor. e.a.; p a j , pe
x=17 substrat pietros. Sp. oligotr, m e z , mod. acid. Alp.-carp.-balc.

1 A. liliifolia (L.) Ledeb. ex A . D C . (piş. C X I X , fig. 1). - Sp. perenă, 6 Asyneuma Griseb. et Schenk
H . , 50-100 cm. VII-VIII. 2n=34. Spor. z.păd.stej.-e.f.; paj. ± umede,
la Frz. liniar-lanceolate grupate bazai; frz. tulp. puţine. F l . cu pediceli de 1-
margini de p ă d , tuf. Sp. mez.-mezohigr. Euras. cont.
4 mm. Dinţii K . de 4-5 mm. C. de 10-12 mm.
4 Symphyandra A . D C . 1 A. anthericoides (Janka) Bornm. - Sp. perenă, H , 25-40 cm. V I I -
VIII. Rară z.step.-z.silvostep.; Ioc. aride, pietroase. Sp. x e r , term. Jud.:
1 S. wanneri (Rochel) Heuff. (piş. C X I X , fig. 2). - Sp. perenă, H , 10- Constanţa: 6 martie şi jud. Tulcea: Babadag, Visterna. Bale. (moes.).
40 cm. V I - V I I . Spor. e.f.-e.s.; stâne, umbroase. Sp. m e z , helscia, sax. lb Frz. eliptic-lanceolate; tulp. dens şi uniform foliată. F l . sesile. Dinţii K . de
Carp.-balc. 2-3 mm. C . de 7-9 mm.
2 A. canescens (Waldst. et Kit.) Griseb. et Schenk - (piş. C X I X ,
5 Phyteuma L .
fig. 6). Sp. perenă, H , 40-70 cm. VII-IX. 2n=32. Spor. z.silvostep.-e.f.;
la F l . pe tipul 4. Hipsofile involucrale liniare. Stigmate 2. paj. însorite, erodate. Sp. oligotr, xer.-xeromez, subterm. Pont.-pan.-balc.
1 P. tetramerum Schur - P u ş c a d r a c u l u i , (piş. C X I X , fig. 3). Sp.
perenă, H , 30-80 cm. V I - V I I . Spor. e.g.-e.b.; p a j , margini de p ă d , pe sol. 7 Legousia Durande
schel. End. carp.
la C . cât 1/2 laciniilor K , roşie-purpurie. Laciniile K . circa cât 1/2 din lung.
l b F l . pe tipul 5 2 ovarului la înflorire.
2a Infl. ovoidal-globuloasă la început, se alungeşte şi devine ± spiciformă la 1 L. hybrida (L.) Delarbre - (piş. C X I X , fig. 7). Sp. anuală, T , 10-20
fructificare. Hipsofile involucrale liniare sau liniar-lanceolate 3 cm. V - V I . 2n=20. Spor. z.step.-e.g.; loc. cult. şi rud. Atl.-medit.
2b Infl. globuloasă, nu se alungeşte la fructificare. Hipsofile involucrale ovat- lb C . egală sau puţin mai lungă decât K , violetă. Laciniile K . aproape cât
lanceolate până la lat ovate 4 ovarul la înflorire.
3a F l . albe sau albe-gălbui, spre vârf albe-verzui. Infl. mult alungită, 2 L. speculum-veneris (L.) Chaix - F l o a r e a S f i n t e i Vineri,
spiciformă. Frz. tulp. mijlocii ovate, cordate. (piş. C X I X , fig. 8). Sp. anuală, T , 10-30 cm. VI-VII. 2n=20. Spor. z.step.-
2 P. spicatum L . - C ă r b u n i , (piş. C X I X , fig. 4). Sp. perenă, H , 30- e.f; bur. seg. (în păioase) şi rud. Sp. m e z , N -3- Submedit.-centr. eur.
2

80 cm. V I - V I I . 2n=22. Rară e.f.-e.b.; p a j , tuf, păd. Sp. mez.-mezohigr,

N2.3. Jud.: Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Suceava. Eur. 8 Edraianthus A . D C .
3b F l . albastru-întunecat, foarte rar gălbui. Infl. puţin alungită. Frz. tulp.
1 E. graminifolius (L.) A . D C . subsp. kitaibelii (Waldst. et Kit.) A .
mijlocii ovat-lanceolate, cu baza rotunjită sau atenuată.
D C . (piş. C X I X , fig. 9). - Sp. perenă, H , 5-10(-20) cm. VI-VII. 2n=32.
3 P. vagneri A.Kern. - C ă r b u n i . Sp. perenă, H , 20-50 cm. VI-VII.
Spor. e.f.-e.b.; s t â n e , chei, loc. semiumbrite. Sp. m e z , sax. Mţii Bihor,
Spor. e.f.-e.a.; p a j , stâne. End. carp.
Mehedinţi, Vâlcan, Godeanu, Parâng. End.
Obs. P. nigrum F. W. Schmidt menţionată din M-ţii Penteleu se bazează
pe confuzia cu P. vagneri. 9 Jasione
4a Frz. bazale ovat-eliptice, ± cordate, lung peţiolate. Hipsofile involucrale
ovat-lanceolate. Infl. cu 15-30 fl. x=6

732 733
L0BEL1ACEAE RUBIACEAE
l a Hipsofile involucrale ext. întregi, sau slab dinţate (crenat-serate), dinţii petalele. Gineceu inf, ovar bicarpelar, bilocular. Fr. dicariopsă, rar drupă.
nearistaţi. Tulp. fără frz. în partea sup. la C. 5 lobată. Fr. cărnos 1 Rubia
1 / . montana L . (piş. C X I X , fig. 10). - Sp. bisanuală, Ht., 20-40 cm. lb C. 4 lobată, rar cu 3 sau 6 lobi. Fr. uscat 2
VII-VIII. 2n=12. Rară z.silvostep.-e.g.; loc. aride, nisipoase sau pietroase, 2a K . bine dezvoltat, cu 6(4) sepale persistente. F l . liliachii grupate câte 4-10
tuf. Sp. xeromez., oligotr., N i . Trans., Criş., Ban., Olt. Eur. centr. şi de V . în cime capituliforme, cu involucru la bază 2 Sherardia
l b Hipsofile involucrale ext. evident serate, dinţii aristaţi 2 2b K . slab dezvoltat sau lipseşte 3
2a Hipsofile involucrale lat triunghiular-ovate. Plantă perenă cu stoloni scurţi. 3a Infl. spiciformă. Laciniile C. conivente 3 Crucianella
2 / . orbiculata Griseb. - Sp. perenă, H , 5-10 cm. VII-VIII. 3b Infl. nu este spiciformă 4
2n=12,24. Rară e.a. Mţii Retezat. Bale. 4a Frz. câte 4 în verticil. Infl. cime axilare, mai scurte decât frz. bracteante, cu
2b Hipsofile involucrale lanceolate. Plante anuale, bisanuale-perene, fără fl. terminală hermafrodită, celelalte bărbăteşti. C. galbenă sau galben-
stoloni 3 verzuie, rotată, 4 lobată 6 Cruciata
3a Specie anuală-bisanuală, fără lăstari sterili foliaţi la bază. întreaga plantă 4b Frz. câte 4-11 în verticil (în partea sup. şi la bază pot fi uneori numai 2).
hispid-păroasă. Frz. liniar-lanceolate, cele tulpinale sesile, de 2-4 mm lăţ. Infl. mult mai lungi decât frz. bracteante. Toate fl. hermafrodite 5
3 J. heldreichii Boiss. et Orph. (J. dentata (DC.) Hâlacsy). (piş. 5a C. hipocrateriformă până la infundibuliformă. Tubul C. mai lung decât
C X I X , fig. 11). - Sp. anuală-bisanuală, Ht. VII-VIIII. 20-40 cm. 2n=12. laciniile. Ultimile ramificaţii ale infl. prevăzute cu bractee şi adesea şi cu
Rară e.g., pe substrat pietros; stâne., tuf. Jud.: Caraş-Severin şi Mehedinţi. bracteole* 4 Asperula
Bale. 5b C. rotată sau cupuliformă. Tubul C. mai scurt decât laciniile, rareori este ±
3b Sp. perenă, cu lăstari sterili, frunzoşi la bază. Tulp. glabră în partea sup. egal cu laciniile. Ultimile ramificaţii ale infl. sunt adesea fără bractee şi
Frz. liniare, de 1-2 mm lăţ., cele ale lăstarilor lung peţiolate totdeauna fără bracteole 5 Galium
4 J. jankae Neilr. (piş. C L X X ) . Sp. perenă, H , 20-40 cm. VII-VIII.
Rară. E . g., în crăpături de stânci, pe Muntele Treşcovăţ, Vârciorova şi 1 Rubia L.
între Vârciorova şi Gura Văii, Jud. Caras Severin şi Mehedinţi. N V bale. x=ll
1 *R. tinctorum L . - R o i b ă . Sp. perenă, H , liană, 50-80 cm. V I -
F a m . Lobeliaceae Juss.
VIII. 2n=22,44. Subspont. din cult. vechi în scop tinct. Medit.
Este asemănătoare cu fam. Campanulaceae la care este adesea
subordonată ca subfamilie; are însă fl. zigomorfe, C. bilabiată, antere unite şi 2 Sherardia L.
filamente unite la bază. x=ll

10 Lobelia L . 1 S. arvensis L . (piş. C X X , fig. 1). - Sp. anuală, T., 5-30 cm. V - I X .
2n=22. Spor. z.step.-e.b.; Sp. xeromez.-mez.
x=7
a - subsp. arvensis - Dinţii K . triunghiular-lanceolaţi, acuţi, păroşi, de 1,5-
1 * L . erinus L . - L o b e l i e . Sp. anuală, T., 10-20 cm. VI-VIII. 2 mm lung. Loc. cult. şi rud. Euras.
2n=28,42. Cult. orn. Afr. de S. b - subsp. maritima (Griseb.) Sojâk - Dinţii K . slab dezvoltaţi, sub
1 mm, obtuzi, şi glabri; taxon psamofil. Jud. Constanţa: Eforie Sud şi
ORD. RUBIALES jud. Dolj: Rast. Bale.

F a m . Rubiaceae Juss. 3 Crucianella L.

Plante erbacee, anuale sau perene, acestea din urmă au uneori baza x=ll
lignifîcată. Frz. opuse, simple, întregi, cu stipele asemănătoare frz., astfel că frz.
apar în verticile. F l . actinomorfe, de obicei hermafrodite, pe tipul (3)4-5(6). întrucât prezenţa sau absenţa bracteelor şi bracteolelor nu reprezintă un criteriu de separare net
Sepale libere, rudimentare sau lipsă. C. gamopetală. Stamine în nr. egal cu între Asperula şi Galium am folosit şi caracterele C , forma şi raportul dintre tub şi lacinii.

734 735
RUBIACEAE
1 C. angustifolia L . (C. oxyloba Janka) (piş. C X X , fig. 2). - Sp.
anuală, T , 15-50 cm. V I - I X . 2n=22. Rară z.silvostep.-e.g.; tuf, margini de
p ă d , paj. Sp. oligotr, xer.-xeromez, term.-subterm. Jud.: Caraş-Severin,
Mehedinţi, Dolj, Teleorman, Ialomiţa, Constanţa, Tulcea. Pont.-medit.

4 Asperula L.
x=ll(10)
la FI. pe tipul 3. C . de 3-4 mm, albă.
1 A. tinctoria L . (piş. C X X , fig. 3). - Sp. perenă, H , 30-70 cm. V -
VII. 2n=22,44. Spor. e.g.-e.f; paj, tuf, pe substrat pietros.
a - subsp. tinctoria - Frz. de 1-2 mm l ă ţ , glabre pe margini. Eur.
b - subsp. hungarorum (Borbâs) Soo (A. ciliata Rochel non Moench) -
Frz. de 2,5-5(7) mm l ă ţ , scabru ciliate pe margini. Carp.-balc.
lb F l . pe tipul 4 2
2a Plante anuale. F l . albastru-violacee dispuse în infl. capituliforme, la bază
cu bractee involucrale ciliate 3
2b Plante perene. F l . de altă culoare 4
3a C . de 5-6 mm l u n g , cu lacinii obtuze. Hipsofilele involucrale mai lungi
decât fl. Fr. de 2-3 mm diam.
2 A . arvensis L . (piş. C X X , fig. 4). - Sp. anuală, T , 10-50 cm. V - V I I .
2n=22. Spor. z.step.-e.g.; loc. uscate, cult. şi rud. Medit.
3b C . de 7-12 mm l u n g , cu lacinii acute. Hipsofile involucrale pe 1/2 cât
lung. f l . Fr. de 1,5 mm diam.
3 A . orientalis Boiss. et Hohen. (piş. C X X , fig. 5). - Sp. anuală, T ,
10-30 cm. V - V I . 2n=22. Rară. Jud.: Dolj. A d v . A s . de V .
4a Frz. câte 6 în verticil (la nodurile inf. şi sup. pot fi şi câte 4), de 1-1,5 mm
l ă ţ , revolute. Infl. capituliformă.
4 A . capitata K i t . ex Schult.- S â n z i e n e d e m u n t e . (piş. C X X ,
fig. 6). - Sp. perenă, H , 10-20 cm. VI-VII. 2n=22. Spor. e.f.-e.s.; stâne,
însorite. Sp. sax, calc. Carp.-balc.
4b Frz. câte 4 în verticil (Ia nodurile inf. şi sup. pot fi şi câte 2) 5
5a Frz. alungit ovat-eliptice, de 10-25 mm l ă ţ , 3 nervate. F l . în capitule
involucrate. C . de 10-15 mm lung
5 A . taurina L . - S t e l u ţ e . (piş. C X X , fig. 7). - Sp. perenă, H , 20-
50 cm. V - V I . 2n=22. Spor. z.păd.stej.-e.f; păd. Sp. helscia.-scia, mezotr.-
eutr, m e z , subterm. Medit.

PLANŞA CXX. 1 - Sherardia arvensis; 2 - Crucianella angustifolia; 3 - Asperula tinctoria; 4 -

A. arvensis; 5 - A. orientalis; 6 - A. capitata; 7 - A. taurina; 8 - A. setulosa - fr.; 9 - A. tenella;
10 - A. carpatica - a-verticil bazai de frz.; b- verticil sup.; c-fl.; 11 - Galium tricomutum; 12 -
G. spurium; 13 - G. apariţie - a-fragment tulp. în secţ. transv.; b-tulp. cu infl.; c-fr.; 14 - G.
verticillatum.

736 737
RUBIACEAE RUBIACEAE
8 A. carpatica I. Morariu (A. cynanchica L . var. subalpina Schur p.p.)
Obs. La noi se cunoaşte numai subsp. leucanthera (G. Beck) Hayek care are C. albă
(piş. C X X , fig. 10). - Sp. perenă, H , 10-15(-25) cm. VII. Rară e.b.-e.s.;
(uscată devine gălbuie) şi anterele albe până la palid gălbui. Subsp. taurina are C. cenuşiu-
maronie şi antere liliachiu-violete. stâne. calc. Sp. sax., calc. Carp. orientali: Pietrele Doamnei şi Hăghimaş.
5b Frz. eliptice, uninervate, de 4-10 mm lăţ. Infl. alungit piramidală, laxă. C. End.
de 1,3-2 mm lung., albă, glabră. Fr. de 1-1,9 mm, glabru, granulat 11a Plantă cu lăstari sterili la înflorire. Tulp. de 20-40 cm. înalţ. Frz. de 0,8-1,5
6 A. laevigata L . (piş. C L X V , fig. 5). Tulp.de 20-60 cm, glabră. V - mm lăţ., ± plane. Pediceli de 0-1 mm. C . de 2,5-3,5 mm lung.
VII. 2n=44. Jud. Caras Severin, în apropiere de Reşiţa. Medit. 9 A. cynanchica L . - Sp. perenă, H , 20-40 cm. VI-VII. 2n=20,40.
5c Frz. liniare până la 2 mm lăţ. F l . roşietice sau alb-roze 6 Frecv. z.step.-e.g.; paj. aride. Sp. oligotr., xer.-xeromez., term.-subterm.
6a Fr. globulos, de 3-4 mm diam., cu tuberculi scvamiformi. C. roză, de 3,5-5 Centr. eur.-medit.
mm lung., scurt păroasă la ext. 11b Plantă fără lăstari sterili la înflorire. Tulp. de 40-80 cm. înalţ. Frz. de 0,5-
7 A. setulosa Boiss. (piş. C X X , fig. 8). - Sp. perenă, FL, 30-50 cm.
1 mm lăţ., distinct revolute. Pediceli evidenţi, până la 2 mm. C. de 2-2,5
V I - V I I . Rară z.step.-z.silvostep.; Ioc. nis. Sp. xer., psmof. Dobr. (inel.
mm lung.
Deltă), jud.: Galaţi şi Caraş-Severin. Pont.
10 A. rumelica Boiss. (A. montana auct. an Waldst. et Kit. ex W i l l d .
6b Fr. ovoidal, de 1-2 mm lung., trunchiat apical 7
?, A. cynanchica L . subsp. montana (Waldst. et Kit.) Simonk.). - Sp.
7a Tubul C . de 2-4 ori mai lung decât laciniile 8
perenă, H , 40-80 cm. VI-VII. Rară. Paj. însorite şi uscate. Dobr. Pont.-
7b Tubul C. depăşeşte laciniile cel mult de 1,5 ori 9
balc.
8a Infl. parţială îngust piramidal-spiciformă. Frz. de circa 1 mm lăţ.,
nerevolute. C. de 6-8 mm lung., tubul roşietic-verzui de 3-4 ori mai lung 5 Galium L.
decât lobii.
x = l l , 1 2 (10)
? A. aristata L . f. subsp. longiflora (Waldst. et Kit.) Hayek - Sp.
perenă, H , VI-VIII. 2n=20,40. Medit. la Sp. anuale 2
Obs. Taxon nesigur în Flora Ro., neconfirmat prin probe de ierbar. Materialul din jud. lb Sp. perene 8
Mehedinţi, Valea Ţeşnei, publicat ca A. longiflora Waldst. et Kit. este A. tenella. 2a Marginea frz. retrors aculeată 3
8b Infl. parţială ± corimbiformă. Frz. de 0,5-1 mm lăţ., distinct revolute. C. de
2b Marginea frz. antrors aculeată 5
4-6 mm, roşietică.
3a Infl. de obicei cu 3 fl. Pediceli fructiferi arcuit reflecţi. Fr. verucos.
8 A. tenella Heuff. ex Degen in A.Kern. (piş. C X X , fig. 9). - Sp.
1 G. tricornutum Dandy (G. tricorne Stokes p.p.) (piş. C X X ,
perenă, H , 30-50 cm. V I - V I I . Spor. z.step.-e.g.; paj. şi tuf. însorite, pe
fig. 11). - Sp. anuală, T., 20-80 cm. V - V I I . 2n=44. Spor. z.step.-e.g.; loc.
substrat ± pietros. Sp. xer., oligotr., term.-subterm. Pont.-balc.
cult. şi rud. Sp. xeromez., subterm., N . Euras. (submedit.).
2

9a Plante scunde, de 7-20 (-30) cm înalţ., din goluri de munte, la peste 1500
m. alt., cu frz. bazale îngrămădite
9b Plante mai robuste, de 20-60 cm înalţ., din câmpii şi dealuri; frz. bazale nu
sunt dens îngrămădite
10a Plantă glabră, cu frz. ± lucitoare. C. de 3-4 mm lung., glabră şi netedă la
ext.
? A. neilreichii G . Beck (A. cynanchica L . var. alpigena Schur). -
Sp. perenă, H , 7-20 cm. VI-VII. 2n=20. Alp.-carp. Prezenţa sp. este
posibilă la noi, dar până în prezent nu a fost confirmată prin probe de
herbar.
3b Infl. multifloră. Pediceli fructiferi drepţi. Fr. cu sete uncinate sau glabre ...4
10 4a C. de 0,8-1,3 mm diam., verde-gălbuie. Fr. (fără sete) de 2-3 mm, cu sete
uncinate (var. vaillantii (DC.) Gren. et Godr.) sau glabru (var. spurium).
11 2 G. spurium L . (piş. C X X , fig. 12). - Sp. anuală, T., 30-60 cm. V -
VII. 2n=20. Spor. z.silvostep.-e.f; loc. cult. şi rud. Sp. mez., N2-3. Circ.
4b C . de 1,5-1,7 mm diam., albă. Fr. de 3-5 mm, totdeauna acoperit cu sete
uncinate.
3 G. apurine L . - T u r i ţ ă , L i p i c i o a s ă , (piş. C X X , fig. 13). -
Sp. anuală, T., 30-150 cm. V - I X . 2n=42,44,66,88. Frecv. z.step.-e.f; loc.
cult. şi rud., tuf, margini de păd. Sp. eutr., mez.-mezohigr., N . . Circ.
4 5

10b Plantă papilos-păroasă pe frz. şi pe tulp., cel puţin în partea inf. C. de circa 5a F l . câte 1 în subsuoara frz., formând verticile dense. Pediceli mai scurţi de
4 mm lung., roşietică-roz, papilos-păroasă la ext. Fr. de 1-1,2 mm, acoperit 1 mm.
cu tuberculi mici.

738
739
 RUBIACEAE
RUBIACEAE Obs. G. pseudorubioides Klokov = G. boreale L. var. pseudorubioides Schur (Fl.
4 G. verticillatum Danth. in Lam. (piş. C X X , fig. 14). - Sp. anuală, RPR VIII)
T , 8-18 cm. V I - V I I . 2n=22,44. Rară z.step.-z.silvostep.; loc. uscate, 11b Frz. de 9-25 mm l ă ţ , cu nervuri pronunţate. Fr. glabru, ± umflat.
pietroase. Sp. xer, term. Dobr. Pont.-medit. 11 G. rubioides L . - D r ă g a i c ă m a r e . Sp. perenă, H , 40-
5b Infl. parţială cu 5-13 fl 6 70 cm. V I - V I I . 2n=66. Frecv. z.păd.stej.-e.g.; p a j , z ă v , tuf. Sp. mez.-
6a Pediceli filiformi, de 3-15 mm lung, cu mult mai lungi decât fl. şi fr. C . mezohigr.
verde-gălbuie. a - subsp. rubioides - Tulp. glabră sau scabră. Fr. de circa 3 mm. Centr. eur.
5 G. tenuissimum M . Bieb. (piş. C X X I , fig. 1). - Sp. anuală, T , 10- b - subsp. dasypodum (Klokov) Ciocârlan - Tulp. spre bază păroasă, la
45 cm. VI-VII. 2n=22,44. Rară z.step.-e.g.; loc. uscate, pe substrat pietros. fel frz. pe faţa inf. Fr. de 1,5-2 mm. Rară, mez. Jud.: Tulcea, Botoşani,
Sp. oligotr, x e r , subterm. Jud.: Arad, Hunedoara, Caraş-Severin, Buzău. Pont.
Mehedinţi, Olt, Argeş, Dolj, Constanţa, Tulcea. Pont.-balc. 12a Ovar şi fr. cu peri uncinaţi. Tulp. 4 ^muchiată, erectă. Frz. lanceolat-
6b Pediceli de 0,5-2,5 mm lung, depăşesc fl. şi fr. mai puţin de 3 ori 7 eliptice, câte 6-9 în verticil. C . albă, de 4-6 mm lung, laciniile mai lungi
7a Infl. generală laxă, lat obovoidală. Pedunculii infl. parţiale de 3-7 ori mai decât tubul.
lungi decât pedicelii. C. galben-roşcată.
6 G. divaricatum Pourr. ex Lam. (piş. C X X I , fig. 2). - Sp. anuală, T ,
5-30 cm. V I - V I I . 2n=44. Spor. z.păd.stej.-e.f; loc. uscate, p a j , tuf,
margini de păd. Sp. oligotr, xeromez, subterm. Medit.
7b Infl. generală mai îngustă, ovoid-piramidală. Pedunculii infl. parţiale de 1-
3 ori mai lungi decât pedicelii. C. verde la int. şi roşietică la ext.
7 G. parisiense L . (piş. C X X I , fig. 3). - Sp. anuală, T , 5-40 cm. V I -
VII. 2n=44,66. Rară z.păd.stej.-e.g.; paj. uscate, ruderalizate, pe sol. cu
textură uşoară, nis.-lut. Sp. oligotr, xeromez, subterm. Jud.: Bihor, Timiş,
Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj, Olt, Vâlcea, Teleorman. Atl.-medit.
8a Frz. cu câte 3 nervuri paralele, câte 4 în verticil .9
8b Frz. uninervate, adesea mai mult de 4 în verticil 12
9a Frz. lat eliptice până la subrotunde, de 14-18 mm lung. Ovar şi fr. cu peri
patenţi, uncinaţi, ± egali cu lăţ. fr.
8 G. rotundifolium L . (piş. C X X I , fig. 4). - Sp. perenă, C h , 10-35
cm. V I - V I I . 2n=22. Spor. e.f.-e.b.; păd. Sp. scia, oligotr, mez, calcifugă.
Eur. centr.
9b Frz. mai lungi de 2 cm. Ovar şi fr. glabru, sau cu peri mai scurţi decât lăţ.fr...10
10a Tulp. subţire, de 15-30 cm înalţ. Infl. cu puţine fl. subsesile. Frz. păroase
pe margini şi nervuri.
9 G. baillonii Brandza (G. valantioides M . Bieb. var. baillonii
(Brândza) Paucă et Nyâr.) (piş. C X X I , fig. 5). - Sp. perenă, C h , 15-
30 cm. V - V I . 2n=22. Rară e.g.-e.f; rarişti de păd. în loc. stâne. Jud.: Sibiu,
Mehedinţi, Gorj, Vâlcea. End. Carp. S.
10b Tulp. robuste, de 30-70 cm înalţ. Infl. multiflora, fl. pedicelate 11
11a Frz. de 2-8 mm lăţ!, cu nervuri neevidente. Fr. de obicei păros, turtit. PLANŞA CXXI. 1 - Galium tenuissimum; 2 - G. divaricatum; 3 - G. parisiense; 4 -
G. rotundifolium; 5 - G. baillonii; 6 - G. uliginosum - a-tulp.; b-frz.; 7 - G. kitaibelianum; 8 -
10 G. boreale L . - Sp. perenă, H , 20-45 cm. VI-VIII. 2n=44,66.
G. pseudaristatum; 9 - G. flavescens; 10 - G. pumilum; 11 - G. anisophyllon; 12 - Cruciata
Spor. e.g.-e.b.; paj, z ă v , margini de păd. Sp. mezotr, mezohigr.-higr. Euras. pedemontaiut; 13 - C glabra; 14 - C. laevipes.

741
740
RUBIACEAE
12 G. odoratum (L.) Scop. (Asperula odorata L.) - Vinariţă. Sp.
perenă, G . , 15-35 cm. I V - V I . 2n=44. Frecv. z.păd.stej.-e.f; păd., zăv. Sp.
scia., mezotr., mez., N 2 - N 3 . M e d . Euras.
12b Ovar şi fr. glabru sau cu peri neuncinaţi 13
13a Frz. câte 4-6 în verticil, ± obtuze, se înnegresc la uscare 14
13b Frz. câte 6-10(-12) în verticil, ± acute 15
14a Tulp. ± erectă. Frz. liniare, ± revolute şi netede pe margini. Pediceli ±
convergenţi la fructificare. Fr. distinct tuberculat.
13 G. debile Desv. (G. constrictum Chaub.) - Sp. perenă, H . , 20-60
cm. V - V I I . 2n=24. Rară z.păd.stej.-e.g.; paj. îmnlăştinite. Sp. higr. Jud.:
Timiş şi Mehedinţi. Medit.
14b Tulp. ± târâtoare. Frz. oblanceolate, ± plane şi aspre pe margini. Pediceli
divergenţi la fructificare. Fr. ± neted.
14 G. palustre L . - Sp. perenă, FI., 20-100 cm. V - V I . Frecv. z.step.-
e.b.; paj. înmlăştinite, zăv. Sp. higr.
a - subsp. palustre - Tulp. 10-30 cm, nu este alb-muchiată. Frz. de 5-20
mm lung. şi 1-3 mm lăţ. C . de 2-3 mm diam. Fr. 1,2-1,6 mm lung.
2n=24,48. Circ.
b - subsp. elongatum (C.Presl) Lange - Tulp. 30-100 cm, alb-muchiată.
Frz. de 20-35 mm lung. şi 2,5-5 mm lăţ. C. de 3-4,5 mm diam. Fr. 1,7-
2,5 mm lung. 2n=96,144. Eur.
15a Tulp. şi frz. pe margini retrors aculeate 16
15b Tulp. nu sunt retrors aculeate 17
16a Tulp. de 10-60 cm. Frz. de 10-20 mm lung. şi 2-3 mm lăţ. Laciniile C . de
circa 3 ori mai lungi decât tubul.
15 G. uliginosum L . (piş. C X X I , fig. 6). - Sp. perenă, FL, 10-60 cm.
V - V I I . 2n=22,44. Spor. z.păd.stej.-e.b.; paj. înmlăştinite. Sp. euritr., higr.
Euras.
16b Tulp. de 60-120 cm. Frz. de 30-40 mm lung. şi 4-8 mm lăţ. Laciniile C.
depăşesc numai cu puţin tubul.
16 G. rivale (Sibth. et Sm.) Griseb. (Asperula rivalis Sibt. et Sm.
F R E sub A. aparine M . Bieb.) - Sp. perenă, FL, 60-120 cm. VI-VII.
2n=22,66. Spor. z.păd.stej.-e.b.; loc. umede, zăv., pe malul apelor. Sp.
mezohigr.-higr. Euras. cont.
17a Tulp. târâtoare, ramificată de la bază, păroasă mai ales în partea i n f Frz.
de 10-22 mm lung. şi 1,5-4 mm lăţ., câte 6-7 în verticil. F l . în cime dense
ovoidal-alungite. C. de 1,5-2 mm, alb-gălbuie.
17 G. humifusum M . Bieb. (Asperula humifusa ( M . Bieb.) Besser;
^ A T debilis Ledeb.) - Sp. perenă, H . , 40-150 cm. VI-VIII. Spor. z.step.-ergrr
742
RUBIACEAE
paj., pe substrat cu nis. sau loess. Sp. xer.-xeromez. Olt., Munt., M o l d . ,
Dobr. Pont.-balc.
17b Tulp. ascendent-erectă, glabră sau mai puţin păroasă în partea inf. 18
18a Ultimele ramificaţii ale infl. cu bractee ± concrescute la bază 19
18b Ultimele ramificaţii ale infl. fără bractee 20
19a Tulp. cu peri scurţi, curbaţi. Frz. câte 7-10 în verticil, de 1-2 cm lung. şi
0,4-1 mm lăţ. C. purpurie, de 0,8-1,6 mm lung., tubul foarte scurt.
18 G.purpureum L . (Asperulapurpurea (L.) Ehrend.) - S â n z i e n e
r o ş i i . Sp. perenă, FL, 20-50 cm. V - V I I . 2n=22. Spor. e.g.-e.f; paj. aride,
pe substrat pietros, în S V . ţării. Medit.
19b Tulp. glabră. Frz. câte 6-7 în verticil, de 1,5-3 cm lung. şi 0,5-2 mm lăţ. C.
alburie, de 1-1,8 mm lung., tubul de 0,4-0,8 mm.
19 G. scutellaris (Vis.) Ciocârlan - Sp. perenă, FL, 20-50 cm. V - V I I .
2n=22. Foarte rară z.silvostep.; paj. uscate, pietroase. Jud. Iaşi şi Galaţi.
A l b . , Jug., Ro.
20a Frz. discolore, faţa inf. de un verde mai palid şi adesea verde-albăstruie,
distinctă de faţa sup. Frz. de obicei peste 25 mm lung. Pediceli ± capilari21
20b Frz. concolore, ± glauce, adesea mai scurte de 25 mm. Pedicelii nu sunt
niciodată capilari 25
21a Plante cu stoloni 22
21b Plante fără stoloni 23
22a Plantă pruinoasă, cel puţin lăstarii tineri. Pediceli erecţi înainte de înflorire,
mai lungi decât diam. C. C . de 4-5 mm diam.
20 G. schultesii Vest - S â n z i e n e de p ă d u r e . Sp. perenă, G . ,
30-100 cm. VI-VIII. 2n=66. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; margini, tăieturi şi
luminişuri de păd. Sp. helscia., euritr., mez. Eur. centr.
22b Plantă nepruinoasă. Pediceli egali cu diam. C. C. de 3-4 mm diam.
? G. abaujense Borbâs - Sp. perenă, G . , 20-90 cm. VI-VIII. 2n=44.
Păd uscate de Quercus. Menţionată în F l . Eur. din Trans., dar lipseşte din
ierbare. Centr. eur.
23a Tulp. cilindrică. Frz. de 4-10 mm lăţ. Pediceli penduli înainte de înflorire.
21 G. sylvaticum L . - Sp. perenă, G . , 80-100 cm. VI-VIII. 2n=22.
Spor. e.g.-e.b.; margini, tăieturi şi luminişuri de păd. Sp. mezotr., mez.
Eur. centr.
Obs. întrucât localităţile din Flora R.S.R. se cer verificate, confirmăm prezenţa
certă în Cheile Bicazului (Herb. Univ. Şt. Agron. Buc.) şi în jud.: Mureş şi Bistriţa-Năsăud
(Herb. Inst. Cerc. Forestiere).
23b Tulp. 4 unghiulară. Frz. de 0,5-4 mm lăţ 24
24a Frz. late de 0,5-2(3) mm. Infl. laxă; pediceli de 5-8 mm lung. Laciniile C .
cu un mucron fin.
743
RUBIACEAE
22 G. kitaibelianum Schult. et Schult f. (piş. C X X I , fig. 7) - Sp.
perenă, H , 50-100 cm. V I - V I I . 2n=22. Rară e.f.-e.b.; rarişti de păd., tuf,
pe substrat pietros. Jud.: Hunedoara, Braşov, Sibiu, Caraş-Severin, Gorj,
Vâlcea, Argeş. Carp.-balc.
24b Frz. late de 3-4(5) mm. Infl. mai densă; pediceli de 3-4 mm lung. Laciniile
C. acute, dar fără mucron.
23 G. pseudaristatum Schur (piş. C X X I , fig. 8) - Sp. perenă, H , 70-
120 cm. VI-VIII. 2n=22. Spor. z.păd.stej.-e.g.; rarişti de păd., tuf, pe
substrat pietros. Sp. oligotr, xeromez. Trans, C r i ş , B a n , O l t , Munt. (?).
Carp.-balc.
25a C . galbenă sau palid gălbuie când laciniile se termină cu mucron capilar .26
25b C . albă, foarte rar alb-gălbuie când laciniile nu sunt mucronate 28
26a Plantă de obicei glabră. Frz. câte 6 în verticil. C . până la 5 mm în d i a m ,
palid-galbenă, cu lacinii evident mucronate.
24 G. flavescens Borbâs (piş. C X X I , fig. 9) - Sp. perenă, H , -80 cm.
VI-VIII. 2n=44. Spor. z.step.-e.g.; paj. aride, pe substrat pietros. Sp. x e r ,
term.-subterm. Carp.-balc.
26b Plante de obicei păroase. Frz. câte 8-12 în verticil. C. de 2-3 mm d i a m , cu
lacinii fără mucron evident 27
27a Frz. de 1,5-3 cm lung. şi 0,5-1 mm l ă ţ , puternic revolute. Ramurile infl.
mai lungi decât internodurile corespunzătoare, astfel că infl. este continuă.
F l . cu miros de miere. Fr. netede.
25 G. verum L . - S â n z i e n e , D r ă g a i c ă . Sp. perenă, H , 30-80
cm. VI-VIII. 2n=22,44. Frecv. z.silvostep.-e.f.; p a j , tuf. Sp. xeromez.-
mez. Euras.
Obs. Asemănător cu G. verum este G. x pomeranicum Retz. (G. x ochroleucum Wolf
ex Schweigg. = G. album x verum)
27b Frz. de 2,5-4 cm lung. şi 1-3 mm l ă ţ , slab revolute. Ramurile infl. mai
scurte decât internodurile corespunzătoare, astfel că infl. este întreruptă.
F l . fără miros. Fr. fin granulate.
26 G. wirtgenii F.W.Schultz (G. verum subsp. wirtgenii (F.W.Schultz)
Oborny). - Sp. perenă, H , 50-100 cm. V - V I . 2n=22. Spor. z. step. Sp.
mez.-mezohigr. Centr. eur.
28a Laciniile C . mucronate ....29
28b Laciniile C. fără mucron 31
29a Frz. lucitoare, liniar-lanceolate, de 0,5-2 mm l ă ţ , lung. depăşeşte lăţ. de
circa 10 ori. Pediceli mai scurţi decât diam. fl. Fr. neted.
27 G. lucidum AII. (G. mollugo subsp. erectum (Huds.) Briq. var.
transsUvanicum (Schur) Simonk.) - Sp. perenă, H , 25-70 cm. VI-VIII.
2n=44. Rară, stâne, montane; e.f.-e.b. Jud.: Alba, Braşov, Harghita,
Prahova, Sibiu, Suceava. Centr. eur.-medit.
744
RUBIACEAE
29b Frz. oblongi până la oblanceolate, lung. depăşeşte lăţ. < de 7 ori, de 2-7
mm lăţ. Fr. rugos 30
30a Infl. laxă, pedicelii mai lungi decât diam. fl. C. de 2-3 mm diam.
28 G. mollugo L . - S â n z i e n e a l b e . - S p . perenă, H , 25-100 cm.
V I - I X . 2n=22. Frecv. z.step.-e.g.; p a j , tuf, margini de păd. Sp. euritr,
mez.-xeromez.. Euras.
30b Infl. densă, pedicelii mai scurţi decât diam. fl. C . de 3-5 mm diam.
29 G. album M i l l . (G. erectum Huds.) - Sp. perenă, H , 30-100 cm.
V I - I X . 2n=44. Spor. e.g.-e.s.; paj. şi b u r , pe sol. schel. Sp. xeromez.-mez,
sax.
a - subsp. album - Tulp. ascendent-erecte, glabre. Frz. oblanceolate,
treptat îngustate spre vârf. Frecv. e.f.-e.s. Eur.
b - subsp. pycnotrichum (Heinr. Braun) Krendl - Tulp. robuste, erecte,
dens păroase. Frz. oblong-oblanceolate, brusc îngustate spre vârf.
Trans. e.g.-e.f. Centr. S E . eur.
31a Plante din regiunea de câmpie şi dealuri, robuste, cu tulp. de 25-90 cm,
glaucescent-pruinoase 32
31b Plante montane, din e.f.-e.a.; tulp. de 5-30 cm. Frz. mai scurte de 2 cm ...35
32a Plante evident păroase în partea inf. sau în partea sup. a tulp. şi i n f l , cu
stoloni puternici. Infl. parţială piramidală 33
32b Plante glabre sau slab pubescente în partea inf. Infl. parţială corimbifonnă 34
33a Tulp. dens păroasă la bază, glabră sau glabrescentă în partea sup. Frz. de
0,5-1,5 mm lăţ. C. de 3-4 mm diam.
30 G. volhynicum Pobed. {Asperula tyraica Besser) - Sp. perenă, H ,
40-80 cm. VI-VII. Spor. z.step.-z.silvostep.; paj. aride. Sp. xer.-xeromez.
Jud.: Vaslui, Galaţi, Ialomiţa, Brăila, Buzău, Constanţa, Tulcea. Pont.
33b Tulp. glabră la bază, de la mijloc în sus, inel. infl. pubescentă. Frz. de 0,4-
0,5 mm lăţ. C. de 2 mm diam.
31 G. moldavicum (Dobrescu) Franco {Asperula moldavica
Dobrescu). - Sp. perenă, H , 40-80 cm. VI-VIII. Rară z.silvostep.; paj.
aride. Sp. xer.-xeromez. Jud.: Iaşi, Vaslui. Pont.
34a Stoloni absenţi. Frz. de 0,3-1 mm lăţ. C . de 2-3 mm diam.; tubul egal sau
numai puţin mai scurt decât laciniile.
32 G. octonarium (Klokov) Pobed. {Asperula octonaria Klokov). -
Sp. perenă, H , 30-80 cm. V - V I . 2n=22. Frecv. z.step.-z.silvostep.; paj.
uscate şi însorite. Sp. xer.-xeromez. Pont.
34b Stoloni prezenţi. Frz. de 1-3 mm l ă ţ , câte 7-9 în verticile.C. de 4-6 mm
diam.; tubul mult mai scurt decât laciniile.
33 G. glaucum L . {Asperula glauca (L.) Besser). - Sp. perenă, H ,
40-80 cm. V I - V I I . 2n=44. Frecv. z.păd.stej.-e.f; p a j , tuf, margini de păd.
Centr. eur.-submedit.
745
RUBIACEAE
34c Stoloni absenţi. Frz. câte 10-13 în verticile, de 0,5-lmm lăţ.
34 G. eruptivum Krendl Sp. perenă, H . , 20-60 cm. V I - V I I . 2n=22.
Spor. în Trans. şi jud. Caras Severin; z. păd. stej.-e.b., inel. în M-ţii Oaş,
Gutâi, Căliman, Giurgeu, Gurghiu şi Apuseni. Centr. eur. (Aus., Slovacia,
Ung., Ro.).
35a Internodurile mijlocii de 3-5 ori mai lungi decât frz. Frz. câte (5)6(7) în
verticil, cele inf. obovate, cele sup. oblanceolate, antrors ciliate pe margini,
de 0,4-1,1 cm lung. şi de 0,15-0,25 cm lăţ. Lung. limbului depăşeşte lăţ de
2,5-4 ori. Pediceli de 2-5 mm, mai lungi decât fl. Fr. evident acut papiloase
(tuberculate).
PLANŞA CXXI bis. Galium saxatile (stânga) A - fragment de pl.; B - frz. sup.; C - fr.;
Epipactis leptochila (dreapta) A - fl. văzută lateral; B - fl. văzută din faţă. (Epipactis original).
746
RUBIACEAE
35 G. saxatile L . (piş. C X X I bis, fig. 1). - Sp. perenă, Ch.(H.), 15-30
cm. VI-VIII. 2n=22-44. Foarte rară în e.b.(1600 m). Mţii Nemira, paj.
mez., sol. acide. Sp. oligotr., mez. Subatl.-centr. eur. (mont.).
35b Marginea frz. retrors până la patent ciliată, rareori glabră. Raportul dintre
lung. şi lăţ. frz. este mai mare ca 5. Pediceli de 1-2 mm. Fr. netede sau
obtuz papiloase 36
36a Plante lucitoare, cu tulp. roşie la bază. Frz. liniar-lanceolate; raportul
dintre lung. şi lăţ. limbului este mai mare ca 10(11-24).
36 G. austriacum Jacq. — Sp. perenă, FL, 12-20 cm. VI-VIII.
2n=22,44. Rară e.g.-e.b.; paj. uscate pe stâne. Trans. Alp.-carp.
36b Plante nelucitoare; tulp. nu este roşie la bază. Frz. oblanceolate 37
37a Plante scunde, de 7-15 cm din e.s.-e.a.; internodurile mijlocii de 1-2 ori
mai lungi decât frz. Lung. limbului depăşeşte lăţ. de 6-8 ori. Nervurile
secundare evidente. Lung. infl. depăşeşte lăţ. mai puţin de 2 ori.
37 G. anisophyllon V i l i . (piş. C X X I , fig. 11). - Sp. perenă, Ch., 7-15
cm. VI-VIII.(IX) 2n=88. Spor. e.s.-e.a; paj. pe sol. pietroase. Sp. oligotr.,
xeromez.-mez. sax. A l p . eur.
37b Plante mai înalte, de 15-30 cm, din e.g.-e.b.; internodurile mijlocii de 2-4
ori mai lungi decât frz. Lung. limbului depăşeşte lăţ. de 8-10(12) ori.
Nervurile secundare neevidente. Lung. infl. depăşeşte lăţ. mai mult de 2
ori.
38 G. pumilum Murray (piş. C X X I , fig. 10). - Sp. perenă, PL, 15-
30 cm. VI-VIII. 2n=88. Spor. e.g.-e.b; paj., margini de păd. Eur.
Obs.l. G. sudeticum Tausch (G. anisophyllon var. sudeticum (Tausch) Borza) are frz.
glabre pe margini şi fr. negricioase, obtuz papiloase. Răsp. dată pentru G. sudeticum (Fl.
R.P.R. VIII), în urma examinării materialului de ierbar corespunde la G. anisophyllon cu fr.
papiloase. Numai materialul de la Cârlibaba (Rosliny Polskie nr. 755 - Herb. Cluj) ar
corespunde Ia G. sudeticum, dar fr. sunt imature.
Obs. 2. G. frulicosum Willd., sp. perenă, de 35-90 cm înălţime, tulp. lignificată la
bază, glabră. Frz. oblaneolate, câte 4 în verticile, de 20-26 mm lung. şi 4-5 mm lăţ., cu 3
nervuri neevidente. Pediceli de 0,5 mm. C. rotată, lobii apiculaţi, alb-gălbuie, de 2,5-3
mm.Fr. glabru, de 1-2 mm. VI-VII. Sp. a fost menţionată din jud. Tulcea: Babadag şi Horia,
loc. stâne. Fl. Eur. IV menţionează sp. numai din Ins. Creta. Material documentar nu există,
probabil este o eroare.
6 Cruciata M i l l .
x=9,ll
la Plantă anuală. Frz. uninervate, ± revolute. F l . de 0,5-1 mm.
1 C. pedemontana (Bellardi) Ehrend. {Galium pedemontatium
(Bellardi) AII.) (piş. C X X I , fig. 12). - Sp. anuală, T., 10-35 cm. V - V I .
747
CAPRIFOLIACEAE
CAPRIFOLIACEAE
2 n - I 8 . Spor. z.step.-e.g.; paj. şi tuf. uscate. Sp. xeromez, subterm.
Submedit. 1 Sambucus L .
lb Plante perene cu stoloni subterani. Frz. trinervate. F l . de 2-3,5 mm 2
x=9
2a Pediceli nebracteaţi, glabri. Frz. ± eliptice, obtuze. Tulp. glabră sau cu peri
scurţi, de 0,4-0,8 mm. la Plantă erbacee. Stipele evidente, ± ovate. Antere purpurii.
2 C. glabra (L.) Ehrend. (Galium vemum Scop.) (piş. C X X I , fig. 13). 1 S. ebulus L . - B o z . Sp. perenă, H , 0,5-2 m. VI-VIII. 2n=36.
- Sp. perenă, H , 10-30 cm. V - V I . 2n=22,44. Frecv. e.g.-e.s.; paj, margini Frecv. z.step.-e.f; loc. r u d , îngrăşate. Sp. xeromez.-mezohigr, eutr, N - - 4 5

T i n c t , med. Euras. (submed.).

de p ă d , tuf. Sp. m e z , mezoterm. Euras.
lb Arbust. Stipele foarte mici sau absente. Antere gălbui 2
- ssp. glabra - Tulp. de 10-30 cm. Frz. eliptice, mai scurte decât
2a Măduva alburie. Infl. cimă corimbiformă sau umbeliformă. C. albă. Fr.
internodurile, plane. Frecv. până în e.f.
negru.
- ssp. alpina (Schur ) Ciocârlan (vezi add.).
2 S. nigra L . - S o c . P h , arbust-arbore, 2-7 m. V - V I I . 2n=36. Frecv.
Tulp. scundă, frz. orbicular-eliptice, cu margini revolute, acoperă
z.păd.stej.-e.f; margini de p ă d , tuf, zăv. Sp. eutr, mez.-mezohigr.
complet internoduri Ie.în e.s.-e.a. Carp. Orient, şi Sudici. Med. Eur.
2b Pediceli bracteaţi, păroşi. Frz. ovat-alungite, ± acute, gălbui. Tulp. patent a- var. nigra - foliole întregi
păroase, perii de 1-2 miri. b -var laciniata L . - foliole penat lobate-penat sectate. B a n , T r a n s ,
3 C. laevipes Opiz (Galium cruciata (L.) Scop.) - S m â n t â - n i c ă .
M u n t , Dobr.
(piş. C X X I , fig. 14). - Sp. perenă, H , 20-60 cm. I V - V . 2n=22. Frecv. 2b Măduva brun-roşcată. Infl. paniculă ovoidală. C. gălbuie. Fr. roşu.
z.step.-e.f; paj, margini de p ă d , tuf. Sp. mezotr, xeromez.-mez. Euras. 3 S. racemosa L . - S o c r o ş u . P h , arbust, 1-4 m. I V - V . 2n=36.
Frecv. e.f.-e.b.; margini şi tăieturi de păd. Sp. eutr.-mezotr, mez. Circ.
ORD. DIPSACALES
2 Viburnum L .
F a m . Caprifoliaceae Adans. x=9
Plante lemnoase (foarte rar erbacee, perene) cu frz. opuse. F l . pe tipul 5, la Frz. cu 3(-5) lobi. F l . marginale ale infl. sterile, mult mai mari decât
hermafrodite, actinomorfe sau zigomorfe. înveliş floral periant, cu K . şi C. celelalte. Fr. roşu.
unite. Gineceu inf. Ovule anatrope. Fr. variat - drupă, bacă, achenă sau capsulă. 1 V. opulus L . - C ă l i n . P h , arbust, 1,5-4 m. V - V I . 2n=18. Frecv.
Săm. albuminată. z.păd.stej.-e.f; z ă v , tuf, margini şi tăieturi de păd. Sp. mezotr, mezohigr.
l a Frz. imparipenat compuse 1 Sambucus M e d , orn. Circ.
lb Frz. simple, întregi sau lobate 2 lb Frz. întregi sau serat-dinţate. Fr. matur negricios 2
2a Subarbust scund, cu tulp. subţire, târâtoare şi frz. persistente. Androceu 2a Frz. ovat-lanceolate, ± întregi, persistente.
didinam. Fr. achenă ? Linnaea 2 *V. rhytidophyllum Hemsl. - P h , arbust, -3 m. V - V I . 2n=18. Cult.
2b Arbuşti erecţi sau urcători. Stamine 5 3 orn. China.
3a F l . grupate în cime dense, multiflore, corimbiforme sau umbeliforme. Fr. 2b Frz. ± ovate, serate, căzătoare.
drupă 2 Viburnum 3 V. lantana L . - D â r m o z . P h , arbust, -5 m. V - V I . 2n=18. Frecv.
3b FI. altfel grupate, în infl. pauciflore, axilare, racemiforme sau verticilate z.păd.stej.-e.-g.(e.f); tuf, rarişti şi margini de păd. Sp. mezotr, xeromez.-
sau câte 2 pe un peduncul 4 mez. Eur. centr. (submedit.).
4a C . ± infundibuliformă, de circa 3 cm lung. Fr. capsulă 5 Weigela
4b C . campanulată sau bilabiată. Fr. bacă sau drupă 5 ? Linnaea L .
5a C. campanulată, de 0,4-0,6 cm. Fr. drupă albă sau roşie .4 Symphoricarpos ? L. borealis L . (piş. C X X I I , fig. 1). - Subarbust, C h , 15-20 cm. V -
5b C. bilabiată, peste 1 cm lung. Fr. bacă 3 Lonicera V I . 2n=32. Mţii Căliman - Piatra Cuşmii. N u există material din Ro.

748
749
 CAPRIFOLIACEAE
CAPRIFOLIACEAE

3 Lonicera L . -Caprifoi 3b Ovarele şi fr. sunt libere sau parţial concrescute 4

4a Pedunculul infl. de 3-4 ori mai lung decât fl. Bace negricioase concrescute
x=9 la bază.
la Arbuşti erecţi. F l . câte 2 pe un peduncul comun, axilar 2 2 L. nigra L . (piş. C X X I I , fig. 4). - Ph., arbust, 50-150 cm. V - V I .
lb Arbuşti urcători (liane) 7 2n=18. Spor. e.f.-e.b.; păd., tuf. Sp. scia., mezotr., mez. Centr. eur.
2a C . aproape actinomorfă, infundibuliformă, alb-gălbuie. Pedunculul mai (mont.).
scurt decât fl. Ovarele fl. perechi complet concrescute formând la 4b Pedunculul infl. ± egal cu fl. Bace roşii 5
maturitate o singură bacă albăstruie-negricioasă. 5a Plantă glabră. Frz. ovat-lanceolate, trunchiate sau cordate la bază. Bractee
1 L. caerulea L . (piş. C X X I I , fig. 2). - Ph., arbust, 60-130 cm. V - V I . mai lungi decât ovarul.
3 *L. tatarica L . - Caprifoi tătărăsc. Ph., arbust, 1-3 m. V - V I . 2n=18.
2n=18, 36. Rară e.b.-e.s.; tuf., loc. stâne. Sp. oligotr., mez.-mezohigr. Mţii
Frecv. cult. orn. As. de V .
Bucegi, Cindrel, Godeanu, Ţarcu. Circ. arct.-alp.
5b Plante pubescente. Frz. cu baza îngustată sau rotunjită 6
2b C. bilabiată 3
6a Frz. eliptic-ovate, de 3-7 cm lung. Bractee de lung. ovarului. C. de 0,8-1,2
3a Ovarele şi mai târziu fr. fl. perechi complet concrescute formând o singură
cm, alb-gălbuie, pubescentă la ext.
bacă roşie.
4 L. xylosteum L . - Ph., arbust, 1-2 m. V - V I . 2n=18. Frecv. e.g.-e.b.;
? L. alpigena L . (piş. C X X I I , fig. 3). - Ph., arbust, 50-150 cm. V - V I .
păd., margini şi rarişti de păd., tuf. Sp. mezotr., mez. Euras.
2n=36. E.f.-e.b.; A l p . eur.
6b Frz. ovat-eliptice, de 1-2,5 cm lung. Bractee cât 1/3 din lung. ovarului. C .
Obs. Prezenţa sp. la noi trebuie reconfirmată.
de 1,5-1,8 cm lung., roză, rar albă.
5 *L. korolkowii Stapf - Ph., arbust, -4 m. V - V I . Cult. orn. Turkestan.
7a Frz. căzătoare; cele sup., de la baza fl., concrescute (conate). F l . în
verticile terminale. Bace roşii sau portocalii.
6 *L. caprifolium L . (piş. C X X I I , fig. 5). - Ph., liană, 2-4 m. V - V I .
2n=18. Cult. orn. şi subspont. în Ban. Submedit.
7b Frz. semipersistente; cele sup. nu sunt concrescute. F l . în perechi. Bace
negre.
7 *L.japonica Thunb. - Ph., liană, 2-4 m. VI-VIII. 2n=18. Cult. orn.
As. de E .

4 Symphoricarpos Duhamel
x=9
la C. glabră la int. Stil păros. Fr. roşu.
1 *S. orbiculatus Moench - H u r m u z r o ş u . Ph., arbust, -2 m. VII.
2n=18. Cult. orn. A m . de N .
lb C . pubescentă la int. Stil glabru. Fr. alb.
2 *S. albuş (L.) S.F.Blake (S. rivularis Suksd.) - H u r m u z , (piş.
C X X I I , fig. 6). Ph., arbust, -2 m. VI-VIII. 2n=36,54,72. Cult. orn. A m .
deN.

5 Weigela Thunb.
P L A N Ş A C X X I I . 1 - Linnaea borealis; 2 - Lonicera caerulea; 3 - L. alpigena ; 4 - L. nigra; x=9
5 - L. caprifolium; 6 - Symphoricaipos albuş; 7 - Adoxa moscliatellina.

750 751
 VALERIANACEAE
ADOXACEAE
2b Bractee mai înguste, neciliate pe margini 4
1 *W. florida (Bunge) A . D C . (Diervilla florida (Bunge) Sieb. et
3a Bractee lat lanceolate până la ovate, cu margine membranoasă, lată şi cu
Zucc.) - P h , arbust, 1-3 m. V - V I I . 2n=36. Cult. orn. China de N . cili lungi. Tulp. puberulentă de jur împrejur la bază. Fr. de cea 1,7 mm.
Lojile sterile reduse, uneori sunt cât jumătatea lojei fertile. K . slab
F a m . Adoxaceae A . Mey.
dezvoltat, mai scurt decât Vi fr.
Cuprinde un singur gen şi o singură sp.

1 Adoxa L.
x=9
1 A. moschatellina L . - F r ă g u ţ ă . (piş. C X X I I , fig. 7). - Sp. perenă,
G , 5-15 cm. Rizom alb, stolonifer. Tulp. simplă, glabră. Frz. bazală dublu
compusă-trifoliată; frz. tulp. 2, opuse, trifoliate, foliolele lobate până la
fidate. Infl. capitul globulos, terminal, cu circa 5 fl. mici, hermafrodite şi
actinomorfe. F l . terminală cu 2 sepale, 4 petale şi 4 stamine; cele laterale
cu 2 sepale, 5 petale şi 5 stamine. Filamente divizate. Ovar semiinf. Fr.
drupă. III-V. 2n=36. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; p ă d , z ă v , tuf. Sp. eutr,
mezohigr. Circ.

F a m . Valerianaceae Batsch
Plante erbacee cu frz. opuse, nestipelate. F l . hermafrodite sau unisexuate,
zigomorfe, grupate în cime. K . variat alcătuit. C. gamopetală pe tipul 5.
Stamine 3. Gineceu inf, ovar tricarpelar şi trilocular, cu o singură lojă fertilă,
cu un ovul anatrop. Fr. achenă.
l a Plante anuale cu tulp. ramificată dihotomic. K . nu este plumos la
fructificare 1 Valerianella
l b Plante perene cu tulp. simplă. K . acrescent şi plumos, în formă de papus la
fructificare 2 Valeriana

1 Valerianella Mill. -Fetică

x=7,8,9
la K . campanulat la fructificare, reticulat nervat, mai lat decât f r , terminat cu
6 dinţi aristaţi. Fr. ovoidal, obtuz 4 unghiular, dens păros; lojile sterile bine
dezvoltate.
1 V. coronata (L.) D C . (piş. C X X I I bis, fig. 1). - Sp. anuală, T , 10-
35 cm. V - V I . 2n=14. Rară z.step.-e.g.; paj, tuf, pe coaste înierbate. Sp.
oligotr, xer, term.-subterm. Jud.: Caraş-Severin, Mehedinţi, Prahova,
Giurgiu, Tulcea. Medit. PLANŞA CXXII bis. 1 - Valerianella coronata - fr.; 2 - V. pumila subsp. pumila - fr.; 3 - V.
lb K . la fructificare cel mult de lăţ. fr, de obicei slab dezvoltat, redus la o costată - fr.; 4 - V. locusta - fr.; 5 - V. carinata - fr.; 6 - V. turgida - fr.; 7 - V. denlata - fr.; 8
- V. rimosa - fr.; 9 - Valeriana tripleris - frz. tulp. mijlocii; 10 - V. officiiuilis - Trz. mijlocii şi
margine cu 3-6 dinţi inegali sau lipseşte 2
fl..
2a Bractee ovate, dens ciliate pe margini 3
753
752
VALER1ANACEAE
2 V. lasiocarpa (Steven) Betcke - Sp. anuală, T., 10-25 cm. I V - V I .
2n=14,16. Rară z.step.-z.păd.stej.; paj., coaste pietroase. Sp. xer.-xeromez.
Jud.: Giurgiu, Ialomiţa, Constanţa, Tulcea. Balc.-pont.-anat.
3b Bractee lineare, cu margine membranoasă, îngustă. Tulp. păroasă la bază
numai pe muchii. Fr. de cea 1,5 -2 mm. K . bine dezvoltat, tubulos,
aproape de lung. fr. Lojile sterile reduse, turtite.
? V. eriocarpa Desv. Sp. menţionată prin confuzie cu sp. anterioară.
Eur. de S, Afr. de N .
3c Fr. de cea 3 mm; lojile sterile mari, umflate, mult mai largi decât loja
fertilă. K . variat alcătuit, fie redus la o margine inegal dinţată, fie
coroniform, cu 6 dinţi, mucronat-uncinaţi.
3 V. pumila (Willd.) D C . (V. membranacea Loisel.). - Sp. anuală, T.,
10-40 cm. V - V I . 2n=14. Rară z.step.-e.g.; paj., loc. rud., plantaţii de
salcâm. Sp. oligotr., xeromez., subterm. Jud.: Arad, Caraş-Severin,
Mehedinţi, Prahova, Constanţa, Tulcea.
a - subsp. pumila (piş. C X X I I bis, fig. 2)- K . mult mai îngust decât fr. şi
redus la o margine îngustă. Medit. (submedit.).
b - subsp. brachystephana (Ten.) Ciocârlan - K . cupuliform, de lăţ. fr., cu
6(4-6) lobi (dinţi) uncinaţi şi mucronaţi. Dobr. de S. Bale.
4a K . lipseşte sau este foarte slab dezvoltat şi reprezentat prin câte un dinte
aproape nedistinct deasupra fiecărui locul
4b K . bine dezvoltat, reprezentat prin dinţi inegali la vârful fr
5a Loja fertilă cu o îngroşare spongioasă spre peretele ext., săm. fiind
centrală, în partea opusă sem. fiind cele 2 loji sterile (goale)
5b Loja fertilă fără îngroşare spongioasă, săm. fiind laterală
6a Pericarp cu papile şi coaste proeminente pe lojile sterile. K . absent.
4 V. costată (Steven) Betcke (piş. C X X I I bis, fig. 3). - Sp. anuală, T.,
10-20 cm. V - V I . Rară z.step.-e.g.; paj., coaste însorite. Sp. xer.-xeromez.
Jud.: Mehedinţi, Argeş, Constanţa, Tulcea. Pont.-medit.
6b Pericarp ± neted, fără coaste proeminente. K . cu câte un dinte mic
deasupra fiecărei loji..
5 V. locusta (L.) Laterr. em. Betcke (piş. C X X I I bis, fig. 4). - Sp.
anuală, T., 10-25 cm. I V - V . 2n=14,16. Spor. z.step.-e.f; paj., tuf, plantaţii
de salcâm, loc. rud. Sp. xeromez.-mez., subterm. Eur.
7a Fr. mai lung decât lat. Lojile sterile, de obicei mai mici decât cea fertilă şi
separate printr-un şanţ.
6 V. carinata Loisel. (piş. C X X I I bis, fig. 5). - Sp. anuală, T., 10-20
cm. I V - V . 2n= 16,88. Spor. z.step.-e.f; loc. înierbate şi rud., tuf. Sp.
xeromez., subterm. Centr. eur.-submedit.
754
VALERIAhlACEAE
7b Fr. cu lung egală cu lăţ., sau lăţ. mai mare decât lung. Lojile sterile evident
mai mari decât cea fertilă şi separate printr-un spaţiu larg.
7 V. turgida (Steven) Betcke (piş. C X X I I bis, fig. 6). - Sp. anuală, T.,
10-25 cm. I V - V I . Rară z.păd.stej.-e.g.; loc. înierbate. Sp. xeromez. Pont.-
balc.
8a Fr. cu cele 2 loji sterile foarte mici, reduse la 2 coaste depărtate între ele.
8 V. dentata (L.) Pollich (piş. C X X I I bis, fig. 7). - Sp. anuală, T., 15-
30 cm. V I - V I I . 2n=14,16. Frecv. z.step.-e.f; paj., loc. cult. şi rud. Sp.
xeromez. Eur.
8b Fr. cu cele 2 loji sterile bine dezvoltate, mari, alipite; uneori, prin dispariţia
peretelui separator rezultă o singură loji sterilă.
9 V. rimosa Bastard (piş. C X X I I bis, fig. 8). - Sp. anuală, T., 15-30
cm. V - V I I . 2n=14,16. Spor. z.păd.stej.-e.g.; loc. înierbate şi rud. Sp.
xeromez.-mez. Eur. centr. şi de S.
2 Valeriana L. - O d o 1 e a n
x=7,8
la Toate frz. sunt întregi sau sinuat neregulat dinţate (foarte rar unele frz.
tulp. sunt trisectate, dar atunci frz. bazale sunt contrase în peţiol, nu sunt
cordate ca la V. tripteris) 2
5 l b Cel puţin frz. tulp. mijlocii şi sup., penat fidate, penat-sectate sau cu 3-5
8 segmente sau foliole 3
2a Rizom cu stoloni. Tulp. cu 4 muchii aripate. C. de 1-3 mm lung. Plantă
6 glabră.
7 1 V. simplicifolia (Rchb.) Kabath (V. dioica L . subsp. simplicifolia
(Rchb.) Nyman) - Sp. perenă, FL, 10-45 cm. V - V I . 2n=16. Spor. e.g.-e.b.;
mlaştini, turbării, paj. înmlăştinite. Sp. higr. Euras. cont.
2b Rizom fără stoloni. Tulp. nearipată. C. de 4-5 mm. Plantă pubescentă.
2 V. montana L . - Sp. perenă, FL, 10-40 cm. V - V I I . 2n=32. Spor. e.f.-
e.b.; stâne. înierbate. Sp. mezohigr., calc. Alp.-eur.
3a Frz. bazale ovate, serat-dinţate, cu baza ± cordată. Frz. tulp. mijlocii şi
sup. cu 3-5 segmente sau foliole.
3 V. tripteris L . - C u j u c ă r e a de m u n t e . (piş. C X X I I bis, fig.
9). Sp. perenă, FL, 10-40 cm. IV-VII. 2n=16. Frecv. e.f.-e.b.; rarişti de
păd., pe sol. schel., pietr. Sp. mezohigr., sax., calc. Eur. centr. (mont.).
3b Cel puţin frz. tulp. mijlocii şi sup. penat-sectate, cu cel puţin 7 segmente ..4
4a Frz. bazale întregi, ovat-eliptice până la oblongi. F l . dioice.
4 V. dioica L . - Sp. perenă, FL, 10-30 cm. V - V I . 2n= 16,32. Rară e.f.-
e.b.; paj. mlăştinoase. Sp. mezohigr. Jud.: Braşov, Neamţ, Suceava. Eur.
4b Toate frz. penat-sectate. F l . hermafrodite 5
755
I
DIPSACACEAE
5a Plantă cu stoloni aerieni, lungi şi stoloni subterani. Frz. tulp. mijlocii cu 5-
9 segmente, cel terminal evident mai lat decât cele laterale.
5 V. sambucifolia J.C. Mikan f. ex Pohl (V. officinalis L . subsp.
sambucifolia (J.C.Mikan f.ex Pohl) Celak.) - Sp. perenă, H , 40-100 cm.
V - V I . 2n=56. Frecv. e.f.-e.b.; loc. umede, bur, pe stâne. Sp. mezohigr.
Eur.
5b Plantă fără stoloni sau numai cu stoloni subterani scurţi. Frz. tulp. mijlocii
cu 11-27 segmente, cel terminal asemănător cu cele laterale
6a Plantă fără stoloni. Tulp. glabră. Frz. tulp. mijlocii cu 5-8 perechi de
segmente dinţate, de 12-15 mm lăţ.
6 V. officinalis L . (piş. C X X I I bis, fig. 10). - Sp. perenă, H , 50-150
cm. VII-VIII. 2n=14. Frecv. z.păd.stej.-e.f; paj. umede, margini de păd.
M e d . Euras. (submedit.).
6b Plantă cu stoloni subterani scurţi. Frz. tulp. mijlocii cu 7-13 perechi de
segmente întregi, de 6-8 mm lăţ.
7 V. pratensis Dierb. (V. wallrothii Kreyer, V. officinalis subsp.
collina (Wallr.) Nyman; V. officinalis subsp. tenuifolia (Vahl) Schiibl. et
G . Martens) - Sp. perenă, H , 40-80 cm. V - V I . 2n=28. Spor. e.g.-e.b.;
rarişti şi margini de păd. Sp. xeromez, subterm, adesea calc. Eur. centr. şi
deS.
V.x ambigua (Gren. et Godr.) Jâv. (V. montana x tripteris).
Fam. Dipsacaceae
Plante erbacee cu frz. opuse, fără stipele. Infl. capitul înconjurat de
hipsofile involucrale la bază. F l . cu bractee sub formă de scvame sau fără
bractee, astfel că axul infl. (receptaculul comun) este sevamos sau nu. F l .
hermafrodite, zigomorfe, cu calicul (K. ext.) şi K . gamosepal, persistent. C.
gamopetală cu 4-5 lobi. Stamine 4. Gineceu inf, ovar unilocular şi uniovulat.
Fr. achenă.
l a Tulp. cu ghimpi rigizi. Capitule cilindro-conice sau globuloase. Bractee
rigide, spinos aristate 1 Dipsacus
l b Tulp. fără ghimpi 2 2. Cephalaria
2a F l . fără bractee, axul infl. păros. K . cu 8-16 dinţi aristiformi 5 Knautia
2b F l . cu bractee sevamoase. K . cu 4-5 dinţi sau fără dinţi 3
3a C . cu 5 lacinii. K . cu 5 sete 6 Scabiosa
3b C . cu 4 lacinii 4 segmente întregi. Calicul cu 8 dinţi foarte mici.
4a Hipsofile involucrale strâns imbricate, multiserate (mai mult de 3 serii)
2 Cephalaria
4b Hipsofile involucrale stelat divergente, erbacee, 1-3 şiruri 5 subterm. Jud.: Hunedoara, Caraş-Severin, Mehedinţi. Balc.-carp.
5a Calicul cu 4 dinţi; K . cu 5 sete. Fr. neîngustat la vârf 3 Succisa
5b Calicul cu 4 lobi; K . cu 5 lobi, fără sete. Fr. îngustat la vârf 4 Succisella
DIPSACACEAE
1 Dipsacus L . (inel. Virga Hill)
x=8,9
la Frz. tulp. scurt peţiolate. Infl. globuloasă 2
lb Frz. tulp. sesile. Infl. ovoidal cilindrică 3
2a Infl. de 1,5-2 cm diam. Bractee de 10-12 mm lung. C . alburie.
6 1 D. pilosus L . (Virga pilosa (L.) H i l l , Cephalaria pilosa (L.) Gren.)
- S c ă i u ş . Sp. bisanuală, H t , 60-120 cm. VII-VIII. 2n=18. Spor.
z.păd.stej.-e.f; tuf, bur, pe malul apelor. Sp. mez.-mezohigr. Eur. centr. şi
de V .
2b Infl. de 2,5-4 cm diam. Bractee de 15-20 mm lung. C. palid gălbuie.
2 D. strigosus W\\\d.(Virga strigosa (Roem. et Schult.) Holub) - Sp.
bisanuală, H t , 60-150(-200) cm. VII-VIII. 2n=18. Rară z.păd.stej.-e.f;
tuf, pe malul apelor, zăv. Sp. mez.-mezohigr. Jud.: Bacău şi Suceava.
Pont.-centr. asiatic.
3a Frz. tulp. sup. libere la bază C. albăstruie.
3 D. gmelinii M . Bieb. - Sp. bisanuală, H t , 50-150 cm. VI-VIII. Rară -
malul apelor. Jud.: Tulcea (Jijila şi Deltă). As. centr. şi de V , SE. Rusia.
3b Frz. tulp. sup. concrescute (conate) la bază. C. ± roză 4
4a Frz. tulp. crenat-serate până la întregi; cele sup. puţin concrescute la bază.
Hipsofilele involucrului depăşesc infl.
4 D. fullonum L . (D. sylvestris Huds.) - V a r g a ciobanului,
(piş. C U I , fig. 1). Sp. bisanuală, H t , 50-150 cm. VII-VIII. 2n=16,18.
Frecv. z.păd.stej.-e.f; tuf, bur, zăv. Sp. mez. Submedit.
4b Frz. tulp. penat fidate sau sectate; cele sup. puternic concrescute prin bază.
Hipsofile involucrale cel mult de lung. infl.
5 D. laciniatus L . - S c a e t e . Sp. bisanuală, H t , 50-150 cm. VII-
VIII. 2n=16,18. Frecv. z.păd.stej.-e.f; margini de p ă d , tuf, bur, marginea
apelor. Sp. mezohigr. Euras. cont.
R o e m . et Schult.
x=9
la Plantă glabră. Frz. penat partite până la sectate, pieloase, lucioase, cu
1 C. laevigata (Waldst. et Kit.) Schrad. - Sp. perenă, H , 60-
90 cm. VII-IX. Rară e.g.-e.f; stâne. înierbate, tuf. Sp. sax, calc, term.-
lb Plantă păroase (cel puţin segmentele frz. sau tulp. spre bază) 2

756
757
DIPSACACEAE DIPSACACEAE
2a Plantă anuală-bisanuală. Hipsofile involucrale lanceolate, acute. Bractee 1 K. drymeia Heuff. - Sp. perenă, H , 30-60 cm. V-VIII. 2n=40. Rară
scurt aristate. Calicul cu 8 dinţi ascuţiţi, evidenţi. e.g.-e.f; margini de păd. Sp. mez., subterm. Jud.: Caraş-Severin,
2 C. transylvanica (L.) Roem. et Schult. - S i p i c ă . Sp. bisanuală, Mehedinţi. Eur. centr., Bale. de V .
Ht., 30-120 cm. VII-VIII. 2n=18. Spor. z.step.-e.g.; paj., tuf, loc. rud. Sp. 2b Frz. lanceolate până la alungit eliptice 3
xer.-xeromez., oligotr. Pont.-medit. 3a Frz. groase, pieloase, întregi; cele inf. de 6-9 ori mai lungi decât late.
2b Plante perene. Hipsofile obtuze. Bractee nearistate 3 Internoduri inf, ca şi frz. inf, glabre.
2 K. longifolia (Waldst. et Kit.) W . D . J . Koch - Sp. perenă, H , 30-80
3a Frz. pubescente, cu 4-7 perechi de segmente ovat-lanceolate,. puternic
cm. VII-VIII. 2n=20. Spor. e.b.-e.s.; paj., bur. pe versanţi abrupţi. A l p . -
serat-dinţate. C . de 12-17 mm lung., pronunţat radiantă la f l i e x t . Fr.
carp.
îngustat terminal; calicul cu 8 dinţi foarte mici, egali. *
3b Frz. subţiri, serate sau denticulate; cele inf. până la de 5 ori mai lungi decât
3 C. radiata Griseb. et Schenk (piş. CUI, fig. 2). - Sp. perenă, H , 60-
late. Internoduri inf. şi mijlocii ± hispide.
120 cm. VII-IX. Spor. z.păd.stej.-e.g.; paj., tuf, coaste stâncoase. Sp. xer.,
3 K. dipsacifolia Kreutzer (K. sylvatica (L.) Duby nom. ambig.) - Sp.
calc. Trans., Ban. End. Ro. perenă, H , 30-100 cm. VII-VIII. Frecv. e.f.-e.s.; margini de păd., tuf., bur.,
3b Frz. cu 2-4 perechi de segmente ± întregi. C . de 8-14 mm lung., slab zăv. Sp. mez.-mezohigr. Eur. centr. (mont.).
radiantă. Fr. neîngustat la vârf. Calicul cu 4 dinţi evidenţi, lungi şi 4 scurţi. ai C . albastră-liliachie. Tulp. cu sete peste tot. Frz. lat eliptice. 2n=60.
4 C. uralensis (Murray) Roem. et Schult. - Sp. perenă, H , 30-60(- - subsp. dipsacifolia
100) cm. VII-IX. 2n=18. Spor. z.silvostep.-e.g.; paj., tuf, coaste pietroase, &2 C . purpurie. Frz. ± lanceolate b
însorite. Sp. xer., oligotr. Pont.-balc. b i Frz. cordat-amplexicaule. Internoduri inf. şi mijlocii glabre.
- subsp. lancifolia (Heuff.) Ehrend. - Frecv.
3. Succisa H a l Ier hi Frz. cu baza dilatată sau subauriculată c
x=10 Ci Internoduri inf. setacee, celelalte ± glabre. Frz. sup cu baza cuneată
sau rotunjită şi marginea dentată. 2n=40.
1 S. pratensis Moench (piş. C U I , fig. 3). - Sp. perenă, H , 30-80 cm. - subsp. pocutica (Szabo) Ehrend. - Maram.
VII-IX. 2n=20. Spor. e.g.-e.b.; paj. şi tuf. ± umede. Sp. oligotr., mez.- c 2 Internoduri inf. cu sete, celelalte ± glabre. Frz. sup cu baza
mezohigr., mod.acid.-neutr. Euras. subauriculată şi marginea profund serat dentată. 2n=40.
- subsp. turocensis (Borbâs) Jâv. ex Kiss - Carp.
4 Succisella G . Beck
4a C . roşie întunecată sau purpurie şi rareori liliachie. Tulp. florifere fără frz.
x=10 bazale verzi la înflorire. Frz. distribuite uniform de-a lungul tulp.
1 S. inflexa (Kluk) G.Beck (piş. CUI, fig. 4). - Sp. perenă, H , 30-80 4 K. macedonica Griseb. (piş. C U I , fig. 5). - Sp. perenă, H , 40-60
cm. V I - I X . 2n=20. Rară z.păd.stej.-e.g.; paj. umede, zăv. Sp. mezohigr.- cm. VI-VIII. 2n=20. Spor. z.step.-z.păd.stej.; paj., tuf. Sp. xer., term.-
higr. Maram., Trans., Criş., Ban. Eur. centr. subterm. Olt., Munt., Dobr. Bale.
4b C . albastră-violacee, liliachie, liliachiu-roză. Tulp. florifere cu frz. bazale
5 Knautia L. - M u ş c a t a dracului verzi la înflorire. Frz. mai îndesuite în 1/2 inf. a tulp.
5 K. arvensis (L.) J.M.Coult. - Sp. perenă, H , 30-80 cm. VI-VIII.
x=10
2n=20,40,43,46. Frecv. Z.silvostep.-e.b.; paj., tuf, margini de păd. Sp.
la Toate frz. nedivizate, întregi sau cu mici inciziuni. Frz. tulp. mijlocii cu lăţ. euritr., xeromez.-mez. Eur.
maximă sub mijloc :. 2 ai Capitule mai mici de 2 cm diam. C . roz-liliachie. F l . marginale slab
lb Frz. penat divizate, dacă sunt nedivizate, atunci lăţ. maximă este deasupra radiante. Frz. nedivizate.
mijlocului sau la mijloc 4 - subsp. roşea (Baumg.) Soo (K. dumetorum Heuff.)
2a Frz. tulp. mijlocii lat ovate, peţiolate, acuminate, crenat-serate. a 2 Capitule de 2,5-4 cm diam. F l . albastre, liliachii, cele marginale
radiante ...b

758 759
DIPSACACEAE ASTERACEAE
bi Plantă ± tomentoasă. Frz. adânc divizate, cu segmente înguste. 5b Frz. mate, nelucitoare, ± păroase. Setele K . nearipate la bază. C. albastră-
- subsp. pannonica (Heuff.) O . Schwarz (K. arvensis var. budensis liliachie sau roşie 6
(Simonk.) Szabo). 6a Frz. bazale (frz. rozetei) şi cele tulp. inf. dentate până la penat divizate.
b2 Plantă aspru păroasă sau glabrescentă . Frz. nedivizate sau divizate, Setele K . brun-negricioase, de 3-6 ori mai lungi decât coroana.
dar cu segmente late. Tulp. în partea inf. cu pete roşietic-violete. 6 S. columbaria L . - Sp. perenă, H , 30-80 cm. VI-VIII. 2n=16. Spor.
- subsp. arvensis. e.g.-e.b.; paj, tuf, margini de p ă d , pe sol. schel. Sp. xeromez.-mez.
4c C. palid-galbenă(ochroleucă). Frz. slab divizate sau chiar întregi. ai Hipsofile involucrale mai lungi decât f l , sau cel puţin egale, cu peri
6 K. kitaibelii (Schult.) Borbâs. Sp. perenă, H.„ 20-50 cm, VII-VIII. lungi.
2n=40. Paj., e.g.-e.m. Rară. Jud: Braşov, Suceava. Pan. - subsp. pseudobanatica (Schur) Jâv. et Csapody-Ung.
a2 Hipsofile involucrale mai scurte decât fl, cu peri scurţi b
6 Scabiosa L . bi F l . roşietice. Frz. tulp. mijlocii cu segmentul terminal ± egal de lat cu
x=8,9 cele laterale.
- subsp. banatica (Waldst. et Kit.) Diklic (S. banatica Waldst. et Kit.)
la Calicul longitud. 8 costat în 1/2 sup, între coaste cu 8 brazde; în 1/2 inf.
- Daco-balc.
cilindric şi păros 2
b 2 F l . albastre-violacei. Frz. tulp. mijlocii cu segmentul terminal mai
lb Calicul complet longitud. 8 costat şi fără brazde 3
mare şi mai lat decât cele laterale.
2a Coroana (partea membranoasă a K . ext.) cu 21-25 nervuri. C. alb-gălbuie,
- subsp. columbaria - Eur.
cea a fl. marginale de 12-15 mm lung, evident radiantă (mai lungă).
6b Frz. bazale şi tulp. inf. întregi. Setele K . gălbui, de 2 ori mai lungi decât
1 S. argentea L . (S. ucranica L.) - Sp. bisanuală-perenă, H t . - H , 30-
coroana.
70 cm. VI-VIII. 2n=16. Spor. z.step.-e.g.; paj. aride, pe sol. uşoare. Sp.
7 S. canescens Waldst. et K i t . - Sp. perenă, H , 20-50 cm. V I I - X .
xer, term. Pont.-balc.
2n=16. Loc. uscate, pe substrat pietros, în e.g.-e.f. Sp. a fost menţionată
2b Coroana cu 27-30 nervuri slab evidente. C. roşietică, cea a fl. marginale de
din jud.: Sibiu. Eur. centr. şi de V .
8,5-12 mm lung, slab radiantă.
2 S. micrantha Desf. Sp. anuală, T , 20-60 cm. VI-VIII. Rară z.step.;
O R D . ASTERALES (COMPOSITALES)
paj. Sp. xer. Jud. Constanţa-Hagieni. Pont.-balc.
3a Coroana cu 8 nervuri. C . purpuriu închis.
3 *S. atropurpurea L . - Sp. anuală-bisanuală, T . - H t , 20-60 cm. VII- Fam. Asteraceae Martinov (Compositae Adans.)
VIII. 2n=16. Cult. orn. Medit. Plante erbacee cu alcătuire variată formând o familie eterogenă. Frz. fără
3b Coroana cu 20-24 nervuri 4 stipele. Din punct de vedere anatomic se caracterizează prin prezenţa
4a C. gălbuie sau alb-gălbuie. fasciculelor bicolaterale şi uneori şi prin prezenţa laticiferelor articulate. F l .
4 S. ochroleuca L . - S i p i c ă . (piş. C U I , fig. 6). Sp. bisanuală- sunt mici, grupate în antodii (calatidii) înconjurate la bază de hipsofile
perenă, H t . - H , 20-60 cm. VI-VIII. 2n=16. Frecv. z.step.-e.f; paj, tuf, loc. involucrale. K . cel mai adesea, este alcătuit din peri persistenţi (papus). C .
rud. Sp. xeromez, oligotr. Euras. cont. gamopetală, tubuloasă, actinomorfă, tubul terminat cu 5(-8) dinţi, sau ligulată
4b C. roşietică până la albastră liliachie 5 (cu tub scurt prelungit lateral cu o ligulă), zigomorfă; rareori C. tubuloasă este
5a Frz. lucitoare, glabre sau slab păroase. Setele K . aripate la bază. C. roşie- ± bilabiată. într-un antodiu se pot găsi numai fl. tubuloase sau numai fl.
purpurie. Hipsofile involucrale mai scurte decât fl, cu peri lungi. ligulate, sau ambele feluri de fl, cele ligulate fiind la ext. Stamine 5, cu antere
5 S. lucida V i l i . subsp. barbata Nyâr. (piş. CUI, fig. 7). Sp. perenă, unite în jurul stilului (excepţie antere libere la Xanthium). Gineceu inf, ovar
H , 10-30 cm. VII-IX. 2n=16. Frecv. e.b.-e.a.; paj, bur. Sp. mez. End. bicarpelar, unilocular şi uniovulat, continuat cu 1 stil terminat cu 2 stigmate. Fr.
Carp. Ro. Sp. tipică creşte în A l p i şi Carp. N . şi are hipsofile ± glabre sau achenă (cipselă).
alipit păroase. Obs. La Compositae vom folosi noţiunile: receptacul în sensul de axa infl, bractee şi nu
paiete sau palei, hipsofile involucrale şi nu bractee sau foliole.

760 761
ASTERACEAE ASTERACEAE
l a Antodii cu fl. tubuloase (inclusiv bilabiate) sau cu fl. mixte, cele centrale 12a Hipsofile involucrale, spre vârf, lat membranoase pe margini 13
tubuloase, cele marginale ligulate. Plante de obicei fără latex, cu uleiuri 12b Hipsofilele involucrale nu sunt membranoase pe margini 14
eterice Subfam. Asteroideae (Tubuliflorae) 2 13a Frz. ± eliptice, nedecurente. F l . roşii. C . 5 fidată 70 Stemmacantha
l b Antodii cu toate fl. ligulate. Plante cu latex, fără uleiuri eterice 13b Frz. lanceolate, întregi, decurente pe tulp.. F l . galbene; C . fl. marginale 4
Subfam. Cichorioideae (Liguliflorae) 85 fidată 69 Chartolepis
2a Plante cu latex, cult. orn. Antodii solitare, cu involucru 2-3 seriat şi 14a Papus biseriat, seria ext. formată din sete simple, scurte, libere şi seria int.
hipsofile concrescute cupuliform la bază. Receptacul glabru. Achene cu formată din peri plumoşi, mai lungi, uniţi la bază 65 Saussurea
papus 55 Gazania 14b Papus în întregime plumos 15
2b Plante fără latex 3 15a F l . albastre. Plante cult. Receptacul cărnos 62 Cynara
3a Antodii unisexuate, cu un singur fel de fl., fie bărbăteşti, fie femeieşti 4 15b Fl. roşii sau galbene. Plante spont. Receptaculul nu este cărnos .61 Cirsium
3b Antodii cu fl. hermafrodite şi unisexuate sau unisexuate bărbăteşti şi 16a Frz. opuse 17
femeieşti în acelaşi antodiu 5 16b Frz. alterne sau bazale 19
4a Antodii bărbăteşti spre vârful ramurilor, cele femeieşti la subsuoara frz., 17a Frz. lat ovat-triunghiulare, cordate. F l . albastre. Papus format din 5-10
biflore, cu hipsofile involucrale sub formă de ghimpi uncinaţi (cu vârf scvame înguste. Plantă cult. orn 1 Ageratum
îndoit) 25 Xanthium 17b Frz. 3-5 sectate sau compuse 18
4b Antodii grupate spiciform, cele bărbăteşti spre vârf, cele femeieşti la bază, 18a F l . galbene. Papus din 2-4 sete cu spinişori recurbaţi 30 Bidens
au o singură fl. înconjurată de hipsofile cu marginea dinţat-spinoasă 18b FI. roşietice. Papus din peri numeroşi 2 Eupatorium
22 Ambrosia 19a Tulp. lat aripată şi spinoasă pe margini până sub antodii. Receptacul glabru
5a Antodii mici, nutante, foarte numeroase, grupate paniculiform; fl.
64 Onopordum
bărbăteşti grupate în centru, cele femeieşti pe margine. Involucru din 5 19b Tulp. nu este lat aripată (dacă este aripată şi spinoasă, receptaculul nu este
hipsofile. Achene obovate, negricioase. Frz. ± opuse, lat ovate 23 Iva glabru) 20
5b Antodii cu fl. hermafrodite, cel puţin în centru şi adesea şi cu fl. unisexuate 6
20a Plante spinoase; frz. pe margini şi hipsofilele involucrale cu spini 21
6a Hipsofile involucrale ext. patente, 5, mult mai lungi decât antodiul, dilatate
20b Plante fără spini 24
spre vârf, cu glande pedicelate. F l . ext. cu ligule scurte, femeieşti, cele
21a F l . galbene 22
centrale hermafrodite, tubuloase 24 Sigesbeckia
21b F l . roşii 23
6b Hipsofile involucrale ext. de altă formă 7
22a Hipsofile involucrale ext. liniar-lanceolate, cu spini puternici. Papus
7a Antodiu format dintr-o singură fl., cu hipsofile involucrale la bază;
multiseriat 73 Carthamus
antodiile uniflore sunt grupate într-un antodiu compus, globulos. Achene
cu papus concrescut cupuliform, cel puţin 1/4 56 Echinops 22b Hipsofile involucrale ext. ovate, cu spini scurţi pe margini. Papus biseriat,
7b Antodii multiflore 8 din 10 sete ext. lungi şi 10 sete int. scurte 72 Cnicus
8a Antodii numai cu fl. tubuloase (rareori fl. femeieşti cu tubul deschis într-o 23a Frz. tulp. alungit ovate, slab sinuat lobate, sesile, cu baza cordat-
parte) 9 amplexicaulă 63 Silybum
8b Antodii cu fl. mixte, cele centrale tubuloase, cele marginale ligulate 52 23b Frz. tulp. nu sunt cordat-amplexicaule, ci se îngustează spre bază
9a Papusul cel puţin la fl. centrale, evident format din peri, sete sau scvame 10 60 Carduus
9b Papusul lipseşte sau este înlocuit printr-o coronulă mică, la vârful achenei.. 24a Hipsofile involucrale înguste, cu vârf subţire, lung şi uncinat (încovoiat).
42 Frz. mari, ovate, cordate 59 Arctium
10a Papus reprezentat prin peri plumoşi (ramificaţi) 11 24b Hipsofilele involucrale nu au vârful uncinat 25
10b Papus reprezentat prin peri simpli, scvame sau sete 16 25a Papus format din 5-15 scvame uniseriate. Hipsofile involucrale
11a Hipsofile involucrale int. membranoase, lucioase, radiante; cele ext., ca şi membranoase; cele int. mai lungi, lucioase, radiante 57 Xeranthemum
frz., spinoase 58 Carlina 25b Papus format din peri sau sete 26
11b Hipsofile involucrale int. neradiante 12 26a Hipsofile involucrale uniseriate 27

762 763
 ASTERACEAE
ASTERACEAE 38b Antodiile chiar dacă sunt grupate; nu au involucru comun 39
26b Hipsofile involucrale imbricate 31 39a Hipsofile involucrale ext. erbacee, cele int. membranoase. F l . marginale
27a Tulp. florifere cu scvame alburii sau roşietice; antodii grupate terminal în femeieşti, închise în câte o hipsofilă involucrală; cele. int. hermafrodite,
raceme sau panicule, apar în martie-aprilie. Frz. bazale foarte mari, ± 4 dinţate. Plante anuale, lanuginoase 13 Filago
cordate, apar după înflorire ! 46 Petasites 39b Hipsofile involucrale complet membranoase. F l . marginale nu sunt închise
27b Tulp. scap, cu 1-3 scvame, sau tulp. foliate 28 în hipsofile; cele. int. 5 dinţate 40
28a Tulp. scap, cu 1-3 scvame şi 1 antodiu 47 Homogyne 40a Hipsofile involucrale cartilaginoase, glabre, persistente, frumos şi variat
28b Tulp. foliate 29 colorate (galbene, roşii etc.) 17 Helichrysum
29a F l . roşii. Plante perene, cu rizom, peste 1 m înalţ. Frz. mari, triunghiular- 40b Hipsofilele involucrale nu sunt tari, cartilaginoase 41
cordate până la reniforme 4 Adenostyles
41a Antodii grupate la vârful tulp, fără frz. bracteante evidente. Plantă perenă,
29b F l . galbene sau portocalii. Frz. nu sunt triunghiular-cordate 30
dioică 14 Antennaria
30a F l . marginale filiforme, femeieşti, multiseriate; cele centrale hermafrodite,
41b Antodii grupate în lungul tulp. sau terminal, cu frz. bracteante lungi, ce
tubuloase 48 Erechtites
depăşesc antodiile; dacă frz. bracteante nu sunt lungi, planta este anuală
30b Toate f l . tubuloase, hermafrodite 51 Senecio
16 Gnaphaliuin
31a Toate fl. tubuloase, rareori cele marginale neevident ligulate sau au C . mai
42a Antodii mici, de circa 2 mm diam, cu involucru biseriat. Plantă mică,
mare 32
anuală, lanat tomentoasă. F l . centrale hermafrodite, sterile, cele ext.
31b F l . marginale filiforme, femeieşti, denticulate la vârf 38
femeieşti, fertile, închise fiecare în câte o hipsofilă involucrală int. Papus
32a F l . mai scurte decât papusul; papus de 2-3 ori cât,achena 8 Brachyactis
absent 12 Bombycilaena
32b F l . cel puţin de lung. papusului, dar de obicei sunt mai lungi 33
42b Antodii mai mari. Involucru imbricat 43
33a Hipsofile involucrale erbacee, verzi. F l . galbene 34
43a Frz. şi hipsofile involucrale spinos dinţate pe margini. F l . portocalii.
33b Hipsofile involucrale parţial membranoase, cel puţin cele int, sau lanate.
Achene fără papus 73 Carthamus
Fl. roşii 35
34a Frz. late de 1-10 mm, liniare până la îngust lanceolate. C. se termină cu 5 43b Frz. şi hipsofilele involucrale nu sunt spinos dinţate pe margini 44
dinţi la toate fl 7 Aster 44a Achene cu rostru glandular, fără papus. Antodii nutante, cu hipsofile ext.
34b Frz. mai late, lanceolat-eliptice. C. fl. marginale se termină cu 2-3 dinţi foliacee 20 Carpesium
18 Inula 44b Achene fără rostru. Hipsofilele involucrale ext. nu sunt asemănătoare frz.45
35a Hipsofile involucrale liniare, alb păianjeniu tomentoase, la fel frz. pe faţa 45a Receptacul glabru 46
inf 66 Jurinea 45b Receptacul cu peri, sete sau scvame, nu este glabru 49
35b Hipsofile involucrale şi frz. nu sunt alb tomentoase 36 46a C. 4 dinţată 40 Matricaria
36a Antodii cu 3-5 fl. Frz. penat-sectate cu lacinii liniare. Papus brun-roşcat 46b C. 5 dinţată (la fl. hermafrodite) 47
68 Crupina 47a Antodii mici, ± pendule, grupate racemiform sau paniculiform. Papus lipsă
36b Antodii multiflore. Papus alb-cenuşiu 37 44 Artemisia
37a Hipsofile involucrale, cel puţin cele int, terminate cu un apendice distinct, 47b Antodii mai mari, erecte, grupate corimbiform sau solitare. Papus scurt, ca
în comparaţie cu baza hipsofilei; apendicele poate fi cu marginea întreagă, o coronulă 48
divizată sau uneori cu spini. F l . marginale au C. mai mare decât la fl. 48a Plante aromatice. Antodii scurt pedunculate, grupate corimbiform.
centrale 71 Centaurea Pericarp fără canale secretoare valeculare 43 Tanacetum
37b Hipsofile involucrale fără apendice distinct; când există apendice, acesta 48b Plante nearomatice. Antodii solitare sau puţine, lung pedunculate. Pericarp
este ± subrotund, membranos, ± gălbui, terminat cu un mic mucron. C. fl. cu canale secretoare valeculare 42 Leucanthemum
marginale nu este mai mare decât la fl. centrale 67 Serratula 49a Arbuşti de 20-40 cm, cu frz. mici, penat divizate. Antodii lung
38a Antodiile sunt grupate într-o cimă terminală, înconjurată la bază de un pedunculate, de 8-10 mm diam. Papus lipsă 37 Santolina
involucru de frz. inegale, stelat extinse, alb lanat tomentoase. Papus 49b Plante erbacee 50
uniseriat concrescut la bază 15 Leontopodium

765
764
 ASTERACEAE
ASTERACEAE
65a Papus format din 2-4 scvame căzătoare. Antodii mari, disciforme, cu fl.
50a Antodii mici, ± pendule, grupate racemiform sau paniculiform. Papus lipsă
44 Artemisia radiare galbene 27 Helianthus
65b Papus format din peri sau mai multe scvame aristate, persistente, rareori
50b Antodii mai mari, erecte, grupate lax 51
51a Antodii mari, cu fl. mari. Receptacul cu sete caduce 71 Centaurea din 2-8 ariste căzătoare 66
51b Antodii mijlocii, cu fl. mici. Receptacul cu scvame persistente 66a Papus format din 5-10 scvame aristate 33 Gaillardia
38 Anthemis 66b Papus format din 2-8 ariste căzătoare. Hipsofile involucrale viscide, cu
vârf recurbat 74 Grindelia
52a Frz. opuse 53
52b Frz. alterne (cel puţin cele sup.) sau în rozetă bazală 60 66c Papus format din peri 67
53a Hipsofile involucrale 5-10, uniseriate, concrescute până aproape de vârf. 67a F l . radiare albe, albastru-violacee sau roşietice 68
Papus din 3-6 scvame inegale. Frz. penat-sectate 34 Tagetes 67b F l . radiare galbene 71
53b Hipsofile involucrale libere, cel mult puţin unite la bază 54 68a Tulp. numai cu scvame alburii sau roşietice. Antodii numeroase grupate
terminal în raceme sau panicule, apar în martie-aprilie. Frz. bazale foarte
54a Frz. întregi, sesile • 55
mari, ± cordate, apar după înflorire 46 Petasites
54b Frz. nu sunt întregi 56
68b Tulp. cu frz. verzi 69
55a Plante perene, cu rizom. Frz. ± eliptice. Receptacul pubescent. Papus
69a Papus biseriat; seria ext. foarte scurtă, cu sete concrescute la bază ca o
format din peri aspri 49 Arnica
55b Plante anuale. Frz. ovate, semiamplexicaule. Receptacul cu scvame. Papus coronulă, seria int. cu sete mult mai lungi, libere. Antodii mari, de 3-6 cm
lipsă sau format din 2 ariste 26 Zinnia diam., solitare 11 Callistephus
56a Antodii mici, de 4-5 mm diam. Papus format din numeroase scvame ciliate 69b Papus format din 1-3 serii de peri, uneori seria ext. este mai scurtă, dar
32 Galinsoga neconcrescută la bază. Antodii mult mai mici 70
56b Antodii mici, de circa 5 mm. Papus absent 31 Eclipta 70a F l . radiare ligulate, cu ligule late, uniseriate 7 Aster
70b F l . radiare cu ligule înguste, 2-multiseriate. Antodii foarte numeroase,
56c Antodii mai mari 57
mici, de 3-5 mm lung., grupate paniculiform. Ligule albe, mici, de 0,5-
57a Papus prezent, format din 2-4 sete 58
l m m lăţ 9 Conyza
57b Papus lipsă 59
58a Achena cu rostru. Frz. de 2-3 ori penat divizate, cu segmente înguste 70c F l . radiare cu ligule înguste, 2-multiseriate. Antodii evident mai mari şi
36 Cosmos mai puţine, grupate racemiform sau izolate. Ligule mai mari.... 10 Erigeron
58b Achena nerostrată. Frz. cu mici incizii, penat sectate sau penat compuse 71a Tulp. florifere cu scvame verzi-purpurii. Frz. bazale, apar după înflorire
30 Bidens 45 Tussilago
59a Răd. tuberizate 29 Duhlia 71b Tulp. cu frz. verzi 72
59b Răd. netuberizate 35 Coreopsis 72a Papus biseriat; seria ext. foarte scurtă, formată din scvame denticulate, cea
60a Hipsofile involucrale 5-10, uniseriate, concrescute până aproape de vârf int. formată din peri simpli, mult mai lungi 19 Pulicaria
3 Tagetes 72b Papus format numai din peri 73
60b Hipsofile involucrale libere, sau puţin unite la bază 61 73a Hipsofile involucrale inegale, imbricate, multiseriate 74
61a Tulp. scap, frz. grupate bazai 62 73b Hipsofile involucrale egale, 1-3 seriate, neimbricate; uneori există însă
61b Tulp. foliată 64 hipsofile scvamiforme la bază 75
62a Achene fără papus. Plante perene, cu stoloni 6 Bellis 74a Antodii mici, până la 15 mm diam., numeroase, grupate racemiform sau
62b Achene cu papus 63 paniculiform. F l . radiare puţine, 5-8. Antere fără apendici filiformi la b a z ă .
63a Plantă cult. în sere. C . bilabiată 5 Gerbera 3 Solidago
63b Plantă spont. C . tubuloasă la fl. centrale şi ligulată la fl. marginale .. 7 Aster 74b Antodii de obicei mai mari, peste 2 cm diam., grupate corimbiform sau
solitare. F l . radiare numeroase. Antere cu apendici filiformi la bază
64a Papus format din scvame, sete sau peri 65
64b Papus lipsă sau reprezentat printr-o coronulă foarte mică 77 ISInula
75a Hipsofile involucrale în 2-3 serii. Receptacul convex 50 Doronicum

766 767
 ASTERACEAE
ASTERACEAE
75b Hipsofile involucrale uniseriate; uneori la baza antodiului se mai află 86a Frz. penat divizate, lobii terminaţi cu spini 75 Scolymus
câteva hipsofile scurte 76 86b Frz. fără spini 87
76a Peţiolul frz. tulp. inf. se dilată la bază într-o teacă lată, uneori 87a Receptacul cu peri rigizi la baza fl 92 Crepis
amplexicaulă. Antodii grupate racemiform 53 Ligularia 87b Receptacul cu scvame care uneori sunt laciniate 88
76b Peţiolul frz. tulp. -inf. nu se dialtă evident în teacă. Antodii grupate 88a Scvamele receptaculului întregi. Papus plumos 79 Hypochoeris
corimbiform sau solitare; sub antodiu există hipsofile involucrale 88b Scvamele fidate. Papus neplumos. Frz. stelat păroase 94 Andryala
suplimentare, mici 51 Senecio 89a Achene fără papus, cel mult cu o coronulă mică 90
76c L a baza antodiului nu există hipsofile suplimentare 52 Tephroseris 89b Achene cu papus format din peri 93
11a Receptacul glabru, fără scvame sau peri 78 90a Tulp. scapiformă 91
77b Receptacul cu scvame 82 90b Tulp. foliată 92
78a Plante anuale, cu frz. întregi. F l . ligulate 1-3 seriate, femeieşti, fertile, cele 91a Plantă anuală cu frz. dentate Arnoseris
centrale hermafrodite, sterile (funcţional bărbăteşti). Achene curbate 91b Plantă perenă cu frz. penat-sectate 78 Aposeris
puternic spre int, fără papus, cu tuberculi sau spini pe faţa dorsală 92a F l . galbene. Papus absent 77 Lapsana
54 Ca Ic iul itla 92b F l . albastre. Papus foarte scurt alcătuit din scvame mici 76 Cichorium
78b Plante anuale sau perene; frz. nu sunt întregi. Achenele nu sunt curbate 93a Perii papusului plumoşi 94
spre int 79 93b Perii papusului simpli 98
79a Plante anuale sau bisanuale, cu frz. de 2-3 ori penat-sectate, cu segmente 94a Hipsofile involucrale puţine, 8-12(15), uniseriate. Perii papusului într-un
liniare; fl. radiare albe 40 Matricaria singur şir. Frz. întregi 83 Tragopogon
79b Plante perene sau anuale, cu fl. ligulate galbene 80 94b Hipsofile involucrale numeroase, imbricate 95
80a Plante anuale. Achene diferite: cele ale fl. marginale 3 muchiate sau 95a Plante cu tulp. foliată şi cu peri rigizi, cu vârfuri recurbate 96
aripate, cele ale fl. tubuloase ± cilindrice. Papus lipsă. Canalele secretoare 95b Plante cu tulp. scap sau tulp. foliată, în ultimul caz însă plantele sunt glabre
din pericarp lipsă 41 Chrysanthemum sau cu peri moi, fără vârf recurbat 97
80b Plante perene. Achene uniforme 81 96a Hipsofile involucrale uniforme, liniar lanceolate. Achene uniforme. Papus
81a Pericarp cu canale secretoare valeculare. C . fl. tubuloase comprimată şi aproape sesil 81 Picris
aripată la bază. Plante nearomatice 42 Leucanthemum 96b Hipsofile involucrale ext. mai late decât cele int. Achene dimorfe
81b Pericarp fără canale secretoare. C . fl. tubuloase nearipată. Plante aromatice (heterocarpie): cele ext. curbate, cele int. drepte, lung rostrate, cu papus
43 Tanacetum pedicelat 82 Helminthotheca
82a Antodii solitare, axilare, lung pedunculate, mari, de 5-6 cm d i a m , cu fl. 97a Tulp. scap. Papus din 1-2 şiruri de peri liberi, seria ext. adesea neplumoasă
ligulate galbene; ligulele peste 1 cm lung. şi abia 1 mm lăţ. Frz. ovate, 80 Leontodon
cordate, dur serat-dinţate 21 Telekia 97b Tulp. foliată, foarte rar scapiformă. Papus cu numeroase şiruri de peri,
82b Antodii mult mai mici; dacă sunt mari, atunci frz. sunt penat-sectate 83 toate plumoase (cel puţin la bază), perişorii întreţesuţi 84 Scorzonera
83a Antodii mari, la înflorire de 7-10 cm diam. F l . ligulate galbene, cu ligule 98a Achene terminate în rostru, astfel că papusul este pedicelat 99
eliptic-lanceolate, mari, de 3-4 cm lung. şi 6-8 mm lăţ 28 Rudbeckia 98b Achene fără rostru 104
83b Antodii mai mici, ligulele de asemenea 84 99a Tulp. scap, fistuloasă, cu un antodiu 86 Taraxacum
84a Antodii solitare. Ligulele evident mai lungi decât late. Achene ± cilindrice, 99b Tulp. ramificată, plină, cu mai multe antodii 100
muchiate, adesea 4 muchiate 38 Anthemis 100a Achenele, spre vârf, cu spinişori şi se termină cu câţiva solzi, ca o coronulă
84b Antodii grupate corimbiform (foarte rar solitare A . schurii); ligulele late şi la baza rostrului 85 Chondrilla
scurte (excepţie A . schurii). Achene comprimate, nemuchiate..39 Achillea 100b Baza rostrului achenei fără coronulă 101
85a Receptacul cu scvame sau peri 86 101a Achene puternic comprimate, cu rostru lung, capilar. Papus format din 2
85b Receptacul glabru (atenţie! uneori receptaculul are gropiţe a căror margine şiruri egale de peri 90 Lactuca
este ciliata sau laciniata) 89

769
768
 ASTERACEAE ASTERACEAE
101b Papus din 1 până la numeroase şiruri de peri; când sunt 2 şiruri, cel ext. 1 S. graminifolia (L.) Salisb. - Sp. perenă, H . , 30-150 cm. V I - I X .
este mai scurt 102 2n=18. L o c . umede, la V . de Baia Mare, mai ales pe Valea Borcutului.
102a Achene comprimate. Antodii cu 3-5 fl 88 Mycelis Adv. (Am. de N . ) .
102b Achene necomprimate sau slab comprimate, ± fusiforme. Antodii cu mai lb Frz. mai late, serate. Antodii pedunculate 2
mult d e 5 f l 103 2a Antodii lungi de 7-10 mm. Ligulele fl. marginale mari, de 4-9 mm lung.
103a Hipsofile involucrale în mai multe şiruri. Papus format din 2 şiruri de peri, Achene de circa 3 mm, cu papus de circa 5 mm.
seria ext. foarte scurtă. Răd. tuberizată 89 Cephalorrhynchus 2 5. virgaurea L . - S p l i n u ţ ă . Sp. perenă, H . , - l m. VII-IX. 2n=18.
103b Hipsofile involucrale în 2 şiruri. Papus multiseriat, egal 92 Crepis Frecv. z.păd.stej.-e.s.; margini de păd., tuf., paj. Sp. mez.
104a Achene puternic comprimate 105 a - subsp. virgaurea - Antodii numeroase, mici, late de 12-15 mm, grupate
104b Achene necomprimate, ± cilindrice 107 pe ramificaţii secundare. Z.păd.stej.-e.b. Circ.
105a F l . galbene 91 Sonchus b - subsp. minuta (L.) Arcang. (subsp. alpestris (Waldst. et Kit. ex Willd.)
105b F l . purpurii sau albastre 106 Gremli). - Antodii puţine, mari, late de 15-20 mm lăţ., grupate pe axul
106a Antodiu cu circa 5 fl., purpurii. Papus format din 2-3 şiruri de peri egali principal. E.s. A l p . eur.
93 Prenanthes 2b Antodii mai mici, de 5-6 mm. Ligulele fl. marginale mici, de 1-1,5 mm lung. ...3
106b Antodiu cu circa 10 fl., albastre. Papus format din 2 şiruri de peri, cel ext. 3a Tulp. dens şi scurt păroasă. Involucru de 2-2,8 mm lung.
foarte scurt 87 Cicerbita 3 *S. canadensis L . - S â n z i a n a de g r ă d i n ă . Sp. perenă, H . ,
107a Achene îngustate spre vârf. Papus multiseriat, alb, flexibil. Plante fără peri 50-150 cm. VIII-X. 2n=18. Spor. z.păd.stej.-e.g.; tuf, zăv. Sp. mez. Cult.
stelaţi 92 Crepis pentru orn.; evadată din cultură şi devenită subspont. A m . de N .
107b Achene neîngustate spre vârf, cu vârful retezat. Papus din 1 sau 2 şiruri 3b Tulp. glabră, cel mult axa infl. ± păroasă. Involucru de 3-3,5 mm lung.
inegale de peri fragili, alb-murdari sau gălbui spre brun. Plante cu peri 4 *5. gigantea Aiton - Sp. perenă, H . , 50-150 cm. V I I - X . 2n=36.
stelaţi 95 Hieracium Spor. z.păd.stej.-e.g.; tuf, zăv. Sp. mez. Cult. orn.; evadată din cultură şi
devenită subspont. A m . de N .
Subfam. Asteroideae (Tubuliflorae)
4 Adenostyles Cass.
1 Ageratum L. x=19
x=10
la Antodii cu 3-8(-10) fl. Involucru de 4-6 mm lung. Frz. suriu lanat tomen-
1 *A. houstonianum M i l l . - P u f u 1 e ţ i . Sp. anuală, T., 20-60 cm. toase pe dos.
VII-IX. 2n=20. Cult. orn. Mexic. 1 A. alliariae (Gouan) A . Kern. - C i u c u r a ş i . (piş. C X X I I I , fig. 2).
Sp. perenă, H . , 60-100 cm. VII-VIII. 2n=38. E.f.-e.s.; păd., bur., pâraie,
2 Eupatorium L. loc. ± umbrite. A l p . eur.
x=10 - var. alliariae - Antodii cu 3-4 fl. Foarte rară; Mţii Ştiolu, Pietrosu
Călimani, Cârlibaba-Vatra Dornei.
1 E. cannabinum L . - C â n e p a c o d r u l u i , (piş. C X X I I I , fig. 1).
- var. kerneri (Simonk.) G . Beck - Antodii cu 5-8 fl. Frecv. în toţi
Sp. perenă, H . , 50-150 cm. VII-IX. 2n=20. Frecv. z.step.-e.f.; loc. umede,
Carpaţii.
zăv., tuf. Sp. mezohigr. Euras.
lb Antodii cu (10)12-15(-18) fl. Involucru de 7-10 mm lung. Frz.
•

3 Solidago L. glabrescente până la glabre.

2 A. pyrenaica Lange (A. orientalis Boiss.) - Sp. perenă, H . , - I m .
x=9
VII-VIII. 2n=38. Frecv. e.b.-e.s.; păd., bur., jnepenişuri, loc. ± umbrite.
la Frz. liniar-lanceolate, întregi, scabre pe margini, glandulos-punctate. Mţii: Bârsei, Bucegi, Iezer, Făgăraş. Mţii Pirinei şi Mţii din S. Eur.
Antodii sesile sau subsesile. Alveolele receptaculului mărunt fimbriate.

770 771
ASTERACEAE
Obs. M . Kerguelen în Index synonimique de la Flore de France (1993) introduce în
sinonimie genul Adenostyles Cass. la genul Cacalia L . , motivând că au acelaşi tip
nomenclatural (după G. Wagenitz, 1983). Acest punct de vedere nu este urmat de alţi
botanişti.

5 Gerbera Cass.
1 *G. jamesonii Bolus - Sp. perenă, H , 40-60 cm. Antodii de circa
10 cm d i a m , cu fl. radiare portocalii-roşietice. în cultură s-au obţinut fl. de
culori variate. Afr. de S. (Transvaal)

6 Bellis L .
x=9
1 B. perennis L . - B ă n u ţ i , P ă r ă l u ţ e . Sp. perenă, H , 5-15 cm.
III-X. 2n=18. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; paj. Sp. mez.-mezohigr. Cult. orn.
var. hortensis L . Eur.

7AsterL. -Steliţă
x=5,8 ,9
la Tulp. scap, cu un singur antodiu.
? A. bellidiastrum (L.) Scop. - Sp. a fost menţionată de autori mai
vechi din Mţii Rodnei, Călimani şi Retezat, dar ulterior nu a mai fost
regăsită.
lb Tulp. foliată 2
2a F l . ligulate lipsă 3
2b F l . ligulate prezente 8
3a Plantă dens cenuşiu tomentoasă. Frz. oblanceolate.
1 A. oleifolius (Lam.) Wagenitz (A. villosus (L.) Sch. Bip.) (piş.
C X X I I I , fig. 3). - Sp. perenă, H , 15-35 cm. VII-IX. Spor. z.step.-e.g.; paj.
însorite, aride, uneori sărăturate. Sp. xer, subterm, oligotr. Euras. cont.
3b Plantele nu sunt cenuşiu tomentoase 4
4a Frz. glandulos-punctate 5
4b Frz. nu sunt glandulos-punctate 6
5a Frz. îngust liniare, de l-2(-4) mm l ă ţ , uninerve. Antodii de 8-10 mm diam.

Hipsofile involucrale liniare.

2 A. linosyris (L.) Bernh. - C o a m ă d e a u r . (piş. C X X I I I , fig. 4).
Sp. perenă, H , 20-80 cm. V I I - X . 2n=18,36. Spor. z.step.-e.g.; p a j , tuf,
loc. uneori sărăturate. Sp. xeromez, subterm. Cont. euras.

PLANŞA CXXIII. 1 - Eupatorium cannabinum; 2 - Adenostyles alliariae; 3 - Aster oleifolius;

A-A. linosyris; 5 - A. sedifolius; 6 - A. canus; 7 - A. amellus; 8-/4. novae-angliae; 9 - A. /iov i -
belgii; 10 - Erigeron uniflorus; 11 - E. alpinus; 12 - E. nanus.

772
ASTERACEAE ASTERACEAE
a - subsp. tripolium - Achene egale, uniforme. F l . ligulate uneori lipsesc.
5b Frz. liniar-lanceolate, de 2-8 mm lăţ., cele inf. trinervate. Plantă evident suculentă. Euras.
A. sedifolius L . (vezi 10a). b - subsp. pannonicus (Jacq.) Soo - Achenele fl. ext. mai scurte şi mai
6a Frz. inf. peţiolate. groase decât ale fl. int. F l . ligulate totdeauna prezente. Plantă mai
A. tripolium L . (vezi 12a). puţin suculentă. Pont.-pan.
6b Toate frz. sesile 7 12b Hipsofile involucrale cu vârf ascuţit. Sp. americane cult. orn. şi adesea
7a Frz. îngust liniare, de 1-2(4) mm lăţ., uninerve. devenite subspont 13
A. linosyris (L.) Bernh. (vezi 5a). 13a Infl. glanduloasă. Tulp. de jur împrejur păroasă. Frz. lanceolate, cele sup.
7b Frz. liniar-lanceolate, de 2-8 mm lăţ., cele inf., trinervate sesile, cu baza cordată şi amplexicaulă.
A. sedifolius L . (vezi 10a). 8 *A. novae-angliae L . (piş. C X X I I I , fig. 8). - Sp. perenă, H . , -150
8a Plantă scundă, alpină, cu 1 antodiu. cm. VII-IX. 2n=10. Cult. orn. A m . de N .
3 A. alpinus L . - O c h i u 1 b o u 1 u i . Sp. perenă, H . , 5-25 cm. V I - 13b Infl. neglanduloasă 14
VIII. 2n=18,36. Frecv. e.b.-e.s.; paj., pe substrat stâncos, loc. însorite. Sp. 14a Frz. lanceolate, baza neauriculată sau semiamplexicaulă. Hipsofile
sax., calc. Circ. arct.-alp. involucrale până la 4(5,5) mm lung. F l . ligulate albe (rar albastre), până la
8b Plantă mai înalte, cu mai multe antodii 9 1 mm lăţ.
9a F l . radiare sterile (fără stil şi stigmate) 10 9 *A. lanceolatus W i l l d . - Sp. perenă, H . , 50-130 cm. I X - X I . 2n=32,
9b F l . radiare fertile 11 48,64. Cult. orn. şi subspont. A m . de N .
10a Plantă verde, ± glabră. Frz. liniar-lanceolate, glabre, scabru ciliate pe 14b Frz. cu baza auriculata şi semiamplexicaulă. Hipsofile involucrale de 5-12
margini şi glandulos-punctate pe faţă. Achene de 4-5 mm. mm lung 15
4 A. sedifolius L . (A. punctatus Waldst. et Kit.) (piş. C X X I I I , fig. 5). 15a Frz. glauce pe faţă. Hipsofile involucrale foarte inegale, alipite, albicioase,
- Sp. perenă, H . , 30-120 cm. VII-IX. 2n=36. Spor. z.step.-e.g.; paj., tuf., la vârf cu o pată verde rombică.
loc. ± umede şi sărăturate. Sp. mezohal.-mezohigrohal. 10 *A. laevis L . - Sp. perenă, H . , 60-120 cm. I X - X I . 2n=48. Cult. orn.
a - subsp. sedifolius - Antodii cu 15-30 fl. F l . ligulate 5-10. Cont. euras. şi subspont. A m . de N .
b - subsp. dracunculoides (Lam.) Merxm. - Antodii cu 6-15 fl. F l . 15b Frz. nu sunt glauce pe faţă. Hipsofile ± egale, cu vârful lax sau recurbat,
ligulate 0-6. Pont. complet verde 16
10b Plantă suriu tomentoasă. Frz. eliptic-lanceolate. Achene de 2-3,5 mm. 16a Frz. tulp. mijlocii de 2,5-5 ori mai lungi decât late, cu baza auriculata.
5 A. canus Waldst. et K i t . (piş. C X X I I I , fig. 6). - Sp. perenă, H . , 30- Ramurile infl. cu frz. numeroase, ± egale. Hipsofile cu vârf ascuţit, verde şi
100 cm. VIII-IX. Spor. z.step.-e.g.; paj. şi tuf. ± umede şi sărăturate. Pan.- baza alb membranoasă.
carp.-balc. A. x versicolor W i l l d . (A. laevis x novi-belgii) - Sp. perenă, H . , 60-
11a Frz. obovat-lanceolate, îngustate în bază, cele inf. peţiolate. Antodii 120 cm. I X - X I . 2n=54. Cult. orn. şi subspont.
puţine, până la 10, mari, de 3-5 cm diam. Plantă aspru păroasă. 16b Frz. tulp. mijlocii de 4-10 ori mai lungi decât late. Ramurile infl. cu puţine
6 A. amellus L . - S t e i i ţ ă v â n ă t ă , (piş. C X X I I I , fig. 7). - Sp. frz 17
perenă, FL, 20-70 cm. VII-IX. 2n=l8,36,54. Frecv. z.step.-e.g.; loc. 17a Frz. cu baza evident auriculata, semiamplexicaulă. Hipsofile involucrale
însorite, paj., margini de păd., tuf. Sp. xeromez., oligotr. Cont. eur. ext. îngustate numai la vârf, sunt complet verzi. Ligule mai late de 1,5 mm.
11b Frz. cu vârf ascuţit. Antodii numeroase şi mai mici 12 11 *A. novi-belgii L . (piş. C X X I I I , fig. 9). - Sp. perenă, H . , 40-120
12a Frz. ± cărnoase. Hipsofile involucrale cu vârf rotunjit şi margini cm. VIII-IX. 2n=l 8,48,54. Frecv. cult. orn. şi subspont. A m . de N .
membranoase (cel puţin cele int.). 17b Frz. cu baza slab auriculata. Hipsofile involucrale ext. îngustate treptat,
7 A. tripolium L . - A 1 b ă s t r i c ă . - Sp. perenă, H . , 20-60 cm. V I - I X . membranoase în părţile laterale, spre bază.
2n=18. Frecv. z.step.-e.g.; paj. umede şi sărăturate. Sp. mezohigţohal.- A. x salignus W i l l d . (A. lanceolatus x novi-belgii) - Sp. perenă, H . ,
higrohal. 40-120 cm. VIII-XI. 2n=18. Cult. orn. şi subspont. Origine hibridă.

774 775
ASTERACEAE
8 Brachyactis Ledeb.
1 B. ciliata (Ledeb.) Ledeb. - Sp. anuală, T , 5-60 cm. VIII-X. Rară,
local frecv, pe cale de extindere. Loc. umede, ± sărăturate. M o l d , M u n t ,
D o b r , inel. Delta Dunării. Adv. (As.).
9 Conyza Less.
x=9
1 C. canadensis (L.) Cronquist (Erigeron canadensis L.) -
B ă t r â n i ş . Sp. anuală, T , -120 cm. V I - I X . 2n=18. Foarte frecv. z.step.-
e.f; loc. r u d , margini de p ă d , tuf. Sp. xeromez.-mez. Adv. (Am. de N.).
10 Erigeron L . (inel. Stenactis Cass.) - B u n g h i ş o r
x=9
la Frz. tulp. inf. ovat-lanceolate, serate. Ligule de 2 ori mai lungi decât
hipsofilele involucrale.
1 E. annuus (L.) Pers. (Stenactis annua (L.) Less.) - Sp. anuală-
bisanuală-perenă, T , H t , H , 20-80 cm. VII-VIII. 2n=27,36. Frecv.
z.păd.stej.-e.f; margini şi rarişti de p ă d , lunci, parcuri, loc. rud. Sp. mez.
Adv. (Am. de N.).
a - subsp. annuus - Frz. tulp. mijlocii şi inf. evident dentate. Tulp. cu peri
patenţi. Ligule de circa 8 mm, lungi cât diametrul discului, palid
albastre, rar albe.
b - subsp. strigosus ( H . L . M i i h l . ex Willd.) Wagenitz (Stenactis rainosa
(Walter) Domin) - Frz. tulp. mijlocii şi inf. întregi sau slab dentate.
Tulp. cu peri scurţi, alipiţi (var. strigosus) sau cu peri rari, patenţi,
până la glabră (var. septentrionales Fernald et Wieg.). Ligule de circa
6 mm, albe, rar violacee, lungi cât jumătatea diametrului discului.
lb Frz. tulp. inf. întregi, liniar-spatulate
2a Antodii cu fl. dimorfe, tubuloase şi ligulate
2b Antodii cu fl. trimorfe, între fl. tubuloase şi cele ligulate se mai află fl.
femeieşti filiforme
3a Hipsofile involucrale slab păroase până la glabre, de obicei verzi.
? E. glabratus Hoppe et Hornsch. ex Bluff et Fingerh (E. alpinus L .
var. polyinorphus (Scop) Jâv.) - Sp. perenă, H , -20 cm. VII-VIII. 2n=18.
Menţionată din Mţii Bucegi şi Făgăraş, dar material nu există. A l p . eur.
3b Hipsofile involucrale dens pubescente, cu peri lungi, albicioşi, vârful
liliachiu-roşietic. Antodiu solitar.
776
ASTERACEAE
2 E. uniflorus L . - B u n g h i ş o r . (piş. C X X I I I , fig. 10). Sp. perenă,
H , 3-10 cm. V I I - I X . 2n=18. Spor. e.a.; paj, loc. pietroase. Sp. slab până
la mod.acid, m e z , hekistotenn.-psichroterm. Carp. E . şi S. Circ. arct.-alp.
4a F l . ligulate ± egale cu fl. centrale, liliachii. Antodii de 6-13 mm diam.
3 E. acris L . - B u n g h i ş o r . Sp. bisanuală-perenă, H t . - H , 10-60
cm. V I - I X . Frecv. z.step.-e.b.; paj, tuf, margini de p ă d , loc. rud. Sp.
xeromez.-mez.
ai întreaga plantă cu peri denşi.
- subsp. acris - 2n=18. Circ.
a2 Plante glabrescente până la glabre b
b i Hipsofile involucrale cu peri rari. F l . radiare ± egale cu fl. centrale.
2n=18.
- subsp. angulosus (Gaudin) Vacc. Centr. eur.
b2 Hipsofile glabre. F l . radiare evident mai lungi decât fl. centrale.
- subsp. podolicus ( Besser) Nyman Spor. e.f.-e.b. End. carp.
4b F l . ligulate de circa 2 ori mai lungi decât fl. centrale. Antodii peste 2 cm
diam 5
5a Plantă glandulos pubescentă cel puţin în partea sup. F l . ligulate roşietice.
4 E. atlicus V i l i . - Sp. perenă, H , 20-40 cm. VII-VIII. 2n=18. Rară
e.f.-e.b.; paj, loc. stâncoase. Mţii: Rodnei, Ceahlău, Piatra Craiului,
Bucegi. A l p . eur.
5b Plante fără peri glandulari 6
6a Frz. bazale oblanceolat-spatulate, ± acute, cu peri denşi, creţi, pe ambele
feţe. Tulp. abundent păroasă la bază. Antodii l-3(-10).
5 E. alpinus L . (piş. C X X I I I , fig. 11). - Sp. perenă, H , 10-35 cm.
VII-VIII. 2n=18. Spor. e.b.-e.a.; paj. pe substrat pietros. Carp. (exclusiv
Apuseni). Euras. alp.
6b Frz. ciliate pe margini, pe feţe ± glabre. Cele bazale cu vârf rotunjit 7
7a Plantă scundă, de 2-5(-15) cm. Frz. bazale de 0,6-1,4 cm lăţ. Hipsofile
2 involucrale, de obicei, mai late de 1 mm, dens pubescente.
3 6 E. nanus Schur (piş. C X X I I I , fig. 12). - Sp. perenă, H , 2-5(-15)
cm. VII-IX. 2n=18. Spor. e.s.-e.a.; paj. pe substrat pietros. Mţii: Rodnei
4 (Pietrosu Mare), Hăghimaşu Mare, Bucegi. End. carp.
7b Plantă mai înaltă, de 6-25 cm. Frz. bazale mai înguste, de 0,4-0,6 cm lăţ.
Hipsofile involucrale de 0,7-1 mm lăţ, moderat pubescente.
? E. neglectus A . Kern. - Sp. perenă, H , 6-25 cm. VII-IX. 2n=18.
E.s.-e.a.; paj. de pe stâne. Menţionată din Mţii: Rodnei, Piatra Craiului,
Bucegi, Făgăraş, Parâng, nu creşte la noi, ci în A l p i ; a fost confundată cu
E. nanus (forme robuste) sau cu alte sp.
777
ASTERACEAE PLANŞA C X X I V

11 Callistephus Cass.
x=9
1 *C. chinensis (L.) Nees - O c h i u l boului, Ruji de
t o a m n ă , (piş. C X X I V , fig. 1). Sp. anuală, T., 10-80 cm. VIII-X. 2n=18.
Cult. orn. As. de E .

12 Bombycilaena ( D C . ) Smolj.
1 B. erecta (L.) Smolj. (Micropus erectus L.) - (piş. C X X I V , fig. 2).
Sp. anuală, T., 5-20 cm. V l - V I I . Rară z.step.-e.g.; paj. aride, erodate, pe
substrat nis.-pietros. Jud. Mehedinţi: Vârciorova; jud. Buzău: V . Slănicului
la Aldeni şi Niculeşti; jud. Constanţa: Constanţa, Năvodari, Cernavodă,
Corbu; jud. Tulcea: Isaccea. Euras. (submedit.)'

13 Filago L . ( i n c l . Log/ia Cass.)

x=7
la Hipsofile involucrale cu vârf aristat, erecte la fructificare. Antodii câte 10-
40 într-un glomerul 2
lb Hipsofile cu vârf ± obtuz, nearistate, stelat extinse la fructificare. Antodii
câte 3-12 într-un glomerul 3
2a Plantă alb cenuşiu lanată. Tulp. ramificată deasupra mijlocului. Frz. liniar-
lanceolate, de 1-3 mm lăţ. Antodii grupate câte 20-35(40) într-un glomerul,
fără frz. la bază. Hipsofile lanceolate.
1 F. vulgaris Lam. (F. germanica L . non Huds.) - (piş. C X X I V ,
fig. 3). Sp. anuală, T., 5-35 cm. VII-IX. 2n=28. Frecv. z.step.-e.g.; paj.
uscate, tăieturi de păd. Sp. oligotr., pionieră. Euras. de S.
2b Plantă gălbui lanată. Tulp. ramificată de la bază. Frz. oblong-lanceolate, de
3-6 mm lăţ. Antodii grupate câte 10-25 într-un glomerul, cu 1-2 frz. la
bază. Hipsofile oblong-ovate.
2 F. lutescens Jord. (F. apiculata G . E . Sm. ex Bab.) - Sp. anuală, T.,
10-25 cm. VII-IX. 2n-28. Spor. z.păd.stej.-e.g.; paj., margini de păd. Eur.
1
centr. şi de V .
3a Tulp. racemos ramificată. Frz. de 1-2 cm lung. Antodii de 4-5 mm lung.
Hipsofile involucrale păroase la vârf.

PLANŞA CXXIV. 1 - Callistephus chinensis; 2 - Bombycilaena erecta - antodiu în secţ.

longitud. cu 2 fl. hermafrodite sterile şi 2 fl. femeieşti închise de hipsofde involucrale int.; 3 -
Filago vulgaris - a-antodiu; b-fl. femeiască; c-fl. hermafrodită; 4 — F. arvensis - ca la 3; 5 -
Leonlopoelium alpinum; 6 - Gnaphalium sylvaticum; 7 - G. non'egicum; 8 - Inula oculus-christi;
9 - Pulicaria dysenterica; \0-P. vulgaris; 11 - Carpesium cernum.

778 779
 ASTERACEAE
ASTERACEAE 2a Antodii de 4-5 mm l u n g , ± gălbui, grupate câte 4-12 în glomerule, fără frz.
la bază. Hipsofile involucrale ovate.
3 F. arvensis L . (Logfia arvensis (L.) J. Holub) - F l o c o ş e l e . (piş. 1 G. luteoalbum L . (Pseudognaphalium luteoalbum (L.) Hilliard et
C X X I V , fig. 4). Sp. anuală, T , 10-40 cm. VII-VIII. 2n=28. Frecv. z.step.- Burtt) - Sp. anuală, T , 10-40 cm. V I - I X . 2n=14. Spor. z.step.-e.g.(e.f);
e.f; paj. şi loc. uscate, ruderalizate, tăieturi de păd. Sp. oligotr, pionieră. loc. ± nisipoase şi umede. Cosm.
2b Antodii de 3-4 mm l u n g , ± brune, grupate câte 3-10 în glomerule care au
Euras. de S.
frz. la bază. Hipsofile oblong-lanceolate.
3b Tulp. furcat ramificată. Frz. de 4-10 mm lung. Antodii de circa 3 mm lung.
2 G. uliginosum L . (Filaginella uliginosa (L.) Opiz) - Sp. anuală, T ,
Hipsofile involucrale numai spre bază păroase.
5-20 cm. V I - X . 2n=14. Frecv. z.silvostep.-e.f; loc. umede, temporar
4 F. minima (Sm.) Pers. (F. montana L . p . p , Logfia minima (Sm.) inundabile. Sp. mezohigr.-higr, slab-mod: acid. Euras.
Dumort.) - Sp. anuală, T , 5-15(-30) cm. VII-VIII. 2n=28. Spor. 3a Plante scunde, de 2-12 cm, cu antodii puţine, 2-10. Hipsofile involucrale la
z.păd.stej.-e.f.(b.); loc. însorite, pietroase. Sp. oligotr, pionieră. Euras. fructificare stelat-patente.
3 G. supinum L . (Omalotheca supina (L.) DC.) - Sp. perenă, H , 2-
14 Antennaria Gaertn. 12 cm. V I - I X . 2n=28. Frecv. e.a.(e.s.); paj. erodate, pe substrat nisipo-
x=7 pietros. Sp. oligotr, mod.-p.acid, hekistoterm.-psichroterm. Circ. arct.-alp.
euram.
la Plantă cu stoloni aerieni, foliaţi. Jumătatea sup. a hipsofilelor involucrale
3b Plante mai înalte, de 15-50 cm, cu antodii numeroase. Hipsofilele nu devin
petaloidă, alb-roză. stelat-patente 4
1 A. dioica (L.) Gaertn. - P a r p i a n . S i m i n i c . Sp. perenă, Ch.(H.), 4a Frz. liniar-lanceolate, uninervate. Antodii brun-deschise grupate într-o infl.
5-25 cm. V I - V I I . 2n=28. Frecv. e.g.-e.s.; paj. sărace, pe substrat nisipo- laxă, întreruptă în partea inf.
pietros. Sp. mod.-p.acid, N1.2. Euras. 4 G. sylvaticum L . (Omalotheca sylvatica (L.) Sch.-Bip. et F . W .
lb Plantă fără stoloni. Hipsofile palid brune. Schultz) - F l o a r e a p a t u l u i , (piş. C X X I V , fig. 6). Sp. perenă, H , 20-
? A. carpatica (Wahlenb.) Bluff et Fingerh. - Sp. perenă, H , 5-25 50 cm. VII-IX. 2n=56. Frecv. e.g.-e.b.(e.s.); margini şi tăieturi de p ă d , paj.
cm. V I - V I I . 2n=56. Sp. a fost menţionată din e.a, din Mţii: Gutâi, Bucegi, Sp. m e z , mod.acid. Circ.
Ceahlău, de botanişti mai vechi, dar material nu există. Euras. 4b Frz. lanceolate, trinervate. Antodii brun-negricioase grupate într-o infl.
densă.
arct.-alp. eur.
5 G. norvegicum Gunnerus (Omalotheca norvegica (Gunnerus)
15 Leontopodium (Pers.) R . B r . Sch.-Bip. et F . W . Schultz) (piş. C X X I V , fig. 7). - Sp. perenă, H , 15-30
cm. VII-IX. 2n=56. Spor. e.b.-e.s.; paj, margini de păd. Sp. mez, oligotr,
x=13 mod.acid. Euras. arct.-alp. eur.
1 L. alpinum Cass. - A l b u m i ţ ă . A l b u m e a l ă , F l o a r e de
17 Helichrysum Mill.
c o l ţ , , F l o a r e a r e g i n e i , (piş. C X X I V , fig. 5). Sp. perenă, H , 5-20
cm. VII-VIII. 2n=52. Spor. e.b.-e.a.; paj. însorite de pe stâne. calc. Sp. x=7
c a l c , ocrotită ca monument al naturii. Euras. alp. la Antodii solitare, mari, de 2-5 cm diam. Plantă anuală, cu frz. ± lanceolate,
îngustate spre vârf şi bază.
16 Gnaphalium L . ( i n c l . Omalotheca C a s s , Filaginella Opiz, 1 *H. bracteatum (Vent.) Andrews - F l o r i de p a i e , I m o r t e l e .
x=7 Pseudognaphalium Kirp.) Sp. anuală, T , 40-120 cm. VII-IX. 2n=28. Cult. orn. Australia,
lb Antodii grupate corimbiform, mult mai mici, de 3-5 cm diam. Plante
la Plante anuale cu tulp. ramificate de la bază (mai rar neramificate când
perene 2
antodiile sunt ± gălbui) 2
2a Plantă lignificată la bază, cu frz. ovate, brusc îngustate în peţioli, alb Ianat-
lb Plante perene cu tulp. neramificate, adesea cu lăstari nefloriferi 3
tomentoasă. Antodii de circa 3 mm d i a m , albe-gălbui.

781
780
ASTERACEAE ASTERACEAE
2 *H. petiolare Hilliard et B.L.Burtt (H. petiolatum auct. non (L.) 5 /. germanica L . - C i o r o i . Sp. perenă, FL, 30-60 cm. VII-VIII.
D C ; Gnaphalium lanatum hort.). Ch., arbust, 20-40 cm. VII-IX. Cult. orn. 2n=16. Frecv. z.step.-e.g.; tuf, margini de păd., paj. Sp. xeromez.,
Africa de S. subterm. Eur. centr. şi SE.
2b Plantă erbacee, cu frz. liniare până la oblong-lanceolate, treptat îngustate 5b Antodii peste 2 cm diam. Ligule peste 15 mm lung., depăşesc cu mult fl.
în bază. Antodii de 4-5 mm diam., gallben-oranj. discului 6
3 H. arenarium (L.) Moench - S i m i n o c . Sp. perenă, H . , 10-30 cm. 6a Frz. cu nervaţie proeminent-reticulată cel puţin pe faţa sup. Achene
VII-IX. 2n=14,28. Spor. z.step.-z.păd.stej.; loc. uscate, nisipoase. Sp. xer.- glabre 7
xeromez., oligotr., psamof. 6b Frz. fără nervaţie proeminent-reticulată pe faţa sup. Achene alipit-
a - subsp. arenarium - Frz. sup. oblong-lanceolate până la lat liniare, păroase 9
plane. Cont. euras. 7a Frz. sup. cu baza evident cordată, semiamplexicaulă.
b - subsp. ponticum (Velen.) Nyâr. - Plante mai înalte, cu frz. îngust 6 /. salicina L . - C i o r o i . Sp. perenă, PL, 25-75 cm. V I - I X . Frecv.
liniare până la fdiforme, puternic revolute. Coastele Vestice ale Mării z.step.-e.g.; margini de păd., paj. Sp. xeromez.-mez. (mezohigr.). Euras.
Negre. Eux. a - subsp. salicina - Tulp. cu sete la bază. Frz. întregi sau slab denticulat,
glabre. 2n=16.
Mi In II la L . b - subsp. aspera (Poir.) Hayek (inel. /. sabuletorum Czern. ex L a -
x=8,9 ,10 vrenko)- Tulp. cu peri rari. Frz. denticulate, cu peri rari pe faţa inf. pe
nervuri. Eur. S.
la Antodii fără fl. ligulate evidente 2 7b Frz. cu baza îngustată, neamplexicaulă 8
lb Antodii cu fl. ligulate evidente, mai lungi decât involucrul şi decât fl. 8a Plantă aspru păroasă. Hipsofde involucrale ext. hirsute, lanceolate, de 10-
centrale 3 12 mm lung. şi 1 -2 mm lăţ.
2a Frz. tulp. mijlocii lent atenuate în peţioli, nedecurente. 7 /. hirta L . - Sp. perenă, H , 15-45 cm. V I - I X . 2n=16. Frecv.
1 /. conyzae (Griess.) Meikle (/. conyza DC.) - M o a r t e a z.silvostep.-e.g.; paj., tuf, margini de păd. Sp. xeromez. Cont. euras.
p u r i c e i u i . Sp. perenă, H . , 30-100 cm. VII-IX. 2n=32. Spor.
8b Plante pubescente numai în partea inf. Frz. rigide, glabre, mărunt ciliate pe
z.silvostep.-e.f.; coaste stâncoase cu tuf., margini de păd. Sp. xeromez.-
margini. Hipsofde ext. glabre, de 4-6 mm lung. şi 2-3 mm lăţ.
mez. Centr. eur.
? /. spiraeifolia L . - A fost menţionată din Dobr. şi Banat, dar datele
2b Frz. tulp. mijlocii şi sup. decurente.
sunt îndoielnice (în Herb. Univ. Cluj lipseşte).
2 /. bifrons (L.) L . - Sp. perenă, H . , 40-100 cm. VII-VIII. Spor.
9a Plantă bisanuală, fără frz. bazale la înflorire. Frz. ± pubescente, cele sup.
z.păd.stej.-e.f; coaste cu tuf, margini de păd. Trans., Munt., Dobr. Centr.
cordat-auriculate la bază, semiamplexicaule.
medit.-eur.
8 /. britannica L . - Ş o v â v a r i ţ ă . Sp. bisanuală, Ht., 20-60 cm. V I I -
3a Plantă foarte robustă, adesea peste 1 m înalţ.; frz. ovat-eliptice, peste 10
I X . 2n=32. Frecv. z.step.-e.g.; loc. umede inundabile, paj., zăv. Sp. mez.-
cm lăţ., cele sup. cordat-amplexicaule. Antodii de 5-7 cm diam.
mezohigr., hal. fac. Euras.
3 /. helenium L . - I a r b ă m a r e . Sp. perenă, H . , 60-150(200) cm.
V I - I X . 2n=20. Spor. z.păd.stej.-e.f; paj. umede, lunci, zăv. Sp. mezohigr. 9b Plantă perenă, sericeu lanată, cu frz. bazale prezente la înflorire, peţiolate.
Uneori cult. med. Eur. S E . şi As. centr. şi de V . Frz. sup. sesile, cu baza uşor îngustată şi rotunjită.
3b Plante mai scunde, cu antodii mai mici 4 9 /. oculus-christi L . - (piş. C X X I V , fig. 8). Sp. perenă, H , 20-60 cm.
4a Frz. liniare cu nervuri paralele. VI-VIII. 2n=32. Spor. z.step.-e.g.; loc. înierbate şi însorite, paj., tuf. Sp.
4 /. ensifolia L . - B u r u i a n ă p e n t r u v â n t . Sp. perenă, H . , 10- xeromez., subterm. Pont.-pan.-balc.
40 cm. VII-VIII. 2n=16. Frecv. z.step.-e.f; paj. însorite, tuf, margini de
19 Pulicaria Gaertn.
păd. Sp. xer.-xeromez., subterm. Pont.-pan.-balc.
4b Nervurile nu sunt paralele. Frz. mai late 5 x=9,10
5a Antodii de circa 1 cm diam. (7-11 mm). Ligulele depăşesc cu puţin fl.
discului, au 8-11 mm lung.

782 783
ASTERACEAE
la Plantă perenă cu stoloni. Frz. cu baza auriculata, semiamplexicaulă. Ligule
patente, mult mai lungi decât involucrul.
1 P. dysenterica (L.) Bernh. - T ă t ă i ş , P u n g a b a b e i . (piş.
C X X I V , fig. 9). Sp. perenă, H , 20-60 cm. VII-IX. 2n=18. Frecv. z.step.-
e.g.; paj. umede, Ioc. inundabile. Sp. mezohigr. Centr. eur.
lb Plantă anuală. Frz. cu baza neauriculată. Ligule erecte, ± egale cu
involucrul.
2 P. vulgaris Gaertn. - P u r i c a r i ţ ă . (piş. C X X I V , fig. 10). Sp.
anuală, T , 15-45 cm. VII-VIII. 2n=18. Frecv. z.step.-e.g.; loc. temporar
inundabile, lunci, şanţuri. Sp. mezohigr. Euras.
20 Carpesium L.
x=10
1 C. cernuum L . - G u l e r a ş i , D o s n i c ă g a l b e n ă , (piş.
C X X I V , fig. 11). Sp. anuală-bisanuală, T.-Ht., 20-80 cm. VI-VIII. 2n=40.
Spor. z.păd.stej.-e.f.; loc. umede şi umbroase, zăv., tuf, margini de păd.
Sp. mez.-mezohigr, helscia. Euras. de N .
21 Telekia Baumg.
x=10
1 T. speciosa (Schreb.) Baumg. - Sp. perenă, H , 60-150(200) cm.
VII-IX. 2n=20. Frecv. e.g.-e.b.; loc. umede şi umbroase din lungul
pâraielor. Sp. mezohigr.-higr, helscia. Carp.-balc.-cauc.-anat.
22 Ambrosia L.
x=6
la Frz. palmat-lobate până la fidate, cu 3-5 lobi, cele sup. întregi, toate opuse.
1 A. trifida L . (piş. C X X V , fig. 1). - Sp. anuală, T , 1-2 m. VIII-IX.
2n=24. Rară, pe lângă liniile de tren, în jud. Constanţa: gara Cernavodă şi
Constanţa, Bucureşti - gara Obor, jud. Prahova şi Ialomiţa. Bur. de
carantină. A d v . (Am. de N.)
lb Frz. de 1-2 ori penat-sectate 2 involucrului evident curbaţi începând de la mijloc şi puternic uncinaţi, sunt
2a Plantă anuală. Involucru, la fructificare, cu 5-7 dinţi spinoşi.
2 A. artemisiifolia L . {A. elatior L.) (piş. C X X V , fig. 2). - Sp. anuală,
T , 50-150 cm. VII-VIII. 2n=36. Spor. uneori local abundentă, în lungul
căilor ferate, a drumurilor şi în culturi. Jud.: Maramureş, Bihor, Cluj,
Timiş, Caraş-Severin, Mehedinţi, Dolj, Teleorman, Prahova, Buzău,
Vrancea, Brăila, Giugiu, Vaslui şi oraşul Bucureşti. Bur. de carantină.
Adv. (Am. de N.).
784
ASTERACEAE
2b Plantă perenă cu rizomi târâtori. Involucru, la fructificare, cu 4(5) tuberculi
(dinţi) obtuzi.
3 A. psilostachya D C . (A. coronopifolia Torr. et A.Gray) - Sp. perenă,
H , 0,6-2 m. V I I I - X . 2n=72. Rară - Delta Dunării la C A . Rosetti, nis.
ruderalizate. Bur. de carantină. Adv. (Am. de N.).
23/vaL.
1 / . xanthiifolia Nutt. (Cyclachaena xanthiifolia (Nutt.) Fresen.) (piş.
C X X V , fig. 3). - Sp. anuală, T , 1-1,5 m. VII-VIII. 2n=36. Spor, uneori
local abundentă, în M o l d , Dobr. şi Trans, pe lângă drumuri, căi ferate;
z.silvostep.-e.g.; Tox. Adv. (Am. de N.)
24 Sigesbeckia L.
1 S. orientalis L . (piş. C X X V , fig. 4). - Sp. anuală, T , 6-120 cm. V I I -
IX. 2n=60. Spor. z.silvostep.-e.g.; loc. r u d , plantaţii de salcâm, pe lângă
căi ferate. Jud.: Dolj, Gorj, Vâlcea, Prahova, Buzău. As. de V . (Cosm. în
zonele tropicale şi temperate calde).
25 Xanthium L.
x=9
la Frz. trilobate, alb tomentoase pe dos, la bază cu spini gălbui, trifurcaţi.
1 X. spinosum L . - H o l e r ă . Sp. anuală, T , 20-80 cm. V I I - X .
2n=36. Frecv. z.step.-e.f; păşuni, loc. rud. şi cult. Sp. xeromez.-mez, N . . 3 4
Adv. (Am. de S.) azi cosm.
lb Frz. fără spini la bază, verzi şi pe dos 2
2a Plantă nearomatică. Involucru fructifer de 12-15 mm lung. şi 6-10 mm l ă ţ ,
verde sau cenuşiu-verde, cu spinii denşi, subţiri, uncinaţi.
2 X. strumarium L . - S c a i e t e l e p o p i i , C o r n u ţ i , (piş. C X X V ,
fig. 5). Sp. anuală, T , 40-100 cm. V I I - X . 2n=36. Frecv. z.step.-e.g.; loc.
rud. şi cult, ± umede. Sp. mez.-mezohigr, N - . Euras. azi cosm.
3 4
2b Plante aromatice. Involucru fructifer de 15-35 mm lung 3
3a Involucrul fructifer alungit, lung. depăşeşte lăţ. de 3-3,5 ori. Spinii
rari, distanţa între 2 spini este de 2-3 mm
PLANŞA CXXV. 1 - Ambrosia trifida - a-fr.; 2 - A. artemisiifolia - a-antodiu bărbătesc, b-fl.
bărbătească, c-antodiu femeiesc; 3 - Iva xanthiifolia - a-antodiu fructifer în secţ. longitud. cu 2 fl.
femeieşti fertile; 4 - Sigesbeckia orientalis - a-antodiu văzut apical; b-fl. hermafrodită; c-fl.
femeiască; 5 - Xanthium strumarium - involucru fructifer; 6 - X. italicum - ca la 5; 7 - Bidens
cernua; 8 - B. frondosa; 9 - B. vulgata.
785
 ASTERACEAE

3 X. orientale L . {X. inacrocarpum DC.) - Sp. anuală, T., 30-100 cm.

V I I - X . 2n=36. Rară, loc. rud., nitrof. Sp. mez.-mezohigr. în Delta Dunării
la Chilia Veche şi Pardina, jud. Constanţa-Murfatlar. Adv. A m .
3b Involucrul fructifer elipsoidal, lung. depăşeşte lăţ. de circa 2 ori. Spinii
sunt denşi, distanţa între 2 spini este de circa 1 mm 4
4a Spinii sunt viguroşi şi toţi sunt puternic uncinaţi şi au 5-6 mm lung., ±
egali cu diam. antodiului.
4 X. italicum Moretti - C o r n a c i . (piş. C X X V fig. 6) Sp. anuală, T.,
40-100 cm. VII-IX. 2n=36. Frecv. z.step.-z.păd.stej., loc. rud. şi cult. Sp.
mez.-mezohigr., subterm. şi nitrof. Eur. de S.
4b Spinii sunt fini, subţiri, slab uncinaţi, unii cu vârful drept 5
5a Numai 80-90% din spini au vârful uncinat; spinii sunt puţin mai scurţi
decât diametrul antodiului fructifer care este dens glandulos.
5 X. saccharatum Wallr. Sp. anuală, T., 40-100 cm. VII-IX. Frecv. z.
step-z.păd.stej. Loc. rud. şi cult. Adv. A m . de N . Răspândirea incomplet
cunoscută, takonul fiind confundat, fie cu X. italicum, fie cu X. albinum
subsp. riparium, ca de exemplu în F l . M o l d . et Dobr. Exs. Nr. 584.
5b Spinii sunt de 3-3,5 mm lung., fini, cât Vi diam. antodiului fructifer; cel
mult 50% din spini au vârful uncinat.
6 X. albinum (Widder) H . Scholz - Prezenţa în Ro. nu este dovedită.

26 Zinnia L. -Cârciumărese
x=ll,12
la Frz. ovate. Antodii de 5-10 cm diam. Bractee (scvamele receptaculului)
fimbriate la vârf.
1 * Z . elegans Jacq. - Sp. anuală, T., 30-80 cm. VII-IX. 2n=24. Cult.
orn. M e x i c .
lb Frz. oblong-lanceolate. Antodii de 2,5-3,5 cm diam. Bractee întregi.
2 * Z . haageana Regel ( Z angustifolia H . B . et Kunth) - Sp. anuală,
T., 20-60 cm. VII-IX. 2n=22. Cult. orn. Mexic.

27 Helianthus L.
x=17
la Plantă anuală cu receptaculul aproape plan. Antodii foarte mari, până la 30
cm diam., solitare.
1 *H. annuus L . - F l o a r e a s o a r e l u i . Sp. anuală, T., 1-3 m. VII-
X I . 2n=34. Frecv. Cult. oleag. A m . de N .
lb Plante perene; receptacul convex. Antodii mai mici 2
2a Tulp. aspru păroasă. Rizom cu tuberculi.

787
ASTERACEAE
2 *H. tuberosus L . - N a p i p o r c e ş t i , T o p i n a m b u r . Sp. ASTERACEAE
perenă, G , 1-3 m. I X - X I . 2n=102. Frecv. Cult. fur. A m . de N . 2 B. connata H . L . Miihl. - Sp. anuală, T , 20-150 cm. VIII-IX.
2b Tulp. glabră. Rizom fără tuberculi. 2n=24,48,72. Rară Delta Dunării. Sp. higr. A d v . A m . de N .
3 *H. decapetalus L . - Sp. perenă, H , 1-2 m. VIII-X. 2n=68. Cult. Obs. Materialul identificat corespunde cu var. peţiolată (Nutt.) Farw. având setele cu
orn. şi subspont. în Ban., Trans., Maram. A m . de N . peri retrorşi.
3a Frz. penat-sectate, cu 3(5) segmente. Achene cu papus înlocuit prin 3-4
28 Rudbeckia L. sete.
3B. tripartita L . - D e n t i ţ ă . Sp. anuală, T , 20-60(100) cm. V I I - I X .
x=19
2n=48. Frecv. z.silvostep.-e.f; loc. umede, z ă v , mlaştini, malul apelor. Sp.
la Plantă aspru păroasă. Frz. ± întregi. Papus absent. mezohigr.-higr. Euras.
1 *R. hirta L . - Sp. bisanuală, Ht., 30-100 cm. VII-IX. 2n=38. Cult. 3b Frz. imparipenat compuse, serate. Achene cu 2-3 sete 4
orn. A m . de N . 4a Frz. cu 3(5) foliole ovat-oblongi. Hipsofile involucrale ext. 5-8.
lb Plantă glabră, glaucă. Frz. de 2-3 ori penat fidate. Papus prezent. 4 B. frondosa L . (piş. C X X V , fig. 8). - Sp. anuală, T , 50-120 cm.
2 *R. laciniata L . - M ă r i t ă - m ă m a m ă . Sp. perenă, H . , 1-3 m. VII-IX. 2n=48. Frecv. Delta Dunării şi în Lunca Dunării: Brăila, Giurgiu,
V I I - X . 2n=76. Cult. orn. şi subspont. în Trans., Criş., B a n , B u c , în lungul Turnu Severin. Adv. (Am. de N.).
apelor, z ă v , tuf. A m . de N . 4b Frz. cu 5 foliole lanceolate, serate. Hipsofile involucrale ext. 10-16.
5 B. vulgata E.L.Greene (piş. C X X V , fig. 9). - Sp. anuală, T , 50-200
29Dahlia Cav. - G h e r g h i n ă , D a l i e cm. V I I - I X . 2n=48. Rară, lunci inundabile. Jud.: Timiş, Caraş-Severin,
x=8 Mehedinţi, Prahova, Tulcea (Delta Dunării) şi Bucureşti. A d v . ( A m . de
N.).
la Tulp. şi frz. abia brumate; ultimele segmente crenat-dentate. Rachis ± 4c Frz. cu foliole lobat-fidate. Antodii de 5-10 mm d i a m , mai lungi decât
aripat. F l . ligulate femeieşti fertile, de obicei roze. Hipsofile involucrale late. Achene cu 2-3 sete de 2-4 mm.
ext. 6-7.
6 B. bipinnata L . (piş. C L X I V , fig. 4) Sp. anuală, T , 20-80 cm. V I I -
1 *D. variabilis (Willd.) Desf. (D. roşea Cav.; D. pinnata Cav.) - S p . IX. 2n=72. Loc. rud. Jud. Ialomiţa, Ţăndărei. A d v . A m . de S.
perenă, G , 30-120 cm. VII-IX. 2n=64. Cult. orn. A m . centr.
lb Tulp. şi frz. albăstrui brumate; ultimele segmente ascuţit serate. Rachis 31 Eclipta L.
nearipat sau foarte slab aripat. F l . ligulate sterile, fără ovar şi stil, de obicei 1 E. prostrata (L.) L . - Sp. anuală, T , 30-70 cm, frz. opuse, oblong-
roşii. Hipsofile involucrale ext. 5, reflecte. lanceolate, depărtat serate. Antodii mici, de circa 5 mm. F l . ligulate albe,
2 *D. coccinea Cav. - S p . perenă, G , 30-120 cm. VII-IX. 2n=64. femeieşti, cele centrale tubuloase, hermafrodite. Receptacul cu scvame
Cult. orn. A m . centr. setacee. Achene fără papus, slab denticulate spre vârf. VII-IX. 2n=22. L o c .
umede în Insula Mică a Brăilei, Delta Dunării, pe malurile Dunării în jud.
30Bidens L . Galaţi, Constanţa, Tulcea. A d v . A m . trop.
x=12
32 Galinsoga R u i z et Pavon
la Frz. simple cu mici incizii 2
lb Frz. penat sectate sau compuse .3 x=8
2a Frz.sesile. Antodii nutante. Achene neverucoase. la Tulp. glabră, numai în partea sup. pubescentă. Bractee (scvamele
1 B. cernua L . - C â r l i g i o a r e . (piş. C X X V , fig. 7). Sp. anuală, T , receptaculului) tridentate (sub vârf, pe laturi, cu câte un dinte). Scvamele
15-90 cm. VII-IX. 2n=24. Frecv. z.step.-e.f; loc. mlăştinoase, în lungul papusului nearistate.
apelor. Sp. mezohigr.-higr. Euras. 1 G. parviflora Cav. - B u s u i o c s ă l b a t i c . Sp. anuală, T , 20-
2b Frz. scurt peţiolate, peţiolii ± aripaţi. Antodii erecte. Achene verucoase. 60 cm. V I - X . 2n=16. Frecv. z.silvostep.-e.f; loc. cult. şi r u d , mai ales pe
sol. aluviale. Sp. m e z , eutr, N3.4. Bur. seg. în prăsitoare. Adv. (Am. de S.
- Peru), azi cosm.
788
789
ASTERACEAE ASTERACEAE
lb Tulp. patent păroasă şi glanduloasă în părţile sup. Bractee întregi 2
2a Scvamele papusului la fl. centrale sunt de lung. C , fin aristate şi de lung. 35Coreopsis L . - L i p s c ă n o a i c e , O c h i ş e l e
achenei. F l . ligulate albe, cu ligula de 5-6 mm lung. x=6,7,13
2 G. ciliata (Rafin.) Blake - B u s u i o c de c â m p . S p . anuală, T.,
20-60 cm. VII-IX. 2n=32. Spor. z.step.-e.f; loc. cult. şi rud. Adv. (Am. 1 *C. tinctoria Nutt. - Sp. anuală, T., 30-90 cm. VII-IX. 2n=26. Cult.
deS.). orn. A m . de N .
2b Scvamele papusului la fl. centrale sunt scurte, cât jumătatea C. şi cât
36 Cosmos Cav.
jumătatea achenei. F l . ligulate roşii sau albe. Ligula fl. marginale de circa
2 mm lung. x=12
3 G. quadriradiata Ruiz et Pavon s. str. (G. hispida Benth.) Sp. la Ultimele segmente ale frz. filiforme. F l . ligulate purpurii, roze sau albe.
anuală, T., 20-60 cm, VII-IX. Frecv. z.step.-e.f. Loc. cult. şi rud. A d v . A m . 1 * C . bipinnatus Cav. - Sp. anuală, 50-120 cm. VII-IX. 2n=24. Cult.
deS. orn. Mexic.
Obs. G. quadriradiata este foarte asemănătoare după morfologia externă cu G. lb Ultimele segmente ale frz. lanceolate. F l . ligulate galbene-portocalii.
ciliata,fiindfrecvent confundată cu aceasta.
2 * C . sulphureus Cav. - Sp. anuală, T., 50-100 cm. VII-IX. 2n=24.
33 Gaillardia Foug. - F1 u t u r e i Cult. orn. Mexic.

la Plantă anuală, de 25-50 cm, pubescentă. Frz. întregi până la penat fidate. 37 Santolina L.
Antodii de 4-5 cm diam. Ligule galbene, purpurii la bază.
la Frz. dens penat-dentate până la penat-sectate. Pedunculul antodiului
1 * G . pulchella Foug. - Sp. anuală, T., 25-50 cm. VIII-IX. 2n=34.
neîngroşat în partea sup. Hipsofile involucrale ext. lanceolat-ovate.
Cult. orn. Adv. A m . de N .
1 *S. chamaecyparissus L . - L e m n u l M a i c i i Domnu-lui.
lb Plantă perenă, mai robustă, aspru păroasă. Antodii de 7-10 cm diam.
Arbust, Ch., 10-50 cm. VII-VIII. 2n=24. Cult. orn. Medit.
2 * G . aristata Pursh - Sp. perenă, FL, 60-90 cm. VII-IX. 2n=34. Cult.
lb Frz. cu dinţi sau lobi depărtaţi. Pedunculul antodiului îngroşat deasupra.
orn. A m . de N .
Hipsofile involucrale ext. lanceolate, acuminate.
34Tagetes L . - C r ă i ţ e , Vâzdoage 2 *S. rosmarinifolia L . (S. viridis Willd.) - Arbust, Ch., 15-
60 cm. VII-VIII. 2n=18,36. Cult. orn. V . Medit.
x=12
la F l . ligulate de obicei 5. Antodii de circa 2,5 cm diam. 38 Anthemis L.
1 *T. tenuifolia Cav. (T. signata Bartl.) - Sp. anuală, T., 20-60 cm. x=9
VII-IX. Cult. orn. Mexic.
la Plantă cu miros neplăcut. Receptacul conic, fără bractee (scvame) în 1/2
lb F l . ligulate numeroase. Antodii mai mari 2
inf. Bractee liniar-subulate. Achene cu mici tuberculi.
2a Segmentele frz. liniar-lanceolate, serate, cu dinţi aristaţi. Involucru
1 A. cotttla L . - R o m â n i t ă p u t u r o a s ă , (piş. C X X V I , fig. 1). Sp.
cilindric. Antodiu de 3-4 cm diam., cu pedunculul puţin îngroşat sub
anuală, T., 20-50 cm. VII-IX. 2n=18. Frecv. z.step.-e.f; loc. rud. Sp.
antodiu.
xeromez.-mez. Cosm.
2 *T. patula L . - Sp. anuală, T., 20-60 cm. VII-IX. 2n=48. Cult. orn.
lb Plante fără miros urât. Bractee prezente la toate fl. şi mai late. Achene fără
Mexic.
tuberculi 2
2b Segmentele frz. lanceolate, slab serat-denticulate. Involucru fnuchiat.
2a Achene 4 muchiate, ± rombice în secţiune transv 3
Antodii de 5-8(10) cm diam., cu pedunculul sub antodiu puternic îngroşat.
2b Achene cilindrice, rotunde în secţiune transv 7
3 *T. erecta L . - Sp. anuală, T., 40-80 cm. V I I - X . 2n=24. Cult. orn.
3a Plantă anuală, ligule albe. Bractee oblongi, cu vârf aristiform, rigid.
Mexic.

790 791
ASTERACEAE PLANŞA C X X V I
2 A. austriaca Jacq. (piş. C X X V I , fig. 2). Sp. anuală, T., 10-60 cm.
V I - V I I . 2n=18. Spor. z.step.-e.g.; loc. rud. şi cult. (cereale păioase). Sp.
xeromez., subterm. Centr. eur.-pont.
3b Plante perene 4
4a Plantă robustă, de 50-100 cm. Ligule albe, evident mai lungi decât diam.
discului. Antodii mari, de 5-6 cm diam., cu hipsofile pe margini brun-
negricioase.
3 A. macrantha Heuff. - Sp. perenă, H , 50-100 cm. VII-VIII. Spor.
e.f.-e.b.; păd., margini de ape. Sp. mezohigr., helscia. Carp.-balc.
4b Plante mai puţin robuste. Ligule egale sau mai scurte decât diam. discului,
sau lipsesc. Antodii mai mici 5
5a Bractee lanceolat-acuminate. Coronulă achenei foarte scurtă, mai puţin ca
V* din lung. achenei
4 A. tinctoria L . - F l o a r e de p e r i n ă , (piş. C X X V I , fig. 3). Sp.
perenă, H , 20-60 cm. VII-IX. 2n=18. Frecv. z.step.-e.s.; Ioc. uscate,
însorite, paj., tuf. Sp. xeromez.
ai Hipsofile involucrale cu dungă brună pe margini. Coronulă papusului
de circa 0,5 mm.
- subsp. fussii (Griseb.) et Schenk - E.f.-e.s. Carp.-balc.
a 2 Hipsofile fără margine brună distinctă. Coronulă mai mică b
bi Frz. verzi, glabrescente, cu dinţii ± plani. Ligule galbene.
- subsp. tinctoria - Z.step.-e.g. Euras. cont.
b 2 Frz. cenuşiu păioase, cu dinţii curbaţi. Ligule palid gălbui.
- subsp. subtinctoria (Dobroc.) Soo - Z.step.-z.silvostep. Pont.
5b Bractee obovat-cuneate, brusc contractate într-un vârf rigid. Coronulă
achenei cât V*-Vi din lung. achenei 6
6a Tulp. de 10-40(60) cm, de obicei simplă. Frz. până la 4 cm lung., penat-
partite. Hipsofile involucrale int., oblong-eliptice, cu vârf subobtuz până la
rotunjit. Discul antodiului de 5-13 mm.
? A. parnassica (Boiss. et Heldr.) R.Fernandes ( A. tinctoria var.
parnassica (Boiss. et Heldr.) Boiss.; A. tinctoria var. pallida D C . ) — Sp.
perenă, H , 10-40(60) cm. VII-IX. Citată din Trans. şi M o l d . dar material
nu există. Submedit.
6b Tulp. de 30-80(90) cm, ramificată. Frz. până la 14 cm lung., dublu penat-
sectate. Hipsofile involucrale int. oblong-lanceolate, acute. Discul
antodiului de 12-17 mm diam.

PLANŞA CXXVI. 1 - Anlhemis cotula; 2 —A. austriaca; 3 - A. tinctoria; 4-/1. arvensis; 5 — A.

ruthenica - fl., fr. şi bractee; 6 - Achillea lingulata; 7 - A. salicifolia; 8-/4. ptarmica; 9 - A.
impatiens; 10 - A. clypeolata; 11 - A. c. var. alexandri-borzae; 12 - A. leptophylla - fragment
frz.; 13 - A. depressa; 14 - A. ochroleuca; 15 - A. crithmifolia - fragment frz. bazală; b-fragment
frz. tulp.; 16 - A. dislans; 17 - A. stricta; 18 -A. setacea.

792
ASTERACEAE
5 A. triumfetti (L.) D C . - Sp. perenă, H , 30-80 cm. VII-VIII. Rară
e.g.-e.f.; loc. pietroase. Sp. xeromez, sax. Jud.: Cluj, Alba, Sibiu, Caraş-
Severin. Medit.
7a Plante anuale; tulp. ramificată şi în partea sup. Receptacul cilindro-conic..8
7b Plante perene; tulp. ramificată numai la bază. Receptacul semiglobulos
8a Bractee liniar-subulate, întregi. Tubul C. neumflat. Achene ext. numai cu
puţin mai lungi decât late, îngroşate în partea sup.
6 A. arvensis L . - R o m â n i t ă de c â m p . (piş. C X X V I , fig. 4). Sp.
anuală, T , 10-50 cm. VI-VIII. 2n=18, 36. Frecv. z.silvostep.-e.g.; loc. cult.
şi rud. Sp. xeromez.-mez, N . Eur. 3
8b Bractee oblanceolat-cuneate, sub vârf fin denticulate. Tubul C. umflat la
bază. Achene ext. cu lăţ. cât 1/2 din lung, neîngroşate în partea sup.
7 A. ruthenica M . Bieb. (piş. C X X V I , fig. 5). Sp. anuală, T , 10-
50 cm. VI-VIII. 2n=18. Frecv. z.step.-e.g.; loc. nis. sau pietroase, rud. sau
cult. Sp. xer.-xeromez, oligotr, Ni. . Centr. eur.-pont.-medit.
2
9a Frz. dublu penat-sectate, cel puţin cele tulp. inf. Bractee negre spre vârf şi
inegal fimbriate.
SA. carpatica W i l l d . Sp. perenă, H , 5-30 cm. VI-VIII. Spor. e.s.-e.a.;
paj, pe sol. schel. Carp. de E. şi S. Alp.-carp.-balc.
Obs. Subsp. pyrethriformis (Schur) Beldie =A.c. \ar.sericea Heuffel.
9b Frz. simplu penat-sectate, cu segmente de obicei întregi. Bractee albe, acut
acuminate.
9 A. eretica L . - Sp. perenă, H , 10-30 cm. VI-VIII. Rară e.g.-e.f;
coaste pietroase. Jud.: Hunedoara, Arad, Caraş-Severin, Mehedinţi,
a - subsp. eretica (A. montana L.) - Frz. cu indument dens, alipit şi cu
(2)3-4(5) segmente pe fiecare parte. Antodii de 25-45 mm diam.
Ligule până la 17 mm lung. şi 7 mm lăţ. Achene de 1,75-2 mm. N u
creşte în Ro. Medit.
b - subsp. kitaibelii (Spreng.) Ciocârlan - Frz. cu indument lax şi subţire
şi cu 1-2(3) segmente pe fiecare parte. Antodii de 20-30 mm diam.
Ligule mici, de 8-9 mm lung. şi 3-4 mm lăţ. Achene de 2,5-3 mm. S V .
Ro. ? End.
39Achillea L . - C o a d a şoricelului
x=9
la Frz.* cu limb nedivizat, fin serate pe margini 2 Menţionată de botanişti vechi, din Mţii Rodnei, Moldovei şi Bucegi, nu s-a
lb Frz. adânc penat divizate 5 mai găsit. A l p i i de E . şi Balcanii de V .
2a Ligule galbene, de circa 1 mm. Antodii cilindric-ovoidale, de 4-5 mm
* în descrierea frz. ne referim la frz. mijlocii ale tulp.
794
ASTERACEAE*
l u n g , grupate în corimbe dense; pedunculii de 1-5 mm.
1 *A. ageratum L . - Sp. perenă, H , 30-70 cm. VII-IX. 2n=18. Cult.
orn. şi subspont. V . Medit.
2b Ligule albe, de 3-5 mm 3
3a Frz. bazale obovat-spatulate, cele tulp. spatulate, cu vârf rotunjit.
9 2 A. lingulata Waldst. et K i t . (piş. C X X V I , fig. 6). - Sp. perenă, H ,
15-50 cm. VI-VIII. Spor. e.s.-e.a.; pe substrat pietros Carp. de E. şi S.
Carp.-balc.
3b Frz. liniar-lanceolate, cu vârf acut 4
4a Frz. glandular-punctate pe ambele feţe, de obicei dublu serate, până la 1,7
cm lăţ. Ligule de circa 3 mm.
3 A. salicifolia Besser (A. cartilaginea Ledeb.) - S t r ă n u t ă t o a r e .
(piş. C X X V I , fig. 7). Sp. perenă, H , 40-120 cm. VII-VIII. 2n=18. Rară
z.silvostep.-e.g.; loc. ± umede, tuf. Sp. mez.-mezohigr. Jud.: Timiş, Iaşi,
Suceava. Euras. cont.
4b Frz. neglandular-punctate, fin serate, de 4-8 mm lăţ. Ligule de circa 5 mm.
4 A. ptarmica L . - R o t o ţ e l e a l b e . (piş. C X X V I , fig. 8). Sp.
perenă, H , 40-120 cm. VII-VIII. 2n=18. Spor. z.păd.stej.-e.b.; paj. şi tuf.
umede, înmlăştinite. Sp. mezohigr. Euras. (medit.).
5a F l . radiare 6-15, cu ligule cel puţin cât involucrul sau puţin mai lungi, albe6
5b F l . radiare 5, cu ligule mici, cel mult cât 1/2 involucrului 9
6a Frz. simplu penat-sectate, cu peste 10 segmente pe fiecare parte, serulate,
uneori cu câte 1-2 dinţi mai mari la bază.
5 A. impatiens L . (piş. C X X V I , fig. 9). Sp. perenă, H , 40-100 cm.
VI-VII. Rară e.g.; paj. umede, turboase. Jud.: Cluj - lângă Cluj-Napoca în
Valea M o r i i , unde a dispărut, jud. Harghita la Joseni. Siberia (R.).
6b Frz. de 2-3 ori penat divizate; dacă sunt simplu penat divizate, atunci
segmentele sunt puţine, cel mult 5 pe fiecare parte 7
7a Tulp. cu 1 antodiu (foarte rar 2-3). Ligule alungit eliptice, de 6-9 mm.
6 A. schurii Sch.- B i p . (A. oxyloba (DC.) Sch.- B i p . subsp. schurii
(Sch.-Bip.) Heimerl). Sp. perenă, H , 10-20 cm. VII-VIII. Frecv. e.b.-e.a.;
paj. pe sol. schel, ± umede. End. Carp. E. şi S.
7b Tulp. cu mai multe antodii, 3-15. Ligule de 4-6 mm, lat obovat eliptice 8
8a Frz. simplu penat divizate, lobate până la partite, lobii de obicei întregi,
puţini, 3-4 perechi.
? A. clavennae L . - Sp. perenă, H , 15-40 cm. VI-VIII. 2n=18.
8b Frz. de 2-3 ori penat divizate.
? A. clusiana Tausch - Sp. perenă, H , 10-30 cm. V I L 2n=18. A fost
menţionată de Schur din Mţii Rodnei şi Bucegi dar nu s-a mai găsit. Alpii de E .
795

ASTERACEAE
9a Ligule intens galbene, mici. Corimbul foarte dens 10
9b Ligule albe, albe-gălbui, roze sau roşii 14
10a Rahisul frz. cu dinţi între segmente 11
10b Rahisul frz. fără dinţi între segmente 12
11a Plantă dens sericeu viloasă. Frz. nu sunt glandulos-punctate, de circa 2 ori
mai lungi decât internodurile.
7 A. coarctata Poir. - Sp. perenă, H . , 20-70 cm. V I - V I I . 2n=18,36.
Spor. z.step.-e.g.; paj. aride, stâne. Sp. xer.-xeromez., subterm. Ban., Olt.,
Munt., Dobr., M o l d . Pont.-balc.
11b Plantă puţin păroasă, cu frz. puberule, pe faţă distinct glandular punctate,
de 4-5 ori mai lungi decât internodurile.
8 A. thracica Velen. (A. millefoliata Grec.) Sp. perenă, FL, 20-40 cm.
VI-VII. Rară z.step.; loc. însorite, pe substrat pietros. Jud.: Constanţa la
Cobadin. Bale.
12a Plantă robustă, de 20-60 cm, cu frz. dublu penat-sectate, late de 2-3 cm.
9 A. clypeolata Sibth. et Sm. Sp. perenă, H . , 20-60 cm. VI-VII.
2n=18. Rară z.step.-z.silvostep.; paj. aride. Sp. xer. Dobr. Bale.
- var. clypeolata (piş. C X X V I , fig. 10). - Antodii de 3,5-4 mm lung.,
cu ligule mici, cât 1/4 din lung. antodiului.
- var. alexandri-borzae (Prodan) Ciocârlan - Antodii de 2,5-3 mm
lung., cu ligule mai mari, cât 1/3 din lung. antodiului (piş.
C X X V I , fig. 11).
12b Plante mai mici, cu frz. înguste, de 2-6 mm lăţ 13
13a Frz. dublu penat-sectate; segmentele primare cu 3(5) segmente secundare
obovat-eliptice.
10 A . leptophylla M . Bieb. (piş. C X X V I , fig. 12). - Sp. perenă, FL, 10-
25 cm. V I - V I I . Rară z.step.-z.silvostep.; paj. însorite, aride. Sp. xer.,
subterm. Jud.: Ialomiţa, Constanţa, Tulcea. Pont.-balc.
13b Frz. simplu penat-sectate; segmentele primare întregi sau cele inf. cu 1-2
dinţi pe partea inf.
11 A. depressa Janka (piş. C X X V I , fig. 13). - Sp. perenă, FL, 5-25 cm.
V I - V I I . Rară z.step.-z.silvostep.; paj. aride. Sp. xer., subterm. Jud.: Galaţi,
Tulcea, Constanţa. Bale.
- var. depressa - Segmente primare întregi.
- var. pseudopectinata (Janka) Hayek - Segmente primare inf. cu 2
dinţi pe partea ext.
14a Frz. simplu penat-sectate; segmentele întregi. Ligule alb-gălbui, de circa
1,5 mm lung.
796
ASTERACEAE
12 A. ochroleuca Ehrh. (A. kitaibeliana Soo) (piş. C X X V I , fig. 14). -
Sp. perenă, H . , 20-40 cm. VI-VII. 2n=18. Rară z.silvostep.; paj. aride pe
substrat nisipo-pietros. Sp. xer.-xeromez., subterm., N i . Jud.: Cluj,
Mehedinţi, Dolj, Tulcea, Galaţi, Iaşi. Pont.-pan.
14b Frz. de 2-3 ori penat divizate 15
15a Frz. ovat-eliptice, cu mai puţin de 10 perechi de segmente primare,
distanţate; rahis dinţat. Ligule mici, de circa 1 mm, palid-gălbui.
13 A. nobilis L . subsp. neilreichii (A.Kern.) Velen. - Sp. perenă, H . ,
20-50 cm. VII-VIII. 2n=45. Frecv. z.step.-e.g.; paj. aride. Sp. xer.-
xeromez., subterm., N i . Pont.-pan.-balc.
15b Frz. lanceolate până la liniar-lanceolate, de obicei cu 10-25(50) perechi de
segmente primare. Ligule mai mari de 1 mm 16
16a Involucru glabru, lucitor. Plantă heterofilă; frz. rozetei bazale mai mari, cu
segmentele de ordinul 2 şi 3 înguste şi acute; frz. tulp. mai mici, cu
segmente mai late şi obtuze. Ligule albe, albe-gălbui, de circa 2 mm.
14 A. crithmifolia Waldst. et K i t . - L i m b r i c a r i ţ ă . (piş. C X X V I ,
fig. 15). Sp. perenă, H , 20-60 cm. VI-VII. 2n= 18,36. Spor. z.step.-e.f.;
paj., tuf. Sp. xeromez.-mez., N1.2. Bale.-pan.
- var. crithmifolia - Segmente de ordinul 2 şi 3 obtuziuscule.
- var. getica (Grec.) Borza - Segmente de ordinul 2 şi 3 mai înguste şi
± acute
16b Involucrul ± păros, nelucitor, închis. Frz. uniforme cu peste 15 perechi
segmente primare 17
17a Rahisul frz. lat aripat, de 2-5 mm şi evident dinţat.
15 A. distans Waldst. et K i t . ex Willd. (piş. C X X V I , fig. 16). - Sp.
perenă, H , 30-80 cm. VII-VIII. Frecv. e.f.-e.s.; paj., margini de păd., bur.
Sp. mezotr.-eutr., mez. Alp.-carp.-bale.
a - subsp. distans - Ligule de circa 2 mm, albe. 2n=54.
b - subsp. alpina (Rochel) Soo ( A. nivalis Porcius; A. tanacetifolia auct.
carp. non AII.) - Ligule purpurii de circa 3 mm.
17b Rahis îngust aripat, de 0,5-1,5 mm lăţ 18
18a Rahis de 1-1,5 mm lăţ., evident dinţat, mai ales în partea sup. Frz.
pubescente, glandulos-punctate pe faţă. Segmentele primare foarte
apropiate. Ligule albe sau roze.
16 A. stricta (W.D.J.Koch) Schleich. ex Gremli - (piş. C X X V I ,
fig. 17). Sp. perenă, H , 40-90 cm. VI-VIII. 2n=54. Frecv. e.b.-e.s.; paj.,
margini de păd., bur. Alp.-carp.
18b Rahisul nedinţat, cel mult la baza segmentelor primare cu câte un dinte,
spre vârful frz 19
19a Rahis aripat, de 0,8-1,5 mm lăţ. Frz. rigide, glandulos-punctate, aproape
glabre. Ligule roz-roşietice.
797
ASTERACEAE
17 A. asplenifolia Vent. - Sp. perenă, H , 30-70 cm. VI-VIII. 2n=18.
Spor. z.step.-z.păd.stej. şi în Deltă; paj. umede, înmlăştinite, slab
sărăturate. Sp. mezohigrohal. Pan.
19b Frz. nu sunt rigide şi nici glandulos-punctate, păroase cel puţin pe faţă....20
20a Rahis de 0,5 mm lăţ. Ultimele diviziuni ale frz. sunt filiforme, patente.
Hipsofile involucrale uniform dens păroase.
18 A. setacea Waldst. et K i t . (piş. C X X V I , fig. 18). - Sp. perenă, H ,
20-40 cm. VI-VIII. 2n=18. Frecv. z.step.-e.g.; paj. uscate. Sp. oligotr,
xer.-xeromez. Euras. cont.
20b Rahis de 0,6-1 mm lăţ
21a Plantă pronunţat sericeu lanat viloasă. Frz. de 4-10 mm lăţ.
19 A. pannonica Scheele - Sp. perenă, H , 30-70 cm. VI-VII. 2n=72.
Frecv. z.step.-e.g.; paj. uscate. Ecologia ca 18. Eur. cont.
21b Plante mai puţin păroase până la subglabre
22a Frz. ± glabre pe faţa sup, mătăsos păroase pe dos. Hipsofile involucrale
pubescente. Ligule albe.
20 A. collina Becker ex Rchb. - Sp. perenă, H , 30-70 cm. VI-VIII.
2n=36. Frecv. z.step.-e.f; paj, tuf, uneori în loc. sărăturate. Sp. xer.-
xeromez. Eur. cont.
22b Frz. ± uniform păroase sau subglabre
23a Hipsofile cu margine brună evidentă palid-brună până la brun-negricioasă..
Frz. de 2(3) ori penat divizate.
21 A. millefolium L . - Sp. perenă, H , 10-60 cm. VI-VIII. 2n=54.
Sp. mez.
a - subsp. millefolium - Frz. slab pubescente. Hipsofile involucrale cu
dungă îngustă, brună, pe margini. Ligule albe. Frecv. (z.păd.stej.) e.g.-
e.s.; paj, tuf. Euras.
b - subsp. sudetica (Opiz) Weiss (A. sudetica Opiz) - Frz. evident pubes­
cente. Hipsofile cu dungă lată, brun-negricioasă. Ligule roşietice.
Spor. e.b.-e.s.; paj. pe sol. schel. Alp.-sudet.-carp.
23b Hipsofile involucrale fără margine brună evidentă
24a Frz. de 3(2) ori penat divizate, subglabre; Rachis slab aripat şi nedinţat.
Antodii scurt cilindrice, de (2,5)3(4) mm lung. şi 2,5 mm lăţ. Ligule palid
roz sau albe.
22 A. x roseo-alba Ehrend.(A. setacea x A. asplenifolia) - Sp. perenă,
bogată în proazulen. H , 30-50 cm. VII-VIII. 2n=18,36. Rară z.step.; paj.
ruderalizate. Jud.: Dolj, Constanţa, în oraşul Constanţa. Eur. centr. şi de S.
24b Sp. ± asemănătoare cu A. roseo-alba, dar rachisul evident aripat şi dinţat.
798
ASTERACEAE
? A. pratensis Saukel et Lănger Sp. perenă, fără proazulen, 30-50 cm,
V - X . Pajişti mezofile. 2n=36. Rară. Jud. Braşov, Rezervaţia Hărman şi
jud. Vrancea, la Varniţa. Eur. centr.
Obs. Materialul existent în ierbarul GBI este neconcludent.
24c Frz. de 2 ori penat divizate, uniform scurt păraose, ca şi întreaga plantă.
Segmente primare distanţate între ele, cu lobuli triunghiulari. Antodii
cilindrice, de 4 mm lung. şi 2,5 mm lăţ. Ligule albe.
23 A. innundata Kondrat. - Sp. perenă, H , 60-100 cm. VII-VIII. Sp.
mezohigr. Foarte rară. Delta Dunării-Grindul Letea. Pont.
21
40 Matricaria L . ( i n c l . Chamomilla Gray)
x=9
la FI. radiare lipsă; cele centrale au C 4 dinţată. Receptacul gol, conic.
22 1 M. discoidea D C . (M. suaveolens (Pursh) Rydb.; M. matricarioides
(Less.) Porter p.p.) (piş. C X X V I I , fig. 1). - Sp. anuală, T , 10-30 cm. V -
VIII. 2n=18. Spor. z.silvostep.-e.b.; loc. r u d , margini de drumuri, pe lângă
liniile de tren. Sp. m e z , N . Adv. (As. N E , A m . de N . ?).
4
lb F l . radiare prezente; cele centrale cu C 5 dinţată 2
2a Receptacul conic, gol. Antodiu de 15-20 mm diam. Plantă intens şi plăcut
23 mirositoare.
2 M. recul"da L . (M. chamomilla L . p.p.; Chamomilla recutita (L.)
Rauschert) - M u ş e ţ e l , (piş. C X X V I I , fig. 2). Sp. anuală, T , 10-50 cm.
V - V I . 2n=18. Frecv. z.step.-e.f; loc. r u d , paj, uneori sărăturate. Sp.
xeromez.-mez, hal. fac. Med. Euras.
2b Receptacul semiglobulos, compact. Antodii de 3-5 cm diam. Plante
nemirositoare 3
3a Frz. cu lacinii aproape capilare. Achene, pe faţa int, cu 3 coaste groase,
separate prin brazde foarte înguste. Papus absent.
3 M. trichophylla (Boiss.) Boiss. (M. tenuifolia (Kit.) Simonk,
Tripleurospermum tenuifolium Neilr.) — Sp. bisanuală, H t , 50-100 cm. V I -
24 VIII. Rară z.silvostep.-e.f; loc. r u d , tuf. Jud.: Cluj, Arad, Timiş, Caraş-
Severin, Mehedinţi, Teleonnan. Balc.-anat.
3b Frz. cu lacinii liniare. Achene, pe faţa int, cu 3 coaste ascuţite, separate
prin 2 brazde late. Papus sub formă de coronulă.
4 M. perforata Merat (M. inodora L . nom. illegit, Tripleurospermum
perforatum (Merat) M . Lainz.) - R o m â n i t ă n e m i r o s i t o a r ^ e . Sp.
anuală-bisanuală, T . - H t , 30-80 cm. V I - X . 2n=18,36. Frecv. z.step.-e.f;
loc. cult. şi rud. Sp. m e z , N . . Euras.
3 4
799
 ASTERACEAE

41 Chrysanthemum L.
x=9
la Frz. penat lobate până la fidate. F l . galbene.
? C. segetum L . ( Glebionis segetum (L.) Fourr(plş. C X X V I I , fig. 3).
- Sp. anuală, T., 30-60 cm. VII-IX. 2n=18.
Obs. A fost menţionată din Mold. şi Transv., dar nu s-a mai găsit. (As. de SV.)
lb Frz. dublu penat sectate 2
2a Hipsofile involucrale ext. cu o carenă verde. F l . centrale purpurii, cele
radiare variat colorate.
1 *C. carinatum Schousboe (piş. C X X V I I , fig. 4). - Sp. anuală, T.,
40-80 cm. V I - I X . 2n=18,36. Cult. orn. Afr. de N V .
2b Hipsofile involucrale ext. necarenate. F l . centrale gălbui-verzi, cele radiare
galbene sau galbene la bază şi în rest albe
2 *C. coronarium L . - Sp. anuală, T., 20-70 cm. V I - I X . 2n=18. Cult.
orn. Medit.

4 2 Leucanthemum Mill.
x=9
la Frz. bazale subrotunde, ± cordate, cele tulp. lat eliptice.
1 L. waldsteinii (Sch.- Bip.) Pouzar (L rotundifolium (Waldst. et Kit.)
D C ; Chrysanthemum rotundifolium Waldst. et Kit.) - Sp. perenă, H , 30-
70 cm. VII-IX. 2n=18. Frecv. e.f.-e.s.; paj., margini de păd., tuf. Sp. mez.-
mezohigr., slab-mod. acid. Carp. şi Jug. centr.
lb Frz. bazale îngustate în bază; cele tulp. oblanceolate până la lanceolat-
liniare 2
2a Frz. lanceolate, adânc dinţate până la fidate, cu dinţii ascuţiţi. Achenele
toate cu coronulă. Plantă alpină, scundă.
2 L. atratum (Jacq.) D C . subsp. halleri (Suter) Heywood (piş.
C X X V I I , fig. 5). - Sp. perenă, H , 10-20 cm. VIII. 2n=54. Rară e.s.-e.a.;
nis. şi stâne. înierbate, ± umede. Menţionată din Mţii: Rodnei, Bârsei,
Bucegi, Făgăraş, Parâng şi Retezat; date certe sunt numai cele din Mţii
Făgăraş-Piscul Laiţii. A l p i i de N E . şi Carp.
2b Frz. oblanceolate, crenat-serate până la neregulat lobate. Achene fără
coronulă (cel mult la fl. radiare prezentă). Plante mai înalte din zone mai
joase 3

PLANŞA CXXVII. 1 - Malricaria discoidea; 2 - M. recutita - antodiu în secţ. longitud.; 3 -

Chrysanthemum segetum — a-fl. ligulată; b-fl. tubuloasă; 4 - C. carinatum — a-fl. tubuloasă; b-fl.
ligulată; c-hipsofilă involucrală; 5 - Leucanthemum atratum; 6 - Tanacetum alpinum; 7 - T.
sewtinum; S-T. millefolium - a-fl. tubuloasă; b-fl. ligulată; 9 - T. coccineum.

800 801
ASTERACEAE ASTERACEAE
4 T. serotinum (L.) Sch.-Bip. (Chrysanthemum serotinutn L . ;
1
3a Papusul fl. ligulate lipseşte. Frz. tulp. mijlocii şi sup. cu baza auriculata, Leucanthemella serotina (L.) Tzvelev) (piş. C X X V I I , fig. 7). - Sp. perenă,
lăţită. Marginea hipsofilelor involucrale fără dungă evidentă brun- H , 50-100 cm. V I I I - X . 2n=18. Spor. z.step.-z.păd.stej.; loc. umede,
negricioasă. 2n=18. mlaştini, trestiişuri. Sp. mezohigr.-higr. Pont.-pan.
3 L. vulgare L a m . (Chrysanthemum leucanthemum L.) - M a r g a ­ 5b Frz. ± ovate, lobate, peţiolate 6
r e t e . Sp. perenă, H , 20-80 cm. V - X . Frecv. z.silvostep.-e.b.; paj, tuf, 6a Antodii numeroase, mici până la 2 cm d i a m , cu pedunculi scurţi. F l .
margini de păd. Sp. xeromez.-mez, oligotr, slab-mod. acid. Euras. radiare galbene, scurte. Hipsofile involucrale ext. lat membranoase.
3b Papusul fl. ligulate şi coronulă achenelor evidente. Marginea hipsofilelor 5 *T. indicum (L.) Sch.-Bip. (Chrysanthemum indicum L . ; C.
involucrale cu dungă evidentă, lată, brun-negricioasă. japonicum Thunb.; Dendranthema indicum (L.) Desmoulins) - Sp. perenă,
4 L. adustum (W.D.J.Koch) Gremli (Chrysanthemum leucanthemum C h , 60-90 cm. I X - X I . 2n=36,54. Cult. orn. China, Japonia.
L . subsp. saxicoluni (W.D.J.Koch) Briq. et Cavill.) Plante din e.b.-e.s. 6b Antodii puţine, mari, cu pedunculi lungi. F l . variat colorate. Hipsofile
Carp. involucrale ext. erbacee, cu o margine membranoasă îngustă.
3c Plantă cult. Antodii de 7-9 cm diam. 6 *T. morifolium (Ramat.) Kitam. (Chrysanthemum morifo-lium
5 *L. maximum (Ramond) D C . (Chrysanthemum maximum Ramond) Ramat.; C. sinense Sabine; C. hortorum Bailey; Dendranthema mori­
- Sp. perenă, H , 50-130 cm. V - I X . 2n=90,108. Cult. orn. Pirinei. folium (Ramat.) Tzvelev) - T u f ă n i c ă , C r i z a n t e m ă . Sp. perenă, C h ,
60-150 cm. I X - X I . 2n=36,54. Frecv. Cult. orn. Probabil derivat din
43 Tanacetum L. (inel. Balsamita M i l l , Dendranthema ( D C . ) 7. indicum.
x=9 Desmoulins; Leucanthemella Tzvelev; 7a F l . ligulate galbene, cu ligule scurte, de 1,5-3 mm.
Leucanthemopsis (Giroux) H e y w o o d ) 7 T. millefolium (L.) Tzvelev (Chrysanthemum millefolium L . ) -
la F l . radiare lipsesc sau sunt foarte mici, rudimentare 2 V a l e n t i ţ ă . (piş. C X X V I I , fig. 8). Sp. perenă, H . - C h , 15-40 cm. V I I -
lb F l . radiare prezente, bine dezvoltate 3 VIII. Spor. z.step.-z.silvostep.; paj. aride. Sp. x e r , subterm. Jud.: Buzău,
2a Frz. crenat-serate, ovat-eliptice. Ialomiţa, Brăila, Galaţi, Tulcea, Constanţa. Pont.-balc.
Obs. T. achilleifolium (M. Bieb.) Sch.- Bip. este ± asemătător cu T. millefolium, dar
1 *T. balsamita L . (Chrysanthemum balsamita (L.) Baillon; are antodii de 5 mm diam, faţă de circa 1 cm la T. millefolium şi achene de circa 1,7 mm
Balsamita major Desf.) - C a l o m f i r , C a l a p ă r . Sp. perenă, H , 40- lung., faţă de circa 2,2 mm la T. millefolium. A fost menţionată din Dobr.; este un taxon
100 cm. VII-VIII. 2n=18,54. Cult. o r n , arom. A s . de S V . critic ce creşte (după Tzvelev) pe solonceacuri şi soloneţuri şi nu pe loc. uscate, pietroase.
2b Frz. 1-2 penat sectate. 7b F l . ligulate albe, cu ligule de obicei mai mari 8
2 T. vulgare L . ( Chrysanthemum vulgare (L.) Bernh.) - V e t r i c e . 8a Antodii solitare 9
Sp. perenă, H , 50-120 cm. VII-IX. 2n=18. Frecv. z.step.-e.f; tuf, z ă v , 8b Antodii 3-numeroase 10
loc. rud. Sp. mez.-mezohigr. M e d , arom. Euras. 9a Plantă glabră cu tulp. dens foliată. Segmentele primare lanceolate, dense,
3a Plantă alpină scundă, 5-15 cm, cu antodii solitare. fidate. Ligule variat colorate, adesea roşii.
3 T. alpinum (L.) Sch.-Bip. (Chrysanthemum alpinum L . ; Leucanthe­ 8 *T. coccineum (Willd.) Sch.- B i p . (Chrysanthemum roseum A d a m ;
mopsis alpina (L.) Heywood) (piş. C X X V I I , fig. 6). - Sp. perenă, H , 5- Pyrethrum roseum M . Bieb.) (piş. C X X V I I , fig. 9). Sp. perenă, H , 30-60
15 cm. VII-IX. 2n=18. Spor. e.a.; paj, pe sol. schel. Sp. m e z , mod. acid. cm. VI-VIII. 2n=18. Cult. orn. Cauc.
A l p . eur. 9b Plantă păroasă; tulp. aproape fără frz. în partea sup. Segmentele primare
3b Plante din zone mai joase, peste 20 cm înalţ 4 depărtate, sectate, cu segmente liniare. Ligule albe.
4a Frz. adânc serate până la lobate, rareori fidate 5 9 *T. cinerariifolium (Trev.) Sch.-Bip. (Chrysanthemum cinerariifo-
4b Frz. 1-2 ori penat-sectate 7 lium (Trev.) V i s . ; Pyrethrum cinerariifolium Trev.) - F l o a r e a
5a Frz. lanceolate, adânc serate, sesile. r a i u l u i . Sp. perenă, H , 20-40 cm. V I - V I I . 2n=18,36. Cult. orn. V . Bale.
10a Antodii foarte numeroase (40-100), mici, de 5-7 mm d i a m , grupate în
corimb compus, dens.

802 803
ASTERACEAE
10 T. macrophyllum (Waldst. et Kit.) Sch.- B i p . {Chrysan-themum
macrophyllum Waldst. et Kit.) - V e t r i c e . Sp. perenă, H . , 40-100 cm.
VI-VIII. 2n=18. Spor. e.g.-e.f.; paj., margini de păd., bur. Carp.-balc-
cauc.
10b Antodii mai puţine, până la 30, dispuse în corimb lax şi mai mari, peste
8 mm diam 11
11a Frz. tulp. peţiolate, ± ovate, cu 3-6 perechi de segmente primare.
11 *T. parthenium (L.) Sch.-Bip. {Chrysanthemum parthenium (L.)
Bernh.) - S p i l c u ţ e . Sp. perenă, H . , 30-80 cm. VI-VIII. 2n=18.
Subspont. în margini de păd., tuf., loc. rud. Cult. orn. Adv. (Medit. de E.).
11b Frz. tulp. sesile, cu mai mult de 7 perechi de segmente primare
12 T. corymbosum (L.) Sch.- B i p . {Chrysanthemum corymbosum L.)
- N ă p r a z n i c . Sp. perenă, H . , (10)30-80 cm. VI-VIII. Frecv. z.step.-
e.b.; margini de păd., tuf., paj. Sp. xeromez.-mez. slab-mod. acid.
a - subsp. corymbosum - Hipsofile involucrale cu margine îngustă, brun-
deschisă. Ligule 10-15 mm. 2n=36. Z.step.-e.f.; Euras.
b - subsp. subcorimbosum (Schur) Pawl. (subsp. clusii (Fisch. ex Rchb.)
Heywood) - Hipsofile involucrale cu margine lată, brun-negricioasă.
Ligule de 15-20 mm. 2n=18. E.b.-e.s.; Alp.-carp.-balc.

44Artemisia L . - P e l i n
x=8,9
la Frz. tulp. liniar-lanceolate, întregi.
1 *A. dracunculus L . - T a r h o n . (piş. C X X VIII, fig. 1). Sp. perenă,
H . , 60-120 cm. VIII-IX. 2n=18,36,90. Cult. arom., med. Siberia.
lb Frz. tulp. divizate 2
2a Plante anuale sau bisanuale 3
2b Plante perene 4
3a Plantă anuală, glabră. Ultimele segmente ale frz. liniar-lanceolate.
2 A. anima L . - N ă f u r i c ă . (piş. C X X V I I I , fig. 2). Sp. anuală, T.,
50-150 cm. VII-IX. 2n=18. Spor. z.step.-e.f.; loc. rud. Sp. xeromez.-mez.,
N 3 . Euras. cont.
3b Plantă bisanuală, pubescentă până la glabrescentă. Ultimele segmente ale
frz. filiforme.
3 A. scoparia Waldst. et Kit. - P e l i n de m ă t u r i , (piş. C X X V I I I ,
fig. 3). Sp. bisanuală, Ht., 30-60 cm. VIII-X. 2n=16. Frecv. z.step.-e.g.;
loc. rud., pe sol. uşoare. Sp. oligotr., xeromez., N | . Euras. cont.

PLANŞA CXXVIII. 1 - Artemisia dracunculus; 2- A. anima; 3 - A. scoparia; 4 - A. petrosa; 5

— A. austriaca; 6 - A. pontica; 7 - Erechliles hieracifolia — frz. tulp. mijlocie şi ramură cu
antodii; 8 - Doronicum hungaricum; 9 - D. stiriacum; 10 - D. orientale; 11 - D. carpaticum.

804
ASTERACEAE
4a Plante scunde (-25 cm), cespitoase, cu rozete de frz. bazale. Antodii
grupate în raceme simple
4b Plante mai înalte, fără rozete de frz. bazale. Antodii grupate paniculiform .6
5a Plante de pe stâne. alp. Peţiolul frz. bazale 1-2 ori mai lung decât limbul.
Receptacul glabru. Achene păroase.
4 A. eriantha Ten. (A. petrosa Fritsch (piş. CXXV11I, fig. 4). - Sp.
perenă, C h , 5-20 cm. VII-VIII. Frecv. e.s.-e.a.; stâne. Sp. sax, calc. Carp
de E. şi S. Alp.-carp.-balc.
5b Plante de stâne. (N. Dobr.) din loc. mai joase. Peţiolul frz. bazale mai scurt
decât limbul. Receptacul păros. Achene glabre.
5 A. pedemontana Balbis (A. caucasica auct. ? an Willd.) - Sp.
perenă, C h , 10-25 cm. VII-VIII. 2n=16. Rară stâne. înierbate din N V . jud.
Tulcea: Nicolae Bălcescu, Mihai Bravu, Macin. Medit.-taur.-cauc.
6a Frz. evident discolore, verzi închis şi glabre pe faţă, alb tomentoase pe dos.
6 A. vulgaris L . - P e l i n a r i ţ ă . Sp. perenă, H , 50-150 cm. V I - I X .
2n=8. Frecv. z.step.-e.f; z ă v , tuf, loc. rud. Sp. mez, N . . Circ.
3 4
6b Fr. nu sunt evident discolore
7a Toate fl. hermafrodite şi fertile
7b F l . ext. femeieşti cele int. hermafrodite
8a Tulp. şi frz, la înflorire, ± tomentoase, spre fructificare devin glabrescente.
Lobii frz. liniari, 2-6 mm lung. Ramuri erect-patente, cu antodii ± sesile,
erecte, de 2 mm lung. Hipsofile involucrale ext. tomentoase, cele int.
pubescente cel puţin până în 1/2 sup. C. galbenă.
7 A. lerchiana Weber ex Stechm. (A. taurica auct. rom. non Willd.) -
Sp. perenă, Ch.(H.), 20-40 cm. 1X-X. Rară, loc. uscate, s t â n e , pe malul
lacului Razim la Capul Doloşman (Jurilovca) şi în apropiere de Baia (jud.
Tulcea). Pont.
8b Sp. asemănătoare cu A. lerchiana, dar pubescentă şi după înflorire.
Antodii de 4-6 mm l u n g , scurt pedunculate, orizontale până la nutante. C.
roşiatic-purpurie.
8 A. dzevanovskyi Leonova. Sp. perenă, C h , 30-60 cm. I X - X . Rară,
loc. înierbate, pe substrat pietros, la Capul Dolojman, Jud. Tulcea, Crimeea.
8c Tulp. şi frz. la înflorire aproape glabre sau pubescente. Lobii frz. până la 8
mm lung, liniar-spatulaţi. Ramurile infl. ascendent-orizontale, cu antodii ±
pedunculate. Hipsofile involucrale pubescente până la glabre, cele int.
glabre. Plante halofile.
9 A. santonica L . - Sp. perenă, Ch.(H.), 20-60 cm. VIII-X. Frecv.
z.step.-z.păd.stej.(e.g.); loc. sărăturate. Sp. xeromez.-mez, hal. Cont. euras.
a - subsp. monogyna (Waldst. et Kit.) Leonova - Tulp. glabrescentă la
806
ASTERACEAE
înflorire. Lamina frz. tulp. inf. de 2-3,5 cm lung. şi 1,5-2 cm lăţ.
Antodii aproape sesile, erecte,
5 b - subsp. santonica (subsp. patens (Neilr.) K.Persson) - Tulp. ± păroase
la înflorire. Lamina frz. tulp. inf. de 1-2 cm lung. şi 7-15 mm lăţ.
Antodii pedunculate, patente sau nutante. 2n=18.
Obs. A. maritima L. creşte în NV. Europei.
9a Receptacul păros 10
9b Receptacul glabru până la pubescent 11
10a Limb semicircular, mai lat decât lung, cu ultimele segmente filiforme, de
0,25-0,75 mm l ă ţ , glabre. Hipsofile involucrale ext. lanceolate.
10 A. alba Turra (A. lobelii AII.) - Sp. perenă, C h , 30-100 cm. VIII-
I X . 2n=36. Rară e.g.-e.f; stâne. calc. Sp. sax, c a l c , subterm. Jud.: A l b a :
Mţii Trascău; jud. Harghita: M t Hăghimaşu M i c ; jud. Sibiu: Ocna Sibiului;
jud. Caraş-Severin: Ciclova, Jud. Tulcea pe malul lacului Razim, la nord
de Iancina. Stâne. Submedit.
10b Limb mai lung decât lat, cu segmente de 2-4 mm l ă ţ , păroase. Hipsofile
involucrale ext. lat ovat-subrotunde .
7 11 A. absinthium L . - P e l i n . Sp. perenă, H.(Ch.), 60-120 cm. VII-
8 I X . 2n=18. Frecv. z.step.-e.f; loc. r u d , tuf. Sp. xeromez.-mez, N3.4.
9 Arom. Euras.
11a Arbust până la 1 m. Antodii pedunculate având la bază frz. bracteante
liniare, lungi de 2-3 ori cât antodiul.
12*A. abrotanum L . - L e m n u l D o m n u l u i . Arbust - l m. VIII-
I X . 2n=18. Cult. arom. şi subspont. Eur. centr. şi SE.
11b Plante erbacee sau lignificate la bază. Frz. bracteante mai late şi mai scurte.... 12
12a Infl. cu ramuri scurte, apare densă, contractată.
A. alba - (vezi 10a).
12b Infl. cu ramuri mai lungi, lată 13
13a Frz. simplu penate, cu segmente late de 1-2,5 mm. Antodii distanţate,
erecte, aproape sesile. Involucru glabru.
13 A. tschernieviana Besser (A. arenaria D C . ) - Sp. perenă, C h , 50-
100. VIII-IX. Rară, nis. litorale. Jud. Constanţa: între Capul M i d i a şi
Eforie Sud şi jud. Tulcea - Delta Dunării: Letea, Sulina, Sft. Gheorghe.
Pont.
13b Frz. de 2-3 ori penate, cu segmente mai înguste 14
14a Plantă cenuşiu alb-tomentoasă. Antodii lat ovoidale, foarte scurt
pedunculate, cu involucru pubescent. C. cu lobii păroşi.
14 A. austriaca Jacq. - P e l i n i ţ ă . (piş. C X X V I I I , fig. 5). Sp.
perenă, C h , 20-60. V I I - I X . 2n=16. Frecv. z.step.-z.păd.stej.(e.g.); paj.
ruderalizate. Sp. xer.-xeromez, subterm , N i . Cont. euras.
14b Plante mai puţin păroase până la glabrescente, verzui. Lobii C. glabri 15
807
ASTERACEAE
15a Antodii globuloase, de circa 3 mm lung. şi 3-4 mm lăţ., pedunculate 3a
evident, nutante.
15 A. pontica L . (piş. C X X V I I I , fig. 6). - Sp. perenă, H.(Ch.), 40-80.
VIII-IX. 2n=18. Frecv. z.step.-e.g.; paj. slab sărăturate. Sp. xeromez.-mez.,
subterm ., hal. fac. Cont. euras.
15b Antodii ovoidale, aproape sesile, erect-patente. Plantă fără miros. 3b
16 A. campestris L . - P e l i n n e m i r o s i t o r . Sp. perenă, Ch., 10- 4a
120 cm. V I I - X . 2n=36. Frecv. z.step.-e.s.; paj. însorite, adesea pe coaste cu
substrat nisipos sau loess. Sp. xeromez., N1.2. Cont. euras.
a i Tulp. şi frz., inclusiv involucru, persistent păroase.
ASTERACEAE
Hipsofile involucrale purpurii. Scvamele foliare ale scapului roşietice. F l .
roşietice.
? P. paradoxus (Retz.) Baumg. - Sp. perenă, G . , 15-60 cm. III-V.
2n=60. Menţionată din Trans., Carp. de E . şi S., din e.f.-e.b. dar
neconfirmată. (în Herb. Univ. Cluj lipseşte). A l p . eur.
Hipsofile involucrale şi scvamele scapului verzui 4
Hipsofile involucrale cu peri glandulari, glanda terminală numai cu puţin
mai lată decât piciorul.
3 P. albuş (L.) Gaertn. - Sp. perenă, G . , 15-80 cm. III-IV. 2n=60.
Frecv. e.f.-e.b.; în lungul pâraielor, bur. Sp. mezohigr., N . Euras.
3

- var. lednicensis (Rochel) Jâv.

4b Perii glandulari de pe involucru cu glanda terminală măciucată, de 3 ori
a 2 Tulp. şi frz. de timpuriu glabrescente b
mai lată decât piciorul.
bi Plantă scundă, de 20-30 cm; antodii de 4-5 mm lung.
4 P. kablikianus Tausch - Sp. perenă, G . , 10-50 cm. III-IV. 2n=60.
- var. alpina D C . - Mţii Făgăraş: Arpaşu.
Frecv. e.f.-e.b.; malul pâraielor, bur. Sp. mezohigr.-higr. Carp.-sudet.-bale.
b 2 Plante mai robuste. Antodii de circa 3 mm lung.
- var. campestris D E T E R M I N A R E DUPĂ F R U N Z E M A T U R E
la Frz. pe dos verzi sau slab tomentoase 2
45 Tussilago L.
lb Frz. pe dos alb-cenuşiu tomentoase 3
x=10 2a Peţiol fistulos, canaliculat-aripat. Frz. slab tomentoase pe dos.
1 T.farfara L . - P o d b a l . Sp. perenă, G . , 5-15 cm. III-V. 2n=60. P. hybridus
Frecv. z.păd.stej.-e.b.; pe malul apelor, şanţuri, ravene. Sp. pionieră, mez.- 2b Peţiol plin, canaliculat dar nearipat. Frz. glabre pe dos, excepţie nervurile.
mezohigr. Euras. P. kablikianus
3a Frz. triunghiular-hastate, mai late decât lungi, cu lobii bazali 2-3 lobulaţi.
46 Petasites Mill. - C a p t a l a n P. spurius
x=10 3b Frz. nu sunt mai late decât lungi şi lobii bazali neevident lobulaţi 4
4a Frz. triunghiular-cordate până la hastate; marginile regulat dinţate, dinţii
D E T E R M I N A R E A L A ÎNFLORIRE ± obtuzi.
la Hipsofile involucrale glabre (cel mult cu câţiva peri la bază) 2 P. paradoxus
lb Hipsofile involucrale mărunt glandular-pubescente 3
4b Frz. orbicular-cordate; marginile lobate, lobii dinţaţi, dinţii acuţi.
2a Scvamele foliare mijlocii ale scapului de 2-5,5 cm lung., roşietice.
P. albuş
Hipsofile involucrale roşietice, cu vârf întreg, pedicelat. F l . roze.
1 P. hybridus (L.) P.Gaertn., B . M e y . et Scherb. - Sp. perenă, G . , 15- 47 Homogyne Cass.
40 cm. III-IV. 2n=60. Frecv. e.g.-e.b.; malul apelor, zăv., bur. Sp.
mezohigr.-higr., N3.4. Euras. la Frz. bazale uniform crenat-dentate. Tulp. cu 1 antodiu.
2b Scvamele foliare mijlocii ale scapului de 5-10,5 cm lung., verzi-alburii. 1 H. alpina (L.) Cass. - R o t u n j o a r e . Sp. perenă, H . , 10-35 cm.
Hipsofile involucrale mărunt ciliate la vârf sau fimbriate, palid verzi. F l . V - V I I . 2n=120. Frecv. e.b.-e.s.; margini de păd., tuf, paj. Sp. mez.-
gălbui. mezohigr., helscia., slab-mod. acid. A l p . eur.
2 P. spurius (Retz.) Rchb. (P. tomentosus DC.) - Sp. perenă, G . , 10- lb Frz. bazale slab lobate, cu 7-9 lobi. Tulp. cu 1-3 antodii.
40 cm. III-IV. 2n=60. Rară, nis. maritime şi fluviatile (Dunăre); Delta ? H. sylvestris Cass. - Mţii Rodnei, V f . Ineu (Herbarul Schur din
Dunării şi jud. Brăila - Mărăraşu. Atl.-pont. Lvov), nu s-a mai găsit.

808 809
ASTERACEAE ASTERACEAE
4 D. orientale Hoffm. (D. caucasicum M . Bieb.) (piş. C X X V I I I ,
fig. 10). - Sp. perenă, G , 20-50 cm. I V - V . 2n=60. Foarte rară, jud. Tulcea,
48 Erechtites R a f i n . păd. la Cerna. Eur. SE.
x=10 5b Tulp. cu frz. numeroase, ovate şi cu 2-6 antodii. 2n=60.
D. pardalianches L . A fost menţionată din Transv. scăpată din
1 E. hieraciifolia (L.) Rafin. ex DC.(plş. C X X V I I I , fig. 7). - Sp. cultură. Eur. de V .
anuală, T., 50-100 cm. V I I - I X . 2n=40. Spor. e.g.-e.b.; margini de păd. Sp. 6a Achenele fl. ligulate fără papus.
m e z , N . Adv. (Am. de N . şi S.)
3 5 D. columnae Ten. (D. cordatum auct.) - C u j d ă . Sp. perenă, G ,
15-60 cm. VI-VIII. 2n=60. Frecv. e.f.-e.s.; stâne. înierbate şi umbrite. Sp.
49 Amica L. mez.-mezohigr. Alp.-carp.-balc.
1 A. montana L . , - A r n i c ă . Sp. perenă, H , 20-50 cm. VI-VIII. 6b Achenele fl. ligulate cu papus 7
2n=38. Spor. e.f.-e.b.; paj. Sp. m e z , mod. acid. Eur. (mont.). C E . 7a Frz. bazale cu peţioli subţiri, cu baza adânc cordată şi margini adânc sinuat
dinţate.
50Doronicum L. 6 D. carpaticum (Griseb. et Schenk) Nyman - C u j d ă . (piş.
x=10 C X X V I I I , fig. 11). Sp. perenă, G , 10-50 cm. VII-VIII. Frecv. e.b.-e.s.;
loc. stâne, şi umbroase, umede. Sp. mezohigr, sax, helscia. Carp.-balc.
la Frz. cu limb treptat îngustat spre bază 2 7b Frz. bazale cu peţioli laţi, puţin aripaţi; limbul ± truncat, cu margini
lb Limbul cu baza cordată până la trunchiată 3 subîntregi sau slab dentat. Toate fr. cu papus.
2a Frz. întregi. Achenele fl. marginale fără papus. ? D. grandiflorum Lam. A fost menţionată din Mţii Bucegi şi
1 D. hungaricum (Sadl.) Rchb. - I a r b a c ă p r i - o a r e i . (piş. Făgăraş de Schur, date contestate de Simonk. Nyâr. afirmă că există în
C X X V I I I , fig. 8). Sp. perenă, G , 30-80 cm. I V - V I . 2n=60. Spor. Herbarul Schur din Lvov.
z.silvostep.-e.g.; margini de păd. tuf. Sp. xeromez.-mez. Pont.-pan.-balc.
2b Frz. sinuat-dentate, cu peri neglandulari pe margini. Achenele fl. marginale 51 Senecio L . s. str. - C r u c i u 1 i t ă , Spălăcioasă
cu papus. x=8,10
2 D. stiriacum (Vili.) D.T. (D. clusii (AII.) Tausch subsp. villosum la Antodii solitare. Plante alpine 2
Tausch) (piş. C X X V I I I , fig. 9). - Sp. perenă, G , 5-30 cm. VII-VIII. lb Antodii numeroase grupate corimbiform 3
2n=60,120. Spor. e.a.; paj. Umede, pe sol. Schel. Sp. mezohigr. Alp.-carp. 2a Frz. 1-2 ori penat-sectate, segmente liniare.
2c Frz. cu peri glandulari scurţi, pe margini. Achenele toate cu papus. 1 S. carpaticus Herb. (5. abrotanifolius L . subsp. carpaticus (Herb.)
? D. glaciale (Wulfen) Nyman Sp. perenă, H , 5-25 cm, VII-VIII. Nyman) (piş. C X X I X , fig. 1). - Sp. perenă, H , 5-15 cm. VII-VIII. 2n=40.
Menţionată din Pietrosul Rodnei, sp. nu creşte în Ro. A fost confundată cu Spor. e.a.; paj, pe sol. schel, Sp. oligotr, m e z , psichroterm. Carp.-balc.
D. stiriacum. A l p i i de E . 2b Frz. denticulate, cu limb alungit eliptic.
3a Infl. cu 4-12(-7) antodii. Frz. bazale lipsesc la înflorire, cele tulp. panduri-
2 S. glaberrimus (Rochel) Simonk. (S. doronicum (L.) L . subsp.
forme (îngustate sub mijloc şi iar lăţite).
transsilvanicus (Boiss.) Nyman) (piş. C X X I X , fig. 2). - Sp. perenă, H ,
3 D. austriacum Jacq. - I a r b a c i u t e i . Sp. perenă, G , 50-150 cm.
10-30 cm. VII-VIII. Spor. e.s.-e.a.; paj. de pe sol. stâne. Mţii: Ţibleş, Rodnei,
VII-VIII. 2n=60. Frecv. e.f.-e.b.; în lungul pâraielor, b u r , zăv. (spor. şi în Căliman, Bucegi, Făgăraş, Iezer, Parâng, Retezat, Godeanu, Ţarcu.
jnepenişuri). Sp. mez.-mezohigr. Eur. (mont.). Carp.-balc.
3b Antodii 1-3. Frz. bazale prezente la înflorire 4
3a Frz. tulp. inf. peţiolate, triunghiular-ovate până Ia suborbiculare, cordate,
4a Rizom cu stoloni. Scvamele de la capătul rizomului cu smocuri de peri glabre, adânc dinţate.
albi, sericei, evidenţi 5 3 5. subalpinus W . D . J Koch (piş. C X X I X , fig. 3). - Sp. perenă, H ,
4b Rizom scurt, fără stoloni. Scvame fără peri evidenţi 6 30-70 cm. VII-IX. 2n=40. Spor. e.b.-e.s.; p ă d , b u r , pe malul apelor, paj,
5a Tulp. cu 1-2 frz. cu limb orbicular şi cu 1 antodiu. tuf. Sp. mezohigr. Alp.-carp.-balc.

810 811
ASTERACEAE PLANŞA C X X I X
3b Frz. tulp. nu sunt niciodată triunghiular cordate 4
4a Ligule absente, uneori foarte scurte şi convolute 5
4b Ligule prezente, evidente, plane 8
5a Plantă perenă cu rizom, fără stoloni. Frz. eliptic-lanceolate până la
lanceolate, dinţate. Pedunculi şi involucru glandulos-păroşi F l . ligulate
lipsă.
4 S. cacaliaster Lam. (piş. C X X I X , fig. 4). - Sp. perenă, FL, 60-120
cm. VII-VIII. Foarte rară e.g.; loc. stâncoase, împădurite. Jud.: Caraş-
Severin: Defileul Dunării la Cazane, Peştera Punicova. Submedit. (mont.).
5b Plantă perenă cu stoloni. Flori ligulate prezente. Infl. şi involucru dens-
glanduloase.
5 S. hercinicus Herborg (S. cacaliaster Lam. subsp. hercinicus
(Herborg) Oberprieler) Sp. perenă, G . , 60-150 cm. V I - V I I . 2n=40. Sp.
mez.-mezohigr. E.b. Trans., Criş., Maram., Olt. Eur.
5c Plante anuale. Frz. penat lobate până la sectate 6
6a Frz. penat lobate până la fidate, cu lobii dinţaţi. Hipsofile involucrale ext.
negre la vârf.
6 5. vulgaris L . - Sp. anuală, T., 10-40 cm. III-IX. 2n=40. Frecv.
z.păd.stej.-e.b.; loc. necultivate, rud. Sp. mez., N 4 . Euras.
6b Frz. penat sectate, cu segmentele lobate. Hipsofile involucrale verzi 7
7a Plantă vâscos-glandulos-păroasă. Achene glabre.
7 S. viscosus L . - Sp. anuală, T., 20-50 cm. VII-IX. 2n=40. Spor. e.g.-
e.b.; rarişti şi tăieturi de păd., pietrişuri în lungul pâraielor. Sp. mez.,
pionieră. Eur.
7b Plantă păroasă, puţin glanduloasă, în special infl., dar nu este vâscos-
glanduloasă. Achene păroase.
8 S. sylvaticus L . - Sp. anuală, T., 20-70 cm. VII-IX. 2n=40. Spor.
e.g.-e.b.; margini şi tăieturi de păd., pe substrat pietros. Sp. mez., N . Eur.
4

8a Frz. cu margini cu mici incizii, serat-dinţate, rareori întregi 9

8b Frz. penat lobate până la sectate, numai frz. sup. pot fi nedivizate 14
9a Frz. liniare, de 1-4 mm lăţ., fin dinţate sau întregi, sessile,
semiamplexicaule şi auriculate. Hipsofile involucrale suplimentare 10-20,
cu marginea alb membranoasă şi fimbriată. F l . ligulate 12-20

PLANŞA CXXIX. 1 - Senecio carpaticus; 2 - 5 . glaberrimus; 3 - 5 . subalpinus; 4 -

S. cacaliaster, 5 — Tephroseri. crispa; 6 - 5 . sarracenicus - detaliu marginea frz; 7 - 5 .
carniolicus; 8 - 5 . squalidus subsp. rupestris; 9 - 5 . grandidenlatus; 10 - Xeranthemum
cylindraceum - 2 hipsofile involucrale şi fr. cu papus; 11 - X. annuum - ca la 10; 12 - Carlina
vulgaris - 2 hipsofile involucrale, cea ext. cu spini; 13 - C. biebersteinii subsp. biebersteinii -
fragment din antodiu cu câteva hipsofile ext. şi int.

812
ASTERACEAE
9 5. inaequidens D C . Sp. perenă, subarbust, Ch, 30-100 cm. V I I - X .
2n=40. Loc. rud. Bucureşti. Neofită. Afr. de E , A m , Australia, Eur.
(Belgia, Franţa, Italia, Germania).
9b Frz. liniar-lanceolate, puternic serate de 1,5-2,5 cm l ă ţ , baza cuneată,
neauriculată. F l . ligulate 12-20.
10 S. paludosus L . - Sp. perenă, H , 50-200 cm. VII-VIII. 2n=40.
Spor. z.step.-e.f; z ă v , mlaştini, în lungul pâraielor. Sp. mezohigr. Euras.
9c F l . ligulate 5-8 10
10a Tulp. cu puţine frz, cele bazale mari, cele tulp. mult mai mici, descresc
aproape brusc H
10b Tulp. dens foliată. Frz. descresc treptat 12
11a Tulp. şi frz. glabre. F l . ligulate 5-6.
11 S. doria L . - Sp. perenă, H , 40-100 cm. VII-VIII. Spor. z.step.-e.f;
paj. umede, tuf, margini de păd. Sp. mez.-mezohigr. Eur. centr. şi de S.
11b Tulp. şi frz. păroase. F l . ligulate 8.
12 S. umbrosus Waldst. et K i t . - Sp. perenă, H , 80-150 cm. VII-VIII.
Spor. z.step.-e.f; paj. umede, tuf, margini de păd. Sp. mez.-mezohigr. Eur.
centr. şi de E .
12a Rizom cu stoloni lungi până la 60 cm. Frz. simplu sau dublu serate, cu
marginea ext. a dinţilor convexă.
13 S. sarracenicus L . (5. fluviatUis Wallr.) (piş. C X X I X , fig. 6). -
Sp. perenă, FL, 60-200 cm. VII-VIII. 2n=40. Spor. z.păd.stej.-e.b.; pe
malul apelor, zăv. Sp. mezohigr. Eur. centr. şi de E .
12b Rizomi fără stoloni sau cu stoloni scurţi până la 10 cm. Frz. dentate, mai
rar dublu dentate, cu marginea ext. a dinţilor dreaptă sau concavă 13
13a Frz. tulp. mijlocii şi sup. sesile, semiamplexicaule, de 2-3 ori mai lungi
decât late. Hipsofile involucrale suplimentare 3-5, de lung. involucrului.
14 S. germanicus Wallr. (S. nemorensis L . p.p.) - Sp. perenă, H , 60-
150 cm. VI-VIII. 2n=40. Frecv. e.g.-e.b.; în lungul pâraielor, z ă v , tuf,
margini de păd. Sp. mez.-mezohigr, slab-mod. acid. Euras. (Submedit).
Obs. S. nemorensis L. s. str. creşte în Asia.
13b Frz. tulp. mijlocii şi sup. peţiolate, de 4-7 ori mai lungi decât late.
Hipsofile involucrale suplimentare 5-6, cât Vi din lung. involucrului.
15 S. ovatus (P. Gaertn, B.Mey.et Scherb.) W i l l d . (5. fuchsii -
C.C.Gmel.) - 2n=40. Răsp. şi ecologia ca sp. precedentă. Centr. eur.-
submedit.
14a Plantă alpină, scundă, de 5-15 cm, cenuşiu-albicios sericeu păroasă. Frz.
bazale alungit obovat-oblanceolate, cu peţioli mai lungi decât lamina.
16 S. carniolicus W i l l d . (S. incanus L . subsp. carniolicus
(Willd.)Br.Bl) (piş. C X X I X , fig. 7). - Sp. perenă, H , 5-15(-25) cm. VII-
814
ASTERACEAE
VIII. 2n=circa 120,160. Rară e.a.; paj. pe sol. schel. Sp. oligotr, m e z ,
calcifugă. Mţii Ţibleş, Rodnei, Bistriţei, Parâng, Retezat, Ţarcu. Alp.-carp.
14b Plante mai robuste, din zone mai joase, cu alte caractere 15
15a Plantă cult, om.; frz. dens alb-tomentoase pe dos.
17 *5. cineraria D C . - Subarbust, C h , 40-80 cm. VII-IX. 2n=40.
Medit.
a - subsp. cineraria - Are pedunculii antodiilor scurţi şi lobii frz. mai lungi
decât laţi.
b - subsp. bicolor (Willd.) Arcang. - Are pedunculi lungi şi lobii frz. egali
în lung. şi lăţ.
15b Plante spont, erbacee, cu alte caractere 16
16a Toate achenele sau cel puţin cele ext. glabre 17
16b Achene păroase, uneori fin alipit pubescente 19
17a Achenele ext. glabre, cele int. scurt păroase. Hipsofile involucrale evident
3 nervate. Plante perene, cu frz. bazale de obicei uscate la înflorire.
18 S. jacobaea L . - P e t i m b r o a s ă . R u j i n ă . Sp. perenă, H , 40-
80 cm. VII-VIII.
a - subsp. jacobaea - Frz. tulp. mijlocii penat fidate, cu segmentele
primare ± lobate. Frecv. z.step.-e.f; margini de p ă d , paj. ruderalizate.
2n=40-80. Euras.
b - subsp. borystenicus (DC.) Ciocârlan - Frz. tulp. mijlocii de 2-3 ori
penat partite sau sectate, cu segmente liniare. Rară - jud. Tulcea:
C.A.Rosetti - Grindul Letea, Sft. Gheorghe - Grindul Săraturile. Pont.
17b Achenele toate glabre. Hipsofile involucrale neevident nervate. Plante
bisanuale cu frz. bazale persistente la înflorire 18
18a Segmentele frz. sup. orientate înainte. Antodii de 25-30 mm diam.
19 5. aquaticus H i l l - Sp. bisanuală, H t , 20-60 cm. VII-IX. 2n=40.
Rară. Jud. Harghita: Tuşnad. Atl.-centr. eur.
18b Segmentele frz. sup. orientate aproape perpendicular pe rahis. Antodii de
12-20 mm diam.
20 S. erraticus Bertol. (5. aquaticus subsp. barbareifolius (Wimm. et
Grab.) Walters) - Sp. bisanuală, H t , 30-100 cm. VII-IX. 2n=40. Spor.
z.păd.stej.-e.f; paj. umede, adesea înmlăştinite. Centr. eur.
19a Plante anuale-bisanuale, rareori perene şi atunci fără stoloni. Frz. penat
lobate până la fidate, cu baza auriculat-semiamplexicaulă 20
19b Plante perene, cu rizomi ce emit stoloni. Frz. penat fidate până la sectate,
baza neevident auriculata r.; 21
20a Frz. înguste, oblong-oblanceolate, cele mijlocii neevident îngustate în
peţiol aripat. Plante din câmpie şi dealuri.
815
ASTERACEAE
21 S. vemalis Waldst. et K i t . - Sp. anuală, T., 20-60 cm. V-VIII. 4b
2n=40. Frecv. z.step.-e.g.; loc. rud., nis., pietrişuri. Sp. xeromez. Euras.
cont.
20b Frz. mai late, eliptic-obovate, atenuate în peţiol lat aripat. Plante montane.
22 S. squalidus L . subsp. rupestris (Waldst. et Kit.) Greuter (piş.
C X X I X , fig. 8). - Sp. bisanuală-perenă, Ht.-H., 20-60 cm. VI-VIII. 2n=20.
5a
Frecv. e.f.-e.s.; paj. pe sol. schel., grohot. Eur. centr. şi de S. (mont.).
21a Frz. simplu penat fidate, segmentele ± întregi. Plantă dens cenuşiu
tomentoasă.
23 S. arenarius M . Bieb. in Besser (S. grandidenlatus Ledeb.,
S. velenovskyi Borbâs; 5. ponticus Grec.) (piş. C X X I X , fig. 9). - Sp. 5b
perenă, H . , 50-100 cm. VII-VIII. Rară, faleze litorale. Jud. Constanţa:
Eforie N . , Tuzla; jud. Tulcea: Macin. Eux.
21b Frz. 1-2 ori penat sectate. Plantă verde, ± glabră la maturitate.
24 S. erucifolius L . - B ă t ă t o r n i ţ ă . Sp. perenă, H . , 50-100 cm.
VII-VIII. 2n=40. Frecv. z.step.-e.g.; tuf, margini de păd., paj., loc. rud.
Sp. xeromez.-mez. Euras.
la
52 Tephroseris (Rchb.) Rchb. (Senecio L . p.p.)
la Tulp. de 1-4 cm gros., fistuloasă. Achene cu muchii ± aripate.
? T. palustris (L.) Rchb. {Senecio congestus (R.Br.) D C , S. palustris
(L.) D C , 5. tubicaulis Mansf.) Rauschert - Sp. anuală-bisanuală, T.-Ht.,
20-60 cm. V l - V I I . 2n=48. Menţionată din Trans., mlaştini, nu a mai fost
lb
regăsită. Circ.
lb Tulp. sub 1 cm gros. Achene cilindrice sau cu muchii obtuze 2
2a Frz. bazale ± cordate, ovate, puternic dentate, cu peţioli lat aripaţi.
1 T. crispa (Jacq.) Rchb. (piş. C X X I X , fig. 5) (Senecio rivularis
(Waldst. et Kit.) D C , 5. crispa D C ) . - Sp. perenă, H . , 20-80 cm. V-VIII.
2n=48. Rară e.f.-e.b.; bur., zăv., în lungul pâraielor. Sp. mezohigr. Jud.:
Caraş-Severin: Sasca pe Valea Beiului. Centr. eur.
2b Frz. bazale ± eliptice şi întregi 3
la
3a Involucrul brun-purpuriu. Ligule portocaliu-roşietice. Ovar şi fr. păroase
4
3b Involucrul verde. Ligule galbene 5
4a Plantă alburiu paianjeniu lanuginoasă. Frz. bazale cu peţioli mai scurţi
lb
decât lamina. Antodii de 15-25 mm diam.
2 T. capitata (Wahlenb.) Griseb. et. Schenk. (Senecio capitatus
(Wahlbg.) D C ) . Sp. perenă, H , 10-40 cm; VII-VIII. 2n=64,96. Spor. e.s. -
e.a. paj. pe loc. stâne. Alp.-Carp.
816
ASTERACEAE
Plantă numai la început ± păroasă, mai târziu glabrescentă. Involucru
purpuriu. Ligule portocaliu roşietice.
3 T. aurantiaca (Hoppe ex Willd.) Griseb et Schenk. (Senecio
aurantiacus (Hoppe) Less.)
Obs. Prezenţa acestei sp. în Ro. este controversată. Singura dată certă, după Nyâr.,
ar fi Mţii Arpaş-Herb. Schur din Lvov.
Frz. bazale, obovat-eliptice, peţiolul mai scurt decât limbul. Antodii de 20-
25 mm diam.
4 T. integrifolia (L.) Holub (Senecio integrifolius (L.) Clairv.) Sp.
perenă, h, 20-40 cm, V - V I , 2n=48,96. Spor. z. păd. stej.-e.f Paj., tuf,
margini de păd. Sp. xeromez.-mez. Euras.
Frz. bazale eliptic-lanceolate, peţiolul de obicei mai lung decât limbul.
Antodii de 30-50 mm diam.
5 T. papposa (Rchb.) Schur (Senecio papposus (Rchb.) Less.) - Sp.
perenă, H , 30-80 cm. VI-VII. 2n=40. Frecv. e.f.-e.b.; stâne. înierbate,
margini de păd. Carp.-balc.
53 Ligularia L.
Frz. bazale şi tulp. inf. adânc cordate sau sagitate, evident dentate. Papus
mai lung decât achena.
1 L. sibirica (L.) Cass. (L bucovinensis Nakai) - G a l b i n e l e ,
C u r e c h i d e m u n t e . Sp. perenă, H , 50-120 cm. VII-VIII. 2n=60.
Spor. e.g.-e.b.; paj. înmlăştinite, bur. în lungul văilor. Sp. mezohigr.-higr.
Euras. bor. (R.). C E .
Frz. bazale şi tulp. inf. atenuate ± brusc în peţioli. Papus mult mai scurt
decât achena.
2 L. glauca (L.) O.Hoffm. (inel. L. carpathica (Schott, Nyman et
Kotschy) Pojark.) - V a r z a i e p u r e l u i . Sp. perenă, H , 60-100 cm.
V I L 2n=60. Rară e.f.-e.b.; paj. umede, sub pereţi de stâncă. Sp. mez.-
mezohigr. Eur. centr. şi de E . (mont.).
54 Calendula L. - F i 1 im ic ă
Antodii peste 4 cm diam. Ligule cel puţin de 2 ori mai lungi decât
involucrul.
1 * C . officinalis L . - Sp. anuală-anuală de iarnă, T.-Ht., 20-50 cm.
V I - I X . 2n=28,32. Cult. orn., tinct., med. Medit.
Antodii de 1-2 cm diam. Ligule mai scurte.
2 C. arvensis L . - Sp. anuală, T., 10-20 cm. V - I X . 2n=44. Spor.
z.păd.stej.-e.g.; loc. cult. şi rud. Centr. eur.-medit.
817
ASTERACEAE ASTERACEAE
lb Involucru semiglobulos, glabru. Papus format din 5 scvame.
55 Gazania Gaertn.
2 X. annuum L . (piş. C X X I X , fig. 11). - Sp. anuală, T., 20-60 cm.
x=5 VI-VII. 2n=12. Frecv. z.step.-z.păd.stej.; loc. uscate, însorite, erodate. Sp.
1 *G. rigens (L.) Gaertn. (G. splendens E . G . et A.Henderson) - Sp. oligotr., xer.-xeromez., subterm. Pont.-medit.
perenă, H., în cult. anuală; 20-40 cm. VII-VIII. 2n=10. Cult. orn. Afr. de S.
58 Carlina L.
55 Echinops L. x=10
x=8 la Plante bisanuale, totdeauna cu tulp. evidentă. Antodii de 15-30 m m diam.
la Infl. (antodiul de ordinul 2) de circa 2 cm diam. Hipsofile involucrale inf. Hipsofile involucrale int. cel mult de 2 cm lung. Achene de 2-4 mm, cu
(de la baza antodiului de ordinul 1) numite sete, de 1-2 mm lung. papus de circa 8 mm 2
1 E. microcephalus Sibth. et Sm. - Sp. perenă, H . , 40-60 cm. V I I - l b Plante perene cu rizomi. Tulp. adesea lipsă. Antodii de 3-6(-10) cm diam.
VIII. 2n=30,32. Rară z.step.; paj. aride. Sp. xer. Jud. Constanţa. Bale. Hipsofile involucrale int. peste 4 cm lung 3
2a Tulp. de 10-30 cm. Frz. cu margini ondulate, lobate, cu spini puternici.
lb Infl. de 3-7 cm diam. Sete de 5-6 mm lung 2
Hipsofile involucrale ext. cât 1/2 celor int.
2a F l . albastre 3
1 C. vulgaris L . - S c ă i ş o r , T u r t ă . (piş. C X X I X , fig. 12). Sp.
2b F l . alburii sau cenuşii 4
bisanuală, Ht., 10-30 cm. VIII-IX. 2n=20. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; loc.
3a Frz. glabre pe faţă, rar păroase, dar fără peri glandulari.
uscate, paj., tuf. Sp. oligotr., xeromez.-mez. Euras.
2 E. ruthenicus (Fisch.) M . Bieb. - Sp. perenă, H . , 30-70 cm. V I I - 2b Tulp. de 30-70 cm. Frz. ± plane, lobate, cu spini mai slabi. Hipsofile
VIII. 2n=32. Spor. z.step.-e.g.; paj. însorite. Sp. xer.-xeromez., subterm., involucrale ext. numai cu puţin mai scurte decât cele int. sau ± egale
oligotr. Pont.-pan.-balc. 2 C. biebersteinii Bernh. ex Hornem. - Sp. bisanuală, Ht., 30-70 cm.
3b Frz. glandulos-păroase pe faţă, cu peri curbaţi. VIII-IX. 2n=20.
3 E. banaticus Rochel ex Schrad.- Sp. perenă, H . , 50-120 cm. V I I - a - subsp. biebersteinii (C. longifolia Rchb.) (piş. C X X I X , fig. 13). -
VIII. 2n=30,32. Rară z.păd.stej.-e.f.; margini de păd., tuf. Sp. xeromez., Nervurile laterale paralele cu marginile limbului, nu pătrund în dinţi
subterm. Jud.: Hunedoara, Caraş-Severin, Mehedinţi. Balc.-cauc. (spini). Hipsofile involucrale ext. ± egale cu cele int. Rară e.f.-e.b.;
4a Frz. dens glandulos setaceu păroase pe faţă. Centr. eur. (mont.).
4 E. sphaerocephalus L. - M ă c i u c a ciobanului, Ros­ b - subsp. brevibracteata (Andrae) K . Werner (C. intermedia Schur) -
t o g o l . Sp. perenă, H . , 50-150 cm. VII-VIII. 2n=32. Frecv. z.step.-e.g.; Nervurile laterale nu sunt paralele cu marginile limbului şi se
tuf., margini de păd. Sp. xeromez.-mez. Cont. euras. prelungesc în spini. Hipsofilele involucrale ext. cu puţin mai scurte
4b Frz. scurt rigid setaceu păroase pe faţă, fără peri glandulari. decât cele int. Spor. z.păd.stej.-e.b. Centr. eur.
5 E. exaltat II s Schrad. (E. commutatus Jur.) - T ă t a r n i c ă . Sp. 3a Frz. penat-sectate, paianjeniu păroase. Hipsofile involucrale int. alb-
perenă, H . , 50-150 cm. VII-VIII. 2n=30. Spor. z.păd.stej.-e.b.; margini de argintii sau palid-roze. Papus de circa 13 mm.
păd., tuf. Centr. eur. 3 C. acaulis L . - Sp. monocarpică, H . , VIII-IX. 2n=20. Frecv. e.f.-
e.b.; paj. Sp. oligotr., xeromez., mez. Centr. eur.-medit. (mont.).
57 Xeranthemum L. - P l e v a i ţ ă a - subsp. acaulis - Tulp. lipsă sau scurtă, până la 15 cm. Frz. penat-
sectate, cu segmente dentate până la fidate.
la Involucru cilindric, păros. Papus format din 8-15 scvame inegale.
b — subsp. caulescens (Lam.) Schiibl. et G . Martens (subsp. simplex
1 X. cylindraceum Sibth. et Sm. (X. foetidum auct. non Moench) (piş.
(Waldst. et Kit.) Nyman). - Tulp. de 15-60 cm. Frz. dublu penat-
C X X I X , fig. 10). - Sp. anuală, T., 20-60 cm. VI-VIII. 2n=20. Spor.
sectate.
z.silvostep.-e.g.; loc. însorite, paj, degradate. Sp. oligotr., xer.-xeromez.,
3b Frz. penat lobate până la fidate, alb-tomentoase pe dos. Hipsofile
subterm. Pont.-medit.
involucrale int. gălbui. Papus de 20-25 mm.

818
819
ASTERACEAE ASTERACEAE
4 C. acanthifolia AII. (C. utzka Hacq.) - Sp. perenă mono-carpică, H , 2a Frz. şi involucru ± glabre. Antodii de 3,5-5 cm lung. şi 6-8 cm lăţ.
acaulescentă. VIII-IX. 2n=20. Rară e.g.-e.f; paj. uscate, pe sol. schel. Jud.: Hipsofile de 4-8 mm lăţ. Achene de 5-6 mm, comprimate.
Hunedoara, Caraş-Severin, Mehedinţi, Tulcea. Pont.-medit. (mont.). 1 C. thoermeri Weinm. (C. leiophyllus Petrovic, C. nutans subsp.
leiophyllus (Petrovic) Arenas, C. nutans L . subsp. macrolepis (Peterm.)
59Arctium L . - B r u s t u r e Kazmi) - Sp. bisanuală, H t , 50-150 cm. VI-VII. 2n=16. Spor. z.step.-
x=9 z.silvostep.; loc. uscate, paj. ruderalizate. Dobr. Pont.-balc.
2b Frz. cel puţin pe dos, păroase. Antodii mai mici, de 2-5 cm diam. Hipsofile
la Antodii dispuse corimbiform, cu pedunculi de 3-10 cm. Peţiolii frz.
cu lăţ. maximă de 2-5 mm. Achene umflate, de 4-5 mm.
laterale plini 2
? C. nutans L . - C i u l i n . Sp. bisanuală, H t , 50-150 cm. V I - V I I I .
lb Antodii câte unul, grupate racemiform. Pedunculi lipsă sau până la 4 cm.
2n=16. N u creşte în Ro. Eur. centr. submedit.
Peţiolii frz. laterale fistuloşi 3
3a Tulp. terminată cu 1(2) antodiu lung pedunculat, pedunculul nud pe o
2a Involucru dens arachnoideu alb păros, de 12-20 mm lung. şi 15-25 mm lăţ.
lungime de cel puţin 10 cm 4
F l . exserte din involucru.
3b Tulp. cu lsau mai multe antodii sesile sau scurt pedunculate, pedunculul
1 A. tomentosum M i l l . - Sp. bisanuală, H t , 50-150 cm. VII-IX.
nud cel mult pe 5(-8) cm 6
2n=36. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; loc. rud. Sp. xeromez.-mez, N . Euras.
5
4a Frz. întregi, spinulos ciliate pe margini, alungit obovat-eliptice, glabre,
2b Involucru glabru sau subglabru, de 20-25 mm lung. şi 35-42 mm lăţ. F l . cât
glauce.
lung. involucrului.
2 C. glaucinus Holub (C. defloratus L . subsp. glaucus Nyman; C.
2 A. lappa L . - Sp. bisanuală, H t , 1-1,50 m. VII-VIII. 2n=36. Frecv.
glaucus Baumg. non Cav.) - V o l o v a t i c de m u n t e . Sp. perenă, H ,
z.step.-e.f.; loc. rud. Sp. xeromez.-mezohigr, N . Euras.
5
30-50 cm. V I - I X . 2n=22. Spor. e.b.-e.s.; stâne. calc. Sp. oligotr, calc. A l p .
3a Involucru de 15-18 mm lung. şi 15-25 mm lăţ. F l . mai lungi decât
de E , Carp.
involucrul.
4b Frz. penat divizate 5
3 A. minus (Hill) Bernh. - Sp. bisanuală, H t , 50-150 cm. VIII-IX. 5a Tulp. de 15-55 cm, cu aripi ± continue. Frz. penat lobate până la fidate.
2n=36. Frecv. z.step.-e.f.; loc. rud. Sp. xeromez.-mez, N 5 . Eur. Achene verucoase.
3b Involucru de 20-25 mm lung. şi 30-35 mm lăţ. F l . de lung. involucrului ...A 3 C. viridis A . Kern. (C. defloratus subsp. viridis (A.Kern.) Nyman)
4a Involucru de culoarea paielor, deschis deasupra, la fructificare. Pedunculi (piş. C X X X , fig. 1). - Sp. perenă, H , 15-55 cm. VII-VIII. Rară e.s.-e.a.;
de 1-4 cm. paj. Mţii: Rodnei, Vrancei, Nămira, Bucegi, Făgăraş, Parâng. Alp.-carp.
4 A. pubens Bab.- Sp. bisanuală, H t , 60-150 cm. VIII-IX. Rară 5b Tulp. de 30-80 cm, cu aripi lobate, ± întrerupte. Frz. penat fidate până la
z.păd.stej.-e.f; loc. r u d , tuf. Jud.: Mureş, Arad, Caraş-Severin, Prahova, sectate. Achene netede.
Buzău. Centr. eur. 4 C. kerneri Simonk. - Sp. perenă, H , 30-80 cm. VII-VIII. Spor. e.b.-
4b Involucru verde sau purpuriu, închis la fructificare. Pedunculi sub e.s.; paj. pe versanţi abrupţi.
1 cm lung. a - subsp. kerneri (piş. C X X X , fig. 2). - Frz. cu lobi acuţi, lobulaţi,
5 A. nemorosum Lej. (A. vulgare (Hill) A.H.Evans) - Sp. bisanuală, spinoşi. Carp.-balc.
H t , 1-2 m. VIII-IX. 2n=36. Rară z.păd.stej.-e.f; loc. r u d , tuf. Jud.: b - subsp. lobulatiformis (Csttros et Nyâr.) Soo (piş. C X X X , fig. 3). - Frz.
Braşov, Sibiu, Bihor, Arad şi Bucureşti. Eur. cu lobi rotunjiţi, mai puţin spinoşi. Mţii: Godeanu. End.
6a Antodii sesile, solitare sau grupate. Tulp. aripată până sub antodii 7
60 Carduus L. 6b Antodii solitare, pedunculate. Tulp. sub antodii nu este aripată 9
x=8,9,ll 7a Frz. glabre sau glabrescente, penat partite până la sectate, cu spini
puternici, până la 5 mm.
la Hipsofile involucrale cu lăţ. maximă la mijloc sau imediat deasupra, sub
5 C. acanthoides L . (inel. C. caniporum Boiss.) - Sp. bisanuală, H t ,
mijloc brusc îngustate într-o porţiune cu margini paralele 2
50-150 cm. V I - I X . 2n=20,22. Frecv. z.step.-e.b.; păşuni ruderalizate Sp.
lb Hipsofile involucrale cu lăţ. maximă la bază 3
xeromez, N3. - Eur.
4

820 821
ASTERACEAE PLANŞA C X X X
7b Frz. alb-tomentoase pe dos, cel puţin în tinereţe 8
8a Plantă perenă. Frz. sup. ovat-eliptice, slab lobate. Antodii de 15-20 mm
diam.
6 C. personala (L.) Jacq. - Sp. perenă, H . , 50-120 cm. VI-VIII.
2n=18. Frecv. e.b.-e.s.; bur. în lungul pâraielor, tuf.
a - subsp. personala - Frz. slab discolore, cu peri multicelulari pe nervura
principală şi peri unicelulari spre margini, pe faţa inf. Hipsofile
involucrale cu spin apical < 1 mm. Eur. centr. (mont.).
b - subsp. albidus (Adamovic) Kazmi - Frz. evident discolore, numai cu
peri unicelulari pe faţa inf. Hipsofile involucrale cu spin apical > 2
mm. Carp.-balc.
8b Plantă bisanuală. Frz. sup. ± lanceolate, lobate sau fidate, antodii de 1 cm
diam
7 C. crispus L . - Sp. bisanuală, Ht., 60-150 cm. V I - V I I . 2n=16. Frecv.
z.păd.stej.-e.f.; bur. în lungul apelor, tuf. Eur.
a - subsp. crispus - Frz. cenuşiu-alb-tomentoase pe faţa inf.; frz. tulp.
mijlocii penat lobate până la penat fidate. Lobii terminali cu spini
mici, sub 2 mm lung. Nervuri neproeminente. Comună,
b - subsp. multiflorus (Gaudin) Gremli - Frz. verzi pe faţa inf., slab
păroase; cele tulp. mijlocii penat fidate până la partite. Lobii cu spini
mai lungi, până la 3 mm lung. Nervuri ± proeminente. Trans.
9a Frz. pe dos verzi, slab păroase 10
9b Frz. alb sau cenuşiu tomentoase pe dos 11
10a Hipsofile involucrale int. cu vârf recurbat. C. de 18-25 mm. Achene cu
papus de 13-15 mm şi cu proeminenţă apicală întreagă.
8 C. hamulosus Ehrh. - A r m i r a i s ă l b a t i c . Sp. bisanuală, Ht.,
30-70 cm. VI-VIII. 2n=22. Spor. z.step.-e.g.; paj. însorite. Sp. oligotr.,
xeromez., subterm. Pont.-pan.-balc.
10b Hipsofile involucrale int. cu vârf drept. C. de 13-15 mm. Achene cu papus
de 8-12 mm şi cu proeminenţă apicală 5 lobată.
9 C. carduelis (L.) Gren. - Sp. perenă, H . , -80 cm. VII-VIII. Rară
e.b.(1500-1600 m); bur. Mţii Făgăraş. A l p . de E.
11a Tulp. îngust aripată, până la 7 mm lăţ. Antodii de 3-4 cm diam. Hipsofile
involucrale ext. şi mijlocii puternic recurbate.
10 C. uncinatus M . Bieb. - Sp. bisanuală, Ht., 30-60(100) cm. V - V I .
Rară z.step.; loc. însorite, paj. Jud. Constanţa. Pont.-cauc.

PLANŞA CXXX. 1 Carduus viridis; 2-C. kerneri; 3 - C. k. subsp. lobulatiformis; 4 - Cirsium

vulgare; 5 - C. ciliatum - hipsofilă involucrală mijlocie; 6 - C. serrulatum - 2 hipsofile; 7-
C. decussatum - 2 hipsofile; 8 - C. furiens - 2 hipsofile, una ext., alta int.; 9 - C. boujarti; 10 -
C. a/hun; 11 - C. alatum; 12 - C. creticum; 13 - C. tuberosum; 14 - C. canum.

822 823
ASTERACEAE
11b Tulp. cu aripi mai late, de 10-15 mm. Antodii mai mici, de 15-20 mm
diam. Hipsofde involucrale erect-patente 12
12a Hipsofde involucrale int. lung îngustate în vârfuri capilare care formează o
coamă în boboc.
11 C. candicans Waldst. et K i t . - Sp. bisanuală, Ht., 50-80 cm. V I -
VII. Spor. e.g.-e.b.; p a j , stâne. Trans, O l t , B a n , Munt. Daco.-balc.
12b Hipsofde involucrale int. cu vârfuri scurte.
12 C. collinus Waldst. et K i t . subsp. cylindricus (Borbâs) Soo (C.
cylindricus Borbâs; C. candicans subsp. cylindricus (Borbâs) Hayek) -
Sp. bisanuală, H t , 60-100 cm. V - V I I . 2n=16,32. Rară e.g.; loc. stâne, şi
înierbate, tuf. Jud. Mehedinţi. Moes.
Obs. C. fissurae Nyâr. = C x leptocephalus Peterm. (C. acanthoides x crispus);
C. murfadari Nyâr. et Prodan este un taxon critic care trebuie cercetat.
61 Cirsium M i l l . (inel. Picnomon A d a n s , Ptilostemon Cass.)
x=17
la Frz. cu sete rigide pe faţa sup. orientate spre vârful lobilor
lb Frz. fără sete rigide pe faţa sup, glabre sau cu peri moi
2a Tulp. aripată. Frz. decurente pe toată lung. internodului.
1 C. vulgare (Savi) Ten. (C. lanceolatum (L.) S c o p , non Hill) -
C r ă p u ş n i c . S c a i . (piş. C X X X , fig. 4). Sp. bisanuală, H t , 50-150 cm.
V I I - X . 2n=68,102. Frecv. z.step.-e.b.; loc. r u d , tuf. Sp. xeromez.-mez,
N 4 . Euras.
2b Tulp. nearipată. Frz. nedecurente sau scurt decurente, până la 1 cm lung. ..3
3a Hipsofile involucrale mijlocii cu un apendice apical concav, ± rombic,
membranos pe margini şi fimbriat, de 1,5-5,5 mm lăţ
3b Hipsofile involucrale mijlocii cu partea apicală plană, apendicele mai puţin
distinct şi mai îngust, până la 1,5(2) mm lăţ
4a Hipsofile involucrale mijlocii cu spinişori patenţi pe margini, de 0,5-1,2
mm l u n g , de obicei mai lungi decât diam. hipsofilelor. Involucrul lanat-
flocos. Frz. cu segmente oblong-eliptice.
2 C. grecescui Rouy - Sp. bisanuală, H t , 60-120 cm. VII-VIII. Spor.
e.g.; coaste stâncoase, însorite. B a n , 0 1 t , D o b r , M u n t , M o l d . R o , Jug.
4b Hipsofile involucrale mijlocii cu spinişori scurţi, evident mai scurţi decât
diam. hipsofilelor. Involucru glabru până la păianjeniu păros. Frz. cu
segmente îngust lanceolate.
3 C. ligulare Boiss. (inel. C. albidum Velen.) - Sp. bisanuală, H t , 50-
150 cm. VIII. Rară z.step.-z.silvostep.; loc. r u d , tuf, Jud. Constanţa şi
Buzău. Bale.
824
ASTERACEAE
5a Hipsofile involucrale cu margini netede, fără spinişori sau cu spinişori
foarte scurţi. Involucrul dens păianjeniu lanat.
4 C. eriophorum (L.) Scop. - C r ă p u ş n i c . Sp. bisanuală, H t , 60-
150 cm. VII-IX. 2n=34. Spor. e.f.-e.b.; margini de p ă d , tuf., paj. Mţii:
Semenic, Cernei, Ţarcu, Godeanu, Mehedinţi, Căpăţânii. Eur. centr.
(mont.).
5b Hipsofile involucrale cu margini spinoase, spinii peste 0,5 mm l u n g , de
obicei mai lungi decât diam. hipsofilelor 6
6a Hipsofile involucrale erect-patente, pe margini cu spini scurţi, puţin
dilatate spre vârf într-un apendice de 1-1,8 mm l ă ţ , cu marginea fimbriată.
Involucru glabru.
? C. sintenisii Freyn - Sp. bisanuală, H t , 20-65 cm. VII-VIII.
Prezenţa sp. la noi este nesigură, probabil a fost confundată cu sp. 3. Anat.
6b Cel puţin hipsofilele involucrale ext. recurbate sau vârful recurbat;
hipsofile gradat îngustate spre vârf, sau cu apendice neevident, cu spinişori
pe margini mai lungi 7
7a Spinişorii marginali ai hipsofilelor devin mai lungi spre apex 8
2 7b Spinişorii marginali ± egali sau descresc spre vârf 9
11 8a Hipsofile involucrale ext. şi mijlocii cu spini marginali denşi, de 1-1,5 mm.
5 C. ciliatum Moench (piş. C X X X , fig. 5). - Sp. bisanuală, H t , 60-
120 cm. Rară z.silvostep.-e.g.; coaste înierbate, ruderalizate. Jud.: Prahova,
Buzău, Vaslui. Sarm.
8b Spinii marginali mai scurţi, de 0,2-0,8 mm, moi, e r e c ţ i .
6 C. serrulatum ( M . Bieb.) Fisch. (piş. C X X X , fig. 6). - Sp. bisanuală,
H t , 6-120 cm. VII-VIII. Rară z.silvostep.-e.g.; loc. rud. Jud.: Iaşi şi
Vaslui. Pont.
4 Obs. C. ucranicum Besser ex DC. din SV. Ucr. este un taxon critic, nesigur,
asemănător cu 6 şi 7.
9a Involucru de 3-5 cm lung. şi 4-6(-7) cm d i a m , dens arahnoideu lanat.
5
Hipsofile involucrale foarte puţin dilatate spre vârf, cu spini marginali
distanţaţi. C . de 27-42 mm.
7 C. decussatum Janka (piş. C X X X , fig. 7). - Sp. bisanuală, H t , 60-
150 cm. VII-VIII. Spor. e.f.-e.b.; margini de păd. Carp. de N . şi E . Centr.
eur. (mont.).
9b Involucru mai mic, de 2-3,5 cm lung. şi 2,5-4 cm d i a m , slab păros. C . de
19-26 mm 10
10a Hipsofile involucrale cu sete marginale galbene, de 2-3 mm lung. şi de 3-5
ori mai lungi decât lăţ. hipsofilei, nedilatate la vârf.
8 C. furiens Griseb. et Schenk - C r ă p u ş n i c . (piş. C X X X , fig. 8). -
Sp. bisanuală, H t , 80-150 cm. VII-VIII. Spor. z.păd.stej.-e.fi; loc. r u d ,
paj, tuf. Dacic.
825
ASTERACEAE ASTERACEAE
10b Spinii marginali ai hipsofilelor 1-2 ori mai lungi decât lăţ. hipsofilelor care 15 C. afrum (Jacq.) Fisch. (Ptilostemon ofer (Jacq.) W.Greuter) (piş.
sunt uşor dilatate spre vârf. C X X X , fig. 10). - Sp. bisanuală, Ht., 40-80 cm. VII-VIII. Rară e.g.; loc.
9 C. boujartii (Pilier et Mitterp.) Sch.- B i p . - C r ă p u ş n i c . (piş. pietroase. Jud.: Caraş-Severin: Sasca Montană în Cheile Nerei şi jud.
C X X X , fig. 9). - Sp. bisanuală, Ht., 80-150 cm. VII-VIII. Spor. e.g.-e.f.; Buzău: Scurteşti. Bale.
paj. ruderalizate, tuf. Daco.-bale. ( subsp. boujartii end. în Ro.). 16b Hipsofile involucrale alipite, mai scurte 17
11a Plantă fără tulp., cu 1 (rar 2-3) antodiu ± sesil, rar cu tulp. până la 15 cm. 17a Tulp. spinos aripată până sub antodii 18
10 C. acaule Scop. - Sp. perenă, H , -5(-15) cm. VII-VIII. 2n=34. 17b Tulp. nearipată sau aripată numai în partea inf. 20
Rară z.păd.stej.-e.f.; paj. uscate. Sp. oligotr., calc. Jud.: Mureş, Braşov, 18a Frz. glabre-glabrescente. Răd. cu ramificaţii tuberizate, fusiforme.
Hunedoara, Caraş-Severin, Mehedinţi, Iaşi. Eur. 16 C. alatum (S.G.Gmel.) Bobrov (C. setigerum Ledeb.) (piş. C X X X ,
11b Plante cu tulp. bine dezvoltate 12 fig. 11). - Sp. perenă, G . , 30-80 cm. VII-VIII. Spor. în Delta Dunării; paj.
12a F l . galbene sau albe-gălbui 13 umede, înmlăştinite, slab sărăturate. Pont.
12b F l . roşii, roşii-violete, rar albe 15 18b Frz. păroase, pe dos ± cenuşiu tomentoase 19
13a Frz. foarte spinoase, spinii rigizi, galbeni, de 10-15 mm. Antodii mici, 19a Plantă puternic spinoasă, spinii de 5-15 mm. Antodii scurt pedunculate.
cilindrice, de 7-13 mm diam. F l . albe-gălbui. 17 C. creticum (Lam.) D ' U r v . (piş. C X X X , fig. 12). - Sp. perenă, G.,
11 C. candelabrum Griseb. - Sp. bisanuală, Ht., 1,5-2 m. VII-VIII. 50-100 cm. VI-VII. Rară z.păd.stej.-e.g.; paj. umede, pe malul apelor.
Spor. e.g.-e.b.; loc. pietroase, tuf. Jud.: Hunedoara, Caraş-Severin, Jud.: Mehedinţi, Gorj, Olt. Medit.
Mehedinţi, Gorj, Vâlcea. Bale. 19b Plantă cu spini mai slabi şi mai scurţi, de 2-6 mm. Antodii grupate, sesile.
13b Frz. cu spini mai mici 14 18 C.palustre (L.) Scop. - C r ă p u ş n i c . Sp. bisanuală, Ht., 0,5-2 m.
14a Antodii solitare sau câte 2-3, nutante, pe pedunculi nefoliaţi. Frz. penat- VII-IX. 2n=34. Frecv. e.f.-e.b.; paj. umede, în lungul pâraielor, tăieturi de
sectate. păd. Sp. mezohigr.-higr. Euras.
12 C. erisithales (Jacq.) Scop. - C o l ţ u l l u p u l u i . Sp. perenă, H , 20a Plantă perenă cu drajoni, poligam-dioică. Papus mai lung decât C.
60-120 cm. VI-VIII. 2n=34. Frecv. e.f.-e.s.; margini de păd., paj., văi 19 C. arvense (L.) Scop. - P ă l ă m i d ă . Sp. perenă, G . , 50-150 cm.
umbroase şi umede. Sp. mez.-mezohigr., helscia., calc. Centr. eur. (mont.). VI-VIII. 2n=34. Frecv. z.step.-e.b.; loc. cult. şi rud., rarişti de păd., paj.
14b Antodii grupate câte 2-6, ± sesile, înconjurate de câteva frz. ovate, palid- ruderalizate. Sp. xeromez.-mezohigr., N . . Euras.
3 4

verzi care depăşesc antodiile. 20b Plante fără drajoni. F l . hermafrodite. Papus mai scurt sau egal cu C 21
13 C. oleraceum (L.) Scop. - N i l o c e a , C r ă s t ă v a l . Sp. perenă, 21a Tulp. spinos aripată de la mijloc spre bază. Frz. îngust lanceolate, cele inf.
H , 50-150 cm. V I I - I X . 2n=34. Frecv. z.păd.stej.-e.f.; paj. umede, şi mijlocii lung decurente. Antodii mici, de circa 1 cm. C. de 7-10 mm.
înmlăştinite, zăv. Sp. higr. Euras. Papus de 5-8 mm.
15a Antodii înconjurate de frz. spinoase, mai lungi decât antodiul. Hipsofile 20 C. brachycephalum Juratzka - Sp. bisanuală, Ht., 30-100 cm. V I -
involucrale cu apendice apical spinos, penat fidat. Tulp. lat şi spinos VIII. 2n=68. Rară z.silvostep.-e.g.; mlaştini, uneori sărăturate. Sp. higr.
aripată. Jud.: Bihor, Arad, Timiş. Pan.
14 C. acarna (L.) Moench (Picnomon acarna (L.) Cass.) - Sp. 21b Tulp. nearipată sau numai la bază slab aripată. Antodii mai mari. C. de 14-
anuală, T., 20-60 cm. VII-VIII. 2n=32,34. Rară z.păd.stej.-e.g.; loc. rud. 30 mm; papus de 13-26 mm 22
însorite. Jud.: Caraş-Severin: Ciclova, Sasca Română. Medit. 22a Frz. alb-tomentoase pe dos, alungit ovat-lanceolate, cu baza cordat-
15b Antodiile nu sunt înconjurate de frz. mai lungi decât antodiul. Hipsofile semiamplexicaulă.
involucrale terminate în spin simplu..... 16 21 C. helenioides (L.) H i l l (C. heterophyllum (L.) Hill) - C r ă p u ş ­
16a Hipsofile involucrale ext. laxe, ± patente, peste 2 cm lung., rigide, pe dos n i c . Sp. perenă, H , cu stoloni subterani; 40-100 cm. VII-IX. 2n=34.
carenate, atenuate în spini rigizi. Tulp. şi frz. pe dos alb-tomentoase. Spor. e.f.-e.b.; paj. umede, pe malul apelor, bur. Sp. higr., calcifugă. Euras.
22b Frz. nu sunt alb-tomentoase pe dos 23
23a Frz. tulp. lat ovate, mari, peste 10 cm lăţ., auriculat semiamplexicaule.

826 827
 ASTERACEAE
ASTERACEAE
22 C. waldsteinii R o u y - Sp. perenă, H . , 50-150 cm. VII-VIII. 2n=68.
63 Silybum Adans.
Frecv. e.b.-e.s.; paj. umede şi umbroase, pe stâne. Sp. mezohigr., helscia,
calcifugă. Carp. de E.şi S. Alp.-carp. x=17
23b Frz. lanceolate, mai înguste 24 1 *S. marianum (L.) Gaertn - A r m u r a r i u . (piş. C X X X I , fig. 1).
24a Toate frz. nedecurente; cele tulp. mijlocii penat fidate până la sectate. Sp. anuală de iarnă-bisanuală, H t , 50-150 cm. V I - I X . 2n=34. Cult. orn. şi
Antodii, de obicei grupate câte 2-5. med. Medit.
23 C. rivulare (Jacq.) AII. - Sp. perenă, H , 40-100 cm. V - V I I . 2n=34.
Frecv. e.f.-e.b.; paj. umede, lunci. Sp. mezohigr. Centr. eur. (mont.). 64 Onopordum L .
24b Frz. inf. scurt decurente; frz. întregi, dentate sau lobate. Antodii solitare, x=17
lung pedunculate 25
25a Răd. subţiri. Involucru de circa 15 mm lung. şi lăţ.; hipsofde acute, fără la Plantă ± alb sau cenuşiu tomentos-lanată, cu peri unicelulari. Laciniile C . ±
apendice membranos. egale cu tubul.
24 C. pannonlcum (L. f.) Link - Sp. perenă, H , 40-80 cm. VI-VIII. 1 O. acanthium L . - S c a i m ă g ă r e s c . S p . bisanuală, H t , -2 m.
2n=34. Frecv. z.păd.stej.-e.f; paj, tuf. Sp. xeromez. Pont.-pan. VII-VIII. 2n=34. Frecv. z.step.-e.f; loc. rud. Sp. xeromez, N4.5. Euras.
25b Răd. tuberizate, fusiform 26 lb Plantă ± verzuie, cu peri multicelulari, ± viscidă. Laciniile C. mai scurte
26a Frz. alungit lanceolate, cu margini spinoase. Involucrul de circa 2 cm decât tubul.
lungime şi lăţime; hipsofile involucrale mijlocii şi interne lăţite la vârf 2 O. tauricum W i l l d . - Sp. bisanuală, H t , 1-2 m. VI-VII. Rară z.step.-
într-un apendice. z.silvostep.; loc. rud. Sp. xer. Jud.: Giurgiu, Constanţa, Tulcea. Balc.-taur.
25 C. canum (L.) AII. (piş. C X X X , fig. 14). - Sp. perenă, G , 50-
65 Saussurea D C .
150 cm. VII-IX. 2n=34. Frecv. Z.păd.stej.-e.f; paj. Umede, lunci. Sp.
mezohigr.-higr. Euras. cont. la Tulp. aripată; frz. liniar-lanceolate, ± întregi, decurente.
26b Frz. penat-partite până la sectate, evident peţiolate. Hipsofile involucrale ? S. porcii Degen (piş. C X X X I , fig. 2 ) . - Sp. perenă, H , 30-80 cm.
terminate în vârf acut, nelăţite. VII-IX. Rară e.b.-e.s.; paj. umede. Mţii Rodnei-Corongiş. End. Mţii
C. tuberosum (L.) All.(plş. C X X X , fig. 13) Sp. perenă, G , 50- Rodnei şi Carp. Păduroşi.
lOOcm, VII-VIII; 2n=34. F. rară. Defileul Mureşului, în paj. de luncă cu Obs. Sp. a fost căutată intens în ultimii ani, dar nu a mai fost regăsită.
umiditate alternantă. Eur. centr. şi de V . lb Tulp. nearipată; frz. nedecurente 2
Obs. Prezenta taxonilor: C. bulgaricum D C , C. odontolepis Boiss. şi 2a Frz. dens alburiu tomentoase pe dos; cele bazale şi tulp. inf. sunt alungit
C. heterotrichum Pancic nu este dovedită prin material de herbar. ovat-triunghiulare, cu baza trunchiată sau ± cordată.
1 S. discolor (Willd.) D C . (piş. C X X X I , fig. 3).- Sp. perenă, H , 10-
62 Cynara L.
40 cm. VII-IX. 2n=26. Rară e.b.-e.s.; paj, bur, jnepenişuri. Sp. m e z , calc.
x=17 Carp. de E . şi S. Euras. alp.
la Segmentele frz. cu spini rigizi, galbeni, de 15-35 mm. Antodiu de 4-5,5 cm 2b Frz. cenuşiu păianjeniu păroase; cele inf. cu baza cuneată.
diam. Hipsofde involucrale terminate cu spini viguroşi. 2 S. alpina (L.) D C . (piş. C X X X I , fig. 4 ) . - Sp. perenă, H , 15-30 cm.
1 *C. cardunculus L . - C a r d o n . Sp. perenă, H , 50-100 cm. VII- VII-IX. 2n=52,54. Spor. e.s.-e.a.; paj. pe versanţi abrupţi. Carp. de E . şi S.
IX. 2n=34. Cult. ca leg. şi orn. Medit. Circ. arct.-alp.
lb Segmentele frz. cu mucroni, fără spini. Antodii de 7-8 cm diam. Hipsofile
66 Jurinea Cass.
cărnoase, cu vârf acut, fără spini.
2 *C. scolymus L . - A n g h i n a r e . Sp. perenă, H , -2 m. VII-IX. la Antodii numeroase, cilindrice, mai lungi decât late. Frz. liniare, întregi 2
Cult. ca pl. med. şi leg. Provine din sp. anterioară. lb Antodii solitare, globuloase, lung. ± egală cu lăţ. Frz. mai late 3

829
828
ASTERACEAE PLANŞA C X X X I
2a Antodii de 27-30 mm lung. şi 5-7 mm lăţ. Involucru dens cenuşiu
tomentos. Papus dublu cât achena.
1 J. stoechadifolia ( M . Bieb.) D C . (piş. C X X X I , fig. 5).- Sp. perenă,
H . , 20-35 cm. VII-IX. Foarte rară z.silvostep.; coaste pietroase. Sp. xer.
Caugagia (jud. Tulcea). Pont.-balc.
2b Antodii de 10-12 mm lung. şi 4-6 mm lăţ. Involucru glabrescent, spre vârf
roşietic. Papus de 3 ori cât achena
2J. linearifolia D C . - Sp. perenă, FI., 15-35 cm. VI-VII. Foarte rară
z. step.; paj. aride. Sp. xer. Nistoreşti (jud. Constanţa). Pont.
2c Antodii de 15 -20 mm lung. Şi 4,5-7 mm lăţ. Involucru dens arahnoideu,
albicios spre vârf. Papusul de 3-4 ori cât achena.
3 J. tzar-ferdinandii Davidov Sp. perenă, 15-30 cm, VI-VIII. F. rară.
Jud. Constanţa-Cotul Văii, Valea Mare, pe substrat pietros. Bale.
3a Hipsofile involucrale drepte, ± alipite, nerecurbate. Achene acut
verucoase, glandular-păroase.
4 J. arachnoidea Bunge (J. consanguinea D C . subsp. arachnoidea
(Bunge) Kozuharov, inel. J. dobrogensis Nyâr.) (piş. C X X X I , fig. 6). -
Sp. perenă, H . , 30-70 cm. V - V I . 2n=36. Spor. z.step.-e.g.; paj., tuf. M o l d . ,
Dobr., Munt. Pont.-balc.
3b Hipsofile involucrale recurbate (cel puţin cele ext.) 4
4a Achene netuberculate, costate sau longitud. rugoase, glabre, cu coronulă
apicală evidentă. Antodii de 2,5-3,5(-4) cm diam.,
5 J. mollis (L.) Rchb. - Sp. perenă, H , 30-70 cm. V - V I . 2n=30. Spor.
z.step.-e.g.; paj., tuf., loc. uscate şi însorite.
a - subsp. mollis - Tulp., frz. şi involucru dens păianjeniu păroase.
Achene longitud. rugoase. Pan.-balc.
b - subsp. transylvanica (Spreng.) Hayek - Tulp., frz. şi involucru glabre
sau glabrescente. Achene costate. Trans. End.
4b Achene tuberculate, mai ales pe muchii, coronulă neînsemnată. Antodii
peste 4 cm diam., dacă sunt mai mici, frz. sunt decurente 5
5a Antodii de 4-5,5(-7,5) cm diam. Hipsofile involucrale liniar-lanceolate,
dens păianjeniu tomentoase. Frz. nedecurente. Achene de 4-5 mm.
6 J. glycacantha (Sibth. et Sm.) D C . (J. mollis subsp. macrocalathia
(K.Koch) Soo). - Sp. perenă, H , 30-60 cm. V - V I . 2n=30. Spor.
z.păd.stej.-e.f.; paj., tuf., Trans., Ban., Olt. ( F R E nr. 3089 sub / . mollis
var. macrolepis). Pan.-balc.

PLANŞA CXXXI. 1 - Silybum marianum - a-hipsofîlă involucrală; 2 - Saussurea porcii; 3-5.

discolor; 4-5. alpina; 5 - Jurinea stoechadifolia; 6-7. arachnoidea; 7 - Serratula bulgarica; 8
- 5. radiata; 9 - 5 . wolffii; 10 - Crupina vulgaris; 11 - Chartolepis glastifolia; 12 -
Stemmacantha serratuloides.

830 831
ASTERACEAE
5b Antodii de 2-3,5(-4) cm diam. Hipsofile lanceolat-subulate, glabrescente.
Frz. decurente. Achene de 3-4 mm.
7 J. ledebourii Bunge (7. simonkaiana Nyâr.). - Sp. perenă, H , 20-80
cm. V - V I . 2n=36. Spor. z.păd.stej.-e.g.; paj. aride. Trans. ( F R E nr. 3280
sub J. simonkaiana). Pont.
67 Serratula L.
la Hipsofile involucrale cu apendice apical membranos, adesea mai late decât
unguicula (partea inf.).
1 S. bulgarica Acht. et Stoj. (S. câput-năjae Zahăr.) (piş. C X X X I ,
fig. 7). - Sp. perenă, H , 40-100 cm. V I . Rară z.step.-z.silvostep.; paj. ±
umede, slab sărăturate. Sp. mezohal. Jud.: Buzău, Vrancea, Galaţi. V .
Pont.
l b Hipsofile involucrale fără apendice membranos
2a Antodii mici, de 7-8 mm diam., cilindrice, numeroase, grupate
corimbiform, scurt pedunculate sau ± subsesile.
2 S. tinctoria L . - Ş e r p e t , G ă l b i n a r e . Sp. perenă, H . , 20-100
cm. VII-VIII. 2n=22. Frecv. z.păd.stej.-e.f; paj, tuf, margini de păd. Sp.
mez.-mezohigr. Euras.
2b Antodii peste 13-15 mm d i a m , solitare sau puţine
3a Tulp. nefoliată în partea sup, cu un singur antodiu lung pedunculat. Frz.
inf. dentate, sau spre bază fidate.
3 S. lycopifolia (Vili.) A.Kern. - Sp. perenă, H , 50-100 cm. V - V I .
2n=60. Rară z.step.-e.g.; paj, tuf. Pont.-centr. eur.
3b Tulp. foliată până în apropiere de antodii. Frz. ± penat-sectate
4a Segmentele frz. întregi, scabre. Hipsofile involucrale glabre, mucronate.
4 S. radiata (Waldst. et Kit.) M . Bieb. (piş. C X X X I , fig. 8). - Sp.
perenă, H , 40-80 cm. VII-VIII. 2n=30. Spor. z.step.-e.g.; paj. însorite, tuf.
Sp. xeromez, subterm. Pont.-pan.-balc.
4b Segmentele frz. serate, ± glabre. Hipsofile involucrale pubescente, acute
dar nemucronate.
5 S. wolffii Andrae - J o l d e a l ă . (piş. C X X X I , fig. 9). Sp. perenă,
H , 80-150 cm. VIII-IX. Rară z.păd.stej.-e.g.; paj, tuf. Jud.: , Cluj, Mureş,
Braşov, Vrancea, Iaşi, Suceava, Botoşani. Pont.
68 Crupina (Pers.) Cass.
1 C. vulgaris Cass. (piş. C X X X I , fig. 10). - Sp. anuală, T , 30-70 cm.
VI-VII. Spor. z.step.-e.g.; paj. însorite. Sp. oligotr, xer.-xeromez. N u -
Pont.-medit.
832
ASTERACEAE
69 Chartolepis Cass.
1 C. glastifolia (L.) Cass. (Centaurea glastifolia L.) (piş. C X X X I ,
fig. 11). - Sp. perenă, H , 50-100(-150) cm. Tulp. aripată. Frz. lanceolate,
întregi, decurente. C. galbenă. VI-VIII. Rară z.silvostep.; paj. umede, slab
sărăturate. Sp. mezohal. Jud.: Buzău: Ţinteşti, Păd. Frasinu, Pogoanele,
Gomoeşti, Lipia, Pietrosu, Stâlpu. Pont.
69 Stemmacantha Cass. (Leuzea D C ; Rhaponticum Hill
non L u d w i g )
1 5. serratuloides (Georgi) M . Dittrich (Leuzea altaica (Fisch. ex
Spreng.) Link; L. salina Spreng.) - S t e g i e t u r c e a s c ă , L i m b a o i i .
(piş. C X X X I , fig. 12). Sp. perenă, H , 60-100 cm. V - V I . Spor. z.step.-
z.păd.stej.; paj. umede şi sărăturate. Sp. mezohigrohal. Jud.: Ilfov, Buzău,
2 Tulcea, Vaslui, Iaşi, Botoşani. Pont.
70 Centaurea L.
x= 8,9,10,11,12
la Hipsofile* involucrale ext. şi mijlocii fără apendiculi distincţi, cel mult cu
3 o margine membranoasă îngustă, până la 0,5 mm diam 2
lb Hipsofile involucrale cu apendiculi distincţi, uneori cu spini 3
2a Frz. penat-sectate, segmentele liniar-lanceolate, serate. Antodii de circa 2
cm diam. Hipsofile striate. C. galbenă. Achene glabre; papus puţin mai
scurt decât achena.
4 1 C. ruthenica Lam. (piş. C X X X I I , fig. 1). - Sp. perenă, H , 60-180
cm. VI-VII. Foarte rară z.păd.stej.-e.g.; paj. însorite. Sp. xeromez,
subterm. Jud. Cluj-Boju. Pont.
2b Frz. cel mult penat fidate, de 4-5 cm lăţ, segmentele întregi. F l . variat
colorate. Achene păroase, papus lipsă sau format din câteva scvame.
2 *C. moschata L . (Amberboa moschata (L.) DC.) - Sp. anuală, T ,
30-70 cm. VII-VIII. 2n=36. Cult. orn. E . medit.
3a Hipsofile involucrale cu spini simpli sau ramificaţi 4
3b Hipsofile involucrale fără spini terminali 8
4a Hipsofile ext. şi mijlocii, la vârf cu spini simpli, neramificaţi, galbeni, de
2-5 mm, caduci. Frz. tulp. mijlocii ovat-lanceolate, întregi. Antodii mari,
peste 2 cm d i a m , înconjurate de frz. involucrale. F l . galbene.
3 C. thracica (Janka) Hayek (piş. C X X X I I , fig. 2). - Sp. perenă, H ,
* Hipsofilele involucrale sunt diferenţiate într-o parte bazală - unguicula şi una terminală numită
apendicul care este de cele mai multe ori divizat variat, uneori cu spini, foarte rar hipsofilele ext.
şi mijlocii sunt fără apendiculi distincţi. în descriere ne referim la hipsofilele mijlocii.
833
ASTERACEAE PLANŞA C X X X I I
50-100 cm. VI-VIII. Rară z.step.-z.silvostep.; paj., tuf., loc. stâne. Sp. xer.,
term. Jud. Constanţa-Hagieni, Basarabi şi jud. Tulcea-Babadag. Bale.
4b Hipsofile cu spini ramificaţi, cel apical > 1 cm 5
5a Tulp. aripată. Frz. decurente. F l . galbene.
4 C. solstitialis L . - Sp. bisanuală, Ht., 30-100 cm. V I - X . 2n=16.
Frecv. z.step.-e.g.; paj. ruderalizate, tuf. Sp. xeromez., subterm., N 3 . Medit.
a - subsp. solstitialis - spini galbeni, cel apical de 10-20 mm, depăşeşte
mult pe ceilalţi. Medit.
b - subsp. adamii (Willd.) Nyman — spini bruni, cel apical depăşeşte puţin
pe ceilalţi, fiind de 5-7 mm. Pont.
5b Tulp. nearipată. Frz. nedecurente. F l . roşietice 6
6a Achene cu papus
5 C. iberica Trev. - Sp. bisanuală, Ht., 40-80 cm. V I I - X . 2n=18. Spor.
z.step.-e.g.; paj. ruderalizate. Pont.-balc.
6b Achene fără papus 7
7a Antodii de 6-8 mm diam., subsesile. Spinul apical al hipsofilelor de 10-18
mm, cei laterali de 3-5 mm. Achene de circa 2,5 mm.
6 C. calcitrapa L . (piş. C X X X I I , fig. 3). - Sp. bisanuală, Ht., 30-
60 cm. V I - X . 2n=20. Spor. z.step.-e.g.; paj. ruderalizate, însorite. Centr.
eur.-medit.
7b Antodii de 10-12 mm diam., pedunculate. Spinul apical până la 3 cm, iar
cei laterali până la 1,5 cm. Achene de 4 mm.
7 C. pontica Prodan et Nyâr. (piş. C X X X I I , fig. 4). - Sp. bisanuală,
Ht., 40-80 cm. V I I - X . 2n=22. Rară nis. litorale. Jud. Tulcea-Sulina.
End. R o .
8a Apendiculi complet membranoşi, întregi sau neregulat divizaţi, niciodată
nu sunt regulat pectinat fimbriaţi şi plumoşi 9
8b Apendiculi regulat pectinat fimbriaţi, fimbria terminală uneori spiniformă 14
9a Apendiculi semilunari, de 2-3 mm lăţ. Antodii de circa 2 cm diam. Frz. 1-
2 ori penat sectate, segmentele liniare, întregi. C. roşie.
8 C. jankae Brandza (piş. C X X X I I , fig. 5). - Sp. perenă, H . , 30-
100 cm. V I - V I I . 2n=22. Foarte rară z.step.-z.silvostep.; coaste aride,
pietroase. Sp. xer., term. Jud. Tulcea: Jurilovca la Capul Doloşman,
Caugagia, Tariverde. Ro. şi Bulg.
9b Apendiculi de altă formă. Segmentele frz. mai late, când sunt liniare,
antodiile sunt mai mici 10
10a Tulp. târâtoare sau ascendentă. Frz. evident discolore, faţa inf. alb-cenuşiu
tomentoasă. Apendiculi triunghiulari, bruni, cu 3-4 fimbrii pe fiecare parte.

PLANŞA CXXXII. 1 - Centaurea ruthenica; 2- C. ihracica - hipsofilă involucrală mijlocie; 3

- C. calcitrapa - antodiu; 4 - C. pontica - antodiu; 5 - C. jankae; 6 - C. marschalliana.

834 835
ASTERACEAE PLANŞA C X X X I I I

F l . roz-purpurii.
9 C. marschalliana Spreng.(plş. C X X X I I , fig. 6). - Sp. perenă, H ,
10-30 cm. V . Rară z.step.-z.păd.stej.; paj. însorite. Jud.: Tulcea, Galaţi,
Vaslui, Suceava. Pont.
10b Tulp. erecte. Frz. nu sunt evident discolore. Apendiculi rotunzi sau în
formă de evantai 11
11a Antodii mici, de circa 10 mm lung. şi 6-7 mm lăţ. Apendiculi albi, la
mijloc cu o pată brună triunghiulară şi cu vârf mucronat. Achene puberule,
de 2,5-3 mm şi papus de 1-1,5 mm
10 C. caliacrae Prodan (piş. C X X X I I I , fig. 1). - Sp. bisanuală-perenă,
H t . - H , 20-40 cm. V I . 2n=18. Rară z.step.; loc. s t â n e , pe litoral la
Mangalia (jud. Constanţa). Ro. Bulg.
Obs. C. haynaldiformis Prodan este un taxon critic, incomplet studiat, înrudit cu
C. haynaldii Borbâs
11b Antodii peste 15 mm lung. şi 10 mm lăţ. Papus lipsă 12
12a Hipsofile involucrale scurt mucronate. Antodii ovoidal-globuloase.
Apendici de 5-6 mm lăţ. F l . roz-oranj.
11 C. rocheliana (Heuff) Dostâl (C. jacea var. roclieliana Heuffel; C.
jacea subsp. banatica Hayek; C. banatica Rochel) (piş. C X X X I I I , fig. 2).
- Sp. perenă, H , 60-100 cm. VII-IX. 2n=44. Spor. z.păd.stej.-e.g.; paj,
ruderalizate, tuf, margini de păd. Dacic-pan.
12b Hipsofile involucrale mutice. Antodii ovoidal-cilindrice. Apendici de 4-5
mm lăţ. F l . roz-roşietice 13
13a Tulp. cu ramuri scurte, îngroşate sub antodii. Frz. tulp. oblong-lanceolate.
F l . purpurii.
12 C. jacea L . - Sp. perenă, H , 50-100 cm. V I - I X . 2n=22,44. Spor.
e.g.-e.f; paj. Sp. xeromez.-mez. Eur.
13b Tulp. cu ramuri lungi, subţiri. Frz. tulp. liniar-lanceolate. F l . roze.
13 C. pannonica (Heuff). Simonk. (C. jacea subsp. angustifolia
Gremli) - Sp. perenă, H , 30-80 cm. V I I - X . 2n=22,44. Spor. z.silvostep.-
e.g.; paj. Sp. xeromez.-mez. Centr. şi SE. Eur.
14a Apendiculi nedecurenţi pe unguicula, ci sunt distinct separaţi la vârful
unguiculei 15

PLANŞA CXXXIII. 1 - Centaurea caliacrae - antodiu şi hipsofile involucrale ; 2 -

C. rocheliana; 3 - C. nigrescens; 4 - C. macroptilon subsp. oxylepis; 5 - C. simonkaiana; 6 - C.
nervosa; 1 - C. indurata; 8 - C. stenolepis; 9 - C. phrygia; 10 - C. melanocalathia; 11 -
C. pseudophrygia; 12 - C. p. subsp. ratezatensis; 13 - C. thirkei; 14 - C. mollis; 15 -
C. pinnatijida; 16 - C. triumfetli subsp. aligera; 17 - C. salonitana; 18 - C. orientalis; 19 -
C. kotschyana; 20 - C. atropurpurea.

836
ASTERACEAE
14b Apendiculi ± decurenţi pe unguiculă, adică se prelungesc cu o margine mai
lată sau mai îngustă pe marginile unguiculei
15a Apendiculi mici, negri, triunghiulari, nu acoperă unguiculele. Antodii mici,
de 7-10 mm lăţ
15b Apendiculi mai mari, acoperă unguiculele cel puţin în parte. Antodii mai
mari, peste 10 mm diam
16a Frz. tulp. ovat-lanceolate, atenuate la bază. Antodii de circa 10 mm diam.
F l . ext. neradiante.
14 C. nigrescens W i l l d . (piş. C X X X I I I , fig. 3). - Sp. perenă, H . , 40-
80 cm. VII-IX. 2n=44. Spor. z.păd.stej.-e.f.; paj. Sp. xeromez.-mez. Centr.
eur.
16b Frz. tulp. sup. cu baza rotunjită sau amplexicaulă. Antodii de 7-8 mm
diam. F l . ext. radiante.
? C. carniolica Host - A fost menţionată de la Iaşi, localitate izolată
faţă de areal şi material nu există. Probabil a fost confundată cu 14.
18a Apendiculi lanceolaţi, până la 8 mm lung., cu 8-15 fimbrii pe fiecare parte,
fimbriile ± egale cu lăţ. apendiculului. Antodii solitare, de 13-14 mm
diam. Papus lipsă.
15 C. macroptilon Borbâs subsp. oxylepis (Wimm. et Grab.) Soo
(piş. C X X X I I I , fig. 4). - Sp. perenă, H . , 60-80 cm. Spor. z.păd.stej.-e.f.;
paj. Trans., Ban. Carp.-sudet.
Obs. Taxonii: C. magocsyana H.Wagner, C. pseudomagocsyana
C. pugioniformis Nyâr., C. degeniaita H.Wagner, C. pseudodegeniana
C. degenianiformis Prodan sunt după Dostâl şi Soo, unităţi hibride, variabile, greu de
identificat, având ca unul din părinţi pe C. macroptilon Borbâs.
18b Apendiculi liniar-lanceolaţi sau triunghiular-lanceolaţi, cu fimbrii lungi,
mai lungi decât diam. apendiculului. Papus prezent
19a Frz. liniar-lanceolate, întregi sau denticulate. Apendiculi liniari, atenuaţi
într-un vârf filiform, nu acoperă complet unguiculele, sunt galben-bruni,
de 13-16 mm lung., cu câte 10-14 fimbrii pe fiecare parte, de circa 3-
4 mm lung.
16 C. simonkaiana Hayek (C. trichocephala M . Bieb. subsp.
simonkaiana (Hayek) Dostâl) (piş. C X X X I I I , fig. 5). - Sp. perenă, H . , 40-
60 cm. VII-VIII. Rară z.păd.stej.-e.f.; paj., margini de păd., loc. stâne.
Jud.: Arad: Păuliş, Miniş, Mţii Zarandului, Gurahonţ, Chişindia; jud.
Timiş: Herneacova. End. Ro.
19b Frz. mai late, lanceolate până la ovat-eliptice. Apendiculii acoperă complet
sau aproape complet unguiculele
838
ASTERACEAE
20a Tulp. scundă, 10-25 cm, simplă, cu l(-3) antodiu de circa 2 c m , ±
globulos. Frz. alungit ovat-lanceolate, cu baza semiamplexicaulă, ±
26 auriculat-hastată, sinuat dentate.
17 C. nervosa W i l l d . (C. uniflora Turra subsp. nervosa (Willd.)
16 Bonnier et Layens) (piş. C X X X I I I , fig. 6). - Sp. perenă, H . , 10-25 cm.
VIII-IX. 2n=22. Spor. e.s.-e.a.; paj. pe versanţi abrupţi şi însoriţi. Carp.
18 sudici şi vestici (Mt. Mare). A l p . eur.
20b Plante mai înalte, cu tulp. de obicei ramificate 21
21a Antodii de 8-10(12) mm diam. Apendiculii îngust lanceolaţi, cu 8-11(13)
fimbrii pe fiecare parte, de 2-3 mm lung., nu acoperă complet unguiculele.
Frz. lanceolat-eliptice, întregi.
18 C. indurata Janka (piş. C X X X I I I , fig. 7). - Sp. perenă, H , 50-80
cm. VII-VIII. Spor. z.păd.stej.-e.f; paj., tuf, margini de păd. Dacic.
21b Antodii de obicei mai mari. Apendiculii cu fimbrii mai lungi şi mai
numeroase 22
22a Apendiculi lanceolat-liniari, îngustaţi într-un vârf filiform, recurbat, cu 8-
12 perechi de fimbrii lungi până la 10 mm.
19 C. stenolepis A.Kern. (piş. C X X X I I I , fig. 8). - Sp. perenă, H . , 30-
100 cm. VII-IX. 2n=22. Frecv. z.silvostep.-e.f; tuf, margini de păd., paj.
a - subsp. stenolepis (C. cetia (Beck) H.Wagner) - Plantă slab păianjeniu
păroasă. Apendiculi brun-gălbui. Centr. şi SE. Eur.
b - subsp. bansagensis H.Wagner - Plantă evident păianjeniu păroasă.
Prodan, Apendiculi bruni. Ban., Olt. de V . , Trans. de S V . Ro., Jug.
Prodan, 22b Apendiculi cu 12-25 perechi de fimbrii, de 2-3 ori mai lungi decât lăţ.
apendiculilor 23
23a Apendiculii int. sunt exserţi, depăşesc apendiculii mijlocii care au baza
lată, sunt ovat-triunghiulari şi au numai (10)12-15 perechi de fimbrii 24
19
23b Apendiculii int. nu sunt exserţi, nu îi depăşesc pe cei mijlocii care au 15-
25 perechi de fimbrii 25
24a Antodii ovoidale. Apendiculi brun-negricioşi, nu acoperă total unguiculele
la ultimele 2-3 serii int. de hipsofile. F l . roşietice.
20 C. phrygia L . (C. austriaca W i l l d . ; C. phrygia subsp. phrygia)
(piş. C X X X I I I , fig. 9). - Sp. perenă, H , - l m. VII-IX. 2n=22,44. Frecv.
e.g.-e.b.; margini de păd., paj. Sp. mez. Eur. (mont.).
24b Antodii globuloase, uneori lăţ. mai mare decât lung. Apendiculi negri,
acoperă complet unguiculele. F l . violet închis.
21 C. melanocalathia Borbâs (C. phrygia subsp. melano-calathia
(Borbâs) Dostâl) (piş. C X X X I I I , fig. 10). - Sp. perenă, H . , 60-100 cm.
20 VII-IX. Spor. e.g.-e.b.; paj. Sp. mez. End. carp. ^
25a Apendiculi liniar-lanceolaţi, cu baza îngustă, treptat atenuaţi într-un fir
lung, capilar.
839
ASTERACEAE
22 C. pseudophrygia C . A . M e y . (C. phrygia subsp. pseudo-phrygia
(C.A.Mey.) Gugler) - Sp. perenă, H , 30-100 cm. V I I - X .
a - subsp. pseudophrygia (piş. C X X X I I I , fig. 11). - Antodii de 18-20 mm
lung. şi 16-18 mm lăţ. Apendiculi palid bruni, cu vârf foarte recurbat.
Papus de circa 1 mm. 2n=22. Frecv. Eur. centr.
b - subsp. ratezatensis (Prodan) Ciocârlan - Antodii ovoidal-cilindrice, de
circa 20 mm lung. şi 10 mm lăţ. Apendiculi brun-închis, cu vârf puţin
recurbat. Papus de circa 2 mm. Mţii Retezat. End. Ro.
25b Apendiculi triunghiular-lanceolaţi, cu baza lată, abrupt îngustaţi într-un fir
capilar.
23 C. carpatica (Porcius) Porcius (C. plumosa Lam. var. carpatica
Porcius; C. phrygia subsp. carpatica (Porcius) Dostâl). - Sp. perenă, FL,
40-100 cm. VII-IX.
a - subsp. carpatica - Antodii ± globuloase, de 18-20 mm lung. şi 17-18
mm lăţ. Apendiculi brun-negricioşi cu vârful recurbat. Spor. Mţii
Rodnei, Bistriţei. End. Ro.
b - subsp. rarauensis (Prodan) Ciocârlan - Antodii ovoidal-cilindrice, de
18 mm lung. şi 12 mm lăţ. Apendiculi brun-roşcaţi cu vârful abia
recurbat. Mţii Rarău şi Harghita-Băile Homorod. End. Ro.
26a Frz. întregi, cel mult cele inf. simplu penat divizate 27
26b Frz. 1-2 ori penat divizate 32
27a Frz. liniar-lanceolate, distinct 3 nervate, întregi. F l . roze. Antodii de 12-15
mm lung. şi 7-8 mm lăţ.
24 C. trinervia Stephan - Sp. perenă, H , 30-50 cm. V I - V I I . Spor.
z.păd.stej.-e.g.; paj. Sp. xeromez. Trans., Munt. (Târgovişte). Pont.
27b Frz. nu sunt 3 nervate. F l . albastre-violacee sau alburii 28
28a Plantă anuală; frz. liniar-lanceolate, cele sup. întregi, cele inf. penat
divizate. Achene puberule cu papus ± egal cu achena.
25 C. cyanus L . - A l b ă s t r i ţ ă , V i n e ţ e l e . Sp. anuală, anuală de
iarnă, T . - H t , 30-70 cm. VI-VIII. 2n=24. Frecv. z.step.-e.f; cereale de
toamnă (grâu, secară) şi loc. rud. Sp. xeromez.-mez, N3_4. Orn. Medit.
azi cosm.
28b Plante perene. Răd. tuberizate. Papus mult mai scurt decât achena 29
29a Rizom lung, târâtor, cu stoloni. Răd. tuberizate, fusiforme, depărtate.
Apendiculi cu marginea îngustă de 0,5 mm. F l . ext. roşietice.
? C. napulifera Rochel - Sp. perenă, G , 5-10(-30) cm. I V - V . Rară
z.step.-e.g.; pe coaste înierbate, margini de păd. Sp. xer, calc, subterm.
N u creşte în Ro. S V . Bale.
29b Rizom scurt, fără sau cu stoloni scurţi. Răd. tuberizate, napiforme,
îngrămădite. Apendiculi cu marginea lată de 1-2 mm. F l . ext. palid-crem.
840
ASTERACEAE
26 C. thirkei Sch.-Bip. (piş. C X X X I I I , fig. 13) Sp. perenă, G , 5-10
(30) cm. I V - V . Rară, Dobr. N E . Bale.
29c Răd. netuberizate 30
30a Apendiculi negri, cu fimbri negre, scurte, evident mai scurte decât lăţ.
părţii întregi.
27 C. mollis Waldst. et K i t . (piş. C X X X I I I , fig. 14). - Sp. perenă, H ,
30-60 cm. VI-VIII. 2n=44. Spor. e.f.-e.s.; paj, tuf, bur.
a - subsp. mollis - Frz. dens cenuşiu tomentoase pe dos. Antodii de 12-
18 mm diam. Achene de 6-7 mm, papus alb. Centr. şi E. Eur. (mont.).
b - subsp. maramarosiensis (Jâv.) Soo - Frz. subglabre, verzi pe dos.
Antodii de 10-14 mm diam. Achene de 5 mm, papus roşcat. End. carp.
NE.
30b Fimbrii egale sau mai lungi decât lăţ. părţii întregi 31
31a Apendiculi negri, cu marginea decurentă lată de 2-3 mm; fimbriile
negricioase, cât lăţ. părţii întregi sau puţin mai lungi. Tulp. scundă, 10-
20 cm. Frz. lanceolate, cele inf. sinuat lobate până la fidate. Antodii
ovoidale, de 12-14 mm diam.
28 C. pinnatifida Schur (piş. C X X X I I I , fig. 15). - Sp. perenă, H , 10-
20(-40) cm. VII-VIII. Spor. e.b.-e.a.; paj. pe substrat calc. End. carp. R o .
31b Marginea decurentă a apendiculilor mai îngustă, de 0,3-2 mm; fimbriile de
2-3 ori cât lăţ. părţii întregi (marginea apendiculului).
29 C. triumfetti AII. - Sp. perenă, H , 10-70 cm. VI-VII. Spor. e.g.-
e.s.; paj. stâne.
a i Tulp. lat aripată. Frz. lat lanceolate. Marginea decurentă a
apendiculilor de 2 mm l ă ţ , neagră sau brună. Fimbrii brun închise, cu
apex alb. 2n=22.
- subsp. aligera (Gugler) Dostâl (C. axillaris Willd. nom. illeg.) (piş.
C X X X I I I , fig. 16). Eur. centr. şi SE. (mont.).
a Tulp. îngust aripată. Frz. îngust lanceolate b
2
bi Antodii de 18-25 mm diam. Fimbrii brun închise, cu apex alb.
- subsp. stricta (Waldst. et Kit.) Dostâl (C. stricta Waldst. et Kit.)
Centr. şi E . E u r , N . Bale.
b2 Antodii de 10-12 mm diam. Fimbrii brun gălbui c
ci Frz. cenuşiu-tomentoase şi cu peri glandulari rari. Marginea decurentă
a apendiculilor de 1-2 mm lăţ. Papus de 2,5-3 mm.
- subsp. angelescui (G.Grinţ.) Dostâl - între Brăneşti şi Fundulea-la E.
de Bucureşti. Rep. Moldova şi Ro.
c2 Frz. glabrescente şi verzi pe faţă, cenuşiu-tomentoase pe dos, fără peri
glandulari. Marginea apendiculilor foarte îngustă, de 0,3 mm. Papus de
2 mm.
841
ASTERACEAE
? subsp. adscendens (Bartl.) Dostâl - Eur. centr. şi N V . , Bale.
Prezenţa în Ro. îndoielnică.
Obs. Subsp. Iriumfetli creşte în S. Eur. Materialul din FRE nr. 2070 corespunde
la subsp. aligera. t
32a Antodii puţine şi mari, peste 15 mm diam.; unguiculele ± netede, nu sunt
longitud. nervate
32b Antodii numeroase şi mici, de 4-13 mm diam. Unguiculele evident
longitud. nervate
33a F l . galbene
33b F l . purpurii, roşietice, violacee. Apendiculi negri
34a Apendiculi mici, înguşti, ± semilunari, palid gălbui, cu fimbrii scurte, de
lmm, nu acoperă unguiculele; adesea cu un spin apical. Achene
pubescente, de 5 mm şi papus de 7-9 mm, roşcat.
30 C. salonitana V i s . (piş. C X X X I I I , fig. 17). - Sp. perenă, H . , 60-
lOOcm. V I - I X . 2n=20,40. Spor. z.step.-z.silvostep.; coaste pietroase,
însorite. Sp. xer., subterm. Jud. Buzău la Săpoca şi Dobr. Pont.-balc.
34b Apendiculi bine dezvoltaţi, ± ovaţi, acoperă unguiculele. Papus egal sau
mai scurt decât achena • 35
35a Frz. i n f de obicei nedivizate. Apendiculi lung acuminaţi. Papus scurt, cel
mult cât 1/2 achenei.
31 C. rumelica Boiss. (=C. x popovici-hatzegi Prodan) - Sp. perenă,
H . , 30-50 cm. VI-VIII. Spor. z.step.-z.silvostep.; paj. aride. Dobr. N . Bale.
35b Frz. inf. penat fidate până la sectate. Apendiculi lat ovaţi. Papus ± egal cu
achena
36a Antodii globuloase, de 20-25 mm diam. Apendiculi lat ovaţi, de culoarea
paiului, cu o pată centrală brună. Fimbrii de 1-3 mm. F l . crem.
;
32 C. orientalis L . (piş. CXXXIII, fig. 18). - Sp. perenă, H . , 50-
120cm. VI-VIII. 2n=20. Frecv. z.step.-z.păd.stej.; paj. însorite, uscate. Sp.
xer.-xeromez., subterm. M o l d . , bobr., Munt., Olt., Ban., Trans. (jud.:
Mureş, Cluj, Braşov). Pont.
36b Antodii ovoidal-globuloase, mai mici, de 10-15(-20) mm diam. Apendiculi
ovat-triunghiulari, bruni, cu un spin apical. Fimbrii de circa 4 mm. F l .
galbene.
33 C. neiceffii Degen et H.Wagner (=C. x neglecta Besser) - Sp.
perenă, H , 50-100 cm. VI-VIII. Spor. z.step.-e.g.; paj. însorite. Dobr. şi
jud. Buzău pe dealurile din jurul Depresiunii Pâclele. N E . Bale.
37a Antodii mari, peste 20 mm diam. F l . purpurii închis. Apendiculii acoperă
complet unguiculele
37b Antodii mai mici, sub 18 mm diam. FI. roşietice. Apendiculii nu acoperă
complet unguiculele
842
ASTERACEAE
38a Frz. bazale şi tulp. inf. ± întregi. Apendiculi ± ovaţi, cu fimbrii de circa 5
mm, albe la vârf, mai lungi decât lăţ. părţii întregi.
34 C. kotschyana Heuff. (piş. C X X X I I I , fig. 19). - Sp. perenă, H . ,
30-80 cm. VIII-IX. Frecv. e.b.-e.s.; paj. pe versanţi abrupţi. Sp. mez.
Carp.-balc.
33 38b Toate frz. penat-sectate. Apendiculi triunghiular-lanceolaţi, de circa 10
mm lung., fimbriile ± egale cu lăţ. apendiculului.
42 35 C. cdropurpurea Waldst. et K i t . (piş. C X X X I I I , fig. 20). - Sp.
34 perenă, H , 100-150 cm. VI-VII. 2n=18. Spor. e.g.-e.f; tuf, paj. pe stâne.
37 Sp. xeromez., subterm., calc. Trans., Ban., Olt. Dacic-V. Bale.
Obs. C. globurensis Nyâr. este strâns înrudită cu C. atropurpurea, dar are antodii
numai de circa 16 mm faţă de 20-30 mm cât are C. atropurpurea. sunt necesare studii
pentru stabilirea poziţiei şi valorii taxonomice.
39a Apendiculii hipsofilelor int. mari, orbiculari, alburii, negri în centru, cei
mijlocii semilunari, bruni, cu fimbrii albe.
36 C. sadleriana Janka - Sp. perenă, H . , 60-80 cm. VI-VIII. 2n=20.
Rară z.silvostep.; loc. rud., paj. Sp. xeromez., N ^ . Jud.: Satu Mare la
Urziceni. Pan.
39b Apendiculii hipsofilelor int. mici, bruni 40
40a Antodii de 7-10 mm diam. Apendiculi triunghiular-lanceolaţi, bruni, scurt
şi îngust decurenţi, de circa 3 mm lung., cu spin apical până la 2 mm.
Papus cât 1/2 achenei.
37 C. stereophylla Besser (piş. C X X X I V , fig. 1). - Sp. perenă, H , 50-
100 cm. V I - V I I . Spor. z.step.-z.silvostep.; paj., tuf, margini de cult. Sp.
36
xer.-xeromez. Munt., Dobr., M o l d . Pont.-balc.
40b Antodii peste 15 mm diam. Papus ± egal cu achena 41
41a Apendiculi evident decurenţi, triunghiular-ovaţi, negricioşi; marginea
decurentă lată de 1-2 mm, neagră, cu fimbrii mai lungi decât lăţ. părţii
întregi.
38 C. scabiosa L . (piş. C X X X I V , fig. 2). - Sp. perenă, H , 50-150 cm.
VI-VIII. 2n=20. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; paj., margini de păd. Sp. xeromez.-
mez. Eur.
41b Apendiculi cu marginea decurentă îngustă, cu fimbrii scurte şi apex
mucronat sau cu spin până la 3(-5) mm.
39 C. apiculata Ledeb. - Sp. perenă, H , 50-150 cm. V I - I X .
a - subsp. spinulosa (Rochel) Dostâl (C. spinulosa Rochel) (piş.
C X X X I V , fig. 3). - Hipsofilele nu sunt puternic alipite (strânse);
apendiculi distinct decurenţi, cu fimbrii de 1-2 mm şi spin apical de 3-
38
5 mm. 2n=20. Frecv. z.silvostep.-e.f; paj., margini de cult., uneori în
cereale păioase. Centr. şi SE. Eur.
39
843
ASTERACEAE PLANŞA C X X X I V
b - subsp. adpressa (Ledeb.) Dostâl (piş. C X X X I V , fig. 4). - Hipsofile
puternic alipite; apendiculi cu marginea decurentă foarte îngustă,
uneori lipsă, cu fimbrii scurte, până la 0,5 mm. Spor. z.step.-
z.silvostep.; nis. (Deltă), paj. rud., tuf. M o l d , M u n t , Dobr. Pont
c - subsp. apiculata creşte în Rusia de S.
Obs. C. grinensis Reuter subsp. fritschii (Hayek) Dostâl (C. fritschii Hayek) nu
creşte la noi.
42a Fimbriile inf. ale apendiculilor confluente într-o membrană albă,
translucidă, decurentă pe unguicula sau formează auricule 43
42b Fimbriile inf. libere, fără margine membranoasă comună decurentă 47
43a Apendiculi cu fimbriile inf. contopite într-o membrană albă, lată, numai
vârfurile fimbriilor libere. Plantă de nis.
40 C. arenaria M . Bieb. subsp. borysthenica (Gruner) Dostâl (piş.
C X X X I V , fig. 5). - Sp. perenă, H , 50-80 cm. VII-IX. Spor. z.step.-
z.silvostep.; nis. litorale şi continentale. Sp. oligotr, xer, term, psamof.
Ni. Pont.-pan.-balc.
Obs. C. arenaria subsp. arenaria creşte în U.R.S.S. (Volga inf.) şi are tulp.
glabrescentă (şi nu lanată) şi apendiculi gălbui în centru (nu bruni).
43b Fimbriile apendiculilor contopite numai la bază 44
44a Hipsofile glabre, lucioase. Segmentele frz. de 0,5 mm lăţ. Antodii de 9-11
mm lung. şi 4-6 mm lăţ.
41 C. gracilenta Velen. (C. kanitziana Janka) (piş. C X X X I V , fig. 6).
- Sp. bisanuală, H t , 15-40 cm. VI-VII. Rară z.step.-e.g.; loc. s t â n e , rud.
Jud.: Ialomiţa, Constanţa şi Tulcea. NE. Bale.
44b Hipsofile păros-tomentoase. Segmentele frz. mai late de 1 mm 45
45a Antodii de 12 mm lung. şi 9 mm lăţ. Apendiculi negri. Achene glabre.
42 C. tauscheri A . Kern. (?C. arenaria x C. micranthos) - Sp. perenă,
H , -50 cm. V I - X . Rară z.silvostep.; nis. Jud. Arad şi Vaslui. R o , U n g ,
Jug.
45b Antodii mai mici, de 6-9 mm lung. şi 3-4 mm lăţ. Apendiculi brun-gălbui 46
46a Apendiculi brun-închişi, cu mucron apical de 2-3 mm.
43 C. tenuiflora D C . (piş. C X X X I V , fig. 7). - Sp. bisanuală, H t , 30-
50 cm. VII-VIII. Rară z.step.-z.silvostep.; loc. aride, pietroase. Dobr. şi
jud. Galaţi. Pont.-balc.
46b Apendiculi gălbui sau palid-bruni, cu mucron apical până la 1 mm.

PLANŞA CXXXIV. 1 - Centaurea stereophylla - achenă şi hipsofile involucrale; 2 - C.

scabiosa; 3 - C. apiculata subsp. spinulosa; 4 - C. a. subsp. adpressa; 5 - C. arenaria subsp.
boiysthenica; 6 - C. gracilenta; 7 - C. tenuiflora; 8 - C. besserana; 9 - C. diffusa; 10 - C.
rutifolia subsp. jurineifolia; 11 - C. cuneifolia subsp. pallida; 12 - C. vamensis; 13 - C.
calvescens; 14 - C. reichenbachii; 15 - C. trinifolia; 16 - C. affinis; 17 - C. stoebe; 18 - C.
micranthos.

844
 ASTERACEAE
ASTERACEAE
50 C. reichenbachii D C . (C. reichenbachioides Schur) (piş.
44 C. besserana D C . (C. ovina Pallas subsp. besserana (DC.) Dostâl) C X X X I V , fig. 14). - Sp. bisanuală, Ht., 30-50 cm. VI-VIII. Rară e.g.-e.f;
(piş. C X X X I V , fig. 8). - Sp. bisanuală, Ht., 30-50 cm. VI-VIII. Rară stâne. calc. Jud.: Cluj, A l b a şi Caraş-Severin. Ro., Ucr. de V .
z.step.-z.silvostep.; loc. aride., pietroase. Dobr. Pont.-balc. 53a Papus de lung. achenei 54
Obs. C. codruensis Prodan este asemănătoare cu C. tenuiflora, dar are antodii 53b Papus evident mai scurt decât achena 56
mai mari, de 11-12 mm lung. şi 5-6 mm lăţ., fiind subordonată ca var. la aceasta (Borza- 54a Plantă intens verde, aproape glabră. Segmentele frz. de circa 1 mm lăţ.
Conspect). C. pseudotenuiflora Prodan a fost subordonată ca var. la C. tenuiflora (Borza- 51 C. triniifolia Heuff.(piş. C X X X I V , fig. 15). - Sp. perenă, H , 50-
Conspect) sau sinonimizată cu C. besserana (Beldie). Este mai apropiată de C. tenuiflora. 100 cm. V I - V I I . Rară e.g.-e.f; stâne. calc.'Jud.: Alba, Caraş-Severin,
47a Antodii foarte mici, de circa 8 mm lung. şi 3-4 mm lăţ.; apendiculi cu spin Mehedinţi. Carp.-balc.
apical de 2-4 mm. Papus lipsă.
54b Plante ± păroase. Segmentele frz. mai late 55
45 C. diffusa Lam. (piş. C X X X I V , fig. 9). - Sp. anuală, T., 20-40 cm.
55a Frz. cenuşiu tomentoase (cel puţin cele bazale). Frz. bazale simplu penat-
VI-VIII. 2n=18. Spor. z.step.-e.g.; loc. rud., nis. Pont.-balc.
sectate.
47b Antodii mai mari, peste 6 mm lăţ.; Spinul apical al apendiculilor, când
52 C. affinis Friv. (piş. C X X X I V , fig. 16). - Sp. perenă, H , 30-80
există este mai mic. (La C. varnensis antodiile au 4-6 mm lăţ., dar
cm. VII-VIII. Rară e.f; stâne. Jud. Gorj şi Vâlcea. Bale.
achenele au papus) 48
55b Frz. verzi, glabrescente; cele bazale dublu penat-sectate.
48a Plante alb-cenuşiu tomentoase. Apendiculi mici, palid gălbui sau palid
C. stoebe var. coziensis (vezi 56a).
bruni, puţin distincţi faţă de unguicule 49
56a Antodii ovoidale, de 10-14 mm lung. şi 6-11 mm lăţ. Apendiculii cu 6-10
48b Plante verzi, glabrescente. Apendiculi mari, negri sau brun închişi,
fimbrii pe fiecare parte, de circa 2 mm lung.
deosebindu-se net de unguicule 51
53 C. stoebe L . (C. rhenana Boreau) (piş. C X X X I V , fig. 17). - Sp.
49a Papus foarte scurt sau lipsă.
bisanuală, Ht., 30-80 cm. V I - I X . 2n=18. Frecv. z.silvostep.-e.f; paj. aride,
46 C. rutifolia Sibth. et Sm. subsp. jurineifolia (Boiss.) Nyman (C.
tuf, loc. stâne. Eur. centr. şi SE.
jurineifolia Boiss.) (piş. C X X X I V , fig. 10). - Sp. perenă, H , 30-80 cm. V I -
- var. stoebe - Antodii ovoidale; papus circa cât 1/2 din lung. achenei.
VIII. Spor. z.step.-z.păd.stej.; paj. aride., tuf. Olt., Munt., Dobr. Ro., Bulg.
- var. coziensis (Nyâr.) Soo (C. coziensis Nyâr.) - Antodii aproape
49b Papus cât 1/2 din lung. achenei 50
globuloase; papus egal sau mai lung decât achena. Mţii Cozia.
50a Frz. cu segmente lanceolate. Antodii de 10-12 mm lung. şi 6-7 mm lăţ.
56b Antodii ovoidal-cilindrice, de 10-11 mm lung. şi 5-7 mm lăţ. Apendiculii
47 C. cuneifolia Sibth. et Sm. subsp. pallida (Friv.) Hayek (C. pallida
cu 5-6 fimbrii pe fiecare parte, de circa 1 mm lung.
Friv.) (piş. C X X X I V , fig. 11). - Sp. perenă, H , 30-60 cm. VII-IX. Rară
54 C. micranthos S.G.Gmel. ex Hayek (C. biebersteinii auct.)
z.step.-e.g.; paj. aride., tuf. Jud.: Mehedinţi, Giurgiu, Buzău, Vaslui,
(piş. C X X X I V , fig. 18). - Sp. bisanuală-perenă, Ht.-H., 20-60 cm. V I - I X .
Tulcea, Constanţa şi Bucureşti (Fundeni). Bale.
2n=36. Frecv. z.step.-e.f; paj. aride. Pont.-pan.-balc.
50b Frz. cu segmente liniare. Antodii de 8-10 mm lung. şi 4-5 mm lăţ.
48 C. varnensis Velen. (piş. C X X X I V , fig. 12). - Sp. perenă, H . , 30-80 72 Cnicus L .
cm. VII-IX. Rară z.silvostep.; loc. pietroase. Jud. Tulcea. N E . Bale.
1 *C. benedictus L . - S c h i n e i . Sp. anuală, T., 30-60 cm. VI-VIII.
51a Papus absent sau foarte scurt, - 1 mm 52
2n=22. Cult. med. Medit.
51b Papus prezent 53
52a Frz. glabre sau cu peri rari. Apendiculi bruni. Antodii de 11-12 mm lung.
73 Carthamus L.
şi 7 mm lăţ.
49 C. calvescens PanCie (piş. C X X X I V , fig. 13). - Sp. bisanuală, Ht., x=10,ll,12
60-150 cm. VI-VIII. Rară e.g.-e.f; pe coaste înierbate pietroase. Jud.: la Plantă lanat păianjeniu păroasă. Frz. penat fidate până la sectate, cu spini.
Caraş-Severin, Mehedinţi, Tulcea. N . Bale. Papus prezent. C . galbenă.
52b Frz. păianjeniu păroase. Apendiculi negri. Antodii de 13 mm lung. şi
10 mm lăţ.

846 847
ASTERACEAE PLANŞA C X X X V
1 C. lanatus L . - P i n t e n o a g ă . Sp. anuală, T., 30-80 cm. VII-VIII.
2n=44. Spor. z.step.-e.g.; loc. r u d , coline însorite. Sp. xeromez, N3^».
Pont.-medit.
l b Plantă aproape glabră. Frz. spinos-dentate. Papus lipsă. C. portocaliu-
roşietică.
2 *C. tinctorius L . - Ş o f r â n a ş i . Sp. anuală, T , 20-60 cm. VII-
VIII. 2n=24. Cult. oleag. şi tinct. As. de V .

74 Grindelia Willd.
x=6
1 G. squarrosa (Pursh) Dunal - Sp. bisanuală-perenă, H t . - H , 40-80
cm. VII-IX. 2n= 12,24. Iaşi - gara Socola, probabil scăpată din cultură.
Adv. din A m . de N .

2. S u b f a m Cichorioideae (Liguliflorae)

75 Scolymus L.
x=10
1 S. hispanicus L . - Sp. bisanuală, H t , 40-80 cm. VI-VIII. 2n=20.
Rară z.step.-z.silvostep.; loc. aride, argilo-nisipoase. Jud.: Giurgiu,
Constanţa şi Tulcea. Medit.

75 Cichorium L. -Cicoare
x=9
la Plantă perenă. Frz. ± lanceolate, cele bazale runcinate, aspru păroase pe
dos. Scvamele papusului de 8-10 ori mai scurte decât achena.
1 C. intybus L . (piş. C X X X V , fig. 1). - Sp. perenă, H , 40-100 cm.
VII-IX. 2n=18. Foarte frecv. z.step.-e.f; paj, loc. rud. şi cult. Sp. eurif,
Nj. Euras.
a - subsp. intybus - C i c o a r e sălbatică.
b -subsp. sativum (DC.) Janch. - C i c o a r e cultivată.
- var. sativum (var. radicosum A l e f ) . - C i c o a r e pentru
rădăcin i.
- var. foliosum Hegi - A n d i v e .

PLANŞA CXXXV. 1 - Cichorium intybus - fr.; 2 - C. endivia - fr.; 3 - Hypochaeris glabra - 2

achene, ext. fără rostru şi int. cu rostru; 4 - H. rădicata - achenă; 5 - Leontodon taraxacoides -
antodiu cu 2 feluri de achene. cele ext. curbate, prinse de hipsofile (h), cele int. drepte, cu papus; 6
- L. montanus subsp. pseudotaraxaci; 7 - Helmintotheca echioides; 8 - Scorzonera humilis; 9 -
Taraxacum erythrospennum; 10 - T. palustre; 11-7. hoppeanum; 12 - T. officinale; 13 - T.
nigricans; 14 - Cephalorrhynchus tuberosus.

848
ASTERACEAE ASTERACEAE

lb Plantă anuală, bisanuală. Frz. bazale sinuat dinţate. Scvamele papusului 19 Hypochaeris L .
mai mari, 1/6-1/2 din lung. achenei.
x=3,4,5,6
2 *C. endivia L . (piş. C X X X V , fig. 2). - Sp. anuală-bisanuală, T.-Ht.,
30-60(-120) cm. VII-IX. 2n=18. Cult. leg. Medit. la Papus format din 2 serii de peri: cei ext. simpli, mai scurţi decât cei int.
- var. crispum Lam. - C i c o a r e creaţă. plumoşi. Tulp. glabre în partea sup. 2
- var. latifolium Lam. - S c a r o 1 a. lb Papus format numai dintr-o serie de peri, toţi plumoşi. Tulp. păroase 3
2a Plantă anuală, glabră. Achenele ext. fără rostru, cele int. rostrate. Antodii
77 Lapsana L . de 10-15 mm diam.
x=7 1 H. glabră L . (piş. C X X X V , fig. 3). - Sp. anuală, T., 10-40 cm. V I -
IX. 2n=T0. Rară e.g.; coaste înierbate, nisipoase. Jud.: Mehedinţi:
1 L. communis L . - Z g r ă b u n ţ i c ă , S a l a t a c â i n e l u i . Sp. Vârciorova, Baia de Aramă; jud. Argeş: Corbeni. Eur.
anuală-perenă, T . - H , 30-100 cm. VI-VIII. 2n=14. 2b Plantă perenă cu frz. aspru păroase. Toate achenele lung rostrate. Antodii
ai Tulp. cu peri scurţi, glandulari.
de 2-3 cm diam.
- subsp. adenophora (Boiss.) Rech. f. - Taxon anual. Trans. Bale. 2H. rădicata L . - B u r u i a n ă p o r c e a s c ă , (piş. C X X X V , fig. 4).
a Tulp. glabră sau cu peri neglandulari b
2
- Sp. perenă, H . , 20-60 cm. V-VIII. 2n=8. Frecv. e.g.-e.f.; paj. Sp. mez.,
bi Plantă anuală. Frz. ovat-eliptice. Involucru de 5-7 mm lung. F l . de 7-8 slab-mod. acid., calcifugă. Eur.
mm lung.
3a Peduncul puternic îngroşat sub antodiu şi fistulos. Hipsofile involucrale cu
- subsp. communis - Frecv. z.silvostep.-e.f.; loc. umbroase, tăieturi de margini membranoase şi fimbriate.
păd., tuf., loc. rud. Sp. mez., helscia. Euras.
3 H. uniflora V i l i . - A n g h i n a r e a o i l o r . Sp. perenă, H , 15-50
b2 Plantă bisanuală. Frz. oblong-lanceolate. Involucru de 7-10 mm lung. cm. VII-VIII. 2n=10. Spor. e.b.-e.s.; paj. pe versanţi. Sp. mez., slab-mod.
F l . de 10-12 mm lung.
acid. Alp.-carp.
- subsp. intermedia ( M . Bieb.) Hayek (L. grandiflora auct. rom. non 3b Peduncul neîngroşat sub antodiu. Hipsofile involucrale nu sunt membranos
M . B i e b . ) - H t . - H . , 30-100 cm VI-VII. Spor. z.păd.stej.-e.g.; margini şi
ciliate pe margini.
rarişti de păd., tuf. Pont.-balc.
4 H. maculata L . - I a r b ă î m p u ş c a t ă . Sp. perenă, H , 20-70 cm.
VI-VIII. 2n=10. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; paj., margini de păd. Sp. mez., slab
78 Aposeris (Neck. ex Cass.) Less.
acid. Euras.
x=8
80 Leontodon L .
1 A. foetida (L.) Less. - C r e s t a t ă . Sp. perenă, H , 10-20 cm. V -
VIII. 2n=16. Spor. e.g.-e.f.(m); păd., în special în făgete. Sp. mez.- x=4,6,7
mezohigr., helscia. Lipsă în Munt. şi Dobr. Centr. eur.
la Achene de 2 feluri: cele ext. curbate, cu papus format din scvame mici,
cele int. ± rostrate, drepte, cu papus păros, perii aşezaţi în 2 serii, seria ext.
? Arnoseris Gaertn.
cu peri simpli, cea int. cu peri plumoşi. Achenele ext. persistente, prinse de
x=9 hipsofile.
? A. minima (L.) Schweigg. et Koerte - S p . anuală, T., 5-20 cm. V I - 1 L. saxatilis Lam. (L. taraxacoides (Vili.) Merat) (piş. C X X X V ,
VII. 2n=18. Planta a fost menţionată de Baumgarten (1816) din jud.: fig. 5). - Sp. perenă, H , 15-30 cm. VI-VII. 2n=8. Rară z.păd.stej.-e.g.; paj.
Covasna şi Braşov, date reluate fără ca sp. să fie regăsită. Sol. nis., arături. Sp. mez.-mezohigr. Jud.: Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Cluj, Braşov, Alba.
V . şi centr. Eur. Centr., S., V . Eur.
lb Achene uniforme, căzătoare, cu papus păros 2
2a Frz. glabre sau cu puţini peri simpli, neramificaţi 3

850 851
 ASTERACEAE
ASTERACEAE 6 L. crispus V i l i . subsp. crispus (L. asper (Waldst. et Kit.) Poir., non
Forssk.; L. crispus subsp. asper (Waldst. et Kit.) Rohlena) - Sp. perenă,
2b Frz. cu peri numeroşi, ramificaţi, cu 2-7 ramificaţii 6 H . , 15-40 cm. V - V I I . 2n=8. Spor. z.step.-e.b.; paj. însorite. Sp. xer.-
3a Stigmat discolor (cenuşiu sau verde-gălbui-murdar, se întunecă la uscare). xeromez., subterm., oligotr. Cont. euras.
Papus uniseriat. 7b Frz. glabre, cu peri simpli sau perii cu 2-3 ramificaţii. Achene de 5-8 mm,
2 L. autumnalis L . - C a p u l c ă l u g ă r u l u i . Sp. perenă, H . , 10- transversal muricate.
50cm. VII-IX. 2n=12. Frecv. z.păd.stej.-e.s.; paj. Sp. mez. 7 L. hispidus L . - P o t c a p u l c ă l u g ă r u l u i . Sp. perenă, H . , 10-
a - subsp. autumnalis - Involucru glabru sau pubescent, fără peri lungi. 40 cm. V I - I X . 2n=14. Frecv. z.silvostep.-e.s.; paj. Euras.
Euras.
b - subsp. pratensis (W.D.J.Koch) Arcang. - Involucru cu peri lungi, 81 Picris L.
denşi, întunecaţi. Centr., E. şi N . Eur. x=5
3b Stigmat galben, rămâne galben şi după uscare 4
4a Plantă robustă de 25-45 cm înalţ., cu rizom orizontal sau oblic. Frz. slab 1 P. hieracioides L - A m ă r u ţ ă . Sp. bisanuală-perenă, Ht.-H., 30-
sinuat-denticulate. Hipsofile negricioase, cu peri simpli, lungi, alburii. 100 cm. VII-IX. 2n=10. Frecv. z.step.-e.b.; margini de păd., tuf, loc. rud.
Papus biseriat. Sp. xeromez.-mez.
3 L. repens Schur - S p . perenă, H . , 25-45 cm. VI-VIII. Spor. e.b.-e.s.; ai Antodii aproape sesile grupate umbeliform. Involucru de 9-11 mm
paj. pe sol. schel. Sp. mez. End. carp. lung., verzui, aproape glabru.
4b Plante mai scunde, până la 20(30) cm. Papus uniseriat, dacă papusul este - subsp. spinulosa (Bertol.) Thell. (P.h. f. umbellata (Schrank) Nyâr.)
biseriat, atunci frz. int. ale rozetei sunt penat-fidate sau partite 5 - Centr. eur.-medit.
5a Frz. întregi sau denticulate. a2 Antodii evident pedunculate b
4 L. croceus Haenke - Sp. perenă, H . , 5-30 cm. VII-VIII. Spor. e.b.- bi Involucru de 12-15 mm lung., cu peri deşi, negricioşi.
e.a.; paj. pe sol. schel. Sp. mez. - subsp. grandiflora (Ten.) Arcang. (subsp. auriculata (Sch.- Bip.)
a - subsp. croceus - Scap de 10-30 cm. Frz. denticulate, cu peri rari pe Hayek) - Centr. eur.
dos. F l . portocalii. 2n=24. Carp. de E . şi S. Alp.-carp. b 2 Involucru de 10-13 mm lung., glabru sau cu peri mai deschişi c
b - subsp. rilaensis (Hayek) Finch et P.D.Sell (L. rilaensis Hayek) - Scap ci Plantă peste tot setos păroasă. Involucru verzui. Frz. sup. şi mijlocii,
de 5-19 cm. Frz. întregi, glabre. F l . galbene. 2n=14. Carp. de S. Carp.- cu baza rotunjită sau atenuată.
balc. - subsp. hieracioides - Euras.
5b Cel puţin frz. int. ale rozetei penat fidate sau partite. Scapul numai cu puţin c2 Tulp. în partea sup. glabră sau glabrescentă. Involucru negru-verzui.
mai lung decât frz. bazale. Frz. mijlocii şi sup., ± semiamplexicaule.
5 L. montanus Lam. subsp. pseudotaraxaci (Schur) Finch et P.D.Sell - subsp. villarsii (Jord.) Nyman (P. h. subsp. crepoides (Saut.) Nyman;
(L. pseudotaraxaci Schur) (piş. C X X X V , fig. 6). - Sp. perenă, H . , 5-20 P. sonchoides Vest) - Centr. şi V . Eur.
cm. VII-IX. 2n=12. Spor. e.b.-e.a.; paj. pe sol. schel. Sp. mez. psichroterm.
End. carp. 82 Helminthotheca Zinn
6a Frz. întregi, dens cenuşiu păroase pe ambele feţe, perii cu 3-4(2-7) x=5
ramificaţii.
1 H. echioides (L.) Holub (Helminthia echioides (L.) Gaertn.; Picris
? L. incanus (L.) Schrank Prezenţa acestei sp. la noi este echioides L.) - I a r b a g ă i i . (piş. C X X X V , fig. 7). Sp. anuală-bisanuală,
controversată. A fost menţionată de pe M t Hăghimaşu M i c şi de lângă
T.-Ht., 30-60 cm. VII-VIII. 2n=10. Spor. (instabilă, migratoare)
Braşov. Centr. eur. (mont.).
z.silvostep.-e. g.; loc. rud. Jud.: Maramueş, Satu Mare, Bihor, Arad, Timiş,
6b Frz. nu sunt întregi şi nici dens cenuşiu păroase 7
Prahova şi oraş Bucureşti. A d v . (Medit.).
7a Perii frz. cu 2-7 ramificaţii. Achene de 9-12 mm, cu peri rigizi, scurţi, în
partea sup. şi transversal muricate în partea inf.

853
852
ASTERACEAE ASTERACEAE
5a Rostrul achenei de 1,5-3 ori mai lung decât achena. Frz. late de 2-4 cm. F l .
83 Tragopogon L. - B a r b a caprei depăşesc hipsofilele involucrale.
x=6 5 T. hayekii (Soo) L B . K.Richardson (T. orientalis L . var. hayekii
Soo) Sp. bisanuală-perenă, H t . - H , 30-70 cm. VI-VII. P a j , loc. înierbate.
la Ligule ext. purpurii-violacee 2
Trans, Munt. R o , Macedonia.
lb Ligule ext.galbene 3
5b Rostrul achenei ± egal cu achena 6
2a Peduncul evident îngroşat sub antodiu. Hipsofile involucrale de obicei 8.
6a Antodii mari, de 5-7 cm diam. fl. galbene-aurii, mai lungi decât hipsofilele
1 T. porrifolius L . Sp. bisanuală, H t , 60-120 cm. VI-VII. 2n=12. Rară
involucrale. Antere galbene, cu 3-5 dungi longitud, brun-negricioase.
z.step.-z.silvostep.; paj, lunci.
Achenele ext. spinos-sevamoase.
a - * subsp. porrifolius (convar. sativus (Gaterau) Br.-Bl.) - Ligule aproape
6 T. orientalis L . (T. pratensis L . subsp. orientalis (L.) Celak.) Sp.
egale cu hipsofilele. Cult. alim. (leg.) pentru r ă d , cunoscut sub numele
bisanuală-perenă, Ht. - H , 30-70cm. VI-VII. 2n=12. Spor. în toată ţara. Z .
de salsifi.
silvostep.-e.f. Sp. m e z , paj, loc. înierbate. Eur. centr. şi de E .
b - subsp. australis (Jord.) Nyman - Ligule cât 1/2 din lung. hipsofilelor.
6b Antodii mici, de 2-4 cm diam. Antere fără lungi longitud. brun
Jud. Ialomiţa: Păd. Brânzeasca la S V de Greci; jud. Constanţa: Lacul
negricioase 7
Tuzla, Basarabi; jud. Iaşi: Mârzeşti. Medit.
7a Frz. liniar lanceolate, de 4-8 mm lăţ. Achene spinos-sevamoase. Rostrul
2b Peduncul neîngroşat sub antodiu. Hipsofile involucrale 4-5.
mai scurt decât achena. F l . depăşesc puţin hipsofilele involucrale.
2 T. balcanicus Velen. - Sp. bisanuală, H t , 20-60 cm. VII-VIII.
7 T. graminifolius D C . Sp. bisanuală-perenă, H t . - H , 30-70 cm. V I -
2n=12. Rară e.-g.; stâne. înierbate. Jud.: Caraş-Severin, pe Domogled,
V I I . Loc. înierbate, ruderalizate, peluze. Bucureşti. Sp. adv. (As. centr.
Valea Cernei. Bale.
A s . Mică, Caucaz).
3a Peduncul puternic îngroşat sub antodiu. Hipsofile involucrale 8-12, mai
lungi decât ligulele. 7b Frz. de 1-2 cm lăţ. Achene ext. aproape netede sau neînsemnat muricate.
Rostrul de lung. achenei. F l . puţin mai scurte decât hipsofilele. Antere
3 T. dubius Scop. - Sp. anuală-bisanuală, T . - H t , 20-80 cm. V - V I I .
2n=12. Frecv. z.step.-e.g.; paj, loc. r u d , tuf. Sp. xeromez.-mez. Centr. galbene, spre vârf violet negricioase.
eur.-medit. 8 T. pratensis L . - Sp. ± asemănătoare cu T. orientalis cu care a fost
3b Peduncul neîngroşat sub antodiu 4 adesea confundată. Materialul de la Lunca Bradului, aproape de Topliţa,
4a Rostrul achenei mult mai scurt decât 1/2 lung. achenei. Frz. îngust liniare. pe Mureş, considerăm că este T. pratensis. Herbar B U A G . N V . şi centr.
4 T. floccosus Waldst. et K i t . - Sp. bisanuală-perenă, H t . - H , 20-50 Eur.
cm. V I - V I I . Rară z.step.-z.silvostep.; Ioc. nis. Sp. xer.-xeromez, oligotr,
N,. 84 Scorzonera L . ( i n c l . Podospermum DC.)

ai Tulp. ± lanată. Frz. cu margini ondulate. Achene de 2,3-3,5 cm, x=7

muricate, de 12-15 mm, cu rostru foarte scurt, de 1-3 mm. Papusul la Frz. penat-sectate. Achene glabre, costate, netede pe coaste, cu baza
puţin mai scurt decât achena. 2n=12. tubuloasă cel puţin 1/4 2
- subsp. floccosus - Jud.: Caraş-Severin, Constanţa, Brăila, Tulcea lb Frz. întregi. Achene variate, baza tubuloasă foarte scurtă 3
(Deltă). Centr. şi E . Eur. 2a Ligule de 1,5-2 ori mai lungi decât involucrul, slab purpurii la ext. Papus
a2 Tulp. cu peri rari sau glabră. Frz. cu margini plane b aproape dublu faţă de achenă.
bi Achene muricate. Rostrul de obicei absent 1 S. cana (C.A.Mey.) Hoffm. (Podospermum canum C.A.Mey.) - Sp.
- subsp. brevirostris (DC.) Ciocârlan - Jud.: Galaţi - Hanu Conachi. perenă, G , 10-40 cm. V - V I I . 2n=14. Frecv. z.step.-e.g.; paj. însorite, ±
b2 Achene ext. netede. Rostrul evident, de 3-4 mm. sărăturate. Sp. xeromez.-mezohigr, h a l , subterm. Pont.-medit.
- subsp. podolicus (DC) Ciocârlan - Delta Dunării: Grindul Letea. 2b Ligule egale sau depăşesc foarte puţin involucrul, galbene la ext. Papus ±
4b Rostrul achenei cel puţin cât 1/2 achenei, de obicei mai lung. Frz. liniar- egal cu achena.
lanceolate 5

854 855
ASTERACEAE ASTERACEAE
2 S. laciniata L . (Podospermum laciniatum (L.) DC.) - Sp. anuală de 9a Baza tulp, peţiolii frz. bazale şi involucrul ± păianjeniu lanate. Frz. bazale
iarnă, bisanuală, perenă, Ht.-H., 10-40 cm. V - V I I . 2n=14. Spor. z.step.- ± eliptice. Antodiu solitar, peste 2 cm lung. Ligulele aproape de 2 ori cât
e.g.; paj. uneori sărăturate. Sp. xeromez.-mez, hal. fac. Centr. eur.-medit. involucrul.
3a Achene dens păroase. Plantă ± lanat-păroasă, cu rizom globulos în sol. 9 S. humilis L . (piş. C X X X V , fig. 8). - Sp. perenă, G , 10-40 cm. V -
Papus de 3-4 ori mai lung decât achena. V I I . 2n=14. Spor. e.g.-e.f; paj. umede. Sp. mez.-mezohigr, slab-mod.
3 S. lanata (L.) Hoffm. - Sp. perenă, G , 10-20 cm. V - V l . Rară
acid. Trans, B a n , M o l d . Eur.
z.păd.stej.-e.g.; paj. pietroase. Sp. xer.-xeromez, term. Jud. Mehedinţi -
9b Plantă glabră. Frz. bazale liniar-lanceolate. Antodiu mai mic, de 12-25 mm
Porţile de Fier. Balc.-anat.
lung. Ligulele egale sau depăşesc puţin involucrul.
3b Achene glabre, netede sau rugoase 4
4a Fl.violete sau roze 5 10 S. parviflora Jacq. - Sp. perenă, rar bisanuală, H.(Ht.), 20-40 cm.
4b Fl.galbene 6 V - V I I . 2n=14. Spor. z.păd.stej.-e.g.; paj. umede şi sărăturate. Sp.
mezohigrohal. Trans. şi jud. Tulcea - Deltă. Euras. cont.
5a Tulp. de obicei ramificată în partea sup. Frz. de 1-3 mm l ă ţ , canaliculate.
Ligule liliachiu-palide. Achene netede. 85 Chondrilla L.
4 5. purpurea L . - Sp. perenă, G , 10-50 cm. V-VIII. 2n=14. Spor.
x=5
z.păd.stej.-e.b.; paj. însorite. Eur. centr. Rusia, Siberia.
5b Tulp. neramificată. Frz. plane, de 4-9 mm lăţ. Ligule palid-roz. Achene la Frz. bazale runcinate, se usucă până la înflorire. Antodiile laterale aproape
scabre spre vârf. sesile.
5 S. roşea Waldst. et K i t . - Sp. perenă, G , 10-50 cm. V-VIII. Spor. 1 C.juncea L . - R ă s f u g . Sp. biSanuală-perenă, H t . - H , 40-80 cm.
e.f.-e.s.; paj. umede şi umbroase. Alp.-carp.-balc. VII-IX. 2n=15,30. Frecv. z.step.-e.g.; loc. cult. şi rud. Sp. xerofită-
6a Plantă ± dens păianjeniu păroasă sau lanată. Rizom vertical, tuberizat. xeromez, term. Cont. euras.
Tulp. ramificată, dens foliată; frz. liniare. lb Frz. bazale întregi sau sinuat-dentate. Toate antodiile evident pedunculate.
6 S. mollis M . B i e b . - Sp. perenă, G , 10-25 cm. V I - V I I . Rară z.step.- ? C. chondrilloides (Ard.) H . Karst. - A fost menţionată din Bucegi
z.silvostep.; paj. pe stâne. Dobr. şi jud. Galaţi la Băneasa şi Balinteşti. de Schur, dar nu s-a mai găsit.
Pont.-balc.
6b Plante glabre sau glabrescente. Rizom netuberizat 7 86 Taraxacum* F.H.Wiggers -Păpădie
7a Tulp. cu numeroase frz. alungit eliptice până la liniare, ramificată în x=8
partea sup. Achene scabre pe coaste.
la Papus alb-cenuşiu, cu nuanţă slab roşcată. Achene fără con (zonă umflată
7 S. hispanica L . - Sp. perenă, G , 30-70 cm. V - V I I . 2n=14. Spor.
de Ia baza rostrului care separă achena propriu zisă de rostru). Hipsofile
z.step.-e.f; paj, tuf, margini de păd. Sp. xeromez, N . Pont.-medit.
2

- Convar. edulis (Moench) Soo se cultivă ca leg. pentru răd. fiind numită involucrale ext. mai scurte şi mai înguste decât cele int. înfloresc spre
2
sfârşitul verii-toamnă
salsifi spaniol.
7b Tulp. scapiformă sau cu câteva frz. mici 8 lb Papus albicios. Achene cu con. Hipsofile involucrale ext, de obicei mai
late decât cele int. înfloresc, de obicei, primăvara 3
8a Baza tulp. fibroasă, cu resturile brune ale frz. vechi. Achene fin verucoase
pe muchii. 2a Scap glabru la maturitate. Frz. subţiri, liniar-lanceolate. Antodii de 15-
8 S. austriaca L . - L ă p t i u c ă . Sp. perenă, G , 5-30 cm. V - V I . 20 mm diam. Achene de 3-4,5 mm.
2n=14. Spor. z.silvostep.-e.g.; paj, margini de păd. Sp. xeromez.-mez. 1 T. bessarabicum (Hornem.) Hand.-Mazz. - Sp. perenă, H , 5-15
Euras. (submedit.). cm. VII-IX. 2n=16. Spor. z.step.-e.g.; paj. umede şi sărăturate. Sp.
mezohigr.-higr, hal. Cont. euras.
8b Baza tulp. fără fibre vechi. Achene netede pe coaste 9

' Gen foarte polimorf. Din Europa s-au descris circa 1200 specii (microspecii), din care numai 30
specii (grupe de specii) au fost reţinute şi prezentate în Flora Europaea.

856 857
ASTERACEAE
2b Scap păianjeniu lânos. Frz. groase, pieloase, obovat-lanceolate. Antodii de
3-4 cm diam. Achene de 4,5-6 mm.
2 T. serotinum (Waldst. et Kit.) Fisch. - P ă r ă s i t a g ă i n i l o r . Sp.
perenă, H . , 5-25 cm. V I I - X . 2n=16. Spor. z.step.-e.g.; paj. uscate. Sp.
xeromez., subterm. Pont.-pan.-balc.
3a Hipsofile involucrale ext. pronunţat alb marginate, dar îngust, sub vârf
corniculate
3b Hipsofile involucrale ext. fără margine albă distinctă, sau marginea albă
trece treptat în verde, la vârf necorniculate 5
4a Achene roşietice sau brun-roşietice. Ligule palid gălbui, plane.
3 T. erythrospermum Andrz. ex Besser s.l.(7. laevigatum (Willd.)
DC.) (piş. C X X X V , fig. 9). Hipsofile involucrale ext. de obicei purpurii.
Achene roşii. Rostru de circa 3 ori cât achena. - Sp. perenă, H . , 5-20 cm.
I V - V . 2n= 16,24. Spor. z.step.-e.g.; paj. însorite, uscate. Sp. xer.-xeromez.
Euras. (medit.)
Obs. T. fulvum Raunk. cu hipsofile ext. verzi, achene brun-roşietice, rostru de
circa 2 ori cât achena, 2n=32, publicată şi de la noi, după Fl. Eur. IV nu creşte în Ro.
4b Achene palid-brune. Ligule galbene aurii, involute.
? T. obliquum (Fr.) Dahlst. - A fost menţionată de la Ciucea (jud.
Cluj) şi Valea Lungă (jud. Alba) foarte probabil din eroare de determinare;
sp. este răsp. în N V . Eur. şi lipseşte din ţările vecine.
5a Hipsofile involucrale ext. cu margine membranoasă foarte lată, mai mult
de 1/4 din lăţ., ovate, erecte, mai late decât cele int. Frz. îngust lanceolate,
atenuate spre bază, sinuat dinţate.
4 T. palustre (J.Lyons) Symons (piş. C X X X V , fig. 10). - Sp. perenă,
H., 5-20 cm. I V - V I . Spor. z.păd.stej.-e.g.; paj. umede, înmlăştinite. Sp.
mezohigr.-higr., N . Maram., Trans., Ban., Olt., Munt., M o l d . Euras.
2
5b Hipsofile involucrale ext. îngust marginate
6a Achene brun-roşietice de 3,5-4 mm; conul de 1-1,5 mm iar rostrul de 8-12
mm, de 3 ori cât achena. Hipsofile involucrale ext. ovate, scurte, cât 1/3
faţă de cele int., erecte, alipite. Peţiol aripat.
5 T. hoppeanum Griseb. (piş. C X X X V , fig. 11). - Sp. perenă, H , 5-
15 cm. I V - V i . Spor. e.g.-e.f; stâne. calc. Trans., Ban., M o l d . Alp.-carp.-
balc.
6b Achene brune, brune-gălbui sau cenuşii, niciodată roşietice
7a Hipsofile involucrale ext. liniar-lanceolate, de 12-17 mm lung., cu puţin
mai scurte decât cele int., patente până la recurbate. Achene brune, de 2,5-
3,5 mm, conul de 0,2-0,7 mm, iar rostrul de 7-15 mm, cel puţin de 2 ori
mai lung decât achena.
858
ASTERACEAE
6 T. officinale Weber ex F.H.Wigg. (piş. C X X X V , fig. 12). - Sp.
perenă, H , 5-40 cm. I V - V I . 2n=24. Foarte frecv. z.step.-e.b.; loc. cult. şi
rud. Sp. xeromez.-mez., N -3- Euras.
2
7b Hipsofile ext. lanceolate până la ovat-lanceolate, de 5-12 mm lung.,
evident mai scurte decât cele int., cam cât 1/2 8
8a Hipsofile ext. ovat-lanceolate, erecte până la alipite, până la 8 mm lung.
4 Scap de 1-5 cm.
7 T. alpinum Hagetschw. - Sp. perenă, H , 1-5 cm. VII-VIII. Spor.
e.a.; paj. pe stâne. Euras. alp.
8b Hipsofile ext. lanceolate, până la 12 mm lung. Scap de 5-18 cm 9
9a Involucru verde întunecat, negricios. Achena de culoarea paielor.
8 T. nigricans (Kit.) Rchb. s.l. (piş. C X X X V , fig. 13). - Sp. perenă,
H . , 10-20 cm. V I - V I I . 2n=24,32. Spor. e.s.-e.a.; paj. Sp. mez.-mezohigr.
Carp.-balc.
9b Involucru verde. Achene brune.
9 T.fontanum Hand.-Mazz. s.l. - Sp. perenă, H , 5-15 cm. VII-VIII.
Spor. e.b.-e.s.; paj., pe lângă izvoare. Sp. mezohigr. Euras. alp.
87 Cicerbita Wallr.
x=8,9
1 C. alpina (L.) Wallr. (Mulgedium alpinum (L.) Less.) - Sp. perenă,
H , 50-150 cm. VII-IX. 2n=18. Frecv. e.b.-e.s.; bur. de depresiune, văi,
căldări, margini de păd. Sp. mezohigr. Eur. (mont.).
88 Mycelis Cass.
1 M. muralis (L.) Dumort. - S u s a i p ă d u r e ţ . Sp. perenă, H . , 30-
100 cm. VI-VIII. 2n=18. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; păd., tuf, bur. Sp. mez.,
6 scia., N . Eur
3
89 Cephalorrhynchus Boiss.
1 C. tuberosus (Steven) Schchian (Lactuca glandulosa (Boiss.) Nyâr.)
(piş. C X X X V , fig. 14). - Sp. bisanuală, Ht., 30-60 cm. V I - V I I . Rară
z.păd.stej.-e.g.; margini de păd., tuf. Sp. xeromez., subterm., calc. Jud.
Mehedinţi între Orşova şi Gura Văii. Bale. A s . de S V .
7
PLANŞA CXXXVI. 1 - Lactuca perennis; 2 - L. aurea; 3 - L viminea - frz. decurentă şi
achenă; 4 - Sonchus asper subsp. asper, 5-5. palustris; 6-5. arvensis; 7 - Crepis foetida - a-
achenă int.; b- achenă ext.; 8 - C. setosa - antodiu şi fr; 9 - C. praemorsa; 10 - C. sancta -
antodiu cu hipsofile reflecte şi bractee setiforme, achenă ext. (a) şi int. (b); 11 - C.jacquinii; 12 -
C. sibirica; 13 - C. pannonica; 14 - C. paludosa; 15 - C. viscidula; 16 - Prenanthes purpurea.
859
 ASTERACEAE

90 Lactuca L. - L ă p t u c ă
x=9
la Ligule albastru-liliachii 2
lb Ligule galbene 3
2a Achene negricioase, 1 costate, cu rostru alb, foarte puţin mai lung decât
achena.
1 L. perennis L . (piş. C X X X V I , fig. 1). - Sp. perenă, H . , 30-80 cm.
V - V I . 2n=18. Spor. e.g.-e.f; loc. uscate şi însorite, s t â n e , tuf. Sp. oligotr,
xeromez, subterm, calc. Jud. M a r a m , Cluj, Mureş, Harghita, Braşov,
Sibiu, Alba, Bihor, Caraş-Severin, Mehedinţi. Centr. eur.
2b Achene gălbui-închise, multicostate, cu rostru de aceeaşi culoare, circa cât
1/3 din achenă. Plantă cu stoloni subterani.
2 L. tatarica (L.) C . A . M e y . - Sp. perenă, H , 30-80 cm. V - V I I I .
2n=18. Spor. z.step.; nis. litorale şi mai rar fluviale. Sp. mezohal.-higrohal.
Dobr. pe malul mării, în Deltă frecv. şi jud.: Prahova, Buzău, Ialomiţa,
Galaţi. Cont. euras.
3a Rostrul de culoarea achenei, necapilar, mai scurt sau cel mult cât achena. .4
3b Rostrul alb, capilar, cel puţin cât achena care este mai închisă la culoare..6
4a Tulp. glandulos-păroasă în partea inf, în cea sup. glabră. Achene de 7-
8 mm, palid-brune, 10 costate, rostrul cât 1/4 din achenă.
3 L. aurea (Sch.-Bip.) Stebbins (L. sonchifolia Pancic) (piş.
C X X X V I , fig. 2). - Sp. perenă, H , 40-80 cm. V I L 2n=16. Foarte rară e.f;
tuf. Jud. Caraş-Severin: Băile Herculane pe Mt. Şuşcu şi Hânca Camena.
Bale.
4b Tulp. glabră sau cu peri rari la bază, neglandulari 5
5a Frz. nedecurente. Răd. tuberizate. Achene negre de circa 6-8 mm, cu rostru
cât 1/3 din achenă.
4 L. quercina L . - Sp. bisanuală, H t , 30-100 cm. VI-VIII. 2n=18.
Spor. z.step.-e.g.; tuf, margini de păd. Centr. eur.
L. quercina var. integrifolia (Bogenh.) Bischoff (L chaixii Vili.) are
frz. ± întregi.
5b Frz. decurente. Răd. netuberizată. Achene de 12-15 mm, cu rostru ± egal
cu achena.
5 L. viminea (L.) J. et C.Presl (piş. C X X X V I , fig. 3). - Sp. bisanuală,
H t , 40-80 cm. VII-VIII. 2n=18. Spor. z.step.-e.f; loc. înierbate şi uscate,
uneori pietroase, tuf. Sp. xeromez, subterm. Cont. euras.
6a Frz. sup. liniare, întregi, cu baza sagitat-auriculată. Achene palid brune, 7-
8 costate, cu rostru de circa 2 ori cât achena.

860
861
ASTERACEAE
6 L. saligna L . - Sp. anuală-bisanuală, T.-Ht., 30-100 cm. VII-VIII.
2n=18. Frecv. z.step.-e.g.; loc. rud., paj., tuf., uneori săraturi slabe. Sp.
xeromez., subterm., hal. fac, N2-3. Eur. centr. şi de S.
6b Frz. ± eliptice, obovat-eliptice sau suborbiculare, cel puţin cele sup.
denticulate 7 cm. V - V I I . 2n=14. A fost menţionată de la Constanţa, dar prezenţa acestei
7a Frz. cu nervura mediană glabră pe dos. Infl. generală corimbiformă.
7 *L. sativa L . - S a l a t ă . Sp. anuală-anuală de iarnă-bisanuală,
T.-Ht., 30-100 cm. VII-VIII. 2n=18. Cult. ca leg. Originea probabil în
L. serriola L .
Soiurile frecv. în cultură aparţin la:
- convar. secalina Alef. - S a 1 a t ă de f o i .
- convar. longifolia (Lam.) Alef. (=L. romana Garsault) - M a r u 1 ă .
- convar. capitala (L.) Alef. - S a l a t a c ă p ă ţ â n ă .
7b Frz. cu nervura mediană spinos setacee pe dos. Infl. generală alungită,
paniculiformă 8 4b
8a Frz. cu lamina în poziţie verticală. Achene cenuşii.
8 L. serriola L . - Sp. anuală de iarnă-bisanuală, Ht., 50-150 cm. VII-
VIII. 2n=18. Frecv. z.step.-e.g.; loc. rud., tuf., bur. Sp. xeromez.-mez., N .
3. Euras.
8b Frz. cu lamina orizontală. Achene negricioase.
9 L. virosa L . - L ă p t u c ă v e n i n o a s ă . Sp. anuală de iarnă-
bisanuală, Ht., 50-150 cm. VII-IX. 2n=18. Rară z.păd.stej.-e.f.; loc. uscate,
rud., tuf., bur. Jud.:, Mureş, Sibiu, Hunedoara, Caraş-Severin, Tulcea, Iaşi.
Med. Submedit.
91 Sonchus L. - S u s a i
x=7,8,9
la Plante anuale-bisanuale
lb Plante perene
2a Achene netede, cel puţin între coaste, puternic comprimate şi ± aripate.
Frz. sup. cordat amplexicaule, cu auricule rotunjite.
1 S. asper (L.) H i l l - S u s a i a s p r u . Sp. anuală-anuală de iarnă, T.,
Ht., 30-100 cm. VII-IX. 2n=18. Frecv. z.step.-e.g.; loc. cult.(prăşitoare) şi
rud. Sp. xeromez.-mez., N 3 - 4 .
a - subsp. asper (piş. C X X X V I , fig. 4). - Achene fără spinuli sau cu
spinuli rari pe margini şi coaste. Cosm.
b - subsp. glaucescens (Jord.) Ball (5. glaucescens Jord.) - Achene cu
spinuli denşi, recurbaţi, pe margini şi pe coaste. Dobr. şi în S. Câmpiei
Române din Munt. Medit.
2b Achene rugoase sau tuberculate între coaste
862
ASTERACEAE
3a Frz. penat-sectate, segmentele liniar-lanceolate, cel terminal de mărimea
segmentelor laterale. Ligulele mai lungi decât tubul C. Achene brusc
îngustate la bază.
? S. tenerrimus L . - Sp. anuală, bisanuală, perenă, T., Ht., H , 20-60
sp. la noi este îndoielnică. Medit.
3b Frz. penat-fidate până la sectate, segmentele laterale ± ovate, cel terminal
mult mai mare decât cele laterale. Ligulele de lung. tubului C. Achene
treptat îngustate la bază.
2 S. oleraceus L . - S u s a i m o a l e . Sp. anuală, T., 30-80 cm. V I -
VIII. 2n=32. Frecv. z.step.-e.f; loc. cult. şi rud. Sp. xeromez.-mez.,
helscia., N . Cosm.
4
4a Hipsofile involucrale 25-30. Ligule mai lungi decât tubul C.
? S. tenerrimus L . (vezi 3a).
Hipsofile involucrale 38-50. Ligulele de lung. tubului C 5
5a Tulp. de 1-3 m, în partea sup., împreună cu pedunculii şi involucrul,
glanduloasă. Frz. cu auricule acute. Papus cel mult de 2 ori cât achena.
3S.palustris L . - S u s a i m a r e . (piş. C X X X V I , fig. 5). Sp. perenă,
2
G., 1-3 m. VII-VIII. 2n=18,54. Spor. z.păd.stej.-e.f; pe malul apelor,
mlaştini, zăv., stufărişuri. Sp. mezohigr.-higr. Eur.
5b Tulp. de 50-150 cm, glabră, uneori pedunculii şi involucrul glanduloşi.
Frz. cu auricule rotunjite. Papus de 3-4 ori mai lung decât achena.
4 S. arvensis L . - S u s a i . (piş. C X X X V I , fig. 6). Sp. perenă, G . , 50-
150 cm. VII-VIII. 2n=36,54. Frecv. z.step.-e.f;
a - subsp. arvensis - Involucrul şi pedunculii în partea sup. dens
glandulos-păroşi. Foarte frecv. în loc. cult. şi rud. Mez. 2n=54. Euras.
b - subsp. uliginosus (M.Bieb.) Nyman - Involucrul şi pedunculii glabri.
Frecv. în paj. înmlăştinite, adesea sărăturate (Deltă). Mezohigr.-higr.
2 2n=36. Centr. eur.
4
92 Crepis L . (inel. . Lagoseris M.Bieb.) -Gălbenuş
x=3,4,5,6
l a Achene evident rostrate (cel puţin cele int.) 2
l b Achene fără rostru, îngustate spre vârf 3
2a Rostrul de circa 2 ori mai lung decât achena la achenele int. sau foarte scurt
la cele ext. Antodii nutante înainte de înflorire.
1 C.foetida L . (piş. C X X X V I , fig. 7). - Sp. anuală, T., 20-50 cm. V I -
VIII. Frecv. z.step.-e.g.; loc. însorite, ruderalizate, adesea nisipoase. Sp.
xeromez.-mez., N . . 2 3
3
863
 ASTERACEAE
ASTERACEAE
7 C. capillaris (L.) Wallr. - Sp. anuală de iarnă-bisanuală, H t , 30-60
a - subsp. foetida - Hipsofile involucrale ext. până la 0,75 mm l ă ţ , lung. cm. V I - V I I . 2n=6. Spor. z.silvostep.-e.g.; paj, tuf, loc. rud. Sp. oligotr,
cât 1/2 celor int, predominant glandular-păroase. 2n=10. Euras. m e z , N1-2. Eur. centr. şi de S.
b - subsp. rhoeadifolia (M.Bieb.) Celak. - Hipsofde involucrale ext. de 1- 9a Frz. tulp. sup. liniar-lanceolate, întregi, lungi, ± egale cu ramificaţiile,
1,5 mm l ă ţ , lungi cât 2/3 faţă de cele int, cu peri neglandulari. Pont.- revolute. Involucru de 7-10 mm lung. Ligule de 1,5 ori cât involucrul.
medit. Achene de 3-4 mm l u n g , 10 costate.
2b Achene uniforme, cu rostru mai scurt decât achena, cam 1/2. Antodii erecte 8 C. tectorum L . - Sp. anuală, T , 20-60 cm. V - V I I . 2n=8. Frecv. z.
înainte de înflorire. step.-e.g.; loc. uscate, sărace, paj. rud. Sp. xeromez. Euras.
2 C. setosa Haller f. (piş. C X X X V I , fig. 8). - Sp. anuală, T , 20-80 9b Frz. tulp. sup. mai scurte decât ramificaţiile, plane. Involucru de 9-12 mm
cm. VI-VII. 2n=6,8. Frecv. z.step.-e.f; loc. înierbate şi însorite, lung. Ligule de 2 ori cât involucrul. Achene de 5-6 mm lung, 13-20 costate.
ruderalizate. Sp. xeromez.-mez, N2-3. Eur. centr. şi de S.
9 C. biennis L . - B a r b a l u p u l u i . Sp. bisanuală, H t , 30-100 cm.
3a Tulp. scap şi câteva frz. mici, bracteiforme la baza ramurilor 4 V I - V I I . 2n=32,40,42. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; paj, margini de păd. Sp. m e z ,
3b Tulp. foliată 5
N2-3. Eur.
4a Frz. bazale alungit obovate, sinuat denticulate. Infl. generală îngustă, 10a Hipsofile involucrale păroase pe faţa int 11
alungit paniculiformă. Achene uniforme, fin costate. 10b Hipsofile involucrale glabre pe faţa int 12
3 C. praemorsa (L.) Walther (piş. C X X X V I , fig. 9). - Sp. perenă, H , 11a Frz. tulp. sagitat-auriculate. Achene cu 15-20 coaste. Tulp. de obicei
30-60 cm. V - V I . 2n=8. Spor. z.păd.stej.-e.b.; paj, margini de păd. Sp. ramificată în partea sup.
m e z , Ni-2- Euras. cont.
10 C. conyzifolia (Gouan) A.Kern. - Sp. perenă, H , 15-50 cm. V I I -
4b Frz. bazale oblanceolate, penat fidate până la partite. Achene diferite, cele
I X . 2n=8. Spor. e.b.-e.s.; paj, margini de păd. Sp. m e z , slab-mod. acid.
ext. spinuloase, cele int. netede.
Alp. eur.
4 C. sanda (L.) Babe. (Lagoseris sancta (L.) K . M a l y ) (piş. C X X X V I ,
11b Frz. tulp. cu baza rotunjită sau îngustată. Achene cu 10-12 coaste. Tulp. de
fig. 10). - Sp. anuală, T , 15-45 cm. V - V I . 2n=10. Spor. z.step.-e.g.; loc.
obicei neramificată.
înierbate, uscate şi însorite, ruderalizate. Sp. oligotr, xer.-xeromez,
? C. alpestris (Jacq.) Tausch - Sp. perenă, H , 10-35 cm. V I - V I I .
subterm. Jud.: Caraş-Severin, Mehedinţi,Călăraşi, Ialomiţa, Constanţa,
2n=8. Indicaţii vechi, nesigure, nu există material din ţară. A l p . eur.
Tulcea, Vaslui. Pont.-balc.
12a Involucru fără peri glandulari 13
5a Plante anuale sau bisanuale 6
12b Involucru cu peri glandulari 15
5b Plante perene, cu rizomi 10
13a Plantă scundă, de 5-20(-25) cm, glabră. Frz. oblanceolate, sinuat lobate
6a Hipsofile involucrale glabre pe faţa int 7
până la sectate. Involucru cu peri stelaţi şi simpli.
6b Hipsofile involucrale păroase pe faţa int 9
11 C. jacquinii Tausch (piş. C X X X V I , fig. 11). - Sp. perenă, H , 5-20
7a Involucru complet glabru, ca şi tulp. în partea sup. Hipsofde involucrale
cm. VII-VIII. 2n=12. Spor. e.b.-e.s.; stâne. înierbate. Sp. mez, sax, calc.
ext. foarte mici, circa 1/8 din lung. celor int. care sunt îngroşate longitud.
Carp. de E , Piatra Craiului şi Bucegi. Alp.-carp.-balc.
pe dos.
13b Plante robuste, peste 50 cm înalţ, păroase, cu frz. sinuat dinţate 14
5 C. pulchra L . - Sp. anuală, T , 30-70 cm. VI-VII. 2n=8. Spor.
14a Frz. ovate cu baza rotunjită sau uşor cordată. Hipsofile involucrale cu peri
z.step.-e.g.; loc. înierbate, uscate şi însorite. Sp. xeromez, N2.3. Eur. de S.
lungi dispuşi longitud. şi median. Achene de 7-10 mm.
7b Involucru ± păros. Hipsofile involucrale ext. circa 1/3-1/2 din lung. celor
12 C. sibirica L . (piş. C X X X V I , fig. 12). - Sp. perenă, H , 50-100
int 8
cm. VII-VIII. 2n=10. Spor. e.f.-e.b.; margini şi rarişti de p ă d , tuf, paj.
8a Tulp. cel puţin în partea inf. şi frz, dens şi scurt aspru păroase. Achene de
Jud.: Cluj, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Braşov, Prahova, Suceava (mont.).
3-3,8 mm.
Euras. bor.
6 C. nicaeensis Balb. - Sp. anuală de iarnă-bisanuală, H t , 40-80 cm.
14b Frz. bazale obovat-eliptice, cele tulp. ± eliptice, cu baza auriculat-sagitată.
V - V I I . 2n=8. Spor. z.silvostep.-e.g.; paj, loc. rud. Sp. xeromez, subterm,
Hipsofile involucrale ± tomentoase. Achene de 5-6 mm.
N i _ . Medit.
2

8b Plantă glabră sau glabrescentă. Achene de 1,5-2,5 mm.

865
864
ASTERACEAE
13 C. pannonica (Jacq.) K . Koch (piş. C X X X V I , fig. 13). - Sp.
perenă, H . , 50-100 cm. VII-VIII. 2n=8. Spor. z.silvostep.-e.g.; paj., tuf.,
loc. uscate şi însorite. Sp. xeromez., subterm., Ni_2. Jud.: Cluj, Mureş,
Hune-doara, Giurgiu, Tulcea, Galaţi, Suceava. Pont.-pan.
15a Frz. oblanceolate, întregi sau slab denticulate. Involucru de 8-10 mm lung.
Achene brun-roşietice, de circa 4 mm, cu circa 20 coaste.
14 C. mollis (Jacq.) Asch. (C. succisifolia (AH.) Tausch) - Sp. perenă,
H., 30-70 cm. VII-VIII. 2n=12. Foarte rară e.b.-e.s.; paj. ± umede şi ±
umbroase. Mţii Bucegi, în V . Mălăieşti 1600-1650 m. Centr. eur. (mont.).
15b Frz. mai late, evident denticulate. Involucru peste 10 mm lung. Achene de
5-8 mm, brune sau palid gălbui
16a Tulp. şi frz. glabre. Frz. cu baza ± sagitată. Achene palid gălbui, de circa
5 mm, cilindrice, cu 10 coaste.
15 C. paludosa (L.) Moench (piş. C X X X V I , fig. 14). - Sp. perenă,
H . , 50-100 cm. VI-VIII. 2n=12. Frecv. e.f.-e.b.; paj. umede bur., în lungul
apelor. Sp. mezohigr., slab-mod. acid. Eur. (mont.).
16b Tulp. păroasă; frz. păroase cel puţin pe faţa inf., cu baza cordat-
amplexicaulă. Achene de 6-8 mm, brune, fusiforme, cu 25-35 striuri.
16 C. viscidula Froel. (piş. C X X X V I , fig. 15). - Sp. perenă, H . , 30-80
cm. VII-VIII. 2n=12. Spor. e.b.-e.s.; paj., tuf., pe sol. schel. Mţii: Rodnei,
Giurgeu, Ciucaş, Bârsei, Bucegi, Făgăraş, Retezat, Godeanu, Ţarcu,
Mehedinţi, Bihor. Carp.-balc.
Obs. S-au mai menţionat de la noi: C. neglecta L. şi C. taraxacifolia
nesigure; de asemenea C. negoiensis Răv. et Nyâr. = Ilieracium negoiense
Soo.
93 Prenanthes L.
x=9
1 P. purpurea L. - Salata iepurelui, (piş. C X X X V I ,
fig. 16). - Sp. perenă, G . , 50-150 cm. VII-IX. 2n=18. Frecv. e.g.-e.b.;
păd., rarişti de păd., bur. Sp. mez.-mezohigr., scia.-helscia. Centr. eur.
(mont.).
94 Andryala L.
1 A. levitomentosa (Nyâr.) P.D.Sell (Pietrosia levitomentosa Nyâr.;
Hieracium levitomentosum (Nyâr.) So6) - (piş. C X X X V I I , fig. 1). - Sp.
perenă, H . , 15-20 cm. VII-VIII. Foarte rară e.s.(1600-1700 m);
stânc.(gnais profiroid) pe versanţi abrupţi (30-80°). Sp. sax. Mţii Bistriţei:
Pietrosul Broştenilor pe "Pietrosul Bogolin". End.
866
ASTERACEAE
95 Hieracium L. - V u l t u r i c ă
x=9
Obs. Genul Hieracium este socotit cel mai variabil din Flora Europei Centrale şi în
acelaşi timp cel mai dificil dintre Angiosperme. Până astăzi nu există o lucrare care să sintetizeze
numeroasele cercetări anterioare, cercetări care au pulverizat acest gen până la limita
inexplicabilului, făcând aproape imposibilă determinarea taxonilor. Mai mult, s-a descris un
număr enorm de hibrizi, presupuşi, chiar şi tripli şi cvadrupli, în ciuda faptului că speciile din
subgenul Hieracium nu formează sau formează puţin polen. în Flora Europea voi. IV constatăm
16 cu satisfacţie că se admite o singură specie hibridă provenită din 2 specii parentale şi nu 2 sau3, ca
în Flora R.P.R. şi mai constatăm faptul că un număr de presupuşi hibrizi sunt socotiţi taxoni
independenţi. în acest fel, numărul hibrizilor presupuşi scade substanţial. Din cei 119 hibrizi,
descrişi în Flora R.P.R. 54 nu sunt admişi, deci circa 45%, majoritatea căzând în sinonimie.
Speciile intermediare, diferite, considerate că au provenit din aceleaşi specii parentale presupuse,
s-au consemnat o singură dată sub numele valabil cel mai vechi. S-au omis taxonii consideraţi
hibrizi, provenind din specii parentale hibride, precum şi taxonii consideraţi că au provenit din 3
sau mai multe specii parentale,
l a Achene mici, de l-2(-2,5) mm lung., costate; coastele se termină cu
dinţişori, astfel achena apare cu apexul crenulat (piş. C X X X V I I , fig. 2).
Perii papusului dispuşi într-un singur şir. Stoloni adesea prezenţi (Subgenul
Pilosella (Hill) Gray 2
lb Achene de 2,5-5 mm lung., costate; coastele se unesc apical într-un inel
Thuill., date nedinţat (piş. C X X X V I I , fig. 3). Perii papusului dispuşi în 2 şiruri. Plante
(Răv. et Nyâr.) fără stoloni (Subgenul Hieracium) 13
2a Tulp. scap, cu 1 antodiu. Frz. rozetei dens alb stelat-păroase pe faţa inf.....3
2b Tulp. ± foliată, cu 1 frz. tulp. spre bază şi 1-3 frz. bracteiforme. Frz. rozetei
verzi pe faţa inf., niciodată alb-argintii 5
3a Stoloni puţini, foarte scurţi şi groşi, cu frz. mari, îndesuite
1 H. macranthum (Ten.) Ten. (H. hoppeanum Schult. grex macran-
thum (Ten.) Năgeli et Peter) (piş. C X X X V I I , fig. 4). - Sp. perenă, H , 10-
30(-40) cm. V I . 2n=18. Frecv. (z.păd.stej.)e.g.-e.s.; paj., margini de păd.
Sp. xeromez.-mez., slab acid.-neutrofîlă, N u . Eur. centr. şi SE. (mont.).
3b Stoloni numeroşi, lungi şi subţiri, cu frz. ± distanţate 4
4a Hipsofile involucrale cu parazitate variabilă, totdeauna vizibile printre
peri. Ligule roşu striate pe faţa ext.
2 H. pilosella L . (piş. C X X X V I I , fig. 5). - Sp. perenă, H , 5-30 cm.
V - V I I I . 2n=36. Foarte frecv. în numeroase var.; z.păd.stej.-e.b. Paj.
însorite. Sp. xeromez.-mez., oligotr., pionieră, N . Euras. 2
PLANŞA CXXXVII. 1 - Andryala levitomentosa - a-fl., b-fr., bractee; 2 - achenă subgenul
Pilosella; 3 — achenă subgenul Hieracium; 4 - Hieracium macranthum; 5 — H. pilosella; 6 -
H. lactucella; 7 - H. flagellare; 8 - H. piloselloides; 9 - H. bauhinii.
867
 ASTERACEAE
4b Hipsofile involucrale cu peri lungi, moi, abundenţi, şi cu puţini peri
glandulari, mici. Ligulele nu sunt striate cu roşu.
3 H. pseudopilosella Ten. var. banaticolum Nyâr. et Zahn - Sp.
perenă, H . , 8-10 cm. V - V I I . Foarte rară e.g.-e.f.; loc. s t â n e , înierbate. Jud.
Mehedinţi: Sviniţa pe M t Treşcovăţ, Orşova pe D l . Alion. Bale.
Obs. Subsp. pseudopilosella este medit, nu creşte la noi.
5a F l . portocalii-roşietice sau purpurii.
4 H. aurantiacum L . - R u s u l i ţ ă . Sp. perenă, H , 20-40(-60) cm.
VI-VIII. 2n=36. Frecv. e.f.-e.s.; paj. Sp. mez, oligotr, slab-mod. a c i d ,
N l - 2 . Euras. arct.-alp.-eur.
5b F l . galbene 6
6a Plantă cu 1 (foarte rar 2-3) antodiu mare, globulos, de 10-15 mm d i a m ,
dens păros, acoperit cu peri lungi până la 8 mm, simpli, moi şi peri stelaţi.
Stolonii lipsesc.
5 H. alpicola Schleich. ex Gaudin - Sp. perenă, H , 10-25 cm. VII-
VIII. 2n=36. Rară e.s.-e.a.; paj. pe stâne. Sp. mez, oligotr.
a - subsp. alpicola - Are glande foarte puţine. Creşte în A l p i .
b - subsp. ullepitschii Blocki - Tulp. dens şi scurt glandulos păroasă.
Involucru de 9-11 mm lung, cu peri închis coloraţi. Antodii 1-3. Mţii:
Bucegi şi Nemira. Carp. - bale.
c - subsp. rhodopeum (Griseb.) Zahn in Koch (H. rhodopeum Griseb,
Pilosella rhodopea (Griseb.) Szelag) - Tulp. cu peri glandulari rari,
prezenţi în partea sup. a tulp. Involucru de 7,5-9 mm lung. Mţii:
Căpăţânii şi Cozia. Bale. (Mţii: Stara Pianina, Rila, Pirin, Rodopi)
6b Plante cu 2-numeroase antodii, ovoidal-cilindrice, cu peri mai scurţi, mai
rigizi. Stolonii prezenţi, când lipsesc, atunci plantele sunt robuste, peste
30-40 cm înalţ, şi cu numeroase antodii 7
7a Antodii 2-5(-7) 8
7b Antodii numeroase, peste 10 9
8a Frz. rozetei glauce, glabre sau cu câţiva peri simpli pe margini şi nervura
mijlocie. Hipsofile involucrale de 5-9 mm lung.
6 H. lactucella Wallr. (H. auricula auct. non L.) - O p i n t i c . (piş.
C X X X V I I , fig. 6). Sp. perenă, H , (5)10-30(45) cm. VI-VII. 2n=18. Frecv.
e.g.-e.s.; paj, răzoare, uneori în turbării uscate. Sp. xeromez.-mez,
oligotr, slab-mod. a c i d , Ni_2. Eur.
8b Frz. rozetei cu peri simpli pe ambele feţe şi cu peri stelaţi pe dos.
Hipsofile involucrale de 9-12 mm lung.
7 H.flagellare W i l l d . (piş. C X X X V I I , fig. 7). Sp. perenă, H , 12-40
cm. VI-VII. 2n=36,45,54. Spor. e.g.-e.f; paj, margini de păd. Jud.:
Bistriţa-Năsăud, Mureş, Cluj, Vâlcea. Centr. şi N V . Eur.
9a Tulp. şi frz. glabre sau cu peri setiformi puţini. Stolonii lipsesc.

868 869
 ASTERACEAE
8 H. piloselloides V i l i . (H. florentinum AII., H. praealtum V i l i . ex
Gochnat)(plş. C X X X V I I , fig. 8). Sp. perenă, H . , 20-60 cm. V - V I I . Spor.
z.păd.stej.-e.f; loc. înierbate, pietroase. Sp. oligotr., xeromez.
a - subsp. piloselloides - Frz. tulp. cu baza îngustată. Ramurile infl. ±
egale, scurte şi îndesuite. 2n=l 8,27,36,45. Eur. centr. şi de S.
b - subsp. pavichii (Heuff.) Ciocârlan - Frz. tulp. cu baza ± lăţită,
semiamplexicaulă. Ramurile infl. lungi, inegale. 2n=18. Carp. bale.
9b Tulp. şi frz. cu numeroşi peri simpli, uneori şi cu peri glandulari 10
10a întreaga plantă acoperită cu sete dense, rigide şi printre ele cu peri stelaţi.
Plantă fără stoloni, cu frz. bazale uscate la înflorire.
9 / / . echioides Lumn. - Sp. perenă, H , 25-90 cm.V-VII. 2n=18, 27,36.
Spor. z.step.-e.g.; loc.uscate, însorite. Sp. xer.-xeromez. Euras. cont.
a - subsp. echioides - Tulp. şi involucrul cu peri stelaţi mai puţini. Perii
simpli de pe tulp. erect-alipiţi. Frz. tulp. 5-13. Involucrul de 7-8 mm
lung. Centr. şi S. Eur.
b - subsp. procerum (Fr.) P.D.Sell - Tulp. şi involucrul abundent stelat
păroase. Perii simpli de pe tulp. patenţi. Frz. tulp. 8-20. Involucrul de
9-10 mm lung. Jud. Tulcea: Culmea Pricopan. Crimeea.
10b Plante cu peri puţin rigizi, cei de pe tulp. ± patenţi 11
11a Plantă cu stoloni, aproape glabră sau cu cili setiformi rari, mai ales pe frz.
Frz. oblanceolat-liniare, ± glabre.
10 / / . bauhini Schult. - C u l c u ş u l v a c i i . (piş. C X X X V I I , fig. 9).
Sp. perenă, H . , 25-60 cm. V I - V I I . 2n=36,45,54. Eur. centr. şi de E .
11b Plante păroase, inclusiv glanduloase. Frz. mai mate, oblanceolate până la
alungit obovate sau eliptice 12
12a Stoloni totdeauna prezenţi, aerieni, uneori şi subterani. Frz. fără peri stelaţi
pe faţă. Antodii de 7-9 mm lung.
11 caespitosum Dumort. (H. pratense Tausch) - Sp. perenă, H . ,
30-50 cm. V - V I I . 2n= 18,27,36,45. Spor. z.păd.stej.-e.b.; paj. ± umede. Sp.
mez.-mezohigr. Euras.
12b Stoloni absenţi, foarte rar prezenţi, dar atunci sunt scurţi şi subterani. Frz.
cu peri stelaţi pe ambele feţe. Antodii mai mici, de 5-7 mm lung.
12 H. cymosum L . - Sp. perenă, H , 30-80 cm. VI-VII. 2n=l8,27,36,45,
54,63. Spor. z.păd.stej.-e.b.; paj., coaste stâncoase, tuf. Sp. xeromez. Euras.
cont.
13a Plantă complet glabră. Frz. liniar-lanceolate, întregi. Tulp. foliată. Antodii
foarte mici, involucrul de 5-6 mm lung.
13 H. praebiharicum Boros - Sp. perenă, H , 20-30 cm. VI-VII. Rară
e.g.; paj., pe versanţi abrupţi. Jud. Alba-Poşaga de Sus, 500 m alt. End.
13b Plante păroase, cel puţin în parte. Involucrul de cel puţin 9 mm lung 14
870
ASTERACEAE
14a Frz. cu peri subplumoşi, în deosebi pe margini şi pe nervura mediană de pe
faţa inf. întreaga plantă, dar mai ales tulp. şi pedunculii antodiilor, cu peri
simpli, denşi, perpendiculari, de 3-6 mm, depăşind diam. tulp. şi al
pedunculilor de 3-5 ori. Infl. are şi peri stelaţi şi microglande.
14 H. jankae R. Uechtr. - Sp. perenă, H , 20-40 cm. V I . Margini de
păd. pe substrat stâne. Banat. Bale.
Obs. / / . jankae este apropiat de H. pannosum, nu este specie hibridă, neavând
caractere de H. sparsum.
14b Frz. fără peri plumoşi 15
15a Frz. cu peri glandulari care uneori se afllă numai pe margini 16
15b Frz. fără peri glandulari 22
16a Cel puţin frz. sup ± amplexicaule 17
16b Frz. neamplexicaule 18
17a Involucrul de 12-16 mm lung., cu hipsofile lung acute
15 H. nigritum R. Uechtr. - Sp. perenă, H , 20-40 cm. VII-VIII.
2n=27. în paj. printre jnepeni. Rară Mţii Rarău şi Retezat. Carp.-sudet.
17b Involucrul de 10-12 mm lung., cu hipsofile lat liniar-lanceolate, scurt acute.
16 H. sudeticum Sternb. (sp. intermediară* între H. alpinum I H.
prenanthoides; aici se includ şi taxonii: H. fritzei F.W.Schultz,
H. scitulum Woloszczak, H. stygium R. Uechtr.) - Sp. perenă, H . , 20-40
cm. VII-VIII. Paj. margini de molidişuri şi jnepenişuri. Carp. Carp.-sudet.
18a Plantă alpină cu tulp. scapiformă, scundă, cu 1 antodiu şi cu peri simpli,
numeroşi, lungi de 3-8 mm. Frz. bazale alungit obovat-spatulate, lung
atenuate în peţioli aripaţi, cu peri simpli, lungi şi cu microglande în deosebi
pe margini. Involucru dens păros, fără peri stelaţi. Ligule păroase pe toată
suprafaţa. Stigmat galben.
17 H. alpinum L . (piş. C X X X V I I I , fig. 1). - Sp. perenă, H , 10-20
cm. VII-VIII. 2n= 18,27,36. Frecv. e.s.-e.a.; paj., adesea pe sol. schel. Sp.
oligotr., mez., mod.-p.acid. Circ. arct.-alp.
18b Plante mai înalte, cu 2-12(18) antodii. Pedunculi şi involucru şi cu peri
stelaţi 19
19a Plante asemănătoare cu H. alpinum, dar cu 2-4 antodii. Pedunculi şi
involucru bogat acoperite cu peri glandulari negri, adesea fără peri stelaţi.
Ligule păroase numai la vârf. Frz. tulp. 0-3, bracteiforme.
18 H. nigrescens W i l l d . (H. alpinum/murorum) \- Sp. perenă, H . , 10-
35 cm. VII-VIII. 2n=27,36,37,45.Spor. e.s.-e.a. Centr. ş i N V Eur.
Obs. In această specie se includ şi taxonii: H. atratum Fries var. atrellum (Zahn) Nyâr.;
H. decipiens Tausch (H. nigrescens var. decipiens (Tausch) Nyâr.).
19b Pedunculi şi involucru şi cu peri stelaţi, denşi; dacă perii stelaţi sunt rari,
* La sp. zise "intermediare" vom nota în paranteză cele 2 sp. parentale presupuse, separate printr-o
linie oblică.
871
ASTERACEAE PLANŞA C X X X V I I I
atunci există 2-3 frz. tulp. bine dezvoltate 20
20a Frz. tulp. 2-3 bine dezvoltate. Frz. bazale ± eliptice, bogat păroase pe
ambele feţe, ± asemănătoare cu cele de H. transsylvanicum. Involucru de
8-11 mm, puţin stelat păros.
19 H. krasanii Woloszczak (H. alpinum/transsylvanicum; inel. H.
paxianum Nyâr. et Zahn) - Sp. perenă, H , 20-60 cm. VII-VIII. Spor. e.b.-
e.s.; Carp.
20b Frz. tulp. 0-3, mici, bracteiforme; cele bazale ovat-alungit eliptice, cel
puţin spre bază sinuat dinţate. Pedunculi şi involucru dens, stelat, păroşi .21
21a Frz. bazale ovate, ovat-eliptice, pe faţa sup. ± glauce, pe margini cu peri
setiformi. Stigmat totdeauna galben.
20 H. schmidtii Tausch (fi. pallidum Biv.) - Sp. perenă, H , 10-40
cm. V - V I I . 2n=27,36. Rară e.g.-e.f; stâne. înierbate. Jud.: Cluj,
Hunedoara, Caraş-Severin, Mehedinţi, Vâlcea. Eur. (mont.).
Obs. Aici pot fi subordonaţi şi taxonii: H. bohatschianum Zahn; H. lasiophyllum
W.D.J.Koch (//. pallidum var. lasiophyllum (W.D.J.Koch) Nyâr.); H. neorupicola P.D.Sell
et C.Vest (//. pallidum vai', rupicola (Fr.) Nyâr.).
21b Frz. bazale ovat-lanceolate, lung peţiolate, peţiolii egali sau mai lungi
decât limbul (la H. schmidtii peţiolii sunt mai scurţi decât limbul). Stigmat
negricios.
21 H. rohacsense K i t . ex Kanitz (77. alpinum/bifidum) - Sp. perenă,
H , 20-40 cm. VII-VIII. Spor. în e.s. din Carp.
Obs. Aici pot fi incluşi (subordonaţi şi sinonimizaţi) şi taxonii: H. pielroszense Degen
et Zahn; H. bifidellum (Zahn) P.D.Sell et C.Vest (H. r. var. bifidellum (Zahn) Nyâr.).
22a Plante glabre sau păroase, cu antodii ± nutante, cu fl. puţine (-10). Frz.
tulp. 1-4, liniar-lanceolate
22 H. sparsum Friv. - Sp. perenă, H , 10-60 cm. VII-VIII. 2n=18.
ai Plantă complet glabră. Pedunculi curbaţi, cu fl. nutante.
- subsp. sparsum — Loc. s t â n e , înierbate şi însorite. 2n=18. Rară. Mţii
Treşcovăţ lângă Sviniţa (jud. Mehedinţi). Bale.
a 2 Plante ± păroase b
bi Plantă scundă, de 10-25 cm. Tulp. glabră, numai baza şi frz. bazale cu
peri simpli, rari. Antodii l-3(-4) ± nutante.
- subsp. porphyriticum (A.Kern.) Zahn (piş. C X X X V I I I , fig. 5). - Rară
E.b. Paj. pe stâne. Mţii Bihor şi M t . Mare. End.
b2 Plante mai robuste, cu mai multe antodii c

PLANŞA CXXXVIII. 1 - Hieracium alpinum - hipsofilă involucrală; 1 - H. piliferum; -

hipsofilă involucrală 3 - H. transsylvanicum; 4 - ti. substellatum subsp. simonkaianum;
5 - H. sparsum subsp. porphyriticum; 6 - H. prenanthoides; 7 — H. p. subsp. lanceolatum; 8 -
//. virosum; 9 - //. sabaudum.

872
ASTERACEAE ASTERACEAE
26b Infl. generală paniculiformă. Hipsofile involucrale ext. ± alipite de cele int.
Ci Frz. liniar-lanceolate. Tulp., ramuri şi pedunculi, glabre. Frz. tulp. mai puţine, 4-20, ovat-lanceolate, cele inf. peţiolate, cu margini
- subsp. lubricicaule Nyâr. - Rară e.b.-e.s.; tuf., margini de păd., paj. plane şi puternic sinuat-dinţate.
Mţii Retezat şi Godeanu. End. 25 H. laevigatum W i l l d . - Sp. perenă, H . , 30-100 cm. VII-VIII.
c2 Frz. lat lanceolate până la eliptice. Tulp., ramuri şi pedunculi sau cel 2n=27. Spor. e.g.-e.b.; tuf, paj., margini de păd. Euras.
puţin pedunculii, păroşi, inel. glanduloşi. 27a Frz. tulp. 2-4, ca şi cele de la bază, ± eliptice, sinuat-dinţat lobate.
- subsp. borbasii (Uechtr.) Zahn - Spor. e.b.-e.s.; margini de păd., tuf. 26 H. macilentum (H. epimedium Fr. subsp. wimmeri Zahn, H.
Această subsp. cuprinde: bifidum/jurassicum) - Sp. perenă, H . , 20-40 cm. VII-VIII. Rară. Mţii
ai Plantă scundă, de 25-30 cm, cu 2-7 antodii. Involucru de 8,5-10 Maramureşului: Pop Ivan. Carp. de N .
mm lung. 27b Frz. tulp. cel puţin 6 28
- var. fagarasense (Nyâr.) Ciocârlan - Mţii Făgăraş - V . Bâlii. 28a Achene mature palide (galben-brun) 29
End. 28b Achene de culoare închisă (brun-negricioase) 32
a
2 Involucru peste 10 mm lung. Antodii mai numeroase b 29a Ligule glabre. Involucru de 10-14 mm lung.; hipsofile liniar-lanceolate,
bi Involucru fără peri stelaţi. Pedunculi cu peri predominant stelaţi. obtuze. Frz. ovat-eliptice, cele sup. amplexicaule, cele inf. scurt peţiolate.
- var. tomiasae (Nyâr. et Zahn) Ciocârlan - Mţii. Godeanu. End. 27 H. racemosum Waldst. et K i t . ex W i l l d . - Sp. perenă, H . , 10-80
b
2 Involucru şi cu peri stelaţi, cel puţin la bază c cm. VII-IX. 2n=18,27,36. Spor. e.g.-e.b.; margini de păd., tuf. Sp. mez.,
ci Pedunculi cu peri rari, simpli şi glanduloşi. Involucru de 10-11 mm helscia. Eur. centr. şi de S.
lung. Obs. Aici se subordonează şi H. barbatum Tausch (//. racemosum var. barbatum
(Tausch) Froel. in DC.(Nyâr. Fl. R.P.R.X)
- var. borbasii - Mţii Retezat.
29b Ligule păroase la vârf 30
c
2 Pedunculi abundent păroşi şi cu peri glandulari şi stelaţi.
30a Tulp. şi frz. cu peri simpli, moi, denşi. Frz. tulp. 8-16. Hipsofile
Involucru de circa 13 mm lung.
involucrale cu peri glandulari negri, numeroşi. Pedunculi fără peri simpli.
- var. tubulare (Zahn) Ciocârlan - Mţii. Retezat şi Godeanu. End.
28 H. pocuticum Woloszczak - Sp. perenă, H . , 30-70 cm. VII-VIII.
22b Antodii erecte, cu fl. numeroase 23
Frecv. e.b.-e.s.; Mţii: Maramureş şi Retezat. Carp.-balc.
23a Frz. bazale absente sau uscate la înflorire, rar există o rozetă aparentă 24
30b Tulp. şi frz. cu puţini peri simpli. Pedunculii şi cu peri simpli 31
23b Frz. bazale prezente la înflorire, formează rozetă bazală 39
31a Involucru de 7-8,5 mm lung. Frz. tulp. 4-10.
24a Frz. neamplexicaule 25
29 H. jurassicum Griseb. (H. juranum Fr.) - Sp. perenă, H . , 30-70
24b Cel puţin frz. sup. ± amplexicaule 27
cm. VII-VIII. 2n=27. Rară e.b. Mţii: Retezat. Eur. (mont.).
25a Involucrul cu numeroşi peri stelaţi, fără sau cu puţini peri glandulari şi cu
31b Involucru de 8-12 mm lung., negricios, glandulos. Frz. tulp. 10-30, evident
peri simpli.
amplexicaule, panduriforme.
23 H. ramosum Waldst. et Kit. ex W i l l d . (H. caesium/ laevigatum) -
30 H. prenanthoides V i l i . - Sp. perenă, H . , 30-120 cm. VII-VIII.
Sp. perenă, H . , 40-80 cm. VII-VIII. 2n=27. Rară, margini de păd. e.f.-e.b.
2n=18,27,36. Spor. e.b.-e.s.; tuf, paj., margini de păd. Sp. mez., helscia.
Eur. centr. şi N V .
Carp. de E. şi de S. Euras.
25b Involucrul aproape glabru, fără sau cu puţini peri stelaţi 26
Obş. Aici se subordonează taxonii: H. bupleurifolium Tausch (//. prenanthoides var.
26a Infl. generală umbeliformă. Hipsofde involucrale ext. ± patente, cu vârful bupleurifolium (Tausch) Wimm. et Grab.); H. lanceolatum Vili. (H. prenanthoides var.
recurbat. Frz. tulp. numeroase, sesile, cu margini adesea revolute. lanceolatwn (Vili.) Nyâr.); H. perfoliatum Froel. (H. prenanthoides var. perfoliatum
24H. umbellatum L . - I a r b a v u l t u r u l u i . Sp. perenă, H . , 30-100 (Froel.) R. Uechtr.).
cm. VII-IX. 2n=18,27. Frecv. z.step.-e.b.; tuf, paj., margini de păd. Sp. 32a Hipsofile involucrale lung acute, cu peri simpli, lungi până la 5 mm.
xeromez.-mez. Circ. întreaga plantă cu peri simpli, lungi până la 8 mm pe tulp. Frz. tulp. 7-13, ±
Obs. Aici poate fi subordonat şi taxonul H. laurinum Arvet-Touvet (H. pseudo-
eliptice, cele mijlocii şi sup. amplexicaule.
laurinwn Prodan) cu frz. cu baza mai Iată.

874 875
 ASTERACEAE
ASTERACEAE
31 / / . valdepilosum V i l i . (H. prenanthoides /villosum) - Sp. perenă, 38 H. inuloides Tausch (H. laevigatum/prenanthoides) - Sp. perenă,
H . , 30-60 cm. VII-VIII. 2n=27. Piatra Craiului şi Bucegi. A l p . H , 30-70 cm. VIII. 2n=27.Foarte rară în Carp. în e.b. Centr. eur.
32b Hipsofile involucrale obtuze 33 Obs. Aici se subordonează ca var. H. latobrigorum (Zahn) Roffey
33a Frz. tulp. mijlocii şi sup. ovate, dense, cu baza cordată. Plante fără peri 39a Plante cu rozetă aparentă de frz. bazale formată de frz. inf. ale tulp.; frz.
stelaţi sau puţini. tulp. 6-30, asemănătoare cu cele inf, descresc foarte lent 40
32 H. virosum Pali. (piş. C X X X V I I I , fig. 8). - Sp. perenă, H , 50-120 39b Plante cu rozete bazale evidente; frz. tulp. puţine, de obicei descresc brusc,
cm. VII-IX. 2n=36. Spor. z.step.-e.g.; loc. uscate şi însorite, paj, tuf. adesea sunt bracteiforme 42
Cont. euras. 40a Frz. ± eliptice, dens brun maculate, glabre, cele de la baza ramurilor
descresc lent, sunt mari, ovat-eliptice.
33b Numai frz. tulp. sup. cu baza rotunjită sau cordată, celelalte îngustate spre
39 H. telekianum Boros et Lengyel - Sp. perenă, H , 25-30 cm. V I I -
bază. Perii stelaţi prezenţi 34
VIII. Rară e.f.-e.b.; stâne, andezitice. Jud.: Harghita: Tuşnad pe Piatra
34a Plantă cu o rozetă aparentă de frz. mari, alungit obovate, accentuat dinţate,
Şoimului, V f . Biclen şi Vf. Cetăţii. End.
dispuse îngrămădit spre baza tulp. Frz. tulp. descresc brusc.
40b Frz. nemaculate, cel puţin parţial păroase; cele de la baza ramurilor mult
33 H. pojoritense Woloszczak - Sp. perenă, H , 10-35 cm. VIII-IX.
mai mici şi mai înguste decât cele bazale 41
Spor. e.f.-e.b.; stâne. înierbate, calc. Jud.: Harghita (Tulgheş la Pietrele
41a Ramuri, pedunculi şi involucru complet glabre. Tulp. cu mai mult de 10
Roşii), Neamţ (Mt. Ceahlău, Cheile Bicazului), Suceava (Pojorâta pe Mt.
frz, până la 30.
Adam şi Eva, Mt. Muncel). End. Carp.
41 H. magocsyanum Jâv. - Sp. perenă, H , 30-60 cm. VII-VIII. Rară
34b Plante fără rozete aparente de frz 35
e.s.; tuf, paj. Mţii Retezat şi Godeanu. End.
35a Involucru fără peri stelaţi, aproape glabru. Frz. tulp. numeroase, eliptic-
lanceolate. Marginea gropiţelor receptaculului fimbriate. 41b Pedunculi stelat-păroşi; involucru cu peri simpli şi glandulari. Frz. tulp.
34 H. sabaudum L . (piş. C X X X V I I I , fig. 9). - Sp. perenă, H , 50-100 până la 10.
cm. VIII-IX. 2n=l8,27,36. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; margini de p ă d , tuf. Sp. 41 H. kotschyanum Heuff.- Sp. perenă, H , 30-60 cm. VII-VIII. Spor.
mez. Eur. e.b.-e.s.; margini de p ă d , paj. Mţii: Maramureş, Retezat, Godeanu, Bihor,
Obs. Aici se subordonează ca var. (Flora R.P.R.X, Nyâr.) taxonii: H. auratum Fr.; H. Gilău. End.
dmnosum Jord.; H. obliquum Jord. H. vagum Jord.; H. virgullorum Jord. 42a Frz. tulp, atunci când există, sunt bine dezvoltate, ± asemănătoare celor
35b Involucru şi cu sau fără peri stelaţi şi fără sau cu puţini peri glandulari ....36 bazale, cele sup. ± amplexicaule 43
36a Involucrul, ca şi întreaga infl. şi frz, cu numeroşi peri stelaţi. Involucrul de 42b Frz. t u l p , atunci când există, sunt evident mai mici ca cele bazale, nu sunt
8,5-10 mm l u n g , fără sau cu puţini peri glandulari. amplexicaule 45
35 / / . robustum Fr. (H. virosum/umbellatum) - Sp. perenă, H , 50- 43a Frz. lat-ovate, cu baza trunchiat-subcordată.
100 cm. VIII. Spor. în loc. uscate din z.step.-z.păd.stej. Centr. eur.-balc. 42 H. umbrosum Jord.(H.murorum/prenanthoides) - Sp. perenă, H ,
36b Involucrul de 10-13 mm lung, fără sau cu puţini peri stelaţi 37 35-50 cm. V I - V I I . Rară, e.g. Bale.
37a Frz. tulp. puţine, 6-25, rare, nu sunt evident reticulat-nervate pe faţa inf. 43b Frz. cu baza îngustată 44
36 H. flagelliferum Ravaud (H. sabaudum/lachenalii) - Sp. perenă, 44a Hipsofile involucrale liniar-lanceolate, cele ext. patente. Frz. tulp. descresc
H , 70-80 cm. VII-VIII. Spor. e.f.-e.b.; Trans. Centr. eur. treptat.
37b Frz. tulp. numeroase, 20-50, distinct reticulat nervate pe faţa inf 38 43 H. villosum Jacq. - Sp. perenă, H , 10-30 cm. VII-VIII. 2n=27,36.
38a Infl. ± umbeliformă, cu antodii numeroase. Hipsofile involucrale ext. cu Spor. e.b.-e.a.; paj, de obicei pe substrat calc. Sp. m e z , calc. A l p . eur.
vârful ± recurbat. 44b Hipsofile involucrale liniare, cele ext. alipite de cele int. Frz. tulp. descresc
37 H. latifolium Froel. ex Link (H. racemosum/umbellatum) - Sp. brusc.
perenă, H , 40-100 cm. VIII. Spor. în toată ţara, z.păd.stej.-e.b. Centr. eur.
44 H. pilosum Schleich. ex Froel. in D C . (H. morisianum Rchb. fi). -
Obs. Aici se subordonează ca var. taxonii: H. brachyphyllum Vuk. şi H. halimifolium
Froel. ex Fr. Sp. perenă, H , 10-15 cm. VII-VIII. 2n=27,36. Rară e.s.; pe stâne. Alp. carp.
38b Infl. laxă, cu puţine antodii. Hipsofile involucrale ext. alipite de cele int. 45a Frz. tulp. 0-1, rar 2 când cea sup. este bracteiformă 46
45b Frz. tulp. cel puţin 2, bine dezvoltate 54

877
876
ASTERACEAE
46a Involucrul fără sau cu puţini peri simpli 47
46b Involucrul cu numeroşi peri simpli 48
47a Frz. cu peri denşi, stelaţi, pe ambele feţe.
45 H. substellatum Arv.-Touv. et Gaut. subsp. simonkaianum Zahn
(inel. subsp. tordanum Zahn) (piş. C X X X V I I I , fig. 4). - Sp. perenă, H . ,
15-25 cm. V - V I I . Rară, stâne. calc. Jud. Cluj: Colţii Trascăului şi Cheia
Turzii. End.
Obs. Tipul sp. creşte în Franţa de Sud.
47b Frz. fără peri stelaţi pe faţa sup. Involucru negricios.
46 H. murorum L . (H. sylvaticum (L.) Gouan) - Sp. perenă, H . , 20-50
cm. V-VIII. 2n=27,36. Frecv. e.g.-e.b.; margini de păd., tuf., paj. Sp. mez.,
helscia., slab-mod. acid. Eur.
Obs. Aici se subordonează următorii taxoni trataţi ca var. de Nyâr. în Flora R.P.R.X:
//. densiglandulosum P.D.Sell et C.West; H. exotericum Jord. ex Boreau;
H. gentile Jord. ex Borcau; H. grandidens Dahlst.; H. integralum (Dahlst. ex Stenstrbm)
Dahlst.; H. oblongum Jord.; H. semisilvaticum (Zahn) P.D.Sell et C.West;
H. subbijidiforme (Zahn) P.D.Sell et C.West; tot aici se poate subordona H. praecurrens
Vuk. cu aceeaşi valoare sistematică.
48a Involucrul fără sau cu puţini peri glandulari 49
48b Involucrul cu numeroşi peri glandulari 51
49a Frz. bazale lanceolate, întregi. Antodii 1-2, cu peri simpli, denşi, lungi.
? H. piliferum Hoppe (piş. C X X X V I I I , fig. 2). - Sp. perenă, H . , 5-
15 cm. VII-VIII. 2n=27,36. A fost menţionată din Mţii Cernei: M t Babei,
dar neconfirmată. A l p .
49b Frz. ovat-alungit eliptice, evident sinuat-dentate 50
50a Hipsofile involucrale ± obtuze, cu peri simpli, întunecaţi la bază şi fără sau
cu puţini peri glandulari. Frz. ± glauce, pe faţa sup. aproape glabre.
47 H. caesium (Fr.) Fr. - Sp. perenă, H . , 20-70 cm. VI-VIII.
2n=27,36. Spor. e.g.-e.b.; margini de păd. Eur. (mont.).
50b Hipsofile involucrale lung acute. Frz. cu peri simpli, lungi până la 3 mm.
48 H. pallescens Waldst. et K i t . (H. incisum Hoppe, H. bifidum I
dentatum) - Sp. perenă, H . , 10-40 cm. VII-VIII. Spor. e.b.-e.s. A l p . carp.
51a Involucrul de obicei fără peri stelaţi, dar abundent negru glandulos.
49 H. glaucinum Jord. (H. murorum/schmidtii) - Reprezentat la noi
prin var. cinerascens (Jord.) Nyâr. - Sp. perenă, H., 20-50 cm. VI-VIII.
2n=l 8,27,36. Rară în S V . ţării în e.g.-e.f. Centr. eur.-submedit. (mont.).
51b Hipsofile involucrale cu peri denşi, stelaţi 52
52a Tulp. şi pedunculi ± bogat glanduloase; frz. pe margini cu microglande.
H. schmidtii (vezi 21a)
52b Tulp. neglanduloase 53
878
ASTERACEAE
53a Frz. glabre sau aproape glabre pe faţă, fără peri glandulari. Pedunculi cu
numeroşi peri simpli, de obicei fără peri glandulari, ca şi tulp. sau cu
puţini. Involucrul dens, stelat, păros şi cu peri simpli şi glandulari.
50 H. bifidum Kit. (inel. H. caesiiflorum Almq. ex Norrlin; H.
canitiosum Dahlst.; H. cardiobasis (Zahn) Juxip; H. stenolepis Lindeb.,
tratate ca var. în F l . R.P.R. X ) - Sp. perenă, H . , 20-50 cm. VI-VIII.
2n=27,36. Frecv. e.f.-e.s.; păd., paj., stâne. înierbate. Sp. xeromez.-mez.
Eur. centr. şi de N .
53b Plantă asemănătoare cu sp. precedentă, dar frz. au pe margini şi peţioli şi
microglande.
51 H. wiesbaurianum R.Uechtr. ex Baenitz (H. bifidum/schmidtii) -
Sp. perenă, H . , 20-50 cm. V - V I I . 2n=27,36. Rară pe stâne. însorite în e.g.-
e.f. Cheile Turzii şi Băile Herculane. Centr. şi S V . Eur.
54a Plante scunde, de 10-30 cm, cu 1-4 antodii, ± asemănătoare cu H. villosum..55
54b Plante mai înalte, de 30-100 cm, cu antodii numeroase 56
55a Frz. bazale ± lanceolate, glabre.
52 H. glabratum Hoppe ex W i l l d . (H. glaucum/villosum) — Sp.
perenă, H . , 10-30 cm. VII-VIII. Rară în Mţii Ciucaş şi Bucegi. C a l c .
Centr. eur.-bale (mont.).
Obs. Aici se include şi H. pseudoflexuosum (Năgeli et Peter) P.D.Sell et C.West
(H. glabratum var. pseudoflexuosum (Năgeli et Peter) Nyâr.).
55b Frz. bazale obovat-eliptice, păroase.
53 H. dentatum Hoppe in Sturm. (H. bifidum/villosum) - Sp. perenă,
H . , 10-40 cm. VII-VIII. 2n=36. Rară e.b.-e.s.; loc. uscate. Alp.-carp.
56a Frz. bazale alungit obovat-eliptice, dens scurt păroase pe ambele feţe,
atenuate în peţioli, fără dinţi la baza laminei, aproape întregi. Involucru de
7-8 mm lung.
54 H. transsylvanicum Heuff. (H. rotundaţum auct. non Kit.). (piş.
C X X X V I I I , fig. 3). - Sp. perenă, H . , 30-80 cm. VI-VIII.2n=18. Frecv. e.f.-
e.b.; păd., s t â n e umbrite. Sp. mez., helscia., slab-mod. acid. Carp.-balc.
56b Frz. bazale ± acute, brusc îngustate în peţioli, sinuat dentate spre baza
laminei şi slab păroase. Involucru de 9-13 mm lung 57
57a Involucru cu puţini peri simpli, cu peri glandulari numeroşi şi fără sau cu
foarte puţini peri stelaţi. Frz. de obicei brun-roşietic pătate. Frz. tulp. 2-
5(8).
55 H. maculatum Schrank (H. lachenaliilglaucinum). - Sp. perenă,
H., 40-80 cm. V-VII. 2n=27,36. Rară. Trans., în e.g.-e.f. Centr. şi V . Eur.
Obs. Aici se include şi H. approximatum Jord. (H. maculatum var. approximatum
(Jord.) Nyâr.).
57b Involucru fără sau cu puţini peri simpli, cu peri glandulari şi numeroşi peri
stelaţi. Frz. fără pete brun-roşietice. Frz. tulp. 3-8.
879
 ALISMATACEAE
ALISMATACEAE
56 lachenalii C C . G m e l . (H. vulgatum Fr.; H. argillaceum Jord.) -
Sp. perenă, H , 30-100 cm. VI-VIII. 2n=27,36. Spor. e.g.-e.b.; margini de 3 A. lanceolatum With. - Sp. perenă, H H , 10-50 cm. V I - I X .
păd. Eur. 2n=26,27,28. Spor. z.step.-e.b.; mlaştini, pe malul apelor, lacurilor. Sp.
Obs. Numeroşi alţi taxoni, prezentaţi în Fl. R.S.R. X ca hibrizi, în Fl. Eur. 4 sunt doar higr.-hidr. Euras.
menţionaţi, nu sunt descrişi şi nici numerotaţi, ceea ce arată necesitatea revizuirii şi Obs. Luronium natans (L.) Rafin. (Alisma natans L.\ Elisma nalans(L.) Buchenau) a
reconsiderării acestora. fost menţionată de la Vladnic-laşi şi Sântioana-Cluj, dar a dispărut datorită transformării
staţiunilor (Fl. R.P.R. XI)

2 Caldesia Pari.
C L S . LILIOPSIDA (MONOCOTYLEDONATAE) x=ll
SUBCL. ALISMATIDAE 1 C. parnassifolia (L.) Pari. (piş. C X X X I X , fig. 2). - Sp. perenă, H H ,
10-90 cm. VII-IX. 2n=22. Rară z.silvostep.-z.păd.stej.; bălţi, mlaştini.
ORD. ALISMATALES
Jud.: Covasna, Mehedinţi, Dolj, Ilfov, Tulcea (Deltă). Eur. centr. şi de S ,
F a m . Alismataceae Vent. Egipt, U R S S , China, Japonia, Madagascar, Australia.
Plante perene, acvatice sau de mlaştini, cu frz. bazale heteromorfe. F l .
hermafrodite sau unisexuate, cu înveliş floral dublu, pe tipul 3. Stamine 6- 3 Sagittaria L.
numeroase. Cârpele 3-numeroase, libere. Fr. multiple, poliachene sau x=ll
polidrupe. la Frz. aeriene lipsesc; când există limbul este ovat eliptic sau hastat. Bractee
la Frz. aeriene triunghiular sagitate, cu 2 lobi bazali acuţi. F l . unisexuate cu concrescute. Petale de 4-8 mm. Fr. de 1,5-2 mm
numeroase stamine 3 Sagitlaria 1 S. subulata (L.) Buchenau - Sp. perenă, H d , -60 cm. VI-VIII. în
lb Frz. nu sunt sagitate. F l . hermafrodite, cu 6 stamine 2 apele termale ale pârâului Peţea-Oradea. Adv. (Am. de N . şi S.)
2a Frz. ovate cu baza adânc cordată. Cârpele 5-10, fr. drupaceu 2 Caldesia lb Frz. aeriene sagitate. Bractee libere. Petale de 10-20 mm. Fr. de 2,5-6 mm.2
2b Frz. variate, baza nu este adânc cordată. Cârpele 11-28, fr. poliachena, 2a Fr. cu rostru scurt şi drept. Petale albe cu unguicula violet-purpurie. Antere
achenele comprimate lateral 1 Alisma purpurii-violete.
2 S. sagiltifolia L . - S ă g e a t a a p e i . (piş. C X X X I X , fig. 3). Sp.
1 Alisma L . - L i m b a r i ţ ă perenă, H H , 20-100 cm. VI-VIII. 2n=22. Frecv. z.step.-e.f; bălţi, ape
x=7,13 stagnante şi lin curgătoare. Sp. higr.-hidr. Euras.
2b Petale albe. Antere galbene 3
la Stile recurbate, mai scurte decât ovarele. Antere subrotunde. Petale de 2,5-
3,5 mm. 3a Achene cu rostru lateral (orizontal) de 0,6-1,6 mm lung. Lobii bazali ai
limbului mai scurţi sau cel mult egali cu lobul terminal.
1 A. gramineum Lej. (piş. C X X X 1 X , fig. 1). - Sp. perenă, H H , 10-50
3 *S. latifolia Willd. (piş. C X X X I X , fig. 4). - Sp. perenă, H H , 50-150
cm. VII-VIII. 2n=14. Spor. z.silvostep.-e.f; mlaştini, pe malul lacurilor
cm. VIII-IX. Introdusă în cult. în scop orn. şi naturalizată. A m .
sau a apelor încet curgătoare. Sp. higr.-hidr. Circ.
de N .
lb Stile ± drepte, egale sau mai lungi decât ovarele. Antere eliptice 2
3b Achene cu rostru erect, scurt, de 0,4-0,8 mm lung. Lobii bazali mai lungi
2a Frz. aeriene ovat-eliptice, cu baza subcordată până Ia rotunjită. Petale decât lobul teminal.
rotunjite la vârf.
4 S. trifolia L . (piş. C X X X I X bis, fig. 2). - Sp. perenă, H H , 40-80
2 A. planlago-aquatica L . - Sp. perenă, H H , 20-70 cm. VI-VIII. cm. VII-VIII. Foarte rară, Delta Dunării - Sft. Gheorghe; bălţi , lacuri.
2n=14. Frecv. z.step.-e.b.; mlaştini, pe malul lacurilor şi a apelor, bălţi. Sp.
Adv. (As.)
higr.-hidr. Circ.
2b Frz. aeriene lanceolate, cu baza îngustată. Petale ascuţite la vârf.
PLANŞA CXXXIX bis. 1 - Salsola collina - fragment infl.; 2 - Sagitlaria trifolia - frz. şi fr.;
4 - R. cirrhosa - infructescenţe, 5 - Juncus capitatus - habitus şi fl.; 6 - Cenchrus incerttis -
habitus şi grup de spiculeţe înconjurat de involucru spinos; 7 - Agropyron brandzae; 8 -
A. ponticum - fragment de tulp. cu limb, urechiuşe şi teacă (idem la 7) (7 şi 8 original).
880
881
PLANŞA C X X X I X bis BUTOMACEAE

Fam. Butomaceae Mirb.

Plante perene, acvatice sau de mlaştini. Tulp. scap cu frz. bazale. F l .
hermafrodite, trimere, grupate umbeliform. Perigon petaloid, liber, stamine 9.
Gineceu sup. format din 6 cârpele libere. Fr. polifoliculă.

1 Butomus L .
x=13
1 B. umbellatus L . - R o ş ă ţ e a , C r i n de b a l t ă . (piş. C X X X I X ,
fig. 5). - Sp. perenă, H H . , 50-150 cm. Plantă cu rizom gros. Frz.
trimuchiate la bază şi sulcate mai sus. F l . roşietice. VI-VIII. 2n=26,39.
Frecv. z.step.-e.g.; ape stagnante sau lin curgătoare, orezarii, stufărişuri.
Sp. higr.-hidr. Euras

ORD. HYDROCHARITAL.ES

Fam. Hydrocharitaceae Juss.

Plante acvatice, submerse sau natante, de ape dulci. F l . unisexuate, plantele

dioice, rar monoice. K 3 C 3 , stamine 2-12, gineceu inf. alcătuit din 3-15 cârpele
unite. Fr. cu deschidere neregulată sau valvicidă.
l a Frz. plutitoare, peţiolate, cu limb orbicular-reniform, întreg. Petale albe, cu baza
galbenă, de circa 1 cm. Plantă monoică, stoloniferă 1 Hydrocharis
lb Frz. submerse sau emerse, sesile, liniare sau lanceolate 2
2a Tulp. foliată; frz. mici, câte 3 în verticile. Plantă dioică, submersă
3 Elodea
2b Tulp. nefoliată, toate frz. bazale, peste 20 cm lung 3
3a Frz. tari, liniar-lanceolate, spinos-serate, de circa 2 cm lăţ. F l . albe, de
circa 2 cm 2 Stratiotes
3b Frz. moi, întregi, numai spre vârf denticulate, până la 1 cm lăţ. F l . mici, de
2-4 mm 4 Vallisneria

1 Hydrocharis L.
x=7

PLANŞA CXXXIX. 1 - Alisma gramineum - gineceu în secţ. longit.; 2 - Caldesia parnassifolia

- frz. bazală, fl. şi fr.; 3 - Sagittaria sagittifolia - frz. aeriană şi fr.; 4 - 5 . lalifolia - fr.; 5 -
Butomus umbellatus; 6 - Triglochin maritima - fragment din infructescenţă; 7 - T. palustris -
idem ca la 6; 8 - Scheuclizeria palustris - fl.; 9 - Potamogelon nalans; 10 - P. alpinus; 11 - P.
luceus; 12 - P. compressus; 13 - P. acutifolius; 14 - Groenlaudia densa.

882 883
 JUNCAGINA CEAE
PLANŞA C X X X I X 1 H. morsus-ranae L . - I a r b a b r o a ş t e l o r . S p . perenă, H d . , 5-
30 cm. VI-VIII. 2n=28. Frecv. z.step.-e.g.; ape stagnante sau lin
curgătoare, bălţi. Euras.

2 Stratiotes L .
1 S. aloides L . - F o a r f e c ă b ă l ţ i i . Sp. perenă, H H . , 15-45 cm.
VI-VIII. 2n=24. Spor. z.step.-e.g.; ape stagnante sau lin curgătoare, lacuri,
iazuri. Sp. hidr. Euras.

3 Elodea Michx.
x=12
la Frz. de 10(17) mm lung. şi 2(4) mm lăţ, tari, plane, cu vârful ± rotunjit.
Sepalele fl. femeieşti de 2-2,7(3,5) mm lung.
1 E. canadensis Michx. - C i u m a a p e l o r . Sp. perenă, H d , - l m.
V l - I X . 2n=24,48. Spor. z.step.-z.păd.stej.; ape stătătoare sau lin
curgătoare, iazuri, canale, lacuri. Adv. (Am. de N.)
lb Frz. de 15 mm lung. şi 1,3(1,8) mm l ă ţ , moi, treptat îngustate în apexul
acut, adesea puternic recurbate şi îndoite în lungul nervurii mediane,
marginile ondulate. Sepalele fl. femeieşti de 1-1,8 mm lung.
2 E. nuttallii (Planch.) H.St.John (E. canadensis var. angustifolia
(Miihl.) Asch. et Graebn.) - Sp. perenă, H d , - l m. V I - I X . 2n=48. Adv.
(Am. de N.). Naturalizată în Eur.de V . şi în Delta Dunării. Local tinde să
înlocuiască sp. precedentă. Se dezvoltă bine în ape eutrofizate.

4 Vallisneria L.
1 V. spiralis L . - S â r m u l i ţ ă . - Sp. perenă, H d , Tulp. scurtă, de
circa 2 cm, stoloniferă. Frz. până la 80 cm lung. şi 1 cm lăţ. VI-VIII.
2n=20. A d v . (Trop.)

ORD. NAJADALES

Fam. Juncaginaceae Rich.

Plante perene, de mlaştini. Frz. bazale, alterne, liniare. F l . hermafrodite,
fără bractee, grupate în raceme. Perigon sepaloid cu 6 tepale libere. Stamine 6;
gineceu sup. format din 6 cârpele unite. Fr. mericarpice, monosperme.

1 Triglochin L.
la Rizom nestolonifer. Frz. de 2-4 mm lăţ. Toate cele 6 cârpele fertile.
Stigmate 6. Fr. de 3-4 mm, ovoide.

885
SCHEUCHZERIA CEA E
1 T. maritima L . (piş. C X X X I X , fig. 6). - Sp. perenă, H , 10-
60 cm. V-VIII. 2n=24,30,36,48. Spor. z.step.-e.b.; paj. înmlăştinite şi
sărăturate. Sp. higrohal. Circ.
lb Rizom stolonifer. Frz. de 1-2 mm lăţ. Cârpele fertile 3. Stigmate 3. Fr.
cilin-drice, atenuate Ia bază, de 7-10 mm.
2 T. palustre L . - B r o s c ă r i ţ ă , I a r b a ş e r p i l o r , (piş.
C X X X I X , fig. 7). - Sp. perenă, H . , 15-60 cm. VI-VII. 2n=24. Frecv.
z.step.-e.b.; paj. umede, lăcovişti de microdepresiune salinizate. Sp.
mezohigr.-higr,
hal. Circ.
Fam. Scheuchzeriaceae F. Rudolphi
Plante perene din mlaştini acide. Frz. alterne, liniare. F l . hermafrodite, cu
perigon sepaloid, tepalele puţin unite la bază. Stamine 6; gineceu sup. format
din 6 cârpele, 3 int. sterile, 3 ext. fertile. Fr. folicule bisperme.
1 Scheuchzeria L.
x=ll
1 5. palustris L . (piş. C X X X I X , fig. 8). - Sp. perenă, G , 10-25 cm.
V - V I I . 2n=22. Rară e.f.-e.b.; turbării şi mlaştini oligotr. Sp. oligotr, higr,
mod.-p.acid. Jud.: Maramureş, Satu Mare, Cluj, Alba, Harghita, Sibiu,
Buzău, Suceava. Circ. bor. (R.).
Fam. Potamogetonaceae Dumort.
Plante acvatice, fixate, submerse sau cu frz. natante. Frz. nervate, alterne,
rar opuse sau verticilate. F l . hermafrodite, pe tipul 4, grupate în spice
pedunculate. Perigon sepaloid, liber; staminele concrescute cu baza tepalelor.
Gineceu sup. format din 4 cârpele libere sau puţin unite la bază. Fr. multiple,
l a Frz. opuse, rar în verticile câte 3, fără stipele. Fr. acheniform
2 Groenlandia
l b Frz. alterne, cu câte o singură stipelă axilară ca o ligulă. Fr. drupaceu
1 Potamogeton
1 Potamogeton L. - B r o s c ă r i ţ ă
x=13
l a Limbul foliar porneşte de la partea sup. a unei teci de 2-5 cm. lung. care
înconjură strâns tulp. Frz. submerse, liniare, întregi, de circa 1 mm lăţ.
1 P. pectinatus L . - Sp. perenă, H d , -4 m. VII-VIII. 2n=78. Frecv.
z.step.-e.f; ape stagnante. Cosm.
POTAMOGETONACEAE
lb Limbul foliar porneşte de la baza stipelelor care uneori cad sau sunt
concrescute parţial sub forma unei teci 2
2a Frz. natante prezente, pieloase 3
2b Frz. natante lipsă, toate frz. submerse 7
3a Frz. natante ovat-eliptice, opace, cu baza subcordată şi cu 2 pliuri distincte,
de circa 8-10((-12) cm lung. şi 4-6 cm lăţ. Stipele mari, de circa 10 cm
lung. Frz. submerse fără lamina, reduse la filodii.
2 P. natans L . (piş. C X X X I X , fig. 9). - Sp. perenă, H d , -120 cm. V I -
VIII. 2n=52. Spor. z.step.-e.b.; ape stagnante. Circ.
3b Frz. natante cu baza îngustată. Frz. submerse cu lamina 4
4a Frz. submerse peţiolate 5
4b Frz. submerse sesile 6
5a Frz. natante eliptic-lanceolate, opace, cu limb egal sau mai scurt decât
peţiolul. Fr. de 3-4 mm.
3 P. nodosus Poir. - Sp. perenă, H d , 1-3 m. VII-VIII. 2n=52. Spor.
z.step.-z.păd.stej.; ape lin curgătoare, rareori stagnante. Circ.
5b Frz. natante ± eliptice, translucide, cu nervaţie reticulată şi limb evident
mai lung decât peţiolul. Fr. de 1,5 mm.
4 P. coloratus Hornem. - Sp. perenă, H d , 30-60 cm. VI-VIII. 2n=26.
Rară, în ape stagnante. Jud. Mehedinţi: Eşelniţa, Centr. eur.-atl.-medit.
6a Peduncul îngroşat în partea sup. Frz. submerse cu vârf ascuţit şi margini
denticulate. Frz. natante (uneori lipsesc) eliptice până la lanceolate.
5 P. gramineus L . - Sp. perenă, H d , -120 cm. VII-VIII. 2n=52. Spor.
z.step.-e.f; ape stagnante şi încet curgătoare. Circ.
a - subsp. gramineus — Toate frz. submerse, ± lanceolate.
b - subsp. heterophyllus (Schreb.) Schinz et Keller - F r z . submerse
± lanceolate şi frz. natante ovat-eliptice.
6b Peduncul neîngroşat în partea sup. Frz. submerse cu vârf rotunjit şi margini
întregi. Frz. natante (uneori lipsesc) obovat-spatulate.
6 P. alpinus Balb. (piş. C X X X I X , fig. 10). - Sp. perenă, H d , - l m.
VII-VIII. 2n=26,52. Foarte rară e.f.-e.b.; ape stagnante sau lin curgătoare,
reci, pe lângă turbării. Jud. Harghita: Joseni, Sâncrăieni; jud. Suceava:
Vatra Dornei, Iacobeni. Circ.
7a Cârpele scurt concrescute la bază. Fr. lung rostrate, rostrul egal sau chiar
mai lung decât fr. Tulp. comprimată 4 unghiulară. Frz. cu margini ondulat-
încreţite.
7 P. crispus L . - Sp. perenă, H d , -2 m. VI-VIII. 2n=52. Foarte frecv.
z.step.-e.f; ape stagnante şi lin curgătoare. Cosm.
7b Cârpele libere. Fr. scurt rostrate, rostrul mai scurt decât fr 8
8a Frz. ± ovate, sesile, cordate şi amplexicaule. Stipele mici, până la 1 cm,
căzătoare.

886 887
POTAMOGETONA CEAE
8 P. perfoliatus L . - Sp. perenă, Hd., 2-6 m. VI-VIII. 2n=52. Spor.
z.step.-e.f.; ape stagnante şi lin curgătoare. Cosm.
8b Frz. nu sunt amplexicaule
9a Frz. cu margini convexe, eliptice până la îngust eliptice, oblongi sau
spatulate
9b Frz. cu margini paralele, graminiforme, sub 5 mm lăţ
10a Frz. cu vârf rotunjit.
P. alpinus (vezi 6b).
10b Frz. cu vârf ± ascuţit
11a Frz. sesile, oblongi până la ± lanceolate.
P. grainineus (vezi 6a).
11b Frz. scurt peţiolate, până la 1 cm, eliptice. Nervura mediană nu este
flancată de cavităţi aerifere. Achene necarenate pe faţa dorsală.
9 P. lucens L . (piş. C X X X I X , fig. 11). - Sp. perenă, Hd., -5 m. V I -
VIII. 2n=52. Spor. z.step.-e.f; ape stagnante, lacuri. Euras.
12a Frz. aparent multinervate (3 sau 5 nervuri vasculare şi numeroase cordoane
fine de sclerenchim asemănătoare nervurilor). Tulp. puternic comprimatel3
12b Frz. cu 3-5(-7) nervuri, fără cordoane de sclerenchim. Tulp. ± cilindrice
sau comprimate, dar cu muchii rotunjite
13a Frz. cu 5 nervuri. Pedunculul de 2-4 ori mai lung decât infl. care are 10-15 fl.
10 P. compressus L . (piş. C X X X I X , fig. 12). - Sp. perenă, Hd., -2 m.
VII-VIII. 2n=26. Rară z.step.-e.g.; ape stagnante sau lin curgătoare. Jud.
Mureş: Sighişoara la Venchi; jud. Tulcea: Lacul Razim, Delta Dunării.
Circ.
13b Frz. cu 3 nervuri. Pedunculul de lung. infl. care are 4-6 fl.
11 P. acutifolius L i n k ex Roem. et Schult. (piş. C X X X I X , fig. 13). -
Sp. perenă, Hd., -60 cm. VI-VIII. 2n=26. Spor. z.step.-e.g.; ape stagnante
şi lin curgătoare. Eur.
14a Stipela cu margini concrescute la bază în formă de tub
14b Stipelă cu margini libere până la bază, răsucită
15a Frz. peste 2 mm lăţ., de obicei 5 nervate, cu glande nodale evidente.
Stipele de 1-1,5 cm lung.
? P. friesii Rupr. (P. mucronatus Schrad.) - Sp. perenă, Hd., - I m .
VII-VIII. 2n=26. Menţionată din Trans. cu semn de întrebare. N u există
material din Ro. Circ.
15b Frz. sub 2 mm lăţ., 3 nervate. Glande nodale neevidente sau absente
16a Frz. rigide, acute, cu nervuri laterale evidente. Stipele persistente, de 2,5
cm lung
? P. rutilus Wolfg. - Sp. perenă, Hd., -80 cm. VII-VIII. 2n=26.
Menţionată din M o l d . dar neconfirmată. Eur., A m . de N .
RUPPIACEAE
16b Frz. moi, mucronate, cu nervuri laterale neevidente. Stipele de 5-10 mm,
nepersistente.
9 12 P. pusillus L.em. Fieber (P. panormitanus Biv.) - Sp. perenă, Hd.,
-80 cm. V I - I X . 2n=26. Spor. z.step.-e.g.; ape stagnante slab sărăturate.
10 Circ.
12 17a Cârpele 1-3. Frz., de obicei, sub 1 mm lăţ., cu nervură evidentă, îngroşată
spre bază.
13 P. trichoides Cham. et Schlecht. - Sp. perenă, Hd., -50 cm. V I -
VIII. 2n=26. Rară z.păd.stej.-e.b.; ape stagnante şi lin curgătoare. Euras.
11
(Submedit.).
17b Cârpele 4. Frz.de circa 2 mm lăţ., 3 nervate 18
18a Tulp. comprimată. Frz. peste 2 mm lăţ., cu nervuri laterale şterse. Peduncul
± egal cu spicul. Fr. de 3-4 mm.
14 P. obtusifolius Mert. et W.D.J.Koch - Sp. perenă, Hd., - l m. V I -
VIII. 2n=26. Spor. z.step.-e.f; ape stagnante şi lin curgătoare. Circ.
18b Tulp. aproape cilindrică. Frz. de 0,5-2 mm lăţ., cu nervuri laterale
evidente. Peduncul de 2-4 ori mai lung decât spicul. Fr. de 2-2,5 mm.
15 P. berchtoldii Fieber (P. pusillus auct. non L.) - Sp. perenă, Hd., -
80 cm. V I - I X . 2n=26. Criş., Trans., Ban. Euras. (Submedit.).
14
2 Groenlandia Gay
x=15
1 G . densa (L.). Fourr. {Potamogeton densus L.) (piş. C X X X I X ,
fig. 14). - Sp. perenă, Hd., -50 cm. VII-VIII. 2n=30. Spor. z.păd.stej.-e.g.;
ape încet curgătoare, limpezi, reci, rar în ape stagnante. Trans., Ban. A t l . -
centr. eur.
F a m . Ruppiaceae Hutch.
15
Plante acvatice, submerse, perene. Frz. liniare, alterne, cu teci evidente. F l .
17
hermafrodite, golaşe. Stamine 2. Cârpele 4, libere. Fr. drupacee.
1 Ruppia L . - A ţ ă de mare.
x=10
la Pedunculul infl. peste 8 cm lung., devine spiralat după înflorire. Frz. de
16 circa 1 mm lăţ., cu vârf obtuz. Antere de circa 1-7 mm.
1 R. cirrhosa (Petagna) Grande (R. spiralis L . ex Dumort.; R. maritima
L . subsp. spiralis (L. ex Dumort.) Asch. et Graebn.; R. maritima auct. non
L.) (piş. C X X X I X bis, fig. 4). - Sp. perenă, Hd., protandră. Tulp. circa 40
cm lung. VII-IX. 2n=40. Ape salmastre-sărate. Pe litoralul Mării Negre,
marginea lacurilor: Techirghiol, Agigea, Mamaia, Sinoe. Subcosm.

888 889
NAJADACEAE
l b Pedunculul infl. sub 5 cm lung, nu devine spiralat după înflorire. Frz. de
circa 0,5 mm l ă ţ , cu vârf acut. Antere de circa 0,7 mm.
2 R. maritima L . (piş. C X L , fig.l). - Sp. perenă, H d , protogină, tulp.
circa 20 cm lung. VII-IX. 2n=20. Ape sărate din lacuri puţin adânci.
Transv. Subcosm.
F a m . Najadaceae Juss.
Plante acvatice, anuale, submerse. Frz. opuse, liniare, cu margini
denticulate. F l . solitare, axilare, unisexuate. F l . bărbăteşti cu perigon şi 1
stamină. F l . femeieşti fără perigon, cu 1 ovar unilocular şi uniovulat. Fr.
indehiscent.
1 Najas L .
x=6
la Plantă dioică. Tulp. cu internoduri ± spinos-dentate. Frz. de 2-4 mm lăţ.
Fr. de 3- mm.
1 N. marina L . - I n a r i ţ ă m a r e . (piş. C X L , fig. 2). - Sp. anuală,
T , -70 cm. V I - I X . 2n=12. Frecv. z.step.-e.g.; ape stagnante sau încet
curgătoare, dulci şi ± sărate. Sp. hidr. Subcosm.
a - subsp. marina - Tecile frz. fără dinţi pe margine. Frz. peste 1 mm lăţ.
între dinţi. Dinţii mai scurţi decât lăţ. limbului. Fr. de 4-6 mm lung. în
părţile sudice, mai calde ale arealului,
b - subsp. intermedia (Wolfg. ex Gorski) Casper - Tecile frz. cu câte 2-4
dinţişori pe fiecare parte. Frz. înguste, de 0,5-1 mm între dinţi. Dinţii
egali sau mai lungi decât lăţ. limbului Fr. de 3-4 mm lung. în părţile
nordice ale arealului.
lb Plante monoice. Internodurile tulp. netede. Frz. până la 1 mm lăţ
2a Frz. cu 6-10(-15) dinţi pe fiecare margine. Auriculele de la baza frz.
rotunjit-trunchiate.
2 /V. minor AII. - I n a r i ţ ă m i c ă . (piş. C X L , fig. 3). Sp. anuală, T ,
-25 cm. V I - I X . 2n=24. Frecv. z.step.-e.g.; ape stagnante sau încet
curgătoare, dulci şi ± sărate. Sp. hidr. Submedit.
2b Frz. cu peste 30 dinţi foarte mărunţi pe fiecare margine. Auriculele de la
baza frz. lungi şi ascuţite.
3 N. graminea Delile - Sp. anuală, T , -50 cm. V I - I X . Rară, în
orezarii la Chirnogi - jud. Giurgiu. Adv. (As. de S , Afr. de N E ,
Australia).
890
ZANNICHELLIACEAE
Fam. Zannichelliaceae Dumort.
Plante acvatice, submerse, perene. Frz. liniare, întregi, aparent câte 2-3.
Plantă monoică. F l . axilare, solitare; cele bărbăteşti fără perigon, cu 1-2
stamine; cele femeieşti cu perigon unit şi cu 2-9, mai frecv. 4, cârpele libere. Fr.
multiple, drupacee.
1 Zannichellia L.
x=6
1 Z. palustris L . - M a t r i ţ ă , (piş. C X L , fig. 4). - Sp. perenă, H d , -
50 cm. V I - I X . 2n=12,24,28,32,34,36. Spor. z.step.-e.g.; ape stagnante sau
încet curgătoare, dulci şi sărate. Cosm
a - subsp. palustris - Fr. câte 3-6, aproape sesile. Rostrul fr. mai scurt
decât jumătatea acestuia. Frz. de 0,5 mm lăţ. Ape încet curgătoare,
dulci-salmastre, bogate în subtanţe nutritive. 2n=24,28,34,36.
b - subsp. pedicellata (Wahlenb. et Rosen) Arcang. - Fr. de obicei câte 2,
pedicelate, pedicelii de 1,5-2,5 mm. Rostrul fr. aproape de lung.
acestuia. Frz. de 0,5-1,2 mm lăţ. Ape ± statoare, sărăturate.
2n=36(24).
Obs. Z. prodanii I. Şerbănescu (Stud. şi cerc. de biol., ser. biol. veg. t. 32, nr. 1, 1980)
descrisă din apa sărată a lacului Sinoe, este apropiată de Z. palustris var. major. Are tulp.
fără spaţii aerifere (la Z. palustris tulp. are 12-15 spaţii aerifere) şi frz. cu 2 spaţii cilindrice
(la Z. palustris spaţiile sunt în formă de butonieră). Este necesară o analiză mai detaliată,
inclusiv a fr, pentru stabilirea poziţiei taxonomice.
Fam. Zosteraceae Dumort.
Plante marine, submerse, perene. Frz. liniare, întregi. F l . golaşe, unisexuat-
monoice, grupate într-o infl. spiciformă închisă în baza umflată a unei hipsofile
2
(spată) foliacee. F l . bărbăteşti cu 1 stamină, cele femeieşti cu 1 ovar cu 2
stigmate şi 1 ovul. Fr. acheniform.
1 Zostera L.-Iarbă de mare
x=6
la Baza spatei care închide infl. este închisă şi se despică la maturitate.
Conectivul fără apendice. Frz. de (3)5-10 mm l ă ţ , cu 3-7 nervuri.
PLANŞA C X L . 1 - Ruppia maritima; 2 - Najas marina - fragment tulp.; 3 - N. minor -
fragment tulp. şi frz.; 4 - Zannichellia palustris; 5 - Tojieldia calyculata - fl.; 6 - Bulbocodium
versicolor - fl.; 7 - Colchicum fominii - stile cu stigmate; 8 - C. autumnale - a-plantă înflorită;
b-aceeiaşi după îndepărtarea catafilelor, a perigonului şi a staminelor; tb-tuber; t-tulp.; o-ovar;
s-stile; stg.-stigmate; c-stigmat; 9 - Merendera sobolifera - fl. şi planta cu fr.; 10 - Gogea
pratensis; 11 - Lloydia serotina.
891
PLANŞA C X L
PONTEDERIACEAE

1 Z . marina L . - Sp. perenă, Hd., cu frz. de 60-150 cm. V I - I X .

2n=12. Rară, în apa mării, lângă ţărm şi în lacuri litorale. Jud. Constanţa.
Circ.
lb Baza spatei deschisă. Conectiv cu apendice. Frz. de 0,5-1,5 mm lăţ., cu 1
nervură principală.
2 Z . noltii Hornem. (Z. nana Roth p.p.; Z. minor Nolte ex Rchb.) -
Sp. perenă, Hd., cu frz. de 4-12(-20) cm lung. VI-VIII. 2n=12. Rară, în
aceleaşi staţiuni ca şi sp. precedentă. Jud. Constanţa şi Tulcea. Atl.-medit.

S U B C L . LILIIDAE (INCL. COMMELINIDAE şi ZINGIBERIDAE)

O R D . LILIALES ( I N C L . PONTEDERIALES, DIOSCOREAL.ES, ASPARAGALES)

Fam. Pontederiaceae Kunth

Plante acvatice, higro-hidrofde, cu rizomi. F l . zigomorfe, gamotepale.
Ovar sup. Fr. capsulă.

1 Monochoria C . Presl
1 M. korsakowii Regel et Maack - Sp. perenă (în orezarii, ca
buruiană, poate fi şi anuală), H.(T.), 40-60(80) cm. VI-VIII. Sp. higr.-hidr.
S. şi SE ţării, în orezarii. Adv. (As. temp.)

Fam. Dioscoreaceae R. Br.

Specii perene, erbacee, dioice, cu rizomi tuberizaţi. Frz. alterne, cordate.
Fl. mici, pe tipul 3.Gineceu inf. Fr. capsulă sau bacă.

1 Tamus L .
1 T. communis L . - F l u i e r ă t o a r e , V i ţ ă n e a g r ă , U n t u
p ă m â n t u l u i , (piş. C X L fig. 8). Sp. perenă G . , 2-4 m. Tulp. volubilă.
Infl. raceme axilare. Fr. bacă roşie. V - V I . 2n=48. Spor. z.păd.stej.-e.f.;
păd., tuf. Sp. eutr., mez., subterm. Submedit.

Fam. Trilliaceae Chevall.

Specii perene, erbacee, cu rizom. Tulp. aeriană cu un singur verticil de frz.
Tepale ext. sepaloide. în fl. Ro. un singur gen - Paris, cu o fl. terminală pe tipul
4. Fr. capsulă baciformă (nu bacă, se deschide).

1 Paris L .
x=5

893
LILIACEA E LILIACEAE
1 P. quadrifolia L . - D a i a c . Sp. perenă, G . , 10-40 cm. V - V I . 11b F l . peste 1 cm, evident pedicelate, albe, fără bracteole trilobate. Stil 1
2n=20. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; păd., tuf., bur. Sp. mez.-mezohigr., eutr., 7 Anthericum
helscia. Tox. Euras. 12a F l . situate pe tulp. subterane; ovarul subteran la înflorire 13
12b F l . pe tulp. aeriene; ovarul deasupra solului la înflorire 15
F a m . Liliaceae Adans. 13a Tepale concrescute într-un tub lung. Stile 3, libere 4 Colchicum
13b Tepale libere 14
Plante erbacee (rareori arbuşti), perene, cu rizomi, bulbi sau bulbotuberi. 14a Stil 1, numai la vârf trifidat 3 Bulbocodium
Frz. alterne, tulp. sau bazale, mai rar în verticile, de obicei sesile. F l .
14b Stile 3, libere până la bază 5 Merendera
actinomorfe, rar uşor zigomorfe, hermafrodite, rar unisexuate, solitare sau
15a Tepale concrescute la bază pe cel puţin 1/4 din lung 16
grupate în infl. variate. Perigon petaloid, format din 3+3 tepale (rar alte
15b Tepale libere 19
excepţii), libere sau unite şi tot atâtea stamine. Gineceu sup., tricarpelar, ovarul
16a Tubul perigonului cel puţin de 4 ori mai lung decât lobii, contractat la baza
trilocular şi multiovat, cu ovule anatrope. Fr. capsulă, mai rar bacă.
lobilor. F l . albastre 19 Muscari
l a Frz. reduse la scvame mici, membranoase. Organele asimilatorii
16b Perigon necontractat la baza lobilor. Tubul cel mult de 3 ori mai lung decât
reprezentate prin cladodii ± aciforme sau fdocladii. Fr. bacă 2
lobii 17
l b Frz. normal dezvoltate, asimilatoare 3 17a Frz. rigid ciliate pe margini. Tubul perigonului liliachiu, devine brun-
2a Cladodii aciforme sau liniare. F l . situate în subsuoara frz. scvamiforme cenuşiu; lobii sunt alb-gălbui. Sem. netede 15 Bellevalia
21 Asparagus 17b Frz. netede pe margini. Perigonul nu se decolorează. Sem. reticulat-rugoase ..18
2b Cladodii (filocladii) foliiforme, ± eliptice. F l . situate pe faţa sup. a 18a Perigon de 4-5 mm. Sem. fără arii 18 Hyacinthella
filocladiei 22 Ruscus 18b Perigon peste 10 mm lung. Sem. cu arii 17 Hyacinthus
3a Frz. cordat-amplexicaule. Pediceli articulaţi şi geniculaţi. Fr. bacă roşietică 19a Bulb solzos, fără tunice ext. (catafile) comune. Tulp. cu frz. numeroase,
25 Streptopus alterne sau verticilate. Tepale recurbate de la mijloc sau la vârf 9 Lilium
3b Frz. nu sunt amplexicaule 4
19b Bulbi tunicaţi. Frz. bazale sau şi tulp., dar mai puţine 20
4a Plante cu rizomi 5 20a Frz. 2, peţiolate, aparent tulpinale, ovat-lanceolate, cu limb pătat cu roşu,
4b Plante cu bulbi sau bulbotuberi 12 cu peţioli canaliculaţi care îmbrăţişează scapul. F l . terminale, solitare, cu
5a Perigon evident gamotepal 6 tepale puternic reflecte 14 Erythronium
5b Perigon cu tepale libere (sau foarte puţin unite la bază) 8
20b Frz. fără peţioli 21
6a Fr. bacă 7 21a Frz. toate bazale (uneori 1-2 înconjură tulp. prin tecile membranoase şi
6b Fr. capsulă. Frz. liniare, sesile 8 Hemerocallis apar tulpinale) 22
7a Frz. 2(3) bazale. Infl. terminală 23 Convallaria 21b Cel puţin unele frz. sunt tulpinale 23
7b Frz. tulp. numeroase. F l . sau infl. axilare 24 Polygonatum 22a F l . albastre, foarte rar roz sau albe. Bractee lipsă sau foarte mici, de
8a Fr. bacă. F l . dimere, aparent tetramere. Tulp. cu 2(3) frz. ovate, cordate, 1-3 mm 16 Scilla
scurt peţiolate 26 Maianthemum 22b Fl. albe, alb-verzui sau gălbui. Bractee evidente, peste 1 cm lung
8b Fr. capsulă. F l . trimere 9 20 Ornithogalum
9a Frz. tulp. numeroase, până la 80, îngust liniare. F l . galbene-verzui 23a F l . de 8-15(-20) mm lung 24
6 Asphodeline 23b F l . mari, de 2-8(-10) cm lung., uneori pătate în formă de şah 25
9b Frz. bazale sau şi tulp. puţine, când sunt numeroase sunt eliptice 10 24a Tepale alburii, striate cu roz sau roşu, cu gropiţe nectarifere la bază
10a Frz. tulp. mari, peste 10 cm lung., ± eliptice 2 Veratrum 12 Lloydia
10b Frz. bazale uneori, şi tulp., liniar-lanceolate 11 24b Tepale galbene la int. şi verzui la ext., fără nectarii 13 Gagea
11a Infl. racem spiciform. F l . gălbui, de circa 3 mm, cu perigon persistent şi 25a Stilul lipsă sau foarte scurt, stigmat sesil. Tepale fără gropiţe nectarifere la
bracteole trilobate la baza perigonului. Stile 3 1 Tofieldia bază 11 Tulipa

894 895
 LILIACEAE
LILIACEA E
lung. Antere violacee închis.
25b Stilul prezent, de 8-16 mm lung., cu 3 stigmate. Tepale cu gropiţe
1 C. tryphyllum G . Kunze (C. bulbocodiodies M.Bieb. non Brot.; C.
nectarifere la bază.:. 10 FritilLaria
biebersteinii Rouy). - Sp. perenă, G , 10-20 cm. II-III. 2n=20, 21. Spor. z.
step.-z. silvostep.; paj. aride pe substrat nisipos. Sp. xer.-xeromez. Jud.:
1. Subfam Melanthioideae
Constanţa, Tulcea, Galaţi. Pont.-medit.
lb F l . apar toamna, iar frz. şi fr. în primăvara următoare. Laciniile perigonului
lTofieldia Huds. mai lungi, de 30-60 mm. Antere galbene 2
x=15 2a Stile drepte cu stigmate punctiforme sau scurt decurente (piş. C X L , fig. 7) 3
2b Stile curbate la vârf, cu stigmate lung decurente (piş. C X L , fig. 8) 4
1 T. calyculata (L.) Wahlenb. (piş. C X L , fig. 5). - Sp. perenă, H , 15-
3a Frz. pe margini netede, glabre. Tunice roşiedce-castanii. Antere de circa
40 cm. VI-VIII. 2n=30. Rară e.f.-e.s.; paj. înmlăştinite. Jud. Cluj: Cluj-
7 mm lung.
Napoca în V . M o r i i ; Mţii Făgăraş: Vârtoapele, Podrăgelu, Valea Zârnei.
2 C. arenarium Waldst. et Kit. - Sp. perenă, G , 15-25 cm. I X - X .
A l p . - carp.
2n=36, 54. Rară z. silvostep.-z.; paj. de stej.; loc. nis. Sp. xer. subterm,
psamof. Jud. Dolj: Lipov pe V . Desnăţuiului, Desa-Nebuna; jud. Caraş-
2 Veratrum L. - Ş t i r i g o a i e
Severin: Ostrovul Moldova Veche. Pan.
x=8 3b Frz. pe margini scabre, ciliate. Tunice brun închise. Antere de circa 4,5 mm
la Frz. glabre. Pediceli egali sau mai lungi decât bracteele. F l . brun-roşiatice, lung.
de 4-5 mm lung. 3 C. fominii Bordzil. (piş. C X L , fig. 7). - Sp. perenă, G , 15-25 cm.
1 V. nigrum L . - Sp. perenă, H . , 50-100 cm. VI-VIII. 2n=16. Spor. z. I X - X . Spor. z. step.-z. silvostep.; paj. prin loc. nisipo-pietroase. Dobr. Pont.
păd. stej.-e.g.; paj, tuf, margini de păd. Sp. xeromez, mez. Tox. Euras. 4a Frz. liniar-lanceolate, de 15-25 cm lung. şi 1-3 cm l ă ţ , lung. depăşeşte lăţ.
cont. de circa 10 ori. F l . roz-liliachiu închis cu nuanţe de violet.
lb Frz. pubescente cel puţin pe dos. Pediceli mai scurţi decât bracteele. F l . 4 C. neapolitanum (Ten.) Ten. subsp. haynaldii (Heuff.) Asch. et
albe, albe-verzui sau gălbui, de 7-8 mm lung. Graebn. - Sp. perenă, G , 18-35 cm. I X - X . Rară e.g.-e.f; paj. uscate.
2 V. album L . - Sp. perenă, H , 50-150 cm. VI-VIII. E.f.-e.s.; paj, Dealurile din lungul Dunării din jud. Caraş-Severin şi Mehedinţi. R o , Jug.
bur, loc. târlite. Sp. mez. mezohigr. M e d , tox. Euras. 4b Frz. lanceolate, de 15-35 cm lung. şi 2-5-(7) cm l ă ţ , lung. depăşeşte lăţ. de
a - subsp. album - Tepale albe la int. şi verzi pe partea ext. Ramurile infl. 5-7 ori. F l . roz liliachiu deschis.
patente până la reflecte. 2n= 16,32. Frecv. 5 C. autumnale L . - B r â n d u ş a de t o a m n ă , (piş. C X L , fig. 8).
b - subsp. lobelianum (Bernh.) Arcang. - Tepale verzi-gălbui pe ambele Sp. perenă, G , 20-45 cm. I X - X .2n=38, fructiferă în V . Frecv. e.g.-e.b, rar
feţe. Ramurile infl. erect-patente. 2n=32. Spor. coboară în z. păd. stej.; paj. Sp. mez.-mezohigr. M e d , tox. Centr. eur.

2. Subfam Colchicoideae SMerendera Ramond

1 M. sobolifera C. A . Mey. (piş. C X L , fig. 9). - Sp. perenă, G , 8-20
3 Bulbocodium L. cm. III-IV. 2n=54. Rară nis. litorale, între Tuzla şi Lacul Sinoe, Deltă -
Grindul Perişor. B a l e , As. centr. As. Mică.
1 B. versicolor (Ker-Gawl.) Spreng. (piş. C X L , fig. 6). - Sp. perenă,
G , 8-15 cm. II-III. 2n=30. Rară z. silvostep.-e.g.; paj. uscate. Sp. xeromez.
3. Subfam Asphodeloideae
Jud. Cluj: Cluj-Napoca la Fânaţe, Cojocna, Boju, Valea Florilor Turda;
Jud. Vaslui: Podu Oprii. Pont.-pan.
6 Asphodeline Rchb.
4 Colchicum L. x=7
la F l . şi frz. apar primăvara, simultan. Laciniile perigonului de 20-25 mm

897
896
UL1ACEAE LILI ACEAE
1 A. lutea (L.) Rchb. - Sp. perenă, H . , 40-80 cm. I V - V . 2n=28. Rară z. 2b F l . albe cu nuanţe roz-violet la ext. Tepale de 10-15 cm lung. B u l b i
step.-z. silvostep; paj. pe substrat pietros. Jud. Constanţa: Lespezi; Şipote roşietici.
jud. Tulcea: Vasile Alexandri, Malcoci, pe D l . Derven-Tepe, Slava Rusă. 2 *L. regale Wils. - C r i n r e g a l . Sp. perenă, G . , 50-150 cm. V I I -
Medit. VIII. 2n=24. Cult. orn. V . China.
3a Frz. tulp. inf. şi mijlocii dispuse în verticile, câte 5-6, cele sup. alterne. F l .
7 Anthericum L. nutante, roze, cu puncte purpurii.
x=8, 15 3 L. martagon L . - C r i n de p ă d u r e , (piş. C X L I , fig. 9). Sp.
perenă, G . , 40-80 cm. V - V I . 2n=24. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; tuf, păd.,
la Infl. racem compus. Tepale de 10-14 mm. Stil drept. Capsula aproape margini de păd. Sp. mez., helscia. Euras.
sferică, de 5-6 mm.
3b Toate frz. alterne 4
1 A. ramosum L . - L i 1 i u t ă . Sp. perenă, FL, 30-80 cm. VI-VII.
4a F l . erecte, l-3(-5), cu tepale erecte, patente sau foarte puţin recurbate la
2n=30, 32. Frecv. z. silvostep.-e.f.; paj., pe coaste cu sol. subţiri. Sp.
vârf.
xeromez., oligotr. Centr. eur.
4 L. bulbiferum L . - Sp. perenă, G . , 40-80 cm. VI-VII. 2n=24.
lb Infl. racem simplu. Tepale de 16-22 mm. Stil curbat. Capsula ovoidă, de 8-
a - subsp. bulbiferum - C r i n r o ş u . F r z . cu bulbili în axilă. Margini de
10 mm.
păd. Trans., Maram., M o l d . N . Cult. orn. Eur. centr.
2 A. liliago L . - Sp. perenă, FL, 20-50 cm. V - V I . 2n=32, 48,60, 64.
b - *subsp. croceum (Chaix) Arcang. - C r i n g a l b e n . Frz. fără bulbili
Spor. e.g.-e.f.; paj. uscate pe substrat pietros. Sp. oligotr., xeromez.,
sau cu foarte puţini. F l . galbene. Cult. orn. Eur. centr. şi S V .
subterm. Centr. eur.
4b F l . ± nutante cu tepale puternic recurbate 5
5a Frz. cu bulbili în axilă. F l . portocaliu-roşietice cu pete negre-purpurii, până
8 Hemerocallis L.
la 10 cm lung.
x=ll 5 *L. lancifolium Thunb. (L. tigrinum Ker-Gawl.) - Sp. perenă, G . ,
la F l . galbene, mirositoare. Laciniile perigonului cu margini plane. 50-120 cm. VII-VIII. Cult. orn. China, Japonia.
1 *H. lilioasphodelus L . em. Scop. (H. flava (L.)L.) - C r i n 5b Frz. fără bulbili. F l . galbene-sulfurii, de 5-7 cm lung.
g a l b e n . Sp. perenă, G . , 50-100 cm. VI-VII. 2n=22,33. Cult. orn. Euras.- 6 L. carniolicum Bernh. subsp. jankae (A.Kerner) Ascherson et
medit. Graebner - Sp. perenă, G . , 30-80 cm. VI-VII. 2n=24. Rară e.f.-e.b.; paj.,
lb F l . portocalii roşietice, nemirositoare. Laciniile int. ale perigonului cu tuf, pe stâne. Mţii: Cozia, Căpăţânii, Retezat, Ţarcu, Godeanu, Trascău,
margini ondulate. Bihor. Carp.-balc.
2 *H.fulva (L.) L . - C r i n r o ş i e t i c . Sp. perenă, G . , 50-100 cm.
VI-VII. 2n=22, 33. Cult. orn. China. 10 Fritillaria L.
x=12
4. S u b f a m Lilioideae
la Frz. ± lanceolate, de 2,5-4 cm lăţ. F l . 3-6, galben-brune, grupate terminal,
9. Li lin ni L . - C r i n umbeliform, având la bază hipsofile foliacee, ± erecte.
1 *F. imperialis L . - Sp. perenă, G . , 50-100 cm. V - V I . 2n=24. Cult.
x=12 orn. A s . V .
la F l . complet albe sau cu nuanţe de roz-violaceu la ext 2 lb Frz. liniare, de 2-12 mm lăţ. F l . solitare sau în infl. racemoase, cu tepale
lb F l . galbene-sulfurii până la portocaliu-roşietice 3 pătate în formă de şah 2
2a F l . complet albe, de 5-8 cm lung., cu tepale puţin recurbate la vârf. 2a Toate frz., chiar şi cele bracteante, alterne. Foveola nectariferă situată la
Filamente albe, antere galbene. Bulbi albi sau gălbui. circa 10 mm deasupra bazei tepalelor.
1 *L. candidum L . - C r i n a l b . Sp. perenă, G . , 60-100 cm. V - V I . 2 F. meleagris L . - B i b i 1 i c ă . (piş. C X L I , fig. 10). Sp. perenă, G . ,
2n=24. Cult. orn. As. S V . 20-30 cm. I V - V . 2n=16,24. Spor. z.păd.stej.-e.b.; paj. umede, adesea

898 899
L1LIACEAE
înmlăştinite, margini de păd. Sp. mezohigr. Eur. Sp. ocrotită, monument al
naturii. O. Ro.
2b Frz. opuse sau verticilate, cel puţin în parte. Foveola nectariferă situată la
circa 5 mm deasupra bazei tepalelor.
3 F. orientalis Adams (F. montana Ftoppe; F. tenella M.Bieb.) -
L a l e a p e s t r i ţ ă , (piş. C X L I , fig. 11). Sp. perenă, G . , 20-40 cm. I V - V .
2n=18. Spor. z.păd.stej.-e.g.(fi); paj, tuf, margini de păd. Sp. mez. Pont.-
medit.
11 Tulipa L. - L a l e a
x=12
la Filamente staminale păroase la bază. Stigmat mic, cu lobi nerecurbaţi.
Tepale galbene, fără pată bazală în int, îngustate spre bază.
1 T. sylvestris L . - Sp. perenă, G , 10-40 cm.
a - subsp. sylvestris (subsp. grandiflora (Hy) Hayek) - Tulp. peste 2,5 mm
diam. (deasupra frz. sup.). Frz. cea mai joasă peste 1,2 cm lăţ. F l .
mari, de 4-6 cm lung. V - V I . 2n=36. Trans. Centr.-medit. Naturalizată
în Eur. centr.
b - subsp. australis (Link) Pamp. (T. australis Link; inel. T. bieberstei-
niana Schult. f.) - Tulp. până la 2 mm diam. Frz. inf. până la 1,2 cm
lăţ. F l . mai mici, de 2-3,5 cm lung. I V - V I . 2n=24. Spor. z.păd.stej.;
loc. deschise din păd. Jud.: Dolj, Olt, Buzău, Tulcea, Constanţa,
Vaslui, Iaşi, Botoşani. Pont.-medit.
lb Filamente glabre Ia bază. Stigmat mai lat decât ovarul, cu lobii recurbaţi.
Fl. de culori variate; tepalele nu sunt abrupt îngustate spre bază
, 2
2a Tulp. pubescent-scabră. Frz. cenuşiu pubescente. F l . roşii cu margini
galbene, odorante.
2 *T. suaveolens Roth - Sp. perenă, G , 10-15 cm. IV. 2n=24. Cult.
orn. In jurul Mării Caspice.
2b Tulp. glabră. Frz. glabre sau ciliate pe margini
3a Tunice pe partea int. cu peri lungi, ondulaţi, denşi, formând o pâslă
3b Tunice pe partea int. subglabre sau cu peri drepţi, alipiţi, rari spre vârf
4a Frz. liniare, până la 1,7 cm lăţ. Tepale albe cu nuanţe de roşu în ext. şi cu
macule purpurii la bază sau tepale galbene, fără macule la var. chrysantha
(A.D.Hall) Bailey - Tunice cu smoc de peri exsert.
3 *T. clusiana D C . - Sp. perenă, G , 30-40 cm. I V - V . 2n=48, 56. Cult.
orn. As. Mică.
4b Frz. peste 2 cm lăţ. Tepale roşii cu macule negre tivite cu galben. Tunice
fără smoc de peri exsert.
900
LILI ACEAE
4 *T. agenensis L . (7". oculis-solis St. Amans) - Sp. perenă, G , circa
20 cm. I V - V . 2n=24,36. Cult. orn. A s . Mică.
5a Tepale variat colorate, maculate la bază. Plantă cult.
5 *T. gesneriana L . - Sp. perenă, G , circa 20-40 cm. I V - V . 2n=24,36.
Frecv. cult. orn. Origine nesigură, probabil As. S V . şi centr.
5b Frz. plane.Tepale galbene, nemaculate, inodore. Antere galbene.Plantă
robustă, spont. în V . Dunării la "Cazane" şi "Porţile de Fier".
6 T. hungarica Borbâs - L a l e a g a l b e n ă . Sp. perenă, G , 40-50
cm. IV. 2n=24. Rară stâne. calc. Jud. Caraş-Severin şi Mehedinţi, în
Defileul Dunării la "Cazane" şi "Porţile de Fier". Ro. S V . şi Jug. N E .
5c Frz. cu margini ondulate.Tepale galbene sau roşii (f. rubra Stoj. et Acht.),
cu macule negre la bază. F l . odorante, cu miros de gutui şi antere violacee.
7 T. urumoffii Hayek (T. hungarica var. urumoffii Hayek, T.
hungarica var. undulatifolia Roman) Sp. perenă, G , 30-50 cm, IV. Rară.
Jud. Mehedinţi, Cazanele Mari, Cazanele M i c i . Bale.
Obs. T. undulatifolia Boiss., conform Fl. Eur. creşte numai în Anatolia.
12 Lloydia Salisb. ex R c h b .
x=12
1 L. serotina (L.) Rchb. (piş. C X L , fig. 11). - Sp. perenă, G , 5-15 cm.
VI-VIII. 2n=24. Spor. e.s.-e.a.; paj de pe stâne, semiumbrite. Sp. sax,
chionof, psichroterm.- hekistoterm. Circ.-arct.-alp.
13 Gagea Salisb.
x=6
la Plantă cu 3 bulbi: 1 din anul trecut, tunicat, 2 din anul curent, netunicaţi,
inegali.
1 G. pratensis (Pers.) Dumort. - C e a p a c i o r i i , (piş. C X L , fig.
10). Sp. perenă, G , 10-20 cm. III-IV. 2n=36, 48, 60. Frecv. z. step.-e.g.;
3 paj, tuf, plantaţii de salcâm. Sp. xeromez.-mez. Eur.
4 lb Plante cu 1 sau 2 bulbi înconjuraţi într-o tunică comună 2
5 2a Plante cu 1 bulb 3
2b Plante cu 2 bulbi într-o tunică comună 6
3a Tulp. cu 4-7 frz. alterne, filiforme, dilatate la bază şi având câte 1 bulbii în
subsuoară.
PLANŞA CXLI. / - Allium ftstulosum; 2- A. cepa; 3 - A. sphaerocephalon; fl., stamină ext.
(a) şi int. (b); 4 - A. ascalonicum - stamină int.; 5 - A. obliquum; 6 - A. saxatile; 7 -
A. angulosum -fragmentfrz.8- Nectaroscordum siculum subsp. bulgaricum - fl. şi frz. bazală
sect. transv.; 9 - lilium martagon; JO-Fritillaria meleagris; 11-F. orientalis; 12 - Erythronium
dens-canis; 13 - Scilla autumnalis.
901
 LIUACEAE
PLANŞA C X L I

2 G. bulbi/era (Pali.) Schult. et Schult.f. - Sp. perenă, G . , 5-15 cm.

III-IV. Rară z. step.-z. silvostep.; pe coaste pietroase. Dobr. As. centr.,
Rusia, Ucr. de S., Ro.
3b Tulp. fără frz. între bază şi infl 4
4a Bulbul înconjurat de fibre peribulbare. Tepale treptat şi lung ascuţite. Sem.
comprimate.
3 G. reticulata (Pali.) Schult. et Schult. f. - Sp. perenă, G . , 3-10 cm.
III-IV. Rară z. step.; loc. aride, pe substrat nisipo-pietros sau loess. Sp. xer.
Jud.: Ialomiţa, Galaţi,Constanţa. Pont.-balc.
4b Bulb fără fibre peribulbare. Tepale subobtuze. Sem. subglobuloase 5
5a Tulp de 3-7 cm. Frz. bazală de 1,5-3 mm lăţ. Tepale de circa 13 mm lung.
4 G. pusilla (F. W . Schmidt) Schult. et Schult. f. (G. podolica J. A . et
J. H . Schult.). - Sp. perenă, G . , 3-7 cm. III-IV. 2n=24. Spor. z. step.-e.g.;
paj. aride, plantaţii de salcâm. Sp. xer.-xeromez., oligotr. Euras. cont.
5b Tulp. de 10-30 cm. Frz. bazală lată de (4) 7-12(-15) mm. Tepale de 15-18
mm lung.
5 G. lutea (L.) Ker Gawl. - L a p t e l e p ă s ă r i i . Sp. perenă, G . , 10-
30 cm. III-IV. 2n=72. Frecv. z. step.-e.f.; păd., tuf. Sp. eutr., mez. Euras.
6a Plantă cu o singură frz. bazală de 1-2(3,5) mm lăţ. Tepale de 10-15 mm
lung., acute. Sem. subglobuloase, striate.
6 G. minima (L.) Ker. Gawl. - Sp. perenă, G . , 10-20 cm. III-IV.
2n=24. Frecv. z. silvostep.-e.f.; păd., tuf., paj. Sp. xeromez.-mez., N . 4

Euras. cont.
6b Frz. bazale 2 7
7a Frz. bazale 2, canaliculate, de 1-1,5 mm lăţ. Tulp. cu 1 frz. la baza infl., în
formă de spată, de 4-6 mm lăţ., deosebită de bractee.
7 G. spathacea (Hayne) Salisb. - Sp. perenă, G . , 15-20 cm. III-IV.
2n=106. Rară. z. păd. stej.; păd., tuf. Sp. mez., N . Jud. Mehedinţi: Gura
3

Motrului în Păd Argineşti, Butoieşti; jud. Iaşi-Bârnova. Centr. eur.-subatl.

7b L a baza infl. sunt 2 frz. tulpinale 8
8a Cele 2 frz. tulpinale opuse sau subopuse 9
8b Cele 2 frz. tulpinale alterne 11
9a Frz. bazale foarte inegale, semicilindrice, fistuloase. Tulp. glabră, la fel
frz. tulp. Pediceli pubescenţi.
8 G. fîstulosa (Ramond ex DC.) Ker Gawl. (G. fragifera (Vili.) Ehr.
Bayer et G . Lopez - Sp.perenă, G.,15-25 cm. IV. 2n=80. Rară. e.b.-e.s.;
paj. târlite. Sp. mez., nitrofilă. jud. Braşov: Mţii Postăvaru şi jud. Sibiu -
Mţii Cindrel. Alp.-eur.
9b Frz. bazale ± egale, nefistuloase. Tulp. ± pubescentă 10

902 903
LILIACEAE
10a Tepale lanceolate, subacute, lung. depăşeşte lăţ de 5-6 ori; cele ext. glabre
sau slab păroase la ext, vârfurile recurbate.
9 G . villosa (M.Bieb.) Sweet (G. arvensis Pers. Dumort.) -
S c â n t e i u ţ ă . S p . perenă, G , 8-20cm. III-IV. 2n=48. Frecv. z. step.-e.g.; lb
tuf, plantaţii de salcâm, parcuri, semănături. Sp. xeromez.-mez, N . Eur. 3 2a
10b Tepale ovat-lanceolate, obtuze, lung. depăşeşte lăţ. de 3-4 ori; tepale ext.
dens alb pubescente, cu vârfuri nerecurbate.
10 G. granatelii (Pari.) Pari. - Sp. perenă, G , 5-15 cm. III-IV. Rară. z.
step.-z.silvostep.; loc. aride, coaste cu tuf. Sp. xer. Jud. Constanţa. Medit. 2b
11a Tulp. de circa 2 cm. Tepale de 13-17 mm, obovat-oblongi, obtuze.
11 G. bohemica (Zauschn.) Schult. et Schult. f. - Sp. perenă, G , 2 3a
cm. III-IV. 2n=60. Rară. e.g.; paj. uscate. Jud. Mehedinţi: Schela Cladovei.
Centr. eur.-medit.
Obs. G. saxatilis (Mert. et W.D.J. Koch) Schult. et Schult. f. nu creşte la noi.
LILIACEAE
1 5. autumnalis L . - (piş. C X L I , fig. 13). Sp. perenă, G , 5-20 cm.
VIII-X. 2n=14,28,42. Rară z.păd.stej.; rarişti de p ă d , paj. ± sărăturate. Sp.
mez, hal. fac. Jud.: Teleorman, Giurgiu, Prahova. Medit.
F l . apar primăvara, după sau odată cu frz 2
Tepale de 12-15 mm lung. Pediceli curbaţi, mai scurţi sau egali cu fl.
± nutante.
2 *S. siberica Haw. - Sp. perenă, G , 10-20 cm. III-V. 2n=12 Cult.
orn. şi subspont. Rusia partea europeană şi As. V .
Tepale de 5-12 mm lung. F l . ± erecte. Pediceli, cel puţin cei inf, mai lungi
decât fl 3
Frz. 2(-5). Scap cilindric. Bractee foarte mici sau absente. Pediceli inf. de
2-4 ori mai lungi decât fl. Tepale de 6-10 mm lung.
3 S. bifolia L . - Sp. perenă, G , 10-20 cm. III-IV. 2n=18,36,54. Frecv.
z.silvostep.-e.b.; p ă d , tuf, paj. Sp. mez, helscia, N . Eur. centr. şi sudică,
3

11b Tulp. de 3-10 cm. Tepale de circa 12 mm, oblong-lanceolate până la a i Tepale de 9-10 mm lung. 2n=36.
subspatulate. - subsp. drunensis Speţa
12 G. szovitzii (A. F. Lâng) Besser - Sp. perenă, G , 3-10 cm. III-IV. a2 Tepale de 5-8 mm lung. 2n=18.
Rară. z. silvostep.-e.g.; loc. pietroase. Dobr. Pont. - subsp. bifolia
Obs. La noi sp. este reprezentată prin var. callieri (Pascher) Miscz. Obs. S. nivalis Boiss. menţionată şi din Ro, după F. Speţa, în Europa creşte numai în
Grecia. Plantele montane, pitice, aparţin de S. bifolia subsp. bifolia,fiindnumai modificări
14 Erythronium L. fenotipice.
3b Frz. 3-7. Scap muchiat. Bractee evidente, triunghiulare. Tepale de 9-12
1 E. dens-canis L . - M ă s e a u a c i u t e i , C o c o ş e i . (piş. C X L I ,
mm. Pediceli inf. puţin mai lungi decât fl.
fig. 12). Sp. perenă, G , 10-30 cm. III-IV. 2n=24. Frecv. z.păd.stej.-e.f;
4 *S. amoena L . - Sp. perenă, G , 10-20 cm. I V - V . 2n=12. Cult. orn.
rarişti de p ă d , paj. Sp. mezotr, mez.
şi subspont. Originea necunoscută.
a - subsp. dens-canis - Limbul foliar cu pete roşcate. Perigon roz-
violaceu, de 2-3 cm lung. Centr. eur.-submedit. 17 Hyacinthus L.
b - subsp. niveum (Baumg.) Buia et Păun - Limb foliar cu pete gălbui.
Perigon alb, de 4(5) cm lung. V . şi S V . Ro. End. 1 *H. orientalis L . - Z a m b i l ă . Sp. perenă, G , 20-30 cm. III-IV.
2n=16,24,32. Cult. orn. As. S V .
15 Bellevalia Lapeyr.
18 Hyacinthella Schur
1 B. sarmatica (Pali. ex Georgi) Woronow - Sp. perenă, G , 15-30
cm. I V - V . Rară z.step.-z.silvostep.; paj. uscate de pe dealuri. Sp. xer.- 1 H. leucophaea (K.Koch) Schur - Sp. perenă, G , -25 cm. III-IV.
xeromez. Jud.: Galaţi, Vaslui. Pont. Spor. z.step.-e.g.; paj, tuf. Sp. xeromez, term.-subterm, calc. Jud.:
Braşov, Sibiu, Hunedoara, Mehedinţi, Dolj, Prahova, Buzău, Constanţa,
Tulcea, Galaţi, Vaslui, Iaşi, Suceava. Pont.-balc.
5. Subfam Scilloideae

19 Muscari Mill.
16 Scilla L. - V i o r e l e
x=9
la F l . apar târziu în vară sau în toamnă, înaintea frz. Frz. liniare, de 1-2 mm
la Tubul perigonului Ia fl. fertile, mature, palid brun sau palid brun-cenuşiu. 2
lăţ. Bractee absente.
lb Tubul perigonului la fl. fertile, mature, albastru, albastru închis 3

904 905
LILI ACEAE PLANŞA C X L I I
2a Dinţii perigonului negricioşi. Tunice alb-cenuşii.
1 M. tenuiflorum Tausch (piş. C X L I 1 , fig. 21). - Sp. perenă, G . , 20-
50 cm. V I . 2n=18. Spor. z.step.-e.g.; margini de păd., tuf. Sp. xeromez.
Pont.-pan.-balc.
2b Dinţii perigonului crem până la palid brun-gălbui. Tunice roze.
2 M. comosum (L.) M i l l . - C e a p a c i o r i i , (piş. CXL1I, fig. 8). -
Sp. perenă, G . , 30-80 cm. VI-VII. 2n= 18,27. Frecv. z.silvostep.-e.g.;
margini de păd., tuf, loc. cult. Sp. xeromez.-mez. Eur. (excepţie N.).
3a Frz. 2-3, dilatate spre vârf, de 5-12 mm lăţ., mai scurte decât infl. Perigon
globulos, de 3-4 min.
3 M. botryoides (Li) M i l l . - P o r u m b e i , (piş. C X L I I , fig. 10). - Sp.
perenă, G . , 10-25 cm. I V - V . 2n=18,36. Spor. z.păd.stej.-e.f; paj., tuf. Sp.
xeromez.-mez. Centr. eur.-submedit.
3b Frz. 3-10, de 2-4(-7) mm lăţ., egale sau depăşesc infl. Perigon obovoid-
cilindric 4
4a Perigon uniform colorat, tubul şi dinţii albaştri-negricioşi. F l . fertile de 5-7
mm lung. cu tub cilindric
4 M. commutatum Guss. - Sp. perenă, G . , 15-35 cm. III-IV. 2n=18.
Foarte rară; loc. pietroase. Jud. Mehedinţi: Valea Vodiţei lângă
Vârciorova. Medit.
4b Perigon discolor, dinţii mai deschis coloraţi, albicioşi, în comparaţie cu
tubul.
5 M. neglectum Guss. ex Ten. (A/, racemosum (L.) Lam. et D C . ) (piş.
C X L I I , fig. 11). - Sp. perenă, G . , 10-25 cm. III-IV. Perigon de 5,5-6 mm
lung. Frz. late de 3-5(7) mm. Capsula de circa 8 mm lung.
2n=18,34,45,54,72. Ban., Olt., Munt.,Dobr. Submedit.
Obs. în cultură, în scop om, s-a introdus M. armeniacum Leichllin ex Baker, ±
asemănător cu M. neglectum, dar cu fl. albastre, lucitoare.

20 Ornithogalum L.
x=3,5,7,8,9
la Cel puţin staminele int. cu filamente tricuspidate, dintele median fiind
anterifer : 2
lb Filamente întregi 3
2a Cel puţin filamentele int. cu o creastă (aripă) longitud.-mediană, terminată
cu 1 dinte. Ovar ovoid-conic, ± de lung. stilului.

l'LANŞA CXLII. 1 - Ornitliogalum boucheanum - gineceu şi stamină; 2-0. nutans; 3 -

O. Jimbriatum; 4 - O. amphibolum - gineceu şi ovar văzut apical; 5 - O. umbellatum;
6 - 0 . urthophylluin subsp. psamophyllum; 7 - O. o. subsp. kochii; 8 - Muscari comosum; 9 -
M. tenuiflorum; 10 - M. botiyoides; 11 - M. neglectum - fl.; 12 - Asparagus officinalis; 13 -
A. pseudoscaber - a-fragment tulp.; 14 - Maianthemum bifolium.

906
 _____ LILIACEAE
LILIACEAE 9a Frz. glabre pe feţe, pe margini scurt ciliate. Infl. este îndepărtată cu baza
de sol. Pediceli patenţi sau ascendenţi la maturitate.
1 O. boucheanum (Kunth)Asch. - L u ş c ă . (piş. C X L I I , fig. 1). Sp. 6 O. comosum L . - Sp. perenă, G , 15-30 cm. V . 2n=14,18. Foarte
perenă, G , 20-50 cm. I V - V . 2n=28. Spor. z.step.-e.g.; paj., loc. cult. şi rară, pe paj. uscate. Hagieni - jud. Constanţa. Centr. eur.-submedit.
rud. Sp. xeromez.-mez, N . Pont.-pan.-balc.
3 9b Frz. pubescente cel puţin pe faţa inf. Infl. stă cu baza pe sol. Pediceli
2b Toate filamentele aripate longitud.-median, dar fără dinte terminal. Ovar recurbaţi Ia maturitate.
subglobulos-ovoid sau obovoid, mai scurt decât stilul, cât circa 1/2. 7 O.fimbriatum W i l l d . (piş. C X L I I , fig. 3). - Sp. perenă, G , 10-20
2 *0. nutans L . (piş. C X L I I , fig. 1). - Sp. perenă, G , 20-50 cm. I V - V . cm. IV. 2n=12. Rară, z.silvostep.-z.păd.stej.; rarişti de p ă d , plantaţii de
2n=45. Sp. bale, la noi subspont, răsp. nesigură datorită confuziei cu sp. salcâm. Sp. xeromez. Jud.: Giurgiu, Ialomiţa, Tulcea. Pont.-balc.
precedentă. 10a Frz. plane, de 8-20 mm lăţ. Capsula cu lobii apicali egal depărtaţi.
3a Raceme alungit cilindrice, cu fl. numeroase, 20-80. Pediceli erecţi la 8 *0. montanum Cyr. - Sp. perenă, G , 10-20 cm. I V - V .
fructificare, ± alipiţi de axul infl 4 2n=12,14,18, 20. Cult. orn. Jud. Caraş-Severin la Reşiţa şi Bozovici.
3b Raceme scurte, corimbiforme, cu 2-15(-25) fl. Pedicelii nu sunt alipiţi de Medit.
axul infl 7 10b Frz. plan-canaliculate, de 4-8 mm lăţ. Capsula cu lobii alipiţi câte 2 în
perechi.
4a Tepale alb-lăptoase la int, pe dos cu o dungă verde, longitud, evidentă;
9 O. oreoides Zahăr. - Sp. perenă, G , 15-25 cm. V . 2n=18. Rară
după înflorire rămân ± plane 5
z.step.-z.siIvostep.; paj. uscate pe substrat nisipo-pietros. Jud. Dolj şi
4b Tepale gălbui sau verzi-albicioase la int, la ext. cu dungă verde
Constanţa. V . Pont.
nedistinctă; după înflorire marginile se răsucesc longitud, spre int. şi nu
11a Partea aeriană a scapului scurtă sau absentă; infl. stă la baza alipită de sol.
acoperă capsula 6
Pedicelii, la fructificare, recurbaţi, cu baza dilatată (cu pulvinule) 12
5a Bractee inf. evident mai scurte decât pedicelii. Ovar de 2-2,5 mm,
11b Partea aeriană a scapului mai lungă. Pedicelii, la fructificare ascendenţi sau
subglobulos; stil de 1,4-1,7 mm, mai scurt decât ovarul.
3 O. pyramidale L . (O. brevistylum Wolfner) - B ă l u ş c ă . Sp. patenţi, cu baza nedilatată (fără pulvinule) 13
perenă, G , 50-80 cm. V I - V I I . 2n=24. Spor. z.step.-e.g.; tuf, paj, margini 12a Bulb compact, cu solzii concrescuţi, înconjurat la bază de numeroşi
bulbili.
de p ă d , loc. cult. şi rud. Sp. xeromez.-mez. Centr. eur.
5b Bractee inf. mai lungi sau egale cu pedicelii. Ovar de 3,5-5 mm, ovoid, mai 10 O. refractum Kit. - Sp. perenă, G , 5-8 cm. III-IV. 2n=54,56,72.
scurt sau egal cu stilul care este de 4,2-5,5 mm. Frecv. z.step.-z.păd.stej.; paj, loc. rud, rarişti de păd. Sp. xeromez. O l t ,
? O. narbonense L . - Sp. perenă, G , 30-60 cm. V - V I . 2n=54. Sp. M u n t , D o b r , M o l d , de S. Pont.-pan.-balc.
12b Bulb cu solzi liberi, fără bulbili.
medit, prezenţa la noi îndoielnică.
6a Perigon alb-verzui. Capsula globulos-ovoidală, de 8-11 mm lung. 11 O. sibthorpii W.Greuter {O. naţiuni Sibth. et Sm. non Thunb.) —
4 O. sphaerocarpum A.Kern. - Sp. perenă, G , 30-80 cm. VI-VII. Sp. perenă, G , scap 1-2 cm. III-VI. 2n=14,18,24,28. Rară z.step.-
z.păd.stej.; paj. aride pe substrat pietros, n i s , tuf. Dobr. Bale.
2n=16. Rară z.păd.stej.-e.g.; tuf, paj. Jud.: Caraş-Severin. Centr. eur.-
medit. 13a Bulb cu solzi liberi, fără bulbili. Ovar şi capsulă cu 3 lobi rotunjiţi. Ovar
îngust cilindric, cu stil lung de 4-6 mm, egal sau mai lung decât ovarul.
6b Perigon gălbui în int. şi verzui la ext. Capsula cilindric-ovoidală, de 11-15
12 O. amphibolum Zahăr. (piş. C X L I I , fig. 4). - Sp. perenă, G , 10-30
mm lung.
cm. I V - V . 2n=18. Spor. z.step.-z.silvostep.; paj. aride, nisipo-pietroase. S E
5 O. pyrenaicum L . (O. flavescens Lam.) - Sp. perenă, G , 30-80 cm.
ţării (Dobr. şi jud. Ialomiţa şi Galaţi). V . Pont.
V - V I . 2n=16,18. Spor. z.păd.stej.-e.f; paj, margini de păd. Sp. mez. A t l . -
13b Bulb cu solzi ± concrescuţi. Ovar şi capsulă cu 6 lobi (muchii). Stil de 2-3
medit.
mm, mai scurt decât ovarul 14
7a Frz. fără dungă albă pe faţa sup. (observaţia pe material viu) 8
14a Bulb cu cel puţin 5 bulbili, în timpul înfloririi fără frz. Frz. de 3-6 mm lăţ.
7b Frz. cu dungă albă pe faţa sup 11
Tepalele 4-8 mm lăţ. Pediceli ± orizontali. Capsula cu 6 muchii (lobi) egal
8a Frz. pubescente sau ciliate 9
spaţiate.
8b Frz. glabre, neciliate, cel mult scabre pe margini 10
909
908
LILIACEAE
13 O. iau heliul iun L . (O. divergens Boreau)(plş. C X L I I , fig. 5). - Sp.
perenă, G , 20-30 cm. I V - V . 2n=36,45,54. Spor. z.silvostep.-e.g.; loc. r u d ,
plantaţii de salcâm. S, S V şi centrul ţării. Submedit. - centr. eur.
14b Bulb fără bulbili, rar cu 1-3 bulbili care au frz la înflorire. Frz. de 1-3 mm
lăţ. Tepale de 3-4 mm lăţ. Pediceli ascendent-erecţi. Capsula cu 6 muchii
(lobi) apropiate câte 2 în perechi.
14 O. orthophyllum Ten. - Sp. perenă, G , 20-30 cm. I V - V .
a! Ovar şi capsulă cu 6 lobi (muchii) rotunjiţi, apropiaţi câte 2, cu
şanţurile dintre lobi slabe.
- subsp. psamophilum (Zahăr.) Zahăr. (piş. C X L I I , fig. 6). - Rară nis.
Jud. Ialomiţa: Săveni, Platoneşti. End.
a2 Ovar şi capsulă cu 6 muchii evidente, ± aripate; şanţurile dintre muchii
pronunţate
bi Tepale cu dungă verde, median-longitud, ext, decurentă în pedicel.
Frz. spongioase, cu canale aerifere mari. Stil scurt, de 1,2-1,5 mm.
- subsp. acuminatum (Schur) Zahăr. - Braşov pe D l . Tâmpa. End.
b2 Tepale cu dunga verde nedecurentă. Frz. tari. Stil de 2-3 mm.
- subsp. kochii (Pari.) Zahăr. (O. gussonei auct. rom. non Ten.) (piş.
C X L I I , fig. 7). - Frecv. z.silvostep.-e.g.; paj. uscate, uneori ±
sărăturate. Centr. eur.-submedit.
Obs. Subsp. orthophyllum creşte în centrul şi sudul Italiei.
6. S u b f a m Asparagoideae
21 Asparagus L.
x=10
la F l . hermafrodite*Plante cult. în scop orn 2 80) cm. V I . 2n=40. Rară, nis.litorale ± umede şi sărăturate. Sp. mezohal.
lb F l . unisexuate, plante dioice, spont. sau rar cult. ca leg 3 Jud. Constanţa: între Năvodari şi Histria. V . Pont.
2a Tulp. ± culcate sau agăţătoare. Cladodii de 1-2,5 mm lăţ. F l . în raceme.
1 *A. sprengeri Regel - Sp. perenă, G , -2 m. 2n=60. Cult. o m . Afr.
deS.
2b Tulp. la bază erectă. Cladodii de 0,2 mm diam. F l . solitare.
2 *A. plumos tis Baker - Sp. perenă, G , - l m. 2n=20. Cult. orn. Afr.
deS.
3a Cladodii triunghiulare în secţ. transv, de 0,7-1,5 mm diam. Plante până la
2(2,5) m, adesea agăţătoare.
3 A. verticillatus L . - Sp. perenă, G , -2,5 m. V - V I . Spor. z.step.-
z.silvostep.; tuf, margini de p ă d , faleze. Sp. x e r , term.-subterm. Jud.:
Giurgiu, Buzău, Ialomiţa, Galaţi, Tulcea, Constanţa. Pont.-balc.
910
LILIACEAE
3b Cladodii cilindrice sau cilindric-muchiate, de 0,2-0,5 mm diam. Plante mai
mici, erecte sau culcate 4
4a Antere de 0,4-0,5 mm, rotunjit cordate, cât circa 1/4 din lung. filamentului.
Cladodii filiforme, de 0,1-0,2 mm diam.
4 A. tenuifolius Lam. - S p a r a n g h e l s ă l b a t i c . Sp. perenă, G , -1
m. V - V I . 2n=20. Frecv. z.silvostep.-e.g.; p ă d , tuf. Sp. xeromez, helscia.
Pont.-medit.
4b Antere alungite, de 0,7-1,6 mm, ± egale cu filamentele. Cladodii peste
0,5 mm diam 5
5a Tulp. şi ramuri netede 6
5b Tulp. şi ramuri longitud. striat papiloase 7
6a Pintenul (călcâiul) de la baza scvamelor (frz. reduse) de 0,5 mm. Cladodii
b de 0,5-1 mm lăţ. Pediceli articulaţi în partea sup.
? A. litoralis Steven - Sp. perenă, G , 40-60 cm. VI-VIII. Menţionat
din Delta Dunării de la Caraorman şi Sulina. S V . Pont.
6b Pintenul de 1-3 mm. Cladodii mai puţin de 0,5 mm lăţ. Pediceli articulaţi la
mijloc.
5 A. officinallis L . - Sp. perenă, G , 50-150 cm. VI-VIII. 2n=20. Spor.
z.step.-e.g.; tuf, p a j , nis. Sp. xeromez. Cult. leg. Euras. (Submedit.).
7a Pediceli de 15-25 mm, cu cladodii la bază; cladodiile în fascicule câte 10-
20, de 5-15 mm, mai scurte decât pedicelii. Baca de 7-11 mm diam.
6 A. pseudoscaber Grec. - U m b r a i e p u r e l u i , (piş. C X L I I , fig.
13). Sp. perenă, G , 50-100 cm. V - V I . 2n=20. Spor. z.step.-z.păd.stej.; tuf,
paj, luminişuri de p ă d , nis. pe litoral şi jud. Dolj. V . Pont.
7b Pediceli de 5-10 mm, mai scurţi sau egali cu cladodiile. Cladodii câte 3-5(-
10) în fascicule. Baca de 5-7 mm diam.
IA. brachyphyllus Turcz. (A. Pall.ii Miscz.). - Sp. perenă, G , 30-50(-
Obs. A. maritimus (L.) Mill. nu creşte în Ro.
22 Ruscus L .
la Filocladii rigide, de 1-4 cm lung, cu spin la vârf. Plantă bogat ramificată.
1 R. aculeatus L . (inel. R. ponticus Woronow) - G h i m p e . Sp.
perenă, G , 20-50(100) cm. II-IV. 2n=40. Spor. z.silvostep.-e.f; p ă d , rarişti
de p ă d , tuf. Sp. mezotr.-eutr, xeromez.-mez, term.-subterm, scia.-helscia.
Jud.: Bihor, Caraş-Severin, Mehedinţi, Dolj, Giurgiu, Constanţa, Tulcea,
Bacău. Pont.-medit. Sp. ocrotită ca monument al naturii.
lb Filocladii de 5-10(-12) cm lung, fără spin la vârf, nu sunt rigide. Tulp.
simplă sau slab ramificată.
911
L1LIACEAE
PLANŞA C X L I I I
2 R. hypoglossum L . - C o r n i ş o r . Sp. perenă, G . , 20-40 cm. I V - V .
2n=40. Spor. z.păd.stej.-e.f.; păd., tuf. Ecologia asemănătoare cu 1. Jud.:
Bihor, Arad, Caraş-Severin, Mehedinţi, Dolj. Pont.-balc.-pan. Sp. ocrotită
ca monument al naturii.

23 Convallaria L.-Lăcrimioare, Mărgăritarele

1 C. majalis L . - Sp. perenă, G . , 15-25 cm. V - V I . 2n=38. Frecv.
z.păd.stej.-e.f.; păd., tuf., paj. mont. Sp. mez., mezotr., helscia. Med., tox.
Cult. orn. Eur.

24 Polygonatum Mill. - P e c e t e a l u i Solomon

la Frz. verticilate, cel puţin cele mijlocii şi sup., liniar-lanceolate. Baca roşie.
1 P. verticillatum (L.) AII. (piş. CXL1II, fig. 1). - Sp. perenă, G . , 30-60
cm. V - V I . 2n=28. Frecv. e.g.-e.b.; păd., tuf., bur. Sp. mez.-mezohigr., eutr.,
slab-mod. acid., scia.-helscia. Tox. Euras.
lb Frz. alterne, eliptice. Baca albastră-negricioasă 2
2a Frz. fin pubescente pe nervuri, pe faţa inf.
2 P. latifolium (Jacq.) Desf. (piş. C X L I I I , fig. 2). - Sp. perenă, G . , 30-
70 cm. V - V I . 2n=20. Frecv. z.step.-e.f.; păd., tuf. Sp. mez., eutr., helscia.-
scia. Tox. Pont.-pan.-balc.
2b Frz. glabre pe dos, rareori pustulat scabre 3
3a Tulp. cilindrică. Pedunculi cu 2-6 fl. F l . nemirositoare, de 11-15 mm lung.
Filamente păroase.
3 P. multiflorum (L.) AII. - Sp. perenă, G . , 30-60 cm. V - V I . 2n=18,32.
Frecv. z.păd.stej.-e.f.; păd., tuf. Sp. mez., mezotr., scia. Tox. Euras.
3b Tulp. muchiată. Pedunculi cu 1-2 fl. F l . mirositoare, de 18-22 mm lung.
Filamente glabre.
4 P. odoratum (Mill.) Druce (P. officinale AII.) - Sp. perenă, G . , 15-
50 cm. V - V I . 2n=20. Frecv. z.step.-e.f.; păd., rarişti şi margini de păd., tuf.
Sp. xeromez.-mez., mezotr., helscia. Tox.
a - subsp. odoratum — Tulpină cu 1-3 solzi membranoşi în partea inf. Frz.
glabre pe faţa inf. Maram., Trans., Ban., Olt., Munt., Mold. Euras.
b - subsp. pruinosum (Boiss.) Ciocârlan - Tulpină muchiată, fără solzi
membranoşi în partea inf. Frz. mărunt pustulat scabre pe faţa inf, cu

PLANŞA CXLIII. 1 - Polygonatum verticillatum; 2 - P. latifolium; 3 - Streptopus

amplexifolius; 4 - Narcissus poeticus; 5 — N.p. subsp. radiiflorus; 6 - N. pseudonarcissus; 7 - N.
x incomparabilii; 8 - Tamus communis; 9 - Iris spuria — tepală ext.; 10 - /. halophila — a-tepală
ext.; b-tepală int., c-fr.; 11-/. ruthenica - a-fr.; 12 - /. suaveolens- a-fl.; b- tepală ext., c- tepală
int.; 13 - /. reichenbachii - ca la 12; 14 - /. humilis- a-tepală ext.; b-tepală int.

912
ALLIACEAE
aspect pruinos.Dobr. mijlocie şi de N (Herb. B U C A ) Bale. anat.
Obs. P. orientale Desf. (P. polyanthemum Link) citată din jud. Galaţi nu s-a confirmat.
25 Streptopus Michx.
x=8
1 S. amplexifolius (L.) D C . (piş. C X L I I I , fig. 3). - Sp. perenă, G . , 40-
100 cm. VII-VIII. 2n=32. Spor. e.f.-e.b.; păd., tuf. Sp. mezohigr., scia.-
helscia. Circ.
26 Maianthemum Weber
x=9
1 M. bifolium (L.) F.W.Schmidt - L a c r i m i ţ ă . (piş. C X L I I , fig.
14). Sp. perenă, G . , 5-20 cm. V - V I . 2n=36. Frecv. e.g.-e.b.; păd., tuf.,
stâne. Sp. mez., helscia. Tox. Euras.
F a m . Smilacaceae Vent
Cuprinde un singur gen în Europa - Smilax L . , inclus adesea în fam.
Liliaceae. Sunt liane dioice cu spini şi cârcei. Frz. simple, alterne, persistente,
reticulat nervate între nervurile arcuat paralele. F l cu alcătuire ca la Liliaceae.
Tepalele libere, glandele nectarifere septale lipsesc. Ovulele ortotrope, câte 1-2
în fiecare lojă. Fr. este bacă.
Smilax L.
? 5. excelsa L . - Sp. perenă, liană, 10-15(20) m. VIII. Fr. bacă de 8-10
mm diam., roşie. I.Prodan în voi. II al Florei 1939, pag. 570, menţionează
de la Călăraşi pe S. excelsa neconfirmată ulterior. C. Zahariadi (Flora R.S.R
voi X I , 1966) anticipează descoperirea sp. în Dobr. de S.; autorul vorbeşte
însă de S. aspera L., deşi iconografia corespunde la S. excelsa care este
balcanică, S. aspera fiind mediteraneană.
F a m . Alliaceae J. G . Agardh
Cuprinde sp. perene, cu bulbi tunicaţi, uneori inseraţi pe un rizom scurt.
Frz. bazale, tulp. scapiformă. Infl. este formată din cime unipare, grupate
umbeliform şi învelite la început de 2 hipsofile. F l sunt hermafrodite şi
actinomorfe, pe tipul 3. Stil ginobazic (inserat într-un por profund). Nectarii
septale prezente. Fr. capsulă loculicidă. Sem. negre. Din punct de vedere
914
ALLIACEAE
biochimic se caracterizează prin prezenţa uleiurilor eterice cu sulf, ce dau un
miros caracteristic.
l a Ovar semiinf; tepale cu 3-7 nervuri; cele int. cu unguiculă dinstinctă
2 Nectaroscordum
l b Ovar sup.; tepale uninervate, asemănătoare, fără unguiculă 1 Allium
1 Allium L.
x=7, 8, 9
l a Frz. cu limb ± eliptic, de 3-6 cm lăţ., atenuat în peţiol 2
l b Frz. liniare, cilindrice, canaliculate, fără peţioli 3
2a Bulb cu puţine fibre paralele. Frz. 2(3) bazale, cu peţioli mai lungi de 5
cm. Tepale de 7-12 mm lung., mai lungi decât staminele.
1 A. ursinum L . - L e u r d ă . Sp. perenă, G . , 20-50 cm. V - V I . 2n=14.
Frecv. z. păd. stej.-e.f.; păd. de foioase. Sp. mezohigr., scia., eutr.
a - subsp. ursinum - Pediceli scabri, cu papile. Foarte rară la noi. Eur.
centr. şi de V .
b - subsp. ucrainicum Kleopow et Oxner-Pediceli netezi. Frecv. Pont.-
medit.
2b Bulb cu numeroase fibre reticulate. Frz. 2-4, scurt peţiolate. Tepale de 4-
6 mm lung., mai scurte decât staminele.
2 A . victorialis L . - C e a p ă ( A i ) de m u n t e . Sp. perenă, G . , 30-
60 cm. VII-VIII. 2n=16. Spor. e.b.-e.s.; paj., loc. stâncoase. Alp.-eur.
3a Tulp. groasă, de l-3(-4) cm diam., fistuloasă, dilatată la mijloc sau sub
mijloc. Frz. cilindrice, fistuloase, de 1-2 cm diam. Plante cult 4
3b Tulp. subţire, nedilatată la mijloc. Frz. plane, canaliculate sau cilindrice
când au sub 7 mm diam 5
4a Frz. circulare în secţiune transv. Lăţ. maximă a tulp. la mijloc. Tepale de
6-9 mm lung., erecte la înflorire.
3 *A. fistulosum L . - C e a p ă d e i a r n ă . (piş. C X L I , fig. 1). Sp.
perenă, G . , 30-80 cm. V I - V I I . 2n=16. Cult. spor., alim. Necunoscută în
stare spont. Originea în A s . de E .
4b Frz. semicirculare în secţ. transv. Lăţ maximă a tulp. sub mijloc. Tepale de
3-4,5 mm lung., extinse în stea la înflorire.
4 *A. cepa L . - C e a p ă . (piş. C X L I , fig. 2). Sp. perenă, (în cultură bi
sau trianuală), G . , 30-100 cm. VI-VIII. 2n=16, 32. Cult. frecv. alim. în
numeroase cv. Necunoscută în stare spont. Provine probabil din A.
oschaninii B . Fedtsch. (A. cepa var. sylvestre Regel) din As. centr.
a - var. cepa (typicum Regel) - C e a p ă c o m u n ă c u u n b u l b .
b - var. aggregatum G . Don - C e a p a c u m a i m u l ţ i b u l b i .
915

ALLIACEAE
c - var. viviparum (Metzg.) Alef. - C e a p a d e E g i p t , are bulbili
în infl.
5a Infl. formată exclusiv din bulbili
5b Infl. cu fl. normale, însoţite sau nu şi de bulbili
6a Frz. cilindrice, subţiri, de 2-4 mm diam.
A. vineale (vezi 12b)
6b Frz. plane
7a Bulbul format din numeroşi bulbili (căţei).
A. sativum (vezi 14a).
7b Bulbul solitar, uneori însoţit de bulbili situaţi în afara tunicilor ext
8a Frz. de 1-4 mm lăţ. Bulbilii bulbului gălbui sau lipsă
A. oleraceum (vezi 30a).
8b Frz. de 6-10(-18) mm lăţ. Bulbilii bulbului roşii-violacei.
A. scorodoprasum (vezi 15a).
9a Filamente staminale int. lăţite şi cu 3 dinţi la vârf, cel median anterifer;
dinţii laterali egali sau mai lungi decât cel median; filamente ext. simple. 10
9b Toate filamentele simple, mai rar cele int. cu baza dilatată şi cu 2 dinţi la
bază mult mai scurţi decât antera
10a Frz. cilindrice sau semicilindrice, fistuloase cel puţin la bază
10b Frz. plane sau plan-carenate, nefistuloase
11a Dintele anterifer egal sau puţin mai lung decât cei laterali. Hipsofde (spat)
2, persistente, mai scurte decât infl.
5 A. sphaerocephalon L . (piş. C X L I , fig. 3,). - Sp. perenă, G , 30-90
cm. V I - V I I . 2n=16. Spor z. step.-e.g.; paj. uscate, loc. aride, pietroase. Sp.
oligotr, xer, subterm. Centr. eur.
a - subsp. sphaerocephalon - Tepale roz sau purpuriu-roşietice.
b - subsp. arvense (Guss.) Arcang. (A.s. subsp. viridi-album (Tineo)
Regel). Tepale albicioase sau verzui. Rară. Medit.
11b Dintele anterifer mai scurt decât cei laterali. Spat univalv, caduc
12a Infl. densă, cu numeroase f l , fără bulbili. Tepale albicioase, pe dos, către
mijloc cu o pată rotundă, purpuriu-violacee.
6 A. guiţat II m Steven - Sp. perenă, G , 20-80 cm. VI-VIII. 2n=16.
Rară z. step.-z. silvostep.; paj. aride, pietroase. Sp. oligotr, xer, term.-
subterm. Dobr. şi jud. Galaţi. Pont.-balc.
12b Infl. laxă, adesea cu bulbili şi cu fl. puţine. Tepale ± roşietice, fără pată pe
dos.
7 A. vineale L . - Sp. perenă, G , 30-70 cm. VI-VII. 2n= 16,32, 40.
Spor z. silvostep.-e.g.; paj, tuf, loc. c u l t , uneori pe sol. sărăturate. Sp.
xeromez.-mez, N 3 . Eur.
13a Dintele anterifer (exclusiv antera) mai scurt sau egal cu tepalele
13b Dintele anterifer mai lung decât tepalele
916
ALLIACEAE
14a Bulbul format din bulbili (căţei).
8 *A. sativum L . - U s t u r o i . Sp. perenă, G , 30-100 cm. VI-VIII.
2n=16. Cult. frecv. a l i m , cond. Derivă probabil din A. longicuspis Regel
6
din As. centr.
9
a - var. sativum - U s t u r o i u l c o m u n . Bulbilii laterali (când există)
ovoidal-alungiti. Frz. canaliculate, pe margini scabre. Bulbilii din infl.
mici, de 2-5 mm.
7
b - var. ophioscorodon (Link) Doll - R o c a m b o l e . Bulbilii laterali
globulos-ovoidali. Frz. plane, pe margini netede. Partea sup. a t u l p ,
înainte de înflorire, curbat spiralată, cu 1-2 bucle. Bulbilii din infl.
8
peste 10 mm.
14b Bulb solitar, uneori însoţit de bulbili laterali 15
15a Infl. cu bulbili purpuriu-violacei şi fl. puţine, laxe. Frz. de 6-10(-18) mm
lat.
9 A. scorodoprasum L . - A i u l ş a r p e l u i . Sp. perenă, G , 50-
100 cm. VI-VII. 2n=16,24. Frecv. z.silvostep.-e.g.; paj, tuf, loc. cult. Sp.
xeromez.-mez. Centr. eur.
15b Infl. fără bulbili, densă, globuloasă, cu numeroase fl. Frz. de 2-7 mm lat.
18
10 A. rotundum L . - P u r . Sp. perenă, G , 30-50 cm. VI-VII. 2n=16,
11
32,40,48. Spor. z.step.-e.g.; paj. aride, pe substrat nisipo-pietros. Sp.
13
xeromez. Centr. eur.-submedit.
a - subsp. rotundum - Tepale ext. purpurii, cele int. mai palide, cu
marginea lat albicioasă. Teci netede,
b - subsp. waldsteinii (G. Don) Richter - Tepale uniform colorate,
purpurii. Teci adesea aspre.
15c 11 A. albiflorum Omelczuk - Sp. ± asemănătoare cu A. rotundum,
dar cu fl. albe. Infl. semiglobuloasă, fastigiată, cu 25-30 fl. hermafrodite cu
pediceli de 10-15 mm şi fl. bărbăteşti scurt pedicelate. Sttamine incluse în
12 perigon. Bulb cu bulbili brun-roşcaţi. F. rară, Insula Popina din Lacul
Razim (Jud. Tulcea) în locuri înierbate pe substrat pietros. Eux.
16a Tunicile ext. ale bulbului devin fibroase şi ± reticulate. Infl. până la 5 cm diam,
cu până la 100 de fl. purpurii închise. Frz. late de 3-10 mm. Plante spont.
12 A. atroviolaceum Boiss. - Sp. perenă, G , 50-100 cm. VI-VII.
2n=T6,24,38,40,48. Rară z. step.-z. păd. stej.; paj. uscate. Sp. xeromez.-
subterm. Jud.: Dolj, Ilfov, Giurgiu, Constanţa, Vaslui, Iaşi. Pont.-pan.-
balc.
16b Tunicile ext. membranoase. Infl. mare, de 5-10(-12) cm diam.; fl. până la
500(-3000), albicioase sau roşietice. Plante cult. la noi 17
17a Bulb ovoidal-globulos, peren, cu bulbi de reînnoire si cu bulbili laterali.
14 Frz. late de 5-20 mm. Plantă cu miros puternic de usturoi.
16
917
ALLIACEAE ALLIACEAE
13 *A. ampeloprasum L . - C e a p ă de v a r ă , U s t u r o i de 24a Pediceli de circa 1-1,5 cm lung., aproape egali. Tepale de 6,5-7,5 mm
A l b a n i a . Sp. perenă, G . , 40-100 cm. V l - V t l I . 2n=32. Cult. alim. si lung., roze, cu nervura mediană mai închisă. Stamine cât 1/2-2/3 din lung.
cond. Medit. tepalelor.
17b Bulb alungit cilindric, bisanual sau trienal. Frz. de 2-5 cm lat. Plantă cu 20 A. moschatum L . - Sp. perenă, G . , 10-30 cm. VII-IX. 2n=16. Rară
miros caracteristic de praz. z.step.-e.g.; loc. uscate, pietroase. Jud.: Caraş-Severin, Mehe-dinţi,
14 *A. pornim L . - P r a z . Sp. bisanuală-perenă, H.-G., 50-150 cm. Prahova, Vaslui. Medit.
VI-VIII. 2n=32. Cult. alim. Derivă din 12. Obs. Este posibil ca răsp. din jud. Prahova (Tohani) şi Vaslui sâ se refere la sp.
următoare.
18a Filamentele int. cu 2 dinţi la bază mult mai scurţi decât filamentul median
24b Pediceli de 1-3 cm lung., foarte inegali, de 3-6 ori mai lungi decât fl.
anterifer. Frz. cilindrice, fistuloase, de 2-2,5 mm diam. Perigon cu tepale
Tepale de 4-5(6) mm. Stamine cât 2/3-3/4 din lung. tepalelor.
extinse în stea. Plantă cult.
21 A. inaequale Janka - Sp. perenă, G . , 10-20(25) cm. VII-VIII.
15 *A. ascalonicum Ştrand - Ş a l o t ă , H a ş m e . (pis. C X L I , fig. 4).
Foarte rară z.step.; loc. pietroase, calc. D l . Alah Bair - Băltăgeşti (jud.
Sp. perenă, G . , 20-50(-80) cm. VI-VIII. 2n=16. Cult. alim. Derivă probabil
Constanţa). V . Pont. i
din A . cepa.
25a Frz. îngust liniare, plane, de 1-4 m lat. Hipsofile (spat) 2, mai scurte decât
18b Filamente fără dinţi la bază. Plante spont 19
infl. Perigon gălbui-albicios. Plantă montană.
19a Ovar şi capsula cu 3 gropiţe nectarifere la bază 20
22 A. ericetorum Thore (A. ochroleucum Waldst. et Kit.) - A i
19b Ovar si capsula fără gropiţe nectarifere 26
s ă l b a t i c . Sp. perenă, G . , 15-40 cm. VII-IX. 2n=16,32. Frecv. e.b.-e.s.;
20a F l . purpuriu închise; tepale extinse în stea la înflorire. Ovule 4-8 în fiecare
paj. ± umede pe s t â n e
loja. Frz. de 1-4 cm lat.
a - subsp. ericetorum - Frz. de 1,5-3 mm lăţ., îmbracă tulp. pe o distanţă
16 A. atropurpureum Waldst. et Kit. - A i n e g r u . Sp. pere-nă, G . ,
de 2-4(6) cm, sunt egale sau mai lungi decât tulp. Tepale ext.
50-80 cm. V - V I . 2n=16. Spor. z.silvostep.-e.g.; paj. ruderalizate, tuf.,
triunghiular-ovate. Alp.-carp.
margini de păd. Sp. xeromez., subterm. Pan.-balc.
b - subsp. pseudosuaveolens (Zahăr.) Ciocârlan (vezi addenda) - Frz. de
20b F l . variat colorate, dar nu purpuriu închis. Tepalele erecte. Ovule câte 2
3-6 mm lăţ., îmbracă tulp. pe o lung. de 6-25 cm, sunt mai scurte decât
în lojă 21
tulp. Tepale ext. lat-eliptice. în turbării. Jud. Harghita. End.
21a Frz. late de 1-2 cm. Infl. nutantă înainte de înflorire. Tepale galben-verzui,
25b Frz. filiforme, de 0,5-1,5 mm lat. Hipsofile (spat) 2, mai lungi decât
lat ovat-eliptice.
umbela. Perigon roz. Plantă de s t â n e din Dobr.
17 A. obliquum L . (pis. C X L I , fig. 5). Sp. perenă, G . , 50-100 cm. V -
23 A . saxatile M . Bieb. (pis. C X L I , fig. 6). - Sp. perenă, G . , 15-35 cm.
V I . 2n=16. Foarte rară, stâne, c a l c , în Cheile Turzii. A s . centr., Siberia.
V l - I X . 2n=16. Rară z.step.-z.silvostep.; pe dealuri pietroase. Sp. sax.,
Sp. ocrotită, monument al naturii.
term. Pont.-balc.
21b Frz. până la 6 mm lăţ. Infl. erectă 22
26a Bulbi înguşti, alungiţi, fixaţi pe rizom. Frz. bazale pleacă aproape de la
22a Stamine incluse în perigon 23
aceeaşi înalţ 27
22b Stamine exserte 25
26b Bulbi ovoidali-globuloşi, fără rizom. Frz. tecifonne, înconjură tulp. cel
23a Frz. cilindrice, fistuloase, de 2-6 mm diam. Hipsofile (spata) ovate. F l . de
puţin în VA inf. şi pleacă de la dif. înalţ 29
7-8 mm, cu pediceli de 5-6 mm.
27a Perigon alb gălbui. Tepale de 3-5 mm.
18 A. schoenoprasum L . - C e a p ă de t u n s . Sp. perenă, G . , 10-50
24 A. albidum Fisch. ex M . Bieb.(A. flavescens Besser) - Sp. perenă,
cm. VI-VIII. 2n=16. Cult. alim.
G . , 10-50 cm. VI-VIII. 2n=16. Frecv. z. silvostep.-e.g.; loc. aride, nis., tuf.
23b F l . de 10-12 mm şi pediceli de 7-12 mm.
Pont.-dacic-balc.
19 A. sibiricum L . - C h i s ă r ă u . Spor. între 1600-2000 m în paj,
27b F l . roz-roşietice, de 5-7 mm 28
umede. Circ.-arct.-alp.
28a Frz. rotunjite pe faţa inf. Stamine evident exerte. Plante din loc. s t â n e
23c Frz. filiforme, de circa 0,5 mm diam. Hipsofile liniare 24

918 919
ALLIACEAE AMARYLLIDACEAE
25 A. lusitanicum L a m . (A. senescens L . subsp. montanum (Fr.) 33a Tepale, în stare vie, lucioase, uniform roz, prin uscare se închid la culoare,
Holub) - F l o a r e a r a i u l u i . Sp. perenă, G , 15-30(-60) cm. VII-VIII. dar nu se brunifică. Stamine incluse. Ovar neted pe coaste. F l . inodore.
2n= 32. Frecv. e.f.-e.s.; paj pe loc. stâne. Sp. xeromez, Ni_ . Centr.-eur.-
2 31 A. paniculatum L . - Sp. perenă, G , 30-70 cm. VII-VIII. 2n=24,
submedit. (mont.). 32. Spor. z.step.-e.g.; loc. nisipoase, nisipo-pietroase. Jud.: Tulcea, Galaţi,
28b Frz. evident acut carenate pe dos, spre bază (în stare vie). Stamine Caraş-Severin. Pont.-pan.-balc.
neevident exserte. Plante din fineţe umede. 33b Tepale, în stare vie, mate, brune-verzui-albicioase; prin uscare se înroşesc
26 A. angulosum L . (pis. C X L I , fig. 7). - Sp. perenă, G , 30-60 cm. sau se brunifică. Stamine ± egale cu tepalele. Ovar papilos scabru pe
V I - VIII. 2n=16. Spor. z.silvostep.-e.b.; paj. umede, adesea înmlăştinite, pe coaste. F l . mirositoare (slab) a miere.
lângă rîuri. Sp. mez.-mezohigr. Euras. cont. 32 A. fuscum Waldst. et K i t . - Sp. perenă, G , 30-60 cm. VII-VIII.
29a Stamine lung exserte 30 Frecv. z.step.-e.b.; loc. uscate, nisipo-pietrose, tuf.
29b Stamine incluse sau cel puţin anterele ies din perigon 31 a - subsp. fussii (A.Kern.) Ciocârlan - F l . de 7-8 mm lung. Capsula
30a F l . purpurii. Filamente staminale violacee. Antere purpurii-violacee. Ovar aproape egală cu tepalele. Carp. de E . şi S. End. Carp. Ro.
obovoid, mai lung decât lat. b - subsp. fuscum - F l . mai mici, de 5-6 mm lung. Capsula mai scurtă
27 A. carinatum L . - Sp. perenă, G , 20-60 cm. VI-VIII. decât tepalele. Frecv. z.step.-e.g. R o , U n g , N . Pen. Bale.
a - ? subsp. carinatum - Umbela cu bulbili. Ovar ± scabru. Prezenţa
nesigură la noi, fiind confundat cu subsp. următoare sau cu A . 2 Nectaroscordum Lindl.
oleraceum. x=9
b - subsp. pulchellum Bonnier et Layens (A. cirrhosum Vand.) - Umbela
1 N. siculum (Ucria) Lindl. (piş. C X L I , fig. 8). - Sp. perenă, G , 50-
fără bulbili. Ovar neted. 2n=16. Rară e.g.-e.f; paj, tuf. Trans, Ban.
100 cm. V . 2n=18. Spor. z.păd.stej.-e.g.; loc. umede şi umbroase din păd.
Centr.-eur.-bale.
Sp. eutr, mez.-mezohigr, scia. Jud.: Dolj, Ilfov, Tulcea, Vaslui, laşi.
30b F l . galbene, uneori cu nuanţe de roz sau verde. Filamente şi antere
Pont.-balc.
galbene, rar cu antere violacee. 7
La noi creşte subsp. bulgaricum (Janka) Stearn (A , dioscoridis (Sibth.
28 A. flavum L . - H a j m ă p ă s ă r e a s c ă . Sp. perenă, G , 15-60 cm.
et Sm.) Zahăr.; N. bulgaricum Janka) cu perigon verde albicios sau gălbui,
VII- VIII. 2n=16,32. Spor. z. step.-e.f; paj, tuf, loc aride, stâncoase.
nuanţat cu roz; subsp. siculum cu perigon verde-roşietic închis, creşte în
a - subsp. flavum - F l . galbene ca lămâia. Ovar globulos. Z.silvostep.-e.f.
V . Medit.
Trans, C r i ş , B a n , O l t , M u n t , M o l d . Centr. eur.-submedit.
b - subsp. tauricum (Besser) Stearn - F l . gălbui, cu nuanţe de verde sau
F a m . Amaryllidaceae Juss.
roşu suprapuse pe fondul gălbui. Ovar puţin mai lung decât lat.
Z.step.-z.păd.stej. D o b r , M o l d . Pont. Plante cu bulbi şi frz. liniare bazale. Tulp. scap. F l . cu hipsofile la bază,
31a Infl. cu bulbili şi cu puţine fl. hermafrodite, actinomorfe sau slab zigomorfe, pe tipul 3, uneori cu coronulă
29 A. oleraceum L . - A i s ă 1 b a t i c . Sp. perenă, G , 30-80 cm. V I I - (paracorolă). Stamine 6; ovar tricarpelar, trilocular, inf. Fr. capsulă.
VIII. 2n=32, 40. Frecv. z.păd.stej.-e.f; margini de p ă d , tuf, paj, loc cult. l a Coronulă prezentă, evidentă 5 Narcissus
Sp. xeromez, subterm. N 3 . Eur. lb Coronulă absentă, uneori există solzi mici care simulează o coronulă
31b Infl. fără bulbili, multiflora 32 neevidentă 2
32a Pediceli uşor turtiţi sau aripaţi. Perigon de 4,5-5,5 mm lung, roz clar. Frz. 2a F l . galbene, apar toamna; perigon gamopetal 2 Sternbergia
3
filiforme de 0,4-1 mm diam. Filamente egale sau mai lungi decât perigonul. 2b F l . albe sau roz- roşietice
30 A. podolicum Blocki ex Racib. et Szafer - Sp. perenă, G , 15- 3a F l . zigomorfe, roz- roşietice, gamotepale .• lAmaryllis
50 cm. VII-VIII. Spor. z.step.-e.g.; loc. aride, pietrose. Răsp. nesigură 3b F l . actinomorfe, albe, dialitepale 4
datorită confuziei cu A. paniculatum. E . U n g , R o , V . Ucrainei. 4a Tepale uniforme 3 Leucojum
32b Pediceli cilindrici sau costaţi. Perigon variat colorat. Frz. liiniare, canali- 4b Tepale diferite, cele int. mai scurte şi emarginate (ştirbite la vârf)
culate pe faţa sup, de 2-5 mm diam 33 4 Galanthus

920 921
AMARYLL1DACEAE AMARYLL1DACEAE
2b Prefoliaţie involută. Tepale int. cu 2 macule verzi: una la vârf şi alta la bază.
1 Amaryllis L. - C r i n de glastră 3 G. elwesii Hook. f. (G. graecus Orph.) - Sp. perenă, G . , 10-30(-40)
x=ll cm. II-III. 2n=24,48. Rară z.silvostep.-z.păd.stej.; păd., tuf. Jud.: Caraş-
Severin, Mehedinţi, Constanţa, Tulcea, Galaţi, Vaslui, Vrancea, Bacău.
l a , Stigmat cu 3 lobi pronunţaţi. Sem. plane.
Pont.-balc.
1 *A. vittata Aiton (Hippeastrum vittatum (Aiton) Herbert; H. x
hybridum hort.). - Sp. perenă, G . , 60-100 cm. Frz. apar odată cu fl.
5 Narcissus L . -Narcise
înfloreşte primăvara. 2n=44. Cult. orn. Peru.
l b Stigmat capitat, dar cu 3 lobi obscuri. Sem. globuloase sau piriforme. x=5,7,ll
2 *A. bella-donna L . (A. equestris Aiton; Hippeastrum equestre la Coronulă mică, până la 6 mm lung 2
(Aiton) Herbert). - Sp. perenă, G . , 60-100 cm. Frz. apar după fl. înfloreşte lb Coronulă peste 10 mm lung 6
toamna. 2n=22. Cult. orn. Afr. de S. 2a 1 *N. jonquilla L . - Sp. perenă, G . , 20-30 cm. IV. 2n=14. Cult. orn.
Spania şi Portugalia.
2 Stembergia Waldst. et K i t . 2b Frz. ± plane. Tubul perigonului ± egal cu laciniile 3
1 S. colchiciflora Waldst. et K i t . - Sp. perenă, G . , scap de 1-6 cm. I X - 3a F l . solitare. Coronulă foarte scurtă, de 1-2,5 mm, gălbuie, cu marginea
X , fructifică în II-IV. 2n=20,26. Rară z.step.-e.g.; paj. aride, pietroase. Sp. roşietică
oligotr., xer.-xeromez., Ni. Jud.: Caraş-Severin, Mehedinţi, Dolj, Giurgiu, 4
Prahova, Buzău, Tulcea, Constanţa. Medit. 4a Frz. 6-12 mm lăţ., 3 stamine incluse şi 3 stamine exserte. Tepalele obovat
eliptice, se acoperă evident prin margini. Coronulă de cea 15mtn diam. şi
3 Leucojum L. 2-3 mm înălţime.
la Scapul depăşeşte frz. F l . solitare, de 15-25 mm lung. Săm. albicioasă, cu 2 *N. poeticus L . - Sp. perenă, G . , 20-50 cm. 2n=14.
strofiol. (piş. C X L I I I , fig. 4). Cult. orn. şi subspont. I V - V . Medit.
1 L. vernum L . - Sp. perenă, G . , 10-35 cm. III-IV. 2n=20,22. Spor. 4b Frz. de 3-5 mm lăţ. Toate staminele exserte. Tepale obovat -cuneate, nu se
z.păd.stej.-e.f.; zăv., tuf., paj. din lunci. Sp. mez.-mezohigr., slab acid.- acoperă prin margini. Coronulă de 8-10 mm diam. şi 2-3 mm înălţime.
neutr. Tox. Centr. eur. 3 N. radiiflorus Salisb. (N. angustifolius Curtis; N. stellaris Haw.) -
lb Scap ± egal cu frz. F l . 2-8, de 14-17 cm lung. Săm. neagră, fără strofiol. C o p r i n e ( p l ş . C X L I I I , fig. 5).V-VI. 2n=14. Spor. e.g.-e.b.; paj. ± umede,
2 L. aestivum L . - G h i o c e i de b a l t ă . Sp. perenă, G . , 30-60 cm. slab-mod. acide. Maram., Trans., Ban., Olt., Munt. Centr. eur. (mont.).
V - V I . 2n=22. Spor. z.silvostep.-z.păd.stej.; loc. umede, mlăşti-noase, zăv., 4c F l . 2-15. Coronulă de 3-6 mm înalţ., fără margine roşie 5
stufărişuri. Sp. mezohigr.-higr. Tox. Centr. eur.-medit.-atl. 5a F l . de obicei 2. Tubul perigonului de 20-25 mm, iar laciniile de 18-20 mm.
Coronulă de 3-5 mm.
4 Galanthus L . -Ghiocei 4 *N. x medioluteus M i l l . (N. poeticus x tazetta; N. biflorus Curt.) -
x=12 Sp. perenă, G . , 25-45 cm. IV. 2n=24. Cult. orn. Franţa de S.
5b F l . 3-15. Tubul perigonului de 12-18 mm, iar laciniile puţin mai scurte.
la Prefoliaţie revolută, se observă şi Ia înflorire.
Coronulă de 3-6 mm, cât 1/3-1/2 din lung. laciniilor.
1 G. plicatus M . B i e b . - Sp. perenă, G., 15-25 cm. 1I-III. 2n=24. Rară
5 *N. tazetta L . - Sp. perenă, G . , 20-45 cm. I-V. Cult. orn. Medit.
z.păd.stej.; păd. Sp. mez., scia. Jud. Tulcea: Ciucurova, Babadag. V . Pont.
6a Frz. semicilindrice, de 1-1,5 mm lăţ. F l . solitare, galbene-aurii. Filamente
lb Prefoliaţie plană sau involută 2
curbate, circa de 2 ori mai lungi decât anterele.
2a Prefoliaţie plană. Tepale int. cu câte o pată verde sub vârf.
6 *N. bulbocodium L . - Sp. perenă, G . , 10-30 cm. I V - V . 2n=14,21,
2 G. nivalis L . - Sp. perenă, G . , 10-30 cm. II-III. 2n=24. Frecv.
28,35,42,49,56. Cult. orn. Peninsula Iberică.
z.silvostep.-e.b.; păd., tuf, paj. Sp. mez., eutr., helscia. Lipseşte în Dobr.
6b Frz. peste 6 mm lăţ. Filamente drepte 7
Centr. eur.-submedit. C E .
7a Coronulă egală sau depăşeşte laciniile perigonului.

922 923
 IRIDACEAE IRIDACEAE
7 *N. pseudonarcissus L. (piş. C X L I I I , fig. 6). - Sp. perenă, G , 15-40 11. graminea L . (inel. /. pseudocyperus Schur) - Sp. perenă, G , 20-
cm. III-V. 2n=14,21,28. Cult. orn. Atl.-medit.
40 cm. V - V I . 2n=34. Frecv. z.silvostep.-e.g.; tuf, margini de p ă d , paj. Sp.
7b Coronulă mai scurtă decât laciniile perigonului 8
xeromez.-mez. Centr. eur.-submedit.
8a Tulp. bimuchiată, uniflora. Frz. plane, de 8-12 mm lăţ. Pediceli de 12-15
2b Tulp. cilindrică sau slab comprimată, nearipată. F l . fără parfum 3
mm. Coronulă galben-închis, mai închisă la culoare decât perigonul.
3a Partea sup. a ovarului sterilă, formează un rostru de 12-40 mm lung. la
8 *N. x incomparabilis M i l l . (N. poeticus x pseudonarcissus) (piş.
vârful fr 4
C X L I I I , fig. 7). - Sp. perenă, G , 20-45 cm. III-IV. Cult. orn. Franţa de S.
3b Partea sup. a ovarului fertilă, nu formează rostru 8
8b Tulp. aproape cilindrică, cu 2-4 fl. Frz. semicilindrice, canaliculate, de 5-7
4a Tulp. de 40-90 cm înalţ. Frz. bazale de 7-12 mm lăţ 5
mm lăţ. Pediceli de 20-30 mm. Coronulă şi perigonul de aceeaşi culoare,
4b Tulp. până la 25(-30) cm înalţ. Frz. bazale de 2-5 mm lăţ 6
galbene.
5a Frz. sup. ale tulp. mai scurte decât internodurile. Hipsofile (spat) membra­
9 *N. x odorus M i l l . (/V. jonquilla x pseudonarcissus) - Sp. perenă,
noase la vârf. Tepale ext. violet liliachii, cu dungă centrală galbenă, cu peri
G , 25-40 cm. I V - V . Cult. orn. Hibrid de cultură.
mici, evident separate într-o lamina ± rotundă şi unguicula.
2 /. spuria L . (piş. C X L I I I , fig. 9). - Sp. perenă, G , 50-80 cm. V - V I .
F a m . Iridaceae Juss.
2n=22. Spor. z.păd.stej.-e.f; paj. umede, şi slab sărăturate. Sp.
Specii erbacee, perene cu rizomi, bulbotuberi sau mai rar cu bulbi. Frz. mezohigrohal. Trans, C r i ş , B a n , Mold. Centr. eur.
alterne sau bazale, enziforme sau liniare. FI. hermafrodite, actinomorfe, rar şi 5b Frz. sup. ale tulp. mai lungi decât internodurile. Hipsofile (spat)
zigomorfe, cu perigon gamotepal, pe tipul 3. Stamine 3. Gineceu inf, ovar membranoase pe margini şi la vârf. Tepale ext. galbene, cu nervuri mai
tricarpelar şi trilocular. Fr. capsulă. închise, fără peri pe nervura mediană; lamina eliptică.
l a F l . actinomorfe 2 3 /. halophila Pali. (piş. C X L I I I , fig. 10). - Sp. perenă, G , 40-80 cm.
l b F l . zigomorfe 4 V - V I . 2n=20. Spor. z.step.-z.păd.stej.; paj. din lunci. Sp. mezohal.-
2a Stigmate mari, petaloide, fiecare lob acoperă o stamină. Plante cu rizomi şi mezohigrohal. Jud.: Dolj, Prahova, Ialomiţa, Vrancea, Galaţi, Vaslui, Iaşi.
tulp. foliată 1 Irit Pont.
2b Stigmate mici, nepetaloide 3 6a Tulp. de 1-4 cm. Hipsofile(spat) membranoase.
3a Plantă cu rizom. Tulp. comprimată şi biaripată. Filamente staminale 4 /. pontica Zapal. (/. humilis M.Bieb. non Georgi) - Sp. perenă, G ,
concrescute 2 Sisyrinchium 1-4 cm. V . Rară z.păd.stej.-e.g.; paj. însorite. Sp. xeromez. Pont.
3b Plantă cu bulbotuber. Tulp. aeriană lipsă. Frz. cu dungă albă median- 6b Tulp. peste 10 cm înalţ. Hipsofile(spat) erbacee 7
longitud. Filamente libere 3 Crocus 7a Frz. lăstarilor sterili de 3-5 mm l ă ţ , cu 6-10 nervuri proeminente, netede.
A- A 1 • rt i
4a A x u l infl. curbat orizontal, în zig-zag. Ramificaţiile stigmatului bifide Hipsofile(spat) neumflate, slab nervate.
4 Freesia 5 /. sintenisii Janka - Sp. perenă, G , 25-30 cm. V . 2n=16,18. Rară
4b A x u l infl. drept, erect. Ramificaţiile stigmatului dilatate, nedivizate z.silvostep.-z.păd.stej.; paj, tuf. Jud. Tulcea şi Constanţa. Pont.-balc.
5 Gladiolus 7b Frz. lăstarilor sterili de 1,5-2,5 mm l ă ţ , cu 2-3(-5) nervuri proeminente,
scabre. Hipsofile(spat) puternic umflate, cu nervuri evidente.
1 Iris L . - S t â n j e n e i 6 /. brandzae Prodan - Sp. perenă, G , 15-23 cm. V . 2n=10. Spor.
x=5 ,6 ,7,8,11,17 z.silvostep.-z.păd.stej.; paj. umede şi salinizate. Jud.: Buzău, Vrancea,
Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani. V . Pont.
la Tepale ext. glabre pe nervura mediană de pe faţa sup., sau cu peri abia
8a Tulp. de 3-10(-20) cm. F l . solitare, violete. Capsula de 1-2 cm.
vizibili, unicelulari 2
7 /. ruthenica Ker.-Gaw. (piş. C X L I I I , fig. 11). - Sp. perenă, G , 3-
lb Tepale ext. evident păroase pe nervura mediană, cu peri multicelulari 10
10(-20) cm. V - V I . Frecv. e.g.-e.s.; paj, rarişti de păd. Sp. mez. Euras.
2a Tulp. puternic comprimată, biaripată. F l . 2(1), violacee, puternic
cont.
mirositoare.
8b Tulp. peste 50 cm înalţ. Capsula peste 3 cm lung 9
9a F l . galbene. Frz. de 15-25 mm lăţ. Capsula cilindrică, de 4-8 cm lung.

924
925
IRIDACEAE
8 /. pseudacorus L . - S t â n j e n e i g a l b e n i , S t â n j e n e i de
b a l t ă . Sp. perenă, G . , 60-120 cm. V - V I I . 2n=24,30,32,34,40. Foarte
frecv. z.step.-e.f.; mlaştini, zăv., pe malul apelor. Sp. higr. Eur.
9b F l . violete. Frz. de 4-10 mm lăţ. Capsula subcilindrică, de 3-4 cm lung.
9 /. sibirica L . - Sp. perenă, G . , 50-100 cm. V - V I . 2n=28. Frecv.
z.păd.stej.-e.b.; paj. umede, în lunci. Sp. mezohigr., slab acid. Euras.
10a Tulp. foarte scurtă, neramificată
10b Tulp. evidentă, ramificată, cel puţin în partea sup
11a Hipsofile (spat) 2, ambele acut carenate
11b Hipsofile (spat) 2, rotunjite sau numai cea ext. puţin carenată
12a Tubul perigonului de 35-50(-65) mm lung., ± egal cu laciniile. F l . violete
până la galbene aurii.
10 /. suaveolens Boiss. et Reut. (/. mellita Janka) (piş. C X L I I I , fig.
12). - Sp. perenă, G . , l-6(-17) cm. I V - V . 2n=24. Rară z.silvostep.; loc.
uscate, pietroase. Jud. Constanţa: Tariverde şi jud. Tulcea: Jurilovca. Bale.
12b Tubul perigonului de 15-25 mm, mai scurt decât laciniile care au 5-6 cm
lung. F l . violete până la galbene-verzui.
11 /. reichenbachii Heuff. (piş. C X L I I I , fig. 13). - Sp. perenă, G . , 10-
25 cm. V . 2n=24,48. Rară e.g.-e.f; paj. pe stâne. Jud. Caraş-Severin, şi
Mehedinţi. Bale.
13a Rizom subţire, emite stoloni care se tuberizează la vârf. Tubul perigonului
de circa 1 cm. F l . 1-2, galbene. Sem. cu arii.
12 /. humilis Georgi (/. arenaria Waldst. et Kit.) (piş. C X L I I I , fig.
14). - Sp. perenă, G . , 5-12 cm. V - V I . 2n=22. Rară z.silvo-step.-e.g.; paj.
uscate, loc. nisipo-pietroase. Sp. xeromez., oligotr. Jud.: Satu Mare, Cluj,
Vaslui. Pont.-pan.
13b Rizom solid. Tulp. circa 1 cm. Tubul perigonului de 5-7 cm. F l . solitare,
galbene, albastre sau purpurii. Sem. fără arii.
13 /. pumila L . - R ă ţ i s o a r e . Sp. perenă, G . , 1 cm. I V - V . 2n=32.
Frecv. z. step.-e.g.; paj. însorite. Sp. xeromez., oligotr., subterm. Pont.-
pan.-balc.
14a Hipsofile (spat) complet membranoase, albe Ia înflorire. F l . 3-6, liliachii.
Sem. brun-roşietice.
14 /. pallida Lam. - Sp. perenă, G . , 30-80(-120) cm. V - V I . 2n=24.
Rară e.g.; paj. cu tuf. de pe coaste. Jud. Mehedinţi: Vârciorova. Cult. orn.
şi subspont. V . şi centr. Jug.
14b Hipsofile (spat) erbacee, cel puţin în partea inf.
15a Hipsofile (spat) complet erbacee
15b Hipsofile (spat) membranoase în partea sup
16a Tulp. ramificată de sub mijloc. F l . violete până la purpurii, tepale ext. şi
int. ± uniform colorate.
926
IRIDACEAE
15 /. aphylla L . (/. hungarica Waldst. et K i t . ; /. h. subsp. dacica
(Beldie) Prodan et Nyâr.) - Sp. perenă, G., 15-35 cm. V - V I . 2n=24,40,48.
Spor. z.păd.stej.-e.f.(b.); paj. însorite. Cont. eur.
16b Tulp. ramificată în partea sup. Lacinii ext. albe-gălbui, cu nervuri violet
roşietice, cele int. galbene. »
16 /. variegata L . (/. lepida Heuff.) - S t â n j e n e i p e s t r i ţ i . Sp.
11 perenă, G . , 15-40 cm. V - V I . 2n=24. Frecv. z.step.-e.f; paj., tuf. Sp.
14 xeromez., subterm. Pont.-centr.-eur.-balc.
12 17a Filamente mai lungi decât antera de circa 2 ori. Lacinii ext. liliachii, de
13 circa 6 cm lung., cele int. violaceu deschis, cu marginea gălbuie, de circa
4 cm lung.
17 */. x sambucina L . (/. variegata x pallida"?^, I. nyârâdiana
Prodan) - Sp. perenă, G . , 40-70 cm. V - V I . 2n=24. Cult. orn.
17b Filamente ± egale cu antera. F l . mai mari, laciniile perigonului de 7-8(-9)
cm lung 18
18a F l . , cel puţin cele inf, situate pe ramuri distincte şi complet exserte din
hipsofile (spat) în stare de muguri. Cel puţin laciniile ext. cu nuanţe de
albastru'
18 */. germanica L . - Sp. perenă, G . , 40-90 cm. V - V I . 2n=36, 44, 48.
Frecv. Cult. orn. şi subspont. E . medit.
- var. florentina Dykes (/. florentina auct., vix L.) - F l . mirositoare,
alburii (lacinii ext. deschis liliachii, cele int. albe).
18b F l . inf. subsesile, situate pe ramuri scurte, complet închise în hipsofile în
stare de muguri. F l . curat albe.
19 */. albicans Lange - Sp. perenă, G . , 40-90 cm. V - V I . Cult. orn.
Medit.
2 Sisyrinchium L.
1 5. montanum Greene (S. angustifolium auct.) (piş. C X L I V , fig. 1).
- Sp. perenă, G . , 15-25 cm. V - V I . 2n=96. Rară e.g.-e.f; paj. Maram.,
Trans., M o l d . , Buc. Adv. (Am. de N.)
PLANŞA CXLIV. 1 - Sisyrinchium montana; 2 - Crocus reticulatus; 3 - Gladiolus palustris;
4 - G. imbricatus; 5 - Cypripedium calceolus; 6 - Ophrys sphegodes - fl. văzută ventral;
15
7 - O. holoserica - ca Ia 6; 8 - O. insectifera - idem; 9 - O. scolopax subsp. comuta - idem; 10 -
16 O. apifera; 11 - a-f: Fl. de Orchis (1,2,3 - tepale ext.; 4,5 - tepale int.; 6- labei; 7,8 - polinii; 9-
17 rostel; 10-deschizătura pintenului; 1 l-pinten; 12-conectiv;, 13-stigmat; 14-staminodii; 15-
prelungirea rostelului); 11b -polinii cu pediceli (caudiculi) fixaţi pe rostel (lob median steril al
stigmatului) 12 - Traunsteinera globosa - fl.; 13 - Orchis pallens - fl.; 14 - O. maşcula subsp.
signifera - fl.; 15 - O. laxiflora subsp. elegans - fl.; 16 - O. laxiflora subsp. palustris - fl.
927
 IRIDACEAE
PLANŞA C X L I V
3 Crocus L .
la înfloresc toamna 2
lb înfloresc primăvara 4
2a Laciniile perigonului inegale, cele ext. de 4-5 cm lung. şi de 3 cm l ă ţ , cele
int. mici, cât 1/2 celor ext. F l . şi stigmate liliachii. Frz. de 5-7(-10) mm lăţ.
1 C. banaticus G a y - B r â n d u ş e d e t o a m n ă . Sp. perenă, G , 15-
20 cm. I X - X . 2n=36. Spor. e.g.-e.b.; p ă d , tuf, paj. Carp.
2b Laciniile perigonului egale. Stigmate galbene-roşietice 3
3a Frz. de 1-1,5 mm l ă ţ , apar după înflorire. F l . violacee, nemirositoare.
Stigmate mai scurte decât perigonul.
2 C. pallasii Goldb. - Sp. perenă, G , 10-15 cm. I X - X . 2n=14. Rară
z.step.; paj. Jud. Constanţa. Pont.-balc.
3b Frz. până la 3 mm l ă ţ , apar odată cu fl. F l . violacee, mirositoare. Stigmate
de lung. perigonului.
3 *C. sativus L . - Sp. perenă, G , 10-25 cm. I X - X I . 2n=24. Cult. spor.
4a F l . albastre-violacee, rar albe 5
4b F l . galbene 6
5a FI. liliachiu-purpurii, rar albe. Frz. de 4-8 mm lăţ. Tunicile se desfac în
fibre subţiri, paralele
4 C. vernus (L.) H i l l (C. heuffelianus Herbert) - B r â n d u ş e d e
m u n t e , B r â n d u ş e d e p r i m ă v a r ă . Sp. perenă, G , 10-20 cm. III-
IV. 2n=8,10,12,16,18,19,20,22,23. Frecv. e.g.-e.b.; rarişti de p ă d , paj.
Carp.-balc.
5b F l . palid albastre-alburii cu striuri ext. violacee. Frz. de 2 mm lăţ. Tunicile
se desfac în fibre reticulate.
5 C. reticulatus Steven (C. variegatus Hoppe et Hornsch.) (piş.
C X L I V , fig. 2). - Sp. perenă, G , 5-15 cm. II-III. 2n=12. Spor. z.step.-
e.g.; p a j , tuf. C r i ş , B a n , O l t , M u n t , D o b r , M o l d . Pont.-medit.
6a Stilul divizat evident în 6 ramuri subţiri.
? C. olivieri Gay - B r â n d u ş ă g a l b e n ă . Sp. perenă, G , 15-25
cm. II-IV. 2n=6. Paj. în rarişti şi margini de p ă d , tuf. Câmpia Română. Bale.
Obs. Sp. a fost menţionată în Studii, sinteze, documentaţii de ecologie, (1994).
6b Stilul divizat evident în 3 ramuri 7
7a Frz. de 2,5-4(6) mm lăţ. glabre. Tunicile se desfac în fibre paralele,
verticale.
6 C. flavus Veston (C. maesiacus Ker-Gawl.; C. aureus Sibth. et
Sm.) - B r â n d u ş ă g a l b e n ă . Sp. perenă, G , 15-25 cm. II-IV. 2n=8.
Frecv. z.silvostep.-e.g.; p a j , în rarişti şi margini de p ă d , tuf. B a n , O l t ,
M u n t , Dobr. şi jud. Vrancea. Bale.

929
 IRIDACEAE AGAVACEAE
7b Frz. de 1-1,25 mm lăţ., slab ciliate. Tunicile se desfac către bază în inele 4 * G . communis L . subsp. byzantinus (Mill.) Domin., cu fl. mai mari,
orizontale. segmente (laciniile perigonului) de 3-4,5 cm (la sp. spont. de 2,5-3,5 cm)
7 C. chrysanthus (Herbert) Herbert - Sp. perenă, G . , 7-12 cm. II-IV. şi 10-20 fl. roşii. Afr. N V .
2n=8,12. Rară, z.silvostep.-e.g.; paj., în rarişti şi margini de păd., tuf. 5 * G . x colvillii Sweet (G. x gandavensis Van Houtte; G. psittacinus
Dobr. de N . Balc.-anat. Hook. x G. cardinalis Curtis) F l . foarte mari, de circa 10 cm, variat
colorate.
4 Freesia E c k l o n ex Klatt
161 F a m . Agavaceae Dumort.
la F l . galbene-verzui până la galben intens, mai rar albe (var. alba Baker).
Tulp. puţin robustă, de 30-40 cm. Fam. creată în principal pe caractere citologice şi anatomice şi mai puţin pe
1 *F. refracta (Jacq.) Ecklon ex Klatt - Sp. perenă, G . , 30-40 cm. X I - caractere morfologice. Plante lemnoase sau perene, cu tulp. scap, erbacee, cu
III. 2n=22. Cult. orn. Afr. de S. frz. liniare, fibroase, rigide, îngroşate sau cărnoase, persistente, grupate bazai.
lb Laciniile tepalelor roşii-purpurii pe margini; tubul perigonului alb, cu baza Infl. terminale. F l . hermafrodite, actinomorfe sau slab zigomorfe, pe tipul 3.
oranj. Plantă mai robustă, până la 50 cm. Perigon gamotepal sau dialitepal. Ovar sup. sau inf, tricarpelar şi trilocular. Fr.
2 *F. armstrongii W.Wats. - Sp. perenă, G . , -50 cm. XI-III. Cult. orn. capsulă loculicidă sau bacă.
Afr. de S. Cv. cu fl. roşii, liliachii şi mov au provenit din această sp. l a Ovar inf 2
lb Ovar sup 3
5 Gladiolus L . - G1 a d i o 1 e 2a Plantă robustă cu rizom stolonifer. Frz. peste 1 m lung. F l . actinomorfe, de
x=15 7-9 cm, cu stamine exserte 1 Agave
2b Plantă cu bulbotuber. F l . zigomorfe, grupate câte 2, de 4-6 cm lung., cu
la Antere mai lungi decât fdamentele (sau avortate). Sem. nearipate. stamine incluse 2 Polianthes
G. italicus M i l l . (G. segetum Ker-Gawl.). Este menţionat în Flora Eur. din 3a Frz. erecte, cu benzi transv. diferit colorate. Perigon gamotepal. Fr. bacă....
Ro., dar neconfirmat, probabil se va găsi şi la noi, sp. fiind prezentă în 3 Sansevieria
Bulg. de N . şi ţărmurile Mării Negre. 3b Frz. divergent-patente, fără benzi transv. Perigon dialitepal. Fr. capsulă
lb Antere egale sau mai scurte decât filamentele. Sem. aripate 2 4 Yucca
2a Tunicile se desfac în fibre reticulate. Infl. cu 2-6 f l . purpurii, pronunţat
unilaterale. Capsula cu 6 brazde longitud. 1 Agave L .
1 G. palustris Gaudin (piş. C X L I V , fig. 3). - Sp. perenă, G . , -50 cm.
1 *A. americana L . - Sp. perenă, G . , 4-10 m. Sp. monocarpică,
V - V I . 2n=60. Rară z.păd.stej.; rarişti de păd. Sp. mez.-mezohigr. Jud.
înfloreşte şi fructifică o singură dată în viaţă, după 10-20 ani. Cult. orn.
Bihor. Centr. eur.
Mexic.
2b Tunicile cu fibre paralele. Infl. cu 4-12 fl 3
3a Infl. densă. Tubul perigonului puternic curbat. Frz. inf. obtuză. 2 Polianthes L.
2 G. imbricatus L . - S ă b i u ţ ă , (piş. C X L I V , fig. 4). Sp. perenă, G . ,
1 *P. tuberosa L . - T u b e r o z ă . Sp. perenă, G . , 50-100 cm. V I I -
30-80 cm. V - V I I . 2n=60. Frecv. e.g.-e.f; paj. umede. Sp. mezohigr. Cont.
euras. VIII. 2n=60. Cult. orn. Mexic.
3b Infl. laxă. Tubul perigonului slab curbat. Frz. inf. gradat îngustată şi acută.
3 Sansevieria Thunb.
3 G. illyricus W . D . J . K o c h - Sp. perenă, G . , 25-50 cm. V - V I . 2n=60,
90. Rară z.păd.stej.-e.g.; paj. însorite cu tuf. Sp. xeromez.-mez. Jud. 1 *S. zeylanica W i l l d . - Sp. perenă, G . , 1 m. Frz. 5-11, de 2-4 cm lăţ.
Mehedinţi. Medit. 2n=40,42. Cult. orn. Ceylon.
în cultură se află frecv.:
4 Yucca L .
1 *Y. filamentosa L . (Y. smalliana Fernald) - Sp. perenă, G . , scapul

930 931
0RCH1DACEAE ORCHIDACEAE
cu infl. de 1-3 m. VII-VIII. 2n=60. Cult. orn. E . A m . de N . 7a Labelul scurt catifelat păros, ± convex, cu desene variate, glabre, adesea cu
2 apendici cilindrici la bază, fără pinten. Ovar nerăsucit. F l . asemănătoare
ORD. ORCHIDALES
cu o insectă (bondar, albină, muscă) 2 Ophrys
162 F a m . Orchidaceae Adans. 7b Labelul cu alte caractere, fără desene glabre, caracteristice 8
Plante perene, erbacee, cu rizomi sau răd. tuberizate, micotrofe, unele fiind 8a Labelul îndreptat în sus 9
saprofite. Tulp. simplă, neramificată. Frz. simple, întregi, alterne, rareori 8b Labelul îndreptat în jos 11
subopuse. F l . hermafrodite, zigomorfe, grupate în spice sau raceme simple, 9a Labelul mai scurt decât tepalele ext. Tepale int. mai scurte, circa cât 1/2
foarte rar izolate. învelişul floral perigon petaloid, în 2 verticile 3+3, libere. celor ext 23 Hammarbya
Tepală int, mediană este mai mare, de formă diferită, se numeşte labei, în 9b Labelul de lung. tepalelor care sunt ± egale 10
timpul înfloririi cu poziţie inf. (uneori şi sup.) adesea se continuă cu un pinten 10a F l . numeroase, mici, de 2-2,7 mm. Tulp. cu 1 frz 22 Microstylis
la bază. Stamine 3, 1 fertilă şi 2 staminodii, foarte rar 2 fertile şi 1 staminodie. 10b F l . puţine, 3-8, de circa 5 mm. Tulp. cu 2(3) frz 21 Liparis
Filamentele unite cu stilul într-o coloană (ginostemiu), care are la vârf anterele 11a Labelul separat printr-o constricţie într-o parte bazală, concavă şi una
sesile şi stigmatul trilobat. Anterele sunt biloculare. Polenul este eliberat izolat, tenninală, plană, îndreptată în jos sau înainte 12
în tetrade sau rămâne unit în polinii, câte 2 polinii pentru o lojă. Fiecare 11b Labelul nu este clar separat în 2 părţi 14
polinie are un pedicel numit caudicul terminat cu o parte vâscoasă numită 12a F l . mici, de 3-4 mm, albe, mirositoare 20 Goodyera
retinacul (viscidia) prin care se fixează de lobul median, steril, al stigmatului 12b F l . peste 7 mm lung 13
numit rostel (piş. C X L I V , fig. 11). Retinaculele sunt închise într-o mică 13a F l . pedicelate, ovarul nerăsucit 26 Epipactis
excavaţie numită bursiculă. Ovar inf, tricarpelar, adesea răsucit, de obicei 13b F l . ± sesile, ovarul răsucit 25 Cephalanthera
sesil. Stigmat trilobat, lobul median steril (rostel) sau lipseşte, cei 2 laterali 14a A x u l infl. răsucit. F l . mici, de 5-7 mm, albe 19 Spiranthes
fertili, au câte o cavitate mică, vâscoasă numită fovea stigmatică care primeşte 14b A x u l infl. nu este răsucit. F l . galbene, verzui sau purpurii 15
polenul. Fr. capsulă dehiscenţă în 3(6) valve. Sem. numeroase, foarte mici, cu 15a Frz. 2, lat eliptice sau lat ovate, sesile, opuse. Plantă cu rizom .... 15 Listera
embrion rudimentar. 15b Frz. 2-8, oblongi, liniare, nu sunt opuse. Plante cu 1-2 tuberi 16
la Plante fără frz. verzi, saprofite, alburii până la brune, cu frz. reduse, 16a Frz. liniare, de lung. tulp 8 Chamorchis
scvamiforme 2 16b Frz. ± oblongi, evident mai scurte decât tulp. F l . mici, de 3-4 mm, cu miros
lb Plante autotrofe, cu frz. şi tulp. verzi 5 de miere 14 Herminium
2a Labei pintenat 3 17a Labelul mult mai lung decât celelalte tepale, cu pinten scurt; labelul
2b Labei nepintenat 4 trilobat, lobii laterali liniari, făleaţi, de 1-2 cm, lobul median de 4-9 cm
3a Labelul întreg, îndreptat în jos. Pinten filiform, îndreptat în jos l u n g , îngust, cu vârful bifid sau divizat în doi lobuli de circa 15mm l u n g ,
17 Limodorum spiralat înainte de înflorire 6 Himantoglossum
3b Labelul trilobat, îndreptat în sus. Pinten saciform, îndreptat în sus 17b Labelul întreg sau lobat, dar lobul median nu este cu mult mai lung decât
18 Epipogium cei laterali 18
4a Tulp. cu numeroase scvame. Infl. multiflora. Labelul de circa 2 ori mai 18a Labelul întreg sau crenulat 19
lung decât celelalte tepale 16 Neottia 18b Labelul 3-5 lobat sau dentat la vârf 23
4b Tulp. cu 2-4 scvame. Infl. cu 4-10 fl. Labelul ± egal cu celelalte tepale 19a Ovar nerăsucit. Pinten scurt, de circa 2 mm. Infl. densă, multiflora, cu
24 Corallorrhiza miros de vanilie 9 Nigritella
5a F l . fără pinten 6 19b Ovar răsucit. Pinten mai lung 20
5b F l . cu pinten 17 20a Labei liniar-oblong. Pinten de 1,5-2 ori mai lung decât ovarul
6a Labelul mare, veziculos umflat, în formă de papuc, galben. Plantă cu rizom 13 Platanthera
şi 2 antere 1 Cypripedium 20b Labei de alte forme. Pinten mai scurt sau cel mult de lung ovarului 21
6b Labelul nu este umflat şi nu are formă de papuc. Antere 1 7

932 933
ORCHIDACEAE ORCHIDACEAE
21a Tuberi 2-3, palmat 2-5 divizaţi. Retinaculele fixate în aceeaşi bursiculă perenă, G . , 15-50 cm. V - V I . 2n=20,22. Spor. e.g.-e.b.; păd. şi tuf.
5 Dactylorhiza umbroase. Sp. mez., helscia., calc. Euras. Sp. ocrotită ca monument al
21b Tuberi 2-3, întregi, globuloşi până la elipsoidali 22 naturii. C E , O Ro.
22a Infl. densă, piramidal globuloasă. F l . purpurii-roze, mici, de 5-6 mm. Labei
3 lobat, lobul median aproape rombic, întreg sau slab denticulat. Partea 2. S u b f a m . Orchidoideae (Monandrae)
bazală a celor 2 polinii este închisă (fixată) separat, fiecare cu bursiculă
proprie 3 Traunsteinera 2 Ophrys L .
22b Infl. mai laxă, alungită; dacă este densă, lobul median al tabelului este
x=9
bilobat. Partea bazală a celor 2 polinii este închisă (fixată) în aceeaşi
bursiculă 4 Orchis la Tepale laterale int. glabre. Labelul întreg, cu desen în formă de H .
23a Pinten peste 10 mm lung 24 1 O. sphegodes M i l l . (O. aramfera Huds.) (piş. C X L I V , fig. 6). - Sp.
23b Pinten scurt, până la 5-8(10) mm 27 perenă, G . , 15-30 cm. V - V I . 2n=36. Rară e.g.; paj., tuf. Sp. oligotr.,
24a Pinten filiform, de circa 1 mm diam., egal sau mai lung decât ovarul 25 xeromez.-mez., subterm. Jud.: Bihor, Braşov, Alba, Hunedoara, Timiş.
24b Pinten peste 1 mm diam., mai scurt sau cel mult cât lung. ovarului 26 Submedit.
Obs. O.fusca Link, cu labelul trilobat spre vârf şi desen bilobat, a fost publicat recent
25a Tuberi palmat lobaţi. Labelul slab 3 lobat 10 Gymnadenia
din jud. Caras Severiin - Oraviţa.
25b Tuberi ovoizi, întregi. Labelul adânc 3 lobat 7 Anacamptis
lb Tepale laterale int. scurt catifelat păroase 2
26a Tuberi întregi 4 Orchis
2a Labelul întreg, cu un apendice la bază.
26b Tuberi palmat divizaţi 5 Dactylorhiza
2 O. holoserica (Burm. f.) Greuter (O. fuciflora (F.W.Schmidt)
27a Labelul numai la vârf 3 dentat, dinţii laterali paraleli şi mai lungi decât cel
Moench )(plş. C X L I V , fig. 7). - Sp. perenă, G . , 10-30 cm. V - V I I . 2n=36.
median 12 Coeloglossum
Rară e.g.-e.f; paj., rarişti de păd. Sp. mez. Jud. Caraş-Severin: Mţii
27b Labelul 3-5 lobat, lobii laterali nu sunt paraleli 28 Aninei. Submedit.
28a F l . mici, de 2-3 mm. Tuberi palmat divizaţi 11 Pseudorchis
2b Labelul evident 3 lobat 3
28b FI. mai mari, peste 6 mm; dacă sunt mai mici, atunci planta are tuberi
3a Lobii laterali ai labelului patenţi, cel median mai lung şi mai lat, bifid până
globulos ovoizi, întregi 29
la bilobat. Desen (pată) aproape pătrat şi albăstrui.
29a Tuberi palmat divizaţi 5 Dactylorhiza
3 O. insectifera L . em. L . (O. muscifera Huds.) (piş. C X L I V , fig. 8). -
29b Tuberi întregi, globulos-ovoizi 30
Sp. perenă, G . , 15-35 cm. V - V I . 2n=36,38. Rară e.g.-e.f; paj., rarişti de
30a Infl. densă, piramidal globuloasă. F l . purpurii-roze, mici, de 5-6 mm. Labei
păd. Sp. oligotr., xeromez. Jud.: Dâmboviţa, Prahova. Eur.
3 lobat, lobul median aproape rombic, întreg sau slab denticulat. Partea
3b Lobul median al labelului nu este bifid sau bilobat, ci are la vârf un
bazală a celor 2 polinii este închisă (fixată) separat, fiecare cu bursiculă
apendicul glabru 4
proprie 3 Traunsteinera
4a Lobii laterali ai labelului cu câte o prelungire conică la bază, până la 10
30b Infl. mai laxă, alungită; dacă este densă, lobul median al tabelului este
mm lung.; lobul mijlociu cu o zonă marginală glabră.
bilobat. Partea bazală a celor 2 polinii este închisă (fixată) în aceeaşi
4 O. scolopax Cav. subsp. cornuta (Steven) Camus {O. oestri-fera
bursiculă 4 Orchis
M . B i e b . subsp. cornuta (Steven) Soo) - A l b i n ă , (piş. C X L I V , fig. 9). -
Sp. perenă, G . , 15-45 cm. V - V I . 2n=36. Spor. e.g.-e.f; paj., rarişti de păd.
1. S u b f a m . Cypripedioideae (Diandrae)
Sp. oligotr., xeromez.-mez. Centr. eur.-medit.
4b Lobii laterali ai labelului fără apendici conici; lobul mijlociu cu un
1 Cypripedium L.
apendice terminal.
x=10 5 O. apifera Huds. - A l b i n ă , (piş. C X L I V , fig. 10). - Sp. perenă,
1 C. calceolus L . - P a p u c u l d o a m n e i , (piş. C X L I V , fig. 5). Sp. G., 15-30 cm. V - V I . 2n=36. Rară e.g.-e.f; paj., tuf. Sp. oligotr., mez.,

934 935
ORCHIDACEAE ORCHIDACEAE
subterm, calc. Jud.: Sibiu, Hunedoara, Caraş-Severin, Dâmboviţa, a - subsp. morio - Tepale de 8-10 mm. Pinten mai scurt decât ovarul.
Prahova. Atl.-medit. 2n=36,38. Frecv. Eur.
b - subsp. picta (Loisel.) K.Richt. - Tepale de 6-8 mm. Pinten de lung.
3 Traunsteinera Rchb. ovarului. Jud.: Caraş-Severin, Mehedinţi, O l t , Tulcea. Pont.-medit.
1 T. globosa (L.) Rchb. {Orchis globosa L.) (piş. C X L I V , fig. 12). - 5b Labei mai lung decât lat. Pinten îndreptat în jos 6
Sp. perenă, G , 20-60 cm. VII-VIII. 2n=42. Frecv. e.g.-e.s.; paj, bur. de 6a Lobul mijlociu al labelului întreg, îngustat spre vârf; labei fără pete. Frz.
coastă, margini de păd. Sp. mez, slab-mod. acid. Centr. eur. (mont.). liniar-lanceolate, acute
6 O. coriophora L . - P l o ş n i ţ o a s ă . (piş. C X L V , fig. 3). Sp.
4 Orchis L. - P o r o i n i c perenă, G , 15-40 cm. V - V I I . 2n=36,38. Frecv. z.păd.stej.-e.f; paj. ±
x=9,10, 19, 7?, 21? înmlăştinite. Sp. mez.-mezohigr.
a - subsp. coriophora - Labei de 6-8 mm. Pinten cât 1/2 din lung.
la Cele 2 tepale laterale ext, depărtate, patente sau reflecte, cea mediană ext,
labelului. F l . cu miros de ploşniţă. Centr. eur.
împreună cu cele 2 laterale int. convergente într-un coif. 2 b - subsp. fragans (Pollini) K.Richt. - Labei de 8-10 mm, lobul median
lb Toate tepalele, exceptând labelul, convergente în coif 4 mai lung decât cei laterali (la subsp. coriophora puţin mai lung).
2a F l . palid gălbui cu miros de Sambucus nigra (soc) Pinten egal sau mai lung decât labelul. F l . cu miros plăcut. 2n=20,38.
1 O. pallens L . (piş. C X L I V , fig. 13). - Sp. perenă, G , 15-35 cm. IV- Medit.
V . 2n=40. Rară e.g.-e.f; paj, rarişti de păd. Sp. mez. Jud.: Braşov, Caraş- 6b Lobul mijlociu al labelului dilatat spre vârf, emarginat sau fidat; labei cu
Severin, Mehedinţi. Centr. eur. (mont.). pete purpurii 7
2b F l . roşii 3 7a între cei 2 Iobuli ai lobului median nu se află denticuli (excepţie la
3a Tepale lung acuminate. Frz. obovat-oblongi. O. tridentata şi uneori Ia O. ustulata). Bractee egale sau cu puţin mai
2 O. mascula (L.) L . subsp. signifera (Vest) Soo (piş. C X L I V , fig. scurte decât ovarul 8
14). - Sp. perenă, G , 20-50 cm. I V - V I . 2n=42. Frecv. e.f.-e.b.; paj,
7b între cei 2 lobuli se află un denticul. Bractee mult mai scurte decât ovarul,
margini şi rarişti de păd. Sp. mez, slab-mod. acid. Submedit.
cam cât 1/4 din lung. ovarului 9
3b Tepale obtuze. Frz. liniar-lanceolate, de 15-25(40) mm lăţ. Infl. până Ia 35 cm 8a F l . mici, de 3-4 mm. Pinten cât 1/4-1/2 din lung. ovarului.
lung. Bractee de lung. fl. sau mai lungi. Labei aproape întreg, până la 12 mm.
7 O. ustulata L . (piş. C X L V , fig. 4). - Sp. perenă, G , 15-30 cm. V -
3 O. laxiflora Lam. subsp. elegans (Heuff.) Soo - B u j o r i , (piş.
V I . 2n=42. Frecv. e.g.-e.b.; paj, tuf, rarişti de păd. Sp. oligotr, m e z , slab-
C X L I V , fig. 15). - Sp. perenă, G , 30-60 cm. V - V I . 2n=42. Frecv. z.step.-
mod. acid. Eur.
e.f.; paj. înmlăştinite, lunci. Sp. mezohigr. Pont.-pan.
8b F l . mai mari, de 6-10 mm. Pinten cel puţin cât 1/2 ovarului.
Obs. O. laxiflora subsp. palustris (Jacq.) Bonuier et Layens (piş. CXLIV, fig. 16) are
frz. liniare, de 7-10 nun lăţ. Infl. până la 15 cm lung. Bractee de lung. ovarului. Labei
9 O. tridentata Scop. (piş. C X L V , fig. 5). - Sp. perenă, G , 15-30 cm.
evident trilobat, până la 10 mm. A fost menţionat de Ia noi prin confuzie cu 3. V - V I . 2n=42. Spor. z.păd.stej.-e.f.; paj, tuf, rarişti şi margini de păd. Sp.
4a Labelul întreg, rombic-flabeliform. oligotr, xeromez, c a l c , subterm.
4 O. papilionacea L . - G e m ă n a r i ţ ă . (piş. C X L V , fig. 1). - Sp. a - subsp. tridentata - Tepale ext. de 6-8 mm, acute. Labelul de 6-8 mm,
perenă, G , 20-30 cm. I V - V . 2n=32. Rară e.g.-e.f; paj, rarişti şi margini cu lobul median întreg la vârf. Centr. eur.
de păd. Sp. m e z , term, calc. Jud.: Caraş-Severin, Mehedinţi. Medit. b - subsp. commutata (Tod.) Nyman - Tepale ext. de 8-10(12) mm lung,
4b Labelul evident 3 lobat 5 acuminate. Labei de 8-10 mm, cu lobul median uneori denticulat la
5a Lăţ. labelului egală sau mai mare decât lung. Pinten orizontal sau uşor vârf. Submedit.
curbat în sus.
5 O. morio L . - U n t u l v a c i i . (piş. C X L V , fig. 2). - Sp. perenă, G ,
8-30 cm. I V - V . Frecv. z.silvostep.-e.f; paj, tuf, margini de păd. Sp. PLANŞA CXLV. 1 - Orchis papilionacea; 2- O. morio; 3 - O. coriophora; A - O. ustulata; 5 -
oligotr, xeromez.-mez. O. tridentata; 6 - O. simia; 7 - O. purpurea; 8 - O. militaris; 9 - Dactylorhiza latifolia; 10 -
D. maculata; 11 - D. saccifera; 12 - D. incanuita; 13 - D. cordigera; 14 - D. majalis.

936 937
PLANŞA C X L V ORCHIDACEAE

9a Infl. scurtă, densă, ovoid-globuloasă. Lobul mijlociu al labelului divizat în

2 lacinii lungi, de aceeaşi formă şi lung. ca şi lobii laterali (circa 1 cm).
9 O. simia Lam. - P r i b o 1 n i c . (piş. C X L V , fig. 6). - Sp. perenă, G . ,
20-40 cm. V - V I . 2n=42. Rară z.silvostep.-e.g.; rarişti şi margini de păd.,
paj. Sp. oligotr., xeromez., subterm. Jud.: Caraş-Severin, Mehedinţi,
Constanţa, Tulcea. Atl.-medit.
9b Infl. alungit-cilindrică. Lobul median dilatat spre vârf şi divizat în 2 lobuli
mai scurţi şi mai laţi 10
10a Tepale la ext. purpuriu brune. Lobulii lobului median mai laţi decât lobii
laterali.
10 O. purpurea Huds. - (piş. C X L V , fig. 7). - Sp. perenă, G . , 30-
70 cm. V - V I . 2n=40,42. Spor. z.păd.stej.-e.g.; păd., tuf. Sp. mez. Centr. eur.
10b Tepale la ext. roze. Lobulii lobului median aproape de aceeaşi lăţ. cu lobii
laterali.
11 O. militaris L . (piş. C X L V , fig. 8). - Sp. perenă, G., 20-40 cm. V -
V I . 2n=42. Frecv. z.păd.stej.-e.f; păd., rarişti şi margini de păd. Sp. eurif.
Euras.

5 Dactylorhiza N e c k . ex N e v s k i
la Tuberi slab (scurt) 2-4 divizaţi (dentaţi) la vârf. F l . palid gălbui sau
roşietice în care caz cel puţin baza labelului este galbenă 2
lb Tuberi profund 2-5 divizaţi 3
2a Pinten puţin mai scurt decât ovarul, îndreptat în jos. Tulp. cu 4-5 frz.
1 D. sambucina (L.) Soo {Orchis sambucina L.) - B o z i o r. (piş.
C X L V , fig. 9). - Sp. perenă, G . , 10-25 cm. VI-VII. 2n=40,42. Spor. e.g.-
e.b.; paj., rarişti şi margini de păd. Sp. mez., slab-mod. acid. Eur.
2b Pinten mai lung decât ovarul, orizontal. Tulp. are până Ia 10 frz.
? D. sulphurea (Link) Franco subsp. pseudosambucina (Ten.) Franco
- Menţionat în F l . Eur., dar neconfirmat.
3a Tulp. compactă. Frz. sup. nu ajunge cu vârful la baza infl. Tepale laterale
ext. patente 4
3b Tulp. fistuloasă. Frz. sup. ajunge şi chiar depăşeşte cu vârful baza infl.
Tepale laterale ext. suberecte 6
4a Lobul mijlociu al labelului mai îngust şi de obicei mai scurt decât lobii
laterali.
2 D. maculata (L.) Soo (Orchis maculata L.) - M â n a Maicii
D o m n u l u i . Sp. perenă, G . , 15-60 cm. V - V I I . 2n=40,60,80. Frecv. e.g.-
e.b.; paj., rarişti şi margini de păd. Sp. mezohigr.
ax F l . albe-gălbui. Frz. fără pete închise.
- subsp. transsilvanica (Schur) Soo - Eur. centr. şi SE.

938 939
ORCHIDACEAE
a 2 F l . roze, roşietice, liliachii
bi Frz. îngust oblongi, cu puţine pete. Lobul mijlociu al labelului cel
puţin de lung. lobilor laterali.
- subsp. schurii (Klinge) Soo - End. carp.
b 2 Frz. inf. obovat-eliptice, cu pete. Lobul mijlociu al labelului mai scurt
sau cel mult egal cu lobii laterali.
- subsp. maculata (piş. C X L V , fig. 10). - Eur. centr. şi N .
4b Lobul mijlociu al labelului de aceeaşi lăţ. cu cei laterali
5a Bractee inf. mai scurte decât fl. Lobul mijlociu al labelului mai lung decât
cei laterali. Pinten de 6-9 mm, cilindric.
3 D. fuchsii (Druce) Soo (D. maculata subsp. fuclisii (Druce)
Christens.) - Sp. perenă, G . , 15-60 cm. VI-VII. 2n=20. Spor. e.f.-e.b.; paj.
umede. Euras.
5b Bractee inf. mai lungi (până la de 2 ori) decât fl. Pinten de 7-13 mm. Frz.
fără pete.
4 D. saccifera (Brongn.) Soo (D. maculata subsp. macrosta-chys
(Tineo) Hayek) (piş. C X L V , fig. 11). - Sp. perenă, G . , 15-50 cm. VI-VII.
2n=40,80. Spor. e.g.-e.b.; paj. umede, păd. Eur. de S. (mont.).
6a Frz. lanceolate, din baza lată, treptat îngustate spre vârf, cel puţin de 5-6
ori mai lungi decât late. Labelul de 5-7 mm.
5 D. incarnata (L.) Soo (Orchis incarnata L.) (piş. C X L V ,
fig. 12). - Sp. perenă, G . , 20-50 cm. V - V I . 2n=40. Spor. z.păd.stej.-e.b.;
paj. umede, uneori înmlăştinite. Sp. mezohigr. Euras.
ai F l . gălbui.
- subsp. ochroleuca (Boli.) P.F.Hunt et Summerh. (var. straminea
(Reichenb. fii.) So6)
a 2 F l . ± roşietice.
- subsp. incarnata
6b Frz. ± eliptice, lăţ. maximă aproape de mijloc şi nu la bază
7a Frz. 2-5, obovat-eliptice sau obovat-lanceolate, obtuze, cu lăţ. maximă
puţin deasupra mijlocului. F l . purpurii. Labei subîntreg.
6 D. cordigera (Fr.) Soo (piş. C X L V , fig. 13). - Sp. perenă, G . , 10-
30 cm. V - V I I . 2n=80. Frecv. e.f.-e.s.; paj. umede, înmlăştinite. Sp. oligotr.,
mod. acid., mezohigr.
a - subsp. cordigera - Pinten de 6-8 mm, saciform, lung până la 1/2
ovarului. Carp.-balc.
b - subsp. siculorum (Soo) Soo - Pinten de 8-11 mm, cilindro-conic, lung
până la 3/4 din lung. ovarului. Carp. de E. şi N . End. carp.
7b Frz. 4-6(-8), ovat-eliptice până la ovat-lanceolate, cu lăţ. maximă sub
mijloc, ± acute. F l . liliachii-purpurii. Labei 3 lobat.
940
ORCHIDACEAE
b 7 D. majalis (Rchb.) P.F.Hunt et Summerh. (D. fistulosa (Moench)
H.Baumann et Kunkele ) (piş. C X L V , fig. 14). - Sp. perenă, G . , 10-50 cm.
VI-VII. Rară e.f.-e.b.; paj. umede, mlaştini. Sp. mezohigr.-higr., mod.
acid. Jud.: Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Suceava. Centr. eur.
6 Himantoglossum Spreng.
x=9
5
1 H. hircinum (L.) Spreng. (piş. C X L V I , fig. 1). - Sp. perenă, G . , 30-
80 cm. V - V I . 2n=36. Spor. z.silvostep.-e.f; rarişti şi margini de păd., tuf,
paj. Sp. xeromez., subterm. Trans., Ban., Olt., Munt., Dobr., M o l d . , de S.
La noi creşte:
- subsp. caprinum ( M . Bieb.) Sundermann Lobul median al labelului
divizat în doi lobuli de circa 15 mm lung, S E eur.
7 Anacamptis Rich.
x=9
1 A. pyramidalis (L.) Rich. - Sp. perenă, G . , 20-50 cm. V I - V I I .
2n=36,72. Spor. e.g.-e.f; tuf., paj. Sp. xeromez.-mez. Centr. eur.-
submedit.-atl.
8 Chamorchis Rich.
1 C. alpina (L.) Rich. (piş. C X L V I , fig. 2). - Sp. perenă, G . , 4-10 cm.
VII-VIII. 2n=42. Rară e.s.-e.a.; paj. pe substrat pietros, calcaros, în staţiuni
vântuite. Sp. oligotr., psichroterm., calc. Mţii Ciucaş, Piatra Craiului,
Bucegi. Euras. arct.-alp.-eur.
9 Nigritella Rich. - S â n g e l e voinicului
7
la F l . purpurii-negricioase. Tepale laterale int., circa pe 1/2 lăţ. celor ext.
Labei cu margini puţin involute.
1 N. nigra (L.) Rchb. f. (piş. C X L V I , fig. 3). - Sp. perenă, G., 8-20
cm. V I - I X . 2n=64. Spor. e.s.-e.a.; paj. pe substrat calcaros. Sp. oligotr.,
mez., calc. Mţii: Penteleu, Bucegi, Cibin, Mehedinţi, Godeanu. Euras.
arct.-alp. eur. Sp. ocrotită ca monument al naturii.
lb F l . roşii. Tepale laterale int. de lăţ. celor ext. Labei cu margini puternic
involute.
2 N. rubra (Wettst.) K.Richt. (piş. C X L V I , fig. 4). - Sp. perenă, G . ,
10-25 cm. VI-VIII. 2n=64. Spor. e.s.-e.a.; paj. Sp. oligotr., mez. Mţii:
Rodnei, Bistriţei, Giurgeu, Ciucaş, Bârsei, Bucegi, Trascău, Mt. Mare.
Alp.-carp. Sp. ocrotită ca monument al naturii.
941
ORCHIDACEAE ORCHIDACEAE
a - subsp. conopsea - Frz. de 5-8 mm l ă ţ , cu vârf obtuz. Infl. laxă, fl.
10 Gymnadenia R.Br. nemirositoare. Pintenul de 2-3 ori mai lung decât ovarul. 2n=40.
la Pinten de 11-18 mm l u n g , de circa 2 ori mai lung decât ovarul. Frecv.
1 G. conopsea (L.) R . B r . (piş. C X L V I , fig. 5). - Sp. perenă, G , 20-40 b - subsp. densiflora (Wahlb.) K.Richt. - Frz. de 1-2 cm l ă ţ , cu vârf acut.
cm. VI-VIII. 2n=80. Frecv. e.g.-e.s.; paj, tuf, margini de păd. Sp. mez.- Infl. densă, fl. mirositoare. Pintenul de 1,5 ori mai lung decât ovarul.
mezohigr. Eur. 2n=80. Spor. Transv, C r i ş , B a n , O l t , Dobr.
lb Pinten de 4-5 mm lung, mai scurt decât ovarul.
2 G . odoratissima (L.) Rich. (piş. C X L V I , fig. 6). - Sp. perenă, G ,
15-30 cm. VI-VIII. 2n=40. Spor. e.g.-e.b.; paj, rarişti şi margini de păd.
Sp. mez. Centr. eur.

11 Pseudorchis Seguier

la Tuberi divizaţi până la bază. Frz. 4-6. Bractee 3 nervate.

1 P. albida (L.) Â. et D . Love (Gymnadenia albidq (L.) R i c h .
Leucorchis albida (L.) E.Mey.) (piş. C X L V I , fig. 7). - Sp. perenă, G , 10-
30 cm. V - V I I . 2n=40,42. Spor. e.f.-e.s.; paj. Sp. oligotr, mez, mod.-
p.acid. Eur. (mont.).
lb Tuberi divizaţi până la 1/2. Frz. 3-4. Bractee 1 nervate.
4 P. frivaldii (Hampe ex Griseb.) P.F.Hunt (Gymnadenia frivaldii
Hampe ex Griseb; Leucorchis frivaldii (Hampe ex Griseb.) Schlecht.) (piş.
C X L V I , fig. 8). - Sp. perenă, G , 10-20 cm. VI-VII. Foarte rară, e.a.; Mţii
Retezat şi Ţarcu. Bale.

12 Coeloglossum Hartm.
x=10

1 C. viride (L.) Hartm. (piş. C X L V I , fig. 9). - Sp. perenă, G , 10-20

cm. VI-VII. 2n=40,42. Frecv. e.f.-e.s.; paj, margini de păd. Sp. m e z , slab-
mod. acid. Circ.

13 Platanthera Rich.

la F l . albe. Lojile anterei paralele. Pinten de 25-30 mm lung, subţire, ±

lb
PLANŞA CXLVI. 1 - Himantoglossum hircinum; 2 - Chamorchis alpina; 3 - Nigritella nigra;
4 - N. rubra; 5 - Gymnadenia conopsea; 6 - G. odoratissima; 7 - Pseudorchis albida; 8 -
P. frivaldii; 9 - Coeloglossum viride; 10 - Plalanthera bifolia; II - P. montana; 12 - Herminium
monorchis.
orizontal.
1 P. bifolia (L.) Rich. - S t u p i n i ţ ă . (piş. C X L V I , fig. 10). - Sp.
perenă, G , 20-40 cm. V - V I I . 2n=42. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; paj, 'tuf,
margini de păd. Sp. mez. Euras.
FI. verzui. Lojile anterei convergente în partea sup, dar larg separate la
bază. Pinten de 18-27 mm lung. dilatat spre vârf.
2 P. montana (F. W.Schmidt) Rchb. f.(P. chlorantha (Custer) Rchb.

942 943
ORCHIDACEAE ORCHIDACEAE
f.) (piş. C X L V I , fig. 11). - Sp. perenă, G . , 20-40 cm. V - V I I . 2n=42. Spor. mod. acid. Euras
z.păd.stej.-e.b.; păd., tuf, paj. Sp. mez. Euras. (submedit.).
19 Spiranthes Rich.
14 Herminium L. x=15
x=10 1 S. spiralis (L.) Chevall. (piş. C X L V I I , fig. 3).- Sp. perenă, G . , 10-
1 / / . monorchis (L.) R.Br. (piş. C X L V I , fig. 12). - Sp. perenă, G . , 8- 20 cm. VIII-IX. 2n=30. Spor. e.g.-e.f; paj., margini de păd., tuf. de
25 cm. V - V I I . 2n=40. Spor. e.f.-e.b.; paj. umede. Sp. oligotr., mez. slab- Calluna. Sp. xeromez.-mez., mod. acid. Subatl.-submedit.-centr. eur.
mod. acid. Euras.
20 Goodyera R.Br.
15 Listera R . B r . 1 G. repens (L.) R . B r . (piş. C X L V I I , fig. 4 ) . - Sp. perenă, G . , 10-25
la Plante viguroase, peste 20 cm înalţ. Frz. ovat-eliptice, peste 5 cm lung. cm. VII-VIII. 2n=30,32. Spor. e.f.-e.b.; păd. de conifere sau mixte. Sp.
mez., mod. acid., helscia. Circ.
Raceme peste 7 cm lung. Labei de 7-10 mm, verde-gălbui.
1 L. ovata (L.) R.Br. - B u h a i . (piş. C X L V I I , fig. 1). Sp. perenă, G . , 21 Liparis Rich.
20-50 cm. V - V I I . 2n=34,35,36,38. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; păd., tuf, paj. x=8
Sp. mez. Euras.
1 L. loeselii (L.) Rich. - M o ş i ş o a r e. (piş. C X L V I I , fig. 5). Sp.
lb Plante până la 20 cm înalţ. Frz. ovat-triunghiulare, ± cordate, de 1-2,5 cm
perenă, G . , 6-20 cm. V - V I I . 2n=32. Spor. z.păd.stej.-e.b.; mlaştini eutrofe.
Raceme până la 6 cm lung. Labei de 3-4 mm, roşietic.
Sp. higr. Maram., Trans., ?Dobr. (Delta Dunării), M o l d . (Ceahlău). Circ.
2 L. cordată (L.) R . B r . - Sp. perenă, G . , 5-20 cm. V-VIII. 2n=34,38,
CE
40,44. Spor. e.f.-e.b.; păd. umede, mai ales conifere, printre muşchi. Sp.
oligotr., mezohigr., scia., mod.-p.acid. Circ. 22 Malaxis S o l . ex S w . (Microstylis (Nutt.) A . Eaton)

16 Neottia Guett.
x=9 1 Malaxis monophyllos (L.) Sw. (Microstylis monophyllos (L.)
Lindl.) (piş. C X L V I I , fig. 6). - Sp. perenă, G . , 10-25 cm. VI-VII. 2n=circa
1 N. nidus-avis (L.) Rich. - T r â n j i . Sp. perenă, G . , 20-40 cm. V - 30. Spor. e.f.-e.b.; paj. umede, zăv., pe lângă izvoare. Sp. mezohigr., slab-
VIII. 2n=36. Frecv. z.păd.stej.-e.f; păd. umbroase, pe sol. bogate în mod. acid. Circ.
humus. Sp. mez., scia., slab-mod. acid. Euras.
23 Hammarbya Kuntze
17 Limodorum Boehm. 1 H. paludosa (L.) Kuntze (piş. C X L V I I , fig. 7). Sp. perenă, G . , 5-15
cm. VII-VIII. 2n=28. Foarte rară e.f.-e.b.; mlaştini, turbării. Sp.
1 L. abortivum (L.) Sw. - G a r b i ţ ă . Sp. perenă, G . , 20-50 cm. V -
higr., mod.-p.acid. Jud.: Cluj, Alba. Euras.
VII. 2n=56. Spor. z.silvostep.-e.g.; rarişti şi margini de păd. Sp. xeromez.-
mez., subterm.-term., calc. Centr. eur.-submedit. 24 Corallorrhiza Gagnebin
x=7
18 Epipogium Borkh.
x=17

1 E. aphyllum Sw. (piş. C X L V I I , fig. 2 ) . - Sp. perenă, G . , 10-20 cm. PLANŞA CXLVII. 1 - Listera ovata; 2 - Epipogium aphyllum; 3 - Spiranthes spiralis; 4 -
VII-VIII. 2n=34,68. Spor. e.f; păd. umbrite şi umede. Sp. mez., scia., slab- Goodyera repens; 5 - Liparis loeselii; 6 - Malaxis monophyllos; 7 - Hammarbya paludosa; 8 -
Corallorhiza trifida; 9 - Cephalanlhera rubra; 10 - C. damasonium; 11 - C. longifolia; 12 -
Epipactis palustris; 13 - E. atrorubens.

944 945
 ORCHIDACEAE

1 C. trifida Châtel. - B u z i ş o r . (piş. C X L V I I , fig. 8). Sp. perenă, G ,

8-25 cm. V-VII. 2n=38,40,42. Spor. e.f.-e.b.; loc. umede şi umbroase din p ă d ,
printre muşchi, pe trunchiuri putrede. Sp. mez, mod.-acid. Circ. bor.

25 Cephalanthera Rich.
x=8

la F l . roze sau roşii. Tulp. în partea sup. şi ovarul pubescente.

1 C. rubra (L.)Rich. - C ă p ş u n i c ă . (piş. C X L V I I , fig. 9). Sp.
perenă, G , 20-50 cm. V I - V I I . 2n=44,48. Spor. z.păd.stej.-e.b.; p ă d , tuf.
Sp. mez, helscia.-scia, ± calc. Eur.
lb F l . albe. Plante complet glabre 2
2a Frz. inf. ovate. Bractee mai lungi decât ovarul.
2 C. damasonium (Mill.) Druce - C ă p ş u n i c ă . (piş. C X L V I I , fig.
10). Sp. perenă, G , 20-60 cm. V - V I . 2n=36. Spor. z.păd.stej.-e.b.; rarişti
de păd. Sp. m e z , helscia.-scia. Eur.
2b Frz. lanceolate. Bractee mult mai scurte decât ovarul.
3 C. longifolia (L.) Fritsch - B u r u i a n ă de j u n g h i u r i , (piş.
C X L V I I , fig. 11). Sp. perenă, G , 20-60 cm. V - V I . 2n=32. Spor. e.g.-e.b.;
p ă d , tuf. Sp. m e z , helscia, slab-mod. acid. Eur.

26Epipactis Zinn -Mlăştiniţă

la Partea bazală a labelului cu 2 lobi mici, laterali, erecţi; partea distală

subrotundă, albă cu nervuri roşii.
1 E. palustris (L.) Crantz - (piş. C X L V I I , fig. 12). Sp. perenă, G , 30-
50 cm. V I - V I I . 2n=40. Spor. z.step.-e.b.; paj. înmlăştinite, turbării eutrofe.
Sp. higr. Euras.
lb Partea bazală a labelului fără lobi laterali 2
2a Frz. tulp. mijlocii de 1-3 cm l u n g , lanceolate, mai scurte decât
internodurile. F l . verzui cu nuanţe de roz.
2 E. microphylla (Ehrh.) Sw. - Sp. perenă, G , 15-40 cm. VI-VIII.
2n=40. Spor. e.g.-e.f; p ă d , tuf. Sp. m e z , scia, ± calc. Centr. eur.-medit.
2b Frz. tulp. mijlocii peste 4 cm lung 3
3a F l . purpuriu-brune până la gălbui
3 E. atrorubens (Hoffm.) Besser (piş. C X L V I I , fig. 13). - Sp. perenă,
G , 20-60 cm. VI-VIII. 2n=40. Spor. z. păd. stej..-e.b.; rarişti de p ă d ,
stâne. Sp. xeromez.-mez, ± calc. Euras.

947
 JUNCACEAE
COMMELINACEAE
limb întreg şi bază teciformă. F l . hermafrodite, actinomorfe, rar zigomorfe,
a - subsp. atrorubens - fl. prpuriu-brune. Epihilul mai lat decât lung. grupate în cime terminale sau axilare, pe tipul 3, cu K . şi C. Stamine 6 din care
Stâne. în e.f.-e.b. 3 sunt uneori reduse la staminodii. Gineceu sup., ovar tricarpelar şi trilocular, cu
b - subsp. danubialis (K. Robatsch et J. Rydlo) Ciocârlan et R. Ros. Flori 1 stil. Fr. capsulă.
gălbui. Epihilul mai lung decât lat. Delta Dunării în păd. Letea şi l a F l . zigomorfe cu 3 stamine fertile şi 3 staminodii 1 Commelina
Caraorman. l b F l . actinomorfe cu 6(5) stamine fertile 2
3b F l . verzui, rareori şi cu nuanţe de roz-violet la tepalele int 4 2a C. gamopetală. Frz. cu 2 benzi late, longitud., alb argintii pe faţă. 2 Zebrina
4a Frz. spiralate, pe 2 ortostihuri (distice). Rostelul absent. Bracteele inf. 2b C. dialipetală. Frz. verzi sau cu dungi albe, mate pe faţă 3 Tradescantia
liniar-lanceolate, ajung până la 9 cm lung. Partea distală a labelului ovat-
acuminată, mai lungă decât lată. Antera pedicelată. 1 Commelina L.
4 E. leptochilla (Godfery) Godfery (piş. C X X I bis, fig. 2). - Sp. 1 *C. communis L. - Sp. anuală, T., tulp. târâtor-ascendentă, până la
perenă, G . , 30-70 cm. VII-VIII. 2n=36,40. Rară, în făgete (800-1000 m 70 cm. Frz. ovat-lanceolate, cele de la baza infl. cordat-rotunjite, în formă
alt.). Sp. scia., calc. Jud. Bacău: Slănic Moldova. Eur. centr. şi de V . de spată. C . albastră. VII-IX. 2n=90. Cult. orn. şi subspont. A s . temp.
4b Frz. spiralate, dar nu se disting 2 ortostihuri. Bracteele mai scurte 5
5a Plante scunde, 10-30 cm. Frz. ovat -lanceolate, de 1-1,5 cm lăţ. Infl. cu 3- 2 Zebrina Schnizl. - T e l e g r a f
12 fl. Rostelul lipseşte. 1 *Z. pendula Schnizl. - Sp. perenă, H . , tulp. pendulă. C. cu lobii roz-
5 E. albensis Novâkovâ et Rydlo (E. latifolia (L.) A H . f. graedis purpurii şi tubul albicios. VII-VIII. 2n=24,48. Cult. orn. Mexic.
Dageforde ex Hegi). - Sp. perenă, G.,10-30cm. Infl. laxă, scurtă, cu 3-12
fl. foarte mici, de 8-12 mm diam., ± unilaterale. Tepale ext. verzi-gălbui, 3 Tradescantia L.
cele int. verzi-alburii cu dungi verzi închise. Epihilul verde-gălbui,
la Tulp. erectă. Frz. liniar-lanceolate. C. albastră-liliachie.
hipohilul brun-roşcat la int. Rostelul lipseşte. VIII-IX. Creşte ca indivizi
1 *T. virginiana L . - Sp. perenă, H . , 30-60 cm. V - V l . 2n=24. Cult.
izolaţi, păd. umede şi umbroase; e.g.-e.f. Jud. Braşov şi Suceava
orn. A m . de N .
5b Plante robuste, de 30-80 cm. Frz. late de 3-9 cm. Infl. multifloră. Rostelul
prezent. lb Tulp. târâtoare sau pendule. Frz. ± ovate 2
6 E. helleborine (L.) Crantz - Sp. perenă, G . , 30-80 cm. VI-VIII. 2a Frz. cărnoase, purpurii pe dos; sucul colorează. F l . albe sau palid liliachii.
2n=40. Spor. z.păd.stej.-e.f; Euras. 2 *T. fluminensis V e l l . - T e l e g r a f . Sp. perenă, H . , VI-VIII. 2n=60.
Cult. orn. la ghivece. A m . de S.
ai Frz. suborbiculare mai scurte sau cel mult egale cu internodurile 2b Frz. verzi; sucul nu colorează. F l . albe.
-subsp. orbicularis ( K . Richt.) E. Klein Jud.: Bacău, Buzău, Cluj. 3 *T. albiflora Kunth - O b r ă z n i c u ţ ă . Sp. perenă, H . , VII-IX.
a 2 Frz. ovat-eliptice, mai lungi decât internodurile 2n=72. Cult. orn. la ghivece. A m . centr.
bi Frz., cel puţin pe faţa inf. violacee, lucioase, elliptic-lanceolate.
ORD. JUNCALES
Bracteele mai lungi decât fl. Epihilul fără sau cu 2-3 dungi la bază
neproeminente. F a m . Juncaceae Juss.
-subsp. varians (Crantz) Soo (E. viridiflora Hoffm.ex Krock., E.
Plante erbacee, marea majoritate perene. Frz. alterne, formate din teacă şi
purpurata Sm., E. sessdifolia Peterm.) în toată ţara exceptând Dobr.
limb, uneori reduse numai la teci. F l . hermafrodite, actinomorfe, pe tipul 3,
b 2 Frz. verzi, lat-eiiptice, bracteele egale sau depăşesc puţin fl. Epihilul
grupate în infl. cimoase. Perigon sepaloid, 3+3, ± membranos. Stamine 3+3,
prezintă la bază două ghibozităţi alungite.
uneori cercul int. redus la staminodii. Gineceu sup., ovar tricarpelar, cu ovule
- subsp. helleborine
anatrope. Fr. capsulă loculicidă.
l a Frz. glabre cu teci deschise. Capsula cu sem. numeroase 1 Juncus
ORD. COMMELINALES
l b Frz. ciliate, cel puţin în stadiul tânăr; teci închise. Capsula uniloculară cu 3
F a m . Commelinaceae Mirb. sem 2 Luzula
Specii erbacee, anuale sau perene. Tulp. cu noduri evidente. Frz. alterne cu

949
948
JUNCACEAE JUNCACEAE
Tepale de 4-5 mm.
1 Juncus L. -Pipirig 7b Frz. ± plane, cu auricule nefidate. Infl. laxă, multiflora. Plante din paj.
la F l . cu câte 2 bracteole la baza perigonului 2 mlăştinoase 8
lb FI. fără bracteole la baza perigonului, dar uneori cu bractee la baza 8a Tepale obtuze, mai scurte sau cel mult cât capsula 9
pedicelilor sau (şi) cu hipsofde la baza glomerulelor 14 8b Tepale lung acuminate, mai lungi decât capsula 10
2a Frz. plane sau canaliculate 3 9a Tepale cât 1/2 din lung. capsulei. Tulp. slab comprimată
2b Frz. cilindrice, uneori reduse la teci 11 5 J. compressus Jacq. - (piş. C X L V I I I , fig. 4). Sp. perenă, G , 20-30
3a Plante anuale. Frz. fără auricule 4 cm. VI-VIII. 2n=44. Frecv. z.step.-e.b.; paj. umede, uneori sărăturate. Sp.
3b Plante perene, cu rizomi. Frz. cu auricule 7 mezohigr, hal. fac. Euras.
4a Tepale int. ± obtuze, ± egale cu capsula 5 9b Tepale aproape cât lung. capsulei. Tulp. cilindrică.
4b Tepale int. acute, mai lungi decât capsula 6 6 J. gerardi Loisel. (piş. C X L V I I I , fig. 5). - Sp. perenă, G , 10-30 cm.
5a Infl. laxă, fl. solitare sau câte 2-3. Capsula egală sau depăşeşte puţin V l - V I I I . 2n=84. Frecv. z.step.-e.g.; paj. umede şi salinizate de pe sol. nis.
tepalele int. Sem. de 0,5 mm. Teci roşietice. Sp. mezohigrohal. Circ.
1 J. ranarius J.O.E. Perrier et Songeon (J. ambiguus auct.) - Sp. 10a Frz. aproape cât lung. tulp.; auricule lungi, obtuze, alburii.
anuală, T , 3-20 cm. V I - I X . 2n=34. Loc. umede şi ± salinizate. Prezentă în: 7 J. tenuis W i l l d . - P i p i r i g a m e r i c a n , (piş. C X L V I I I , fig. 6).
Trans., Criş., B a n , M u n t , M o l d , Dobr. Cosm. Sp. perenă, G , 20-50 cm. V I - I X . 2n=84. Frecv. e.g.-e.b.; paj. umede,
5b F l . câte 2-10 în glomerule dense. Capsula egală sau mai scurtă decât margini de drumuri. Sp. mezohigr. Adv. (Am. de N.)
tepalele int. Sem. de 0,3-0,4 mm. 10b Frz. cât 1/3-1/2 din lung. tulp.; auricule scurte, gălbui.
? J. hybridus Brot. (J. ambiguus G u s s , J. mutabilis Savi) (piş. 8 / dudleyi Wiegand - Sp. perenă, G , 15-30 cm. V I - I X . 2n=84. Rară,
C X L VIII, fig. 1). - Sp. anuală, T , 10-20 cm. V I - I X . 2n=34. Sp. menţionată Mţii Făgăraş-Valea Brezcioara, pe prundişuri. A d v . (Am. de N.)
din: Trans, C r i ş , B a n , M u n t , M o l d , Dobr. N u creşte în Ro. Medit. 11a Bractea inf. care continuă tulp, circa de lung. tulp. Infl. săracă, formată din
6a Tulp. de 5-30(-50) cm. Frz. de 1-12 cm lung. şi 0,5-2 mm lăţ. Tepale de 6-8 3-7 fl. dense.
mm lung. Stamine 6, cu antere de 0,5-1 mm. Capsula de 3,5-5 mm. 9 J. filiformis L . (piş. C X L V I I I , fig. 7). - Sp. perenă, H.(G.), 20-50
2 / . bufonius L . - I a r b a b r o a ş t e i , I a r b a b i v o 1 u l u i . (piş. cm. VI-VIII. 2n=84. Spor. e.b.-e.s.; paj. umede, înmlăştinite. Sp. higr. Mţii
C X L V I I I , fig. 2). Sp. anuală, T , 5-30(-50) cm. V I - I X . 2n=30,60,80. Frecv. Rodnei, Carp. de S. şi V . Circ. arct.-alp.
z.step.-e.b.; loc. umede, n i s , uneori salinizate. Sp. mezohigr. Cosm. 11b Bractea inf. care continuă tulp, cel mult cât 1/4 din lung. tulp. Infl.
6b Tulp. de 1-5 (-15) cm. Frz. de 0,5-2 cm lung. şi sub 1 mm lăţ. Tepale de 4-6,5 multiflora 12
mm lung. Stamine 3, rar 6, cu antere de 0,2-0,6 mm. Capsula de 2,5-3 mm. 12a Tulp. aproape netedă sau cu 30-70 striuri fine. Măduva continuă. Stamine 3.
3 / . minutulus Krecz. et Gontsch. - Sp. anuală, T , l-5(-15) cm. V I - 10 J. effusus L . - S p e t e a z ă , (piş. C X L V I I I , fig. 8). Sp. perenă, H ,
IX. 2n=72. Rară e.b.; jud. Hunedoara (?). Casa de vânătoare Dobrin, Delta 40-80 cm. VI-VIII. 2n=40,42. Frecv. z.step.-e.b.; paj. înmlăştinite, şanţuri.
Dunării. Loc. nis. Eur. Sp. mezohigr. Cosm.
7a Frz. evident canaliculate, cu auricule trifidate. Infl. cu 1-3 fl. Capsula cu 12b Tulp. cu 10-30 coaste sub infl 13
mucron lung. Plantă de stâne, alpine. 13a Tulp. cu măduvă continuă. Stamine 3. Capsula emarginată şi mucronată.
4 J. trifidus L . - P ă r u l p o r c u l u i , (piş. C X L V I I I , fig. 3). Sp. 11 / . conglomeratus L . em. Leers - Sp. perenă, H , 30-80 cm. V - V I .
perenă, H , 10-30 cm. VII-VIII. 2n=30. Frecv. e.s.-e.a.; paj, pe sol. schel, 2n=42. Frecv. z.step.-e.b.; paj. înmlăştinite. Sp. mezohigr. Circ.
în staţiuni vântuite. Sp. oligotr, hekistoterm.-psichroterm. Carp. de E. şi S.
Circ. arct.-alp.
a - subsp. trifidus - Ultima frz. cu lamina foarte scurtă. Infl. cu 2-3 fl. PLANŞA CXLVIII. 1 - Juncus hybridus; 2 - 7. bufonius; 3-7. trifidus; 4 - 7. compressus; 5 -
Tepale de 3-4 mm. 7. gerardi; 6 - 7. tenuis; 7-7. filiformis; 8 - 7. effusus; 9 - 7. infiexus - fl. şi fragment tulp. în
secţ. longitud.; 10 - 7. maritimus; 11-7. littoralis; 12 - 7. triglumis; 13 - 7. castaneus; 14 -
b - subsp. monanthos (Jacq.) Asch. et Graebn. - Ultima frz. cu lamina 7. subnodulosus - fragment tulp. sterilă cu numai o frz. şi fr. cu perigon; 15-7. bulbosus.
până la 10 cm l u n g , ajunge ± la aceeaşi înalţ, cu bracteele. F l . izolate.

950 951
PLANŞA C X L V I I I
JUNCACEAE
13b Tulp. cu măduva întreruptă. Stamine 6. Capsula elipsoidală, ± obtuză şi
mucronată.
12 / . inflexus L . ( J. glaucus Sibth.)(plş. C X L V I I I , fig. 9). - Sp.
perenă, H . , 40-80 cm. VI-VIII. 2n=40,42. Frecv. z.step.-e.b.; paj., loc.
mlăştinoase, şanţuri. Sp. mezohigr. Euras.
14a Plante anuale, mici, de 5-10(15) cm înalţ. Frz. bazale plane, fără auricule.
F l . grupate câte (1)4-8(10) în capitule terminale. Tepale foarte inegale, cele
ext. mai lungi şi lung. acuminate.
13 J. capitatus Weigel (piş. C X X X I X bis, fig. 5). - Sp. anuală, T., 5-
10 cm. V I - I X . 2n=18. Foarte rară; loc. nis., umede. Jud. Galaţi: Hanul
Conachi. Eur. centr., sudică şi vestică.
14b Plante perene 15
15a Tulp. foliată numai la bază; frz. cilindrice, neseptate transv.; frz. şi bractee
cu vârf foarte ascuţit, rigid, înţepător 16
15b Tulp. foliată şi în partea sup. (excepţie / . triglumis din e.s. şi e.a., care are
frz. numai la bază, dar nu sunt înţepătoare); frz. transv. septate 17
16a Plantă cu rizom târâtor. Tulp. de 1,5-2 mm diam. Tepale inegale, cele int.
mai scurte, eliptice, obtuze, fără auricule apicale, cele ext. acute. Antere de
2 ori cât lung. filamentelor. Capsula elipsoidal-ovoidă, de 2,5-3,5 mm
lung., ± egală cu perigonul. Sem. de 0,8-1,2 mm.
14 / . maritimus Lam. - P i p i r i g de m a r e . (piş. C X L V I I I ,
fig. 10). Sp. perenă, G . ( H H ) , 50-80 cm. VI-VII. 2n=48. Rară, local
abundentă, pe litoralul Mării Negre şi în Deltă. Paj. înmlăştinite şi
sărăturate. Sp. mezohigr.-higr., hal. obl. Cosm.
16b Plantă dens cespitoasă. Tulp. de 2-4 mm diam. Tepale inegale, cele int. de
obicei mai lungi, cu auricule membranoase apicale. Antere de 3-4 ori mai
lungi decât filamentele. Capsula globulos-ovoidală, de 2,5-4 mm lung.,
depăşeşte evident perigonul. Sem. de 1,5-2 mm.
15 J. littoralis C . A . M e y . (J. tomniasinii Pari.; J. tyraicus (Pacz.)
V.Krecz. et Gontsch.) - P i p i r i g d e m a r e . (piş. C X L V I I I , fig. 11). Sp.
perenă, H , 60-100 cm. V - V I . 2n=48. împreună cu 15, dar totdeauna pe loc.
mai uscate, fără băltire. Sp. xeromez.-mezohal. Pont.-medit.
17a Frz. transv. septate numai în partea sup., uneori neevident. Filamente de 3-4
ori mai lungi decât anterele. Plante alpine 18
17b Frz. evident transv. septate pe toată lung. Filamente mai scurte decât
anterele, egale sau puţin mai lungi. Plante din zone mai joase 19
18a Tulp. foliată numai la bază. Bractee late, mai scurte decât fl. Infl. cu 3(-5) f l .
16 7. triglumis L . (piş. C X L V I I I , fig. 12). - Sp. perenă, H , 5-15 cm.
VII-VIII. 2n=50,120,130. Spor. e.b.-e.s.; paj. umede pe lângă izvoare,
turbării. Sp. higr., slab-mod. acid. Mţii: Rodnei, Bucegi, Făgăraş, Parâng.
Circ. arct.-alp.

953
JUNCACEAE PLANŞA C X L I X
18b Tulp. foliată şi mai sus de mijloc. Bractee asemănătoare cu frz., mai lungi
decât fl. Infl. cu 3-10 fl.
17 J. castaneus Sm. (piş. C X L V I I I , fig. 13). - Sp. perenă, H , 10-20
cm. VII-VIII. 2n=60. Rară e.a.; paj. umede, pe lângă izvoare. Mţii Rodnei.
Circ. arct.-alp.
19a Capsula 3 loculară. Alături de tulp. florifere există şi tulp. sterile
asemănătoare, dar cu numai o frz. lungă, subulata. Tepale obtuze.
18 / . subnodulosus Schrank (J. obtusiflorus Ehrh. ex Hoffm.) (piş.
C X L V I I I , fig. 14). - Sp. perenă, G.(HH.), 40-100 cm. VI-VII. 2n=40. Spor.
z.păd.stej.-e.g.; paj. înmlăştinite. Sp. higr. Atl.-centr.eur.-medit.
19b Capsula uniloculară. Tulp. sterile lipsă sau dacă sunt prezente au mai multe
frz 20
20a Tulp. subţire, moale, cu frz. filiforme, neevident transv. septate.
19 J. bulbosus L . (piş. C X L V I I I , fig. 15). - Sp. perenă, H , ( H H . ) , 5-20
cm. V I I - X . 2n=40. Jud.: Satu Mare, Bihor, Sibiu- la Cristian. Eur.
20b Tulp. robuste cu frz. evident transv. septate 21
21a Tepale obtuze, egale, evident mai scurte decât capsula.
20 J. alpinoarticulatus Chaix in Vili.(J. alpinus Vili.) - P i p i r i g d e
m u n t e . (piş. C X L I X , fig. 1). Sp. perenă, H , 10-40 cm. VI-VIII. 2n=40.
Frecv. e.b.-e.s.; paj. umede, turbării. Sp. higr., slab-mod. a c i d . Circ.
arct.-alp.
21b Tepale acute până la acuminate 22
22a Capsula acută sau abrupt contractată la vârf şi cu mucron lung 23
22b Capsula neîngustată la vârf, evident obtuză şi scurt mucronată 25
23a Tepale ± egale, evident mai scurte decât capsula.
21 J. articulatus L . em Richt. (J. lanipocarpus Ehrh. ex Hoffm.) (piş.
C X L I X , fig. 2). Sp. perenă, H , 20-50 cm. VII-VIII. 2n=80. Frecv. z.step.-
e.b.; paj. umede, uneori înmlăştinite, aluviuni nisipoase. Sp. mezohigr.
Circ.
23b Tepale evident inegale, cele int. mult mai lungi 24
24a Tulp. fără teci bazale. Frz. cu 7-11 muchii. Tepale negricioase, aproape cât
capsula care este abrupt îngustată.
22 J. atratus Krock. - P i p i r i g n e g r u . (piş. C X L I X , fig. 3). Sp.
perenă, H , 40-100 cm. VII-VIII. 2n=40. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; paj. umede,
şanţuri. Sp. mezohigr, slab-mod. acid. Euras. cont

PLANŞA CXLIX. 1 - Juncus alpinoarticulatus; 2 - J. articulatus; 3 - J. atratus — frz. secţ.

Iransv. şi fr. eu perigon; 4 - ./. acutijlorus - ca la 3; 5 - J. thoinasii; 6 - Luzula spicata; 7 -
/_. sudetica; 8 - L. pallescens; 9 - Scirpus sylvaticus - fl.; 10-5. radicans; 11 - Schoenopleclus
supinus; 12 - 5. mucronatus - fragment tulp. cu infl. şi tulp. secţ. transv.; 13 - 5. litoralis - fl. şi
glumă; 1 4 - 5 . triqueter - 11. şi glumă; 15 - Bolboschoenus maritimus; 16 - Scirpoides
holoschoenus; 17 - Isolepis setacea.

954
JUNCACEAE
24b Tulp. cu 2-3 teci bazale. Frz. cu striuri fine, fără muchii. Tepale mai scurte
decât capsula treptat îngustată.
23 J. acutiflorus Ehrh. ex Hoffm. - P i p i r i g de p ă d u r e , (piş.
C X L I X , fig. 4). Sp. perenă, H.(G.), 30-90 cm. VI-VII. 2n=40. Spor.
z.păd.stej.-e.b.; paj. umede, înmlăştinite. Sp. mezohigr.-higr., mod. acid.
Eur.
25a Infl. laxă. Tepale evident mai scurte decât capsula.
J. articulatus (vezi 22a).
25b Infl. densă. Tepale de lung. capsulei.
24 J. thomasii Ten. (piş. C X L I X , fig. 5). Sp. perenă, H.(G.), 30-
100 cm. VI-VII. Frecv. e.g.-e.b.; paj. umede. Carp.-balc.
Obs. S-au mai publicat din Ro. sp.: / . sphaerocarpus Nees, J. tenageia Ehrh. ex L.
fii., J.jacquinii L., J. squarrosus L., dar nu există material de ierbar din Ro.
2 Luzula DC. - Horst i
x=3,6,7
la F l . izolate, lung pedicelate
lb F l . grupate câte (2)3 sau mai multe în glomerule, capitule, spice
2a Plantă cu stoloni lungi. Perigon galben
1 L. luzulina (Vili.) Racib. (L. flavescens (Host) Gaudin). - Sp. perenă,
H . , 15-25 cm. V - V I . 2n=24. Rară e.f.-e.b.; păd. în special de conifere. Sp.
oligotr., mez., mod.-p.acid., helscia.-scia. Mţii Parâng şi Apuseni. Eur.
centr. şi de S. (mont.).
2b Plante fără stoloni sau cu stoloni foarte scurţi. Perigon brun roşcat
3a Frz. bazale de 2-3 mm lăţ. Caruncula scurtă şi dreaptă.
2 L.forsteri (Sm.) D C . - Sp. perenă, H , 20-30 cm. V - V I . 2n=24. Rară
e.g.-e.f; păd., tuf. Sp. oligotr., mez., subterm., mod.acid., helscia. Jud.:
Mureş, Braşov, Arad, Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj. Centr. eur.-atl.-
medit.
3b Frz. bazale de 5-10 mm lăţ. Caruncula falcată, de lung. sem..
3 L. pilosa (L.) W i l l d . - M ă l a i u l c u c u l u i . Sp. perenă, H , 20-35
cm. I V - V . 2n=66,72. Spor. e.g.-e.b.; păd. Sp. mezotr., mez., slab-
mod.acid., helscia.-scia. Circ.
4a F l . grupate câte 2-10 în glomerule numeroase, glomerulele dispuse la
rândul lor în infl. cimoase, laxe, corimbiforme sau umbeliforme
4b F l . grupate câte 5-20 în puţine (3-10) glomerule spiciforme, acestea dispuse
la rândul lor în infl. umbeliforme, spiciforme sau capituliforme
5a Frz. glabre sau foarte distanţat ciliate. Perigon castaniu de 2-3 mm.
4 L. alpinopilosa (Chaix) Breistr. (L. spadicea (AII.) D C . ) - Sp.
perenă, H , 10-25 cm. VII-VIII. 2n=12. Spor. e.s.-e.a.; paj. Sp. oligotr.-
956
JUNCACEAE
mezotr., mezohigr., mod.acid., calcifugă. Circ. arct.-alp.
a - subsp. alpinopilosa (L. allionii E.Mey.) - Frz. de l-2,5(-3) mm lăţ.
Tepale până Ia 2,5 mm. Antere de 3-4 ori mai lungi decât filamentele.
Mţii Rodnei.
b - subsp. obscura S.E. Frohner - Frz. de 3-6 mm lăţ. Tepale de 2,5-3 mm.
Antere de 5-7 ori mai lungi decât filamentele. Carp. de S.
5b Frz. evident ciliate. Perigon alb, uneori cu nuanţe de roş sau perigon brun .6
6a Frz. bazale de 10-15 mm lăţ. Perigon brun.
5 L. sylvatica (Huds.) Gaudin - Sp. perenă, H , 40-80 cm. V I - V I I .
2n=12. Frecv. e.f.-e.b.(e.s.); păd., tăieturi de păd. Sp. mezohigr., mod.-
p.acid., calcifugă. Atl.-medit.-centr. eur.
6b Frz. bazale de 3-6 mm lăţ 7
7a Perigon brun-roşcat. Frz. bazale de 4-5 mm lăţ.
? L. sieberi Tausch (L. sylvatica var. sieberi (Tausch) K . Richt.) - Sp.
perenă, H , 30-60 cm. VI-VII. Semnalaată din Mţii Codrului unde a fost
probabil introdusă. Mţii A l p i şi A l p i i Dinarici.
7b Perigon alburiu, uneori cu nuanţe de roş 8
2 8a Tepale de 5-6 mm. Antere ± egale cu filamentele. Capsula globuloasă, cât
4 1/2 din lung. perigonului. 2n=12.
? L. nivea (L.).DC. - Sp. a fost menţionată de la noi, dar neconfirmată
prin probe de herbar. Mţii Pirinei, A l p i , Apenini.
8b Tepale de circa 3 mm Antere de circa 3 ori mai lungi decât filamentele.
Capsula ovoidă, cât perigonul.
6 L. luzuloides (Lam.) Dandy et Wilmott (L. nemorosa (Pollich)
3 E.Mey.; L. albida (Hoffm.) D C . ) - M ă l a i u l c u c u l u i . Sp. perenă, H ,
30-60 cm. VI-VII. 2n=12. Frecv. e.g.-e.s.; păd., tăieturi de păd., tuf, bur.,
paj. Sp. mez., slab-mod. acid.(p.acid.). Centr. eur.
a - subsp. luzuloides - Infl. laxă. Tepale alburii; e.g.-e.f.(b.).
b - subsp. rubella (Mert. et W.D.J.Koch) Holub (subsp. cuprina (Asch. et
Graebn.) Chrtek et Kîisa) - Infl. ± contractată. Tepale roşietice; e.b.-
e.s.
9a Infl. ± nutantă, spiciformă. Caruncula foarte scurtă.
7 L. spicata (L.) D C . (piş. C X L I X , fig. 6). - Sp. perenă, H . , 10-25 cm.
VI-VIII.
a - subsp. spicata - Plantă de 15-25 cm. Infl. oblong-eliptică. Capsula
5
matură de 2,1-2,5 mm lung. Sem. de 1,1-1,5 mm. 2n=24. Eur. de N .
până în Polonia şi Franţa. Circ. arct.-alp.
9 b - subsp.conglomerata (W.D.J. Koch) J. Murr (subsp. mutabilis Chrtek et
KFisa) - Plantă de 7-15 cm. Infl. ovoidă. Capsula matură de 1,7-2 mm
lung. Sem. de 0,8-1,2 mm. 2n=12,14. Spor. e.a.; paj. pe substrat
pietros. Sp. oligotr., ,mez., psichroterm.-hekistoterm., mod.-p.acid.
957
CYPERACEAE CYPERACEAE
Carp. de S. şi E . A l p . carp. 2a Ovarul şi fr. complet închise într-o bractee în formă de sac (utricula) din
9b Infl. erectă, ± umbeliformă, rar capituliformă. Caruncula bine dezvoltată, care ies numai stigmatele 15 Carex
cel puţin cât 1/4 din săm 10 2b Ovarul şi fr. libere, cel mult baza este parţial înconjurată de bractee
10a Tepale inegale, cele int. mai scurte. Stilul mai scurt decât ovarul 11 14 Kobresia (inel. Elyna)
10b Tepale egale. Stilul egal sau mai lung decât ovarul 12 3a Perigon reprezentat prin sete (peri) moi care se alungesc mult după
11a Glomerule spiciforme 3-5, foarte scurt pedunculate, fiecare glomerul înflorire, devin exserte, sunt albe şi au aspect de lână 4
format din 5-10 fl. Tepale castaniu negricioase. 3b Perigonul, când este prezent, nu se alungeşte şi nu devine exsert după
8 L, sudetica (Willd.) Schult. - C r e d e i de m u n t e . (piş. C X L I X , înflorire ., 5
fig. 7). - Sp. perenă, H . , 15-35 cm. VI-VIII. 2n=36,48. Spor. e.b.-e.a.; paj., 4a Sete perigoniale de obicei 6 Trichophorum
margini de turbării. Sp. oligotr., mez, mod.-p.acid. Subarct.-alp.-euras. 4b Sete perigoniale numeroase 6 Eriophorum
11b Glomerule spiciforme 5-10, lung pedunculate, fiecare glomerul format din 5a Tulp. se termină cu 1 singur spiculeţ ± cilindric. Frz. reduse la 1-3 teci
12-20 fl. Tepale palid brun-gălbui. bazale 7 Eleocharis
9 L. pallidula Kirschner (L. pallescens auct.) (piş. C X L I X , fig. 8). - 5b Tulp. se termină cu mai multe spiculeţe 6
Sp. perenă, H , 10-30 cm. VI-VII. 2n=12. Spor. e.g.-e.b.; paj. Sp. xeromez.- 6a Tulp. se termină cu 1-câteva capitule dense, sferice, de circa 1 cm diam.; 1
mez, mod.acid. Euras. capitul sesil, celelalte pedunculate. Frz. bazale reduse la teci ....4 Scirpoides
12a Plantă cu stoloni. Stil mai lung decât ovarul. Antere de 3-4 ori mai lungi 6b Infl. nu sunt capitule sferice, compacte 7
decât filamentele. 7a Plantă cu frz. plane, liniare, de 10-15 mm l ă ţ , cu margini rigid serulate
10L. campestris (L.) D C . - M ă l a i u l c u c u l u i . Sp. perenă, H , 10- 12 Cladium
30 cm. III-V. 2n=12. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; paj, margini de păd. Sp. 7b Marginile frz. nu sunt serulate 8
xeromez.-mez, slab-mod. acid. Circ. 8a Tulp. se termină cu 1 spic terminal de circa 3 cm lung, format din 5-12(-
12b Plantă fără sau cu puţini stoloni. Stil ± egal cu ovarul. Antere de lung 25) spiculeţe dispuse distih. Frz. plane, de 2-4 mm lăţ 9 Blysmus
filamentelor sau puţin mai lungi. 8b Infl. nu este spic, ci spiculeţele sunt, fie pedunculate, fie sesile şi grupate
11 L. multiflora (Ehrh.) Lej. - Sp. perenă, H , 20-60 cm. V - V I . Frecv. umbeliform, paniculiform sau capituliform 9
e.g.-e.s.; paj, rarişti de păd. Sp. oligotr, mez, mod.-p.acid. 9a Spiculeţe cu 1-3 fl. şi câteva glume sterile la bază 10
a - subsp. multiflora - Glomerule spiciforme evident pedunculate. Tepale 9b Spiculeţe multiflore 11
de lung. capsulei. 2n=36. Circ. 10a Infl. terminală, capituliformă, brun-negricioasă. Toate frz. dispuse bazai
b - subsp. congesta (Thuill.) Arcangeli - Glomerule spiciforme scurt 13 Schoenus
pedunculate sau subsesile. Tepale evident mai lungi decât capsula. 10b Infl. terminală, mai laxă, albă la înflorire.Tulp. foliată 11 Rhynchospora
2n=48. Carp. S. Centr. eur.-medit. (mont.). 11a Bractee (glume) dispuse distih, rareori tristih. Perigon absent 8 Cyperus
(inel. Chloroyperus, Pycreus, Juncellus, Dichostylis, Acorellus)
ORD. CYPERALES
11b Bractee (glume) dispuse în spirală 12
F a m . Cyperaceae Juss. 12a Perigon absent 13
12b Perigon prezent, format din 4-6 sete 14
Plante erbacee, de obicei perene cu rizomi. Tulp. plină cu măduvă. Frz.
13a Spiculeţe 1-4, sesile, grupate capituliform şi aparent lateral. Tulp. cilindrică
alterne, cu teaca închisă şi limbul liniar, uneori prezintă ligulă sau limbul
5 Isolepis
lipseşte. F l . hermafrodite, sau unisexuate, grupate în spiculeţe, iar spiculeţele în
infl. compuse. învelişul floral reprezentat prin sete (peri) perigoniale sau 13b Spiculeţe în cea mai mare parte pedunculate, grupate terminal umbeliform.
lipseşte. Stamine 1-3. Gineceu sup, ovar tricarpelar, unilocular şi uniovulat. Fr. Tulp. obtuz 3 muchiată 10 Fimbristylis
achenă. 14a Rizom cu stoloni scurţi cu tuberculi. Frz. fără ligulă 3 Bolboschoenus
l a F l . unisexuate. Tulp. 3 muchiată (sau obtuz 3 muchiată) în secţ. 14b Plante fără tuberculi. Frz. cu ligulă 15
15a Tulp. frunzoasă. Infl. terminală 1 Scirpus
transv subfam. Caricoideae ...2
lb F l . hermafrodite. Tulp. cilindrică sau 3 muchiată....subfam. Scirpoideae...3 15b Tulp. fără frz, numai cu teci bazale. Infl. aparent laterală, cu 1(2) hipsofilă

958 959
CYPERACEAE . CYPERACEAE
la bază, în prelungirea tulp 2 Schoenoplectus 5a Setele perigonului spatulat dilatate spre vârf şi ciliate. Spiculeţe grupate în
fascicule, fasciculele dispuse umbeliform, cu radii inegale, unele spiculeţe
1. Subfam. Scirpoideae solitare.
5 S. litoralis (Schrad.) Palia (Scirpus litoralis Schrad.) (piş. C X L I X ,
1 Scirpus L. fig. 13). - Sp. perenă, G.(HfL), 1-1,5 m. VII-VIII.2n=10. Rară. Delta
Dunării. Sp. higr., term., hal. fac. Medit.
la Spiculeţe ovoidale, de 3-4 mm lung., grupate în fascicule câte 2-5, unele
fiind solitare. Setele perigonului drepte, de lung. fr. 5b Setele perigonului nedilatate. Spiculeţe grupate în fascicule ± sesile, la fel
şi spiculeţele sunt sesile.
1 S. sylvaticus L . - P i p i r i g . (piş. C X L I X , fig. 9). Sp. perenă, G . , 30-
120 cm. VI-VII. 2n=62,64. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; loc. mlăştinoase şi ± 6 S. triqueter (L.) Palia (Scirpus triqueter L.) (piş. C X L I X , fig. 14). -
umbroase. Sp. higr. Circ. Sp. perenă, G.(HH.), 50-100 cm. VII-VIII. 2n=40,42,44. Spor. z.silvostep.-
e.g.; loc. mlăştinoase, stufărişuri. Sp. mezohigr.-higr. Euras. (submedit.).
lb Spiculeţe alungit ovoidale, de 3-8 mm lung., solitare. Setele perigonului
Obs. S. x carinatus (Sm.) Palia, cu tulp. în partea inf. cilindrică şi în cea sup.
ondulate, de 2-3 ori cât fr. trimuchiată este interpretat ca hibrid între 3 şi 6.
2 5. rădicam Schkuhr (piş. C X L I X , fig. 10). - Sp. perenă, G . , 40-90
cm. V I - V I I . 2n=56,58. Rară z.păd.stej.-e.f; loc. mlăştinoase. Sp. higr. Jud.: 3 Bolboschoenus (Asch.) Palia
Bistriţa-Năsăud, Braşov, Sibiu, Bacău, Neamţ. Euras. cont.
1 B. maritimus (L.) Palia (Scirpus mahtimus L . ) - R o g o z , Ş o v a r .
2 Schoenoplectus (Rchb.) P a l i a (piş. C X L I X , fig. 15). Sp. perenă, G.(HH.), 30-120 cm. VI-VIII. 2n=80,
circa 104. Foarte frecv. z.step.-e.g.; stufărişuri, mlaştini, orezarii. Cosm.
la Plantă anuală, de 5-15(-30) cm. Hipsofila de la baza infl. cât 1/4-1/2 din
lung. tulp.
1 S. supinus (L.) Palia (Scirpus supinus L . ; Isolepis supina (L.) R.Br.) 4 Scirpoides Seg.
(piş. C X L I X , fig. 11). - Sp. anuală, T., 5-15(-30) cm. VII-VIII. 2n=28.
Spor. z.silvostep.-e.g.; loc. umede, orezarii. Sp. mezohigr.-higr. Cosm. 1 S. holoschoenus (L.) Sojâk (Scirpus lioloschoenus L . ; Holoschoenus
vulgaris Link) - Ţ i p i r i g . (piş. C X L I X , fig. 16). Sp. perenă, G . , 30-90
lb Plante perene, robuste 2
cm. VII-VIII. 2n=circa 164. Spor. z.step.-z.păd.stej.; nis. continentale (pe
2a Plantă cespitoasă. Frz. reduse la teci, fără lamine. Infl. un capitul dens
malul apelor) şi marine, dune. Sp. mez.-higr., psamof, subterm. Euras.
format din 4-10(-20) spiculeţe sesile.
(submedit.).
2 S. mucronatus (L.) Palia (Scirpus mucronatus L.) (piş. C X L I X , fig.
12). - Sp. perenă, H.(HFL), 40-90 cm. VI-VIII. 2n=42. Spor. z.silvostep.-
5 Isolepis R.Br.
z.păd.stej.; loc. mlăştinoase, orezarii. Sp. mezohigr.-higr., subterm. Cosm.
2b Plante cu rizomi. Tecile sup. au lamine scurte 3
3a Tulp. cilindrică 4 1. /. setacea (L.) R.Br. (Scirpus setaceus L . ; Schoenoplectus setaceus
3b Tulp. 3 muchiată, cel puţin în partea sup 5 (L.) Palia) (piş. C X L I X , fig. 17). Sp. anuală-perenă, T.-H., 5-15(-30) cm.
4a Tulp. de circa 15 mm gros. Glume glabre. Stigmate 3. Achena comprimat- V l - V I I I . 2n=28. Spor. z.step.-e.f; loc. umede şi nis. Sp. mezohigr., mod.-
trimuchiată. p.acid. Euras. (suboceanic).
3 S. lacustris (L.) Palia (Scirpus lacustris L.) - P i p i r i g . Sp. perenă,
G.(HFL), 1-3 m. VII-VIII. 2n=42. Frecv. z.step.-e.f; stufărişuri, pe lângă Trichophorum Pers.
ape. Sp. eutr., higr. Cosm.
Sete perigoniale, de obicei 6(-13), albe ca zăpada, până la 2-5 cm lung. la
4b Tulp. până la 8 mm gros. Glume cu papile dense, roşii. Stigmate 2. Achena fructificare. Tulp. 3 muchiate.
plan-convexă.
? T. alpinum (L.) Pers. (Eriophoruin alpinum L . ; Scirpus hudsonianus
4 S. tabernaemontani (C.C.Gmel.) Palia (Scirpus tabernae-montani
(Michx.) Fernald) (piş. C L , fig. 1). - Sp. perenă, G.(HH.), 10-30 cm. I V - V .
C.C.Gmel.) - Sp. perenă, G.(HH.), 50-150 cm. VI-VII. 2n=38,42,44.
2n=58. Menţionată de botaniştii vechi, din mlaştini turboase, dar
Frecv. z.silvostep.-e.b.; stufărişuri, orezarii. Sp. eutr., higr., hal. fac. Euras.

961
960
CYPERACEAE
neconfirmată prin probe de ierbar. N . şi centrul Eur.

6 Eriophorum L . -Bumbăcariţă
x=29
la Tulp. cu 1 spiculeţ terminal 2
lb Tulp. cu mai multe spiculeţe terminale, pedunculate 3
2a Tulp. în partea sup. 3 muchiată. Plante cespitoase, fără stoloni.
1 E. vaginatum L . (piş. C L , fig. 2). - Sp. perenă, H , 30-50 cm. VI-VII.
2n=58. Frecv. e.b.-e.s.; mlaştini, turbării. Sp. oligotr, higr, mod.-f.p.acid.
Circ.
2b Tulp. cilindrică. Plante cu stoloni scurţi.
2 E. scheuchzeri Hoppe - Sp. perenă, H , 10-35 cm. VI-VII. 2n=58.
Spor. e.b.-e.s.; mlaştini, turbării. Sp. oligotr, higr, mod.-f.p.acid. Circ.
arct.-alp. eur.
3a Tulp. cilindrică-subcilindrică (la vârf 3 muchiată). Spiculeţe 3-5(-7) cu
pedunculi glabri.
3 E. angustifolium Honck. (E. polystachion L . p.p.) - Sp. perenă,
G.(HH.), 15-60 cm. V - V I . 2n=58. Frecv. e.g.-e.b.; paj. înmlăştinite,
turbării. Sp. oligotr, higr, slab-mod. acid. Circ.
3b Tulp. 3 muchiată. Pedunculii spiculeţelor scabri 4
4a Plante cespitoase, fără stoloni. Frz. de 3-8 mm l ă ţ , plane. Glume
uninervate.
4 E. latifolium Hoppe - Sp. perenă, H , 20-60 cm. V - V I . 2n=circa
54,72. Frecv. e.g.-e.b.; paj. înmlăştinite. Sp. mezohigr.-higr, neutr. Circ.
4b Plante cu stoloni. Frz. de 1-2 mm l ă ţ , trimuchiate. Glume multinervate.
5 E. gracile W.D.J.Koch (piş. C L , fig. 3). - Sp. perenă, G.(HH.), 20-40
cm. VI-VII. 2n=76. Spor. e.g.-e.b.; mlaştini, turbării. Sp. oligotr, higr,
mod.-f.p.acid. Eur.

7 Eleocharis R.Br. - P i p i r i g u ţ
x=5,8
la Plantă anuală, cespitoasă. Tulp. de circa 1 mm diam. Spiculeţ ovoid,
multiflor, de 4-8 mm lung. Glume (bractee) lat ovate. Stigmate 2
1 E. ovata (Roth) Roem. et Schult. (E. soloniensis (Dubois) Mansf.) -
Sp. anuală, T , 5-30 cm. VI-VIII. 2n=10.Spor. z.păd.stej.-e.f; loc. umede,

PLANŞA C L . 1 — Trichophorum alpinum — a-fr. cu perigon; 2 - Eriophorum vaginatum —

exemplar fructifer: a-fl.; b-fr. cu perigon; 3 - E. gracile; 4 - Eleocharis parvula; 5 - E. uniglumis
- a-gluma inf.; 6 - Cyperus fuscus - infl. şi spiculeţ; 7 - C. michelianus - infl.; 8 - C. hamulosus
- infl.; 9 - C. serolinus - infl. şi fr. cu glumă; 10 - C. pannonicus - infl.

962
963
 /

CYPERACEAE CYPERACEAE
8a Sete perigoniale 6-8, bine dezvoltate, mai lungi decât fr. Tulp. cu 8-12
periodic inundate. Circ. coaste.
lb Plante perene, cu rizomi sau stoloni (dacă sunt cespitoase, tulp. este 7 E. mamillata (H. Lindb.) H . Lindb. ex Dorfl. - Sp. perenă, G.(HFL),
^„ . , • - -
L
15-40 cm. VII-VIII. 2n=16. Răsp. nesigură. Trans., mlaştini turboase,
filiformă, de 0,5 mm diam.)
Euras.
2a Stigmate 3. Gluma (bracteea) cea mai de jos, de la baza spicului, cât 1/2
din lung. spicului • ^ 8b Sete perigoniale 4. Tulp. cu peste 20 coaste.
2b Stigmate 2. Gluma (bracteea) cea mai de jos, mai scurtă decât 1/4 din lung. 8 E. mitracarpa Steud. - Sp. perenă, G.(HH.), 20-40 cm. VI-VIII.
spicului ' Spor. în Delta Dunării. Pont.
3a Tulp. 4 muchiată. Setele perigoniale lipsă sau foarte scurte. Fr. de circa 1 9a Stilopodiu cel puţin de 2 ori mai înalt decât lat. Sete perigonale de obicei 5,
mm, fin longitud. costat. bine dezvoltate, mai lungi decât fr. Tulp. cu 12-16 coaste evidente.
2 E. acicularis (L.) Roem. et Schult. - Sp. perenă, H.(HH.), 2-10(20) 9 E. austriaca Hayek (E. palustris subsp. austriaca (Hayek) Podp.). -
cm. V I - I X . 2n=20. Spor. z.step.-e.f.; loc. umede, periodic inundate, Sp. perenă, G.(HH.), 15-40 cm. VI-VIII. 2n=16. Rară e.g.-e.f; mlaştini, în
orezarii. Circ. lungul apelor. Răsp. incomplet cunoscută. Mt. Siriu şi Mţii Apuseni (Valea
Răcătău). Euras. (mont.).
3b Tulp. cilindrică. Sete perigoniale prezente, egale sau mai lungi decât fr 4
9b Stilopodiu puţin mai înalt decât lat. Sete perigonale 0-4, slab dezvoltate.
4a Plantă cu stoloni foarte subţiri care formează terminal tuberi albicioşi. Fr.
Tulp. fin striată, cu peste 20 coaste.
de circa 1 mm, neted.
10 E. palustris (L.) Roem. et Schult. - Sp. perenă, G.(HH.), 10-60 cm.
3 E. parvula (Roem. et Schult.) Link ex Bluff, Nees et Schauer (piş.
VI-VIII. 2n=16,38. Frecv. z.step.-e.b.; mlaştini, în lungul apelor, orezarii.
C L , fig. 4). - Sp. perenă, H.(HH.), 2-8 cm. VII-IX. 2n=10. Rară, pe litoral Sp. higr. Cosm.
la Sulina. Atl.-medit.
4b Plantă cu stoloni subţiri, fără tuberi. Fr. de circa 2 mm, longitud. fin striat. 8 Cyperus L . (inel. Chlorocyperus R i k l i , Pycreus Beauv., Jun-
4 E. quinqueflora (F. Hartmann) O.Schwarz (E. pauciflora (Lightf.) x=9 cellus C . B . C l a r k e , Dichostylis Beauv., Acorellus Palia)
Link) - Sp. perenă, H.(HH.), 5-15(30) cm. VI-VII. 2n=circa 132,134. Rară,
la A x u l spiculeţului articulat la baza fiecărei fl. şi apare în zig-zag; la
z.păd.stej.-e.f; loc. umede, pe lângă ape. Sp. mezohigr. Jud.: Cluj, maturitate se fragmentează în segmente (internoduri), fiecare segment cu
Harghita, Braşov, Sibiu. Circ. bractee şi fr.
5a Tulp. capilare, de 0,5 mm diam. Tecile cele mai sup. foarte oblic 1 C. odoratus L . (Cferax Rich.; Torulinium odoratum (L.) Hooper; T.
trunchiate. Plantă cespitoasă. ferax (Rich.) Urban) - Sp. anuală-perenă, T.-H., 30-130 cm. Infl.
5 E. carniolica W.D.J.Koch - Sp. perenă, H.(HH.), 10-20 cm. VII- umbeliformă, cu 6-12 radii inegale şi cu 5-9 hipsofile foliacee la bază.
VIII. 2n=20. Spor. z.păd.stej.-e.b.; paj. temporar inundate. Centr. şi E. VI1I-X. Rară, Delta Dunării. Sp. higr.-hidrofilă. Adv. (Am. de N.).
Eur.C.E. lb A x u l spiculeţului nearticulat, nu se fragmentează şi persistă pe rahis 2
5b Tulp. peste 1 mm diam. Tecile cele mai sup. transv. retezate. Plante cu 2a Lamina cu ligulă îngustă la bază 3
rizomi 6 2b Lamina fără ligulă 4
6a Gluma cea mai de jos, de la baza spiculeţului, înconjură complet baza 3a Spiculeţe grupate dens, capitulifonn, într-o infl. umbeliformă. Glume
obovat-subrotunde, de 0,5-0,7 mm lung. Fr. gălbui.
spicului. Spic până la 12 mm lung.
6 E. uniglumis (Link) Schult. (piş. C L , fig. 5). - Sp. perenă, G.(HH.), 2 C. difformis L . - Sp. anuală, T., 20-60 cm. V I I - X . Spor. z.step.-
10-30 cm. VI-VIII. 2n=40,44,46. Spor. z.păd.stej.-e.f; paj. înmlăştinite, z.păd.stej.; mlaştini, orezarii. Sp. higr., term. Adv. (Ins. Azore).
uneori salinizate. Sp. mezohigr.-higr., hal. fac. Euras. 3b Spiculeţe grupate lax în umbele simple şi acestea în umbele compuse.
baza Glume ovate, de 1,1-1,3 mm. Fr. alb.
6b Două spicului
glume, de la baza spiculeţului, subegale, înconjură fiecare 1/2 din'
7a Stilopodiu (baza stilului îngroşată, umflată) mai lat decât înalt 8 3 C. fuscus L . - C ă p r i ş o r o a c h e ş , (piş. C L , fig. 6). Sp. anuală,
7b Stilopodiu mai înalt decât lat, sau lăţ. şi înalţ, sunt cel mult egale. Sete 0-5. T., 5-30 cm. VII-VIII. 2n=72. Frecv. z.step.-e.f; loc. umede, malul apelor,
Tulp. cu peste 12 coaste " orezarii. Sp. mezohigr. Euras.

964 965
CYPERACEAE
4a Infl. 1 capitul sesil, dens, format din spiculeţe mici, de 3-4 mm lung. şi
uneori încă 1-3 capitule pedunculate; la baza capitulului central, sesil, se
află 2-6 hipsofile lungi
4b Spiculeţe laxe, vizibile, mari, peste 5 mm lung
5a Infl. 1 capitul ovoidal-globulos,sesil.
4 C. michelianus (L.) Delile (Dichostylis micheliana (L.) Nees) (piş.
C L , fig. 7). - Sp. anuală, T , 5-15 cm. VII-VIII. Spor. z.step.-e.g.; loc. ±
n i s , umede, fără vegetaţie. Sp. mezohigr, subterm. Centr. eur.-submedit.
5b Infl. formată dintr-un capitul ovoidal,sesil şi câteva laterale, pedunculate.
5 C. hamulosus M.Bieb. (Dichostylis hamulosa (M.Bieb.) Ness) (piş.
C L , fig. 8). - Sp. anuală, T , 2-15 cm. VII-VIII. Rară z.silvostep.-
z.păd.stej.; nis. pe marginea apelor. Jud.: Dolj, Tulcea, Galaţi. Eur. de E.
6a Stigmate 3. Fr. 3 muchiat
6b Stigmate 2. Fr. 3 plan-convex sau biconvex
7a Plantă perenă, cu rizom puternic, lung. Spiculeţe grupate lax la vârful unor
ramuri lungi până la 20(30) cm, infl. generală fiind asemănătoare cu
umbela compusă.
6 C. longus L . (Chlorocyperus longus (L.) Palia) - Sp. perenă,
G.(HLL), 40-100 cm. VII-VIII. Spor. z.step.-e.g.; loc. umede, pe lângă ape.
Sp. mezohigr.-higr. în sudul ţării şi Dobr. Centr. eur.-medit.
a - subsp. longus - Infl. cu 6-10 ramuri lungi până la 30 cm, uneori
ramificate. Glume cu margine hialină lată.
b - subsp. badius (Desf.) Murb. - Infl. cu 2-4 ramuri scurte, de 4-5 cm.
Glume cu margine hialină foarte îngustă. Jud. Tulcea.
7b Plante anuale sau perene, cespitoase. Spiculeţele grupate strâns,
capituliform, capitulele cu pedunculi până la 5(-10) cm
8a Plantă anuală sau perenă, dar cespitoasă, fără rizom. Glume liniar-
lanceolate, de 0,5 mm l ă ţ , neevident nervate. Fr. liniar-oblong.
7 C. gloineratus L . (Chlorocyperus gloineratus (L.) Palia) - Sp.
anuală-perenă, T.-H.(HH.), 10-50 cm. VII-VIII. Spor. z.step.-e.g.; loc.
umede, pe lângă ape, orezarii. Sp. mezohigr.-higr. Euras. (submedit.).
8b Plantă anuală, cespitoasă. Glume ovat-eliptice, de 1,5 mm l ă ţ , cu 7-9
nervuri. Fr. obovoid.
8 C. glaber L . (Chlorocyperus glaber (L.) Palia) - Sp. anuală, T , 10-
50 cm. VII-VIII. Spor. z.step.-e.g.; margini de ape, nis. umede. Sp.
mezohigr, subterm. Euras. (medit.).
9a Plantă perenă, robustă, de 30-120 cm înalţ, cu rizom lung. Frz. de 7-10
mm lăţ.
9 C. serotinus Rottb. (Juncellus serotinus (Rottb.) C.B.Clarke) - Sp.
perenă, G , 30-120 cm. VIII-IX. Spor. z.silvostep.-z.păd.stej.; loc.
mlăştinoase, pe lângă ape, orezarii. Sp. mezohigr.-higr. O l t , M u n t , Mold.
966
CYPERACEAE
Euras. (submedit.).
9b Plante anuale, scunde, până la 30 cm înalţ. Frz. de 1-3 mm lăţ 10
5 10a Hipsofile 2(3), inegale, cea inf. mai lungă, în continuarea tulp, astfel infl.
6 pare ± laterală; hipsofile dilatate la bază. Lamina fără nervură mediană
evidentă. Glume roşietic-brune, cu o dungă mediană verzuie, lată de 1 mm.
10 C. pannonicus Jacq. (Acorellus pannonicus (Jacq.) Palia) (piş. C L ,
fig. 9). - Sp. anuală-perenă, T . - H , 10-30 cm. VIII-IX. 2n=circa 68-76.
Spor. z.step.-z.silvostep.; paj. pe nis. umede şi salinizate. Sp. oligotr,
mezohigrohal. Jud.: Arad, Dolj, Brăila, Constanţa, Tulcea, inel. în Deltă.
Pont.-pan.-balc.
10b Hipsofile 2-5, ± egale, nedilatate la bază. Infl. terminală. Glume gălbui.
Nervura mediană a laminei evidentă.
7 11 C. flavescens L . (Pycreus flavescens (L.) Rchb.) - C ă p r i ş o r .
9 (piş. C L , fig. 10). Sp. anuală, T , 5-30 cm. V I I - X . Frecv. z.step.-e.g.; loc.
umede, pe lângă ape. Sp. mezohigr. Cosm.
9 Blysmus Panz. ex Schult.
1 B. compressus (L.) Panz. ex Link (piş. C L I , fig. 1). - Sp. perenă, G ,
10-40 cm. VI-VII. 2n=42. Spor. e.g.-e.b.; paj. înmlăştinite, pe lângă ape,
aluviuni nisipoase. Sp. mezohigr. Euras.
10 Fimbristylis V a h l
la Infl. cu 10-40 spiculeţe; spiculeţe de 3-5 mm lung. şi 1-1,5 mm lăţ. Fr. cu
6-7 coaste, transv. încreţit.
1 F. bisumbellata (Forssk.) Bubani (F. dichotoma auct. non (L.) Vahl)
8 - Sp. anuală, T , 3-15 cm. V I I - X . Rară z.păd.stej.; aluviuni recente, luto-
nisipoase, izvoare de terasă. Sp. mezohigr. Jud.: Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea,
Giurgiu, Tulcea. Eur. de S , As. de E. şi S V , A f r , Australia.
lb Infl. cu cel mult 10 spiculeţe; spiculeţe de 4-7 mm lung. şi 2-4 mm lăţ. Fr.
cu 9-12 coaste, transv. încreţit.
? F. annua (AII.) Roem. et Schult. - Menţionată din Deltă, probabil
prin confuzie cu sp. anterioară.
11 Rhynchospora Vahl
1 R. alba (L.) Vahl (piş. C L I , fig. 2). - Sp. perenă, H , 15-40 cm. VII-
VIII. 2n=26,42. Rară e.g.-e.b.; turbării acide, umede. Sp. mezohigr.-higr,
oligotr, p.-f.p.acid. Jud.: Maramureş, Cluj, Harghita, Braşov, Bacău,
Suceava. Circ. (R.).
967
CYPERACEAE
12 Cladium P . B r o w n e
1 C. mariscus (L.) Pohl (piş. C L I , fig. 3). - Sp. perenă, G.(HH.), 80-
200 cm. VII-VIII. Spor. z.step.-e.f; mlaştini. Sp. eutr.-mezotr., higr.
a - subsp. mariscus - Infl. contractată, formată din glomerule alcătuite din
10-20(30) spiculeţe. 2n=36,60. Eur. centr., atl. şi Scand.
b - subsp. marţii (Roem. et Schult.) Soo - Infl. largă, formată din
glomerule alcătuite din 3-7(10) spiculeţe. Delta Dunării. Medit.-As.
centr.
13 Schoenus L .
la Infl. formată din 5-10 spiculeţe grupate capituliform, la bază cu 2 hipsofile,
dilatate la bază, cea i n f cel puţin de 2 ori cât infl. Tecile bazale şi glumele
negricioase.
1 S. nigricans L . - B u m b u r e z . (piş. C L I , fig. 4). Sp. perenă,
H.(HFL), 15-50 cm. V - V I I I . 2n=44,54. Spor. z.step.-e.f; paj. înmlăştinite,
depresionare. Sp.oligotr., mezohigr.-higr., neutr. Cosm.
lb Infl. formată din 1-4 spiculeţe. Hipsofila inf. de la baza infl. nedilatată
evident la bază şi ± egală cu infl. Teci bazale şi glume brun-roşcate.
2 S. ferrugineus L . (piş. C L I , fig. 5). Sp. perenă, H.(HH.), 10-30 cm.
V - V I . 2n=76. Rară e.g.-e.b.; paj. înmlăştinite, turbării. Sp.oligotr.-mezotr.,
higr., slab acid. Jud.: Cluj, Braşov, Harghita, Iaşi, Neamţ, Suceava. Eur.
(mont.).
2 S u b f a m . Caricoideae
14 Kobresia W i l l d . (inel. Elyna Schrad.)
la Tecile bazale fără lamina. Infl. generală un spic compus format din 10-20
spiculeţe biflore, fl. inf. femeiască, cea sup. bărbătească (excepţie spiculeţul
terminal cu mai multe f l . bărbăteşti). Bracteea f l . femeieşti cu margini
concrescute la bază, astfel fl. bărbătească şi ovarul sunt acoperite parţial.
1 K. myosuroides (Vili.) Fiori (Elyna myosuroides (Vili.) Fritsch) (piş.
C L I , fig. 6). - Sp. perenă, H . , 5-20 cm. VI-VIII. 2n=60. Spor. e.a.(tundra
alpină); pe sol. schel., în staţiuni vântuite. Sp.oligotr., mez., hekistoterm.,
mod. acid. Mţii: Bucegi, Piatra Craiului, Făgăraş, Retezat, Godeanu. Circ.
arct.-alp.
lb Tecile bazale cu lamina. Infl. generală formată din 3-5(-10) spice compuse,
sesile, fiecare alcătuit din 4-8 spiculeţe uniflore, cu f l . sup. bărbăteşti,
celelalte femeieşti. Bracteea fl. femeieşti cu margini libere până la bază.
2 K. simpliciuscula (Wahlenb.) Mack. (piş. C L I , fig. 7). - Sp. perenă,
968
CYPERACEAE
H . , 5-20 cm. VII-VIII. 2n=76. Rară e.a; paj. pe versanţi abrupţi, Stâne,
calc., vântuite. Mţii Rodnei şi Bucegi. Circ. arct.-alp.
1
15 Carex L . -Rogoz
la Tulp. cu 1 spiculeţ terminal 2
lb Tulp. cu mai multe spiculeţe terminale grupate în spice compuse sau
raceme cu spiculeţe sau panicule cu spiculeţe 6
2a Plante dioice. Stigmate 2 3
2b Plante monoice 4
3a Plantă cespitoasă, fără rizomi târâtori. Utricule de 3,5-4,5 mm lung., alungit
lanceolate, lung rostrate.
1 C. davalliana Sm. (piş. C L I , fig. 8). Sp. perenă, H . , 10-30 cm. I V - V .
2n=46. Spor. e.g.-e.b.; paj. înmlăştinite, turbării. Sp. mezohigr., slab acid.
până la neutr. Centr. eur. (mont.).
3b Plantă cu rizomi subţiri, târâtori. Utricule de 2,5-3,5 mm lung., ovoidale,
scurt rostrate.
2 C. dioica L . (piş. C L I , fig. 9). Sp. perenă, H . , 5-25 cm. I V - V .
2n=52,60. Spor. e.g.-e.b.; turbării eutrofe. Sp. higr., mod. acid. Circ. (R.).
4a Plantă dens cespitoasă, fără rizomi târâtori. Glumele f l . femeieşti cad
înaintea utriculelor; fl femeieşti scurt pedicelate.
3 C. pyrenaica Wahlenb. (piş. C L I , fig. 10). Sp. perenă, H . , 5-30 cm.
VII-VIII. Spor. e.a.; grohotişuri fixate. Sp. mez., silic. Carp. sudici. Circ.
alp.
4b Plante cu rizomi târâtori 5
5a Utricule de 5-7 mm lung., fusiform-oblongi, patente sau reflecte, mai lungi
decât glumele.
4 C. pauciflora Lightf. (piş. C L I , fig. 11). Sp. perenă, G . , 5-20 cm.
VI-VII. 2n=46,76. Frecv. e.f.-e.b.; turbării oligotr. Sp. higr., f.p.acid. C i r c -
bor. (R.).
5b Utricule de 2,5-4 mm lung., obovoidal-elipsoidale, erect-patente, foarte
scurt rostrate, mai scurte sau egale cu glumele.
5 C. rupestris A H . (piş. C L I , fig. 12). Sp. perenă, H . , 5-15 cm. VI-VII.
2n=50,52. Rară e.a. pe stâne. Sp. oligotr., xeromez.-mez., calc. Mţii:
Rodnei, Giurgeu, Ceahlău, Bucegi, Piatra Craiului, Godeanu. Circ.
arct.-alp.
Obs. C. obtusata Liljeblad, sp. ± asemănătoare cu C. rupestris, dar cu glume cât 'A din
La genul Carex fl. sunt unisexuate, fără înveliş floral; fl. bărbătească este fomiată dintr-o
bractee numită glumă şi 2-3 stamine; fl. femeiască este formată dintr-o bractee inf. numită glumă,
o bractee sup. în formă de sac numită utriculă şi ovarul închis în utriculă. Fl. sunt grupate în spice
simple numite spiculeţe, iar acestea în spice compuse, raceme cu spiculeţe, mai rar panicule cu
spiculeţe.
969
CYPERACEAE PLANŞA C L I
lung. utriculelor, se afirmă că există în ierbarul din Lwow, provenind din Ro. (Ciuc).
Ecologia şi arealul acestei sp. ne determină să punem la îndoială acest fapt; sau este o eroare
de determinare, sau materialul nu provine din Ro.
6a Toate spiculeţele ± asemănătoare, cu fl. bărbăteşti şi femeieşti în acelaşi
spiculeţ sau numai spiculeţul terminal cu fl. bărbăteşti şi femeieşti, celelalte
spiculeţe femeieşti 7
6b Spiculeţe unisexuate, diferite ca formă, rareori asemănătoare, unele
(terminal) bărbăteşti, cele inf. femeieşti (uneori spiculeţele mijlocii pot
avea şi fl. bisexuate sau terminal să fie spiculeţe femeieşti) 42
7a Infl. densă, capituliformă, globuloasă, cu 2-5 hipsofile foliacee la bază,
lungi până la 10(-15) cm. Utricula pedicelată, lung rostrată, cel puţin de 2
ori cât gluma. Stigmate 2.
6 C. bohemica Schreb. (piş. C L I , fig. 13). - Sp. perenă, H , 8-20 cm.
V I - I X . 2n=80. Rară e.g.; loc. mlăştinoase, noroioase. Sp. mezohigr.-higr.
Jud.: Cluj, Braşov, Covasna. Euras.
7b Infl. spiciformă (dacă este totuşi ± globuloasă, nu are hipsofile lungi
la bază) 8
8a Stigmate 3 9
8b Stigmate 2 15
9a F l . bărbăteşti la vârful spiculeţului 10
9b F l . femeieşti la vârful spiculeţului 11
10a Infl. capituliformă, formată din 2-4 spiculeţe subsesile. Utricula de 2,5-4
mm l u n g , obovoidală.
C. parviflora (vezi 12a).
10b Infl. un spic compus, ovoidal, format din 4-6 spiculeţe. Utricula de 5-8 mm
l u n g , alungit ovoidal-lanceolată. Tulp. şi frz. curbate
7 C. curvula AII. (piş. CLII, fig. 1). - Sp. perenă, H , 5-30 cm. VII-
VIII. 2n=circa 86. Spor. (local abundent) e.a.; paj. de pe platouri, coame, pe
sol. humico-silicatice. Sp. oligotr, m e z , psichroterm.-hekistoterm, p.acid,
silic. Mţii: Rodnei, Bucegi, Făgăraş, Retezat, Parâng, Godeanu, Ţarcu. A l p .
eur.
11a Spiculeţe erecte, sesile sau cu pedunculi <1 cm 12
11b Cel puţin spiculeţul inf. pendul, cu peduncul >1 cm 13
12a Spiculeţe 2-4 grupate capituliform. Utricula obovoidală, de 2,5-4 mm lung.

PLANŞA CLI. 1 - Blysmus compressus - a-fl.; 2 - Rhynchospora alba - a-fl.; 3 - Cladium

mariscus - a-spiculeţ; b-fl.; 4 - Sclwenus nigricans - infl. şi fl.; 5- S. ferrugineus - infl. şi fl.; 6 —
Kobresia myosuroides - a-spiculeţ biflor; 7 — K. simpliciuscula — a-spiculeţ femeiesc uniflor şi
b-bărbătesc; 8 - Carex davalliana (plantă femeiască,) - a-utriculă; b-glumă; 9 - C. dioica -
a-utriculă; b-glumă; 10 - C. pyrenaica- a-utriculă; b-glumă; 11 - C. pauciflora - spiculeţ; 12 -
C. rupestris - utricula cu glumă; 13 - C. bohemica (8a, 8b, 9a, 9b - original).

970
CYPERACEAE PLANŞA CLII

8 C. parviflora Host (piş. CLI1, fig. 2). - Sp. perenă, H . , 5-15 cm.
VII-VIII. 2n=54. Rară e.a.; paj. pe versanţi abrupţi, umbriţi. Sp. oligotr.,
mez., calc. Euras. arct.-alp.-eur.
12b Plantă cu rizomi lungi, subterani, din loc. mlăştinoase. Spiculeţul terminal
complet femeiesc sau cu puţine flori bărbăteşti la bază. Utriculă de 2-3 mm,
evident nervată. Glume brun-negricioase, aristate, ± egale cu utriculă, cu
nervura mediană reliefată, de culoare deschisă.
9 C. hartmanii Cajander (C. buxbaumii auct. carp.) (piş. CLII, fig. 3).
- Sp. perenă, G . , 20-50 cm. I V - V . Spor. e.g.-e.b.; paj. înmlăştinite. Sp.
mezotr., mezohigr.-higr. Circ.
Obs. C. buxbaumii Wahlenb. nu creşte în Ro. şi are spiculeţul terminal cu fl.
bărbăteşti şi utriculă de 3-4,5 mm.
13a Hipsofila inf. de la baza infl. mai scurtă decât spiculeţul şi cu bază
teciformă de 5-20 mm. Utricule alungit lanceolate de circa 5 mm lung.
10 Cfuliginosa Schkuhr (piş. CLII, fig. 4). - Sp. perenă, H . , 10-30 cm.
VII-VIII. 2n=40. Spor. e.a.; paj. pe versanţi abrupţi de pe sol. schel.-pietroase.
Sp. oligotr., mez., sax., psichroterm.-hekistoterm. Euras. arct.-alp. eur.
13b Hipsofila inf. de la baza infl. depăşeşte spiculeţul şi şi nu are baza
teciformă 14
14a Spiculeţul inf. complet femeiesc. Glumele fl. femeieşti cu puţin mai lungi
decât utriculele.
11 C. atrata L . (C. atrofusca auct. etiam F l . R.S.R. X I . non Schkuhr)
(piş. CLII, fig. 5). - Sp. perenă, H . , 15-40(-60) cm. VI-VIII. Spor. e.s.-
e.a.; paj. de pe versanţi abrupţi, stâne, semiumbrite. Sp. oligotr., mez., sax.
a - subsp. atrata - Tulp. de 20-30 cm, netedă. Frz. de 3-5 mm lăţ. Spiculeţe
de 1-2 cm. Utricule de 3-4 mm. 2n=52,54. Circ. arct.-alp.
b - subsp. aterrima (Hoppe) Celak. (C. aterrinia Hoppe) - Tulp. de 30-60
cm, în partea sup. scabră pe muchii. Frz. late de 5-10 mm lăţ. Spiculeţe
de 1,5-3,5 cm. Utricule de 4-5 mm. 2n=54. Spor. Carp. de E . şi S. A l p .
eur.
Obs. C. atrofusca Schkuhr nu creşte în Ro.
14b Spiculeţul inf. cu câteva fl. bărbăteşti la bază. Glumele fl. femeieşti
aproape dublu cât utriculele
C. magellanica (vezi 80b).
15a Spiculeţele cu fl. femeieşti la vârf. 16

PLANŞA C U I . 1 - Carex curvula - a-utricula şi în secţ. transv.; 2 - C. parviflora; 3 -

C. hartmanii; 4 - C. fuliginosa; 5 - C. atrata; 6-C. ovalis; 7 - C. colchica; 8 - C. brizoides; 9 -
C. praecox; 10 - C. bicolor; 11 - C. remota; 12 - C. loliacea; 13 - C. echinata; 14 - C. elongata;
15 - C. brunnescens; 16 - C. canescens; 17 - C. lachenalii; 18 - C. heleonastes (13 original).

972
973
CYPERACEAE CYPERACEAE
20b Glumele fl. femeieşti de culoare deschisă, cel mult palid-brune. Utriculele
15b Spiculeţele la vârf cu fl. bărbăteşti 28 nu sunt obovate 21
16a Utricula distinct aripată pe margini, cel puţin în partea sup 17 21a Hipsofilă inf. de la baza infl. depăşeşte infl. şi este foliacee. Spiculeţe
16b Utricula nearipată 20 foarte distanţate.
17a Plantă cespitoasă, fără rizomi lungi, târâtori. Infl. cu 3-7 spiculeţe 17 C. remota L . (piş. CLII, fig. 11). - Sp. perenă, H , 30-60 cm. V -
elipsoidale, dense, se acoperă parţial. VII. 2n=62. Frecv. z.păd.stej.-e.f; p ă d , z ă v , pe lângă ape. Sp. eutr.
12 C. ovalis Gooden. (C. leporina auct. non L.) (pl$. C U I , fig. 6). - mezohigr.-higr, slab-mod. a c i d , helscia.-scia. Circ.
Sp. perenă, H , 20-50 cm. VI-VII. 2n=64,66,68. Frecv. e.g.-e.b.; paj. 21b Hipsofilă inf. mai scurtă decât infl. şi nu este foliacee 22
înmlăştinite pe substrat ± nis. Sp. mezohigr, mod.-p.acid. Circ. 22a Utricule patente (la maturitate) 23
17b Plante cu rizomi (stoloni) lungi, târâtori 18 22b Utricule erecte 25
18a Utricula de 4-5 mm, evident nervată, aripată de la mijloc către vârf. Plantă 23a Utricule nerostrate, proeminent nervate. Spiculeţul inf. separat de
următorul cu >1 cm.
de nis, dune.
18 C. loliacea L . (piş. CLII, fig. 12). - Sp. perenă, H , 20-40 cm. V -
13 C. colchica Gay subsp. colchica (piş. CLII, fig. 7). - Sp. perenă,
V I . 2n=54. Rară e.b.; turbării cu Sphagnum. Jud.: Maramureş, Suceava.
G , 15-40 cm. I V - V I . 2n=58. Rară z.step.-z.păd.stej.; nis, dune
Euras. bor. (R.).
continentale şi marine. Sp. xer, psamof. Jud.: Caraş-Severin, Giurgiu,
23b Utricule rostrate 24
Constanţa, Galaţi, Tulcea (Deltă). Pont.
Obs. C. colchica subsp. ligerica (Gay) Egorova nu creşte în Ro. Este element atl.- 24a Spiculeţe 3-5, subglobuloase, ± distanţate. Utricule cu rostru bifid. Frz. de
centr. eur. 1-2 mm lăţ.
18b Utricule de 2-4 mm, neevident nervate. Plante de paj, păd 19 19 C. echinata Murray (C. stellulata Gooden.) (piş. CLII, fig. 13). -
19a Tulp. la maturitate culcate. F r z , la înflorire, depăşesc tulp. Glume gălbui. Sp. perenă, H , 10-20(40) cm. V - V I . 2n=56,58. Frecv. e.f.-e.s.; mlaştini,
Utricule îngust aripate de la bază. turbării Sp. oligotr, higr, f.p.-p.acid. Circ.
14 C. brizoides L . (piş. CLII, fig. 8). - Sp. perenă, G , 25-50 cm. 24b Spiculeţe 8-12, oblong-ovoide. Utricule cu rostru întreg. Frz. de 2-6 mm lăţ.
2n=58. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; păd. şi tăieturi de păd. în loc depresionare. 20 C. elongata L . (piş. CLII, fig. 14). - Sp. perenă; H , 30-70 cm. V -
Sp. oligotr.-mezotr, mezohigr, helscia, mod.-p.acid. Centr. eur. V I . 2n=56. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; loc. umede şi mlăştinoase, turbării
19b Tulp. erecte. Frz. mai scurte decât tulp. Glume brun-roşcate. Utricule eutrofe. Sp. mezohigr.-higr, slab-mod. acid. Euras. bor. (R.).
îngust aripate în partea sup. 25a Spiculeţe 4-6(-8), cel puţin cele inf. distanţate 26
15 C. praecox Schreb. (piş. CLII, fig. 9). - Sp. perenă, G , 15-30 cm. 25b Spiculeţe 3-4(-5), toate apropiate, se ating 27
I V - V I . 2n=58. Frecv. z.step.-e.g.; paj, margini de p ă d , loc ± nis.. Sp. 26a Spiculeţe globuloase, de 3-5 mm. Glumele fl. femeieşti brun-închise.
xeromez.-mez, slab-mod. acid. Utricule abrupt îngustate în rostru cu margini concave.
a - subsp. praecox - Tulp. erectă, evident mai lungă decât frz. Infl. densă, 21 C. brunnescens (Pers.) Poir. (piş. CLII, fig. 15). - Sp. perenă, H ,
cu spicuţele drepte. Utricule de circa 3 mm, cel mult de 2 ori mai lungi 20-40 cm. V I L 2n=56. Spor. e.b.-e.a.; paj. înmlăştinite. Sp. mezohigr,
decât late. Frecv. Euras. cont. mod.-p.acid. Circ. arct.-alp.
b - subsp. intermedia (Celak.) W . Schultze-Motel (C. curvata Knaf) - 26b Spiculeţe alungit-elipsoidale, de 5-10 mm lung. Glumele fl. femeieşti palid
Tulp. la maturitate curbată, numai cu puţin mai lungă decât frz. Infl. gălbui sau rar palid brune. Utricule treptat îngustate în rostru cu margini
mai laxă, cu spicuţele uşor curbate. Utricule de circa 4 mm, de 2-2,5 drepte.
ori mai lungi decât late. Jud. Bihor: Oradea. Centr. eur. 22 C. canescens L.) (C. curta Gooden) (piş. CLII, fig. 16). - Sp.
20a Glumele fl. femeieşti brun-negricioase, cu carena verde, egale sau puţin perenă, H , 20-50 cm. V - V I I . 2n=54,56. Frecv. e.f.-e.s.; mlaştini, turbării.
mai lungi decât utriculele care sunt obovate, de 1,5-2,5 mm. Sp. mezotr, mezohigr.-higr, mod.-p.acid. Circ. bor.
16 C. bicolor A U . (piş. CLII, fig. 10). - Sp. perenă, H , 5-15 cm. VII. 27a Tulp. netedă, cel mult sub infl. ± scabră. Frz. verzi. Glumele fl. femeieşti
2n=16,48,50,52. Foarte rară e.b.-e.s.; prundişuri umede, pe Valea Izvoru brun-roşcat întunecate. Utricula de 2,5-3 mm, galben-brună, spre vârf brun-
Mare - Rodna - Mţii Rodnei. Circ. bor. închis; rostrul de 0,75-1 mm, neted, cu margini paralele.

974 975
CYPERACEAE PLANŞA CLIII
23 C. lacheiialii Schkuhr (piş. CLII, fig. 17). - Sp. perenă, H . , 10-20
cm. V I - V I I . 2n=58,62,74. Rară e.a.; paj. mlăştinoase. Mţii Rodnei la Lacul
Lala. Circ.
27b Tulp. scabră în partea sup. Frz. verzi-albăstrui. Glumele fl. femeieşti palide
până la brun-roşcate. Utriculă de 2,75-3,5 mm, palid brună; rostru scurt, de
0,5 mm, ± scabru, cu margini concave.
24 C. heleonastes L . f. (piş. CLII, fig. 18). - Sp. perenă, H . , 15-30
cm. V - V I . 2n=circa 64. Rară e.b.; loc. umede, turbării. Mţii Călimani-
Vârful Cica. Circ.
28a Plante cu rizomi (stoloni) târâtori 29
28b Plante dens cespitoase, fără rizomi (stoloni) târâtori 32
29a Infl. densă, ovoid-globuloasă, de 0,7-1,5 cm lung 30
29b Infl. mai alungită şi mai laxă, de 1,5-3 cm lung 31
30a Tulp. erectă. Utriculă proeminent nervată, cu rostru ± scabru. Plantă
xeromez.
25 C. stenophylla Wahlenb. (piş. CLIII, fig. 1). - Sp. perenă, G . , 10-
30 cm. I V - V I I . 2n=60. Spor. z.step.-e.g.; loc. uscate, paj., tuf, uneori ±
umede şi slab salinizate. Sp. oligotr., xeromez., hal. fac. Centr. şi E. Eur.
30b Tulp. culcată. Utriculă cu nervuri slabe şi rostru neted. Plantă din mlaştini
acide.
26 C. chordorrhiza L . f. (piş. CLIII, fig. 2). - Sp. perenă, G.(HH.),
15-30 cm. V - V I . 2n=60. Rară e.b.; paj. înmlăştinite, adesea împreună cu
Sphagnum. Sp. higr., mod.-p.acid. Jud. Dâmboviţa şi Suceava. Circ.-bor.
31a Plantă cu rizomi scurţi. Utriculă nervată la bază, treptat îngustată într-un
rostru lat şi lung aproape cât 1/2 din utriculă. Numele sp. greşit, stamine 3.
27 C. diandra Schrank (piş. CLIII, fig. 3). - Sp. perenă, G . , 20-60cm.
V - V I . 2n=60. Spor. z.păd.stej.-e.b.; paj. înmlăştinite, turbării eutrofe. Sp.
higr., slab-mod.acid. Circ. (R.).
31b Plantă cu rizomi lungi, târâtori. Utriculă nervată pe toată lung., brusc
îngustată într-un rostru scurt
28 C. divisa Huds. (piş. CLIII, fig. 4). - Sp. perenă, G . , 20-60 cm. V -
V I . 2n=60,62. Spor. z.step.-e.g.; paj. înmlăştinite, uneori pe loc. nis. şi
sărăturate. Sp. higr., hal. fac. Euras.
32a Glumele fl. femeieşti ovat-oblongi, aristate, mai lungi decât utriculele ovat-
rotunde, de 2-2,5 mm. Infl. alungită, de 5-10 cm, lobată.

PLANŞA CLIII. 1 - Carex stenophylla; 2 - C. chordorrhiza; 3 - C. diandra; 4 - C. divisa; 5 -

C. appropinquata; 6 - C. paniculata; 1 - C. divulsa; 8 - C. spicata; 9 - C. muricata subsp.
pairae; 10 - C. repens; 11 - C. disticha; 12 - C. cespilosa; 13 - C. elala; 14 - C. buekii; 15 -
C. acuta - utricule şi glume; 16 - C. nigra subsp. dacica; 17 - C. nigra subsp. nigra; 18 - C.
hirta; 19 - C. lasiocarpa; 20- C. Jlacca.

976
977
CYPERACEAE CYPERACEAE
continuă,densă, cel mult spiculeţul inf. puţin depărtat. Utricule de 4,5-5,5
? C. vulpinoidea Michx. - Sp. perenă, H . , 50-100 cm. VI-VIII. mm lung. îngroşate la bază.
Menţionată din jud. Sălaj-Cehu Silvaniei (I.Prodan), dar fără material. Adv. 32 ,C. spicata Huds. (C. contigua Hoppe)(pJş. CLIII, fig. 8). - Sp.
(Am. de N.). perenă, H , 20-60 cm. V - V I . 2n=58. Frecv. z.step.-e.b.; rarişti şi margini de
32b Glumele fl. femeieşti ovate. Infl. de obicei mai scurtă 33 p ă d , paj. Sp. mez. Circ.
33a Utricule erecte până la erect-patente 34 39b Lung. şi lăţ. ligulei sunt ± egale; marginea ligulei întreagă. Teaca frz. fără
33b Utricule patente 38 apendice. Utricule neîngroşate la bază 40
34a Utricule ± convexe pe faţa int. şi puternic convexe pe cea ext. Spiculeţe 40a Frz. de 2-3 mm lăţ. Ligula cu margine albicioasă. Infl. de 2-3(-4) cm,
brune 35 continuă sau laxă la bază. Utricule lat ovoidale, de 3-3,5 mm, erect-patente.
34b Utricule plane pe faţa int. şi slab convexe pe cea ext. Spiculeţe verzui, cel 33 C. pairaei F.W.Schultz (C. muricata L . subsp. lamprocarpa Celak.)
puţin la înflorire 37 (piş. CLIII, fig. 9). - Sp. perenă, H , 20-60 cm. V - V I . 2n=56,58. Frecv.
35a Tecile bazale se destramă în fibre negricioase. Utricule ovoid-rotunde, e.g.-e.b.; rarişti şi margini de păd. Sp. mezotr, mez. Eur.
puternic nervate pe toată lung., nelucitoare. 40b Frz. de 3-5 mm lăţ. Ligula cu margine brun-albicioasă. Infl. de 3-8 cm
29 C. appropinquata Schumach. (piş. CLIII, fig. 5). - Sp. perenă, lung, cu spiculeţele inf. întrerupte, depărtate. Utricule ovoidale, de 4,5-5
H.(HH.), 30-60 cm. V - V I . 2n=64. Spor. e.g.-e.b.; mlaştini, turbării eutrofe. mm, patente.
Sp. higr. Euras. bor. (R.). 34 C. guestphallica (Boenn. ex Rchb.) Boenn. ex O. Lang
35b Tecile bazale întregi 36 (C. polyphylla Kar. et K i r , C. leersi F.W.Schultz non Wild.) - Sp. perenă,
36a Plantă lax cespitoasă, cu rizomi scurţi. Frz. de 1-2 mm lăţ. H , 40-80 cm. V - V I . 2n=56,58,80. Frecv. z.silvostep.-e.fi; rarişti şi margini
C. diandra (vezi 31a). de păd. Sp. mez. Euras.
36b Plantă dens cespitoasă. Frz. de 3-7 mm lăţ. Infl. de 5-15 cm lung, 41a Tulp. aripată, cu feţe concave. Ligula triunghiulară, lăţ.>decât lung.
ramificată, spiculeţele inf. pedunculate. Utricule lucitoare, slab nervate. Glumele fl. femeieşti brun-roşcate. Utricule de 4-5 mm, brun închise, mate
30 C. paniculata L . (piş. CLIII, fig. 6). - Sp. perenă, H , 40- 100 cm. şi fin papiloase (lupă!); rostru cu şanţ asimetric, mai profund pe faţa ext.
V - V I I . 2n=60,62,64. Spor. e.g.-e.b.; loc. mlăştinoase, malul apelor. Sp. 35 C. vulpina L . - Sp. perenă, H , 30-80 cm. V - V I I . 2n=68. Spor. z.
mezohigr.-higr. Circ. step.-e.f; paj. înmlăştinite, pe lângă ape. Sp. mezohigr.-higr. Euras.
37a Infl. de (3)5-10 cm l u n g , laxă şi întreruptă, cu 3-4 spiculeţe inf. mult 41b Tulp. nearipată, feţele ± plane. Ligula ovat-lanceolată, lung.>decât lăţ..
depărtate între ele. Utricula îngustată spre ambele capete. Glumele fl. femeieşti galben brune. Utricule de 5-6 mm, galben-brune,
31 C. divulsa Stokes (piş. CLIII, fig. 7). - Sp. perenă, H , 20-60 cm. lucitoare, netede cu rostru egal despicat.
V - V I I I . 2n=56,58. Frecv. z.păd.stej.-e.f; rarişti şi margini de păd. Sp. 36 C. otrubae Podp. - Sp. perenă, H , 30-80 cm. V - V I . 2n=58, 60.
mezotr, mez. Circ. Frecv. z. step.-e.f; paj. înmlăştinite, pe lângă ape. Sp. mezohigr.-higr.
a - subsp. divulsa - Infl. până la 10 cm lung. Utricule de 3,5-4 mm lung. Euras.
b - subsp. chaberlii (F.Schultz) Asch. et Graebn. - Infl. de 3-5 cm lung. 42a Spiculeţe 8-30, ± asemănătoare, sesile, formează o'infl. densă 43
Utricule până la 5,5 mm lung. Trans, M u n t , Mold. 42b Spiculeţe de obicei mai puţine, laxe, deosebite ca formă, în mare parte
37b Infl. de 2-3(-4) cm, continuă sau cu spiculeţul inf. puţin depărtat. Utricula pedunculate, fie ceje inf. femeieşti, fie cele sup. bărbăteşti 44
cu baza rotunjită sau trunchiată. 43a Spiculeţe 8-12, cele sup. bărbăteşti, cele mijlocii bărbăteşti la vârf şi
C. muricata (vezi 39a). femeieşti la bază, cele inf. femeieşti. Utricule palid verzui, slab nervate,
38a Tulp. până la 2 mm gros. Frz. de 2-5 mm lăţ. Utricule fără nervuri sau scabru aripate până aproape la bază.
numai la bază slab nervate 39 37 C. repens Bellardi (piş. CLIII, fig. 10). - Sp. perenă, G , 20-60 cm.
38b Tulp. peste 2 mm gros. Frz. de 4-8(-10) mm lăţ. Utricule evident nervate pe V - V I I . 2n=70. Rară z.păd.stej.-e.g.; paj. umede, pe malul apelor. Sp.
toată lung 41 mezohigr. Jud. Alba şi Sibiu. Centr. eur.
39a Frz. cu ligulă lanceolată, evident mai lungă decât lată, marginea ligulei uşor 43b Spiculeţe 15-30, cele sup. şi i n f femeieşti, cele mijlocii bărbăteşti. Utricule
lacerată; teaca frz. se termină median, opus ligulei, cu un apendice. Infl. brun-roşcate, evident nervate, scabru îngust aripate în 3/4 din partea sup.

978 979
 / CYPERACEAE
CYPERACEAE
38 C. disticlia Huds. (piş. CLIII, fig. 11). - Sp. perenă, G . , 30-80 cm.
V - V I . 2n=62. Spor. z.păd.stej.-e.f; paj. umede, pe lângă ape. Sp. mezohigr.
Euras.
44a Stigmate 2
44b Stigmate 3
45a Frz. de 0,3-0,5 mm lăţ. Utricule scurt păroase, cu rostru lung, bifid.
? C. mucronata AII. - Sp. perenă, H , 10-30 cm. V-VIII. 2n=34,36.
Menţionată din Mţii Ciucaş şi Făgăraş dar neconfirmată. Mţii A l p i , Apenini
şi Dinarici.
45b Frz. peste 1 mm lăţ. Utriculă glabră
46a Plante dens cespitoase, fără rizomi (stoloni) târâtori
46b Plante cu rizomi (stoloni) târâtori
47a Teci bazale brun-roşcate până la negricioase, nu se desfac (sau se desfac
foarte puţin) în fibre reticulate. Frz. de 1-3 mm lăţ., verzi. Utricule de 2-2,5
mm, foarte slab nervate.
decât utriculele. Utricule convexe pe ambele feţe. 2n=72, 74-76, 78,
82-85.
b - subsp. erecta Kiik. - Plante mai scunde, cu tulp. erectă. Spiculeţele
femeieşti sesile sau scurt pedunculate, erecte. Glume mai scurte decât
45 utriculele care sunt pe faţa int. slab convexe. Jud. Constanţa: Mangalia.
51 50b Tulp. de 10-60 cm. Frz. de l-3(-5) mm lăţ., la uscare devin involute.
Spiculeţe bărbăteşti 1(2). Hipsofila inf. de la baza infl. mai scurtă decât infl.
43 C. nigra (L.) Reichard (C. goodenowii J.Gay , C. fusca auct.) - Sp.
perenă, G., 10-60 cm. V-VIII. 2n=82-85. Frecv. e.f.-e.s.; paj. înmlăştinite,
pe lângă izvoare, lacuri. Sp. mezohigr.-higr., mod.-p.acid.
46 ai Plantă cu stoloni foarte lungi. Frz. de circa 1 mm lăţ. Spiculeţe
47 femeieşti spre bază cu fl. laxe. Glumele fl. femeieşti lat ovate. Utricule
48 umflate, evident nervate. Plantă până la 10(-15) cm.
- subsp. alpina (Gaudin) Lemke (C. fusca var. stolonifera (Hoppe)
Asch. et Graebn.) Alp.-carp.
a Plante cu stoloni mai scurţi, mai înalte, de 10-60(-70) cm. Frz. peste 1
2

39 C. cespitosa L . (piş. CLIII, fig. 12). - Sp. perenă, G . , 20-50 cm. mm lăţ. Spiculeţe femeieşti uniform de dense. Utricule slab nervate sau
I V - V I . 2n=78-80. Spor. e.g.-e.b.; paj. înmlăştinite. Sp. mezohigr.-higr., fără nervuri b
mod.-p.acid. Euras. bi Teci bazale lucioase, negre-purpurii. Utriculă fără nervuri, netedă,
47b Tecile bazale brune-gălbui, se desfac în fibre reticulate. Frz. de (1) 3-5 mm nepapiloasă.
lăţ., glauce. Utricule de 2,5-4 mm, distinct nervate. - subsp. dacica (Heuff.) Soo (C. dacica Heuff; C. fusca subsp. dacica
40 C. elata A H . - P o p â n d a c i . (piş. CLIII, fig. 13). - Sp. perenă, (Heuff.) Nyâr. et Şerbănescu) - Frecv. e.s.-e.a.; Carp. de E. şi S. Carp.-
H . ( H H ) , 40-90 cm. I V - V . 2n=74,78,80. Spor. z.step.-e.b.; în mlaştini balc. (piş. CLIII, fig. 16).
permanente. Sp. higr. Eur. bz Teci bazale mate, brune, nelucioase. Utricule slab nervate, papiloase.
48a Glumele fl. femeieşti lanceolate, acuminate şi mucronat-aristate. Utricule - subsp. nigra - Frecv. e.f.-e.b.; Circ. (piş. CLIII, fig. 17).
de 3,5-5 mm, proeminent nervate. 51a Utricule păroase, cel puţin pe o parte a corpului 52
C. acutiformis (vezi 77a). 51b Utricule glabre, numai rostrul uneori este rigid ciliat pe margini 70
48b Glumele fl. femeieşti nu sunt mucronat-aristate. Utricule mai mici, de 2- 52a Utricule rostrate, rostrul peste 1 mm lung., ± bifid 53
3,5 mm, cu nervuri mai slabe sau fără nervuri 49
52b Utricule fără rostru sau cu rostru scurt, sub 0,5 mm, conic, ± întreg 58
49a Tecile bazale brun-roşcate, evident reticulat fibroase. Utricule fără nervuri.
53a Cel puţin tecile frz. păroase. Glumele fl. femeieşti ovat-lanceolate, aristate.
41 C. buekii Wimm. (piş. CLIII, fig. 14). - Sp. perenă, G . ( H H ) , 40-
Utricule de 5-7 mm, rostrul de 1,5-2 mm.
100 cm. V . Spor. e.g.-e.b.; loc. mlăştinoase, pe lângă ape. Sp. higr. Pont.-
44 C. hirta L . (piş. CLIII, fig. 18). - Sp. perenă, G . , 15-20 cm. I V - V I .
centr. eur.
2n=112. Frecv. z.step.-e.f; pe lângă ape, mlaştini, bălţi, paj. umede. Sp.
49b Tecile bazale nu se desfac în fibre reticulate 50 mez.-mezohigr. Circ.
50a Tulp. de 30-120 cm. Frz. de 5-10 mm lăţ., devin revolute la uscare. 53b Frz., inclusiv tecile, glabre 54
Spiculeţe bărbăteşti 2-4. Hipsofila inf. de la baza infl. depăşeşte infl.
54a Utricule de 8-12mm, gălbui, dispuse în 4-6 serii verticale, rar scabru-
42 C. acuta L . (C. gracilis Curtis) (piş. CLIII, fig. 15). - Sp. perenă,
puberulente.
G . ( H H ) , 30-100(-120) cm. V - V I . Frecv. z.step.-e.b.; loc. mlăşti-noase, pe
C. hordeistichos (vezi 73a).
lângă ape. Sp. mezohigr.-higr. Circ.
54b Utricule mai mici 55
a - subsp. acuta - Plante înalte, cu tulp. ± nutantă. Spiculeţe femeieşti, cel
55a Utricule dens cenuşiu tomentoase, de 4-5 mm. cu rostru bidinţat. Frz. de 1-
puţin cele inf, lung. pedunculate şi nutante. Glume egale sau mai lungi
1,5 mm lăţ., convolute.

981
980
CYPERACEAE PLANŞA C L I V
45 C. lasiocarpa Ehrh. (piş. CLIII, fig. 19). - Sp. perenă, H.(HH.), 30-
60(100) cm. V - V I . 2n=56. Spor. e.g.-e^.; paj. înmlăştinite, turbării. Sp.
mezohigr.-higr, mod.-p.acid. Circ.
55b Utricule cu peri rari până la glabre. Frz. plane 56
56a Spiculeţul bărbătesc de 2-3 mm lăţ. Utricule alungit elipsoidale.
C. sempervirens (vezi 96b).
56b Spiculeţul bărbătesc peste 5 mm lăţ. Utricule ovat-globuloase sau
obovoidale 57
57a Glumele fl. femeieşti ovat-lanceolate, cuspidate. Utricule obovoidale, de 6-
7 mm, cu rostru de 2-3 mm.
C. michelii (vezi 102b).
57b Glumele fl. femeieşti obtuze sau rotunjite, scurt mucronate. Utricule
ovoidal-globuloase cu rostru de circa 1 mm.
C. brevicollis (vezi 102a).
58a Plante cu rizomi (stoloni) târâtori 59
58b Plante dens cespitoase fără rizomi târâtori 63
59a Spiculeţul bărbătesc nu depăşeşte spiculeţul femeiesc cel mai de sus.
Spiculeţe femeieşti oblong-liniare, laxe.
46 C. pediformis C . A . M e y . subsp. rhizodes (Blytt) A.Lindb. fii. (C.
rhizina Blytt) - Sp. perenă, G , 10-30 cm. V - V I I . Rară e.f.-e.b.; loc.
pietroase, înierbate. Jud. Suceava şi Buzău. Eur. de N . şi N E .
59b Spiculeţul bărbătesc depăşeşte spiculeţul femeiesc cel mai de sus. Spiculeţe
femeieşti cu fl. dense 60
60a Spiculeţe bărbăteşti 2-3. Tecile bazale rămân întregi. Utricule obovoide, de
2-3(-4) mm
47 Cflacca Schreb. (piş. CLIII, fig. 20). - Sp. perenă, G , 20-60 cm.
V - V I . 2n=76,90. Frecv. e.g.-e.f; paj. ± umede, rarişti şi margini de păd. Sp.
eurif. Circ.
60b Spiculeţe bărbăteşti solitare. Tecile bazale devin fibroase 61
61a Hipsofilă inf. depăşeşte spiculeţul de la subsuoara sa. Glumele fl. femeieşti
acute. Utricula obovoid-globuloasă, dens alb şi scurt păroasă.
48 C. tomentosa L . (piş. C L I V , fig. 1). - Sp. perenă, G , 20-50 cm.
I V - V . 2n=48. Frecv. z.păd.stej.-e.f; rarişti şi margini de păd. Sp. mez.-
mezohigr, neutr.-alcal. Euras.

PLANŞA C U V . 1 - Carex tomentosa - infl. şi utricula cu glumă; 2 - C. ericelorum - utricula cu

glumă; 3 - C. caryophyllea; 4 - C. Iialleriana - utricula cu glumă; 5 - C. depressa subsp.
transsilvanica; 6 - C. humilis; 7 - C. digitala; 8 - C. ornithopoda; 9 - C. umbrosa; 10 -
C. montana; 11 - C. pilulifera; 12 - C. hordeisticlios; 13 - C. secalina; 14 - C. vesicaria; 15 -
C. rostrala; 16 - C. melanostachya; 17 - C. acutiformis; 18 - C. riparia

982
CYPERACEAE CYPERACEAE
55 C. ornithopoda Willd. (piş. C L I V , fig. 8). - Sp. perenă, H . , 5-15
61b Hipsofila inf. mai scurtă decât spiculeţul din axila sa. Glumele fl. femeieşti cm. I V - V I . Spor. e.f.-e.s.; păd., tuf., paj. Sp. xeromez.-mez. calc. Eur.
± obtuze 62 67c Spiculeţe femeieşti 2, până la 5 mm lung, cu flori dense. Utriculă de 2 mm
62a Spiculeţe femeieşti subsesile. Hipsofila inf. fără teacă evidentă. Glumele fl. lung, glabră.
femeieşti cu margine lată membranoasă. 56 C. ornithopodoides Hausm. - Sp. perenă, H . , 5-15 cm. 2n=54, 56.
49 C. ericetorum Pollich (piş. C L I V , fig. 2). - Sp. perenă, G . , 10-30 M-ţii: Hăghimaş, Bucegi, Piatra Craiului. A l p . Eur.
cm. IV. 2n=30. Rară e.f.; paj. uscate. Sp. oligotr., xeromez. Jud.: Caraş- 68a Hipsofila inf. cu o teacă de 5-10 mm. Spiculeţe femeieşti de 5-12 mm
Severin şi Harghita. Euras. lung., scurt cilindrice, cel inf. cu peduncul de 5-10 mm.
62b Spiculeţe femeieşti cu pedunculi de 3-5 mm. Hipsofila inf. cu o teacă de 3- 57 C. umbrosa Host (piş. C L I V , fig. 9). - Sp. perenă, H . , 15-45 cm.
5 mm. Glumele fl. femeieşti fără margine lată membranoasă. I V - V . 2n=62,66. Spor. e.g.-e.b.; păd., zăv., paj. ± umede. Sp. mez.,
50 C. caryophyllea Latourr. - R o g o j e l . (piş. C L I V , fig. 3). - Sp. mod.acid., scia.-helscia. Centr. eur.
perenă, G . , 5-30 cm. III-V. 2n=62,64,66,68. Frecv. z.silvostep.-e.f.; paj., 68b Hipsofila inf. nu este teciformă. Spiculeţe femeieşti ovoid-globuloase, de 5-
tuf., margini de păd. Sp. xeromez.-mez. Euras. (submedit). 8 mm lung., sesile 69
63a Pe lângă spiculeţele de la vârful tulp., mai există spiculeţe femeieşti lung 69a Tecile bazale purpurii. Hipsofila inf. cu limb ± setiform, la bază brun
pedunculate care pleacă de la baza tulp 64 membranoasă. Utricule de 3-4,5 mm. Glumele fl. femeieşti obovate,
63b Toate spiculeţele dispuse la vârful tulp 65 obtuze, scurt mucronate.
64a Utricule obovoid-trimuchiate, de 4-5 mm, egale sau mai lungi decât 58 C. montana L . (piş. C L I V , fig. 10). - Sp. perenă, H . , 10-
glumele. Tulp. scabră în partea sup. 30 cm. I V - V . 2n=38. Frecv. z.păd.stej.-e.f. inel. în Dobr.-Valea Şipote, la
51 C. hallerianu Asso (piş. C L I V , fig. 4). - Sp. perenă, H . , 10-30 cm. SV de Adam Clisi; paj., margini de păd. Sp. xeromez.-mez., slab-mod.
III-IV. 2n=50,52,54. Rară z.step.-e.g.; rarişti de păd., coaste stâncoase. Sp. acid. Cont. euras.
oligotr., xeromez., subterm. Jud.: Caraş-Severin, Mehedinţi, Constanţa, 69b Tecile bazale brune gălbui. Hipsofila inf. foliacee. Utricule globuloase, de
Tulcea. Centr. eur.-medit. 2-3 mm. Glumele fl. femeieşti ovate, acute.
64b Utricule ± elipsoidale, de 2,5-3 mm, mai scurte decât glumele. Tulp. 59 C. pilulifera L . (piş. C L I V , fig. 11). - Sp. perenă, H . , 10-30 cm.
netedă. I V - V . 2n=18. Spor. e.g.-e.b.; loc. uscate, rarişti şi margini de păd. Sp.
52 C. transsilvanica Schur (piş. C L I V , fig. 5). - Sp. perenă, H . , 10- oligotr., xeromez.-mez., mod.-p.acid. Euras.
30cm. IV-VII. Frecv. e.g.-e.f.; rarişti şi margini de păd., paj. Carp.-balc. 70a Spiculeţe bărbăteşti 2 sau mai multe, cel inf. uneori slab dezvoltat sau
65a Spiculeţe femeieşti cu 2-4 f l . ; spiculeţul femeiesc sup. abia ajunge cu vârful lipseşte 71
la baza spiculeţului bărbătesc care este lung pedunculat. 70b Spiculeţe bărbăteşti 1 78
53 C. humilis Leyss. (piş. C L I V , fig. 6). - Sp. perenă, H . , 2-10 cm. 71a Utriculă fără rostru şi fără nervuri. >
III-IV. 2n=36,38. Spor. e.g.-e.b.; paj. uscate, rarişti de păd. Sp. xeromez., C. flacca (vezi 60a)
calc. Euras. cont. 71b Utriculă evident rostrată şi nervată 72
65b Spiculeţe femeieşti cu mai mult de 4 fl 66 72a Hipsofilele de la baza tuturor spiculeţelor foliacee, cu bază lungă teciformă,
66a Spiculeţe femeieşti cu fl. foarte laxe 67 depăşesc infl. Spiculeţul femeiesc inf. dispus sub mijlocul tulp 73
66b Spiculeţe femeieşti cu fl. dense 68 72b Cel puţin hipsofilele spiculeţelor bărbăteşti fără teci lungi. Spiculeţul
67a Utricule de 3-4,5 mm, egale cu glumele. femeiesc inf. dispus în partea sup. a tulp 74
54 C. digitata L . (piş. C L I V , fig. 7). - Sp. perenă, H . , 10-30 cm. IV- 73a Utricule de 8-12 mm, dispuse în 4-6 şiruri verticale distincte. Spiculeţe
V . 2n=48,50,52,54. Frecv. e.g.-e.b.; păd., tuf., stâne. înierbate. Sp. mezotr., femeieşti de 2-4 cm lung. şi 8-10 mm lăţ.
mez., slab-mod. acid. Euras. 60 C. hordeistichos V i l i . (piş. C L I V , fig. 12). - Sp. perenă, H., 10-30
67b Spiculeţe femeieşti 2-4, de 6-10 mm lung., cu flori laxe. Utriculă de 2,5-3 cm. I V - V . 2n=56. Spor. z.step.-e.g.; loc. umede, uneori ± sărăturate. Sp.
mm lung. puberulentă. 2n=46,52,54. mezohigr. Submedit.
73b Utricule de 5-7 mm, nu formează şiruri distincte. Spiculeţe femeieşti de 1-

984
CYPERACEAE PLANŞA C L V
2,5 cm lung. şi 6-7 mm lăţ.
61 C. secalina W i l l d . ex Wahlenb. - Sp. perenă, H , 10-30 cm. V - V I .
Rară z.step.-e.g.; paj. umede, ± salinizate. Sp. mezohigr., hal. fac. Cont.
euras.
a - subsp. secalina. Plante de 10-30 (40) cm. Spiculeţe bărbăteşti 2-3, cele
femeieşti 2-5, inserate câte unul sau câte 2-5 pe ramificaţii secundare.
Utricule de 6-7 mm lung.
- var. secalina — spiculeţe femeieşti inserate câte unul.
- var. glomerata Ciocârlan (piş. C L X X I , fig.2) - spiculeţe
femeieşti inserate pe axe secundare, câte 2-5, formând
glomerule.
b - subsp. sabulosa Ciocârlan (piş. C L X X I , fig. 1) - Plante scunde, de 5-8
cm, cu system radicular de 12-15 cm lung. Spiculeţe bărbăteşti 1 şi
spiculeţe femeieşti 1-3. Utricule mici, de 4,5-5 mm lung. Nis. slab
umezite la baza dunelor. Delta Dunării-Grindul Caraorman.
74a Utricule membranoase, umflate, ± patente. Glumele fl. femeieşti ± acute.75
74b Utriculele nu sunt membranoase, sunt erecte până la erect patente. Glumele
fl. femeieşti evident acuminate până la aristate 76
75a Utriculele de 7-8 mm, ovoid-elipsoidale, erect-patente, treptat îngustate în
rostru de 1,5-2 mm. Tulp. acut 3 muchiată.
62 C. vesicaria L . (piş. C L I V , fig. 14). - Sp. perenă, H.(HfL), 30-80
cm. V - V I . 2n=70,74,82,86,88. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; loc. mlăşti-noase, pe
lângă pâraie. Sp. higr. Circ.
75b Utriculele de 4-7(-8) mm, ovoid-globuloase, patente, brusc îngustate în
rostru de 1-1,5 mm. Tulp. obtuz 3 muchiată.
63 C. rostrata Stokes (piş. C L I V , fig. 15). - Sp. perenă, H.(HH.), 30-
•60(-120) cm. V - V I . 2n=60,72,74,76,82. Frecv. e.g.-e.b.; mlaştini, turbării.
Sp. h i g r , mod.-p.acid. Circ.
a - var. rostrata - Frz. de 2-3 mm lăţ. Spiculeţe femeieşti de 6-8 mm lăţ.
Utriculele de 4-5 mm lung.
b - var. utriculata (Boott.) Bailey - Frz. de 4-9 mm lăţ. Spiculeţe femeieşti
de 10-15 mm lăţ. Utriculele de 5-8 mm lung. Plantă mai robustă, 80-
120 cm.
Obs. C. rhynchophysa C.A.Mey. (C. laevirostris Blytt; C. rostrata var. laevirostris (Blytt)
Şerbănescu et Nyâr.) este o sp. nordică şi nu creşte în Ro.; a fost confundată cu C.
rostrata var. utriculata.

1'LA.NŞA C L V . 1 - Carcx limosa; 2 - C. paupercula; 3 - C. capillaris; 4 -

C. pseudocyperus; 5 - C. sylvatica; 6 - C. brachystachys; 7 - C. pilosa; 8 - C. pallescens; 9 -
C. strigosa; 10 - C. supina; 11 - C. alba; 12 - C. liparocarpos; 13 - C. panicea; 14 -
C. depauperala; 15 - C. sempervirens; 16 - C. extensa; 17 - C. viridula subsp. viridula; 18 -
C.flava; 19 - C. lepidocarpa; 20- C. brevicollis; 21 - C. michelii.
 CYPERACEAE
CYPERACEAE
76a Tulp. obtuz 3 muchiată, de circa 1 mm gros. şi 30-50 cm înalţ. Tecile 70 C. capillaris L . (piş. C L V , fig. 3). - Sp. perenă, H . , 5-20 cm. V I -
bazale ± fibroase. Frz. de 2-3 mm lăţ. Utricule de 4-5 mm, biconvexe, cu VII. 2n=54. Spor. e.s.-e.a.; paj. pe stâne. ± umede. Sp. mezotr., mez.,
nervuri adâncite. psichroterm., ± calc. Circ. arct.-alp.
64 C. melanostachya Willd. (piş. C L I V , fig. 16). - Sp. perenă, G . , 83a Spiculeţe femeieşti de 8-12 mm gros., cu fl. dense şi glume lung aristate.
30-50 cm. V - V I . Frecv. z.păd.stej.-e.g.; paj. umede, pe lângă ape, şanţuri. Utricule patente până la reflecte.
Sp. mezohigr.-higr., hal. fac. Euras. 71 C. pseudocyperus L . (piş. C L V , fig. 4). - Sp. perenă, H.(HH.), 30-
76b Tulp. acut 3 muchiată, peste 1 mm gros. şi de 50-150 cm înalţ. Frz. de 4-15 100 cm. V - V I . 2n=66. Frecv. z.step.-e.f; mlaştini, tuf. Sp. higr. Circ.
mm lăţ. Tecile bazale întregi. Utricule cu nervuri proeminente 77 83b Spiculeţe femeieşti de 2-5 mm gros 84
77a Utricule plan-convexe, de 3,5-5 mm, proeminent nervate, rostru emarginat, 84a Frz. de 4-8 mm lăţ., plane. Utricule de 4,5-5,5 mm lung., fără nervuri, cu
de 0,5 mm. Spiculeţul femeiesc inf. ± sesil. rostru cât 1/3-1/2 din lung. utriculei.
65 C. acutiformis Ehrh. (piş. C L I V , fig. 17). - Sp. perenă, G.(HH.), 72 C. sylvatica Huds. (piş. C L V , fig. 5). - Sp. perenă, H.(HH.), 30-60
50-120 cm. V - V I . 2n=circa 38,78. Frecv. z.step.-e.f; paj. înmlăştinite, pe cm. V - V I . 2n=58. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; păd., zăv. Sp. mez.-mezohigr.,
lângă ape. Sp. higr. Euras. helscia. Circ.
77b Utricule ovoide, umflate, de 5-6,5 mm, cu nervuri subţiri şi rostru de 1 mm, 84b Frz. de 0,5-2 mm lăţ. Utricule cu rostru scurt 85
bifid. Spiculeţul femeiesc inf. cu peduncul până la 5 cm, adesea pendul. 85a Plantă cu rizomi (stoloni) târâtori. Frz. de 2 mm lăţ. Utricule cu rostru
66 C. riparia Curtis (piş. C L I V , fig. 18). - Sp. perenă, G.(HFL), 50- scabru-serulat.
120 cm. V - V l . 2n=72. Frecv. z.step.-e.f; paj. înmlăştinite, pe lângă ape. ? C. ferruginea Scop. - Sp. perenă, G . , 20-40 cm. VI-VIII. 2n=39,40.
Sp. higr. Euras. Sp. a fost menţionată din regiunea de dealuri (e.g.) din jud. Argeş şi Iaşi şi
78a Cel puţin spiculeţul inf. patent până la nutant şi evident pedunculat 79 din jud. Buzău - M t Penteleu (e.b.) dar nu există material şi foarte probabil
78b Spiculeţe erecte şi la maturitate 86 nu creşte în Ro. Alp.-bale.
79a Utricule fără rostru sau cu rostru foarte scurt retezat 80 85b Plantă dens cespitoasă. Frz. de 0,5-1 mm lăţ.,cu margini involute la uscare.
79b Utricule cu rostru distinct şi bifid 83 Utricule cu rostru neted.
80a Plante cu rizomi târâtori 81 73 C. brachystachys Schrank (piş. C L V , fig. 6). - Sp. perenă, H . , 15-
80b Plante dens cespitoase, fără rizomi târâtori 82 30 cm. V - V I . 2n=40. Rară e.f.-e.b.; loc. umede, şi umbroase, stâne. calc. Sp.
81a Frz. de 1-1,5 mm lăţ., conduplicate. Glume egale sau depăşesc foarte puţin mezohigr., sax., calc. Mţii: Rodnei, Bucegi, Făgăraş, Bihor. A l p . eur.
utriculele. Spiculeţele laterale complet femeieşti. 86a Teci şi limb ciliat păroase 87
67 C. limosa L . (piş. C L V , fig. 1). - Sp. perenă, G . , 20-40 cm. V - V I . 86b Plante glabre, cel mult tulp. scabră 88
2n=56,62,64. Spor. e.m.; turbării. Sp. oligotr., higr., p.acid. Circ.-bor. (R.). 87a Frz. de 5-10 mm lăţ., ciliate pe margini şi slab păroase pe feţe. Utricule de
81b Frz. plane, de 2-4 mm lăţ. Glume cel puţin de 1,5 ori mai lungi decât 3,5-5 mm, cu rostru de 1-1,5 mm.
utriculele. Spiculeţele laterale cu fl. bărbăteşti la bază. 74 C. pilosa Scop. (piş. C L V , fig. 7). - Sp. perenă, G., 20-50 cm. IV-
68 C. paupereula Michx. (C. irrigua (Wahlenb.) Sm. ex Hoppe, C. V . 2n=44. Frecv. z.păd.stej.-e.f; păd., zăv. Sp. mezotr., mez.-mezohigr.,
magellanica auct.)(plş. C L V , fig. 2). - Sp. perenă, G., 15-25 cm. V - V I . slab-mod. acid. Centr. eur.
2n=58. Spor. e.m.; mlaştini, turbării. Sp. oligotr., higr., p.acid. Circ. arct.- 87b Frz. de 2-5 mm lăţ., păroase pe dos. Utricule de 2,5-3 mm, nerostrate,
alp. (R.). lucitoare.
82a Plantă robustă cu tulp. de 50-150 cm lăţ. şi frz. late de 8-16 mm. Spiculeţe 75 C. pallescens L . (piş. C L V , fig. 8). - Sp. perenă, H . , 20-40 cm. V -
femeieşti peste 7 cm lung. V I . 2n=62,64,66. Frecv. e.g.-e.b.; paj. umede, rarişti şi margini de păd. Sp.
69 C. pendula Huds. - Sp. perenă, H . , 50-150cm. V - V I . 2n=58,60,62. mez.-mezohigr., mod.-p.acid. Circ.
Frecv. e.g.-e.f; păd., zăv. Sp. mezohigr., scia.-helscia. Subatl.-submedit. 88a Utriculă nerostrată sau cu rostru scurt, retezat 89
82b Plantă de 5-20 cm înalţ. Frz. late de 1-2 mm. Spiculeţe femeieşti de 5- 88b Utriculă cu rostru evident, bidinţat 94
15 mm lung. 89a Plantă de 50-100 cm înalţ. Frz. de 7-10 mm lăţ. Spiculeţe femeieşti 2-5, de
4-8 cm lung. şi 2-3 mm lăţ.

988
989
 CYPERACEAE
76 C. strigosa Huds. (piş. C L V , fig. 9). - Sp. perenă, H , 50-100 cm.
V - V I . 2n=66. Rară z.păd.stej.-e.s.; loc. umede şi umbroase din p ă d , zăv.
Sp. mezohigr, helscia. Jud.: Alba, Braşov, Timiş, Vâlcea, Giurgiu, Iaşi.
Atl.-submedit.
89b Plante mai scunde, până la 40 cm înalţ. Frz. de 0,5-4 mm lăţ. Spiculeţe
femeieşti de cel mult 3 cm lung
90a Spiculeţe femeieşti sesile
90b Spiculeţe femeieşti pedunculate, spiculeţul inf. cu peduncul peste 1 cm ...92
91a Plantă cu rizomi (stoloni) lungi, târâtori. Spiculeţe femeieşti ovoid-
globuloase, dense.
77 C. supina Wahlenb. (piş. C L V , fig. 10). - Sp. perenă, G , 5-20 cm.
I V - V . 2n=38. Rară z.step.-e.g.; loc. înierbate, uscate, adesea nisipoase. Sp.
oligotr, xer.-xeromez. Jud.: Satu Mare, Bistriţa-Năsăud, Sibiu, Caraş-
Severin, Tulcea, Brăila,Vaslui, Bacău. Cont. euras.
91b Plantă cespitoasă. Spiculeţe femeieşti laxe.
C. ornithopoda subsp. ornithopodioides (vezi 67b).
92a Spiculeţe femeieşti cu 3-6 f l . ; glume alburii.
78 C. alba Scop. (piş. C L V , fig. 11). - Sp. perenă, G , 10-25 cm. I V - V .
2n=54. Spor. z.silvostep.-e.f; paj, rarişti şi margini de păd. Sp. xeromez.-
mez. Circ.
92b Spiculeţe femeieşti multiflore; glume brun-roşietice
93a Spiculeţe femeieşti scurt cilindrice-globuloase, de 5-15 mm lung. Utricule
lucitoare, brune. Tecile bazale, brune purpurii.
79 C. liparocarpos Gaudin (piş. C L V , fig. 12). - Sp. perenă, G , 10-30
cm. I V - V . 2n=38. Spor. z.step.-e.g.; paj. uscate şi însorite, pe sol. cu textură
nisipoasă. Sp. oligotr, xer.-xeromez, subterm. Pont.-medit.
93b Spiculeţe femeieşti cilindrice, peste 2 cm lung. Utricule nelucitoare, verzui-
brune. Tecile bazale palid-brune.
80 C. panicea L . (piş. C L V , fig. 13). - Sp. perenă, G , 10-40 cm. V - V I .
2n=32. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; paj. înmlăştinite. Sp. mezohigr. Circ.
94a Spiculeţe femeieşti cu 3-6 fl. Utricule de 7-9 mm lung, proeminent nervate,
rostru lung de 2,5-3,5 mm.
81 C. depauperala Gooden. ex With. (piş. C L V , fig. 14). - Sp. perenă,
H , 30-70 cm. V - V l . 2n=44. Rară z.silvostep.-e.g.; rarişti de p ă d , tuf Sp.
xeromez.-mez. Jud.: Timiş, Caraş-Severin, Mehedinţi, Olt, Giurgiu, Tulcea,
Constanţa. Atl.-medit.
94b Spiculeţe femeieşti cu mai multe fl. Utricule până la 7 mm lung, cu rostru
mai scurt
95a Utricule alungit elipsoidale. Plante dens cespitoase din e.s. şi e.a
95b Utricule ovoidale, ovoidal-globuloase sau obovoidale. Plante din regiuni
mai joase
990
CYPERACEAE
96a Frz. rigide, scurte, patente, de 2-3 mm l ă ţ , mai scurte decât 1/2 tulp.
Spiculeţe bărbăteşti şi femeieşti de 5-10 mm lung. Utricule de 3,5-4,5 mm '
lung, glabre. \
? C. firma Host - Sp. perenă, H , 5-20 cm. VI-VII. 2n=34,68. A fost
menţionată din Mţii: Rodnei, Ciucaş, Bucegi, Parâng, probabil prin confu­
90 zie cu C. sempervirens fi pumila. Lipseşte din ierbare. A l p .
91 96b Frz. moi, de l-2(-3) mm l ă ţ , cel puţin cât 1/2 tulp. de lungi. Spiculeţe
femeieşti de 10-20 mm lung. Utricule de 4-6,5 mm lung, ± scabru
pubescente de la mijloc în sus.
82 C. sempervirens V i l i . (piş. C L V , fig. 15). - Sp. perenă, H , 15-40
cm. VI-VIII. 2n=30,34,68. Frecv. e.s.-e.a.; paj, mai ales pe versanţi abrupţi.
Sp. oligotr.-mezotr, mez. A l p . eur.
97a Hipsofilă inf. de la baza spiculeţului femeiesc inf, depăşeşte infl 98
97b Hipsofilă inf. de la baza spiculeţului femeiesc inf, mai scurtă decât infl. 101
98a Utricule erect-patente, brune-verzui. Glumele fl. femeieşti brun-roşcate.
83 C. extensa Gooden. (inel. C. balbisi Spreng.) (piş. C L X X I I , fig.
1,2). - Sp. perenă, H , 15-30 cm. V - V I . 2n=60. Rară, mlaştini sărăturate pe
substrat nisipos, pe litoral. Sp. higrohal. Jud.: Dolj, Constanţa, Tulcea. A t l . -
medit.
93 a - subsp. extensa - Spiculeţele ± sesile, cele femenine apropiate, cel mult
spiculeţul inf. distanţat şi cu peduncul până la 1 cm. Utricula cu rostru
de 0,4-0,6 mm. N u creşte în Ro. Pe ţărmurile Oceanului Atlantic din
Danemarca până în A m . de Sud-Uruguay.
b - subsp. sacalinensis - Ciocârlan subsp. nova (vezi add. 1) - Spiculeţele
femenine distanţate şi cu pedunculi. Utricula cu rostru de 0,7-1 mm.
Nis. umede şi sărăturate, pe Ins. Sacalin, Delta Dunării, B u l g , Ro.Ucr.
- f. sacalinensis - N u prezintă spiculeţe femenine bazale.
- f. gynobasis Ciocârlan f. nova in add. 1. Spiculeţe femenine bazale cu
pedunculi capilari, de 5-10 cm lung. Delta Dunării - Ins. Sacalin.
98b Utricule, cel puţin cele de la baza spiculeţelor, patente până la reflecte.
Glumele fl. femeieşti gălbui 99
99a Utricule de 2,5-3 mm lung, cu rostru drept, scurt, de 0,5-1 mm. Plantă de 8-
20 cm înalţ.
84 C. viridula Michx. subsp. viridula (C. serotina Merat; C. oederi
auct. non Retz.) (piş. C L V , fig. 17). - Sp. perenă, H , 5-15(-20) cm. V - V I I .
2n=68,70,72. Spor. e.g.-e.b.; paj. umede, uneori înmlăştinite. Sp. mezohigr,
95 slab-mod. acid. Euras.
96 99b Utricule peste 4 mm lung, cu rostru lung de 1,5-2,5 mm şi curbat în jos.. ..100
100a Frz. de 3-5(-7) mm l ă ţ , cel puţin de lung. tulp. Spiculeţul bărbătesc
97 subsesil. Utricule de 5-7 mm lung.; rostru de 1,5-2,5 mm.
991

POACEAE
85 C.flava L . s. str. (piş. C L V , fig. 18). - Sp. perenă, H . , 20-50 cm. V -
V I . 2n=60. Frecv. e.f.-e.b.; paj. înmlăştinite. Sp. higr. Eur., A m . de N .
100b Frz. de 2-3 mm lăţ., mai scurte decât tulp. Spiculeţul bărbătesc pedunculat.
Utricule de 4-5 mm lung.; rostru de 1,5-2 mm.
86 C. lepidocarpa Tausch (piş. C L V , fig. 19). - Sp. perenă, FL, 20-40
cm. 2n=68. Frecv. e.g.-e.b.; paj. înmlăştinite. Sp. higr. Eur., Canada.
101a Spiculeţul bărbătesc de 5-10 mm lăţ., obovoid-cilindric. Hipsofila inf. ±
egală cu spiculeţul 102
101b Spiculeţul bărbătesc de 2-4 mm lăţ., cilindric. Hipsofila inf. mult mai lungă
decât spiculeţul 103
102a Plantă cespitoasă cu rizom solid, scurt. Frz. de 3-5(-7) mm lăţ. Rostrul
utriculei de 1-1,5 mm.
87 C. brevicollis D C . (piş. C L V , fig. 20). - Sp. perenă, G., 20-50 cm.
VI-VII. 2n=54. Spor. z.silvostep.-e.g.; margini de păd., tuf. Sp. xeromez.,
subterm., tox. Centr. eur.-medit.
102b Plantă cu rizomi (stoloni) subţiri, lungi, târâtori. Frz. de 2-3 mm lăţ. Rostrul
utriculei de 2-3 mm.
88 C. michelii Host (piş. C L V , fig. 21). - Sp. perenă, H , 20-50 cm.
I V - V I . 2n=62,circa 70. Frecv. z.step.-e.g.; rarişti de păd., tuf., paj. Sp.
xeromez.-mez. Centr. eur.
103a Plantă dens cespitoasă. Glumele fl. femeieşti cu margine foarte îngust
membranoasă. Utricule palid brune-verzi. Spiculeţe femeieşti foarte
depărtate între ele, cel inf. la mijlocul sau sub mijlocul tulp.
89 C. distans L . - Sp. perenă, H . , 20-60 cm. V - V I . 2n=72,74,76.
Frecv. z.step.-e.f.; paj. umede, adesea sărăturate. Sp. mezohigr., hal. fac.
Euras. (subatl.-submedit.).
103b Plantă cu rizomi scurţi. Glumele fl. femeieşti cu margine lată, membra­
noasă. Utricule ± patente, verzi. Spiculeţe femeieşti spre vârful tulp.
90 C. hosliana D C . - Sp. perenă, H . , 20-50 cm. V - V I . 2n=56. Spor.
e.g.-e.b.; paj. umede. Sp. mezohigr. Eur.
O R D . POALES (GRAMINALES)
Fam. Poaceae Barnhart (Gramineae Adans.)
Plante erbacee, anuale sau perene cu rizomi sau stoloni. Răd. adventive,
fasciculate. Tulp. aeriană este culm (pai), cilindrică, articulată, formată din
noduri pline (solide) şi internoduri fistuloase, mai rar internodurile sunt pline.
La baza internodurilor se află meristeme intercalare (restante). De la nodurile
bazale (noduri, de înfrăţire) se formează lăstari aerieni sterili, intra sau
extravaginali. Frz. alterne, distice, formate din teacă (vagină) cilindrică, cu
992
POACEAE
margini libere şi limb liniar cu nervuri paralele. Peţiolul lipseşte, excepţie la
Bambusoideae. Prefoliaţia este, fie convolută, fie conduplicată. Baza limbului
prezintă, la locul de întâlnire cu teaca, anexele foliare - urechiuşele şi ligula*.
Urechiuşele uneori lipsesc, ligula foarte rar lipseşte, uneori este înlocuită
prin peri.
F l . sunt de obicei hermafrodite, rareori unisexuate şi plantele sunt monoice
sau poligame. O fl. este alcătuită din: 3 (rar 1,2 sau 6) stamine, gineceu sup.,
ovar bicarpelar, unilocular şi uniovulat, continuat cu 2 stile şi 2 stigmate (rar 1),
2 (3) scvame mici numite lodicule situate la baza ovarului şi 2 palee, una inf.,
convexă, de obicei aristată, omologată cu bracteea, se numeşte lema şi una sup.,
concavă, bicarenată, de obicei membranoasă şi nearistată se numeşte palee.
Lema şi paleea închid între ele staminele şi ovarul. F l . sunt grupate câte 1 sau
mai multe, alternativ, pe două părţi ale unei axe care este axa spiculeţului, fiind
protejate la bază de 2 glume (vezi piş. X ) . Acest ansamblu reprezintă infl.
elementară de la Graminee şi se numeşte spiculeţ. Spiculeţele sunt grupate în
infl. compuse care sunt: spicul compus care are spiculeţe sesile, paniculul
(panicul cu spiculeţe) care are spiculeţe pedunculate şi paniculul spiciform
care are spiculeţe scurt pedunculate. Mai rar se întâlnesc şi alte tipuri de infl.:
umbelă cu spice (spic digitat), racem cu panicule spiciforme, spadice cu
spiculeţe, etc. Fr. este o cariopsă care poate fi golaşă sau î m b r ă c a t ă adică
aderentă sau concrescută cu paleele şi are la bază o cicatrice asemănătoare
cu hilul.
l a Frz. scurt peţiolate, articulate cu tecile 2
l b Frz. nepeţiolate, nearticulate cu tecile 3
2a Internoduri cu câte un şanţ longitud. care alternează de la un nod la altul;
de la fiecare nod pleacă 2(3) ramuri. Stamine 3 2 Phyllostachys
2b Internoduri fără şanţ longitud.; de la fiecare nod pleacă I ramură. Stamine 6
1 Sasa
3a Spiculeţe cu fl. unisexuate grupate în infl. separate, terminal infl. bărbă­
tească, un racem cu panicule spiciforme şi axilar infl. femeiască, un spadice
cu spiculeţe 87 Zea
3b Spiculeţe cu fl. hermafrodite sau hermafrodite şi unisexuate, dar nu
formează infl. separate 4
4a Spiculeţe evident dimorfe, grupate câte 2 în panicule spiciforme; 1 spiculeţ
fertil cu 1-5 fl. şi la baza acestuia 1 spiculeţ steril cu glume şi leme rigide,
liniare 12 Cynosurus
4b Spiculeţele nu sunt evident dimorfe 5
5a Spiculeţe grupate câte 2(3), 1 sesil, hermafrodit şi 1(2) pedunculat, bărbă-
In descriere, prin frz. înţelegem limbul; prin tulp.-tulp. floriferă; dimensiunile ligulei se referă la
frz. sup.; dimensiunile spiculeţului se dau la cele de la mijlocul infl şi al axului, iar descrierea şi
dimensiunile lemei se referă la lema 1 de la bază, a aceluiaşi spiculeţ.
993
POACEAE POACEAE
tesc sau steril o bază o umflătură (suport) caracteristică 80 Eriochloa
5b Spiculeţele nu sunt grupate câte 2(3) (ca excepţie pot fi şi 2, dar asemă­ 14c Plante perene. Ligula prezentă, membranoasă sau reprezentată prin
nătoare ca sex) 8 peri 15
6a Infl. panicul cu ramuri verticilate, subţiri ce se termină cu 3 spiculeţe 15a Ligula reprezentată printr-un şir de peri. Spiculeţe cu 4-8 fl. Plantă cu
85 Chrysopogon stoloni lungi, târâtori 66 Aeluropus
6b Ramificaţiile paniculului nu sunt verticilate şi poartă câte 2 spiculeţe, 1 15b Ligula membranoasă. Spiculeţe cu 2 fl. fertile. Tulp. erectă..11 Beckmannia
sesil, hermafrodit, de obicei aristat, celălalt pedunculat şi nearistat (numai 16a Spiculeţe cu sete involucrale la bază 81 Setaria
terminal sunt 3 spiculeţe) 7 16b Spiculeţe fără sete involucrale la bază 17
7a Infl. un panicul mare, cu axul central alungit, mult mai lung decât axele de 17a Spic unilateral cu spiculeţe cu 1 fl. Gluma inf. foarte mică, cea sup.
ordinul 2 84 Sorghum absentă. Frz. setaceu convolute, rigide 65 Nardus
7b Infl. formată din 3-10 panicule spiciforme care pleacă de pe un ax central 17b Spiculeţe cu 2 glume, rareori 1, evidentă 18
scurt 86 Dichantium 18a Spiculeţe numai cu gluma inf. (excepţie spiculeţul terminal care are 2
8a Gluma sup. cu sete uncinate pe nervuri. Infl. panicul spiciform; spiculeţe cu glume) 19
1 f l . , grupate câte 3-5 73 Tragus 18b Spiculeţe cu câte 2 glume 20
8b Grupe de 2-3 spiculeţe sunt înconjurate de un involucru comun, spinos. 19a Spic de circa 1 mm l ă ţ , cu spiculeţe cu 1 fl, adăpostite în concavităţile
Spiculeţe biflore, fl. inf. bărbătească sau sterilă, cea sup. hermafrodită rahisului 15 Psilurus
82 Cenchrus 19b Spic de cel puţin 3 mm l ă ţ , cu spiculeţe multiflore 4 Lolium
8c Spiculeţe fără spini, involucru spinos lipseşte, la fel gluma sup. este 20a Spiculeţe câte 2-3(-5) la un nod, pe un călcâi al rahisului 21
nespinoasă 9 20b Spiculeţe câte 1 la un nod 24
9a Spiculeţe sesile sau foarte scurt pedunculate grupate în: spice compuse, 21a Spiculeţe cu 3-5 fl. hermafrodite. Plantă de nis. marine cu rizomi şi stoloni
panicule spiciforme, umbelă cu spice compuse (spic digitat), umbele sau lungi 23 Leymus
raceme cu panicule spiciforme, raceme cu spice compuse sau cu spiculeţe 21b Spiculeţe cu 1 fl. hermafrodită şi uneori încă una sterilă 22
scurt pedunculate 10 22a Spiculeţe câte 2 la un nod, cu 2 fl, cea inf. hermafrodită, cea sup. sterilă
9b Spiculeţe evident pedunculate grupate în panicule laxe sau mai dense, dar
32 Taeniatherum
cu ramuri inf. evidente, rar raceme cu spiculeţe 44 22b Spiculeţe câte 3 la un nod, cu 1 fl 23
10a Tulp. se termină cu o singură infl. care este spic compus, racem cu 23a Spiculeţul mijlociu sesil, hermafrodit, cele laterale pedunculate, herma­
spiculeţe sau panicul spiciform 16 frodite, bărbăteşti sau sterile. Glume libere la bază 30 Hordeum
10b Tulp. se termină cu mai multe spice compuse sau panicule spiciforme 23b Toate spiculeţele pedunculate, cel mijlociu hermafrodit sau bărbătesc, cele
dispuse sub formă de umbelă sau racem 11 laterale hermafrodite. Glume unite la bază 3 1 Hordelymus
11a Spice sau panicule spiciforme dispuse digitat (umbeliform) pe o axă scurtă. 24a Spiculeţe sesile prinse pe axul principal, infl. spic sau spiculeţele i n f scurt
12
pedunculate formând un racem cu spiculeţe 25
11b Spice sau panicule spiciforme dispuse racemiform pe o axă alungită 14
24b Spiculeţe ± pedunculate, prinse pe axe secundare. Infl. panicul spiciform
12a Ligula prezentă, membranoasă. Spiculeţe câte 2 (rar 3 sau 4), 1 sesil, (prin îndoirea infl. apar ramurile secundare) 32
celălalt(e) pedunculat(e). Plante anuale 78 Digitaria
25a Spiculeţe scurt pedunculate (cel puţin cele inf.) aşezate distih, formează un
12b Ligula prezentă, membranoasă. Spiculeţe solitare. Plante perene cu rizom...
racem cu spiculeţe. Spiculeţe multiflore, cu 6-20 f l , cu glume inegale,
79 Paspalum
multinervate 22 Brachyopodium
12c Ligula înlocuită printr-un şir de peri 13 25b Toate spiculeţele sesile. Glume ± egale 26
13a Plantă perenă cu rizomi. Spiculeţe cu 1 fl 72 Cynodon
26a Glume mai lungi decât fl. Spiculeţe scufundate în concavităţile rahisului.27
13b Plantă anuală. Spiculeţe cu 4-9 fl 71 Eleusine
26b Glume mai scurte decât fl. Spiculeţe nescufundate în rahis 28
14a Ligula absentă. Plante anuale 77 Echinochloa
27a Spiculeţe biflore. Glume ovate, obtuze. RahisuŢnu se g r a a r d c u J e a z ă J a
14b Plante anuale. Ligula reprezentată printr-un şir de peri. Spiculeţele au la
maturitate 53 Pholiurus

994
995
 POACEAE
POACEAE rar bidinţată şi sub vârf scurt aristată 43
27b Spiculeţe 1 fl. Glume lanceolate, acuminate. Rahisul se dezarticulează la 43a Plantă scundă, de 10-25 cm, din e.a. Infl. de 9-14 mm lung., cu spiculeţe
maturitate 54 Parapholis aşezate distih. Ligulă alungită, de 3-5 mm 18 Oreochloa
28a Glume bicarenate, cu peri fasciculaţi pe carene 29 Dasypyrum 43b Plante mai robuste din regiuni mai joase. Infl. de cel puţin 2 cm lung., cu
28b Glume necarenate sau cu o singură carenă şi fără peri fasciculaţi 29 spiculeţe aşezate multilateral. Ligula până la 1 mm, retezată 38 Koeleria
29a Glume liniar-subulate, uninervate. Lema cu cili rigizi pe carenă. Spiculeţe 44a Spiculeţe numai cu 1 fl. hermafrodită 45
biflore 28 Secale 44b Spiculeţe cu 2-n fl., uneori numai 1 fertilă 55
29b Glume mai late, cu mai multe nervuri. Lema fără cili rigizi pe carenă 30 45a Glume absente. Plantă cu rizom şi tulp. cu noduri rigid păroase. ..75 Leersia
30a Spice oblong-ovate, de 2-6 cm lung., cu spiculeţe pectinate, depărtate de rahis, 45b Glume prezente 46
puternic comprimate lateral 24 Agropyron (inel. Eremopyrunî) 46a Lema se întăreşte puternic şi este lucioasă la maturitate 47
30b Spice liniare sau liniar-cilindrice, ± alipite de rahis 31 46b Lema nu se întăreşte maturitate 51
31a Specii perene, spontane 25 Elymus 47a Lema nearistată; spiculeţe dorsal comprimate 48
31b Specii anuale, spontane. Glume rotunjite, la vârf cu 1-4 ariste ...26 Aegilops 47b Lema aristată; spiculeţe lateral comprimate 49
31c Specii anuale, cultivate. Glume carenate, nearistate 27 Triticum 48a Lema glabră, 5 nervată. Glume mai lungi decât fl 56 Milium
32a Glume aripate pe carenă. Infl. ovoid-cilindrică, densă, nu lobează la îndoire 48b Lema 3 nervată, cu peri scurţi dorsal. Glume egale cu fl 57 Zingeria
55 Phalaris 49a Lema glabră. Arista adesea caducă 58 Piptatherum
32b Glume nearipate pe carenă 33 49b Lema păroasă cel puţin la bază. Arista persistentă 50
33a Infl. panicul spiciform, ± lobat, galben-verzui, lucios. Spiculeţe cu glume 50a Glume mari, de 1-8 cm lung. Arista mai lungă de 1,5 cm, geniculată, cu o
foarte inegale şi cu 3 fl., 2 inf. sterile, reduse la leme aristate dorsal şi 1 fl. parte inf. răsucită şi una sup. dreaptă 59 Stipa
sup. hermafrodită. Stamine 2, lodicule lipsă 43 Anthoxanthum 50b Glume până la 7 mm. Arista dreaptă sau curbată, de circa 1 cm
33b Infl. nu este galben-verzuie, lucioasă. Spiculeţe cu altă alcătuire 34 60 Achnatherum
34a Spiculeţe uniflore 35 51a Lema nearistată 52
34b Spiculeţe 2 multiflore 4,0 51b Lema aristată 53
35a Ligula înlocuită printr-un şir de peri. Lodicule absente 70 Crypsis 52a Ligula înlocuită printr-un şir de peri scurţi. Frz. rigide 69 Sporobolus
35b Ligula membranoasă. Lodicule de obicei prezente 36 52b Ligula membranoasă. Frz. nu sunt rigide 46 Agrostis
36a Glume concrescute cel puţin la bază 52 Alopecurus 53a Plantă anuală. GLume de lung. fl 14 Apera
36b Glume libere 37 53b Plante perene. GLume mai lungi decât fl 54
37a Glume emarginate, ambele aristate, arista de 2-3 ori mai lungă decât gluma. 54a Baza lemei cu un calus lung păros, perii ± de lung. lemei; dacă sunt mai
48 Polypogon scurţi, atunci deasupra fl., axa spiculeţului se continuă cu un apendicul lung
37b Glume nearistate sau scurt aristate 38 păros 50 Calamagrostis
38a Spiculeţe mari, de 12-14 mm. Lema cu peri de 4-5 mm la bază 54b Baza lemei fără calus lung păros şi axa spiculeţului nu se prelungeşte
49 Ammophila deasupra fl 46 Agrostis
38b Spiculeţe mai mici, până la 6 mm 39 55a Ligula înlocuită printr-un şir de peri 56
39a Glume egale. Lema nearistată 51 Phleum 55b Ligula membranoasă 63
39b Glume inegale, cu baza umflată. Lema aristată 47 Gastridium 56a A x a spiculeţului sau lema cu peri lungi, măfăsoşi 57
40a Lema lung ciliata 19 Melica 56b A x a spiculeţului şi lema fără peri lungi, mătăsoşi 58
40b Lema glabră sau scurt păroasă 41 57a A x a spiculeţului glabră. Lema cu peri lungi. Spiculeţ cu 3-4 f l . . . 61 Arundo
41a Plantă anuală cu tulp. târâtoare 9 Sclerochloa 57b A x a spiculeţului cu peri lungi. Lema glabră. Spiculeţe cu 3-10 fl
41b Plante perene, cespitoase 42 62 Phragmites
42a Baza infl. înconjurată de câteva hipsofile membranoase, ± suborbiculare, 58a Spiculeţ cu 2 fl., cea inf. bărbătească sau sterilă, cea sup. hermafrodită
circa cât 1/2 glumelor. Lema cu 3-5 dinţi scurt aristaţi 17 Sesleria 76 Panicum
42b Baza infl. fără hipsofile sau acestea sunt foarte mici. Lema cu vârf întreg;

997
996
POACEAE POACEAE
58b Spiculeţ cu 2-n fl., cea inf. hermafrodită 59 73b Lema cu aristă subterminală 21 Bromus
59a Glume egale sau mai lungi decât spiculeţul 60 74a Spiculeţe biflore, mici, de 1,5-3,5 nun 41 Aira
59b Glume mai scurte decât spiculeţul 61 74b Spiculeţe peste 10 mm, cu 2-7 fl 75
60a Lema bidinţată, cu dinţi aristiformi, iar de la baza sinusului cu o aristă 75a Spiculeţe mari, peste 15 mm, după înflorire nutante 33 Ave na
răsucită şi geniculată de circa 1 cm. Teci glabre 63 Danthonia 75b Spiculeţe de circa 1 cm, erect-patente 37 Ventenata
60b Lema fără aristă, bidentată şi cu un scurt mucron în sinus. Teci păroase 76a Ovar şi fr. dens păros la vârf 77
63 Danthonia 76b Ovar şi fr. glabre 80
61a Plante anuale. Spiculeţe cu (5)8-20(-40) fl 68 Eragrostis 77a Lema cu arista dreaptă, terminală sau pleacă din sinus... 78
61b Plante perene. Spiculeţe cu 2-5 fl 62 77b Lema cu aristă dorsală, geniculată 79
62a Tulp. cu noduri îngrămădite la bază şi numai 1 nod deasupra bazei. Lema 78a Lema cu aristă terminală 3 Festuca
nearistată 64 Molinia 78b Lema cu aristă subterminală sau din sinus 21 Bromus
62b Tulp. cu numeroase noduri. Lema cu o aristă de 1-3 mm 67 Cleistogenes 79a Frz. cu 2 şiruri de celule buliforme pe faţa sup., de o parte şi alta a nervurii
63a F l . inf. bărbăteşti sau sterile, reprezentate uneori numai prin 1-2 leme 64 mediane. Fata sup. a limbului necostată 35 Avenula
63b F l . inf. hermafrodite 68 79b Frz. fără 2 şiruri distincte de celule buliforme pe faţa sup. Faţa sup. a
64a Glume foarte mici, de circa 0,25 mm; deasupra glumelor 2 leme sterile şi limbului puternic costată . 34 Helictotrichon
apoi o fl. hermafrodită 74 Oryza 80a Lăstarii tineri, nefloriferi, puternic comprimaţi. Lema mucronată sau scurt
64b Glume egale sau mai lungi decât fl 65 aristată apical 10 Dactylis
65a Spiculeţe cu 2 fl. bărbăteşti sau sterile, uneori reduse la leme şi 1 fl. 80b Lăstari cilindrici. Lema aristată dorsal sau sub sinus 81
terminală hennafrodită 66 81a Lema bidinţată, dinţii ± aristiformi şi cu o aristă dorsală geniculată şi
65b Spiculeţe cu 1 fl. bărbătească sau sterilă la bază şi a 2-a hermafrodită sau răsucită 39 Trisetum
femeiască 67 81b Lema nu este bidinţată 82
66a F l . inf. sterile. Lema nearistată 55 Phalaris 82a Glume lucioase, mai scurte decât fl. Spiculeţ cu 2 fl. hermafrodite
66b F l . inf. bărbăteşti. Lemele fl. bărbăteşti scurt aristate, arista de 0,2-3 mm 40 Deschampsia
42 Hierochloe 82b Glume nelucioase, mai lungi decât fl. Spiculeţ cu 2(3) fl., cea inf.
67a F l . inf. bărbăteşti, cu o aristă geniculată dorsală de 1-2 cm hermafrodită, cea sup. bărbătească 44 Holcus
36 Arrhenatherum 83a Plante anuale 84
67b F l . inf. sterilă, redusă la Iernă, cea sup. hermafrodită. Spiculeţe la bază cu 83b Plante perene 86
peri lungi, mătăsoşi... 83 Erianthus 84a Spiculeţe peste 15 mm, pendule după înflorire 33 Ave na
68a Arista articulată aproape de mijloc, cu un inel de peri scurţi la punctul de 84b Spiculeţe mult mai mici, până la 5 mm 85
articulaţie şi îngroşată spre vârf; arista are circa 3 mm, este puţin mai scurtă 85a Spiculeţe cu 2 fl. Lema aristată 41 Aira
decât glumele şi ascunsă 45 Corynephorus 85b Spiculeţe cu 3-7 fl. Lema nearistată 6Poa
68b Arista nu este articulată şi nici îngroşată la vârf sau lipseşte 69 86a Ovar şi fr. dens păroase la vârf 87
69a Lema lat ovată până la suborbiculară, cordată la bază 16 Briza 86b Ovar şi fr. glabre 88
69b Lema lanceolată până la ovată, baza necordată 70 87a Lema rotunjită dorsal şi cu aristă terminală 3 Festuca
70a Lema aristată, arista peste 2 mm 71 87b Lema carenată şi cu aristă subterminală 21 Bromus
70b Lema nearistată sau cu o aristă scurtă, până la 2 mm 83 88a Glume egale sau mai lungi decât spiculeţul 89
71a Plante anuale 72 88b Glume mai scurte decât spiculeţul 91
71b Plante perene 76 89a Teci închise. Spiculeţul se termină cu 2-3 leme sterile cu aspect măciucat....
72a Glume mult mai scurte decât spiculeţul 73 19 Melira
72b Glume egale sau mai lungi decât fl. pe care le acoperă 74 89b Teci deschise pe toată lung. Leme sterile absente sau dacă sunt prezente nu
73a Lema cu aristă terminală 5 Vulpia 90

998 999
POACEAE POACEAE
90a Glume lucioase, mai scurte decât spiculeţul care are 2 fl. hermafrodite 2 Subfam. Pooideae
40 Descliampsia
90b Glume nelucioase, mai lungi decât fl. Spiculeţ cu 2(-3) f l , cea inf. 2 T r i b u l Poeae
hermafrodită, cea sup. bărbătească 44 Holcus
3 Festuca L. - P ă iu ş
91a Lăstarii tineri, nefloriferi, puternic comprimaţi. Prefoliaţie conduplicată.
Lema carenată şi ± aristată 10 Dactylis x=7
91b Lăstari cilindrici, dacă sunt comprimaţi, atunci lema este nearistată 92 la Frz. mai late de 5 mm; dacă sunt mai înguste, atunci la baza limbului există
92a Lema scurt aristată terminal 93 2 auricule 2
92b Lema nearistată 94 lb Frz. mai înguste de 5 mm 6
93a A x a spiculeţului şi baza lemei cu peri scurţi, rigizi. Lema carenată şi cu o 2a Baza Iaminei fără auricule (urechiuşe) 3
aristă de circa 1 mm 7 Bellardiochloa 2b Baza Iaminei cu auricule 4
93b Lema rotunjită dorsal şi fără peri rigizi la bază 3 Festuca 3a Rizom cu stoloni lungi. Teci ciliate pe una din margini.
94a Glume 1 nervate 20 Glyceria 1 F. drymeja Mert. et W.D.J. Koch (F. montana M.Bieb.) - S c r a d ă .
94b Cel puţin gluma sup. 3 nervată 95 Sp. perenă, H , 70-110 cm. VI-VII. 2n=14. Frecv. e.g.-e.f; păd. Sp. mez,
95a Lema cu 3 nervuri. Teci cu margini concrescute 13 Catabrosa mezotr, helscia.-scia, N . , slab-mod. acid. Centr.-SE. Eur.
2 3

95b Lema cu 5 nervuri 96 3b Plantă dens cespitoasă, fără stoloni. Teci glabre pe margini.
96a Lema puternic carenată 6 Poa 2 F. altissima AII. (F. sylvatica (Pollich) Vili.). - Sp. perenă, H , 50-
96b Lema rotunjită dorsal 97 120 cm. V I - V I I . 2n=14,42. Frecv. e.f.-e.b.; păd. Sp. mez, mezotr, helscia.-
97a Glume şi leme ± obtuze. Leme păroase la bază. Fr. cu hil punctiform s c i a , N _3, mod. acid. Eur.
2

8 Puccinellia 4a Frz. de 6-15 mm l ă ţ , lucioase dedesubt. Lema cu aristă de 1-2 cm.

97b Glume şi leme ± acute. Leme glabre. Fr. cu hil liniar 3 Festuca
1 Subfam. Bambusoideae
1 Tribul Arundinarieae
1 Sasa M a k i n o et Shibata - B a m b u s
la Tulp. de 1-2 m. Frz. verzi, lucitoare deasupra şi palid-verzi dedesubt, cu
10-13 nervuri de fiecare parte a nervurii mediane.
1 *S. palmată (Burbidge) E.G.Camus - Sp. perenă, G , l-2(-3) m.
Cult. experimental, I.C.F. Simeria (jud. Hunedoara). Japonia.
lb Tulp. de 0,5-1 fn. Frz. verzi-cenuşii, cu margini albe la uscare şi cu 6-9
nervuri de fiecare parte a nervurii mediane.
2 *S. veitchii (Carr.) Rehd. - Sp. perenă, G , 0,5-1 m. Cult.
experimental, I.C.F. Simeria (jud. Hunedoara). Japonia.
2 Phyllostachys Siebold et Zucc. - B a m b u s
1 *P. viridiglaucescens (Carr.) A . et C. Riviere - Sp. perenă, G , -6 m.
2n=48. Cult. orn. şi experimental. China.
3 F. gigantea (L.) V i l i . - Sp. perenă, H , 50-150 cm. VII-VIII. 2n=42.
Frecv. z.păd.stej.-e.f; p ă d , z ă v , bur. Sp. mezohigr. Euras.
4b Frz. de 3-10 mm lăţ, nu sunt lucioase pe dos. Lema cu aristă până la 4 mm ....5
5a Frz. aproape netede deasupra; auricule glabre. Ramurile paniculului câte 2
la un nod, una mai scurtă cu 1-3 spiculeţe, cealaltă mai lungă cu 4-6
spiculeţe.
4 F. pratensis Huds. - P ă i u ş u l de l i v a d ă . Sp. perenă, H , 30-
100 cm. V - V I I . Frecv. z.păd.stej.-e.b.; paj. Sp. mez.-mezohigr, eutr.-
mezotr.
a - subsp. pratensis - Teci deschise. Lema ± obtuză, cu vârf întreg,
nearistată. 2n=14,28. Frecv. Euras.
b - subsp. apennina (De Not.)Hack. ex Hegi - Teci închise până la mijloc.
Lema bidentată la vârf şi cu aristă cât 1/3 din lung. lemei. Spor. e.f.-
e.b.; Centr. eur. (mont.).
5b Frz. distinct costate pe faţă; auricule ciliate. Ramurile paniculului câte 2-3,
fiecare cu 5-15 spiculeţe.
5 F. arundinacea Schreb. - Sp. perenă, H , 60-150 cm. VI-VII. Frecv.
z.silvostep.-e.f; paj, malul apelor. Sp. mezotr, mezohigr.
a - subsp. arundinacea - Glume lanceolate, lema bidentată, nearistată.
2n=42. Eur. centr.
b - subsp. orientalis (Hack.) Tzvelev - Glume subulate;-lema întreagăda—

1000 1001
POACEAE PLANŞA C L V I
vârf şi cu aristă de circa 1,5 mm. 2n=42. Eur. centr. şi SE.
6a Ovar obovoid; fr. liber faţă de palee 7
6b Ovar alungit elipsoidal; fr. concrescut cu paleea 12
7a Lăstari nefloriferi extravaginali; plante cu rizomi şi stoloni. Ligula foarte
scurtă, redusă la o margine ciliata. Spiculeţe de 7-9 mm, nearistate. Panicul
de 6-20 mm, nutant. Lema de 6,9-7,5 mm lung. Ovar păros la vărf.
6 F. carpatica F.G.Dietr. - Sp. perenă, H . , 40-70 cm. VII-VIII. 2n=28.
Spor. e.b.-e.a.; paj., pe versanţi abrupţi. Sp. mezotr., mez., calc. Carp. de E .
şi S. End. Carp.
Obs. F. pulchella Schrad. subsp. scheuchzerifonnis (Schur) K.Richt. menţionată din
Mţii Bucegi-Valea Ialomiţei nu a mai fost regăsită. Se deosebeşte de F. carpatica prin:
panicul de 3-7 cm cu ramuri totdeauna patente (nu numai la înflorire); gluma sup. de 4,6-4,9
mm lung. (faţă de 6,3-6,5), lema de 5,8-6 mm lung. (faţă de 6,9-7,5). Ovar glabru (faţă de
ovar păros la vârf la F. carpatică). ? End. pentru Mţii Bucegi.
7b Lăstari nefloriferi intravaginali 8
8a Ligula frz. tulp. sup. de 3-7 mm, acută. Fr. foarte rigide, de 0,7-1,6 mm lăţ.
Spiculeţe de 9-10,5 mm ± variegate. Lema de 6-7 mm cu arista de 0-1,5 mm.
? F. eskia Ramond ex D C . - Sp. perenă, FL, 30-35 cm. VII-VIII. 2n=14.
Stâne. însorite montane. Jud. Hunedoara: Mălăeşti în Mţii Retezat. î n
ierbarul Cluj nu există material din Ro.Pirinei.
8b Ligula până la 2 mm, trunchiată sau rotunjită 9
9a Frz. lăstarilor sterili câte 8-12 într-o teacă; cele int. de circa 2 ori mai lungi
decât cele ext. (inf). Ligula de 0,5-1 mm, trunchiată, glabră (la tipul sp.
dens şi scurt păroasă). Lema cu arista de 0,3-0,8 mm (tipul sp. are lema
nearistată)
7 F. gautieri (Hack.) K.Richt. subsp. lutea (Hack.) Ciocârlan - Sp.
perenă, H . , 25-40 cm. VII-VIII. Rară stâne. calc. montane. Mţii: Giurgeu,
Hăghimaşu M i c . End. Carp. Ro. (sp. tipică în Pirinei).
9b Frz. lăstarilor sterili câte 4-6 într-o teacă; cele int.(sup.) de 3-8 ori mai lungi
decât cele ext. (inf.) 10
10a Spiculeţe galbene-verzui, de 12-15 mm lung. Gluma sup. de 5-6 mm lung.,
eliptică, rotunjită. Lema de 6,5-7,5(-8,5) mm lung., nearistată.
8 F. xanthina Roem. et Schult. - Sp. perenă, H . , 25-40 cm. VI-VII.
Rară e.f.-e.b.; stâne. calc. Mţii: Vâlcan, Retezat, Godeanu, Mehedinţi,

PLANŞA CLVI. 1 - Sparganium erectum subsp. microcarpum - a-tepală; b-fr.; 2 - S. e. subsp.

subsp. erectum - a-tepală; b-fr.; 3 - S. e. subsp. neglectum - a-tepală; b-fr.; 4 - Typlia angustifolia
- a-infl.; b-fl.; bărbătească; c-fi. femeiască în secţ. longitud.; d-fr.; 5 - Canna indica - a-fl.; 1-K.;
2-C; 3-staminodii; 4-label; 5-stamină parţial fertilă; 6-ovar; 7-stigmat; b-fr.; 6 - Festuca
versicolor- frz. secţ. transv., spiculeţ şi lemă; 7 - F. amethystina; S — F. picta; 9 - F. bucegiensis;
10 - F. callieri; 11 - F. pulchra; 12 - F. panciciana; 13 - F. pseudodalmatica; 14 - F.
pachyphylla; 15 - F. rupicola; 16 - F. vaginata - a-glume; b-lema; c-paleea; d-frz. secţ. transv.;
17 - F. beckeri subsp. becheri; 18 - F• b. subsp. polesica; 19^—F. b. subsp. arenicola.—

1002 1003
POACEAE
Cernei, Almăj. Bale.
10b Spiculeţe până la 10 mm lung., violaceu nuanţate. Lema până la 6(6,5) mm
lung, mucronată sau cu aristă până la 1,3 mm 11
11a Frz. de 0,3-0,6 mm l ă ţ , cu 5(-7) nervuri şi sclerenchim format din 5-7
cordoane separate. Tulp. de 10-20 cm, aspră sub panicul; panicul de 2-
4 cm, erect, cu ramuri scabre.
? F. quadriflora Honck. (F. pumila Vili.) - Sp. perenă, H , 10-20 cm.
VII-VIII. 2n=14. A fost menţionată prin confuzie cu F. versicolor din
munţii: Maramureşului, Rodnei, Bârsei, Bucegi. Pirinei, Jura, A l p i .
11b Frz. de 0,5-1,2 mm l ă ţ , cu (5)7-9(-ll) nervuri şi sclerenchim continuu sau
slab întrerupt. Tulp. de 15-50 cm, netedă sub panicul; panicul de 3-8(-10)
cm, nutant.
9 F. versicolor Tausch (piş. C L V I , fig. 6). - Sp. perenă, H , 15-50 cm.
V1I-V11I. Frecv. e.s.-e.a.; paj. pe s t â n e , versanţi abrupţi. Sp. oligotr, sax,
calc. Carp. de E. şi S. A l p i i de E , Sudeţi şi Carpaţi.
a - subsp. versicolor - Ligula de 0,2-1,5 mm. Panicul de 3-6 cm, cu ramuri
netede. Spiculeţe cu 4-6 fl. Frecv. Carpaţi şi Sudeţi.
b - subsp. dominii Krajina - Ligula de 1,6-2,1 mm. Panicul de 6-8 cm, cu
ramuri scabre. Spiculeţe cu 6-9 fl. End. Carp. Ro. (Mţii Rodnei).
12a Frz. cu cordoane de sclerenchim sub nervuri, spre epid. inf, cu care uneori
se ating; de asemenea unele cordoane se ating între ele 13
12b Frz. cu sclerenchim continuu, inelar sau sub formă de cordoane care nu se
ating între ele 15
13a Toate frz. conduplicate, de 0,3-0,7 mm l ă ţ , cu 5-7 nervuri. Tecile frz.
bazale închise până la jumătate şi ± violet-purpurii. Lema nearistată sau
foarte scurt aristată.
10 F. amethystina L . (piş. C L V I , fig. 7). - Sp. perenă, H , 30-70 cm.
VI-VII. Spor. e.b.-e.s.; paj. pe versanţi abrupţi, însoriţi. Sp. mezotr, mez.
a - subsp. amethystina - Lăstari sterili extravaginali puţini. Frz. scabre.
Panicul dens. Gluma sup. lung acuminată. 2n=14. A l p i şi Mţii din Eur.
centr.
b - subsp. orientalis Krajina - Lăstari sterili extravaginali numeroşi. Frz.
netede. Panicul lax. Gluma sup. scurt acuminată. Carp. şi Bale. de V .
13b Frz. tulp. plane, cele ale lăstarilor sterili conduplicate, de 0,7-1,2 mm l ă ţ ,
cu 9-13 nervuri 14
14a Plante lax cespitoase, cu lăstari sterili extravaginali. Tulp. până la 1 m.
Panicul de 13-18 cm. Lema lanceolată, de circa 6 mm lung.
* Pentru determinarea sp. de Festuca este necesară cercetarea secţiunilor microscopice făcute în
treimea ioLa frz. lăstarilor slerili
1004
POACEAE
11 F. porcii Hack. - Sp. perenă, H , 1 m. VII-VIII. Spor. e.b.-e.s.;
paj, bur, jnepenişuri. Sp. mezotr, mez, calc. End. carp.
14b Plante lax cespitoase, cu lăstari sterili intravaginali. Tulp. până la 50 cm.
Panicul de circa 10 cm. Lema ovat-lanceolată, de 4,2-4,6 mm.
? F. tatrae (Csako) Degen - Sp. perenă, H . VI-VII. 2n=14. Menţionată
eronat din Mţii Bucegi. Creşte în Carp. de V . (Tatra)
15a Ligula reprezentată printr-o margine îngustă, fără auricule.Sclerenchimul
reprezentat prin 5-9 cordoane 16
15b Ligula cu auricule.Sclerenchimul continuu, inelar sau cu 3 cordoane mai
mari. Lăstari sterili intravaginali 22
16a Frz. bazale cu 3 nervuri, de 0,4-0,6 mm l ă ţ , triunghiulare în secţ. transv.;
cele tulp. plane, de 2-3 mm lăţ, cu 7-11 nervuri.
12 F. heterophylla Lam. - Sp. perenă, H . 50-100 cm. VI-IX. 2n=28.
Frecv. z.păd.stej.-e.f; rarişti şi margini de păd. Sp. oligotr.-mezotr,
xeromez, m e z , slab-mod. acid. Centr. eur.-submedit.
16b Frz. bazale cu cel puţin 5 nervuri, nu sunt triunghiulare în secţ. transv 17
17a Tulp. tomentoasă până la dens lanată în partea sup. Plante dens cespitoase,
de 20-40 cm 18
17b Tulp. glabră în partea sup. Plante cu soloni (rizomi), rar dens cespitoase, cu
tulp. până la 1 m 19
18a Frz. bazale foarte moi, de 0,4-0,5 mm lăţ. Spiculeţe verzi-gălbui. Gluma
sup. liniar-oblongă, lung acuminată, de 3,2-5,5 mm.
13 F. nitida Kit. subsp. flaccida (Schur) Markgr.-Dannenb. (F.
violacea Gaudin var. flaccida (Schur) Beldie) - Sp. perenă, H . 20-40 cm.
VII-VIII. Spor. e.s.-e.a.; paj. pe versanţi umbriţi, pe sol. schel. Sp. mezotr,
m e z , sax. Carp. de E. şi de S. End. Carp. Ro.
Obs. F. violacea Schreich. ex Gaudin nu creşte în Ro.
18b Frz. bazale ± rigide. Spiculeţe pătate cu violet. Gluma sup. ovat-lanceolată,
± obtuză, de 3,4-3,9 imn.
14 F. picta K i t . (piş. C L V I , fig. 8). - Sp. perenă, H . 25-45 cm. VIII-
I X . 2n=14. Spor. e.s.-e.a. Sp. mez, de obicei calc. Alp.-carp.-balc.
19a Plantă dens cespitoasă, cu lăstari intravaginali. Frz. tulp. plane, cele bazale
conduplicate, de 0,4-0,7 mm lăţ. Tecile cu peri moi. Lema lanceolată, cu
aristă lungă cât 1/2 din lung. lemei.
15 F. nigrescens Lam. (F. rubra subsp. commutata Gaudin) - Sp.
perenă, H . 30-90 cm. VI-IX. 2n=28,42. Frecv. e.b.-e.s.; paj. Sp. m e z ,
microterm, mod.-p.acid. Centr. şi S V . Eur. (mont.).
19b Plante lax cespitoase, cu stoloni (rizomi). Arista mai scurtă decât 1/2 lemei...20
20a Toate frz. plane; cele tulp. pe faţa sup. scurt păroase; cele bazale cu celule
buliforme. Spiculeţe cu cel puţin 8 fl. Teci dens păroase.
16 F. heteromallu Pouir. (F. diffusa Dumoft.; F. rubra L . subsp.
1005
POACEAE
multiflora (Hoffm.) Piper) - Sp. perenă, H., 50-100 cm. VI-VIII. 2n=42,56,70.
Spor. e.g.-e.b.; paj, margini de păd. loc. umede. Eur. centr. şi de N .
2()b Frz. bazale conduplicate, fără celule buliforme 21
21a Frz. tulp. şi bazale conforme, conduplicate, de 0,3-0,5 mm gros, ± păroase,
cu 5 nervuri.
17 F. trichophylla (Gaudin) Ducros ex K.Richt. (F. rubra subsp.
trichophylla Gaudin). - Sp. perenă, H , 30-70 cm. 2n=42. Rară e.f.-e.b.;
paj. ± umede. Sp. mez.-mezohigr. Jud.: Harghita şi Sibiu. Centr. şi S. Eur.
21b Frz. tulp. plane, cele bazale conduplicate, de 0,6-2 mm gros, de obicei cu 7
nervuri.
18 F. rubra L . - P ă i u ş r o ş u . Sp. perenă, H , 30-90 cm. VI-VIII.
Frecv. e.g.-e.f.; paj, rarişti de p ă d , tuf. Sp. mez.-mezohigr. Circ.
a - subsp. rubra - Frz. bazale moi, de 0,6-0,8 mm gros. Gluma sup.
lanceolată, acuminată, de 1,2-1,4 mm lăţ. 2n=42
b - subsp. juncea (Hack.) K.Richt. - Frz. bazale rigide, de 0,8-1,2 mm
gros. Gluma sup. ovat-lanceolată, de 1,6-2 mm lăţ. 2n=42,56.
22a Plantă scundă, de 5-12 cm, din e.a, cu lăstari intravaginali. Teci închise
până la gură, se destramă în fibre. Frz. netede. Sclerenchimul dispus în 3
cordoane subţiri. Panicul de 1-2,5 cm gros. Lema de 4-4,5 mm, cu aristă de
circa 2 mm.
19 F. bucegiensis Markgraf-Dannenb. (F. glacialis auct. non (Miegev.
ex Hackel) K.Richt.) (piş. C L V I , fig. 9). - Sp. perenă, H , 5-12 cm. VI-VII.
Spor. e.a.; paj, tundra a l p , pe sol. schel, erodate. Sp. oligotr, xeromez.-
mez, hekistoterm, mod.-p.acid, calcifugă. End. Carp. de S.
( Bucegi, Făgăraş, Parâng).
22b Teci închise cel mult până la 1/2, nu se desfac în fibre. Plante mai înalte..23
23a Frz. lateral comprimate, aproape totdeauna scabre, cu 3 cordoane de
sclerenchim şi uneori cu încă 2-5 mai mici, laterale, cordoanele uneori
confluează într-un inel inegal îngroşat 24
23b Frz. nu sunt lateral comprimate, netede sau scabre, cu sclerenchim
continuu, inelar 32
24a Cordoanele de sclerenchim conflueante într-un inel inegal îngroşat, ±
întrerupt 25
24b Sclerenchimul dispus în 3 cordoane evidente, separate şi pe lângă acestea,
uneori se mai află cordoane mai mici 26
25a Frz. de 0,4-0,6(-0,8) mm gros. Teci glabre sau neevident scabre. Panicul
lax, de 3-5,5 cm. Spiculeţe de 6,5-7,5 mm, cu 4-5 fl. Gluma sup. liniar-
lanceolată, de 4-4,5 mm. Lema de 4,6-5,2 mm, subulat lanceolată; arista
1/2-2/3 din lung. lemei.
20 F. callieri (Hack. ex St.Yves) Markgraf (piş. C L V I , fig. 10). - Sp.
perenă, H , 15 35 cm. V V I . Rară z.st
1006
POACEAE
pietros. Sp. oligotr, xer, term. Dobr. Pont.-balc.
25b Frz. de 0,6-1 mm gros. Teci dens tomentoase. Panicul dens, rigid, de 4,5-6
cm. Spiculeţe de 7,1-8,3 mm, cu 3-6 fl. Gluma sup. ovat-lanceolată, arista
mai scurtă decât jumătatea lemei.
21 F. stricta Host - Sp. perenă, H , 25-40 cm. V - V I . 2n=42. Rară
z.silvostep.-e.g.; paj. aride pe substrat calc. Sp. oligotr, xer, calc, subterm.
Jud. Sibiu: Sibiu. Jud. Caraş-Severin: Sviniţa. Jud. Tulcea: Măcin-Greci.
Balc.-pan.
26a Frz. de 0,3-0,6 mm gros. Panicul de 2-4 cm. Spiculeţe de 4,5-5,5(-6) mm,
cu 4-5 fl. Lema ovat-lanceolată, de 2,6-3,4 mm; arista până la 1/3 din
lung. lemei.
22 F. pulchra Schur (F. pseudovina Hack. ex Wiesb.)- P ă i u ş c ă .
(piş. C L V I , fig. 11). Sp. perenă, H , 20-35 cm. V-VII. 2n=14,28. Frecv.
z.step.-e.g.; paj, adesea ± sărăturate. Sp. xeromez. Cont. euras.
26b Plante mai robuste. Lema peste 4 mm l u n g , foarte rar sub 4 mm când este
subulat-lanceolată 27
27a Frz. scabre şi cu peri evidenţi pe ambele feţe; teci dens pubescente.
23 F. wagneri (Degen, Thaisz et Flattj Krajina - Sp. perenă, H , 30-40
cm. V-VII. 2n=28. Rară loc. ± nis. Jud.: Timiş şi Mehedinţi.
N V . bale.
27b Frz. şi teci nepăroase, cel mult frz. sunt scabre 28
28a Frz. de 0,3-0,5(0,6) mm gros. Panicul de 3-7 cm. Lema subulat-lanceolată,
de 3,4-4,9 mm.
24 F. valesiaca Schleich. ex Gaudin - Sp. perenă, H , 25-40 cm. V -
VII. 2n= 14,28,42. Frecv. z.step.-e.g.; paj. uscate, însorite. Sp. xer.-
xeromez, subterm, N i . . Cont. euras.
2
28b Frz. de obicei peste 0,5 mm gros. Lema ovat-lanceolată; dacă este subulat-
lanceolată, paniculul este peste 8 cm şi lema peste 5 mm 29
29a Frz. de 0,4-0,7 mm gros, scabre. Lema peste 5 mm lung 30
29b Frz. de 0,6-1,5 mm gros, netede, dacă sunt scabre, atunci lema este de 4,2-
4,8 mm 31
30a Plantă de 15-35 cm înalţ. Teci de obicei închise pe 1/4-1/3. Sclerenchimul
format din 5-7 cordoane, uneori confluente într-un inel întrerupt. Panicul de
3-6 cm, dens. Spiculeţe de 8-9 mm, cu 3 fl. Gluma sup. ovat-lanceolată;
lema lanceolată, cu aristă mai lungă decât 1/2 lemei.
25 F. panciciana (Hack.) K.Richt. (F. dalmatica (Hack.) K.Richt.
subsp. panciciana (Hack.) Beldie) (piş. C L V I , fig. 12). - Sp. perenă, H ,
15-35 cm. V - V I . Spor. e.g.-e.f; paj, pe stâne. calc. Jud.: Caraş-Severin,
Mehedinţi, Gorj şi Alba. N . Bale.
30b Plantă de 30-50 cm înalţ. Teci deschise. Sclerenchimul format din 3
_ cordoane principale-şi-adesea încă 2 mai mici, iateralernu confluează.
1007
POACEAE
Panicul de 8-15 cm, lax. Spiculeţe de 6,5-8 mm, cu 4-7 fl. Gluma sup. şi
lema subulat-lanceolată. Arista 1/3-1/2 din lung. lemei.
26 F. pseudodalmatica Krajina (piş. C L V I , fig. 13). - Sp. perenă, H . ,
30-50 cm. V - V I . 2n=28. Spor. e.g.-e.f; stâne. înierbate. Ban., Olt., Trans.
Centr. şi E . Eur.
31a Frz. de 0,9-1,5 mm gros., cu 7-9(-12) nervuri, netede, carenate.
Sclerenchimul formează 3 cordoane principale, plus 2-5 cordoane mult mai
mici pe fiecare latură; cordoanele uneori confluează într-un inel ± întrerupt,
inegal îngroşat.
27 F. pachyphylla Degen ex Nyâr. (F. rupicola (Heuff.) subsp.
pachyphylla (Degen) Beldie) (piş. C L V I , fig. 14). - Sp. perenă, H , 30-50
cm. V - V I I . Spor. e.b.-e.s.; paj., pe stâne. Mţii: Retezat şi Godeanu. Răsp.
nesigură datorită confuziei cu F. rupicola subsp. saxatilis. End. Carp. Ro.
31b Frz. de 0,6-0,8 mm gros., scabre peste tot sau cel puţin spre vârf; nervuri 5-
7. Sclerenchim dispus în 3 cordoane principale, plus rareori 1-2 cordoane
mici, laterale, izolate, separate.
28 F. rupicola Heuff. (piş. C L V I , fig. 15). - Sp. perenă, H , 25-70 cm.
V - V I I . 2n=42. Frecv. (z.step.) z.păd.stej.-e.s.; paj. însorite, uscate, adesea
pe stâne. înierbate. Sp. xeromez., neutr.-slab acid, N . 2
a - subsp. rupicola - Tulp. scabră în partea sup. Frz. scabre. Spiculeţe de
6,4-8,2 mm. Lema de 4,2-4,8 mm, glabră sau pubescentă. Cont. euras.
b - subsp. saxatilis (Schur) Rauschert - Tulp. netedă. Frz. netede, numai
spre vârf scabre. Spiculeţe de 8,5-9,2 mm. Lema de 5,9-6 mm, glabră.
End. Carp. de E . şi S.
32a Frz. de 0,2-0,4 mm gros., cu (5)7 nervuri. Spiculeţe de 4-5 mm cu 3-8 fl.
Lema de 2,5-3,5 mm, ovat-lanceolată, nearistată sau scurt mucronată.
29 F. filiformis Pourr. (F. tenuifolia Sibth.) - Sp. perenă, H , 20-30
cm. V I - V I I . 2n=14. Spor. e.g.-e.b.; paj., margini de păd., pe sol. sărace,
nisipoase sau turboase. Jud. Bistriţa-Năsăud şi Braşov. Eur. centr. şi de V .
32b Frz. peste 0,4 mm gros.; lema aristată, rar nearistată dar atunci sunt plante
de nis. cu frz. rigide, peste 0,5 mm gros 33
33a Lema ovată, obtuză, nearistată. Plantă glabră. Frz. de 0,6-1,2 mm gros.
Nervuri 9-11. Ramurile paniculului glabre. Teci pruinoase, ± violacee.
30 F. vaginata Waldst. et Kit. (piş. C L V I , fig. 16). - Sp. perenă, H ,
30-60 cm. V I - V I I . 2n=14. Rară z.silvostep.; nis. Jud.: Satu Mare, Caraş-
Severin (Ostrovul Moldova Veche), Mehedinţi (între Izvoarele şi Balta
Veche), Dolj - Pisculeţ, Seaca de Câmp. Pan.
33b Lema lanceolată, ± acută, aristată 34
34a Plante de nis. marine sau continentale, cu frz. rigide şi laminele lăstarilor
sterili căzătoare. Frz. de 0,4-0,8(1) mm gros. Spiculeţe de 5-7 mm cu 3-6 fl.
1008
POACEAE
31F. beckeri (Hack.) Trautv. - Sp. perenă, H , 20-60 cm. V - V I I . Spor.
z.step.-z.silvostep.; nis.
ai Tulp. şi ramurile paniculului dens mărunt păroase. Inelul de
sclerenchim cu 2-4 şiruri de celule. Frz. cu 5-7(-9) coaste, respectiv 6-8
brazde. Spiculeţe de 6,5-7 mm. Arista de 1-2 mm. Frz. lăstarilor sterili
mai scurţi decât Vi tulp.
- subsp. polesica (Zapal.) Tzvelev (F. polesica Zapal.) (piş. C L V I , fig.
18). Nis. pe Bârladul inf. (Hanu Conachi). Nis. marine din N V . Eur. şi
nis. cont. din centrul şi V . U R S S şi Polonia.
a 2 Tulp. glabră sau rar scabru-păroasă. Ramurile paniculului scabre.
Spiculeţe de 5-6 mm b
bi Teci alburii, până la palid brune, ciliate. Inelul de sclerenchim îngroşat
dorsal (median), cu 4-6 şiruri de celule. Nervuri 7-11 (-13), coaste 5-7,
adesea slab pronunţate. Panicul de (3)6-7(12) cm lung. Arista de 0,5-
1(-1,5) mm. Frz. lăstarilor sterili mai scurte decât Vi tulp.
- subsp. arenicola (Prodan) Ciocârlan (piş. C L V I , fig. 19). N i s . litorale
(inel. în Delta fluvio-maritimă). Ro., Bulg. de N E .
b 2 Teci ± brune, glabre sau adesea ciliate. Inelul de sclerenchim uniform
şi mai subţire. Nervuri 7-9; coaste 3. Panicul de 6-12(-18) cm lung.
Arista de 0,4-0,8 mm.
- subsp. beckeri - N u creşte în Ro. Nis. din Rusia. (piş. C L V I , fig. 17)
34b Plante din paj. de deal şi munte (e.g.-e.a.) cu frz. mai puţin rigide şi
laminele lăstarilor sterili necăzătoare 35
35a Plante evident pruinoase, ± glabre, netede. Frz. de 0,75-l,45mm gros., cu
(7)9-11 (-13) nervuri. Inelul de sclerenchim format din l-2(-4) rânduri de
celule, uniform ca gros. Secţ. transv. a frz. eliptică. Teci închise 14-1/2.
Ramurile paniculului glabre sau slab pubescente. Spiculeţe de 7-8,5 mm,
cu 4-8(-9) fl. Lema de 4,3-5,4 mm; arista mai scurtă decât 1/2 lemei.
32 F. pallens Host (F. glauca Lam. subsp. pallens (Host) Stohr, F.
cinerea V i l i . subsp. pallens (Host) Stohr). - Sp. perenă, H . , 30-40 cm. V -
V I . 2n=14,28. Spor. e.f.-e.s.; stâne. calc. Centr. eur. (mont.).
35b Plante verzi, nepruinoase. Frz. cu 7-9 nervuri, de 0,8-1,3 mm gros., în secţ.
transv.în formă de V . Teci deschise până la bază. Inelul de sclerenchim
neuniform, poate fi şi întrerupt, subţire pe laturi, cu 3 cordoane mai
dezvoltate
33 F. laevigata Gaudin (F. curvula Gaudin, F. cinerea V i l i . var.
curvula (Gaudin) Stohr) Sp. perenă, H . , 40-70cm. VI-VII. 2n=56. E.s.-e. a.
M-ţii Făgăraş; răspâdirea în Ro. credem că ar trebui revăzută. A l p i . Eur.
Obs. în Fl. R.S. Ro. XII, Piş. 93, inelul de sclerenchim şi forma secţ. transv.a frz. la F.
pallens şi F. laevigata sunt foarte asemănătoare.
1009
POACEAE
35c Tulp. şi frz. ± scabre. Frz. de 0,3-0,7 mm gros, cu 5-7 nervuri. Ramurile
paniculului scabre 36
36a Tulp. de 10-30 cm. Teci închise pe 1/4-1/3. Panicul de 2-4 cm lung.
34 F. airoides Lam. (F. supina Schur) - Sp. perenă, FL, 10-30 cm. V I -
VII. 2n=14,28,35. Frecv. e.a.; paj. Sp. oligotr, mez, psichro-term, p.acid.
N i . Carp. de E . şi S. Euras. arct.-alp.
36b Tulp. de 20-60 cm. Teci deschise până la bază. Panicul până la 12 cm lung.
35 F. ovina L . - Sp. perenă, H , 20-60 cm. V - V I I . Frecv. e.g.-e.b.; paj.
Sp. xeromez, mod.-p.acid.
a - subsp. ovina - Frz. de 0,4-0,6 mm gros, cu sclerenchim format din 1 -2
rânduri de celule. Spiculeţe de 5-6 mm. 2n= 14. Euras.
b - subsp. guestfalica (Boenn. ex Rchb.) K.Richt. (F. ovina var. firmula
(Hack.) Hegi) - Frz. de 0,6-0,7 mm gros.; sclerenchimul cu 3-5 rânduri
de celule. Spiculeţe de 6-7 mm. 2n= 48. Eur. centr. şi N V .
Obs. F. paniculata (L.) Schinz et Thell. publicată în Flora R.S.România XII cu ?, nu
s-a dovedit că ar creşte în Ro.
x Festulolium Asch. et Graebn. (Festuca x Lolium)
x F. loliaceum (Huds.) P. Fourn. {F. adscendens Asch. et Graebn.;
Festuca pratensis x Lolium perenne). Infl. spic sau panicul; spiculeţe
multiflore, pedunculate la baza infl. şi subsesile până la sesile în partea
sup, stau oblic faţă de rahis şi au 1-2 glume. Spor. Jud.: Cluj, Sibiu, Timiş,
Gorj, Giurgiu.
4 Lolium L .
x=7
la Spicul ± cilindric, cu spiculeţe scufundate în concavităţile rahisului şi
acoperite de glume rigide. Spiculeţ cu 3-5 f l . ; lema nearistată.
1 L. rigidum Gaudin subsp. lepturoides Sennen et Mauricio (L.
loliaceum (Bory et Chaub.) Hand.-Mazz.). - Sp. anuală, T , 10-40 cm. V -
V I . Foarte rar, nis. marine. Jud. Tulcea: Portiţa. E. medit.
Obs. Din Delta Dunării (Sulina) s-a publicat şi L rigidum Gaudin subsp.rigidumcare
are rahisul de 1-1,5 mm lăţ. şi lema de 4,5-8,5 mm faţă de subsp. lepturoides care are
rahisul de 1,5-3,5 mm lăţ. şi lema de 3,2-5,5 mm. Medit.
lb Spicul liniar, cu spiculeţe comprimate lateral, nu sunt scufundate în
concavităţile rahisului 2
2a Lema eliptică, rigid coriacee şi umflată la maturitate. Cariopsa matură de 2-
3 ori mai lungă decât lată 3
2b Lema lanceolată, subţire, nu este umflată la maturitate. Cariopsa matură
este mai mult de 3 ori mai lungă decât lată 4
1010
POACEAE
3a Glume de 1-3 cm, ± egale cu spiculeţul. Lema de 5-8 mm, aristată.
Cariopsa de 4,5-7 mm lung.
2 L. temulentum L . - S ă 1 b ă ţ i e. (piş. C L V I I , fig. 1). Sp. anuală, T ,
30-80 cm. VI-VIII. 2n=14. Spor. z.păd.stej.-e.f; în culturi de A v e n a , rar
ruderal. Sp. m e z , tox. Cosm.
3b Glume de 7-ll(-16) mm, puţin mai scurte decât spiculeţul. Lema de 4-5
mm, nearistată, rar cu aristă. Cariopsa de 3,5-4,5 mm lung.
3 L. remotum Schrank (piş. C L V I I , fig. 2). - Sp. anuală, T , 30-70 cm.
V I - V I I . 2n=14. Spor. z.păd.stej.-e.g.; în culturi de in. Euras.
4a Plantă perenă cu lăstari sterili la înflorire; prefoliaţie conduplicată. Lema
fără aristă.
4 L. perenne L . - I a r b ă d e g a z o n , R a i g r a s e n g l e - z e s c .
Sp. perenă, H , 30-70 cm. V - I X . 2n=14. Frecv. z.step.-e.f; paj, loc. cult. şi
rud. Sp. m e z , N3-4. Cult. fur. şi ca iarbă de gazon. Cosm.
4b Plante anuale, bisanuale sau perene, fără lăstari sterili la înflorire.
Prefoliaţie convolută. Glume lungi cel mult cât 1/2 din lung. spiculeţului.
Spiculeţe cu (5)11-22 fl, lema de obicei aristată.
5 L. multiflorum Lam. (L. italicum A.Br.) - Sp. anuală, bisanuală,
perenă, T . - H , 30-80 cm. VI-VII. 2n=14. Spor. z.păd.stej.-e.f; paj, loc. rud.
Cult. fur. şi subspont. Medit.
5 Vulpia C.C.Gmel.
x=7
la Spiculeţe cu 1-3 fl. fertile şi 3-7 fl. sterile terminal. Lema fl. fertile 3
nervată; lemele ciliate.
1 V. ciliata Dumort. (V. danthonii (Asch. et Graebn.) Volkart) (piş.
C L V I I , fig. 3). - Sp. anuală, T , -30 cm. V - V I . 2n=28. Rară z.păd.stej.-e.g.;
paj. ruderalizate, uscate. Sp. xeromez, term. Jud.: Caraş-Severin şi
Mehedinţi. Medit.
lb Spiculeţe cu 2-5 fl. fertile şi 1-2 fl. sterile terminal. Lema 5 nervată; leme
neciliate 2
2a Panicul peste 20 cm lung, cu baza parţial inclusă în teaca ultimei frz. Lema
de 5-7 mm, cu aristă de 10-15 mm.
2 V. myuros (L.) C . C . G m e l . - F u 1 f u c ă . (piş. C L V I I , fig. 4). - Sp.
anuală, anuală de iarnă, T , H t , 20-40(-50) cm. V - V I I . 2n=42. Frecv.
z.step.-e.g.; loc. uscate, pietroase. Sp. oligotr, xeromez, subterm, mod.-
p.acid. Euras. (Cosm.).
2b Panicul până la 10 cm lung, complet exsert din teaca ultimei frz. Lema de
5-7 mm, cu arista până la 10 mm.
1011
POACEAE
3 V. broinoUles (L.) Gray (piş. C L V I I , fig. 5). - Sp. anuală, T., 15-
30cm. V - V I I . 2n=T4. Rară e.g.; paj. uscate pe substrat nisipo-pietros. Sp.
xeromez., mod.acid., Ni_2. Centr. eur.-medit.
Obs.? V. ligustica (AII.) Link - Sp. anuală, -60 cm; infl. 5-13 cm. Spiculeţe de 6,5-10
(-16 mm), exclusiv arista. Gluma inf. de 0,2-0,8 mm, cea sup. de 8-12 (-18) mm inel. arista
de 2 mm. Lema de 5-8,5 mm (inel. arista), ovar pubescent la vârf. 2n=14. Medit. Adv. In V
Eur. în Ro. a fost menţionată din Carp. NE - Dorna Candrenilor (Borza, 1947).
6 Poa L . - F i r u ţ ă
x=7 (11)
l a Paleea ciliata de-a lungul întregii lung. a carenelor 2 7a Teci aspre. Limb de 7-9 mm lăţ. Glume scabre pe carenă.
l b Paleea ciliata numai în 1/2 inf. a carenelor 3 6 P. remota Forselles - Sp. perenă, H . , 50-120 cm. VI-VII. 2n=14.
2a Spiculeţe dispuse la vârful ramificaţiilor paniculului. Antere de 1,5-2,5 mm
lung., de 5-8 ori mai lungi decât late. Plante perene.
1 P. supina Schrad. (P. annua L . subsp. varia Gaudin) — Sp. perenă,
H . , 5-15(-30) cm. I V - V I . 2n=14. Frecv. e.a.; paj. ± umede. Sp. mez.,
mod.acid., N . Carp. de E. şi S. A l p . euras.
4
2b Spiculeţe dispuse de la mijlocul ramificaţiilor paniculului. Antere de 0,6-
0,8 mm lung., de 2-3 ori mai lungi decât late. Plante anuale rar perene.
2 P. annua L . - H i r u ş o r . Sp. anuală-perenă, T.-H., 2-30 cm. I-XII.
2n=28. Foarte frecv. z.step.-e.s.; loc. cult. şi rud., paj. ± umede. Sp. mez.,
N . . Cosm.
4 5
3a Baza tulp. îngroşată bulbiform. Ligula frz. tulp. ± acută, peste 3 mm lung.
Spiculeţe transformate uneori în muguri foliari (var. vivipara Koeler).
3 P. bulbosa L . - F i r u ţ ă b u l b o a s ă , F i r i c e a . Sp. perenă, FL,
15-30 cm. IV-VII. 2n=14,21,28,32,35,39,40,42,45,56,58. Frecv. z.step.-
e.f.(e.b.); paj. uscate, ruderalizate. Sp. xeromez., N u . Euras.
a - subsp. bulbosa - Frz. plane sau conduplicate, până la 2 mm lăţ. Panicul
până la 8 cm; spiculeţe cu 4-12 fl., până la 6 mm lung.
b - subsp. pseudoconcinna (Schur) Asch. et Graebn. ex Jirâsek - Frz.
setacee; panicul până la 4 cm lung.; spiculeţe cu 3-4 fl., până la 4 mm
lung. Rară. Jud.: Harghita, Braşov, Sibiu, Caraş-Severin. (mont.).
3b Baza tulp. neîngroşată bulbiform, rareori slab îngroşată când ligula frz.
tulp. este de i-2 mm lung 4 2n=14-74. Rară e.g.-e.f; paj. pe stâne, calc, însorite. Sp. oligotr., sax.,
4a Frz. de 0,2-0,3 mm lăţ. Ligula de 1-2 mm lung., rotunjită. Lema cu foarte
puţini peri lânoşi la bază.
4 P. stiriaca Fritsch et Hayek - Sp. perenă, H . , 50-80 cm. V - V I . 2n=14.
Rară e.f.-e.b.; stâne, calc, margini de păd. Sp. xeromez., calc. Jud.:
Harghita, Alba. Centr. eur.
4b Frz. peste 0,5 mm lăţ 5 a - subsp. molinerii - Tulp. de 7-35 cm. Panicul lax, de 1-5 cm lung.
1012
POACEAE
5a Plante robuste, înalte de circa 1 m; tulp. în 172 i n f , în special tecile
lăstarilor sterili, puternic comprimate, bimuchiate. Frz. peste 5 mm lăţ 6
5b Plante mai mici, cu tulp. cilindrice, uneori comprimate în partea sup. Frz.
până la 5 mm lăţ 8
6a Ligula până la 1,5 mm lung., ciliata şi trunchiată. Lema glabră, nelanată la
bază. Limb brusc îngustat şi glugat la vârf.
5 P. chaixii V i l i . - Sp. perenă, H . , 50-120 cm. VI-VII. 2n=14. Frecv.
e.f.-e.s.; margini de păd., tuf. Sp. mez., slab-mod. acid. Centr. eur.-
submedit. (mont.).
6b Ligula peste 2,5 mm lung., neciliată. Lema lanată la bază 7
Rară e.f.-e.b.; bur. umede, păd. Sp. mez.-mezohigr. Mţii: Rodnei, Muntele
Mare, Harghita, Făgăraş, Bucegi, Penteleu. Euras. bor.
7b Teci netede. Limb de 5-6 mm lăţ. Glume netede pe carenă, cel mult spre
vârf scabre.
7 P. hybrida Gaudin - Sp. perenă, H . , 50-100 cm. VII-VIII. 2n=14.
Spor. e.f.-e.s.; păd., bur. Sp. mez.-mezohigr., helscia.-scia. A l p . eur.
8a Baza tulp. învelită de tecile îngroşate; lăstari sterili intravaginali. Ramurile
inf. ale paniculului pleacă câte 1-3 de la un nod 9
8b Baza tulp. neînvelită de tecile îngroşate; lăstari sterili extravaginali.
Ramurile inf. ale paniculului câte 2-7 13
9a Lema păroasă între nervuri 10
9b Lema glabră între nervuri 12
10a Frz. de 4-10 cm lung. şi 2-4,5 mm lăţ. Ligula frz. tulp. de 3-5 mm lung.
Panicul ± piramidal.
8 P. alpina L . - F i r u ş c a ş o p â r l e l o r . S p . perenă, H . , 15-40 cm.
VII-VIII. 2n=14-74. Frecv. e.s.-e.a.; paj., stâne. înierbate., loc. îngrăşate.
Sp. eutr., mez. Circ. arct.-alp.-euram.
10b Frz. până la 6 cm lung. Panicul ovoidal 11
11a Frz. de 2-3(-4,5) mm lăţ., cu margine cartilaginoasă. Ligula frz. tulp. de 2-6
mm acută.
9 P. badensis Haenke ex Willd. - Sp. perenă, H . , 20-25 cm. V - V I .
calc, xeromez. Trans., Ban. Centr. eur. şi N. B a l e
11b Frz. de 1-2 mm lăţ., cu margine cartilaginoasă neevidentă. Ligula frz. tulp.
de 1-2 mm.
10 P. molinerii Balb. - Sp. perenă, H . , 10-30 cm. VI-VII. 2n=14. Spor.
e.f.-e.a.; paj. pe substrat pietros. Sp. oligotr., xeromez. Alp. eur.
Spiculeţe cu 3-10 fl. E.f.-e.s. A l p . eur.
1013
POACEAE PLANŞA C L V I I
b - subsp. glacialis Beldie - Tulp. de 3-12 cm. Panicul compact, de 0,8-2
cm lung. Spiculeţe cu 2-3 fl. E.a.(tundra alpină) Mţii Bucegi. ? End.
12a Tulp. de 20-30 cm înalţ. Frz. de 4-9 cm lung. şi l-l,5(-2) mm lăţ. Ligula
frz. tulp. de 1,5-2 mm lung. Panicul îngust ovoidal, dens.
11 P. media Schur - Sp. perenă, FL, 20-30 cm. VI-VIII. 2n=14. Spor.
e.s.-e.a.; paj. Sp. oligotr, m e z , mod.-p.acid. Carp. de E . şi S. Carp.-balc.
12b Tulp. de 5-20 cm înalţ. Frz. de 2-5 cm lung. şi 0,5-1,5 mm lăţ. Ligula frz.
tulp. până la 4 mm lung. Panicul ± lax.
12 P. pumila Host — Sp. perenă, H , 5-20 cm. VI-VII. 2n=14. Rară e.s.-
e.a.; paj. pe substrat pietros. Sp. xeromez.-mez. Mţii: Rodnei, Giurgeu,
Bârsei, Făgăraş. Alp.-carp.-balc.
13a Ramurile paniculului netede 14
13b Ramurile paniculului scabre 15
14a Tulp. cu frz. pe toată lung. Frz. de 1-1,5 mm l ă ţ , cu vârf rigid; frz. sup. fără
teacă distinctă. Ramurile paniculului cilindrice. Spiculeţe cu 4-6 fl. Lema
păroasă până la 1/2 din lung.
13 P. minor Gaudin - Sp. perenă, H , 5-15(-30) cm. VII-VIII. 2n=28.
Spor. e.s.-e.a.; loc. pietroase, calc. Carp. sudici. Alp.-carp.
14b Tulp. cu frz. numai la bază; frz. de 0,8-1,5 mm l ă ţ , moi. Frz. tulp. cu teacă
distinctă. Ramurile paniculului muchiate. Spiculeţe cu 3(-4) fl. Lema
păroasă pe 2/3 din lung.
14 P. laxa Haenke (P. tremula Schur) - Sp. perenă, H , 10-20(-30) cm.
VI-VIII. 2n=21,28. Spor. e.a.; paj. pe sol. schel, în staţiuni cu stagnări de
ape din topirea zăpezii. Sp. calcifugă. Carp. de E. şi S. Alp.-carp.-balc.
Obs. P. nyârâdiana Nannf. = P. laxa var. caesio-glauca Schur
15a Tulp. puternic comprimată, mai ales în partea sup. Lema glabră, numai la
bază cu peri lânoşi şi pe carenă şi nervurile marginale Limbul de circa 3
mm lăţ. Ligula de circa 1 mm. Infl. de 3-6 cm lung, cu ramuri mai scurte
decât spiculeţele care au 3-6 fl. Frecv. z.step.-e.f; loc. uscate, pietroase. Sp.
xeromez, pionieră, ± calc. Euras. cont.
15 P. compressa L . - Sp. perenă, H , 20-40(80) cm. VI-VII. 2n=14,35,
42,45,49,56.
15b Tulp. slab comprimată. Lema fără peri la bază. Ligula până la 4 mm. Infl.
de 6-12 cm lung, cu ramuri mai lungi decât spiculeţele care au 8-11 fl.
16 P. langeana Rchb. (P. compresa L . subsp. langeana (Rchb.)
Nyman) în loc. mai umede. Rară, jud. Cluj. Eur. centr.

PLANŞA CLVII. 1 - Lolium temulentum; 2 - L. remotum; 3 — Vulpia ciliata; 4 - V. myuros; 5 -

V. bromoides; 6 - Poa sylvicola; 1 - P. cenisia subsp. contracta; 8 - Bellardiochloa variegata; 9
- Puccinellia distans; 10 - P. convoluta - ligula; 11 - P. intermedia; 12 - Sclerochloa dura; 13 -
Beckmannia eruciformis; 14 - Cynosurus cri.stalus; 15 - C. echiiuitus; 16 - Catabrosa aquatica;
17 -Aperu spicu-venti; 18 - Psilurus incurvus - fragment spic; 19 - briza media.

1014 1015
POACEAE
15c Tulp. cilindrică, rar comprimată. Lema păroasă 16
16a Ligula foarte scurtă, sub 0,5 mm, sau aproape lipsă 17
16b Ligula peste 1 mm 18
17a Tecile frz. tulp. comprimate şi ± carenate; tulp. comprimată. Frz. de 3-
5 mm lăţ.
17 P. rehmannii (Asch. et Graebn.) Woloszczak (P. nemoralis subsp.
rehinannii Asch. et Graebn.) - Sp. perenă, H . , 30-40 cm. VI-VII. 2n=14.
Spor. e.f.-e.b.; paj., margini de păd., pe substrat pietros. End. Carp.
17b Tecile frz. tulp. şi tulp. cilindrice. Frz. de 1,5-3 mm lăţ.
18 P. nemoralis L . - I a r b ă d e a s ă . Sp. perenă, H . , 30-70 cm. V I -
VII. 2n=14,28,35,42,49,56,70. Frecv. e.g.-e.s.; păd., tuf., stâne. înierbate.
Sp. mez., slab-mod. acid. Circ.
18a Ligula frz. sup. de 3,5-10 mm lung., acută. Panicul piramidal, peste 10 cm
lung., cu ramuri scabre. Sp. din paj. umede, mlăştinoase 19
18b Ligula frz. sup. până la 3 mm lung., rareori mai lungă la sp. din e.a. care au
panicul de 4-7 cm lung 20
19a Stoloni subţiri, cilindrici. Ligula de 3,5-5(-7) mm lung.
19 P. trivialis L . - Ş u v a r de m u n t e . Sp. perenă, FL, 30-100 cm.
V - V I . 2n=14,28. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; paj. umede, mlăştinoase. Sp.
mezohigr., N 3 . 4 . Euras.
19b Stoloni îngroşaţi, moniliformi. Ligula de 5-10 mm lung.
20 P. sylvicola Guss. (piş. CLV1I, fig. 6). - Sp. perenă, FL, 40-80 cm.
V - V I . Spor. z.step.-e.g.; paj. umede, zăv., pe malul apelor. Sp. mezohigr.,
subterm. Submedit.
20a Plante din e.a., cu rizom stolonifer. Tulp. foliată până la 1/2. Ligula de 2-3
mm. Panicul adesea îngust, de 4-7 cm lung., ramurile inf. câte 1-3 21
20b Plante din zone mai joase, uneori şi din e.s.; tulp. foliată pe cel puţin 3/4.
Panicul de obicei ± piramidal, mai lung şi ramurile inf. câte (2)3-5(7) 22
21a Panicul ± ovoidal, slab contractat, cu ramuri glabre. Lema cu peri scurţi,
drepţi, pe carenă şi pe nervurile marginale şi cu peri lanaţi, rari, la bază.
21 P. granitica B r . - B l . subsp. disparilis (Nyâr.) Nyâr. (P. deylii Chrtek
et Jirâsek) - Sp. perenă, H . , 25-50 cm. VI-VII. Spor. e.a.; paj. pe sol. schel.
Carp. de E. şi S. End. Carp. Ro.
Obs. P. granitica subsp. granitica are lema abundent păroasă pe carenă şi nervurile
marginale, cu peri creţi şi bogat dens lanată la bază. A fost publicată eronat din Mţii Rodnei.
Creşte în Tatra.
21b Panicul contractat, îngust, cu ramuri moderat scabre pe toată lung. Lema cu
peri lungi, alipiţi, pe nervurile marginale în 1/2 inf. şi lanată la bază.
22 P. cenisia AII. subsp. contracta (Nyâr.) Nyâr. (P. psychrophila
Boiss. et Heldr.) (piş. C L V I I , fig. 7). - Sp. perenă, H . , 25-40 cm. VII-VIII.
1016
POACEAE
Spor. e.a.; paj. pe sol. schel. Carp. de S. Carp.-balc.
22a Tulp. sub panicul şi tecile scabre 23
22b Tulp. şi teci netede 24
23a Toate nodurile tulp. acoperite de teci. Distanţa de la baza laminei frz. sup. până
la panicul este de 2-6 cm. Glume lanceolate, cea sup. de 4,5-5 mm lung.
23 P. versicolor Besser (P. romanica Prodan) - Sp. perenă, H . , 25-40(-
65) cm. IV-VII. Rară z.silvostep.; paj. uscate pe sol. schel. Jud. Tulcea:
Babadag, Atmagea, Greci, Sarica. Pont.-balc.
23b Nodul sup. al tulp. neacoperit de teacă. Distanţa de la baza laminei frz. sup.
până la panicul de 7,5-13(-17) cm. Glume ovate, cea sup. de 3,5-3,7 mm
lung.
24 P. pannonica A.Kern. (inel. subsp. scabia (Asch. et Graebn.) Soo)
Sp. perenă, H . , 25-45 cm. VI-VII. Rară e.g.-e.f; paj. pe coaste pietroase.
Sp. xeromez., calcifugă. Jud.: Bistriţa-Năsăud, Braşov, Sibiu, Bihor, Arad.
Pan.
24a Ligula alungită, până la 3 mm lung. Spiculeţe de 3-5 mm lung. Lema cu
nervuri slabe şi cu puţini peri lanaţi la bază.
25 P. palustris L . - Sp. perenă, H . , 40-80 cm. VI-VIII. 2n=21,28,42.
Frecv. z.step.-e.f; paj. înmlăştinite, pe malul apelor. Sp. mezohigr.,
N 3 . 4 . Circ.
24b Ligula trunchiată, de 0,5-2 mm lung. Spiculeţe de 5-6 mm lung. Lema cu 5
nervuri pronunţate, bogat lanată la bază 25
25a Frz. cu peri la deschiderea tecii. Ligula de circa 1 mm, fin ciliata. Panicul
de 4-6,5 cm lung., cu ramuri câte 2. Glume subegale, ambele 3 nervate.
? P. humilis Ehrh. ex Hoffm. (P. subcaerulea Sm.; P. irrigata Lindm.;
P. pratensis L . subsp. irrigata (Lindm.) Lindb. fii.; P. athroostachya Oett.)
- Sp. perenă, H . , 15-45 cm. V - V I ( I X ) . 2n=38-117. Menţionată sub
P. pratensis var. latifolia Weihe, dar nu există material de ierbar. Centr. şi
N . Eur.
25b Ligula de l-2(-3) mm, glabră. Panicul de 6-10(-15) cm lung., cu ramuri inf.
câte 3-5. Glume inegale, cea inf. 1 nervată, cea sup. 3 nervată 26
26a Plantă intens verde, lax cespitoasă. Frz. plane, de 2-5 mm lăţ. Ligula de
circa 1 mm, decurentă pe marginile tecii.
26 P. pratensis L . - F i r u ţ ă . Sp. perenă, H . , 20-50 cm. V - V I ( I X ) .
2n=18-124. Frecv. z.(step.)păd.stej.-e.b.(e.s.); paj., margini de păd., loc.
rud. Sp. mez.-mezohigr., mezotr.-eutr. Cult. fur. Circ. (astăzi cosm.).
26b Plantă verde-cenuşie, dens cespitoasă. Frz. bazale setaceu conduplicate,
până la 40 cm lung., cele tulp. pot fi şi plane, de 0,5-l,5(-2) mm lăţ. Ligula
nedecurentă pe marginile tecii, de l-2(-3) mm.
27 P. angustifolia L . (P. pratensis subsp. angustifolia (L.) Gaudin) -
Sp. perenă, H . , 30-70 cm. V - V I . 2n=46,72. Frecv. z.(step.) păd.stej.-e.b.;
1017
POACEAE
tuf., păd., plantaţii de salcâm. Sp. xeromez.-mez., oligotr. Euras.
7 Bellardiochloa Chiov.
x=7
1 B. variegata (Lam.) Kerguelen (B. violacea (Bellardi) Chiov.; Poa
violacea Bellardi) (piş. C L V I I , fig. 8). - Sp. perenă, H . , 20-50 cm. Frz.
convolute, până la 0,8 mm gros., ligula acută, de 3-7 mm. VII-VIII. 2n=14.
FrecV. e.s.-e.a.; paj. însorite pe s t â n e , pe versanţi abrupţi. Carp. de S. (inel.
Mţii Vrancei). A l p . eur.
8 Puccinellia Pari.-Iarbă de sărătură
x=7
la Plante scunde, de 10-40 cm. Tulp. subţire, uneori culcată. Celulele
epidermice ale limbului fără papile. Panucul multilateral, cu ramuri scurte,
reflecte după înflorire. Lema de 2,5-3 (4) mm, cu vârf acut. Antere de 0,5-
0,8 mm.
1 P. capillaris (Lilj.) Jansen (P. distans subsp. borealis) (Holmb.) W .
E. Hughes). Sp. perenă, H , VI-VIII. 2n=42. Paj. salinizate. Jud Mureş-
Sovata. N V Eur.
l b Plante robuste, tulp. erecte, de 20-60 cm. Lema cu vârf rotunjit (excepţie
P.gigantea din Delta Dunării la care lema se îngustează brusc la
vârf)
2a \ Panicul ± unilateral, dens, alungit, cu ramuri ± erecte. Ligula acută, de 2-3
(5) mm lung.
2 P. convoluta (Hornem.) Flayek Sp. perenă, H , 20-60 cm. VI-VII.
Spor. z:step.-z.silvostep.; paj. salinizate. Pont.
var. pseudobulbosa Nyâr. Tulp. ± bulbiform îngroşată la bază,
până la 30 cm înălţime.
var. procera Nyâr. Tulp. de 40-70 cm, neîngroşată bulbiform la
bază.
2b Panicul multilateral, piramidal, cu ramuri orizontal patente la înflorire
3a Lema de 1,5-2 mm lung. Antere de 0,5-1,2 mm lung
3b Lema peste 2 mm lung. Antere de 1,2-2 mm lung
4a Frz. plane, de 1-3 mm lăţ. Epid. sup. cu papile scurte, spiculeţe cu 3-6 fl.,
de 3,6-5 mm lung.
3 P. distans (L.) Pari. (piş. C L V I I , fig. 9). - Sp. perenă, H , 15-50 cm.
VI-VII. Frecv. z.step.-e.g.; paj. umede şi salinizate.
4b Frz. conduplicat-convolute, de 0,5-0,8 mm lăţ. Ambele epiderme ale
laminei cu papile dense, evidente. Spiculeţe de 5-7 mm lung.cu 5-7 fl.
1018
POACEAE
4 P. limosa (Schur) Holmb. - Frecv. 2n=28. Hal. oblig. Pont.-pan.
5a Ligula semirotundă, de 1-1,5 mm lung. Panicul cu ramuri orizontale la
înflorire. Lema rotunjită la vârf
5 P. intermedia (Schur) Holmb. (P. transsilvanica (Schur) Jâv. Nom.
invalid.; P. festuciformis (Host) Pari. subsp. intermedia (Schur)
W.E.Hughes) (piş. C L V I I , fig. 11). - Sp. perenă, H . , 30-60 cm. VII-VIII.
Spor. Z.step.-e.g.; paj. salinizate. Sp. mezohal., N i . Pan.
5b Ligula ± acută, de 2-3 (-5) mm lung. Panicul cu ramuri ± erect-patente la
înflorire. Lema brusc îngustată la vârf.
6 P. gigantea (Grossh.) Grossh. (P. convoluta (Hornem.) Hayek p.p.) -
Sp. perenă, H , 40-60 cm. VI-VII. Delta Dunării, paj. mezohigrohal. Eur.
deE.
Obs. Literatura la Puccinellia este nesatisfăcătoare şi adesea contradictorie, asflel
că este foarte dificil de identificat unii taxoni. Din Delta Dunării s-a publicat şi P.
poecilantha (K. Koch) Grossh. (P. brachylepis Klok).
9 Sclerochloa Beauv.
x=7
1 S. dura (L.) Beauv. (piş. C L V I I , fig. 12). - Sp. anuală, T., 5-15 cm.
V - V I I . 2n=14. Frecv. z.step.-e.g.; loc. rud., bătătorite. Sp. xeromez., N . . 3 4
Medit.
10 Dactylis L . - G o 1 o m ă {
2 x=7
la Plantă cu rizom fără stoloni. Frz. până la 1 cm lăţ. Spiculeţe dense, cu 3-
5 fl. Lema ovat-lanceolată, lung şi rigid ciliata pe carenă.
1 D. glomerata L . - Sp. perenă, H , 50-100 cm. VI-VII. 2n=28. Frecv.
z.(step.)păd.stej.-e.f (b.); paj., margini de păd. Sp. xeromez.-mez., N3. Cult.
fur. Euras.
a - var. glomerata - Ramurile paniculului poartă spiculeţe numai în 1/2
sup. Frz. plane. Frecv.
b - var. hispanica (Roth) W.D.J.Koch - Ramurile paniculului cu spiculeţe
3 de la bază. Frz. convolute, ± rigide. Rară, jud. Constanţa la Capul
4 Midia. Medit.
5 lb Plantă cu rizom scurt şi cu stoloni. Frz. până la 7 mm lăţ. Spiculeţe laxe, cu
3-6 fl. Lema lanceolată, glabră pe carenă, rareori scurt păroasă.
2 D. polygama Horv. (D. aschersoniana Graebn., D. glomerata subsp.
lobată (Drejer) Lindb. f.) - Sp. perenă, H . , 50-100 cm. VI-VII. 2n=14. Spor.
z.păd.stej.-e.f; rarişti şi margini de păd. Sp. mez., slab-mod. acid.
Centr. eur.
1019
POACEAE POACEAE
± salinizate. Dobr. (inel. Deltă). Pont.
11 Beckmannia Host
lb Panicul îngust, cilindric, cu ramuri erecte. Frz. ± convolute, de 1,5 mm lăţ.;
x=7 ligula de 2-3 mm. Antere ovat-rotunde, de 0,3-0,4 mm.
1 B. eruciformis (L.) Host - I e r b o i de b a h n ă . (piş. C L V I I , fig. 2 A. interrupta (L.) Beauv. - Sp. anuală, T , 20-40 cm. V I - V I I . 2n=14.
13). Sp. perenă, H , 50-150 cm. Tulp. ± bulbiform îngroşată la bază. Ligula E.g.; loc. ± nisipoase. Jud.: Hunedoara, Neamţ,Harghita. Eur. centr. şi de V .
de 5-8 mm, acută. VI-VIII. 2n=14. Spor. z.step.-e.g.; paj. înmlăştinite, loc. şi SE. Rusiei.
umede şi sărăturate. Sp. mezohigrohal. Circ.
15 Psilurus Trin.
12 Cynosurus L.
1 P. incurvus (Gouan) Schinz et Thell. (P. aristatus (L.) Duval-Jouve).
x=7 (piş. C L V I I , fig. 18). - Sp. anuală, T , 10-30 cm. I V - V . 2n=28. Rară z.step.-
la Plante perene. Ligula de circa 1 mm. Infl. liniară, de 5-8 cm lung. Lema e.g.; loc. uscate, pietroase. Sp. oligotr, xer, sax, subterm. Jud.: Caraş-
scurt aristată. Severin, Mehedinţi, Constanţa, Tulcea. Medit.
1 C. cristatus L . - P i e p t ă n a r i ţ ă . (piş. C L V I I , fig. 14). Sp. perenă,
H , 20-60 cm. VI-VII. 2n=14. Frecv. e.g.-e.b.(e.s.); paj. Sp. mez, slab-mod. 16 Briza L.-Tremurătoare
a c i d , N . Eur.
2
x=5,7
lb Plante anuale. Ligula de 2-4(-7) mm. Infl. scurt ovoidală, unilaterală, densă. 1 B. media L . (piş. C L V I I , fig. 19). - Sp. perenă, H , 20-50 cm. V-VIII.
Lema fl. fertile cu aristă lungă până Ia 15 mm. 2n=14,28. Frecv. z.păd.stej.-e.f; paj, tuf, margini de păd. Sp. xeromez.-mez,
2 C. echinatus L . (piş. C L V I I , fig. 15). - Sp. anuală, T , 20-60 cm. V - slab-mod. acid. Euras.
VII. 2n=14. Spor. z.step.-e.g.(e.fi); paj, tuf, loc. rud. Sp. xeromez,
subterm. B a n , O l t , M o l d . (Iaşi). Medit. 3. T r i b u l Seslerieae

13 Catabrosa Beauv. 17 Sesleria Scop. - C o a d a i e p u r e l u i

x=10
1 C. aquatica (L.) Beauv. - L a c r ă m i ţ ă . (piş. C L V I I , fig. 16). Sp. la
perenă, H , 20-70 cm. VI-VIII. 2n=20. Spor. z.step.-e.f; loc. mlăştinoase, pe
lângă izvoare. Sp. mezohigr.-higr, N 4 . Circ.
14 Apera Adans.
x=7
la Panicul mare, lax, extins, cu ramuri patente. Frz. plane, de 3-6(10) mm lăţ.;
ligula de 3-6(10) mm lung. Antere liniare, de 1-2 mm lung.
1 A. spica-venti (L.) Beauv. - I a r b a v â n t u l u i , (piş. C L V I I , lb
2a
fig.17). Sp. anuală, T , 30-120 cm. VI-VII. 2n=14. Spor. (local frecv.)
2b
z.silvostep.-e.g.(e.f); în culturi de cereale păioase de pe sol. aluviale, loc.
3a
nis. Sp. xeromez.-mez, slab-p. a c i d , calcifugă.
a - subsp. spica-venti - Tulp. până la 120 cm. Teci aproape netede. Glume
evident inegale; lema de lung. glumei inf. sau puţin mai lungă. Euras.
b - subsp. maritima (Klokov) Tzvelev - Tulp. până la 50 cm. Teci scabre.
Glume aproape egale; lema uşor mai scurtă decât gluma inf. Nis.
x=7
Frz. bazale cu strat de sclerenchim continuu sub epiderma inf. Lema ovat-
lanceolată, de 4-5 mm lung, glabră între nervuri, cu arista dintelui mijlociu
de 0,5-1 mm.
1 S. rigida Heuff. (piş. CLVIII, fig. 1). - Sp. perenă, H , 10-30(-50) cm.
V - V I I . Spor. e.f.-e.b.(e.s.); paj, pe stâne, calc, însorite. Sp. sax, c a l c ,
subterm. Carp.-balc.
- var. rigida — Frz. bazale convolute, rigide.
- var. haynaldiana (Schur) Beldie - Frz. bazale ± plane, moi.
Frz. bazale fără strat de sclerenchim continuu 2
Arista dintelui mijlociu al lemei până la 1 mm, mai scurtă decât 1/2 lemei .3
Arista dintelui mijlociu al lemei de 2-4 mm, cât 1/2 lemei 5
Frz. bazale convolute, filiforme, de 0,8-1 mm gros, cu 7-9 nervuri. Panicul
lax. Plantă de stâne. calc.
2 S. filifolia Hoppe (piş. C L V I I I , fig. 2). - Sp. perenă, H , 15-40 cm.
I V - V . Rară e.g.-e.f; paj, pe stâne. calc. Sp. xeromez, sax, calc, subterm.
Jud.: Caraş-Severin, Mehedinţi. Bale.

1020 1021
POACEAE POACEAE
3b Frz. bazale plane, conduplicate sau convolute, de 2-3 mm lăţ., cu 11-19 la Lema păroasă 2
nervuri 4 lb Lema glabră 3
4a Frz. adesea convolute, pruinoase deasupra, cu 11-13 nervuri; nervura 2a Frz. de l,5-3(-4) mm lăţ., ± convolute, rigide, fără nervură mediană
mijlocie şi cele marginale slab pronunţate. Infl. globulos-ovoidă, densă, de 10- proeminentă. Ligula obtuză. Panicul unilateral, lax. Glume subegale, cea
14 mm lung. şi 7-9 mm lăţ. Arista dintelui mijlociu al lemei până la 1 mm. inf. cel mult cu 2 mm mai scurtă decât cea sup.
3 S. uliginosa Opiz - Sp. perenă, H . , 15-45 cm. I V - V . 2n=28. Rară
z.păd.stej.-e.g.; paj. înmlăştinite, turbării eutrofe. Jud. Braşov. Centr. eur.
4b Frz. plane sau conduplicate, nepruinoase, cu 17-19 nervuri; nervura mijlocie
şi cele laterale proeminente. Infl. alungită, laxă, de 10-30 mm lung. şi 5-7
mm lăţ. Arista dintelui mijlociu al lemei până la 0,5 mm.
4 S. albicans K i t . ex Schult.( S. caerulea (L.) auct. non A i d . ) - Sp.
perenă, H . , 15-45 cm. I V - V . 2n=28. Rară. e.g.-e.f.; paj. pe stâne. Jud.
Maramureş. Centr. eur.
5a Teci păroase. Lema viloasă, cu arista dintelui mijlociu de 3-4 mm, lema
având 4,5-5 mm.
5 S. coerulans Friv. - Sp. perenă, H . , 15-40 cm. VI-VIII. 2n=56. Spor.
e.s.-e.a.; paj., pe versanţi abrupţi. Sp. mez., psichroterm. Carp. de S. Carp.-
balc.
5b Teci glabre 6
6a Glume ovate, de 4-10 mm, cu aristă până la 4 mm. Lema dens hirsută între
nervuri, de 4-5 mm; arista dintelui mijlociu de 2-3 mm. Frz. netede.
6 S. bielzii Schur (S. coerulans subsp. bielzii (Schur) Gergely et Beldie)
(piş. C L V I I I , fig. 3). - Sp. perenă, H . , 15-40 cm. VI-VIII. 2n=56. Frecv.
e.s.-e.a.; paj., pe versanţi abrupţi. Sp. mez., psichroterm. Carp.-balc.
6b Glume lanceolate, de 3,5-4,5 mm. Lema cu peri rari între nervuri. Frz.
scabre.
7 S. heufleriana Schur - Sp. perenă, H . , 30-70 cm. Spor. e.g.-e.b.; paj.,
pe coaste abrupte cu substrat de marne sau gresii, margini de păd. Sp.
oligotr., xeromez.-mez. End. Carp.

18 Oreochloa Link
x=7
1 O. disticha (Wulfen) Link (Sesleria disticha (Wulfen) Pers.) - Sp.
perenă, FL, 10-20 cm. VII-IX. 2n=14. Spor. e.a.; paj., pe sol. humico-
silicatice. Sp. oligotr., mez., hekistoterm., p.acid.-f.p.acid. calcifugă. Carp. PLANŞA CLVIII. 1 - Sesleria rigida - frz.. bazală secţ. transv. şi lema; 2-5. filifolia - frz. secţ.
de E. şi S. Alp.-carp. transv.; 3 - 5 . bielzii - glume şi lema; 4 - Melica ciliata - spiculeţ; 5 - M. transsilvanica -
spiculeţ; 6 - M. uniflora - regiunea ligulei şi spiculeţ; 7 - Glyceria declinata - palee, lemă, vârful
4. T r i b u l Meliceae limbului; 8 - G. notata - lema; 9 - G. nemoralis; 10 - Bromus ramosus - spiculeţ şi baza
paniculului cu scvame ciliate; 11 - B. benekenii - baza paniculului cu scvame glabre; 12 - B.
19 Melica L. -Mărgică secalinus - spiculeţ; 13 - B. squarrosus -lema; 14 - B. japonicus -lema; 15 - B. sylvaticum -
regiunea ligulei si lema: 16 - fl. pinnatum - ca la 15.
—x=9—

1022 1023
POACEAE
1 M. ciliata L . (piş. C L V I I I , fig. 4). - Sp. perenă, H , 20-60 cm. V - V I .
Frecv. z.step.-e.f.(b.); stâne. înierbate, tuf, loc. însorite. Sp. oligotr, xer.-
xeromez, term.-subterm.
a - subsp. ciliata - Tecile frz. sup. şi lamina netede. 2n=18. Centr.
eur.-medit.
b - subsp. taurica (K.Koch) Tzvelev - Tecile tuturor frz. şi lamina pe faţa
inf. scabre. 2n=18. Jud. Constanţa: Cheia; jud. Tulcea: Ins. Popina.
Pont.-tauric.
2b Frz. de 2-6 mm l ă ţ , plane, cu nervură mediană proeminentă. Ligula acută.
Panicul multilateral, dens. Glume foarte inegale, cea inf. aproape cât 1/2
celei sup.
2 M. transsilvanica Schur (M. ciliata subsp. transsilvanica (Schur)
Husnot) (piş. C L V I I I , fig. 5). - Sp. perenă, H , 20-60 cm. V - V I . 2n=18.
Frecv. z.step.-e.f.(b.); tuf, margini de păd. Sp. xeromez. Submedit.
3a Panicul dens, cilindric, cu spiculeţe numeroase. Frz. de 5-15 mm l ă ţ , cu
ligula până la 5 mm lung.
3 M. altissima L . - Sp. perenă, H , 80-120 cm. V - V I . 2n=18. Spor.
z.silvostep.-e.g.; tuf, margini de păd. Sp. xeromez, subterm. Cont. euras.
3b Panicul lax, racemiform, cu puţine spiculeţe, până la 20. Frz. de 2-6 mm
l ă ţ , cu ligula până la 2 mm
4a Spiculeţe erecte, cu 1 fl. fertilă. Ramurile inf. ale paniculului până la 6 cm.
4 Af. uniflora Retz. (piş. C L V I I I , fig. 6). - Sp. perenă, H.(G.), 30-60
cm. V - V I . 2n=18. Frecv. z.păd.stej.-e.f; p ă d , tuf. Sp. mezotr, m e z , slab-
mod. a c i d , helscia.-scia. Centr. eur.-submedit.
4b Spiculeţe ± nutante, cu 2-3 fl. fertile. Ramurile paniculului de 1-3 cm lung.5
5a Ligula scurtă, până la 0,5 mm, brună, trunchiată.
5 Af. nutans L . - Sp. perenă, H.(G.), 30-60 cm. V - V I . 2n=18. Frecv.
z.păd.stej.-e.f; păd. Sp. m e z , helscia.-scia. Euras.
5b Ligula de 1-2,5 mm, ovată, albicioasă.
6 Af. picta K . K o c h - Sp. perenă, H.(G.), 30-60 cm. V - V I . 2n=18. Frecv.
z.păd.stej.-e.f; p ă d , tuf. Sp. mez, helscia.-scia. Pont.-centr. eur.
5. Tribul Glycerieae
20 Glyceria R.Br.
x=5
l a Tecile frz. cilindrice. Spiculeţe de 4-10 mm lung, ± comprimate, cu 3-8
Carenele paleei nearipate
l b Tecile frz. comprimate. Spiculeţe peste 10 mm lung, cilindrice, cu 7-11
_C_ai^riele4akei.ajjjpaieJn partea sup
1024
POACEAE
2a Tulp. de circa 10 mm gros. Frz. verzi, de 10-15 mm l ă ţ , netede pe faţă,
scabre pe dos. Spiculeţe de 6-10 mm lung. cu 5-8(-9) fl. Gluma inf. de 2-3
mm, cea sup. de 3-4 imn. Lema şi paleea de 3-4 mm, obtuze.
1 G. maxima (Hartm.) Holmb. (G. aquatica (L.) Wahlb.) - M a n ă de
a p e . Sp. perenă, H.(HH.), 1-2 mm. VI-VIII. 2n=60. Frecv. z.step.-e.g.; pe
lângă ape, mlaştini cu stuf. Sp. higr. Tox. Circ.
2b Tulp. de 5-7 mm gros. Frz. verzi-cenuşii, de 5-10 mm l ă ţ , scabre pe faţă,
netede pe dos. Spiculeţe de 4-5 mm lung. cu 3-5 fl. Gluma inf. de 1-1,5 mm,
cea sup. de 1,5-2 mm. Paleea îngustată spre vârf, cu 2 dinţi foarte scurţi.
2 G. arundinacea Kunth (G. maxima subsp. arundinacea (Kunth)
Hulten) - Sp. perenă, H.(HH.), 80-140 cm. VI-VIII. Răsp. şi ecologia ca la
l.Circ.
3a Lema cu 3-5 dinţi distincţi la vârf; paleea evident bidinţată, mai lungă decât
lema. Frz. brusc îngustate la vârf.
3 G. declinata Breb. (G. fluitans var. declinata (Breb.) Ghişa) (piş.
C L V I I I , fig. 7). - Sp. perenă, H.(HH.), 15-50 cm. VI-VIII. 2n=20. Rară e.g.;
loc. mlăştinoase, margini de păd. Jud. Caraş-Severin: Anina. Centr. eur.
3b Lema fără dinţi distincţi la vârf; paleea slab bidentată la vârf, ± egală cu
lema. Frz. cu vârf ascuţit 4
4 4a Lema de 6-7 mm l u n g , acută. Antere de 1,5-2,5 mm, violete.
4 G. fluitans (L.) R.Br. - R o u r i c ă . Sp. perenă, H.(HH.), 40-120 cm.
V-VIII. 2n=40. Frecv. z.step.-e.f; loc. mlăştinoase, pe lângă ape. Sp. higr.
Euras.
a - subsp. fluitans - Panicul cu ramuri scurte, erecte, ± unilaterale. Lema
acută, de 3 ori mai lungă decât lată.
b - subsp. poiformis Fr. - Panicul cu ramuri mai lungi, multilaterale,
patente. Lema obtuză şi mai scurtă, de 2 ori mai lungă decât lată. Jud.
Cluj şi Timiş.
4b Lema de 3-4,5 mm, obtuză. Antere galbene, de 0,7-1,5 mm 5
5a Lema fin scabră, de 3,5-4,5 mm lung, cu 7 nervuri egale, proeminente.
Spiculeţe de circa 15 mm lung.
5 G. notata Chevall. (G. plicata Fr.) (piş. C L V I I I , fig. 8). - Sp. perenă,
H.(HH.), 40-80 cm. VI-VIII. 2n=40. Frecv. z.step.-e.b.; malul apelor,
mlaştini. Circ.
5b Lema netedă, de 3-3,5 mm lung, cu 3 nervuri lungi, proeminente, alternând
cu 4 nervuri scurte, slabe. Spiculeţe de circa 10 mm lung.
fl. 6 G. nemoralis (R.Uechtr.) R.Uechtr. et Korn. (piş. CLVIII, fig. 9). -
2 Sp. perenă, H , 40-100 cm. VI-VII. 2n=20. Spor. e.g.-e.b.; loc. umede, pe
fl. lângă izvoare din păd. Centr. eur.
3_
1025
 POACEAE POACEAE
6. T r i b u l Bromeae 5 B. ramosus Huds. (piş. C L V I I I , fig. 10). - Sp. perenă, H . , 50-
150 cm. VI-VII. 2n=14,28,42. Frecv. z.păd.stej.-e.g.; păd., tuf. Sp. mez.
21 Bromus L. - O b s i g ă Eur. centr., de V . şi S.
x=7 7b Tecile sup. cu peri scurţi, sub 1 mm. Scvamele de la baza paniculului
glabre. Nodurile inf. ale paniculului cu 2-5 ramuri.
la Spiculeţe cu margini paralele sau se dilată spre vârf. Gluma inf. 1 nervată,
cea sup. cu 3 nervuri 2 6 B. benekenii (Lange) Trimen (piş. C L V I I I , fig. 11). - Sp. perenă, H . ,
lb Spiculeţe ovat-lanceolate se îngustează spre vârf. Gluma inf. 3-5(-7) 50-100 cm. VI-VII. 2n=28. Frecv. z.păd.stej.-e.f; păd., tuf. Sp. mez.-
nervată, cea sup. cu 5-7(-9) nervuri 10 mezohigr. Euras.
2a Plante anuale. Spiculeţe dilatate spre vârf. 3 8a Tecile bazale se desfac în fibre reticulate, persistente.
2b Plante perene. Spiculeţe cu margini paralele 5 7 B. riparius Rehmann (B.fibrosus Hack.) - Sp. perenă, H . , 30-100cm.
3a Panicul dens, rigid, erect. Lema de 22-25 mm. Stamine 2. V I - V I I . Spor. e.g.-e.s.; paj. însorite de pe coaste stâncoase, calc. Sp.
? B. rigidus Roth - Sp. anuală, T., 20-40 cm. VI-VII. 2n=42. A fost xeromez., calc.
menţionată din jud. Caraş-Severin, dar neconfirmată prin material de ierbar. ai Plante ± dens cespitoase b
Medit. a 2 Plante cu rizomi scurţi şi stoloni
3b Panicul mai lax, cu ramuri mai scurte decât spiculeţele. Lema de 12-19 mm - subsp. dobrogensis (Prodan) Ciocârlan
lung. Stamine 2. bi Lema glabră sau foarte scurt scabru păroasă. A x u l spiculeţului foarte
1 B. madritensis L . - Sp. anuală, T, 20-60 cm. V - V I I . Loc. rud. scurt păros.
Bucureşti. Adv. din Eur. S V , As. de V . - subsp. riparius - 2n=70. Pont.-medit.
3c Panicul lax, ramuri egale sau mai lungi decât spiculeţele. Lema de 8-20 mm b 2 Lema şi axul spiculeţului dens, moale, păroase.
lung. Stamine 3 4 - subsp. barcensis (Simonk.) Soo (B. barcensis Simonk.) - Carp.-balc.
4a Tulp. glabră sau panicul. Ligula de circa 4 mm. Panicul multilateral cu 8b Tecile bazale rămân intacte sau se desfac în fibre paralele, persistente, dar
ramuri simple. Lema de 14-20 mm. nu reticulate 9
2 B. sterilis L . - Sp. anuală, T., 20-60 cm. V - V I . 2n=14,28. Frecv. 9a Plantă cu stoloni târâtori. Frz. şi teci cu peri lungi, denşi, moi. Lema de
z.step.-e.f; plantaţii de salcâm, loc. rud., nis. Sp. xeromez., N _ . Euras.3 4 circa 9 mm, scabră pe nervuri.
(submedit.) 8 B. pannonicus Kumm. et Sendtn. - Sp. perenă, H . , 30-70 cm. V - V I I .
4b Tulp. pubescentă sub panicul. Ligula de circa 1 mm. Panicul unilateral, Rară z.păd.stej.-e.g.; pe coaste însorite, stâncoase. Jud. Maramureş: Baia
nutant, cu ramuri ramificate. Lema de 9-12 mm. Mare; jud. Dolj: Craiova. Pan.
3 B. tectorum L . - Sp. anuală, T., 20-40 cm. V - V I . 2n=14. Frecv. 9b Plantă cespitoasă, fără stoloni. Frz. şi teci glabre sau cu peri rari, lungi.
z.step.-e.f; loc. uscate, ruderale, nis. Sp. xer.-xeromez., term.-subterm., Lema de 10-15 mm, glabră, uneori păroasă.
pionieră pe nis. Euras. cont. 9 B. erectus Huds. - Sp. perenă, H . , 30-100 cm. V - V I I . Spor. z.păd.
5a Lema nearistată sau cu aristă până la 3 mm şi cu vârf obtuz. Plantă cu stej.-e.f; paj. pe coaste însorite, stâncoase. Sp. xeromez., N , calc.2

rizomi puternici, târâtori.
4B. inermis Leyss. - O b s i g ă n e a r i s t a t ă , T â r s a c ă . S p . perenă,
LL, 30-100 cm. V I - V I I . 2n=28,42,56,76. Frecv. z.step.-e.g.; paj. pe coaste
însorite şi uscate, tuf, loc. rud. Sp. xeromez. Cult. fur. Cont. euras.
5b Arista lemei peste 3 mm lung. Lema cu vârf acut
6a Ramurile paniculului şi spiculeţele patente până la nutante
6b Ramurile paniculului şi spiculeţele ± erecte
7a Tecile cu peri lungi de 3-4 mm. Scvamele de la baza paniculului ciliate.
Nodurile inf. ale paniculului cu câte 2 ramuri.
a - subsp. erectus - Glume aproape egale. Panicul scurt, contractat;
pedunculii spiculeţelor egali sau mai scurţi decât spiculeţul.
2n=42,56.Centr. eur.-medit.
b - subsp. transsilvanicus (Steud.) Asch. et Graebn. - Glume evident
6 inegale. Panicul alungit, lax; pedunculii spiculeţelor mai lungi decât
7 spiculeţele. Trans. Daco-balc.
8 10a Lema, după înflorire, cu margini puternic răsucite spre int. devenind
aproape cilindrică, astfel fl. nu se acoperă, sunt depărtate şi axul spiculeţului
devine vizibil.
—10 B. secalinus L . - O b s i g a s e c a r e i , S e c a r e a , (piş. C L V I I I ,

1026 1027
POACEAE
fig. 12). Sp. anuală, anuală de iarnă, T . - H t , 40-100 cm. VI-VII. 2n=14,28.
Spor. z.silvostep.-e.f; cereale de toamnă, în special în secară, loc. rud. Sp.
mez. Euras. (submedit.)
10b Lema cu margini nerăsucite sau slab răsucite 11
11a Arista cilindrică, pleacă de la o distantă până la 1,5 mm de sub vârful lemei
12
11b Arista turtită la bază, pleacă de la o distanţă mai mare de 1,5 mm de vârful
lemei ' 14
12a Paleea de lung. lemei. Antere de 4-5 mm lung.
11 B. arvensis L . - Sp. anuală, anuală de iarnă, T . - H t , 30-100 cm. V -
VII. 2n=14. Frecv. z.step.-e.f; loc. r u d , uneori bur. seg. Sp. xeromez.
Euras. (submedit.) la
a - subsp. arvensis - Spiculeţe cu 5-10 fl. Lema de 7-9 mm. Frecv.
b - subsp. segetalis H . Scholz (B. secalinus subsp. billotii (F.W.Schultz)
Asch. et Graebn.) - Spiculeţe cu 5-6 fl. Lema de 6 mm. Rar jud. Timiş.
12b Paleea mai scurtă decât lema. Antere de 0,2-2 mm 13 lb
13a Panicul erect, dens, de 5-10 cm lung, cu ramuri şi pedunculii spiculeţelor 2a
mai scurţi decât spiculeţele.
12 B. hordeaceus L . (B. mollis L . ; B. hordeaceus subsp. hordeaceus) —
Sp. anuală, anuală de iarnă, T . - H t , 20-80 cm. V - V I . 2n=28. Frecv. z.step.-
e.f; loc. rud. Sp. mez. Euras. (submedit.)
13b Panicul lax, devine ± nutant. Ramurile paniculului şi pedunculii spiculeţelor 2b
mai lungi decât spiculeţele care au 15-20 mm.
13 B. commutatus Schrad. - Sp. anuală, anuală de iarnă, T . - H t , 30-
90cm. V - V I . 2n=14,28,56. Frecv. z.step.-e.f; loc. rud. Sp. mez. Euras.
(submedit.)
14a Panicul foarte dens, cu ramuri şi pedunculi mai scurţi decât spiculeţele.
14 B. scoparius L . - Sp. anuală, anuală de iarnă, T . - H t , 10-50 cm. V -
V I . 2n=14. Rară z.silvostep.; loc. rud, însorite, uscate. Sp. xer, term. Jud.:
Dolj, Olt, Constanţa, Tulcea. Medit.
14b Panicul lax. Pedunculii spiculeţelor egali sau mai lungi decât spiculeţele. 15
15a Panicul erect, de 5-10 cm lung.; ramuri câte 1-2 la un nod.
? B. intermedius Guss. - Menţionată din D o b r , dar neconfirmată prin
material de ierbar.
15b Panicul la maturitate ± unilateral, de 10-20 cm lung.; ramuri câte 2-5.......16
16a Ramurile paniculului ± egale cu lung. spiculeţului, adesea simple. Lema de
6-8 mm l ă ţ , eliptic-rombică, cu marginea în unghi. la
15 B. squarrosus L . (piş. C L V I I I , fig. 13). - Sp. anuală, anuală de lb
iarnă, T . - H t , 20-60 cm. V - V I . 2n=14. Frecv. z.step.-z.păd.stej.(e.g.); loc. 2a
însorite, aride, nis. Sp. xer, term. Cont. euras.
16b Ramurile paniculului mai lungi decât spiculeţele, de obicei ramificate.
1028
POACEAE
Lema lanceolat-eliptică, fără margine în unghi, până la 4 mm lăţ.
16 B. japonicus Thunb. (piş. C L V I I I , fig. 14). - Sp. anuală, anuală de
iarnă, T . - H t , 20-80 cm. V - V I I . 2n=14. Frecv. z.step.-e.f; loc. rud. Sp.
xeromez. Cont. euras.
Obs.: B. racemosus L. nu este confinnată în Flora Ro. prin material. Este ±
asemănător cu 12, dar infl. este raceniiformă şi spiculeţele mai mici, de 13-15 mm.
7. Tribul Brachypodieae
22 Brachypodium Beauv.
x=5,7,8,9
Plantă cespitoasă, cu frz. moi.Arista egală sau mai lungă decât lema.
1 B. sylvaticum (Huds.) Beauv. (piş. C L V I I I , fig. 15). - Sp. perenă, H ,
50-100 cm. V I I - X . 2n=14,16,18,28,42,44,56. Frecv. z.silvostep.-e.f; p ă d ,
tuf, loc. umbroase. Sp. mez.-mezohigr, scia.-helscia. Euras. (submedit.).
Plantă cu rizom şi lăstari subterani. Frz. rigide 2
Epiderma inf. peste tot cu şiruri de peri aspri orientaţi spre vârful limbului;
epiderma sup. cu peri lungi, rari. Ligula frz. sup. de 1,6-2,8 mm lung.
2 B. pinnatum (L.) Beauv. (piş. CLVIII, fig. 16). - Sp. perenă, H , 50-
100 cm. VI-VIII. 2n=14,16,18,20,28,36. Spor. z.păd.stej.-e.b.; paj, margini
de p ă d , tuf. Sp. xeromez.-mez, de obicei calc.
Epiderma inf. cel mult pe nervuri cu peri rari, sau glabră. Epid. sup. glabră.
Ligula frz. sup. de 0,6-1,8 mm lung.
3 B. rupestre (Host) Roem. et Schult.Sp. perenă, H , 50-100 cm. V I -
VIII.2n=14,18,28,36. Sp. xeromez.-mez. P a j , margini de păd; e.g.-e.f.
Trans, Ban. Eur. centr. şi S V .
8. Tribul Triticeae
23 Leymus Hochst.
x=7
1 L. sabulosus (M.Bieb.) Tzvelev. - P e r i ş o r , (piş. C L I X , fig. 1). Sp.
perenă, G , 50-100 cm. VI-VII. 2n=28. Nis. litorale. Dobr. Pont.
24 Agropyron Gaertn. (inel.Eremopyrum (Ledeb.) Jaub. et Spach)
x=7
Plante anuale, scunde, până la 20(-30) cm. Glume puţin concrescute la bază... 2
Plante perene, mai înalte. Glume neconcrescute 3
Glume cu o nervură, glabre, scurt aristate. Lema de 5-6 mm, glabră (lemele
inf. pot fi scurt păroase la bază).
1 A. triticeum Gaertn. (Eremopyrum triticeum (Gaertn.) Nevski) - Sp.
1029
POACEAE PLANŞA C L I X
anuală, T., -20 cm. V - V I . 2n=14. Rară z.step.-z.silvostep.; loc. aride, rud.,
nis. Sp. xer. Jud.: Galaţi, Vaslui, Bacău. Pont.
2b Glume cu 3-5 nervuri, dens hirsut păroase, ca şi lemele care au 9,5-11 mm.
2 A. orientalis (L.) Roem. et Schult. (Eremopyrum orientale (L.) Jaub.
et Spach) — Sp. anuală, T., -20 cm. V - V I . 2n=28. Rară z.silvostep.; paj.
aride, rud., pe sol. nis., slab salinizate. Jud.: Vaslui: Ştefan cel Mare. Pont.
3a Tulp. cu puţini lăstari sterili, care au internoduri bazale neîngroşate bulbi­
form, sau cel mult slab alungit conic îngroşate. Frz. moi, prefoliaţia
convolută. Limbul ultimei frz. mai lung decât teaca.
3 A. cristatum (L.) Gaertn. - P i r c r e s t a t . - Sp. perenă, H . , 20-60
cm. V - V I I . Sp. oligotr., xer., term.
ai Spicul dens, fără spaţii între spiculeţe.
- subsp. cristatum - 2n=14,28,32. As. centr.
a 2 Spicul cu spaţii între spiculeţe. Plante din Eur. centr. de S. şi E. până
în A s
bi Tulp. glabră sub spic. Baza tulp. slab alungit (conic) îngroşată.
Lamina pe faţa sup. rugoasă, datorită perilor scurţi, fără peri lungi; pe
faţa inf. glabră. Plantă pruinoasă, psamof.
- subsp. sabulosum Lavrenko (A. lavrenkoanum Prokud.; A.
cristatum subsp. dunensis (Gh. Grinţ.) Dihoru et Negrean comb.
illeg.) - 2n=14,16. Rară pe nis. în S. Mold. V . Pont.
b 2 Tulp. păroasă sub spic. Baza tulp. neîngroşată. Lamina, de obicei, pe
ambele feţe păroasă şi cu peri lungi. Plante verzi
ci Plante dens cespitoase, cu rizomi scurţi, fără stoloni.
- subsp.pectinatum (M.Bieb.) Tzvelev (piş. C L I X fig. 2) - 2n=14,28.
Spor. z.step.-e.g.; paj. aride, însorite. Pont.-centr. eur.
c 2 Plante lax cespitoase, cu rizomi şi stoloni scurţi.
- subsp. prodanii Ciocârlan Jud. Constanţa: Băltăgeşti - Dealul Alah-
Bair. Dobr. et Bulg. N E .
3b Tulp. cu numeroşi lăstari sterili, cu internoduri bazale evident bulbiform
îngroşate. Frz. rigide, cu vârf înţepător. Prefoliaţa conduplicată, dar cu latu-

P L A N Ş A C L I X . 1 - Leyinus sabulosus - spiculeţ; 2 - Agropyron cristatum subsp. pectinatum; 3

- A. brandzae - frz. secţ. transv.; 4 - Elymus farctus - spiculeţ; 5 - E. f. subsp. bessarabicus -
spiculeţ; 6 - E. elongatus subsp. ponticus - spiculeţ; 7 - E. panormitanus; 8 - £. caninus; 9 - E.c.
subsp. biflorus; 10 - E. hispidus; 11 - E. athericus; 12 - Aegilops cyliiuirica - glumă; 13 - A.
geniculată - glumă; 14 — A. neglecta - glumă; 15 - Triticum monococcum; 16 - T. dicoccon; 17 -
T. spelta; 18-7". duium - spiculeţ, glumă şi cariopsă; 19 - T. turgidum - glumă şi cariopsă; 20 -
Secale sylvestre; 21 - S. montanum; 22 - Dasypyrum villosum; 23 - Hordeum bulbosum; 24 - H.
murinum - grup de 3 spiculeţe; 25 - H. m. subsp. leporinum - ca la 24; 26 - H. jubatum - idem;
27 - Hordelyinus europaeus - idem; 28 - Taeniatherum caput-medusae - grup de 2 spiculeţe
biflore (5, 27, 28 original).

1030 1031
POACEAE
iile ± convexe, asemănându-se cu prefoliaţa convolută. Limbul ultimei frz.
mai scurt decât teaca 4 2 E. elongatus (Host) Runemark (Agropyron elongatum (Host) Beauv.)
4a Plante intens pruinoase, verzi-albăstrui, glabre (excepţie rahisul). Marginea
ext. a tecii neciliată. Urechiuşe mici, scurte. Spiculeţe cu 5-7 fl.
4 A. brandzae Panţu et Solac. (piş. C X X X I X bis, fig. 7 şi piş. C L I X ,
fig. 3). - Sp. perenă, H.(G.), 20-60 cm. V - V I I . 2n=14. Coaste însorite, calc.
Jud. Constanţa: Băltăgeşti - Dealul Alah-Bair şi împrejurimi. End. Ro.
(Dobr.)
4b Plante verzi, nepruinoase. Marginea ext. a tecii lăstarilor sterili ciliata.
Urechiuşe bine dezvoltate, înguste şi lungi, înconjură paiul şi se depăşesc.
Tulp. sub spic şi sub noduri păroasă. Spiculeţe cu 3-5 fl, glabre sau
păroase. Celulele stratului aleuronic conţin şi granule de amidon (la
A. brandzae amidonul lipseşte - Livia Ungurean şi M . Costea, ined.)
5 A. ponticum Nevski (A. bulbosum Boiss. var. ciliatum (Gh. Grinţ.;
A. cristatum subsp. ponticum (Nevski) Tzvelev; A. brandzae subsp. ciliatum
(Gh. Grinţ.) Dihoru et Negrean comb. illeg.) (piş. C X X X I X bis, fig. 8). -
Sp. perenă, H.(G.), 20-60 cm. V - V I I . 2n=14(16, 28). Pe coaste pietroase în
Dobr. şi Stânca Tohani (Prahova). V . pont.-balc.
25 Elymus L . (inel. Elytrigia D e s v , Roegneria W.D.J. Koch)
x=7
la Rahis fragil, se dezarticulează uşor la maturitate. Spiculeţe laxe, egale sau
mai scurte decât internodurile; glume obtuze, de 10-20 mm lung. Plante de
nis. litorale.
1 E. farctus (Viv.) Runemark ex Melderis (Agropyron junceum (L.)
Beauv.) - P i r de m a r e . (piş. C L I X , fig. 4). Sp. perenă, G , 30-80 cm.
V I - V I I . Rară nis. maritime.
a - subsp. bessarabicus (Săvul. et Rayss) Melderis (Agropyron junceum
POACEAE
3a Glume trunchiate, uneori emarginate, evident mai scurte decât fl. i n f
(gluma inf. cât circa 2/3 din lung. fl. inf).
- Sp. perenă, H , 50-100(-150) cm. VI-VII. 2n=56,70. Spor. z.step.-z.păd.
stej.; paj. ± sărăturate, nis. litorale.
a - subsp. elongatus - Teci inf. glabre pe margini. Spiculeţe de 10-17 mm
l u n g , cu 7-8 fl. Carenele paleei scurt ciliate în partea sup. 2n=14.
Pont.-medit.
- var. elongatus - spiculeţele câte 1 la noduri.
- var. gemminatus (Ciocârlan) Ciocârlan - spiculeţe câte 2 la un nod
înjumătăţea inf. a spicului.
b - subsp. ponticus (Podp.) Melderis (Agropyron elongatum subsp.
ruthenicum (Griseb.) Anghel et Morariu) (piş. C L I X , fig. 6) — Teci inf.
ciliate pe margini. Spiculeţe de 17-25 mm lung, cu 8-13 fl. Carenele
paleei ciliate pe toată lung. Deltă - Grindul Săraturile. Pont.
3b Glume treptat acute şi scurt mucronate sau aristate 4
4a Glume de 15-20 mm, mai lungi decât fl. inf. Lema de 12-15 mm, cu arista
de 2-3 cm. Antere de circa 5 mm.
3 E. panormitanus (Pari.) Tzvelev (Agropyron panormitanum Pari.)
(piş. C L I X , fig. 7). - Sp. perenă, H , 70-100 cm. V - V I . 2n=28. Rar. e.g.-e.f;
p ă d , loc. umbroase. Jud.: Caraş-Severin, Mehedinţi. Pont.-medit.
4b Glume de 6-10 mm, mai scurte decât fl. i n f Lema de 9-11 mm. Antere de
2,5-3 mm.
4 E. caninus (L.) L . (Agropyron caninum (L.) Beauv, Roegneria
canina (L.) Nevski) - P i r p ă d u r e ţ , (piş. C L I X , fig. 8). Sp. perenă, H ,
50-150 cm. VI-VII. 2n=28.
a - subsp. caninus — Lema cu aristă până la 25 mm. Spiculeţe cu 3-6 fl.
Frecv. e.g.-e.b.; rarişti şi margini de p ă d , tuf, bur. Taxon mez.-
mezohigr, N . Circ.
4

b - subsp. biflorus (Brign.) A . et D . Love (piş. C L I X , fig. 9). - Lema cu

var. bessarabicum (Săvul. et Rayss) Anghel et Morariu) (piş. C L I X ,
fig. 5). - Ligula până la 2,5 mm lung. Spiculeţe inf. mai scurte decât
internodurile, cu 2-3 fl. Paleea spinos ciliata pe carene numai în 1/2
sup. Antere de 4,5-6 mm lung. 2n=14. Jud. Constanţa. Pont.
b - subsp. farctus - Ligula până la 1 mm lung. Spiculeţe ± egale cu lung.
intemodurilor, cu 5-9 fl. Paleea spinos ciliata pe toată lung. carenelor.
Antere de 10-12 mm lung. 2n=42,56. Medit.
lb Rahis solid, nu se dezarticulează la maturitate. Glume până la 10 mm lung,
dacă sunt mai lungi, atunci sunt acute sau scurt aristate
2a Plante cespitoase, fără rizomi lungi, târâtori
2b Plante cu rizomi lungi, târâtori
aristă scurtă cât 1/3 din lung. lemei. Spiculeţe cu 2-3 fi. Spor. e.f.-
e.b.(s.); s t â n e , grohotişuri, bur. de coaste. Euras. arct.-alp. eur.
5a Glume obtuze sau trunchiate, de 5-8 mm lung, lungi cel mult cât 1/2
spiculeţului. Marginile (sau numai marginea liberă) tecilor ciliate.
5 E. hispidus (Opiz) Melderis (Agropyron intermedium (Host) Beauv,
Elytrigia intermedia (Host.) Nevski) (piş. C L I X , fig. 10). - Sp. perenă, G ,
40-100 cm. V - V I I . 2n=42. Frecv. z.step.-e.g.; paj, margini de p ă d , loc.
însorite, uscate. Sp. xeromez, subterm. Cont. euras.
2
a - subsp. hispidus - Spiculeţe glabre. Antere de 5-6,5 mm lung.
3
b - subsp. barbulatus (Schur) Melderis - Spiculeţe păroase. Antere până la
5
8 mm lung.

1032 1033
POACEAE
5b Glume acute, uneori mucronate sau scurt aristate, de 7-12 mm lung., mai
lungi decât 1/2 spiculeţului.., 6 bază.
6a Frz. convolute, cu nervuri proeminente şi plane, foarte apropiate (privite
prin transparenţă între nervuri nu se observă spaţii verzi), cu spinuli rigizi
pe faţa sup. Marginile tecilor inf.ciliate. Spiculeţe foarte dense, de 2-3 ori
mai lungi decât internodurile.
6 E. athericus (Link) Kerguelen (E. pycnanthus (Godr.) Melderis;
Agropyron pycnanthum (Godr.) Gren. et Godr.; A. litorale Dumort. nom.
illeg., Elytrigia atherica (Link.) Kerguelen ex Carreras Martinez) (piş.
C L I X , fig. 11). - Sp. perenă, G., 30-100(150)cm. VI-VII. 2n=42. Rară nis.
litorale. Jud. Tulcea: Deltă - Sft. Gheorghe pe Grindul Săraturile. A t l . -
medit.
a - subsp. athericus — Glume de 8-10 mm, nearistate; lema de 7-11 mm, cu
sau fără aristă. Plante de 30-80 cm. Litoral Marea Neagră.
b - subsp. deltaicus (Ciocârlan) Ciocârlan - Glume de 10-12 mm, aristate,
arista de 2-4 mm; lema de 10-13 mm, aristată, arista de 5-8 mm. Plante
de 80-120 cm. Delta Dunării - Grindul Săraturile. End. Ro.
6b Frz. ± plane, moi, cu nervuri fine şi rotunjite, neaglomerate (privite prin
transparenţă între nervuri se observă spaţii verzi). Marginile tecilor
neciliate.
7 E. repens (L.) Gould (Agropyron repens (L.) Beauv., Elytrigia repens
(L.) Desv. ex Nevski) - Pir târâtor. Sp. perenă, G., 30-150 cm. VI-VII. 2n=42.
Frecv. z.step.-e.f; paj., loc. cult. şi rud., tuf. Sp. mez. Med. Circ.
26 Aegilops L.
x=7
la Spice îngust-cilindrice, de 6-12 cm lung., cu 5-11 spiculeţe (4-6 fertile);
glume liniar-lanceolate, cu 1 aristă.
1 A. cylindrica Host - C i u c u r e , (piş. C L I X , fig. 12). Sp. anuală, T.,
20-40 cm. V - V I . 2n=28. Spor. z.step.-e.g.; loc. uscate şi însorite, ±
ruderalizate. Sp. xeromez., subterm. Cont. euras.
lb Spice mai scurte, până la 6 cm lung., cu 2-7 spiculeţe. Glume lat ovat-
eliptice, cu 2-4 ariste
2a Aristele lemei aproape tot atât de lungi, ca cele ale glumelor. Glume cu 4-5
ariste lungi. Spic de 1-2 cm lung. (fără ariste), cu 2 spiculeţe fertile.
2 A. geniculată Roth (A. ovata L.p.p.) (piş. C L I X , fig. 13). Sp. anuală,
T., 15-30 cm. V - V I . 2n=28. Rară e.g.; loc. aride, ruderalizate. Jud.: Caraş-
Severin şi Mehedinţi. Medit.
2b Aristele lemei evident mai scurte decât cele ale glumelor. Glume cu 2-3
ariste
POACEAE
3a Spicul cu 1-2 spiculeţe sterile în partea sup. şi 2(3) spiculeţe rudimentare la
3 A. neglecta Req. ex Bertol. (A. ovata L.p.p.) (piş. C L I X , fig. 14). -
Sp. anuală, T., 20-45 cm. V - V I . 2n=28,42. Rară z.silvostep.-e.g.; loc.
uscate, ruderalizate. Jud.: Mehedinţi şi Constanţa. Medit.
3b Spicul cu toate spiculeţele fertile în partea sup., la bază cu 1-2 spiculeţe
rudimentare 4
4a Spice de 3-6 cm lung. (fără ariste), cu 4-6 spiculeţe fertile. Aristele
glumelor spiculeţului terminal mai lungi decât cele ale spiculeţelor laterale.
4 A. triuncialis L . Sp. anuală, T., 20-45 cm. V - V I . 2n=28. Rară .step.;
nis. litorale la 2 M a i (jud. Constanţa). Medit.
4b Spice de 2-3 cm lung. (fără ariste), cu 2-3 spiculeţe fertile. Aristele
glumelor spiculeţului terminal laterale egale.
5 A. biuncialis V i s . (A. lorentii Hochst.) Sp. anuală, T., 10-30 cm. V -
V I . 2n=28. Rară e.g.; loc. ruderalizate, uscate. Ban. şi jud. Mehedinţi
(Vârciorova). Medit.
Obs. Din Delta Dunării s-a publicat recent A. crassa Boiss., sp. adv. din Asia, ±
asemănătoare cu A. cylindrica, dar are dinţii glumelor fără ariste.
27 Triticum L. - G r â u
x=7
la Glume de 25-35 mm lung., păroase, membranoase.
1 *T. polonicum L . - G r â u a l b . Sp. anuală, T., 1-1,60 m. VI.-VII.
2n=28. Menţinut în cult. experimentale.
lb Glume până la 10-12 mm lung 2
2a Rahis fragil, la maturitate se dezarticulează. Cariopsă îmbrăcată 3
2b Rahis solid, nu se dezarticulează la maturitate. Cariopsă liberă (golaşă) 5
3a Spiculeţ cu 2 fl., 1 fertilă. Paleea despicată longitud.
2 *T. monococcum L . - A l ac . (piş. C L I X , fig. 15). Sp. anuală, T., 60-
120 cm. VI-VII. 2n=14. Cult. alim., spor. în zona muntoasă.
3b Spiculeţ cu 3-5 fl., 2 fertile. Paleea nedespicată 4
4a Rahis dezarticulat deasupra spiculeţului. Gluma cu vârf dentiform. Spicul
dens.
2 3 *T. dicoccon Schrank - G r â u m o a l e . (piş. C L I X , fig. 16). Sp.
anuală, T., 80-130 cm. V . - V I . 2n=28. Cult. spor.
4b Rahis dezarticulat dedesubtul spiculeţului. Glume trunchiate. Spicul lax,
subţire.
4 *T. spelta L . - G r â u s p e l t , A l a c . (piş. C L I X , fig. 17). Sp.
anuală, T., 80-120 cm. VI-VII. 2n=42. Cult. experimental.
5a Glume carenate pe toată lung. Internodul sup. plin 6
3 5b Glume carenate numai înjumătăţea sup. Tulp. fistuloase— 7

1034 1035
POACEAE POACEAE
6a Glume aproape de lung. fl. inf, cu dinte arisdform. Cariopsa alungită, cu Cult. alim. As. centr. şi S V .
endosperm sticlos.
5 *T. durum Desf. - G h i r c ă , G r â u t a r e . (piş. C L I X , fig. 18). Sp. 29 Dasypyrum (Coss. et Durieu) T. D u r â n d (Haynaldia Schur)
anuală, T , 70-140 cm. V - V I I . 2n=28. Cult. alim. în SE. ţării pe suprafeţe x=7
mici.
6b Glume cât 2/3 din lung. fl. inf, cu dinte foarte scurt. Cariopsa scurt şi lat 1 D. villosum (L.) P.Candargy (Haynaldia villosa (L.) Schur) (piş.
ovoidală, cu endosperm făinos. C L I X , fig 22). - Sp. anuală, T , 30-60(100) cm. V - V I I . 2n = 14. Spor. z.
6 *7'. turgidum L . - Grâu mare, Grâu englezesc, (piş. C L I X , fig. 19). Sp. step.-e. g; paj. uscate. Sp. xeromez, subterm. Medit.
anuală, T , 120-170 cm. V - V I I . 2n=28. Cult. experimental.
30 Hordeum L. - O r z
7a Spic alungit, până la 18 cm; internodurile sup. ale rachisului de 4-8 mm
lung. Rahis glabru. Glume cu carenă proeminentă numai spre apex. x=7
7 *T. aestivum L . em. Fiori et Paoli (T. sativum L a m , T. vulgare Vili.) la Tulp. îngroşată bulbiform la bază. Spic liniar, dens, comprimat, de 5-15 cm
- G r â u , G r â u c o m u n . Sp. anuală, T , 40-150 cm. VI-VII. 2n=42. lung. Spiculeţe laterale bărbăteşti.
Frecv. cult. alim. 1 H. bulbosum L . (piş. C L I X , fig 23). - Sp. perenă, H , G , 50-100(130)
7b Spic scurt, de 4-6 cm, foarte dens; internodurile sup. ale rahisului de 1-3 cm. V - V I . 2n = 14, 28. Rară z. silvostep-e.g. şi în Delta Dunării; paj. uscate.
mm lung. Rahis păros la noduri şi margini. Glume cu carenă proeminentă în Jud.: Dolj,Mehedinţi, Gorj, Tulcea. Medit.
jumătatea sup. Endosperm făinos. lb Tulp. neîngroşate bulbiform la bază 2
8 *T. compactam Host (T. aestivum L.subsp. compactum (Host) Thell.) 2a Plante anuale 3
- G r â u p i t i c . Cult. alim. în Eur. centr. şi de S. 2b Plante perene 7
x Triticosecale Wittm. 3a Rahisul nu se dezarticulează la maturitate. Plant cult 4
x T. rimpaui Wittm. (Triticum aestivum x Secale cereale). 2n=42,56. 3b Rahis fragil, la maturitate se dezarticulează. Plante spont 5
Cult. alim. 4a Spicul cu 2 rânduri de spiculeţe fertile, spiculeţele laterale fiind sterile
2 *H. distichon L . - O r z o a i c ă . Sp. anuală, T , 60-130 cm. VI-VII.
28 Secale L. - S e c a r ă 2n = 14. Cult. alim. şi ind.
x=7 ai Spic de 4-6 cm. l u n g , la bază lat, către vârf îngustat. Spiculeţul mijlo­
la Glume aristate; arista de 1,5-3 cm. ciu patent. Ariste divergente.
1 S. sylvestre Host (piş. C L I X , fig 20). - Sp. anuală, T , 20-50 cm. V - - subsp. zeocrithon (L.) Schinz et R.Keller
V I . 2n - 14. Spor. z. step.-z. silvostep; nis. şi sol. nisipoase. Sp. oligotr, a2 Spic de 6-15 cm l u n g , îngust. Spiculeţul median erect. Ariste erecte.. b
xer, subterm, N j . Jud.: Constanţa, Tulcea (inel. Deltă), Galaţi, Vaslui. bi Cariopsa strâns învelită în palee.
Cont. euras. - subsp. distichon
lb Glume nearistate, cel mult cu vârf aristiform 2 b2 Cariopsa, la maturitate, cade din palee.
2a Plantă perenă. Rahis fragil, la maturitate se dezarticulează dedesubtul - subsp. nudum (L.) Rothm.
spiculeţelor. 4b Toate cele 3 spiculeţe situate la un nod, fertile.
2 S. montanum Guss. (piş. C L I X , fig 21). - Sp. perenă, H , 50-80(100) 3 *H. vulgare L . em A l e f - O r z . Sp. anuală, T , 30-150 cm. VI-VII.
cm. VI-VII. Rară e.f.-e.b.; stâne, şi grohot. calc. Sp. xeromez.-mez, sax, 2n=14. Cult. a l i m , fur. şi ind.
c a l c , subterm. Jud.: Alba: Feneş pe V . Feneşului, Zlatna pe D l . Drâmbău; a - subsp. vulgare - Spic 4 muchiat, spiculeţele formează 4 rânduri
jud. Caraş-Severin: Mţii Aninei, Almăj, Mehedinţi; jud. Gorj: Mţii Vâlcan; longitud, 2 rânduri formate de spiculeţele mijlocii şi 2 rânduri formate
jud. Dâmboviţa: Mţii Bucegi (Zănoaga, Bătrâna). Medit. de spiculeţele laterale care se suprapun parţial cu spiculeţele laterale de
pe partea opusă.
2b Plantă anuală. Rahisul nu se dezarticulează la maturitate.
3 *S. cereale L . - S e c a r ă . Sp. anuală, T , 70-200 cm. VI-VII. 2n=14. b - subsp. hexatichon (L.) Celak. - Spic aproape cilindric, spiculeţele egal
depărtate între ele, formează 6 şiruri longitud.

1036 1037
POACEAE
5a Glumele spiculeţelor mijlocii lung ciliate pe margini.
4 H. murinum L . - O r z u l ş o a r e c i l o r . Sp. anuală, T., 10-50 cm.
V I - I X . 2n=28. Frecv. z. step.-e.g.; loc. rud. Sp. xeromez., N3.4. Euras.
a - subsp. murinum - Spiculeţul mijlociu sesil cu peduncul până la 0,6 mm,
mai mare decât spiculeţele laterale (piş. C L I X , fig. 24).
b - subsp. leporinum (Link) Arcang. - Spiculeţul mijlociu cu peduncul de
1-1,8 mm, mai mic decât spiculeţele laterale (piş. C L I X , fig. 25).
5b Glumele spiculeţelor mijllocii neciliate, cel mult scabre 6
6a Glumele spiculeţelor laterale conforme, subulat aristiforme. Tecile frz. inf.
cu peri de 0,5-1 mm.
5 H. geniculatum AII. (H. hystrix Roth; H. marinum Huds. subsp.
gussoneanum (Pari.) Thell.;/7. maritimum Stokes subsp. gussoneanum (Pari.)
Asch. et Graebn.). - Sp. anuală, T., 10-40 cm. V-VII. 2n=14, 28. Spor z. step.-
la
e.g.; paj. uscate, ruderalizate şi slab salinizate. Sp. xeromezohal. Cont. euras.
6b Glumele spiculeţelor laterale diferite ca formă, cea inf. (ext.) subulat
aristiformă, cea sup. (int.) semilanceolată şi aripată spre bază. Tecile frz.
lb
inf. glabre sau cu peri foarte scurţi, până la 0,25 mm.
2a
6 H. marinum Huds. - Sp. anuală, T., 10-40 cm. V - V I I , 2n=14, 28.
Spor. z. step.-z. silvostep.; paj. ± sărăturate şi ± ruderalizate. Alt.-medit.
7a Glume aristiforme, de 3-8 cm; lema spiculeţelor laterale aristiformă: lema
spiculeţului mijlociu, fertil, lanceolată.
7 H. jubatum L . (piş. C L I X , fig. 26). - Sp. perenă, H , 20-60 cm. V I - 2b
VII. 2n=28. Rară, Delta Dunării şi Maram. Paj. umede şi sărăturate. Adv. 3a
(Am. de N . , As. de E.).
7b Glume până la 2 cm; lema spiculeţelor laterale linear-lanceolată 8 maturitate.
8a Tulp. îngroşată bulbiform la bază. Spice de 5-15 cm lung. Spiculeţe de 8-15
mm lung. (fără aristă).
H. bulbosum L . (vezi la)
3b
8b Tulp. neîngroşată bulbiform la bază. Spice de 2-5 cm lung. Spiculeţe de 4-7
mm lung. (fără aristă).
8 H. secalinum Schreb. (H. pratense Huds.; H. nodosum auct. non L . ) .
- Sp. perenă, H , 30-70 cm. V - V I . 2n=14, 28. Rară z. păd. stej.; paj. ±
umede şi ± salinizate. Jud.: Giurgiu: Călugăreni în lunca Neaj-Iovului.
Cosm.
31 Hordelymus (Jessen) Harz
x=7
1 H. europaeus (L.) Jessen ex Harz - O r z p ă d u r e ţ , (piş. C L I X ,
fig. 27). - Sp. perenă, H , 50-100 cm. VI-VIII. 2n=28. Frecv. e.f. (e.g.-e.b.);
1038
POACEAE
rarişti şi margini de păd. Sp. mez. Eur. centr.
32 Taeniatherum Nevski
x=7
1 T. caput-medusae (L.) Nevski (Hordelymus asper (Simonk.) Beldie)
(piş. C L I X , fig. 28). - Sp. anuală, T., 10-30 cm. V - V I I . 2n=14. Spor z.
step.-e.g.; paj. uscate, ruderalizate, adesea pe substrat stâncos. Pont.-medit.
9. T r i b u l A veneae
33 Avena L. - O v ă z
x=7
Rahisul nu se dezarticulează la maturitate. Lema glabră.
1 *A. satira L . - O v ă z . Sp. anuală, T., 50-150 cm. VI-VII. 2n=42.
Cult. fur. şi alim.
Rahisul se dezarticulează la maturitate. Lema păroasă, rar glabră 2
Lema de 12-18 mm lung., cu 2 dinţi Ia vârf prelungiţi în câte o aristă
subţire de 3-5 mm lung.
2 A. barbata Link - Sp. anuală-anuală de iarnă, T.-Ht, 30-100 cm. V -
V I . 2n=14, 28. Rară z.step.-z.păd.stej.; semănături şi margini de
semănături. Jud.: Sibiu, Constanţa, Vaslui. Adv. (Euras. de S.).
Lema cu 2 dinţi scurţi, fără ariste 3
Panicul multilateral. Spiculeţe de 18-25 mm lung., cu 2-3 fl., toate aristate.
Lema de 14-20 mm lung. Rahis dezarticulat deasupra glumelor şi între fl. Ia
3 A. fatua L . - O d o s . Sp. anuală, T., 60-120 cm. VI-VIII. 2n=42.
Frecv. în toată ţara în culturi de ovăz, dar şi în grâu, orz, mazăre, in,
precum şi în loc. rud. Sp. xeromez. Euras.
Panicul unilateral. Spiculeţe de 25- 30 mm lung., cu 2-3 fl., din care numai
cea inf. (rar şi a 2-a) aristată. Lema de 18-25 mm lung. Rahis dezarticulat
deasupra glumelor, dar nu între fl.
4 A. sterilis L . subsp. ludoviciana (Durieu) Nyman - Sp. anuală-anuală
de iarnă, T.Ht., 40-100(150) cm. VI-VIII. 2n=42. Spor. ca bur. în cereale în
jud.: Prahova, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Tulcea, Iaşi. Adv. (Euras. de S.)
34 Helictotrichon Besser ex R o e m . et Schult.
x=7
Lamina frz. bazale pe faţa sup. puternic costată.
1 H. decorum (Janka) Henrard (piş. C L X , fig. 1). - Sp. perenă, H , 40-
80 cm. V - V I . 2n=14. Spor. e.g.-e.b.; stâne. calc. Sp. xeromez., sax., calc,
1039
POACEAE PLANŞA C L X
subterm. Mţii: Bistriţei, Giurgeu, Vâlcan, Parâng, Apuseni şi în jud. Braşov
şi Gorj. End. Carp. Ro.

35 Avenula (Dumort.) Dumort.

x=7
la Spiculeţe cu 2-4 fl. Partea inf. a aristei cilindrică, răsucită. Carenele paleei
glabre şi netede
1 A. pubescens (Huds.) Dumort. (Helictotrichon pubescens (Huds.)
Pilg.) - O v ă s c i o r . (piş. C L X , fig. 2). Sp. perenă, H . , 30-100 cm. V - V I I .
2n=14. Sp. m e z , mezotr.
a - subsp. pubescens - Spiculeţe de 12-15 mm, cu 2-3 fl. Gluma inf. de 9-
11 mm, cea sup. de 13-16 mm. Frecv. e.g.-e.b.; paj, bur. Euras.
b - subsp. laevigata (Schur) J. Holub (Helictotrichon laevigatuni (Schur)
Potzal). - Spiculeţe de 17-20 mm, cu 3-4 fl. Gluma inf. de 13-17 mm,
cea sup. de 18-21 mm. Rară e.s.-e.a.; paj. pe stâne. Mţii: Rodnei,
Giurgeu, Bârsei, Godeanu. Alp.-carp.
lb Spiculeţe cu 4-8 fl. Partea inf. a aristei puternic comprimată şi răsucită.
Carenele paleei scurt ciliate sau aculeolate 2
2a A x a spiculeţelor glabră. Tecile frz. bazale comprimate.
2 A. compressa (Heuff.) W . Sauer et Chmelitschek (Helictotrichon
compressum (Heuff.) Henrard) - Sp. perenă, H , 30-70 cm. VI-VII. 2n=14.
Spor. z. păd. stej.-e.f.; paj. şi margini de p ă d , loc. însorite. Sp. xeromez.-
m e z , subterm. Pont.-pan.-balc.
2b A x a spiculeţelor păroasă 3
3a Panicul de 3-8 cm lung. Spiculeţe galben-brune, de 10-15 mm l u n g , cu
glume de 6-10 (-12) mm. Plantă scundă, de 15-40 cm, din e.a.
3 A. versicolor (Vili.) M . Lainz (Helictotrichon versicolor (Vili.) Pilg.)
- Sp. perenă, H , 15-40 cm. VII-VIII. 2n=14. Spor. e.a.; tuf. de Ericaceae.
Sp. oligotr, m e z , p. acid. Carp. de E . şi S. Alp.-eur.
3b Panicul peste 8 cm lung. Spiculeţe mai mari, de 15-30 cm lung. Plante
robuste, de 30-100 cm, din etaje mai joase 4
4a Frz. bazale de 4-12 mm l ă ţ , cu 8-16 nervuri laterale de fiecare parte a
nervurii mediane. Ramurile inf. ale paniculului câte 2-3(-5). Spiculeţe
brun-violaceu nuanţate.

PLANŞA CLX. 1 - Helictotrichon decorwn - frz. secţ. transv. şi spiculeţ; 2 - Avenula

pubescens; 3 - Arrhenalheriim elatius; 4 - Venlenata dubia; 5 - Koeleria pyramidata; 6 -
K. eriostachya; 7 - K. lobată; 8 - K. glauca; 9 - K. splendens; 10 - Trisetum flavescens; 11 -
Deschampsia cespitosa - spiculeţ şi fl.; 12 - D. flexuosa - spiculeţ şi lema; 13 - Aira
caryophyllea; 14 - A. elegantissiina; 15 - Hierochloe repens; 16 - H. australis; 17 -
Anlhoxanthum odoratum; 18 - Holcus lanatus - spiculeţ cu şi fără glume; 19-/7. mollis; 20 -
Corynephorus canescens - a-spiculeţ; b-fl.; c-regiunea ligulei.

1040 1041
POACEAE
4 A. planiculmis (Schrad.) W . Sauer et Chmelitschek (H. planiculme
(Schrad.) Pilg.) - Sp. perenă, H . , 60-100 cm. VH-VHI. 2n=126. Spor. e.f.-e.b.;
paj., bur., tuf. Sp. mez., calc. Caip. de E. şi S. Carp.-balc.-sudet.
4b Frz. bazale de 2-6 mm lăţ., cu 3-10 nervuri laterale de fiecare parte a
nervurii mediane. Ramurile inf. ale paniculului câte 1-2. Spiculeţe verzui ..5
5a Plantă dens cespitoasă, fără stoloni. Frz. bazale de 1-3 mm l ă ţ , cu teci
subcilindrice. Panicul cu 5-18 spiculeţe.
5 A. pratensis (L.) Dumort. (Helictotrichon pratense (L.) Besser) - Sp.
perenă, H . , 30-80 cm. V - V I I . 2n=126. Spor. e.g.-e.f.; paj., tuf. Centr. eur.
5b Pantă lax cespitoasă, cu stoloni scurţi. Frz. bazale de 3-7 mm lăţ., cu teci
comprimate. Panicul cu 10-40 spiculeţe.
6 A. praeusta (Rchb.) J. Holub. Sp. perenă, H . , 40-80 cm. VI-VII.
Spor. e.g.-e.b.; paj., pe stâne. Carp. Bale.
a - subsp. praeusta - Plante gracile, frz. bazale de 1,5-4 mm lăţ., teci
necomprimate. Panicul cu 6-15 spiculeţe. A l p . carp.
b - subsp. adsurgens (Schur) Soo - Plante robuste, frz. bazale de 3-7 mm
lăţ., teci comprimate. Panicul bogat, cu 10-40 spiculeţe. Carp.-balc.
36 Arrhenatherum Beauv.
x=7
1 A. elatius (L.) Beauv. ex J. et C. Presl - O v ă s c i o r . (piş. C L X , fig.
3). - Sp. perenă, H . , 50-150 cm. VI-VII. 2n=28. Frecv. z. step.-e.b.; paj.,
tuf. Sp. mez., mezotr.
a -subsp. elatius - Internodurile bazale neîngroşate; nodurile glabre. Frecv.
Euras.
b -subsp. bulbosum (Willd.) Schiibl. et G . Martens - Tulp. cu 2-6
internoduri bazale îngroşate.; noduri adesea păroase. Rară; jud.: Cluj,
Maramureş, Caraş-Severin, Gorj. Eur. centr. şi S V .
37 Ventenata Koeler
x=7
1 V. dubia (Leers) Coss..(plş. C L X , fig. 4). - Sp. anuală, T., 30-70 cm.
VI-VII. 2n=14. Spor. z. step.-e.g.; loc. uscate şi însorite. Sp. xeromez.
Centr. eur.-medit.
38 Koeleria Pers.
la Plante lax cespitoase, tulp. neîngroşate bulbiform la bază. Frz. nu sunt
glauce 2 b -subsp. rochelii (Schur) Nyman - Frz. sup. a tulp. nu depăşeşte baza infl.
lb Plante dens cespitoase, tulp. îngroşate bulbiform la bază. Frz. ± glauce 5
1042
POACEAE
2a Spiculeţe de 6-8 mm lung 3
2b Spiculeţe de 3-5 mm lung 4
3a Spiculeţe glabre. Panicul de 10-22 cm lung. Tecile lăstarilor sterili păroase.
1 K. pyramidata (Lam.) Beauv, (piş. C L X , fig. 5). - Sp. perenă, FL,
40-80 cm. VI-VII. 2n=14,28,42, 56, 70, 84. Spor. z. step.-e.f; paj.,
margini de păd. Eur.
3b Spiculeţe pubescente. Panicul de 2-8 cm lung. Tecile lăstarilor sterili
netede până la scabre.
2 K. eriostachya Pancic (piş. C L X , fig. 6). - Sp. perenă, FL, 30-50 cm.
VII-VIII. Rară e.f.-e.s.; paj. de pe stâne. Mţii Godeanului. A l p . de E ,
B a l e , Carp. de S.
Obs. Specia a fost publicată ca K. pyramidata var. hirsuta var. nova Csilr., Gergely et
Pap.
4a Gluma sup. ovată până la ovat-lanceolată, cu margine hialină îngustă;
lema erbacee. Frz. ± păroase, cele ale lăstarilor sterili până la 15 cm lung.
şi de 1-2 mm lăţ.
3 K. macrantha (Ledeb.) Schult. (K. cristata (L.) Pers. p.p.; K.
gracilis Pers. nom. illegit.). - Sp. perenă, FL, 20-50 cm. V-VIII. 2n=14, 28,
42, 70. Frecv. z. step.-e.b.; paj., tuf. Sp. xeromez.
a -subsp. macrantha - Tulp. de 30-80 cm. Frz. ± păroase. Panicul de 4-
8(10) cm lung. Frecv. z.step.-e.b. Circ.
b -subsp. transsilvanica (Schur) A.Nyâr. - Tulp. de 20-30 cm. Frz. glabre.
Panicul de 2,5-4(6) cm lung. Spor. e.f.-e.s. End. carp.
4b Gluma sup. lanceolată, cu margine hialină lată; lema membranoasă. Frz.
lăstarilor sterili de 15-25 cm lung. şi 1 mm lăţ., moi.
4 K. nitidula Velen. - Sp. perenă, FL, 30-40 cm. VI-VIII. Rară. Paj.
uscate de pe stâne. Dobr. de S. Bale.
5a Panicul scurt şi dens, de 2-2,5 cm lung. Lema cu aristă apicală de circa 1 mm.
5 K. lobată (M.Bieb.) Roem. et Schult. (K. degenii Domin; K. brevis
Steven) (piş. C L X , fig. 7). - Sp. perenă, FL, 20-35 cm. V - V I I . 2n=28. Rară
z. step.-z. silvostep.; paj. aride, pietroase. Sp. oligotr., xer., term. Dobr.
Pont.-balc.
5b Panicul de 3-10 cm lung., adesea întrerupt la bază 6
6a Tecile frz. bazale se desfac în fibre la maturitate. Spiculeţe de 4-5 mm
lung.; glume şi palei ± obtuze.
6 K. glauca (Spreng.) D C . (piş. C L X , fig. 8). - Sp. perenă, FL, 20-60
cm. V I - V I I . Spor z. step.-e.g.; paj. pe Ioc. nis., dune. Sp. oligotr., xer.-
xeromez., psamof, Ni-2. Cont. euras.
a -subsp. glauca - Frz. tulp. sup. adesea de lung. infl. care este densă.
Lema de 3-3,5 mm. 2n= 14,28,42,70.
1043
POACEAE POACEAE
Panicul întrerupt şi lobat. Lema de 4-4,5 mm. 2n=28.
6b Tecile frz. bazale persistente, nu se destramă. Spiculeţe de 6-8 mm lung.; 40 Deschampsia Beauv.
glume şi palee acuminate.
x=7,13
7 K. splendens C. Presl (piş. C L X , fig. 9). - Sp. perenă, FL, 20-50 cm.
V-VIII. 2n=28. Spor. e.g.-e.b.; paj. uscate de pe stâne. calc. Sp. subterm, la Frz. de 1-4 mm l ă ţ , evident costate. Arista dreaptă, neexsertă din spiculeţ
calc. Pont.- medit. 1 D. cespitosa (L.) Beauv. - T a r s ă . (piş. C L X , fig. 11). Sp. perenă,
H , 20-100 cm. VI-VIII. Frecv. z. păd. stej.-e.s.; paj, bur, rarişti şi tăieturi
39 Trisetum Pers. de păd. Sp. mezohigr.-higr, mod.-p. acid. Cosm.
x=6,7 ai Plante cu stoloni radicanţi.
- subsp. stoloniferă (Haussm.) Ciocârlan - Jud. Sibiu.
la A x a spiculeţului şi căluşul cu peri moi, deşi, de 2,5-4 mm lung, cât Vi din a Plante fără stoloni b
2
lung. lemei. Plantă stoloniferă. bi Spiculeţe de 1,5-2,5 mm lung, de obicei uniflore.
1 T. macrotrichum Hack. - Sp. perenă, H , 30-60 cm. VI-VIII. Spor. - subsp. parviflora (Thuill.) Dumort.
e.f.-e.s.; paj. de pe versanţi, abrupţi, stâncoşi. Sp. mezotr, m e z , calc. End. b Spiculeţe de 3-6 mm lung, cu 2-3 fl. 2n=24,26 c
2
carp. ( R o , Ucr.)
- subsp. cespitosa
lb A x a spiculeţului şi căluşul cu peri scurţi, cel mult cât 1/5 din lung. lemei...2 c l Plante robuste, de 60-150 cm cu frz. plane. Panicul de 10-20 cm lung.
2a Tulp. scunde, de 10-30 cm, cu 2 noduri acoperite de teci. Frz. de 1-3 mm Subetajul gorunului-e.b.
lăţ. Panicul de 3-6 cm lung.
- subsp. cespitosa
2 T. alpestre (Host) Beauv. - Sp. perenă, H , 10-30 cm. VI-VIII. c2 Plante scunde, de 20-35 cm, cu frz. convolute. Panicul de 5-8 cm lung.
2n=14. Spor. e.s.-e.a.; paj. pe abrupturi stâne. Sp. m e z , sax. Alp.-carp. E . a , Carp. Orient, şi Carp. Sudici.
2b Tulp. de 30-100 cm cu 4 noduri. Frz. de 3-8 (-10) mm lăţ. Panicul de 6- - subsp. alpicola Chrtek et Jirâsek (var. alpina (Hoppe) D u c o m m , inel.
15 cm lung 3 var. montana (Rchb.) Volk.)
3a Lema cu carena ciliata şi baza aristei cu peri de 0,1-0,3 mm. Teci inf. cu lb Frz. de 0,3-0,8 mm l ă ţ , setaceu-convolute, netede. Arista geniculată,
peri retrorşi.
exsertă din spiculeţ.
3 T. fuscum (Kit. ex Schult.) Schult. in Roem. et Schult. (T. cUiare
2 D.flexuosa (L.) Trin. (Avenella flexuosa (L.) Drejer) - P ă i u ş . (piş.
(Kit. ex Schult.) Domin). - Sp. perenă, H , 30-60 cm. VII-VIII. Spor. e.b.-
C L X , fig. 12). Sp. perenă, H , 20-70 cm. VI-VII. 2n=28. Frecv. e.f.-e.s.;
e.s.; paj. şi bur. Sp. mez.-mezohigr, slab-mod. acid. End. carp.
păd. (mai ales în molidişuri), rarişti şi tăieturi de p ă d , tuf. de Ericaceae,
3b Lema fără cili pe carenă; arista fără peri, ± scabră. Teci inf. glabre sau cu jnepenişuri, paj. Sp. oligotr, mez, p. a c i d , calcifugă. Circ.
peri foarte scurţi, alipiţi sau ± viloase 4
4a Teci inf. glabre sau cu peri foarte scurţi, alipiţi. Arista puternic curbată, dar 41 Aira L.
nu geniculată. x=7
? T. sibiricum Rupr, menţionată şi neconfirmată încă, dar posibil să
la Spiculeţe de 2,5-3,5 mm, cu pedunculi de cel mult 5 mm: ambele fl.
se găsească în N E . ţării.
aristate. Ligula până la 5 mm.
4b Teci inf. ± viloase. Arista evident geniculată.
1 A. caryophyllea L . (piş. C L X , fig. 13). - Sp. anuală, T , 10-30 cm. V -
4 T. flavescens (L.) Beauv. - O v ă s c i o r a u r i u . (piş. C L X , fig. 10).
VII. 2n=14. Rară z. păd. stej.; loc. uscate, paj, tuf. Sp. pionieră, oligotr,
Sp. perenă, H , 30-80(110) cm. V-VIII. Frecv. e.g.-e.b.; paj, tuf, margini
xeromez, mod.-p. acid. Jud. Dolj şi Mehedinţi. Atl.-medit.
de păd. Sp. mezotr, m e z , slab-mod. acid. N . Euras. (submedit).
3
lb Spiculeţe de 1,5-2,5 mm, cu pedunculi de 2-5 ori mai lungi decât
a -subsp. flavescens - Frz. de 2-5 mm lăţ. Panicul lax, gălbui. 2n=28.
spiculeţele; fl. inf. adesea nearistată. Ligula de 2-3 mm.
Frecv.
2 A. elegantissima Schur (A. elegans W i l l d . ex Gaudin nom. illegit.)
b -subsp. purpurascens (DC.) Arcang. - Frz. de 5-10 mm lăţ. Panicul
(piş. C L X , fig. 14). - Sp. anuală, T , 10-40 cm. V - V I I . 2n=14. Spor. z. păd.
contractat, dens, purpuriu. 2n=12. Mţii Rodnei şi Bucegi. Alp.-carp.

1044 1045
POACEAE POACEAE
stej.-e.f.; loc. uscate, însorite, rarişti de păd. Sp. oligotr., xeromez., mod.-p.
acid. Centr. eur.-medit. 45 Corynephorus Beauv.
x=7
42 Hierochloe R.Br.-Iarba Sfintei Mării
1 C. canescens (L.) Beauv. (piş. C L X , fig. 20). - Sp. perenă, H . , 15-
x=7
60cm. VI-VII. 2n=14. Rară z.silvostep.; paj. şi rarişti de păd., pe sol. nis.
la Plantă cu rizomi lungi, târâtori. Arista de 0,2-0,5 mm. Sp. oligotr., xeromez., psamof., N1.2, pionieră. Jud. Satu Mare: Foieni,
1 H. repens (Host) Simonk. (H. odorata auct. non (L.) Beauv.) (piş. Berea, Sanislău, Pişcolt şi jud. Bihor: Curtuiuşeni, Valea lui M i h a i , Simian,
C L X , fig. 15). - Sp. perenă, G., 30-70 cm. I V - V . 2n=28,42,56. Spor. z. Voievozi. Atl.-centr. eur.
step.-e.g.; loc. înierbate, tuf., sol. uşoare, nisipoase. Sp. xeromez.-mez.,
slab.-mod. acid. Circ. 46Agrostis L . - I a r b a câmpului
lb Plantă cespitoasă, fără rizomi târâtori. Arista de 1-3 mm. x=7
2 H. australis (Schrad.) Roem. et Schult. (piş. C L X , fig. 16). - Sp.
perenă, H . , 30-60 cm. I V . 2n=14. Spor. z. păd. stej.-e.f.; rarişti de păd., tuf. la Paleea cât 1/2-2/3 din lung. lemei 2
Trans., Ban., Olt. Centr. eur. lb Paleea foarte mică, cel mult cât 1/5 din lung. lemei sau lipseşte 5
2a Plante cu stoloni aerieni şi fără stoloni subterani, rizomiformi. Tulp.
43 Anthoxanthum L. ascendent-erecte sau târâtor-ascendente. Ligula ultimelor frz. de 3-7 mm
x=5 lung., acută. Panicul strâns după înflorire.
la Limbul de 3-7 mm lăţ., cu margini păroase, pe ambele feţe verde închis. 1 A. stolonifera L . - Sp. perenă, H . , 30-60 cm. VI-VII. Frecv. z. step.-
Paleea glabră. Infl. de 2-8 cm lung. e.f.; paj. umede, adesea înmlăştinite, lunci. Sp. mezohigr.-higr. Circ.
1 A. odoratum L . - V i ţ e l a r . (piş. C L X , fig. 17). Sp. perenă, H . , 15- ai Tulp. târâtoare, puternic ramificată, cu lăstari stoloniformi, epigei şi
50 cm. I V - V I . 2n=20. Frecv. e.g.-e.b.; paj., tuf., margini de păd. Sp. lăstari rizomiformi, hipogei.
oligotr., mez., slab-mod. acid. Euras. - subsp. prorepens K o c h - 2n=70.
lb Limbul de 2-5 mm lăţ., cu margini glabre, faţa inf. lucioasă. Paleea în a2 Tulp. ascendent-erecte b
partea sup. păroasă. Infl. de 1-2 cm lung. b i Glume de 2-3 mm, acute. Antere de 1-1,5 mm.
2 A. alpinum A. et D . Love Sp. perenă, H . , 15-30 cm. V - V I I . 2n=10. - subsp. stolonifera - 2n=28,35,42.
Spor. e.a. M-ţii: Rodnei, Făgăraş, Ţarcu, Godeanu, Cernei, Apuseni- b2 Glume de 1,2-1,5 mm, obtuze, palid verzi. Antere de 0,6-0,9 mm.
Vlădeasa. Eurasia, A m . de N . - subsp. albida (Trin.) Tzvelev - Delta Dunării. Pont.
2b Plante fără stoloni aerieni, dar cu stoloni rizomiformi, subterani. Tulp.
44 Holcus L. - F l o c o ş i c ă erecte 3
x=7 3a Ligula ultimelor frz. de 4-6 mm, ± acută, rareori de 10-13 mm la var.
magnoligulata Ciocârlan.
la Plantă cespitoasă, acoperită cu peri moi. Lema fl. sup. cu aristă uncinată
2 A . gigantea Roth - Sp. perenă, H.(G.), 50-150 cm. VII-VIII.
(încovoiată), neexsertă.
a -subsp. gigantea - Plantă robustă, până la 150 cm. Spiculeţe de 2,3-2,8
1 H. lanatus L . (piş. C L X , fig. 18). - Sp. perenă, H . , 30-100 cm. V I -
mm lung. Lema cu aculei numai spre vârf. 2n=42. Frecv. paj.
VII. 2n=14. Frecv. e.g.-e.f.; paj., margini şi tăieturi de păd. Sp. mezotr.,
mezohigr. Euras.
mez.-mezohigr., slab-mod. acid. Cosm.
b -subsp. maeotica (Klokov) Tzvelev, (subsp. pontica (Grec.) Dihoru) -
lb Plantă cu rizom stolonifer, ± glabră, la noduri fin păroasă. Lema fl. sup. cu
Plante de 40-80 cm. Spiculeţe de 1,6-1,9(2,2) mm lung. Lema cu
aristă geniculată, exsertă.
aculei pe toată suprafaţa. 2n=28. Nis. litorale, umede şi ± sărăturate.
2 H. mollis L . (piş. C L X , fig. 19). - Sp. perenă, H . , 30-70 cm. VI-VII.
Jud.: Constanţa şi Tulcea. Pont.
2n=28,35,42,49. Spor z. silvostep-e.f.; tuf., rarişti de păd. Sp. oligotr.,
3b Ligula ultimelor frz. de 0,5-3 mm, trunchiată 4
xeromez.-mez., mod.-p. acid. Eur.
4a Glume aculeolat scabre pe toată suprafaţa. Frz. de 5-7 mm lăţ. Panicul

1046 1047
POACEAE PLANŞA C L X I
dens, cu spiculeţe scurt pedunculate.
3 A. moldavica Dobrescu et Beldie - Sp. perenă, H.(G.), 50-150 cm.
VII-VIII. 2n=28. Paj. înmlăştinite din z-step.-e.g. Jud.: Dolj, Giurgiu,
Constanţa, Buzău, Vaslui. V . pont.
4b Glume numai în 1/3 sup, pe carenă, cu aculeoli. Frz. de 2-4 mm lăţ.
Panicul lax.
4 A. capillaris L . (A. tenuis Sibth.) - Sp. perenă, H.(G.), 20-50 cm. V I -
VII. Frecv. e.g.-e.s.; paj, tuf, rarişti de păd. Sp. oligotr.-mezotr, m e z ,
slab-mod. acid. Circ.
ai Tulp. târâtoare, cel puţin în partea inf. şi radicantă la noduri, cu lăstari.
- subsp. repens (Schur) O.Schwarz - Paj. înmlăştinite. Jud. Sibiu.
a 2 Tulp. erectă sau ascendentă b
bi Plante lax cespitoase. Frz. plane. Panicul larg. 2n=28.
- subsp. capillaris - Frecv.
b 2 Plante dens cespitoase, scunde, de 10-20 cm. Frz. setacee,
conduplicate. Panicul îngust, ± spiciform.
- subsp. oreophila O.Schwarz - Paj. e.b.-e.s. Carp. de S.
5a Arista pleacă de la baza lemei şi este totdeauna prezentă 6
5b Arista pleacă din apropierea mijlocului lemei, uneori lipseşte 7
6a Ramurile paniculului netede. Nervurile laterale ale lemei depăşesc vârful
cu circa 0,1 mm. Calus glabru sau cu peri foarte scurţi, de 0,1 mm.
5 A . rupestris AII. (piş. C L X I , fig. 1). - Sp. perenă, H , 5-10(-30) cm.
VII-VIII. 2n=28. Frecv. e.s.-e.a.; paj, tuf. de Ericaceae, pe sol. schel,
nisipoase. Sp. oligotr, mez, hekistoterm, mod.-p. acid. A l p . eur.
6b Ramurile paniculului aculeolate. Nervurile laterale ale lemei depăşesc
vârful cu circa 0,3 mm. Calus cu peri de 0,3 mm.
6 A . alpina Scop. (piş. C L X I , fig. 2). - Sp. perenă, H , 10-30 cm. VII-
VIII. 2n=14. Rară e.a.; paj, pe sol. schel, stâne. Sp. mezotr, mez,
hekistoterm, slab-mod. acid. Mţii: Leaota, Făgăraş, Vâlcan, Ţarcu,
Godeanu, A l p . eur.
7a Plantă lax cespitoasă, adesea cu stoloni aerieni ce produc lăstari foliaţi. Frz.
moi, ± plante, de 1-2 mm lăţ. Plante din paj. înmlăştinite
7 A . canina L . - B u c ă ţ e 1. Sp. perenă, H , 20-60 cm. VI-VIII. 2n=14.
Frecv. e.g.-e.b.; paj. înmlăştinite. Sp. mezohigr, mod.-p.acid. Euras.

PLANŞA CLXI. 1 - Agroslis rupestris; 2 - A. alpina; 3 - Gaslridium ventricosuin; 4 -

Polypogon monspelieiisis; 5 - Ammophila arenaria subsp. arundinacea; 6 - Calamagrostis
arundinacea; 7 - C. varia; 8 - C. epigeios; 9 - C. pseudophragmites; 10 - Phleuin subulatum; 11
- P. paniculatum; 12 - P. alpinum; 13 - P. pratense; 14 - P. montanum; 15 - Alopecurus
myosuroides; 16 - A. geniculatus; 17 - A. aequalis; 18 - A. arundinaceus; 19 - A. laguriformis;
20 - A. pratensis; 21 - Pholiurus pannonicus; 22 - Plialaris arundinaceea; 23 - Zingeria pisidica
- glume şi leme.

1048 1049
POACEAE POACEAE
apendicul păros 4
2a Paleea este mai scurtă decât lema. Arista dreaptă, pleacă de la mijlocul sau
a - subsp. canina - Plante dens cespitoase, fără stoloni.
imediat de sub mijlocul lemei şi abia depăşeşte vârful lemei
b - subsp. stolonifera Blytt (subsp. transsilvanica (Schur) Asch. et Graebn.)
1 C. stricta (Timm) Koeler (C. neglecta auct. non (Ehrh.) Beauv.) - Sp.
- Plante cu tufe laxe, cu stoloni alungiţi. Jud. Sibiu.
perenă, H.,(HH), 30-80 cm. VI-VII. 2n=28. Rară e.b.; paj. umede, mlaştini
7b Plantă dens cespitoasă, fără stoloni aerieni, cu rizom subteran. Frz. rigide,
eutrofe. Sp. mezohigr.-higr. Jud.: Bistriţa-Năsăud, Harghita, Braşov,
convolute. Plante din loc. uscate.
Hunedoara, Suceava. Circ. (R).
8 A. vinealis Schreb. (A. canina subsp. montana (Hartm.) Hartm.; A .
2b Paleea este aproape cât lema. Arista geniculată, pleacă de la baza lemei şi
coarctata Ehrh.) - Sp. perenă, H . , 20-60 cm. VII-VIII. 2n=28. Spor. e.g.-
este de 1,5-2 ori mai lungă decât lema 3
e.s.; paj. de pe s t â n e , grohot. Sp. xeromez.-mez., mod.-p. acid. Trans.
3a Perii căluşului cât 1/4 din lung. lemei. Arista aproape de 2 ori cât lema.
Euras.
2 C. arundinacea (L.) Roth (piş. C L X I , fig. 6). - Sp. perenă, H . , 60-
150 cm. VI-VIII. 2n=28. Frecv. e.g.-e.b.; bur., rarişti şi tăieturi de păd. Sp.
47 Gastridium Beauv.
mez., slab-mod. acid. Cont. euras.
x=7 3b Perii căluşului lungi aproape cât lema. Arista de 1,5 ori cât lema.
1 G. ventricosum (Gouan) Schinz et Thell. (piş. C L X I , fig. 3). - Sp. 3 C. varia (Schrad.) Host (piş. C L X I , fig. 7). - Sp. perenă, FL, 60-120
anuală, T., 10-40 cm. V - V I I . 2n=14. Rară z.step.; loc. nis., coaste, tuf. Jud. cm. VII-VIII. 2n=28. Spor. e.g.-e.b.; bur., rarişti de păd., tuf. Sp. oligotr.,
Constanţa: Murfatlar. Medit. xeromez.-mez., pionieră. Centr. eur.
4a Lema cu 3 nervuri; glume îngust lanceolate şi lung acuminate 5
48 Polypogon Desf. 4b Lema cu 5 nervuri; glume lanceolate 6
x=7 5a Panicul erect. Glume egale în lung. Arista scurtă, abia depăşeşte vârful
lemei şi pleacă de la mijlocul sau puţin deasupra lemei.
1 P. monspeliensis (L.) Desf. (piş. C L X I , fig. 4). - Sp. anuală, T., 20- 4 C. epigejos (L.) Roth (piş. C L X I , fig. 8). - Sp. perenă, G . , 60-150
60 cm. I V - V I . 2n=28. Rară nis. litorale ± umede, rar ruderală (Poiana cm. VI-VII. 2n=28,42,56. Frecv. z.step.-e.f; margini de păd., tuf, paj.,
Braşov). Medit. aluviuni, nis., terenuri deranjate. Sp. eurif, euriacid. Euras.
x Agropogon P. Fourn. 5b Panicul ± nutant. Glume inegale în lung. Arista depăşeşte lema cu circa 3
x A. littoralis (Sm.) C E . Hubbard (Agrostis stolonifera x Polypogon mm şi pleacă de la vârful lemei.
monspeliensis). - Sp. perenă, FL, 30 cm. Glume scabre, persistente, scurt 5 C. pseudophragmites (Haller fii.) Koeler (piş. C L X I , fig. 9). - Sp.
aristate. V I - V I I . 2n=28. Loc. umede. Sulina şi Medgidia. S V . Eur. perenă, H . , 80-150 cm. VI-VII. 2n=28. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; aluvi-uni,
nis., în lungul apelor. Euras. cont.
? Ammophila Host 6a Lema cu aristă foarte scurtă, circa 1 mm, fixată în emarginatura de la vârful
x=7 lemei.
6 C. canescens (Web. ex F . H . W . Vigg.) Roth - Sp. perenă, H . , 50-150
? A. arenaria (L.) L i n k subsp. arundinacea (Husnot) Lindb. fii. (A.
cm. VII-VIII. 2n=28. Spor. z.păd.stej.-e.b.; paj. înmlăştinite, turbării, zăv.
australis (Mabile) Porta et Rigo (piş. C L X I , fig. 5). - Sp. perenă, G . , 60-
Sp. mezohigr. Eur., Siberia (R).
120 cm. V I - V I I . 2n=14,28. Nis. litorale. în ultimii ani nu s-a regăsit. Medit.
6b Arista cel puţin de lung. lemei, pleacă de la mijlocul acesteia.
7 C. villosa (Chaix) J.F. Gmel. - Sp. perenă, H , 50-150 cm. VIII.
50 Calamagrostis A d a n s . - T r e s t i e de câmp,Trestioară
2n=28,56. Spor. e.b.-e.s.; bur., jnepenişuri, rarişti de păd. Sp. oligotr., mez.-
x=7 mezohigr., mod.-p. acid. Euras.
la Perii căluşului (de la baza lemei) mai scurţi decât lema. A x a spiculeţului
prelungită într-un apendicul păros 2 51 Phleum L. - T i m o f t i c ă
lb Perii căluşului mai lungi decât lema. A x a spiculeţului nu se prelungeşte cu x=5,7

1050 1051
POACEAE
l a Plante anuale, fără lăstari sterili
l b Plante perene, cu lăstari sterili la înflorire
2a Glume semieliptice, glabre pe carenă, gradat îngustate spre apex şi
terminate cu un mucron scurt.
1 P. subulatum (Savi) Asch. et Graebn. (piş. C L X I , fig. 10). - Sp.
anuală, T., 15-30(-40) cm. V - V I . 2n=14. Foarte rară z.step.-z.silvostep.;
paj. uscate, pietroase. Jud. Constanţa: Mangalia spre Limanu, Hagieni.
Pont.-medit.
2b Glume trunchiate la vârf, obovat-cuneate, cu carena scabră şi terminate cu
ariste scurte, de 0,3-0,6 mm.
2 P. paniculatum Huds. (piş. C L X I , fig. 11). - Sp. anuală, T., 15-40
cm. V - V I . 2n=28. Spor. z.step.-e.g.; paj. uscate, ± ruderalizate. Sp. xer.-
xeromez., subterm. Centr. eur.-medit.
3a Ramurile paniculului unite cu rahisul, astfel că prin îndoire paniculul nu se
desface în lobi
3b Ramurile paniculului libere şi prin îndoire paniculul se desface în lobi
4a Plantă fără stoloni. Panicul lat cilindric, de 1-3 cm lung. Spiculeţe de 5,5-
8,5 mm lung. Glume neciliate, cu ariste de circa 3(-4) mm. Ligula până la
2 mm lung.
3 P. alpinum L . s. str. (P. commutatum Gaudin) (piş. C L X I , fig. 12). -
Sp. perenă, H . , 10-25 cm. VII-VIII. 2n=28. Frecv. e.b.-e.s. (e.a.); paj., bur.,
loc. târlite. Sp. mez. Circ. alp.
4b Sp. perenă cu stoloni subterani, scurţi, infl. de 3-4 cm lung. Glume ciliate
până aproape de vârful aristei.
4 P. rhaeticum (Humphries) Rauschert H . , 20-50 cm. VII-VIII.2n=14.
Paj. E.s. - e.a. Jud. Harghita-Topliţa. Eur.
4c Panicul cilindric, de 2-14 cm lung. Spiculeţe de 2-5,5 mm lung. Glume cu
ariste scurte, de 0,2-2 mm. Ligula până Ia 5(6) mm lung
5a Tulp. de 50-150 cm, neîngroşată sau slab îngroşată la bază. Ligula obtuză,
glabră, până la 5-6 mm lung. Panicul de 6-14(-24) cm. Arista de 1-2 mm.
5 P. pratense L . (piş. C L X I , fig. 13). - Sp. perenă, H . , VI-VIII. 2n=42.
Spor. z.păd.stej.-e.f.(b.); paj. Sp. mez., mezotr.-eutr., N3. Frecv. cult. fur.
Euras.
5b Tulp. de 10-70 cm, totdeauna bulbifonn îngroşată la bază. Ligula alungită,
până la 3 mm lung., cu peri scurţi. Panicul de 1-5 cm lung. Arista de 0,2-
1 mm.
6 P. bertolonii D C . (H. nodosum auct. non L.) - Sp. perenă, H . , V I -
VIII. 2n=14. Spor. z.silvostep.-z.păd.stej.; Sp. xeromez., oligotr. Rară. Eur.
6a Glume glabre sau scabre pe carenă (rareori scurt şi neregulat ciliate).
Spiculeţe de 2-3,5 mm lung.
7 P phlonMe* (T ) Vi Tfargt - s p perenă, FL, 3Ik6Q^-.m. VL-VJI.
1052
POACEAE
2 2n=14,28. Frecv. z.step.-e.f.; paj., tuf., margini de păd. Sp. oligotr., xer.-
3 xeromez. Cont. euras.
6b Glume lung ciliate pe carenă. Spiculeţe de 3,5-6 mm lung 7
7a Glume pubescente, lanceolate. Frz. late de 2-8 mm; ligula până la 5 mm.
8 P. hirsutum Honck. (P. michelii AII.) - Sp. perenă, H . , 30-
80 cm. VII-VIII. 2n-14. Spor e.f.-e.b.; paj., margini de păd. Sp. mez., calc.
Alp. eur.
7b Glume glabre (excepţie carena lung ciliata), oblic îngustate la vârf. Frz. late
de 1-3 mm; ligula până la 2 mm.
9 P. montanum K . Koch (piş. C L X I , fig. 14). - Sp. perenă, H . , 30-70
cm. VII-VIII. 2n=14,28,42. Spor. e.g.-e.b.; loc uscate, însorite, pe stâne,
calc. Sp. xeromez., calc. Carp.-balc.-cauc.-anat.
52Alopecurus L . - C o a d a vulpii
4 x=7
6 la Glume glabre sau aproape glabre, concrescute până la mijloc.
1 A. myosuroides Huds. (piş. C L X I , fig. 15). - Sp. anuală-anuală de
iarnă, T.-Ht, 20-80 cm. V - V I I . 2n=14. Spor. z.păd.stej.-e.f.; loc. cult. şi rud.
Sp. mez., slab-mod acid. Atl.-medit.
lb Glume evident păroase 2
2a Plante anuale, bisanuale, rareori perene, scunde, de 10-40 cm, cu tulp.
culcată la bază. Spiculeţe mici, de 1,5-3 mm lung 3
2b Plante perene, robuste, cu tulp. erecte. Spiculeţe de 4-6 mm 4
3a Lema cu margini libere. Arista exsertă. Antere de 3-4 ori mai lungi decât
late, brune la maturitate.
2 A. geniculatus L . (piş. C L X I , fig. 16). - Sp. anuală, bis-anuală,
perenă, T., Ht, H , 10-40 cm. V-VIII. 2n=28. Spor. z.silvostep-e.f.; paj.
5 înmlăştinite, şanţuri. Sp. mezohigr., hal. fac. Cosm.
3b Lema cu margini concrescute până la mijloc. Arista nu este exsertă. Antere
de 2 ori mai lungi decât late, oranj la maturitate.
3 A. aequalis Sobol. - P o p o n e ţ e , (piş. C L X I , fig. 17). Sp. anuală-
bisanuală, T.-Ht, 10-40 cm. V-VIII. 2n=14. Frecv. z.step.-e.f; paj.
înmlăştinite, depresiuni (crovuri). Sp. mezohigr.-higr. Circ.
4a Glume divergente la vârf. Lema oblic trunchiată. Arista nu este exsertă.
4 A. arundinaceus Poir. (A. ventricosus Pers.) (piş. C L X I , fig- 18)- -
Sp. perenă, H , 50-150(200) cm. V - V I I . 2n=28. Rară z.step.-z. silvostep;
paj. înmlăştinite, uneori slab salinizate. Sp. mezohigr.-higr., hal. fac. Jud.:
Iaşi, Constanţa, Tulcea (Deltă). Euras.
4b Glume cu margini paralele la vârf. Lema acută. Arista exsertă 5
5a Infl. scurtă, de 1,5-4 cm, ovoidal-elipsoidală. Glume concrescute numai la
1053
POACEAE POACEAE
bază, pe circa 1 mm, cu peri lungi de 2-3 mm. 2 *P. canariensis L . - I a r b a c a n a r u l u i . Sp. anuală, T , 30-70
5 A. laguriformis Schur (A. pratensis L . subsp. laguriformis (Schur) cm. VI-VIII. 2n=12. Cult. fur. (păsări, canari). N V . Afr.
Tzvelev) (piş. C L X I , fig. 19). - Sp. perenă, H , 30-50 cm. VII-VIII. Spor.
12 T r i b u l Milieae
e.a.; bur, pe lângă lacuri, izvoare, pâraie. Sp. mezohigr. End. Carp. de S.
şi E .
56 Milium L.
5b Infl. de 3-9 cm l u n g , cilindrică. Glume concrescute pe circa 1/3 din lung.
(1,5-2 mm), cu peri mai scurţi de 2 mm. x=4,7
6 A. pratensis L . (piş. C L X I , fig. 20). - Sp. perenă, H , 30-100 cm. V - la Plantă perenă. Ramurile paniculului şi glumele netede. Limb de 5-15 m m lăţ.
VII. 2n=28. Frecv. z.păd.stej.-e.f.(b.); paj. umede. Sp. mezohigr, hal. fac. 1 M. effusum L . - M e r i ş o r . Sp. perenă, H , 50-100 cm. V - V I I .
Euras. 2n=14, 28. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; p ă d , bur. Sp. mez. mezotr, helscia-scia.
a - subsp. pratensis - Stoloni de 3-4 cm lung. Infl. verde, până la 10 cm Circ.
lung. şi 1 cm lăţ. Paj. umede, lb Plantă anuală. Ramurile paniculului şi glumele scabre. Limb de 1-3 mm lăţ.
b - subsp. pseudonigricans O.Schwarz - Stoloni până la 10 cm lung. Infl. 2 M. vernale M.Bieb. - Sp. anuală, T. I V - V I . 2n=8. Spor z.step.-e.g.;
negricioasă, de 4-5 cm lung. Loc. uscate şi însorite. paj. însorite, pe n i s , pietrişuri. Sp. xer. xeromez, subterm. Pont.-medit.
10 Tribul Hainardieae
57 Zingeria P.Smirnov
53 Pholiurus Trin. x=2
x=7 1 Z. pisidica (Boiss.) Tutin (Agrostis pisidica Boiss.) (piş. C L X I ,
fig. 23). - Sp. anuală, T , 10-30 cm. V - V I I . 2n=14, 28. Spor. z.silvostep.-
1 P. pannonicus (Host) Trin. (piş. C L X I , fig. 21). - Sp. anuală, T , 5-
z.păd.stej.; paj. umede, ruderalizate, margini de şanţuri. R o , A n a t , Cauc.
15 cm. V - V I . 2n=14. Spor z. step.-z. păd. stej.; paj. ± umede şi salinizate.
Sp. mezohigrohal. Pont.-pan.-balc. 13. Tribul Stipeae

54 Parapholis C.E.Hubb. 58 Piptatherum BemvA[Oryzopsis auct. e u r , non M i c h x . )

x=7, 9, 19 x=12
1 P. incurva (L.) C E . Hubb. (Pholiurus incurvus auct.) - Sp. anuală, la Ligula foarte scurtă, până la 0,5 mm, trunchiată. Spiculeţele de 3-4 mm.
T , 5-15(-25) cm. V - V I . 2n=38. Rară, paj. nisipoase şi salinizate. Dobr.: Antere de circa 1,5 mm.
Cetatea Histria, Grindul Chituc, Grindul Lupilor, Periboina, Portiţa, 1 P. virescens (Trin.). Boiss. (Oryzopsis virescens (Trin.) G. Beck) -
Perişor. Atl.-medit. Sp. perenă, H , 40-120 cm. V - V I I . 2n=24. Spor. z.silvostep.-e.f; rarişti,
margini şi tăieturi de p ă d , tuf, stâne. Sp. xeromez.-mez, subterm. Pont.-
11 Tribul Phalarideae
centr. eur.
55 Phalaris L . (inel. Typhoides M o e n c h ) lb Ligula de 6-10 mm, trunchiată. Spiculeţele de 8 mm. Antere de circa 5 mm.
2 P. holciforme (M.Bieb.). Roem. et Schult. (Oryzopsis holciforme
x=6,7 (M.Bieb.) Hack.) - Sp. perenă, H , 40-100 cm. V - V I . 2n=24. Spor. z.step.-
la Plantă perenă, cu rizomi. Panicul de 10-20 cm l u n g , lobat. e.g.; tuf, rarişti de p ă d , stâne. Sp. xeromez, subterm, calc. Pont.-balc.
1 P. arundinacea L . (Typhoides arundinacea (L.) Moench) (piş.
C L X I , fig. 22). - Sp. perenă, H H , 1-2 m. VI-VII. 2n=28, 42. Frecv. z. 59 Stipa L . - C o l i l i e
step.-e.g.; pe malul apelor, stufărişuri. Sp. mezohigr.-higr. Circ. x=10, 11 ,12,22
lb Plantă anuală. Panicul dens, spiciform, ovoidal, de 2-4 cm lung.

1054 1055
POACEAE
la 2
Arista fără peri, cel mult seta este ± scabră 2 xeromez. Jud.: Hunedoara, Dolj, Constanţa, Tulcea. Pont.-pan.
lb C e l puţin seta cu peri peste 2 mm lung 3 6b
2a Glume de circa 10 mm lung. Lema de 6-7 mm l u n g , cu arista negeniculată, 7a
de 1,5-2,5 cm lung.
1 S. bromoides (L.). Dorfl. (Aristella bromoides (L.) Bert.) (piş. 7b
C L X I I , fig. 1). - Sp. perenă, H , 60-100 cm. V-VIII. 2n=28. Rară e.g.; pe 8a
coaste însorite, pietroase, tuf. Sp. oligotr, xeromez, subterm. Jud. Caras
Severin: Baziaş, Pojejena, Sviniţa la Tricule. Pont.-medit.
2b Glume de 25-35 mm lung. Lema de 10-12 mm, cu arista geniculată, de 12-
18 cm lung. 8b
2 5. capillata L . - N ă g a r ă , B u c s ă u . S p . perenă, H , 40-80 cm.
VII-VIII. 2n=44. Frecv. z.step.-e.g.; paj. aride, adesea pe substrat pietrios.
Sp. oligotr, xer.-xeromez, Ni_ . Cont. euras.
2
3a Arista complet păroasă (inel. columna). Frz. glabre; tecile bazale retrors
scabre. Ligula de 3,5-7 mm. Lema de 23-25 mm, cu aristă de 28-36 cm.
3 S. danubialis Dihoru et Roman (piş. C L X I I , fig. 2). - Sp. perenă, H ,
80-90 cm. V . 2n=44. Rară e.g.; L o c . s t â n e , conglomerate sili-co-
calcaroase. Sp. xeromez, sax. Jud. Mehedinţi, V . Dunării între Gura Văii şi 9a
Dudaşu Schelei. End.
3b Columnă glabră, numai seta plumos păroasă 4 la maturitate.
4a Lema de 8-11 mm l u n g , cu un inel de peri la vârf (sub baza aristei) şi
uniform păroasă (perii nu formează linii distincte).
4 S. lessingiana Trin. et Rupr. - Sp. perenă, H , 40-80 cm. V - V I .
2n=44. Spor z.step.-e.g.; paj. însorite, uscate. Sp. oligotr, xer.-xero-mez, 9b
subterm. Pont.
4b Lema de 13-27 mm l u n g , fără inel de peri la vârf şi cu (5)7 linii de peri ....5
5a Frz. bazale filiforme, de 0,3-0,5 mm d i a m , mai lungi decât tulp, cu vârf
lung, setaceu şi ligula până la 0,3 mm. Lema de 18-20 mm.
5 S. tirsa Steven em. Celak (5. stenophylla Czern.) - Sp. perenă, F f ,
40-80 cm. V I - V I I . 2n=44. Spor z.silvostep.-e.g.; paj. uscate de pe coaste cu
înclinare mică. Sp. xer.-xeromez, oligotr, N n . Cont. euras. 9c
5b Frz. bazale cu diam. peste 0,5 mm, mai scurte decât tulp, cu vârf obtuz sau
acut şi ligula peste 0,5 mm 6 11 5. eriocaulis Borbâs - Sp. perenă, H , 30-60 cm. V - V I .
6a Frz. de circa 3 mm l ă ţ , când sunt plane şi 1 mm diam. când sunt convolute,
pe ambele feţe cu peri denşi, moi, ± patenţi, de circa 1,2 mm. Lema de 20-
22 mm l u n g , cu linia ventrală, longitud. de peri continuată până la vârf.
6 S. dasyphylla (Czern. ex Lindem.) Trautv. - Sp. perenă, H , 30-
80cm. V - V I . 2n=44. Rară z.step.-e.g.; paj. aride, pietroase, tuf. Sp. oligotr.
2
Arista la speciile genului Stipa este formată dintr-un segment inf. numit columnă, răsucit şi un
segment sup. numit setă, drept:—
1056
POACEAE
Lamina frz. glabră, scabră sau cel mult numai pe una din feţe păroasă 7
Linia ventrală şi longitud. de peri, a lemei, nu se continuă până la vârf, ci se
termină cu 2-4 mm sub vârful lemei 8
L i n i a ventrală de peri a lemei se continuă până la vârful lemei 9
Faţa ext. a frz. dens aculeolată (ţepos scabră), cea sup. scurt păroasă. Frz.
bazale de circa 0,5 mm diam. Lema de 17-19 mm.
7 S. ucrainica P . Smirnov - Sp. perenă, H , 30-60 cm. I V - V . 2n=44.
Rară z.step.-e.g.; paj. uscate, tuf. Dobr. Sp. oligotr, xer. Pont.-cauc.
Frz. glabre pe faţa ext, de 0,5-1,5 mm diam. (plane până la 2,5 mm lăţ.).
8 S. penneda L . - Sp. perenă, H , V - V I .
a - subsp. pennata (S. joannis Celak.) - Tecile frz. tulp. netede. Lema de
17-18 mm lung. Spor. z.step.-e.f; paj. aride, adesea pe substrat pietros.
2n=44. Cont. euras.
b - subsp. sabulosa (Pacz.) Tzvelev (S. borysthenica Klokov ex Prokudin)
- Tecile frz. tulp. scabre. Lema de 21-22 mm lung. Rară nis. în Delta
Dunării (Letea, Caraonnan, Sft. Gheorghe). Pont.-centr. eur.
Tulp. glabră. Frz. scabre pe faţa i n f , cele bazale de 1-2 mm diam. Teci
glabre dar ciliate pe o margine. Lema de 20-23 mm. Columna glabră, brună
9 S. pulcherrima K . Koch - Sp. perenă, H , 60-100 cm. V - V I . 2n=24.
Spor z.step.-e.f; paj. pe coaste uscate şi însorite. Taxon oligotr, xeromez,
subterm. Centr. eur.-medit.
Tulp. păroasă sub panicul. Teci păroase. Lema de 24-27 mm. Columna
scabră.
10 S. crassiculmis P. Smirnov subsp. euroanatolica Martinovsky (S.
crassiculmis subsp. heterotricha Dihoru et Roman) Plantă perenă, H , 60-
100(160) cm. V - V l . Rară, e.f. versantul vestic al muntelui Cozia. Eur.
centr. -sud-estică, Bale.
Obs. S. crassiculmis subsp. crassiculmis creşte în Turkmenia.
Lema de 15-21 mm l u n g , arista de 20-30 cm. Frz. glabre, netede pe faţa
ext, cele bazale de 0,5-1 mm diam.
ai Lema de 15-16 mm; arista de 21-24 cm.
- subsp. austriaca (G. Beck) Martinovsky. Eur. centr. Nu creşte în Ro.
a2 Lema de 18-21 mm; arista de 26-31 cm b
b i Lema de 18-19 mm; arista de 26-28 cm. Laturile verticale ale coastelor
(faţa sup. a limbului frz. bazale) cu peri scurţi, rigizi.
- subsp. eriocaulis Spor. e.g, pe stâne. calc. însorite. Jud.: Alba,
Hunedoara, Caraş-Severin, Mehedinţi. Centr. eur.-Bale. de S V .
b2 Lema de 18-21 mm, arista de 28-31 cm. Laturile verticale ale coastelor
1057
POACEAE PLANŞA C L X I I
(faţa sup. a limbului frz. bazale) ± glabre.
- subsp. epilosa (Martinovsky) Ciocârlan - Bale. (Bulg., Grecia,
Jug., Ro.).

60 Achnatherum Beauv.
x=7, 12
1 A. calamagrostis (L.). Beauv. (piş. C L X I I , fig. 3). Sp. perenă,
H.(G.), 60-100 cm. V I - I X . 2n=24. Rară e.f.; stâne. calc. Sp. xeromez.,
subterm., calc. Mţii: Parâng (Straja); Mehedinţi, Cernei, Metali-feri,
Muntele Mare, Bihor. Alp.-carp.-balc.

14. T r i b u l Arundineae

61 Arundo L.
x=12
1 *A. donax L . - T r e s t i e i t a l i a n ă . Sp. perenă, G.(HH.), 2-4(6)
m. X - X I . 2n=110,112. Cult. orn., ind. As. centr.

62 Phragmites Adans. - S t u f , Trestie

x=6
1 P. australis (Cav.) Steud. (piş. C L X I I , fig. 4). - Sp. perenă, G.(HH.),
l-4(-10) m. VII-IX. 2n=36, 48, 54, 84, 96. Frecv. z. step.-e.f.; mlaştini, ape
stagnante puţin adânci, malul apelor, culturi pe cernoziomuri freatic-
umede. Sp. higr. Cosm.
a - subsp. chrysantha (Mabille) Sojăk (subsp. altissimus (Bentham)
W.D.Clayton) - Tulp. până la 5 m înalţ. Limbul de 3-6 cm lăţ. Panicul
de 30-40(50) cm lung. Spiculeţe brun-deschise, de obicei sterile. Lema
de 10-15 mm. Pe marginea canalelor. Euras., Afr
b - subsp. australis - Tulp. până la 3,5 m înalţ. Limbul de 0,5-2,5 cm lăţ.
Panicul de 8-30 cm lung.

PLANŞA CLXII. 1 - Stipa bromoides - spiculeţ; 2 - 5 . danubialis - lema cu aristă; 3 -

Achnatherum calamagrostis; 4 - Phragmites australis - spiculeţ şi fl; 5 - Danthonia alpiiui - ca
la 4; 6 - D. decumbens - idem; 7 - Molinia caerulea - spiculeţ; 8 - Nardus stricta - spiculeţ şi 11.;
9 - Cleistogenes serotina; 10 - Eragrostis minor - spiculeţ şi fl.; 11 - Sporobolus pungens -
ligulă şi spiculeţ; 12 - Crypsis aculeată - infl.; 13 - C. alopecuroides - infl.; 14 - C. schoenoides
- infl.; 15 - Tragus racemosus; 16 - Leersia oryzoides; 17 - Panicum miliaceum; 18 -
Echinochloa phyllopogon; 19 - Digitaţia sanguinalis; 20 - D. s. subsp. pectiniformis; 21 -
Setaria pumila - spiculeţ şi baza limbului şi ligula; 22 - Erianthus hostii - ligula, spiculeţ desfăcut
şi 2 spiculeţe închise, unul sesil, cel sup. pedicelat; 23 - E. ravennae - ligulă şi spiculeţ; 24 -
Sorghum halepense — grup de 2 spiculeţe; 25 - Chrysopogon giyllus - grup de 3 spiculeţe; 26 -
Dichanthium ischaemum - grup de 2 spiculeţe.

1058 1059
POACEAE
POACEAE

- var. australis - Tulp. peste 1,5 m înalţ. Panicul de 20-30 cm l u n g ,

necontractat la înflorire. Spiculeţe cu 3-5 fl. Frecv. 17. Tribul Nardeae
- var. humilis (De Not.) Tzvelev - Tulp. de 90-150 cm înalţ. Panicul
până la 20 cm lung, contractat la înflorire. Spiculeţe cu 7-8 fl. Pe 65 Nardus L.
soluri sărăturate. x=13

15. Tribul Danthonieae IN. stricta L . - Ţ ă p o ş i c ă . (piş. C L X I I , fig. 8). Sp. perenă, H , 10-
40 cm. V - V I I . 2n=26. Frecv. (z.păd.stej.) e.g.-e.a, paj, tuf. de Ericaceae
63 Danthonia D C . (inel. Sieglingia Bernh.) sau de Juniperus. Sp. (xeromez.) mez.-mezohigr, oligotr, mod.-f.p. a c i d ,
Ni_2, calcifugă. Euras ( C i r c ) .
x=6
la Teci glabre. Lema aristată. 18. Tribul Aeluropoideae
1 D. alpina Vest (D. calycina (Vili.) Rchb. non (Lam.) Roem. et
Schult. nom. confus.; D. provincialis D C . nom. illeg.) (piş. C L X I I , fig. 5). - 66 Aeluropus Trin.
Sp. perenă, H , 30-60 cm. V - V I . 2n=36. Spor. e.g.-e.f.; paj, tuf. Sp. oligotr, x=10
xeromez, slab acid. Centr. eur.-medit. 1 A. littoralis (Gouan) Pari. - Sp. perenă, H , târâtor, tulp. floriferă
lb Teci păroase. Lema nearistată. până la 25 cm înalţ. V - V I I . 2n=20,30,60. Spor. pe nis. umede şi salinizate
2 D. decumbens (L.) D C . ( Sieglingia decumbens (L.) Bernh.) (piş. din jud.: Brăila, Constanţa, Tulcea (inel. în Deltă). Sp. mez.-mezohigrohal.
C L X I I , fig. 6). - Sp. perenă, H , 20-40 cm. VI-VII. 2n= 36. Frecv. e.g.-e.b.; Pont. medit.
paj, rarişti de p ă d , turbării. Sp. oligotr, m e z , mod.-p. acid. Eur.
19. Tribul Eragrostideae
16. T r i b u l Molinieae
67 Cleistogenes Keng
64 Molinia Schrank x=10
x=9 la Tulp. erectă sau ascendent-erectă. Rizomi cu scvame dense. Frz. inf. de 4-7
mm lăţ. Arista până la 1 mm.
1 M. caerulea (L.) Moench - I a r b ă a l b a s t r ă , (piş. C L X I I , fig. 7). 1 C. serotina (L.) Keng (piş. C L X I I , fig. 9). - Sp. perenă, G , 30-80
- Sp. perenă, H , 30-150 cm. VI-VIII. 2n=36. Frecv. z.păd.stej.-e.f.(b.) paj, cm. VII-IX. 2n=40. Spor. z.step.-e.f.; paj, s t â n e , tuf. Sp. xeromez,
rarişti şi tăieturi de p ă d , pe sol umede, mlăştinoase, uneori salinizate. Sp. subterm. Centr. eur.-medit.
oligotr, mezohigr.-higr. Euras. lb Tulp. târâtoare. Rizomi cu scvame rare. Frz. inf. până la 3 mm lăţ. Arista de
a - subsp. caerulea - Tulp. până la 1 m. Frz. de 3-6 mm lăţ. Ramurile 2-3 mm.
paniculului scurte şi ± erecte. Lema de 3(4) mm. Cariopsa de 2 mm.
2 C. bulgarica (Bornm.) Keng - Sp. perenă, G , 30-80 cm. VII-IX.
2n=36. Taxon euriacid. 2n=40. Spor. z. step.-e.g.; paj, tuf. Pont.
var. caerulea - Lema ± obtuză.
var. salsuginosa Pavl. ex Roshev. (M. euxina Pobed.) - Lema ascuţită, 68 Eragrostis Wolf
în Delta Dunării (Letea, Sft. Gheorghe).
x=10
b - subsp. arundinacea (Schrank) H . Paul - Tulp. până la 2 m. Frz. de 8-12
mm lăţ. Ramurile paniculului lungi şi ± patente. Lema de 4-6 mm. la Frz. fără glande pe margini. Spiculeţe de 3-6 mm lung. Glume inegale, cea
Cariopsa de 3 mm. 2n=18, 36, 90. Taxon slab-p. acid. inf. de 0,5 mm, cea sup. de 1 mm. Ramurile inf. ale paniculului câte (2)4-5.
1 E. pilosa (L.) Beauv. - Sp. anuală, T , 5-30 cm. VII-IX. 2n=40,60.
Spor. z. step.-e.g.; loc. r u d , nis. Sp. xeromez. Centr. eur.-medit.

1060
1061
 POACEAE
POACEAE
z.păd.stej.; loc. ± umede, sărăturoase. Sp. mezohigrohal. Euras.
l b Frz. cu glande pe margini. Ramurile inf. ale paniculului câte 1-2. Glume
subegale 2 71 Eleusine Gaertn.
2a Spiculeţe de 4-8(-12) mm lung., cu 5-12(-20) fl. Lema de 1,5-2 mm lung.
Teci lung păroase. x=9
2 E. minor Host (E. poaeoides Beauv.) - I a r b ă s u r ă . (piş. C L X I I , 1 *E. indica (L.) Gaertn. - Sp. anuală, T., 20-60 cm. V I - X . 2n=18.
fig. 10). Sp. anuală, T., 10-30 cm. VII-IX. 2n=20,30,40. Frecv. z.step.-e.g.; loc. Subspont. la Iaşi, Satu Mare, Bucureşti. Cult. orn. A s . trop. şi subtrop.
cult şi rud., nisipoase sau pietroase. Sp. xer., xeromez. Centr. eur.-medit.
2b Spiculeţe de 5-25 mm lung., cu 15-40 fl. Lema de 2-2,8 mm lung. Teci 20. Tribul Chlorideae
glabre.
72 Cynodon L . C . Rich.
3 E. cilianensis (AU.) Vignolo ex Janch. (E. megastachya (Koeler)
Link). - Sp. anuală, T., 10-50 cm. V I - I X . 2n=20,40,60. Spor. z.step.-e.g.; x=9,10
loc. nis., cult. şi rud. Medit.-submedit. 1 C. dactylon (L.) Pers. - P i r g r o s , I a r b a c â i n e l u i . Sp. perenă,
G . , 10-30 cm. VI-VIII. 2n=36. Foarte frecv. z.step.-e.g.; paj., loc. rud. şi
69 Sporobolus R. Br. cult., pe sol. cu textură uşoară, uneori slab sărăturate. Sp. xeromez.,
x=9 subterm., hal. fac. Cosm.
1 S. pungens (Schreb.) Kunth (piş. C L X I I , fig. 11). - Sp. perenă, H , Obs. Chloris barbata (L.) Sw., sp. adv. din Am. de S. şi Centr. a fost identificată m
10-30 cm. V I I - X . Foarte rară, nis. aluviale din lungul Dunării, între Macin portul Constanţa
şi Turcoaica. Medit. (Adv. ?) 21. Tribul Zoysieae

70 Crypsis A i t o n (inel. Heleochloa Host) 73 Tragus Haller

x=8,9 x=10

la Infl. globuloasă, mai lată decât lungă, cu rahis nedistinct. Frz. rigide, cele 1 T. racemosus (L.) AII. - I a r b ă s c ă i o a s ă . (piş. C L X I I , fig. 15).
sup., în număr de 2, cu teaca puternic umflată, acoperă parţial infl. Sp. anuală, T., 10-30 cm. V I - I X . 2n=40. Spor. z. step.-z. păd.stej.; pe sol.
Stamine 2. nis., cult. şi rud. Sp. xer., psamof, term.-subterm. Medit.
1 C. aculeată (L.) Aiton - G h i m p a r i ţ ă , I a r b a v ă t ă m ă - t u r i i .
22. Tribul Oryzeae
(piş. C L X I I , fig. 12). Sp. anuală, T., 10-20 cm. VI-VIII. 2n=16,18, 54.
Frecv. z.step.-z.păd.stej.; paj. umede şi salinizate. Sp. mezohal.-mezo- 74 Oryza L .
higrohal., hei. Euras.
x=12
l b Infl. mai lungă decât lată, cu rahis distinct, la bază cu o singură frz.
bracteantă. Stamine 3 2 1 *0. sativa L . - O r e z . Sp. anuală, T., -130 cm. VII-VIII.
2a Infl. cilindrică. Teaca frz. sup. mai lungă decât lamina care este depărtată 2n=24,36,48. Cult. alim., ind. As. S.
de infl.
2 C. alopecuroides (Pilier et Mitterp.) Schrad. {Heleochloa 75 Leersia Sw.
alopecuroides (Pilier et Mitterp.) Host) (piş. C L X I I , fig. 13). Sp. anuală, T., x=12
10-30 cm. V I - I X . 2n=18. Frecv. z.step.-z.păd.stej.; loc. umede, aluviuni
nisipoase, uneori slab salinizate. Sp. mezohigr., hal. fac. Euras. 1 L. oryzoides (L.) Sw. - O r e z i c ă . (piş. C L X I I , fig. 16). Sp. perenă,
2b Infl. ovoidală. Teaca ultimei frz. dilatată, mai scurtă decât lamina, G (HH), 50-150 cm. VII-IX. 2n=48. Frecv. pe malul apelor, lacurilor, în
înconjură baza infl. orezarii; z. step.-e.g. Sp. higr. Circ.
3 C. schoenoides (L.) Lam. (Heleochloa schoenoides (L.) Host) (piş.
^ L X I I , figHW). Sp. anuală, T., 10-30 cm. VII-IX. 2n=32,36. Spor. z . s t e p ^

1063
1062
POACEAE POACEAE
2n=36,54. Foarte frecv. z. step.-e.f; în cult. prăsitoare, mai ales în cele
irigate şi pe sol. aluviale. Sp. mez.-mezohigr. (higr.), N3.4. Cosm.
23. T r i b u l Paniceae 3b Spiculeţe de 4,9-5,1 mm lung. (fără ariste). Axele secundare ale infl.
simple, neramificate.
76 Panicum L.
4 E. oryzoides (Ard.) Fritsch (E. hostii (M.Bieb.) Steven; E. ma-
x=9 crocarpa Vasing.) - M o h o r a l b . S p . anuală, T , 50-150 cm. VII-VII.
2n=54. Prezentă în toate orezăriile din ţară. Euras.
la Teci glabre. Spiculeţe de 2-3 mm, căzătoare.
1 P. dichotomiflorum Michx. - Sp. anuală, T , 50-150 cm. VII-VIII.
2n=54. Spor. pe lângă liniile ferate, prin gări, în jud.: Argeş, Brăila, 78 Digitaria Haller - M e i ş o r
Bucureşti, Constanţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Ialomiţa, Iaşi, Mehedinţi, x=9
Prahova, Satu Mare. A d v . (Am. N.).
la Gluma sup. de lung. spiculeţului, cea inf. redusă la o margine. Frz. glabre,
lb Teci hispid păroase 2 uneori tecile inf. pot fi şi păroase. Spiculeţe eliptice, de 1,8-2,2 mm lung.
2a Spiculeţe de 2-3 mm lung. Panicul cu ramuri capilare. 1D. ischaemum Schreb.ex M i i h l . - Sp. anuală, T , 10-40 cm. V I I - I X .
2 *P. capillare L . - M e i m ă r u n t . Sp. anuală, T., 20-80 cm. V I - 2n=36,45. Spor. z. silvostep.-e.f; loc. rud. şi cult. Sp. m e z , slab-mod.
VIII. 2n=18. Spor. subspont. pe lângă drumuri, căi ferate, pieţe. Cult. orn. acid. Circ.
Am. N .
lb Gluma sup. cam cât 1/3 din lung. spiculeţului, cea inf. sub forma unui mic
2b Spiculeţe de 4-4,5 mm lung. Panicul cu ramuri rigide, scabre. solz. Frz. păroase. Spiculeţe ovat-eliptice, de 2,3-3,5 mm lung.
3 *P. miliaceum L . - M e i . (piş. C L X I I , fig. 17). Sp. anuală, T., 50- 2 D. sanguinalis (L.) Scop. - Sp. anuală, T , 20-60(80) cm. V I I - X .
100(150) cm. VI-VIII. 2n=36. Spor. cult. alim. şi fur. şi subpont. China şi 2n=36. Frecv. z. step.-e.g.; Ioc. cult. (prăsitoare) şi r u d , mai ales pe sol. cu
As. centr. textură uşoară. Sp. xeromez.-mez, slab acid. Cosm.
Obs. P. schinzii Hack. Sp. adv. a fost identificată în portul Constanţa.
a - subsp. sanguinalis (piş. C L X I I , fig. 19). - Lema fl. sterile (a 3-a
glumă) pubescentă sau glabră.
77' Echinochloa Beauv.
b - subsp. pectiniformis Henrard (D. s. subsp. ciliaris Arcang. non D.
x=9 ciliaris (Retz.) Koeler) (piş. C L X I I , fig. 20). - Lema fl. sterile (gluma
la Frz. inf. şi mijlocii cu un smoc de peri de 2-3 mm l u n g , situat pe partea a 3-a) rigid ciliata pe nervurile laterale. Rară, Deltă şi la V . de Oradea.
ext, la inserţia Iaminei pe teacă. Spiculeţe de 4,5-4,7 mm lung.
79 Paspalum L .
1 E. phyllopogon (Stapf) Koss. (E. oryzicola (Vasing.) Vasing.) -
1 P. paspalodes (Michx.) Scribner (P. distichum L.) - Sp. perenă, H ,
M o h o r o r e z a r , (piş. C L X I I , fig. 18). Sp. anuală, T , 50-150 cm. V I -
10-50 cm. V I I - X . 2n=40,48,60. Loc. umede. Delta Dunării şi Jud. Caraş-
VIII. 2n=36. Prezentă în toate orezăriile din ţară. Euras.
lb Frz. fără smoc de peri, pe partea ext, la inserţia Iaminei pe teacă 2 Severin, la vărsarea Nerei în Dunăre. Adv. (Trop.).
2a Axele secundare ale infl. scurte, de 1-2(3) cm. Spiculeţe mici, de 1,5-3
mm, dispuse pe 4 şiruri regulate, fără ariste. 80 Eriochloa Kunth
2 E. colonum (L.) Link - Sp. anuală, T , 10-70 cm. VII-VIII. 2n=54. x=9
Rară, loc. rud. Bucureşti. A d v . (Trop. şi subtrop.). 1 E. villosa (Thunb.) Kunth (Paspalum villosum Thunb.) piş. C L X X I ,
2b Axele secundare ale infl. de 2-10 cm lung. Spiculeţe de 3-5 mm, dispuse fig.3) Sp. anuală, T , 50-100 cm, VII-VIII. 2n=54. Jud. Satu Mre - Livada,
pe 2 şiruri neregulate 3 în culturi şi paj. înmlăştinite. Adv. As.
3a Spiculeţe de 3-3,6 mm lung. (fără ariste). Axele secundare ale i n f l , de
81 Setaria Beauv. - M o h o r
obicei, cu ramificaţii scurte la bază.
3 E. crus-galli (L.) Beauv. - M o h o r , M o h o r lat, Mohor x=9
î n a l t , I a r b ă b ă r b o a s ă . S p . anuală, T , 50-100(150) cm. VII-IX. la Baza limbului, pe faţa sup, ciliat-păroasă, perii peste 4 mm lung. Lema fl.

1064 1065
POACEAE
fertile evident transv.-rugoasă.
1 5. pumila (Poir.) Roem. et Schult. (S. glauca auct. non (L.) Beauv.;
S. lutescens (Stuntz) F. T. Hubb.) - M o h o r r o ş c a t , (piş. C L X I I ,
fig. 21). - Sp. anuală, T., 20-60(130) cm. V I - X . 2n=36,72. Foartejrecv. z.
step.-e.f; loc. cult. şi rud. Sp. mez.-mezohigr. Cosm.
l b Baza limbului glabră sau limbul uniform glabru, scabru sau păros
2a Sete involucrale cu dinţi îndreptaţi spre bază.
2 S. verticillata (L.) Beauv. - M o h o r a g ă ţ ă t o r . Sp. anu-ală, T.,
30-60(130) cm. V I - X . 2n=36. Spor. z. step.-e.g.; loc. cult. (prăsitoare) şi
rud. Sp. xeromez.-mez. Centr. eur.-medit.
2b Sete cu dinţi îndreptaţi spre vârf
3a Spiculeţe de 2-3 mm lung., la maturitate cade numai fl. sup. (fertilă),
articulaţia fiind deasupra fl. sterile. Plantă robustă, cult.
3 *S. italica (L.) Beauv. - D u g h i e. Sp. anuală, T., 50-100 (150) cm.
VII-IX. 2n=18. Cult. fur. Originea din S. viridis prin ameliorare.
3b Spiculeţe de 1,8-2,2 mm lung., cad complet la maturitate (articulaţia sub
glume)
4a Panicul întrerupt spre bază. Sete involucrale scurte, de circa 3 mm lung.,
abia depăşesc spiculeţele.
4 S. verticilliformis Dumort (S. decipiens K . F. Schimp. ex.
F.W.Schultz, S. ambigua (Guss.) Guss.) - Sp. anuală, T., 20-60 cm. V I - X .
2n=36. L o c . rud. Jud. Timiş. Euras.
4b Panicul continuu. Sete involucrale peste 5 mm lung., de 2-4 ori mai lungi
decât spiculeţele
5a Limbul scabru pe ambele feţe şi cu peri lungi pe faţa sup. Infl. curbată de
la bază, la maturitate. Spiculeţe de 2,5-3 mm lung., cu 3-6 sete lungi până
la 1 cm. Lema fl. fertile puternic transv. rugoasă.
5 S.faberi J. Herrm. - Sp. anuală, T., 50-120 cm. V I I - X . 2n=36. Loc.
rud. Jud.: Brăila şi Constanţa. Adv. (As. de E.).
5b Limbul numai deasupra scabru, fără peri lungi pe faţa sup. Infl. erectă.
Spiculeţe de 1,8-2,5 mm lung., cu 1-3 sete de 5-10 mm lung. Lema fl.
fertile foarte fin transv. rugoasă.
6 S. viridis (L.) Beauv. - M o h o r v e r d e . Sp. anuală, T., 20-
60(100) cm. V I I - X . 2n=18. Frecv. z.step.-e.g.; loc. cult. şi rud. Sp.
xeromez.-mez. Euras., azi Cosm.
a - subsp. viridis - Plante de 20-60 cm înalţ.; limbul de 3-8 mm lăţ. Frecv.
b - subsp. picnocoma (Steud.) Tzvelev (S. viridis var. major (Gaudin)
Pospich.) - Plante robuste, de 60-150 cm înalţ., limbul până la 2 cm
lăţ. Rară. Jud.: Braşov şi Timiş. Euras.
1066
POACEAE
82 Cenchrus L.
x=17
1 C. incertus M.A.Curtis (piş. C X X X I X bis, fig. 6). - Sp. anuală, T.,
2 20-70 cm. V I - I X . 2n=34,36. Foarte rară, nis. litorale în Jud. Constanţa-
Port, Vama Veche şi jud. Tulcea: Jurilovca şi Macin. Sp. xer.-xeromez.,
psam. A d v . ( A m trop.).
24. T r i b u l Andropogoneae
3 83 Erianthus Michx.
x=10
la Ligula de 2-3 mm lung., scurt păroasă. Panicul de 10-25 cm lung., liniar-
lanceolat, cu ramuri erecte. Lema de 3-4 mm.
1 E. hostii Griseb. (piş. C L X I I , fig. 22). - Sp. perenă, FL, 50-150 cm.
4 VI-VII. Rară, paj., tuf, pe sol. nis. sau pietroase, în lungul râurilor şi în
Deltă. Jud.: Caraş-Severin, Mehedinţi, Giurgiu, Prahova, Tulcea. Bale.
lb Ligula foarte scurtă, dens şi lung păroasă. Panicul ovoidal, de 25-60 cm
lung. Lema de 2,5-3 mm.
2 E. ravennae (L.) Beauv.) (piş. C L X I I , fig. 23). - Sp. perenă, FL, 1-2
(-3) m. V I I - X . 2n=20. Rară, loc. nis. şi umede. Jud. Constanţa - Grindul
Chituc. A d v . (Medit.).
5
S4Sorghum Moench
x=10
la Plantă perenă, cu rizomi puternici, târâtori.
1 S. halepense (L.) Pers. - C o s t r e i , B ă l u r . (piş. C L X I I , fig. 24).
Sp. perenă, G . , 1-2 m. VI-VIII. 2n=20, 40. Frecv. z. step.-z. păd. stej.; loc.
cult. (prăsitoare, în special în porumb) şi loc. rud. Sp. term., mez.-
mezohigr. Medit.
l b Plante anuale, cult • 2
2a Limbul de 0,5-2 cm lăţ. Panicul piramidal, lax. Spiculeţele sesile (fertile)
de 6-7,5 mm lung., îngust elipsoidale; cele sterile cu pedunculi până la 3 mm.
2 *S. sudanense (Piper) Stapf - I a r b ă de S u d a n . Sp. anuală, T.,
l-2(-3) m. VI-VIII. 2n=20 Cult. fur. în S. ţării. Afr. N .
2b Limb de 2-8 cm lăţ. Spiculeţele sterile scurt pedunculate, până la 1 mm 3
3a Panicul totdeauna lax, cu ramuri drepte. Spiculeţul sesil alungit ovidal.
Cariopsă nu iese din palee.
3 *S. dochna (Forssk.) Snowd. (S. saceharatum (L.) Moench nom.
nmhig.) - G a o l e a n . S o r g z a h a r a t . 2n=20. Cult, fur, pentru tulp.
1067

POACEAE
suculentă. A i c i aparţine şi var. tehnicum (Koern.) Snowd. - S o r g
p e n t r u m ă t u r i - cu axa principală a paniculului mai scurtă decât axele
secundare. As. S.
3b Panicul dens. Spiculeţul sesil ovoidal sau invers ovoidal. Cariopsa iese din palee...4
4a Panicul relativ lax, ± elipsoidal, totdeauna drept. Spiculeţe brun-negricioase.
4 *S. bicolor (L.) Moench (S. vulgare auct. non Pers.) - S o r g
p e s t r i ţ . 2n=20 Cult. fur. şi alim. Afr. trop.
4b Panicul foarte dens, lat elipsoidal, nutant. Spiculeţe albicioase.
5 *S. cernuum (Ard.) Host - S o r g p e n d u l , S o r g a l b . 2n=20
Cult. fur. şi alim. Afr. trop.
CANNACEAE
ORD. ZINGIBERAL.ES
F a m . Cannaceae L i n k
Plante perene cu rizomi. Tulp. erectă, cu frz. alterne şi limb întreg. F l .
hermafrodite, asimetrice, grupate terminal, pe tipul 3. Sepale libere, persistente;
petale lanceolate, galbene-verzui sau roz-verzui, unite la bază şi în acelaşi timp
unite cu staminodiile într-un tub. Stamine 5, transformate în staminodii mari,
viu colorate; 3 staminodii ext, erecte, a 4-a recurbată numită labei şi a 5-a
parţial fertilă, liniară, recurbată. Ovar inf, 3 locular, cu stil petaloid. Fr. capsulă
verucoasă.

85 Chrysopogon T r i n . lCanna L.-Cana, Belşiţă

x=10
x=9
1 C. gryllus (L.) Trin. - S a d i n ă . (piş. C L X I I , fig. 25). Sp. perenă, G . , " l a Tulp. şi frz. verzi pe ambele feţe, neglauce. Staminodiile ext. roşii-roz, de 1-
50-150 cm. VI-VII. 2n=20, 40. Frecv. z. step.-e.g.; paj. uscate şi însorite,
1,5 cm lăţ.
nis. Sp. oligotr, xer.-xeromez, subterm. Submedit.
1 *C. indica L . (piş. C L V I , fig. 5). - Sp. perenă, G , 80-120 cm. VIII-
86 Dichanthium Willemet I X . Cult. orn. A m . trop.
x=10 l b Tulp. şi frz. ± glauce, verzi sau cu nuanţe purpurii sau de bronz. Staminodii
variat colorate, cele ext. peste 2,5 cm lăţ.
1 D. ischaemum (L.) Roberty (Andropogon ischaemum L . ;
2 * C . generalis Bailey (C. hortensis Guill.) - Sp. perenă, G , 50-150 cm.
Bothriochloa ischaemum (L.) Keng) - B ă r b o a s ă . (piş. C L X I I , fig. 26).
VII-LX. 2n=18,27. Sp. de origine hibridă mult cultivată în scop orn.
Sp. perenă, H , 20-60(100) cm. V I I - X . 2n=40, 60. Frecv. z. step.-e.g.; paj.
uscate, însorite, erodate. Sp. oligotr, xer.-xeromez, subterm. Euras.
(submedit.).
Obs. Bothriochloa bladhii (Retz.) St. Blake (B. intermedia (A. Braun) Camus). Sp. SUBCLASA ARECIDAE
din Asia, subspont. în Grad Bot. din Bucureşti (Univ. Bucureşti şi Univ. Şt Agr.).
Descrierea în Fl. Ro. XII. ORD. ARECALES
Subtribul Tripsacinae F a m . Arecaceae C . H . S c h u l z S c h . (Palmae Adans.)

87 Zea L . Cuprinde arbori şi arbuşti cu tulp. neramificate, cunoscuţi sub numele

x=10
1 *Z. mays L . - P o r u m b , P ă p u ş o i , C u c u r u z . Sp. anuală, T , 1-
4 m. VII-VIII. 2n=20,40,80. Frecv. cult. a l i m , i n d , fur. N u se cunoaşte
spontan. Originea nesigură. M a i întâi s-a cultivat în Mexic.
de palmieri. Frz. mari, cu teci evidente. Infl. spadice. F l . hermafrodite sau
unisexuate, pe tipul 3. Fr. bacă sau drupă. L a noi se cultivă în scop
decorativ câteva sp. adăpostite în spaţii încălzite iarna.
l a Frz. palmate, divizate pe 1/3-1/2. Peţiol spinos, dentat, ± egal în lung. cu
lamina 1 Chatnaerops
l b Frz. penat sectate, de 1-3 m lung 2 Phoenix

1 Chatnaerops L .
1 *C. humilis L . - P a l m i e r p i t i c . Este singurul palmier spont. din
Uneori genul Zea, împreună cu alte 7 genuri este încadrat în tribul Maydeae. Apreciem că Zea, Eur. V . medit.
împreună cu genurile strâns înrudite: Tripsacus, Euchlaena şi Coix ocupă o poziţie mai precisă în
subtribul Tripsacinae

1069
1068
SPARGANIACEAE TYPHACEAE
2b Frz. plane. Capitule bărbăteşti 1 (rar 2 foarte apropiate şi apar ca 1). Fr.
2 Phoenix L. sesil, obovoid.
1 *P. canariensis Hoit. ex Chabaud - P a l m i e r de Canare. 3 S. natans L . (S. minimum Wallr. ) - Sp. perenă, G.(HH.), 8-30 cm.
Frecv. cult. orn. Ins. Canare. VII-VIII. 2n=30. Spor. z.păd.stej.-e.b.; ape stagnante cu nămol, turbării. Sp.
higr., mod. acid. Trans., Criş., Ban., Olt. Circ.

O R D . TYPHALES (PANDANALES) F a m . Typhaceae Juss.

F a m . Sparganiaceae F. Rudolphi
Plante perene cu rizomi târâtori. Tulp. simplă sau ramificată, cu frz. liniare,
alterne. F l . unisexuate, foarte mici, plante monoice. Infl. capitul globulos.
Perigon sepaloid format din 3-6 tepale membranoase. Stamine 3-6. Ovar sup.,
l(-3) locular. Fr. uscat, indehiscent, monosperm, drupă cu epicarp spongios.
Cuprinde un singur gen - Sparganium cu sp. semiterestre (semiacvatice).
Plante perene cu rizomi. Tulp. simplă, cu frz. bazale, liniare, alterne. F l .
unisexuate, plante monoice. F l . sunt grupate spiciform, cele bărbăteşti deasupra,
cele femeieşti dedesubt, alăturat sau depărtat. învelişul floral lipseşte sau este
înlocuit prin peri, sete sau scvame liniare. Stamine 3(1-8) cu filamente adesea
unite. Ovar sup., pedicelat, unilocular şi uniovulat; în fl. femeieşti există şi
ovare sterile. Fr. achenă. Cuprinde un singur gen - Typha cu sp. semiacvatice.

1 Sparganium L.- B u z d u g a n 1 Typha L. - P a p u r ă

la Tepale groase, cu vârful brun închis până la negru. Infl. ramificată. x=15
Endocarp cu 6-10 coaste longitud. la Lamina frz. tulp. neflorifere de l-2(-3) mm lăţ. F l . bărbăteşti fără scvame
1 S. erectum L . em. Rchb. (S. ramosum Huds.) - Sp. perenă, G.(HH.), sau peri; fl. femeieşti cu peri umflaţi la vârf.
50-100(150) cm. VI-VIII. 2n=30. Frecv. z.step.-e.f; pe marginea apelor
1 T. minima Hoppe - Sp. perenă, G.(HH.), 30-70 cm. V-VI.2n=30.
stagnante sau lin curgătoare. Sp. higr.
Spor. z.păd.stej.-e.f; loc. nis. şi umede din lungul apelor. Euras. C E .
ai Fr. pedicelate, de 5-6 mm lung., cu strangulări la mijloc.
lb Lamina frz. peste 3 mm lăţ. F l . bărbăteşti cu peri sau scvame 2
- subsp. microcarpum (L. M . Neuman) Domin. (piş. C L V I , fig. 1). Jud.
2a F l . femeieşti cu scvame 3
Cluj şi Braşov. Eur.
2b F l . femeieşti cu peri 4
a2 Fr. sesile, de 6-10 mm lung., nestrangulate la mijloc b
3a Marginile tecilor libere, paralele, auriculate în partea de sus. Lamina de 3-6
b i Fr. scurt invers piramidal, de 6-8 mm lung., cu 4-6 muchii. Endocarp
mm lăţ. Scvamele sau perii fl. bărbăteşti întregi; scvamele f l . femeieşti
brăzdat. Partea sup. a fr. aplatizată.
spatulate, brun închise, opace.
- subsp. erectum (S.e. subsp. polyedrum (Asch. et Graebn.) Schinz et
Thell.) (piş. C L V I , fig. 2). Euras. 2 T. angustifolia L . (piş. C L V I , fig. 4). - Sp. perenă, G.(HH.), 1-2,5 m.
b Fr. elipsoid, de 7-9 mm lung., aproape cilindric. Endocarp slab brăzdat. VII-VIII. 2n=30. Frecv. z.step.-e.f; ape stagnante sau lin curgătoare, bălţi,
2

- subsp. neglectum (Beeby) K.Richt. (S. neglectum Beeby) (piş. C L V I , stufărişuri. Circ.
fig. 3). Eur. centr. 3b Tecile îngustate în lamina. Lamina de 5-12 mm lăţ. Scvamele fl. bărbăteşti
Obs. S. erectum subsp. oocarpum (Celak.) Domin, (subsp. erectum x subsp. adesea laciniate la vârf; scvamele fl. femeieşti obovat-apiculate, palid brune,
neglectum). Fr. de 5-8 mm lung. şi 4-7 mm lăţ., brune, lucioase, cu partea sup. globulos- translucide.
sferică. Jud. Iaşi. Eur. ? T. domingensis (Pers.) Steud. (T. angustata Bory et Chaub.; T. au­
lb Tepale subţiri. Infl. neramificată. Endocarp neted , 2 stralis Schum. et Thonn.) A fost menţionată din jud.: Dâmboviţa, Ialomiţa,
2a Frz. triunghiulare în secţiune transv., la bază. Capitule bărbăteşti 3-10. Fr. Giurgiu şi Deltă, dar în ierbarele cercetate nu este material. Eur. de S.
elipsoid, pedicelat. 4a Tecile frz. auriculate. Partea bărbătească a infl. de 2-4 ori mai lungă decât cea
2 S. emersum Rehmann (5. simplex Huds.) - Sp. perenă, G.(HH.), 20- femeiască şi separate printr-un spaţiu de 2-6 cm. Lamina de 2-4(-7) mm lăţ.
60 cm. V I - V I I . 2n=30. Frecv. z.păd.stej.-e.b.; ape stagnante sau lin 3 T. laxmannii Lepech.- Sp. perenă, G . ( H H ) , 80^120 cm. VII-VIII.
curgătoare. Sp. higr. Circ. Spor. z.step.-z.păd.stej.; mlaştini, orezarii. Eur. SE., As. centr.

1070 1071
ARACEAE ARACEAE
4b Tecile se prelungesc în lamina. Partea bărbătească a infl. este în conti­
nuarea celei femeieşti, sau e depărtată cu cel mult 2,5 cm. Lamina de 5- 3 Arum L . - R o d u l pământului
20 mm lăţ 5
x=7
5a Partea femeiască a infl. brun închisă la maturitate, ± egală cu cea
bărbătească. Stigmat mai lung decât perii. Săm. de 1,2-1,6 mm. la Tuber orizontal, de circa 2 cm diam., ± cilindric. Lamina adesea cu pete
4 T. latifolia L . - Sp. perenă, G.(HH.), 1-2,5 m. VII-VIII. 2n=30. negre. Spata de 10-20(-25) cm, palid verde-gălbuie şi cu pete. Spadicele cât
Frecv. z.step.-e.f.; ape stagnante sau încet curgătoare, stufărişuri, mlaştini. 1/2 din lung. spatei. Infl. fructiferă de 3-4 cm.
Cosm. 1 A. maculatum L . (piş. C L X I I I , fig. 1). - Sp. perenă, G . , 15-30 cm.
5b Partea femeiască a infl. cenuşiu-argintie la maturitate, evident mai lungă I V - V . 2n=56. Frecv. z.păd. stej.-e.g.; păd., pe sol. bogate în humus. Sp.
decât cea bărbătească. Stigmat de lung perilor. Săm. de 0,7-0,9 mm. eutr., mez.-mezohigr., scia. Tox. V . , centr. eur.-medit.
5 T. shuttlewortii W.D.J. Koch et Sond. - Sp. perenă, G.(HPL), 1-1,5 l b Tuber vertical, de 2,5-5 cm diam., ± discoidal sau globulos. Lamina fără
m. VI-VIII. Spor. e.g.-e.f.(b.); mlaştini, pe lângă ape. Eur. (mont.). C E . pete. Spata de 7-15 cm, palid verzuie, nepătată. Spadicele cât 2/3 din lung.
spatei. Infructescenţa de circa 7 cm •••••2
ORD. ARALES 2a Apendicele spadicelui evident îngustat spre bază şi de aceea apare evident
171. F a m . Araceae Adans. pedunculat.
2 A. orientale M.Bieb. (piş. C L X I I I , fig. 2). - Sp. perenă, G . , 15-30 cm.
Plante erbacee, perene, cu rizomi sau tuberculi. Frz. bazale, peţiolate, III-IV. 2n=18. Frecv. z.silvostep.-e.g.; păd., pe sol. bogate în humus. Sp.
simple, cu nervaţiune reticulata; limb bifacial. F l . mici, unisexuat monoice, eutr., xeromez.-mez., scia. Tox. Pont.-pan.-balc.
actinomorfe, fără perigon, pe tipul 3, grupate dens pe un ax cărnos-spadice, 2b Apendicele spadicelui scurt, neevident îngustat spre bază, de 5-7 mm diam.
învelit parţial de o hipsofila numită spată, adesea frumos colorată 3 A . cilindraceum Gasp. (A. alpinum Schott. et Kotschy; A. maculatum
reprezentând partea decorativă a plantei. Gineceu sup., format din 3 cârpele. var. alpinum (Schott. et Kotschy) Engl.; A. orientale subsp. danicum
Fr. bacă. Rafidii prezente. Celule cu ulei eteric lipsă, (Prime) Prime) - Sp. ±asemănătoare cu A. orientale. 2n=28. Răsp. L a noi
la Frz. ovat-cordate, perforate şi lobate. Plantă cu răd. adventive... 1 Monstera incomplet cunoscută. în păd. de Quercus şi Fagus, în Trans., Ban., M o l d .
lb Frz. întregi 2 Eur. centr.-sudică şi vestică.
2a Frz. peltate, cordat sagitate 2 Colocasia Tuber orizontal, de circa 2 cm diam., ± cilindric. Lamina adesea cu pete
2b Frz. nu sunt peltate 3 negre. Spata de 10-20(-25) cm, palid verde-gălbuie şi cu pete. Spadicele cât
3a Spadicele cu apendice (partea terminală a axei infl. fără fl.) 3 Ariun 1/2 din lung. spatei. Infl. fructiferă de 3-4 cm.
3b Spadice fără apendice 4
4a Spata roşie, ± cordiformă şi ± plană 4 Anthurium 4 Anthurium Schott - F l o a r e a Flamingo
4b Spata nu este roşie, ci albă, alb-verzuie sau galbenă 5 la L i m b ovat, cu baza profund cordată şi sinus îngust. Spadicele drept. Spata
5a Spata răsucită la bază, înconjură baza spadicelui 5 Zantedeschia portocaliu-roşietică.
5b Spata aproape plană, nu înconjură spadicele. Frz. lat-ovat-cordate.... 6 Calla 1 * A . andreanum Lindl. - Sp. perenă, FL, 40-80 cm. Cult. orn.
Columbia.
1 Monstera Adans. lb Limb eliptic-lanceolat. Spadicele curbat sau răsucit. Spata intens roşie.
1 * M . deliciosa Liebm. - Sp. perenă, urcătoare, 3-6 m. Cult. om. Mexic. 2 * A . scherzerianum Schott - Sp. perenă, FL, 30-50 cm. Cult. orn. A m .
Centr. (Guatemala).
2 Colocasia Schott
1 * C . esculenta (L.) Schott (C. antiquorum Schott) - Colocazie. Sp.
perenă, G . , 1-2 m. Cult. orn. As. trop.
PLANŞA CLXIII. 1 -Arum maculatum; 2-A. orientale; 3 - Zantedeschia aethiopica; 4 - Calla
palustris; 5 - Wolffia arrhiza; 6 - Lemna trisulca; 7 - L. minor - habitus şi fl.; 8 - L. gibba; 9 -
Spirodela polyrhiza.

1072
1073
PLANŞA CLX1II ACORACEAE

5 Zantedeschia Spreng.
1 *Z. aethiopica (L.) Sprengel - F l o a r e a m i r e s e i , C a l a . (piş.
CLXII1, fig. 3). Sp. perenă, G , 1 m. Are spată albă şi spadicele galben.
Cult. orn. Afr. S.

6 Calla L .
x=9

1 C. palustris L . - C o a d a s m e u l u i . (piş. C L X I I I , fig. 4). Sp.

perenă, G.(HFL), 15-30 cm. V-VIII. 2n=36, 72. Spor. e.g.-e.b.; margini de
lacuri, arinişuri. Sp. higr. Tox. Circ.

F a m . Acoraceae C.H.Schulz-Sch.
Cuprinde un singur gen Acorus cu fl. hermafrodite, cu perigon. Limbul
ensiform, monofacial. Rafidii lipsă. Celule cu ulei eteric prezente. Fr. bacă.

1 Acorus L.
x=12
1 A. calamus L . - O b l i g e a n ă . Frz. liniare, de circa 2 cm lăţ. şi peste
60 cm l u n g , fără peţiol. Spata plană, foliacee, în continuarea tulp. Spadice
erect-patent, de 5-10 cm lung. Sp. perenă, G.(HFL), 60-120 cm. V - V I I .
2n=24,36. Spor z. păd. stej.-e.g. şi în Deltă; pe malul apelor, mlaştini,
stufărişuri. Sp. higr, subterm. Introdusă şi naturalizată. A s . SE.

F a m . Lemnaceae * Gray
Plante erbacee, perene, foarte mici, acvatice, natante sau submerse.
Tulp. taloidă, foliacee, numită frondă, poartă răd. şi fl. Frondele se dezvoltă
succesiv una din alta, prin înmugurire, rămânând înlănţuite sau separându-
se devreme. F l . nude, unisexuat monoice, grupate câte 3 (2 bărbăteşti şi 1
femeiască) într-o excavaţie a frondei. F l . bărbătească alcătuită din 1
stamină, cea femeiască din ovar unilocular. Fr. uscat.
la Plante fără răd. Fronde orbiculare, de 0,5-1,5 mm diam.; rafidii absente
, 1 Wolffia
lb Plante cu răd. Fronde de 1,5-10 mm diam. Rafidii prezente 2
2a Fronde cu 1 răd. filiformă 2 Lemna
2b Fronde cu 5-15 răd 3 Spirodela

în unele sisteme de clasificare (Cronquist, 1993) fam. Lemnaceae este inclusă în ord. Najadales
subclasa Alismatidae.

1074 1075
ACORACEAE

1 Wolffia H o r k e l ex Schleid.

1 W. arrhiza (L.) Horkel ex Wimm. (piş. C L X I I I , fig. 5). - Sp. perenă,

Hd. L a noi nu înfloreşte. 2n=50. Spor. ape stagnate bogate în materii
organice. Cosm.
Obs. Este cea mai mică plantă vasculară din Europa.

2Lemna L.-Lintiţă
la Fronde de 5-10(15) mm, majoritatea sterile, submerse; cele florifere
natante, cu pediceli prin care stau înlănţuite.
1 L. trisulca L . (piş. C L X I I I , fig. 6). - Sp. perenă, H d . V I . 2n=40,44.
Frecv. z.step.-e.g.; ape stagnante bogate în materii organice. Cosm.
lb Fronde natante, de 1,5-6 mm 2
2a Fronde mici, de 1-2,5(3) mm lung, fără antocian şi fără nervuri sau cu 1
nervură greu vizibilă.
2 L. minuta Kunth. (L. minuscula Herter) - Sp. perenă, H d . V - V I . 2n=
36,40. Ape stagnante. Delta Dunării. Adv. (Am.). Naturalizată în Eur.
temperată.
2b Fronde de 2,5-6 mm, cu 3-5 nervuri 3
3a Fronde ± plane pe ambele feţe; cavităţile aerifere greu vizibile. Ovul 1.
3 L. minor L . (piş. C L X I I I , fig. 7). - Sp. perenă, Hd. V - V I . 2n=40,42,
50. Frecv. z.step.-e.f; ape stagnante. Cosm.
3b Fronde puternic convexe pe faţa inf. şi cu cavităţile aerifere uşor vizibile.
Ovule 4-6.
4 L. gibba L . (piş. C L X I I I , fig. 8). - Sp. perenă, H d . V - V I . n=40,50,64.
Spor. z.păd.stej.-e.g. şi în Deltă. Ape stagnante. Cosm.

3 Spirodela Schleid.
1 S. polyrhiza (L.) Schleid. (piş. C L X I I I , fig. 9). - Sp. perenă, H d . V -
V I . 2n=40. Frecv. z.step.-e.g. Ape stagnante. Cosm.

1076
PLANŞA CLXV. 1 - Ranuncuhis neapolitanus - a-fr., b-receptacul; 2 - Trifolium hirtum
habitus şi caliciu^3 - Sitene thessalonica - infl. şi pediceli; 4 - Soldanella rugo.sa - habitus şi fr. PLANŞA CLXVI. 1 - Veronica bachofenii var. pinnatifida (orig.)
~5 -AsperulăWevigala -fiabitusa- frz., faţa sup. b- faţa inf., c-fl. (2,3 orig.).

1078 1079
 ACORACEAE

Addenda 1
DlAGNOSES PLANTARUM NOVARUM IN FLORA ILLUSTRATA ROMANIAE
COMMEMORATORUM, IANUARIUS, 2009
Chenopodium album L . var. purpurea Ciocârlan var. nova
Tepală et anthera purpureae. Districtus Argeş, Pagus Muşăteşti, in locis
cultis, România.
Holotipus in Herb. Univ. Şt. Agron. Bucureşti conservatur.
Veronica bachofenii Heuff. var. pinnatifida Ciocârlan var. nova (tab.
CLXVI)
Folia pinnatilobata-pinnatifida, utrinque cum pilis appressis. Montes
Căpăţânii, Vallis Latoriţa, 1200 m, altitudo, România.
Holotipus in Herb. Univ. Şt. Agron. Bucureşti conservatur.
Carex externa Good. subsp. sacalinensis Ciocârlan var. nova (tab. C L I X )
Spiculae femineae remota, cum pedunculis. Utriculae cum rostro 0,7-1 mm
longitudo.
- f. gynobasis Ciocârlan f. nova (tab. C L X I V , fig. 5.)
Spiculae femineae basalis cum pedunculis capillaris, 5-10 cm longitudo. In
sabulosis, humidis et salsis Insula Sacalin, Delta Danubii, România.
Holotipus in Herb. Univ. Şt. Agron. Bucureşti conservatur.

Addenda 2
C O M B I N A Ţ I I N O M E N C L A T U R A L E N O I Î N E D I Ţ I A A T R E I A , I A N U A R I E , 2009

Allium ericetorum Thore subsp. pseudosuaveolens (Zahăr.) Ciocârlan

comb. nova.
Bazionim: Allium ochroleucum Waldst. et Kit. P L . rar. Hung. I (1805) 204
subsp.pseudosuaveolens Zahăr. F l . R.S.România XI,(1966) 238, 850.
Cruciata glabră (L.) Ehrend. subsp. alpina (Schur) Ciocârlan comb. et stat
nov.
Bazionim: Valantia alpina Schur Verh. S V N (1852) 86; Syn. Galium
vernutn (Schur) Simonk. Enum. F l . Transs. (1886) 279.

PLANŞA CLIX. 1 - Carex externa subsp. sacalinensis f. gytlobaxis (orig.).

1082
1083
 ABELMOSCHUS - AESCULUS
ACORACEAE

Literatura de bază INDEX A L F A B E T I C G E N E R A L A L DENUMIRILOR ŞTIINŢIFICE

leptophylla 796 velutinum 154

Adler W , Oswald K . und Fischer R , 1994. Exkursionsflora von Osterreich,
lingulata 795 vulparia 154
Stuttgart und Wien.
4 millefoliata 796 ACORACEAE 1075
Beldie A l , 1977-1979. Flora României l, II., Bucureşti. /i millefolium 798 Acorellus 965
Ciocârlan V . şi colab, 2004. Flora segetală a României, Edit. Ceres , Bucureşti. nivalis 797 pannonicus 967
Abelmoschus nobilis 797 ,
Acorus 11075
IV7C
Dostâl J , 1950. Kvetena CSR. Praha.
esculentus 512 ochroleuca 797 calamus iu/o
Futăk J , Bertova L . et a l , 1966-1988. Flora Slovenska l-IV Bratislava.
4
Abies 110 oxyloba 795 Actaea 149
Garcke A , 1972. Illustrierte Flora. Deutschland und angrenzende Gebiete. alba 110 pannonica 798 spicata 149
concolor 110 pratensis 798 A 1
Adenopnora .1,...-<. li"}
toi
Berlin und Ffamburg.
nordmanniana 110 ptarmica 795 \'\'.'.Cr.\ir\
Ului oua tiJ. IU
Gleason H . et Cronquist A , 1993. Manual of Vascular Plants of Northeastern A nlFTJACHAt.
Alilb.1 /"'' I.' , I,' 1ioy
HO roseo-alba 798 Adenostyles III
United States and Adjacent Canada. New York. ABIETOIDEAE 110 schurii 795 alliariae 771
» | A " 1 _„ Cil
Abutilon sil setacea 798 orientalis 111
Hegi G . et c o l i , 1906-1931. Illustrierte Flora von Mittel-Europa. Milnchen (şi
,I.Qm^l,f.nctl
UlGupiHttMl Sil Jll stricta 797 M
PylJ MCilalCtl
t l M M // 1/ 11
ediţiile a 2-a şi a 3-a în curs de apariţie). AC
. . . T q1. HAt-E-Ali.
AN I l * f V A T? 7 /io
1 (, sudetica 798 A nf A KIT" A^ltAr.
AU1AIN1 A flT A1T Q yj'}
Jordanov D . (ed.), 1963-1995. Flora na Narodna Republika Dălgarija. I-X. Acanthus 716 tanacetifolia 797 Adonis 175
balcanicus 716 thracica 796 aestivalis 175
Sofija. longifolius 716 Achnathcrum 1058 annua 175
Kerguelen M , 1993. Index synonimique de Ia Flore de France. Paris. Acer 442 calamagrostis 1058 autumnalis 175
Komarov V . et al. (ed.), 1934-1964. Flora U.R.S.S. I-XXX. Leningrad- Moskva. campestre 442 Acinos 661 flammea 1 /->
ginnala 442 alpinus 661 vernalis 175
Lambinon J. et c o l i , 1992. Nouvelle Flore de la Belgique, du Grand-Duche de rY,r»ncr»PQ^lllnniim 442
UMPWWIiW1*11"1 arvensis 661 volgensis 175
Luxembourg, du Nord de la France et des Regions voisines. Meise. negundo 442 rotundifolius 661 Adoxa 752
Oprea A , 2005. Lista critică a plantelor vasculare din România. Edit. Univ.
npluiunoiuca
lntnnnidpC t tS J
ilJ. suaveolens 661 «-i*-»r-^Vl *\fr^1 li 1
moscnaieiiiua // T S
pseudoplatanus 443 Aconitum 153 ADOXACkAJc,
& r\r-\-v A fl? A/ CJ Z 7
„Alexandru loan Cuza", Iaşi. saccharinum 443 anlhora 155 .
Aegilops 1 Al/l
. „ IVJ**

Prodan I , 1939. Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în tataricum 442 callibotrion 155 biuncialis 1035
AChiKAdLAlli de genii 154 cylindrica 1034
România. Cluj. A „i,;ii,,..
A cri mea 7 0ly* /1
excelsum 154 geniculată 10J4
Rothmaler W , 2002. Exkursionsflora von Deutschland, Berlin. nAvS-
n c r o 1t l.U
im i . •: 1 M
U 111 /Q '1 7 J firmum 155 lorentu C
10J5
Săvulescu T. (ed.), 1952-1976. Flora Republicii Populare Române. I-XIII. aSpiLIllUJlla / / O gracile 155 neglecta 1035
Bucureşti. cartilaginea 795 lasianthum 154 ovata ÎUJD
cldvaiiiicic 795
Soo R , 1964-1980. A Magyar flora es vegetâtio rendszertani-novenyfoldrajzi iliisi'in;i 795 lasiostomum 154 triuncialis 1035
L1U j l u l l u 1 ' Aegopodium 480
kezikonyve. I-VI. Budapest. lycoctonum 154
clypeolata 796 moldavicum 154 podagraria 481
rnnrclatîl 796
Szafer W , Kulczyriski S. et Pawlowski B , 1986. Rosliny Polskie. I-II. L < U U t. 1 ti i ti is napellus 155 Aeluropus 1061
Warszawa. collina
L W I 11 I u l 798* s *J littoralis 1061
paniculatus 154
Tutin T , et al. (ed.), 1964-1980. Flora Europaea. 1-5 et voi. 1, ediţia a 2-a crithmifolia 797 Aesculus 443
HpnrpţQa 796 romanicum 155
U C U l Vv)t3U ' y
^ carnea 443
1993, Cambridge. distans 797
skerisorae 155
impatiens 795 tauricum 155 flava 444
Tzvelev N , 1976. Poaceae U.R.S.S. Leningrad.
innundata 799 toxicum 154 hippocastanum 444
11111 U 1 1 U W I U ÎS' octandra 444
variegatum 154 155
kitaibeliana 797

1085
1084
 AETH10NEMA - ALLIUM
ALNUS - ANDROPOGON
parviflora 444 stolonifera 1047 incisa 324
pavia 444 fuscum 921 borzaeanum 553 viridis 245
tenuis 1048 inconcinna 332
turbinata 444 guttatum 916 caliacrae 553 AMARYLLIDACEAE 921
vinealis 1050 intermedia 329
Aethionema 560 inaequale 919 corymbosoides 553 Amaryllis 922
Ailanthus 446 micans 327
longicuspis 917 desertorum 550 bella-donna 922
saxatile 560 altissima 446 mollis 325 lusitanicum 920 hirsutum 550 equestris 922
Acthusa 487 Aira 1045 monticola 327 moschatum 919 linifolium 550 vittata 922
cynapium 487 caryophyllea 1045 monticola 325 327 obliquum 918 maritimum 553 Amberboa
Agaloma 429 elegans 1045 obtusa 331 332
marginată 429 ochroleucuin 919 microcarpum 552 mosclmta 833
elegantissima 1045 pastoralis 327
AGAVACEAE 931 oleraceum 916 920 minutum 550 Ambrosia 784
Ajuga 643 plicata 324
Agave 931 osclianinii 915 montanum: 551 artemisiifolia 784
chamaepytis 643 plicatula 332 coronopifolia 785
americana 931 paniculatum 921 murale 552
cina 643 pusilla 325 elatior 784
Ageratum 770 podolicum 920 petraeum 552
genevensis 644 pyrenaica 329 psilostachya 785
houstonianum. 770 pornim 918 pichleri 552
laxmannii 643 reniformis 331 trifida 784
Agrimonia 332 pseudochia 643 rotundum 917 pu 1 vi n a i e 551
serbica 324 repens 551 Amelanchicr 347
eupatoria 332 pyramidalis 644 sativum 916 917
sericoneura 331 saxatile 919 rhodopense 553 ovalis 347
adorata 332 reptans 644 stranii nea 331 schoenoprasum 918 rostratum 551 A mu ian ii ia 411
pilosa 332 salicifolia 643 suberenata 329 scorodoprasum 916 917 saxatile 552 verticillata 411
procera 332 Albizia 352
tenuis 332 senescens 920 stribrnyi 551 Ammophila 1050
repens 332 julibrissin 352 vulgaris 327 sibiricum 918 strigosum 551 arenaria 1050
x Agropogon 1050 Aicea 511 wichurae 332 sphaerocephalon 916 tortuosum 553 australis 1050
cristatum 1050 biennis 511 xanthochlora 325 ursinum 915 wierzbickii 551 Amorpha 383
Agropyron 1029 roşea 511 zapalowiezii 325 victorialis 915 AMARANTHACEAE 241 fruticosa 383
brandzae 1032 Alchemilla 324 Aldrovanda 513 vineale 916 Amaranthus 241 Amygdalus 347
bulbosuin 1032 acutidens 331 vesiculosa 513 Allosurus albuş 244 communis 347
caninum 1033 acutiloba 327 Alisma 880 crispus 93 angustifolius 244 dulcis 347
cristatum 1030 arvensis 323 gramineuin 880 AInus 195 ascendens 245 nana 347
elongatum 1033 asteroantha 329 lanceolatum 881 alnobetula 195 blitoides 244 triloba 347
intermedium 1033 baltica 331 plantago-aquatica 880 glutinosa 195 blitum 245 Anacamptis 941
junceum 1032 boleslai 331 ALISMATACEAE 880 in e a u a 196 bouehonii 242 pyramidalis 941
lavrenkoanum 1030 colorata 324 Alkanna 626 viridis 195 caudatus 241 ANACARDIACEAE 444
littoralis 1050 conjuncta 331 tinctoria 626 Alopccurus 1053 chlorostachys 242 Anagallis 597
orientalis 1030 connivens 331 ALLIACEAE 914 aequalis 1053 crispus 244 arvensis 599
panormitanum 1033 contractilis 327 Alliaria 533 arundinaceus 1053 cruentus 244 foemina 599
ponticum 1032 crinita 327 officinalis 533 geniculatus 1053 deflexus 244 minima 599
pycnanthum 1034 cuspidens 331 petiolata 533 laguriformis 1054 emarginatus 245 Anchusa 632
repens 1034 dolichotoma 331 Allium 915 myosuroides 1053 flavus 242 arvensis 635
triticeum 1029 erythropoda 324 albidum 919 pratensis 1054 gracilis 245 azurea 634
Agrostemma 237 exigua 331 albiflorum 917 ventricosus 1053 graecizans 244 barrelieri 632
githago 237 exiqua 325 ampeloprasum 918 Althaea 511 hybridus 242 gmelinii 634
Agrostis 1047 ftlicaulis 325 327 331 angulosum 920 cannabina 511 hypochondriacus 242 italica 634
alba 1047 fissa 331 ascalonicum 918 hirsuta 511 lividus 245 leptophylla 634
alpina 1048 flabellata 324 atropurpureum 918 lutrbonensis 511 palmeri 245 ochroleuca 634
canina 1048 flaccida 331 atroviolaceum 917 officinalis 511 paniculatus 244 officinalis 635
capillaris 1048 glabra 331 carinatum 920 pallida 511 patulus 242 orientalis 635
coarctata 1050 glaucescens 324 cepa 915 918 roşea 511 powellii 242 stylosa 634
gigantea 1047 gorcensis 329 cirrhosum 920 taurinensis 511 quitensis 242 thessala 634
moldavica 1048 gracilis 327 ericetorum 919 Alyssoides 548 retroflexus 241 Andromeda 585
pisidica 1055 gracillima 329 fistulosum 915 utriculata 548 rudis 245
rupestris 1048 heteropoda 331 polifolia 585
flavescens 919 Alyssum 550 sylvestris 244
spica-venti 1047 impexa 332 Andropogon 1068
flavum 920
alyssoides 550 tuberculatus 245 iscliaemum 1068

1086
1087
 ANDROSACE - ARMORACIA ARNICA - ASTRAGALUS
Androsace 594 nemorosa 469 recta 546 macrocarpa 541 Asparagus 910 alpinus 774
chamaejasme 594 nitida 469 sagittata 546 rusticana 541 brachyphyllus 911 amellus 774
elongata 594 scandicina 469 soyeri 547 Amica 810 litoralis 911 bellidiastrum 772
lactea 594 sylvestris 469 montana 810 officinallis 911 canus 774
sudetica 546
maxima 594 Anthurium 1073 pallasii 911 laevis 775
turrita 546 Arnoseris 850
obtusifolia 594 andreanum 1073 plumosus 910 lanceolatus 775
ARACEAE 1072 minima 850
septentrionalis 594 scherzerianum 1073 pseudoscaber 911 linosyris 772
Arachis 396 Arrhenatetherum 1042
villosa 595 Anthyllis 381 hypogaea 396 elatius 1042 sprengeri. 910 novae-angliae 775
Andryala 866 vulneraria 381 ARALIACEAE 460 Artemisia 804 tenuifolius 911 novi-belgii. 775
levitomentosa 866 Antirrhinum 685 Arctium 820 abrotanum. 807 verticilatus 910 oleifolius 772
Anemone 159 majus. 685 absinthium 807 Asperugo punctatus 774
lappa 820
baldensis 161 orontium 685 alba 807 procumbens 636 sedifolius 774
minus 820
coronaria 161 Apera 1020 Asperula 736 tripolium 774
nemorosum 820 alba. 807
hortensis 161 interrupta 1021 pubens 820 annua 804 aristată 738 villosus 772
japonica 161 spica-venti 1020 tomentosum 820 arenaria 807 arvensis_736 x salignus. 775
narcissiflora 159 Aphanes 323 austriaca 807 carpatica_739 x versicolor. 775
vulgare 820
narcissifolia 159 arvensis 323 campestris 808 capitata 736 ASTERACEAE 761
Arctostaphylos 585
nemorosa 161 inexspectata 323 uva-ursi 585 capillaris 804 ciliata 736 Astilbe 294
ranunculoides 161 microcarpa 323 ARECACEAE 1069 caucasica 806 cyimnchica 738 japonica 294
sylvestris 161 APIACEAE 461 Aremonia 323 dracunculus 804 debilis 742 Astragalus 385
Anethum 487 Apium 478 agrimonoides 323 dzevanovskyi 806 glauca 745 alpinus 387
graveolens 487 graveolens 478 Arenaria 210 eriantha 806 humifusa 742 asper 390
Angelica 490 nodiflorum 479 biflora 210 inodora 808lerchiana 806 laevigata 738 australis 387
archangelica 491 repens 479 ciliata 210 lobelii 807 moldavica 745 austriacus 389
palustris 490 APOCYNACEAE 607 graminifolia 210 montana 739 cicer 386
maritima 807
sylvestris 491 Apocynum leptoclados 210 neilreichii 738 contortuplicatus 385
pedemontana 806
Antcnnaria 780 venetum 608 procera 210 octonaria 745
petrosa 806 corniculatus 389
carpatica 780 Aposeris 850 rigida 210 odorata 742
pontica 808 cornutus 391
dioica 780 foetida 850 rotundifolia 211 orientalis 736
santonica 806 dasyanthus 386
Anthemis 791 AQUIFOLIACEAE 428 serpyllifolia 210 scoparia 804 purpurea 743 depressus 385 389
arvensis 794 Aquilegia 151 tenella 210 rivalis 742
taurica 806 dolichophyllus 389
austriaca 792 nigricans 151 Argusia 622 rumelica 739
tschernieviana 807 frigidus 387
carpatica 794 transsilvanica 151 sibirica 622 setulosa 738
vulgaris 806 galegiformis 387
cotula 791 vulgaris 151 Aristella Arum 1073 tyraica 745 glaucus 390
eretica 794 Arabidopsis 533 bromoides 1056 Asphodeline 897
alpinum 1073 glycyphyllos 386
macrantha 792 thaliana 533 Aristolochia 144 lutea 898
cilindraceum 1073 haarbachii 385 386
montana 794 Arabis 544 clematitis 145 ASPLENIACEAE 94
maculatum 1073 hamosus 385
parnassica 792 allionii 546 durior 144 Asplenium 94 noivegicus 387
ruthenica 794 alpina 546 orientale 1073
lutea 145 adiantum-nigrum 98 onobrychis 391
tinctoria 792 auriculata 546 547 Aruncus 300
ARISTOLOCHIACEAE adulterinum 96 oroboides 387
tinctoria 792 ciliata 547 dioicus 300
144 ceterach 94 penduliflorus 387
triumfetti 794 collina 547 sylvestris 300
Armeniaca 349 cuneifolium 98 peterfii 390
Anthericum 898 corymbiflora 547 vulgaris 300
vulgaris 349 lepidum 96 ponticus 386
li li ago 898 glabra 544 Armeria 276 Arundo 1058
onopteris 98 pseudopurpureus 387
ramosum 898 hirsuta 546 alpina 276 donax 1058
ruta-muraria 96 pubiflorus 385
Anthoxanthum 1046 hirsuta 547 barcensis 276 Asarum 144
scolopendrium 94 rochelianus 391
alpinum 1046 jacquinii 547 elongata 276 europaeum 144 septentrionale 94 roemeri 390
odoratum 1046 muralis 547 maritima 276 ASCLEPIADACEAE 608 serpentini 98 spruneri 389
Anthriscus 469 nemorensis 547 pocutica 276 ASCLEPIADOIDEAE 608 trichomanes 96 subulatus 389
caucalis 469 nova 546 Armoracia 541 Asclepias 608
viride 96 subuliformis 389
cerefolium 469 procurrens 547 lapathifolia 541 syriaca 608 Aster 772 sulcatus 389

1088 1089
 ASTRANTIA - BLYSMUS BOLBOSCHOENUS - CALUTR1CHE
varius 390 caroliniana 106 perennis 772 Bolboschoenus 961 rigidus 1026
vesicarius 390 filiculoides 106 BERBERIDACEAE 142 maritimus 961 ri pari us 1027
virgatus 390 mexicana 106 Berberis Bombycilaena 778 scoparius 1028
Astrantia 467 A Z O L L A C E A E 105 julianae 142 Cachrys 475
erecta 778 secalinus 1027
major 467 thunbergii 144 BORAGINACEAE 621 alpina 475
Astrodaucus 474 squarrosus 1028 CACTACEAE 260
vulgaris 144 BORAGINOIDEAE 624
liltoralis 474 sterilis 1026 CAESALPINIACEAE 352
B Bergenia 293 Borago 632
Asyneuma 733 crassifolia 293 tectorum 1026 Cakile 570
officinalis 632
Athanianta 482 Berteroa 553 Bruckenthalia 583 maritima 570
Ballota 654 Bothriochloa
hungarica 482 incana 553 spiculifolia 583 Calamagrostis 1050
nigra 654 bladhii 1068
turbith 482 Berula 482 Bryonia 580 arundinacea 1051
BALSAMINACEAE 454 intermedia 1068
ATHYRIACEAE 94 erecta 482 alba 580 canescens 1051
Balsamita 802 ischaemum 1068
Athyrium 98 Beta 247 dioica 580 epigejos 1051
major 802 Botrychium 88
alpestre 98 trigyna 247 Buddleja 714 neglecta 1051
Barbarea 538 lunaria 88
distentifolium 98 cicla 248 alternifolia 715 pseudophragmites 1051
stricta 540 matricariifolium 90
filix-femina 98 Betonica 654 stricta 1051
vulgaris 538 multifidum 90 davidii 715
Atragene hirsuta 654 varia 1051
Bartsia 699 ramosum 90 variabilis 715
alpina 164 officinalis 654 villosa 1051
Bassia 255 virginianum 90 Bufonia 207
Atriplex 253 Betula 194 Calamintha 660
hirsuta 255 Brachyactis 776 tenuifolia 207
acuminată 253 alba 195 acinos 661
laniflora 256 ciliata 776 Buglossoides 625
hastată 254 humilis 195 alpina 661
prostrata 255 Brachypodium 1029 arvensis 625
heterosperma 254 nana 195 ascendens 660
scoparia 256 pinnatum 1029 purpurocaerulea 625
hortensis 253 pendula 195 clinopodium 660
sedoides 255 rupestre 1029
liltoralis 253 pubescens 195 Bulbocodium 896 einseleana 660
sieversiana 256 sylvaticum 1029
micrantha 254 verrucosa 195 versicolor 896 exigua 661
Batrachium 164
Brassica 567
nitens 253 BETULACEAE 194 Bunias 534 menthifolia 660
aquatile 167 eretica 568
oblongifolia 253 Bidens 788 erucago 534 rotundifolia 661
elongata 567
patula 254 carinatum 165 cernua 788 subisodonta 660
juncea 567 orientalis 534
prostrata 254 fluitans 165 connata 789 sylvatica 660
napus 569 Bupleurum 475
roşea 253 foeniculaceum 165 frondosa 789 Caldesia 881
nigra 567 affine 478
sagittata 253 rionii 165 pinnata 789 parnassifolia 881
oleracea 568 apiculatum 476
tatarica 253 trichophyllus 165 tripartita 789 Calcndula 817
rapa 568 asperuloides 476
Atropa 709 triphyllum 167 vulgata 789 arvensis 817
BRASSICACEAE 525 commutatum 478
belladonna 709 Beckmannia 1020 Bifora 474 officinalis 817
Briza 1021 diversifolium 476
Aubricta 547 eruciformis 1020 radians 474 media 1021 Calepina 571
columnae 547 Begonia 524 BIGNONIACEAE 715 falcatum 476 irregularis 571
Bromus 1026
Avena 1039 maculata 524 Biscutella 562 longifolium 475 Calla 1075
arvensis 1028
barbata 1039 rex 524 auriculata 562 barcensis 1027 pachnospermum 478 palustris 1075
fatua 1039 semperflorens 524 laevigata 562 benekenii 1027 praealtum 478 Callianthemum 158
sativa 1039 x tuberhybrida 524 Bituminaria 383 commutatus 1028 ranunculoides 475 coriandrifolium 158
steri lis 1039 BEGONIACEAE 524 bituminosa 383 erectus 1027 rotundifolim 475 Callistephus 778
Avenula 1040 Belien Blackstonia 600 fibrosus 1027 sibthorpianum 476 chinensis 778
compressa 1040 eserei 230 acuminată 600 hordeaceus 1028 tenuissimum 476 CALLITRICIIACEAE 670
planiculmis 1042 vulgaris 230 perfoliata 600 inermis 1026 veronense 476 Callitriche 670
praeusta 1042 Bellardia 707 BLECHNACEAE 93 intermedius 1028 autumnalis 671
pratensis 1042 BUTOMACEAE 883 cophocarpa 671
Bellardiochloa 1018 Blechnum 93 japonicus 1029
pubescens 1040 Butomus 883 hamulata 671
vari egala 1018 spicant 93 madritensis 1026
versicolor 1040 umbellatus 883 hermafroditica 671
violacea 1018 Blitum mollis 1028
Azalea pannonicus 1027 BUXACEAE 428 palustris 671
Bellevalia 904 virgatum 251
indica. 583 sarmatica 904 ntysinus 967 raeemosus 1029 Buxus 428 platycarpa 671
Azolla 106 Bellis 772 compressus 967 ramosus 1027 sempervirens 428 polymorpha 671

1090 1091
 CALLUNA - CAREX
CARLINA - CENTAUREA
stagnalis 671 monspeliaca 255 glaucinus 821 ericetorum 984 pseudocyperus 989 CASTANEOIDEAE 192
venia 671 ovata 255 glaucus 821 extensa 991 pyrenaica 969
Calluna 583 Campsis 716 Catabrosa 1020
hamulosus 822 ferruginea 989 remota 975
vulgaris 583 Canna 1069 aquatica 1020
kerneri 821 firma 991 repens 979
Caltha: 151 generalis 1069 Catalpa 715
leiophyllus 821 flacca 982 rhizina 982
palustris 151 honensis 1069 bignonioides
murfatlari 824 flava 992 rhynchophysa 986
Calystegia 613 indica 1069 speciosa
nutans 821 fuliginosa 972 riparia 988
sepium 613 CANNABACEAE 186 Caucalis 470
personatus 822 fusca 981 rostrata 986
silvatica 614 Cannabis 187 lappula 470
thoermeri 821 gracilis 980 rupestris 969
soldanella 614 ruderalis 187 latifolia 472
uncinatus 822 guestphallica 979 secalina 986
Camelina 557 sativa 187 platycarpos 470
viridis 821 halleriana 984 sempervirens 991
alyssum 557 CANNACEAE 1069 Cedrus 114
x leplocephalus 824 hartmanii 972 serotina 991
microcarpa 558 CAPRIFOLIACEAE 748 atlantica 114
Carex 969 heleonastes 976 spicata 979
rumelica 557 Capsella 558 CELASTRACEAE 426
acuta 980 hirta 981 stellulata 975
sativa 557 Celosia 241
bursa-pastoris 558 acutiformis 980 988 hordeistichos 985 stenophylla 976 argentea 241
Campanula 725 alba 990 hostiana 992
rubella 558 strigosa 990 Celtis 185
abietina appropinquata 978 humilis 984
Capsicum 714 supina 990 australis 185
alpina aterrima 972 irrigua 988
Caragana 384 sylvatica 989 glabrata 185
bononiensis atrata 972 lachenalii 976
arborescens 384 tomentosa 982 occidentalis 185
bulgarica 731 atrofusca 972 laevirostris 986
frutex 384. transsilvanica 984 Cenchrus 1067
carpatica bicolor 974 lasiocarpa 982
Cardamine 541 umbrosa 985 incertus 1067
cervicaria bohemica 970 lepidocarpa 992
amara 542 vesicaria 986 Centaurea 833
cochleariifolia brachystachys 989 leporina 974
bulbifera 571 viridula 991 affinis 847
crasssipes brevicollis 992 limosa 988
enneaphyllos 572 vulpina 979 apiculata 843
glomarata brizoides 974 Iiparocarpos 990
flexuosa 542 vulpinoidea 978 arenaria 844
grossekii brunnescens 975 loliacea 975
glanduligera 572 Carlina 819 atropurpurea 843
kladniana 731 buekii 980 magellanica 988
glauca 543 acanthifolia 820 austriaca 839
latifolia buxbaumii 972 melanostachya 988
graeca 542 acaulis 819 axillaris 841
Iingulala canescens 975 michelii 992
hirsuta 542 biebersteinii 819 banatica 836
macrostachya capillaris 989 montana 985
impatiens 542 intermedia 819 besserana 846
medium caryophyllea 984 mucronata 980
parviflora 542 longifolia 819 biebersteinii 847
moravica cespitosa 980 nigra 981
pratensis 543 utzka 820 calcitrapa 834
napi/digera 730 chordorrhiza 976 obtusata 969
quinquefolia 572 vulgaris 819 caliacrae 836
patula colchica 974 oederi 991
resedifolia 542 Carpesium 784 calvescens 846
persicifolia contigua 979 ornithopoda 985
Cardaminopsis 543 cernuum 784 carniolica 838
polymorpha 730 curta 975 ornithopodoides 985
arenosa 544 Carpinus 198 carpatica 840
rapunculus curvata 974 otrubae 979
halleri 543 betulus 198 cetia 839
rapunculoides curvula 970 ovalis 974
neglecta 544 orientalis 198 codruensis 846
romanica dacica 981 pairaei 979
petraea 544 Carthamus 847 coziensis 847
rotundifolia 730 davalliana 969 pallescens 989
Cardaria 563 lanatus 848 cuneifolia 846
scheuchzeri 730 depauperata 990 panicea 990
draba 563 tinctorius 848 cyanus 840
sărata diandra 976 paniculata 978
Carduus 820 Carum 480 degeniana 838
sibirica digitata 984 parviflora 972
acanthoides 821 carvi 480 degenianiformis 838
sparsa dioica 969 pauciflora 969
camporum 821 CARYOPHYLLACEAE diffusa 846
sphaerothrix 725 distans 992 paupercula 988 200
candicans 824 fritschii 844
trachelium disticha 980 pediformis 982
carduelis 822 CARYOPHYLLOIDEAE glastifolia 833
transsilvanica collinus 824 divisa 976 pendula 988
203 globurensis 843
velebitica 731 crispus 822 divulsa 978 pilosa 989
Castanea 192 gracilenta 844
CAMPANULACEAE 724 cylindricus 824 echinata 975 pilulifera 985
dentată 192 haynaldiformis 836
Camphorosma 255 defloratus 821 elata 980 polyphylla 979
pumila 192 Uaynaldii 836
annua 255 fissurae 824 • elongata 975 praecox 974
sativa 192 iberica 834

1092
1093
 CENTAURIUM- CHAMAECYTISUS CHAMAENERION- CIRSIUM
indurata 839 triniifolia 847 glaber 365 multifidum 248 alpinum 294
serrulata 350
jacea 836 triumfetti 841 heuffelii 364 murale 251 alternifolium 293
vulgaris 351
jankae 834 varnensis 846 hirsutus 365 opulifolium 252 Cicer 397
Ceratocarpus 255
jurineifolia 846 x neglecta 842 jankae 364 polyspermum 250 arietinum 397
arenarius 255
kanitziana 844 x popovici-hatzegi 842 Ceratocephala 164 leiocarpus 365 pseudopulifolium 252 Cicerbita 859
kotschyana 843 Centaurium 600 lindemannii 365 pumilio 250 alpina 859
falcata 164
macroptilon 838 erythraea 601 polytrichus 365 rubrum 251 Cichorium 848
orthoceras 164
magocsyana 838 littorale 601 ratisbonensis 364 schraderianum 250 endivia 850
testiculata 164
marschalliana 836 minus 601 Ceratoides 254 Chamaenerion 416 serotinum 252 intybus 848
melanocalathia 839 pulchellum 601 angustifolium 418 strictum 252 Cicuta 479
lateits 254
micranthos 847 spicatum 601 palustre 418 suecicum 252 virosa 479
umbellalum 601 CERATOPHYLLACEAE
mollis 841 Chamaerops 1069 urbicum 251 Cimicifuga 148
Centunculus 599 146
moschata 833 humilis 1069 viride. 252 europaea 148
minimus 599 Ctratophyllum 146
napulifera 840 Chamaespartium vulvaria 250 Circaea 413
Cephalanthera 947 demersum 146
neiceffii 842 sagittale 360 wolffii 251 alpina 413
damasonium 947 submersum 146
nervosa 839 Chamaesyce 429 Chimaphila 588 lutetiana 413
longifolia 947 Cercis 353
nigrescens 838 canescens 430 Chlorocyperus 965 x intermedia 413
rubra 947 siliquastrum 353
orientalis 842 Cereus humifusa 430 glaber 966 Cirsium 824
pallida 846 Cephalaria 757 gloineratus 966
flagelliformis 261 maculata 430 acarna 826
pannonica 836 laevigata 757 longus 966
Cerinthe 624 nutans 429 acaule 826
phrygia 839 pilosa 757 Chondrilla 857
auriculata 625 peplis 429 afrum 827
pinnatifida 841 radiata 758 chondrilloides 857
glabra 625 vulgaris 430 alatum 827
plumosa transylvanica 758 juncea 857
minor 624 Chamerion 416 albidum 824
pontica 834 uralensis 758 Chorispora 538
Ceterach angustifolium 418 arvense 827
pseudodegeniana 838 Cephalorrhynchus 859 tenella 538
javorkaeanum 94 dodonaei 418 bulgaricum 828
pseudomagocsyana 838 tuberosus 859 Chrysanthemum 800
officinarum 94 Chamomilla 799 boujarti 826
pseudophrygia 840 Cerastium 213 alpinum 802 brachycephalum 827
Chaenomeles 341 recutita 799
pseudotenui flora 846 alpinum 217 atratum 800 bulgaricum 828
japonica 341 Chamorchis 941
pugioniformis 838 anomalum 214 balsamita 802 candelabrum 826
lagenaria 341 alpina 941
reichenbachii 847 arvense 217 speciosa 341 carinatum 800 canum 828
Chartolepis 833
reichenbachioides 847 banaticum 216 Chaenorrhinum 686 glastifolia 833 cinerariifolium 803 ciliatum 825
rhenana 847 brachypetalum 214 minus 686 Cheiranthus 537 coronarium 800 creticum 827
rocheliana 836 bulgaricum 214 Chaerophyllum 468 cheiri 537 corymbosum 804 decussatum 825
rumelica 842 cerastoides 213 aromaticum 468 Chelidonium 179 hortorum 803 eriophorum 825
ruthenica 833 dubium 214 aureum 469 majus 179 indicum 803 erisitahles 826
rutifolia 846 eriophorum 217 bulbosum 468 CHENOPODIACEAE 245 . japonicum 803 furiens 825
sadleriana 843 fontanum 216 cicutaria 468 CHENOPODIOIDEAE 247 leucanthemum 802 grecescui 824
salonitana 842 glomeratum 214 hirsutum 468 Chenopodium 248 macrophyllum 804 helenioides 827
scabiosa 843 gracile 214 temulum 468 acerifolium 252 maximum 802 heterophyllum 827
simonkaiana 838 holosteoides 216 Chaiturus album 252 millefolium 803 heterotrichum 828
solstitialis 834 lapponicum 213 marrubiastrum 654 ambrosioides 250 morifolium 803 lanceolatum 824
spinulosa 843 latifolium 217 Chamaecyparis 117 bonus-henricus 250 parthenium 804 ligulare 824
stenolepis 839 pumilum 216 lawsoniana 117 botryodes 251 roseum 803 odontolepis 828
stereophylla 843 ramosissimum 214 nootkatensis 117 botrys 249 rotundifolium 800 oleraceum 826
stoebe 847 semidecandrum 216 pisifera 117 capitatum 251 segetum 800 palustre 827
stricta 841 sylvaticum 216 Chamaecytisus 363 chenopodioides 251 serotinum 803 pannonicum 828
tauscheri 844 transsilvanicum 217 austriacus 364 ficifolium 252 sinense 803 rivulare 828
tenuiflora 844 846 Cerasus 350 banalicus 364 foelidum 250 vulgare 802 serrulatum 825
thirkei 840 avium 351 ciliatus 365 foliosum 251 Chrysopogon 1068 setigerum 827
thracica 833 fruticosa 351 danubialis 364 glaucum 251 gryllus 1068 sintenisii 825
trinervia 840 mahaleb 350 elongatus 365 hybridum 250 Chrysosplenium 293 tuberosum 828

1094 1095
 CITRULLUS - CRATAEGUS CREPIS - CYTISUS
ucranicum 825 esculenta 1072 CRYPTOGRAMACEAE Cydonia 340
mas 422 laevigata 342
vulgare 824 Colutea 384 93 oblonga 340
sanguinea 422 monogyna 342
waldsteinii 828 arborescens 384 sericea 422 nigra 343 Cryptogramma 93 Cymbalaria 685
CISTACEAE 519 Comandra 425 crispa 93 muralis 685
stolonifera 422 oxyacantha 342
Citrullus 580 elegans 425 Cryptomeria 116 Cynanchum 609
Coronilla 394 pentagyna 343
colocynlhis 580 Coma rum 313 coronata 395 rhipidophylla 342 japonica 116 acutum 609
lanatus 580 palustre 313 credea 395 rosifonnis 342 Cucubalus 228 minus 609
Citrus 447 Comastoma 604 baccifer 228 vincetoxicum 609
elegans 395 Crepis 863
aurantium 447 tenellum 604 Cynara 828
emerus 394 biennis 865 Cucumis 581
limon 447 Commelina 949 cardunculus 828
scorpioides 394 capillaris 865 melo 581
sinensis 447 communis 949 scolymus 828
vaginalis 394 conyzifolia 865 sativus 581
Cladium 968 COMMELINACEAE 948 varia 395 foetida 863 Cucurbita 581 Cynodon 1063
mariscus 968 COMPOSITAE 761 Coronopus 564 ficifolia 581 dactylon 1063
jacquinii 865
Cladrastis 358 Coniosclinum 490 didymus 565 maxima 581 Cynoglossum 637
mollis 866
lutea 358 tataricum 490 squamatus 565 moschata 581 creticum 637
neglecta 866
Clcistogenes 1061 Conium 474 Cortusa 595 pepo 581 germanicum 637
negoiensis 866
bulgarica 1061 maculatum 474 matthioli 595 CUCURBITACEAE 579 hungaricum 637
nicaeensis 864
serotina 1061 Conringia 565 Corydalis 180 CUPRESSACEAE 116 officinale 637
pannonica 866
CIcmatis 163 Consolida 156 bulbosa 180 Cupressus 116 Cynosurus 1020
praemorsa 864
alpina 164 ajacis 158 capnoides 180 pulchra 864 arizonica 117 cristatus 1020
integrifolia 163 orientalis 158 cava 180 echinatus 1020
sancta 864 sempervirens 116
recta 164 regalis 156 intermedia 180 CYPERACEAE 958
setosa 864 Cuscuta 615
vitalba 164 Convallaria 912 pumila 180 Cyperus 965
sibirica 865 alba 618
xjackmanii 163 majalis 912 solida 180 approximata 617 difformis 965
succisifolia 866
Clinopodium 660 CONVOLVULACEAE 613 CORYLACEAE 196 taraxacifolia 866 arvensis 617 ferax 965
vulgare 660 Convolvulus 614 Corylus 196 tectorum 865 australis 617 flavescens 967
Clypcola 553 allhaeoides 614 avellana 196 campestris 617 fuscus 965
viscidula 866
jonthlaspi 553 arvensis 614 colurna 196 cesatiana 617 glaber 966
Crocus 929
Cnicus 847 cantabricus 615 maxima 196 epilinum 617 glomeratus 966
aureus 929
bcnedictus 847 elegantissimus 614 Corynephorus 1047 epithymum 618 hamulosus 966
banaticus 929
Cnidium 488 lineatus 614 canescens 1047 chrysanthus 930 europaea 618 longus 966
dubium 488 persicus 614 Cosmos 791 glabrior 617 michelianus 966
flavus 929
silaifolium 488 tricolor 614 bipinnatus 791 heuffelianus 929 gymnocarpa 617 odoratus 965
Cochlcaria 557 Conyza 776 sulphureus 791 maesiacus 929 lupuliformis 616 pannonicus 967
borzaeana 557 canadensis 776 Cotinus 444 olivieri 929 monogyna 615 serotinus 966
pyrenaica 557 Corallorrhiza 945 coggygria 444 penlagona 617 Cypripedium 934
palfasii 929
Coeloglossuin 943 trifida 947 Cotoneaster 341 planiflora 618 calceolus 934
reliculatus 929
viride 943 Coreopsis 791 horizontalis 341 scandens 617 Cystopteris 99
sativus 929
Colchicum 896 tinctoria 791 integerrimus 341 variegatus 929 suaveolens 617 alpina 99
arenarium 897 Coriandrum 474 inelanocarpa 341 tinei 617 fragilis 99
vernus 929
autumnale 897 salivum 414 nebrodensis 341 CUSCUTACEAE 615 montana 99
Crucianella 735
biebersteinii 897 Corispermum 256 niger 341 CYCADACEAE 107 regia 99
angustifolia 736
bulbocodiodies 897 canescens 256 simonsii 341 Cycas 107 sudetica 100
oxyloba 736
fonii ii i i 897 hyssopifolium 258 tomentosus 341 circinalis 108 Cytisanlhus 360
Cruciata 747
haynaldii 897 intermedium 258 Crambe 570 revoluta 108 radiatus 361
CRUCIFERAE 525
neapolitanum 897 leptopterwn 258 maritima 571 Cyclachaena Cytisus 362
Crupina 832
tryphyllum 897 marschallii 256 tatarica 570 xanthiifolia 785 agnipilus 363
vulgaris 832
Colcus 670 nitidum 256 CRASSULACEAE 281 Crypsis 1062 Cyclamen 596 ambiguus 363
blumei 670 CORNACEAE 420 Crataegus 342 persicum 596 nigricans 362
aculeată 1062
Colocasia 1072 Cornus 420 calycina 342 purpureus 596 rectipilosus 363
alopecuroides 1062
antiquorum 1072 alba 422 curvisepala 342 CYCLOLOBEAE 247 scoparius 362
schoenoides 1062

1096 1097
 DACTYLIS - D0R0N1CUM DORYCNIUM - EPHEDRA
D Dendranthema 802 speciosus 223 carpaticum 811 austriaca 103 Elatine 504
DENNSTAEDTIACEAE 93 spiculifolius 225 carthusiana 103
caucasicum 811 alsinastrum 504
Dentaria 571 superbus 223 cristata 102
Dactylis 1019 clusii 810 ambigua 506
bulbifera 571 tenuifolius 227 dilatata 103
aschersoniana 1019 columnae 811 gyrosperma 504
enneaphyllos 572 trifasciculatus 224 expansa 103
glomerata 1019 cordalum 811 hexandra 506
glandulosa 572 Dicentra filix-mas 102
polygama 1019 glaciale 810 hungarica 506
quinquefolia 572 spectabilis 180 filix-mas 96
Dactylorhiza 939 grandiflorum 811 hydropiper 504
Deschampsia 1045 Dichanthium 1068 pallida 103
cordigera 940 hungaricum 810 macropoda 506
cespitosa 1045 ischaemum 1068 remota 103
fistulosa 941 orientale 811 triandra 506
flexuosa 1045 Dichostylis 965
fuchsii 940 pardalianches 811 spinulosa 103 Elaeagnus 418
Dcscurainia 531 hamulosa 966
incarnata 940 stiriacum 804 810 submontana 103 angustifolia 419
sophia 531 michelianus 966
maculata 939 Dorycnium 382 thelypteris 103 Eleocharis 962
Deutzia 279
majalis 941 Dictamnus 447 germanicum acicularis 964
crenată 279
saccifera 940 albuş 447 herbaceum austriaca 965
gracilis 279 pentaphyllum
Diervilla carniolica 964
sambucina 939 scabra 279
florida. 752 Draba 553 E mamillata 965
sulphurea 939 sieboldiana 279
Digitalis 698 aizoides 554 mitracarpa 965
Dahlia 788 Dianthus Ecballium 580
ferruginea aizoon 555 ovata 962
pitulata 788 armeria 222 grandiflora elaterium 580
carinthiaca 556 palustris 965
coccinea. 788 banaticus 227 lanata Echinochloa 1064
compacta 554 parvula 964
rose a. 788 barbatus 222 purpurea colonum 1064
dorneri 555 pauciflora 964
variabilis. 788 bessarabicus 226 Digitaria 1065 crus-galli 1064
dubia 556 quinqueflora 964
Danaa callizonus 223 ciliaris 1065 hostii 1065
fladnitzensis 555 soloniensis 962
cornubiense 475 campestris 225 ischaemum 1065 macrocarpa 1065
haynaldii 554 uniglumis 964
Danthonia 1060 capitatus 226 sanguinalis 1065 oryzicola 1064
kotschyi 556 Eleusinc 1063
alpina 1060 carthusianorum 227 DIOSCOREACEAE oryzoides 1065
lasiocarpa 555 indica 1063
calycina 1060 caryophyllus 228 Diphasiastrum muralis 554 phyllopogon 1064 Elodea 885
decumbens 1060 chinensis 228 alpinum 81 nemorosa 554 Echinocystis 582 canadensis 885
provincialii 1060 collinus 224 complanatum 81 pyrenaica. 556 lobată 582 nuttallii 885
Daphne 419 deltoides 222 tristachyum 81 siliquosa 556 Echinophora 467 Elsholtzia 670
blagayana 420 deşerţi 224 Diphasium stellata 556 sibthorpiana 468 ciliata 670
cneorum 420 diutinus 226 alpinum 81 verna 556 tenuifolia 468 Elymus 1032
laureola 420 dobrogensis 224 complanatum 81 Dracocephalum 647 Echinops 818 athericus 1034
mezereum 420 euponlicus 224 tristachyum 81 austriacum 647 banaticus 818 caninus 1033
Dasypyrum 1037 giganteus 227 Diplotaxis 565
glacialis 223 moldavica 647 cominutalus 818 elongatus 1033
villosum 1037 erucoides 565 exaltatus 818
guttatus 224 ruyschiana 647 farctus 1032
Datura 713 muralis 567 microcephalus 818
henteri 227 ihymiflorum 647 hispidus 1033
Daucus 473 tenuifolia 565 ruthenicus 818
kitaibelii 226 triflorum 647 panormitanus 1033
broteri 473 viminea 567 sphaerocephalus 818
kladovanus 226 Drosera 513 pycnanthus 1034
carota 473 DIPSACACEAE 756 Echium 627
leptopetalus 225 anglica 513 repens 1034
guttatus 473 Dipsacus 757 italicum 627
membranaceus 224 intermedia 513 Elyna 968
Dclphinium 156 fullonum 757 maculatum 627
nardiformis 225 longifolia 513 myosuroides 968
cultorum 156 gmelinii 757 rubrum 627
pallens 224 225 rotundifolia 513 Elytrigia 1032
elatum 156 lacinialus 757 russicum 627
petraeus 226 x obovata 513 atherica 1034
fissum 156 pilosus 757 vulgare 627
pinifolius 227 DROSERACEAE 512 intermedia 1033
grandiflorum 156 strigosus 757 Eclipta 789
platyodon 226 Dryas 321 repens 1034
iiilerniedium 156 pratensis 225 sylvestris 757 prostrata 789
octopetala 321 EMPETRACEAE 586
simonkaianum 156 pseudarmeria 222 Dolichos 410 Edraianthus 733 Empetrum 587
DRYOPTERIDACEAE 94
Dendranthema relimannii 224 lablab 410 graminifolius 733
Dryopteris 102 hermafroditum 587
indicum 803 serotinus 225 Doronicum 810 ELAEAGNACEAE 418
affinis 102 nigrum 587
morifolium 803 austriacum 810 ELATINACEAE 504 Ephcdra 120
assimilis 103

1098 1099
 EPILOBIUM - EUPHORBIA
EUPHRASIA - FICUS
distachya 120 Eragrostis 1061 sativa 569 helioscopia 432 fortunei 428 diffusa 1005
EPHEDRACEAE 120 cilianensis 1062 Erucastrum 569 humifusa 430 japonicus drymeja 1001
Epilobium 414 megastachya 1062 gallicum 570 jacquini 433 latifolia 428 eskia 1002
adenocaulon 415 minor 1062 nasturtiifolium 569 lathyris 430
adnatum 416 nana 426 filiformis 1008
pilosa 1061 Eryngium 467 leptocaula 436 radicans 428 gautieri 1002
alpeslre 415 poaeoides 1062 campestre 467 lingulata 433
alpinum 416 Eranthis 149 verrucosa 428 gigantea 1001
maritimum 467 lucida 436
alsinifolium 416 hyemalis 151 planum 467 glacialis 1006
maculata 430 heteromalla 1005
anagallidifolium 416 Erechtites 810 Erysimum 534 marginată 429
anguslifolium 418 hieracifolia 810 banaticum 535 myrsinites 434
F heterophylla 1005
ciliatum 415 Eremopyrum 1029 laevigata 1009
cheiranthoides 534 nicaeensis 435
collinum 415 orientale 1030 cheiri 537 montana 1001
nutans 429 FABACEAE 353
dodonaei 418 triticeum 1029 nigrescens 1005
comatum 534 palustris 433 LEGUMINOSAE 353
hirsutum 414 Erianthus 1067 nitida 1005
crepidifolium 535 paralias 435 FAGACEAE 190
lamyi 416 hostii 1067 ovina 1010
cuspidatum 534 peplis 429 FAGOIDEAE 190
lanceolatum 415 pachyphylla 1008
ravennae 1067 diffusum 534 peplus 434 Fagopyrum 267
montanum 415 pallens 1009
ERICACEAE 582 exaltatum 535 platyphyllos 432 esculentum 267
nutans 416 panciciana 1007
ER1COIDEAE 583 hieraciifolium 535 polychwma 433 sagittatum 267
obscurum 416 paniculata 1010
Erigeron 776 hungaricum 535 pulcherrima 430 tataricum 267 picta 1005
palustre 415 acris 777 odoratum 535 salicifolia 435 Fagus 190 polesica 1009
parviflorum 414 alpinus 777 pannonicum 535 segetalis 434 orientalis 192 porcii 1005
roseum 415 annuus 776 repandum 534 seguieriana 435 sylvatica 192 pratensis 1001
tetragonum 416 atticus 777 saxosum 534 serrulata 432 taurica 192 pseudodalmatica 1008
Epipactis 947 canadensis 776 witmannii 535 stricta 432 Falcaria 480 pseudovina 1007
albensis 948 glabratus 776 Erythronium 904 supina 430 vulgaris 480 pulchella 1002
atrorubens 947 nanus 777 dens-canis 904 taurinensis 434 Fallopia 266 pulchra 1007
helleborine 948 neglectus 777 Eschscholzia 179 tommasiniana 436
baldschuanica 266 pumila 1004
latifolia 948 podolicus 777 californica 179 villosa 432
convolvulus 267 quadriflora 1004
leptochilla 948 uniflorus 777 Euclidium 538 virgata 436
dumetorum 267 rubra 1006
microphylla 947 Eriochloa 1065 syriacum 538 EUPHORBIA C E A E 429
japonica 267 rupicola 1008
palustris 947 villosa 1065 Eupatorium 770 Euphrasia 699
sachalinense 267 stricta 1007
purpurata 948 Eriophorum 962 cannabinum 770 arctica 700
x bohemica 267 supina 1010
sessilifolia 948 alpinum 961 Euphorbia 430 gracilis 701
Ferula 491 sylvatica 1001
viridijlora 948 angustifolium 962 agraria 435 hirtella 700
heuffelii 491 tatrae 1005
Epiphyllum gracile 962 amygdaloides 435 illyrica
sadlerana 491 tenuifolia 1008
Iruncatiim 261 latifolium 962 angulata 433 ' kerneri
Ferulago 491 trichophylla 1006
Epipogium 944 polystachion 962 basarabica 436
Iiburnica 701 campestris 491 vaginata 1008
aphyllum 944 scheuchzeri 962 brittingeri 436
nemorosa confusa 492 valesiaca 1007
EQVISETACEAE 84 vaginatum 962 cadrilateri 435
officinalis galbanifera. 491 versicolor 1004
Equisctum 84 Eritrichium 635 carniolica 433
picta violacea 1005
arvense 84 nanum 635 carpatica 433 meoides 492
wagneri 1007
fluviatile 86 Erodium 453 chamaesyce 430 micrantha 701 sylvatica 492
xanthina 1002
hyemale 86 ciconium 453 cyparissias 436 minima Festuca 1001
Festulolium 1010
limosum 86 cicutarium 453 dulcis 433 rostkoviana 700 airoides 1010
adscendens 1010
maximum 84 hoefftianum 454 epithymoides 433 salisburgensis altissima 1001
loliaceum 1010
palustre 86 ruthenicum 453 esula 436 stricta 695 amethystina 1004
Ficaria 164
pratense 86 Erophila 556 exigua 434 tatarica 702 arundinacea 1001
verna 164
ramosissimum 86 praecox 556 falcata 434 uechtritziana 701 beckeri 1009 Ficus 186
sylvaticum 86 spatulata 557 fonlqueriana 434 Eurotia bucegiensis 1006 carie a 186
telmateia 84 verna 556 gerardiana 435 ceratoides 254 callieri 1006 elastica 186
variegatum 86 Eruca 569 graeca 434 Euonymus 426 carpatica 1002 Filaginella 780
europaea 428 curvula 1009

1100
1101
 FU AGO - GALIUM GASTRIDIUM - GLYCYRRHIZA
utiginosa 781 imperialis 899 plicatus 922 saxatile 747 pannonica 602 montanum 320
Filago 778 meleagris 899 Galega 383 schultesii 743 phlogifolia 602 reptans 320
apiculata 778 montana 900 officinalis 383 scutellaris 743 pneumonanthe 603 rivale 321
arvensis 780 orientalis 900 Galcobdolon 650 sudeticum 747 praecox 604 urbanum 321
germanica 778 tenella 900 luteum 650 spurium 759 punctata 602 Ginkgo 108
lutescens 778 Fuchsia 413 montanum 651 sylvaticum 743 tenella 604 biloba 108
minima 780 boliviana 413 Galcopsis 652 tricorne 739 utriculosa 602 GINKGOACEAE 11
montana 780 fulgens 413 angustifolia 653 tricornutum 739 verna 603 Gladiolus 930
vulgaris 778 magellanica 413 bifida 653 tenuissimum 740 Gentianella 604 communis 931
Filipendula 323 x hybrida 413 ladanum 652 uliginosum 742 amarella 604 illyricus 930
he.xapetala 323 Fumana 521 pubescens 653 valantioides 740 austriaca 604 imbricatus 930
ulmaria 323 procumbens 521 segetum 652 verum 744 axyllaris 604 italicus 930
vulgaris 323 Fumăria 180 speciosa 653 verticillatum 740 baltica 604 palustris 930
Fimbristylis 967 densiflora 183 tetrahit 653 volhynicum 745 bohemica 604 segetum 930
annuua 967 jankae 181 Galinsoga 789 wirtgenii 744 bulgarica 604 x colvillii 931
bisumbellala 967 kralikii 181 ciliata 790 x ochroleucum 744 ciliata 603 x gandavensis 931
dichotoma 967 officinalis 183 parviflora 789 x pomeranicum 744 lutescens 604 Glaucium 178
Foeniculum 487 parviflora 181 quadriradiata 790 Gastridium 1050 praecox 604 corniculalum 179
vulgare 487 rostel lata 183 Galium 739 ventricosum 1050 tenella 604 flavum 179
Forsythia 612 schleicheri 181 abaujense 743 Gazania 818 Gentianopsis 603 Glaux 597
europaea 613 thuretii 181 album 745 rigens 818 ciliata 603 maritima 597
inlennedia 613 vaillantii 181 anisophyllon 747 splendens 818 GERANIACEAE 449 Glechoma 648
suspensa 613 FUMARIACEAE 179 aparine 739 Genista 360 Geranium 450 hederacea 648
viridissima 613 austriacum 747 albida 361 asphodeloides 453 hirsuta 648
Fragaria 312 baillonii 740 germanica 361 bohemicum 451 Gleditsia 353
collina 313 boreale 740 januensis 361 caeruleatum 453 triacanthos 353
elatior 313 G debile 740 ovata 361 cinereum 452 Glinus 199
grandiflora 313 constrictum 742 pilosa 361 collinum 453 lotoides 199
moschata 313 Gagea 901 cruciata 748 radiata 361 columbinum 451 Globularia 715
vesca 313 arvensis 904 divaricatum 740 sagittalis 360 dissectum 451 bisnagarica 715
viridis 313 bohemica 904 erectum 745 sessilifolia 361 divaricatum 451 punctata 715
x ananassa 313 bulbifera 903 erupţi vum 746 tinctoria 362 lucidum 450 Gloxinia
Frangula 438 fistulosa 903 flavescens 744 triangularis 361 macrorrhizum 451 hybrida 717
alnus 438 granatelii 904 fruticosum 747 trifoliata 361 molie 450 Glyceria 1024
Frankenia 522 lutea 903 glaucum 745 Genistella 360 palustre 453 aquatica 1025
hirsuta 524 minima 903 humifusum 742 Gentiana 601 phaeum 452 arundinacea 1025
hispida 524 podolica 903 kitaibelianum 744 acaulis 603 pratense 452 declinata 1025
pulverulenta 524 pratensis 901 lucidum 744 asclepiadea 602 purpureum 450 fluitans 1025
FRANKENIACEAE 522 pusilla 903 moldavicum 745 austriaca 604 pusillum 451 maxima 1025
Fraxinus 610 reticulată 903 mollugo 745 axillaris 604 pyrenaicum 452 nemoralis 1025
americana 610 saxatilis 904 octonarium 745 bulgarica 604 robertianum 450 notata 1025
angustifolia 611 spathacea 903 odoratum 742 ciliata 603 rotundifolium 451 plicata 1025
coriariaefolia 611 szovitzii 904 palustre 742 clusii 603 sanguineum 452 Glycine 410
excelsior 611 villosa 904 parisiense 740 cruciata 602 sibiricum 452 hispida 410
ornus 610 Gaillardia 790 pedemontanum 747 excisa 603 sylvaticum 453 max 410
pallisiae 611 aristată 790 pseudaristatum 744 frigida 603 Gerbera 772 soja 410
pennsylvanica 611 pulchella. 790 pumilum 747 germanica 604 jamesonii 772 ussuriensis 410
Freesia 930 purpureum 743 kochiana 603 GESNERIACEAE 716 Glycyrrhiza 392
Galanthus 922
armstrongii 930 rivale 742 lutea 601 Geum 320 echinata 392
elwesii 923
refracta 930 rotundifolium 740 nivalis 60^ DlPnninun 4 J1
graecus 923 dlCppiCUIIl JLl giaura jyz
Fritillaria 899 rubioides 741 orbicularis 603 coccineum 321 glandulifera 392
nivalis 922

1102
1103
 GNAPHALIUM - HESPERIS HEUCHERA - HOLCUS
Gnaphaliuiu 780
lanatwn. 782
H pratense 1042 oblusa 537 integratum 878 ramosum 874
pubescens 1040 pycnotricha 537 inuloides 877 robustum 876
luleo-album 781 versicolor 1040 sibirica 536 jankae 871 rohacsense 872
norvegicum 781 Hacquetia 467
Heliosperma 228 sylvestris 537 juranum 875 rotundatum 879
supinum 781 epipactis 467
quadrifidum 234 tristis 536 jurassicum 875 sabaudum 876
Halimione 254
sylvaticum 781 HELIOTROPIOIDEAE Heuchera 294 kotschyanum 877 schmidtii 872
pedunculata 254
uliginosum 781 622 sanguinea 294 krasanii 872 scitulum 871
verrucifera 254
Goniolimon 277 Hcliotropium 622 Hibiscus 512 lachenalii 880 semisilvaticum 878
Halocnemum 258
besseranum 278 arborescens 624 esculentus 512 lactucella 869 sparsum 872
strobilaceum 258
colii num 278 curassavicum 624 syriacus 512 laevigatum 875 stenolepis 879
HALORAGACEAE 410 lanceolatum 875
tataricum 278 dolosum 624 trionum 512 stygium 871
Hammarbya 945 lasiophyllum 872
Goodyera 945 europaeum 624 Hieracium 867 subbifidiforme 878
paludosa 945 alpicola 869 latifolium 876
repens 945 peruvianum 624 subtellatum 878
Haplophyllum 447 alpinum 871 latobrigorum 877 sudeticum 871
Gossypium 512 suaveolens 624
ciliatum 447 approximatum 879 laurinum 874 sylvaticum 878
herbaceum 512 supinum 624
patavinum 447 Hclleborus 149 argillaceum 880 levitomentosum 866 telekianum 877
hinutum 512 suaveolens 447 dumetorum 149 atratum 871 macilentum 875 transsylvanicum 879
GRAMINEAE 992 llaynaldia 1037
multifidum 149 aurantiacum 869 macranthum 867 umbellatum 874
Gratiola 687 villosa 1037 odorus 149 auratum 876 maculatum 879 umbrosum 877
officinalis 687 Hedera 461 auricula 869 magocsyanum 877
purpurascens 149 vagum 876
Grindclia 848 helix 461 barbatum 875 morisianum 877 valdepilosum 876
Helminthia
squarrosa 848 Hcdysarum 395 bauhini 870 murorum 878 villosum 877
echioides 853
Groeniandia 889 grandiflorum 395 bifidellum 872 negoiense 866 virgultorum 876
Hvlmintotheca 853
densa 889 hedysaroides 395 echioides 853 bifidum 879 neorupicola 872 virosum 876
Grossulaiia Heleochloa 1062 Hemcrocallis 898 bohatschianum 872 nigrescem 871 vulgatum 880
reclinata 280 alopecuroides 1062 flava 898 brachyphyllum 876 nigrescens 871 wiesbaurianum 879
GROSSULARIACEAE 279 schoenoides 1062 fulva 898 bupleurifolium 875 nigritum 871 Hierochloe 1046
Gymiiadenia 942 Helianthcmum 520 lilioasphodelus 898 caesiiflorum 879 obliquum 876 australis 1046
albida 943 alpestre 521 Hepatica 163 caesium 878 oblongum 878 odorata 1046
conopsea 942 canum 521 caespitosum 870 pallescens 878 repens 1046
nobilis 163
frivaldii 943 hinutum 520 transsilvanica 163
caniliosum 879 pallidum 872 Himantoglossum 941
odoratissima 943 lasiocarpum 520 cardiobasis 879 pannosum 871 hircinum 941
Heraclcum 496
Gymnocarpium 104 ledifolium 520 cymosum 870 paxianum 872 Hippeastrum
carpaticum 496
nummularium 520 decipiens 871 perfoliatum 875 equestre 922
dryopteris 104 flavescens 498
oelandicum 521 densiglandulosum 878 pietroszense 872 vittatum 922
robertianum 104 palmatum 496
rupifragum 521 i dentatum 879 piliferum 878 x hybridum 922
Gymnocladus 353 sosnowskii 498
dumosum 876 pilosella 867 HIPPOCASTANACEAE
dioica 353 salicifolium 520 sphondylium 498
echioides 870 piloselloides 870 443
Gymnospermium 142 Ilelianthus 787 Hcrminium 944
epimedium 875 pilosum 877 Hippocrepis 395
altaicum 142 annuus 787 monorchis 944
exotericum 878 pocuticum 875 comosa 395
Gypsophila 217 decapetalus. 788 Hcrniaria 238
flagellare 869 pojoritense 876 emerus 394
collina 220 tuberosus. 788 glabra 238
flagelliferum 876 praealtum 870 Hippophae 419
fastigiata 220 Helichrysum 781 hirsuta 238
florentinum 870 praebiharicum 870 rhamnoides 419
glomerata 220 arenarium 782 incana 238 praecurrens 878
fritzei 871 IHPPURIDACEAE 671
muralis 217 bracteatum. 781 odorata 238 gentile 878 pratense 870
petiolare. 782 polygama 238 Hippuris 671
pallasii 220 glabratum 879 prenanthoides 875 vulgaris 671
paniculata 220 petiolatum. 782 Hcspcris 536 glaucinum 878 pseudoflexuosum 879
cladotricha 536 Holcus 1046
perfoliata 220 Helictotrichon 1039 grandidens 878 pseudolaurinum 874
matronalis 536 Ianatus 1046
petraea 220 compressum 1040 halimifolium 876 pseudopilosella 869 mollis 1046
decorum 1039 moniliformis 537 hoppeanum 867 racemosum 875
repens 220 Holoschoenus
laevigatum 1040 nivea 537 incisum 878 racemosum 875
trichotoma 220 vulgaris 961
planiculme 1042 oblongifolia 537

1104 1105
 HOLOSTEUM - ISOLEPIS ISOPYRUM - LACTUCA
Holosteum 211 Hypecoum 183 ensifolia 782
umbellatum 211 supina 960 jacquinii 956 drymeia 759
ponticum 183 germanica 783
Homogyne 809 Isopyrum 151 lampocarpus 954 dumetorum 759
torulosum 183 helenium 782
alpina 809 thalictroides 151 liltoralis 953 kitaibelii 760
imberbe 183 hirta 783
sylvestris 809 Iva 785 maritimus 953 longifolia 759
procumbens 183 oculus-christi 783
Hordclymus 1038 xanthiifolia 785 minutulus 950 macedonica 759
Hypericum 502 sabuletoruin 783
asper 1039 mutabilis 950 sylvatica 759
alpigenum 504 salicina 783
europaeus 1038 calycinum 502 obtusiflorus 954 Kobresia 968
spiraeifolia 783
Hordcum 1037 elegans 503 J ranarius 950 myosuroides 968
Ipomoea 615
bulbosum 1037 1038 hirsutum 502 sphaerocarpus 956 simpliciuscula 968
batatas 615
distichon 1037 humifusum 502 squarrosus 956 Kochia
purpurea 615 Jasione 733
geniculatum 1038 maculatum 503 dentata 734 subnodulosus 954 laniflora 256
rubro-coerulea 615
hystrix 1038 montanum 503 heldreichii tenageia 956 prostrata 255
tricolor 615
jubatum 1038 perforatum 502 jankae tenuis 951 scoparia 256
IRIDACEAE 924
marinum 1038 quadrangulum 503 montana thomasii 956 sieversiana 256
Iris 924
murinum 1038 richeri 504 orbiculata tommasinii 953 Koeleria 1042
albicans 927
nodosum 1038 rochelii 503 aphylla 927 Jasminum 612 trifidus 950 brevis 1043
pratense 1038 rumeliacum 503 arenaria 926 fruticans 612 triglumis 953 cristata 1043
secalinum 1038 tetrapterum 503 brandzae 925 officinale 612 tyraicus 953 degenii 1043
vulgare 1037 umbellatum 504 florentina 927 Jovibarba 282 JUNIPEROIDEAE 119 eriostachya 1043
TIornungia 559 Hypochaeris 851 germanica 927 globifera 282 Juniperus 119 glauca 1043
petraea 559 glabra 851 graminea 925 heuffelii 282 chinensis 120 gracilis 1043
Hottonia 596 maculata 851 halophila 925 hirta 283 communis 119 lobată 1043
palustris 596 rădicata 851 humilis 925 926 sobolifera 283 horizontalis 119 macrantha 1043
Humulus 186 uniflora 851 hungarica 927 JUGLANDACEAE 189 sabina 119 nitidula 1043
japonicus 187 Hyssopus 662 lepida 927 Juglans 189 sibirica 119 pyramidata 1043
lupulus 186 officinalis 662 inellita 926 cinerea 190 virginiana 120 splendens 1044
scandens 187 nyărădiana 927 nigra 190 Jurinea 829 Koelreuteria 443
Huperzia 80 pallida 926 regia 190 arachnoidea 830 paniculata 443
Hutchinsia 558 pontica 925 JUNCACEAE 949 dobrogensis 830 Kohlrauschia 221
petraea 559 pseudacorus 926 JUNCAGINACEAE 885 glycacantha 830 prolifera 221
Hyacinthella 905 pseudocyperus 925 Juncellus 965 ledebourii 832 saxifraga 222
leucophaea 905 Iberis 562
pumila 926 serotinus 966 linearifolia 830 Krascheninnikovia 254
Hyacinthus 905 amara. 562
reichenbachii 926 Juncus 950 mollis 830 ceratoides 254
orientalis 905 pinnata. 562
ruthenica 925 acutiflorus 956 simonkaiana 832
Hydrangea 278 saxatilis 562
sibirica 926 alpinoarticulatus 954 stoechadifolia 830
arborescens 278 semperflorens 562 /

sintenisii 925 alpinus 954

macrophylla 278 sempervirens 562 tzar-ferdinandii 830 L
spuria 925 ambiguus 950
opuloides 278 umbellata 562
suaveolens 926 articulatus 954
paniculata 278 Ilex 428 atratus 954 LABIATAE 640
variegata 927
HYDRANGEACEAE 278 aquifolium 428 x sambucina 927 bufonius 950 K Laburnum 362
Hydrocharis 883 Impatiens 454 Isatis 533 bulbosus 954 alpinum 362
morsus-ranae 885 glandulifera 455 praecox 533 capitatus 953 Kernera 557 anagyroides 362
HYDROCHARITACEAE balsamina 455 tinctoria castaneus 954 saxatilis 557 Lactuca 861
883 noli-tangere 455 ISOETACEAE 82 compressus 951 Kerria 300 aurea 861
HYDROPHYLLACEAE parviflora 455 Isoetes 82 con gloineratus 951 japonica 300 chaixii 861
619 roylei 455 echinospora 82 dudleyi 951 Kickxia 685 glandulosa 859
Hymenolobus 558 Inula 782 lacustris 82 effusus 951 elatine 685 perennis 861
procumbens 558 bifrons 782 setacea 82 filiformis 951 spuria 685 quercina 861
Hyoscyamus 709 britannica 783 Isolepis 961 gerardi 951 Knautia 758 romana 862
HYPECOACEAE 183 conizăe 782 setacea 961 hybridus 950 arvensis 759 saligna 862
inflexus 953 dipsacifolia 759 sativa 862

1106 1107
 LEUZEA - LUZULA
LAGENARIA - LEUCOJUM
serriola 862 frivaldii 943 vulgaris 684 Loiseleuria 585
aphaca 404 nigricans 404
sonchifolia 861 Leuzea 833 x kocianovicii 684 procumbens 585
aureus 407 LENTIBULARIACEAE
tatarica 861 altaica 833 Lindernia 689 Lolium 1010
cicera 405 723
viminea 861 salina 833 dubia 689 italicum 1011
hallersteinii 406 Leontodon 851
virosa 862 Levisticum 490 procumbens 689 loliaceum 1010
hirsutus 405 asper 853
Lagenaria 581 officinale 490 pyxidaria 689 multiflorum 1011
inermis 407 autumnalis 852
siceraria 581 Leymus 1029 Linnaea 749 perenne 1011
lacteus 406 crispus 853
Lagoseris 863 laevigatus 407 sabulosus 1029 borealis 749 remotum 1011
croceus 852 Libanotis Linum 455 rigidum 1010
sanda 864 latifolius 404 hispidus 853 montana 483 angustifolium 456 temulentum 1011
LAMIACEAE 640 laxiflorus 407 incanus 852 Ligularia 817 austriacum 457 Lomatogonium 605
Lamium 651 linifolius 404 montanus 852 bucovinensis 817 bienne 456 carinthiacum 605
album 652 montanus 404 pseudotaraxaci 852 carpalhica 817 catharticum 455 Lonicera 750
amplexicaule 651 niger 407 repens 852 glauca 817 crepitans 456 alpigena 751
bifidum 651 nissolia 404 rilaensis 852 sibirica 817 dehiscens 456 caerulea 751
billiynicum 652 odoratus 405 saxatilis 851 Ligusticum 490 extraaxilare 458 caprifolium 751
garganicum 652 pallescens 406 taraxacoides 851 mutellina 490 flavum 456 japonica 751
hybridum 651 palustris 404 Leontopodium 780 mutellinoides 490 gallicum 456 korolkowii 751
inciswn 651 pannonicus 406 alpinum 780 Ligustrum 612 hirsutum 457 nigra 751
maculatum 652 pratensis 406 Leonurus 653 ovalifolium 612 hologynum 456 tatarica 751
purpureum 651 sativus 405 cardiaca 654 vulgare 612 indehiscens 457 xylosteum 751
Lamprocapnos 179 setifolius 405 marrubiastrum 654 LILIACEAE 894 nervosum 457 LORANTHACEAE 425
spectabilis 180 sphaericus 405 quinquelobatus 653
sylvestris 405 Lilium 898 pallasianum 456 LORANTHOIDEAE 425
Lappula 636 Lepidium 563
barbata 636 transsilvanicus 407 bulbiferum 899 perenne 458 Loranthus 425
campestre 563 candidum 898 tauricum 456 europaeus 425
deflexa 636 tuberosus 406 crassifolium 563
echinala 636 venetus 407 carniolicum 899 tenuifolium 457 Lotus 382
densiflorum 564 lancifolium 899 trigynum 456 angustissimus 382
heteracantha 636 vernus 407 draba 563
myosotis 636 versicolor 406 martagon 899 uninerve 456 corniculatus 383
graminifolium 564 regale 899 usitatissimum 456 glaber 382
patula 636 Laurocerasus 352 latifolium 563
semidocta 636 tigrinum 899 Liparis 945 maritimus 383
officinalis 352 neglectum 564
spinocarpos 636 Limodorum 944 loeselii 945 pedunculatus 382
Lavandula 646 perfoliatum 563
squarrosa 636 abortivum 944 Liriodendron 142 tenuis 382
Lavathera 510 ruderale 564 Limonium 276
Lapsana 850 tulipifera 142 tetragonolobus 383
thuringiaca 510 sativum 564 bellidifolium 277
communis 850 Listera 944 uliginosus 382
trimestris 510 virginicum 564 gmelinii 277
LARICOIDEAE 113 cordată 944 Ludwigia 413
Ledum 585 Lepidotis latifolium 277
Larix 113 ovata 944 palustris 414
palustre 585 inundata 80 ' meyeri 277
decidua 113 Lithospermum 625 Lunaria 548
Lcersia 1063 Leucanthemella tomentellum 277
kaempferi 113 arvense 625 annua 548
oryzoides 1063 serotina 803 vulgare 277
leplolepis 113 officinale 625 rediviva 548
Legousia 733 Leucanthemopsis Limosella 689
Laser 499 purpurocaeruleum 625 Lupinus 358
Lembotropis 362 alpina 802 aquatica 689
trilobum 499 Littorella 676 albuş 360
nigricans 362 Leucanthemum 800 LINACEAE 455
Lascrpitium 498 uniflora 676 angustifolius 360
Lemna 1076 atratum 800 Linaria 683
archangelica 499 Lloydia 901 hirsutus 360
gibba 1076 maximum 802 alpina 684
krapfii 499 serotina 901 luteus 360
minor 1076 rotundifolium 800 angustissima 684
latifolium 499 Lobclia 734 micranthus 360
minuscula 1076 vulgare 802 arvensis 684
prutenicum 499 LOBELIACEAE 734 perennis 360
minuta 1076 waldsteineii 800 dalmatica 683
si Ier 499 Lobularia 553 polyphyllus 358
trisulca 1076 Lcucojum 922 euxina 683
Lastrea 104 maritima 553 varius 360
LEMNACEAE 1075 aestivum 922 genistifolia 683
limbosperma 104 Logfta 778 Luzula 956
Lens 403 vernum 922 macroura 684
Lathraea 707 arvensis 780 albida 957
culinaris 403 Leucorchis rulhenica 684
Lathyrus 404 minima 780 allionii 956
esculenta 403 albida 943

1109
1108
 LYCHNIS - MELANDRIUM MELICA - MYOSOTIS
alpinopilosa 956 portula 411 Marrubium 646 noctiflorum 229 Merendera 897 mantica 212
campestris 958 salicaria 411 peregrinum 646 rubrum 230 sobolifera 897 Molinia 1060
flavescens 956 thymifolium 412 pestalozzae 646 viscosum 235 Mespilus 340 caerulea 1060
forsteri 956 tribracteatum 411 praecox 646 zawadskii 235 germanica 340 euxina 1060
luzulina 956 virgatum 411 vulgare 646 Meiica 1022 Meum 488 MOLLUGINACEAE 199
luzuloides 957 Marsilea 104 altissima 1024 athamanticum 488 Mollugo 199
multiflora 958 quadrifolia 104 ciliata 1024 Micromeria 662 cerviana 199
nemorosa 957 MARSILEACEAE 104
Ai nutans 1024 pulegium 662 Moneses 588
nivea 957 Matricaria 799 picta 1024 Micropus uniflora 588
pallescens 958 chamomilla 799
Maclura 186 transsilvanica 1024 erectus 778 Monochoria 893
pallidula 958 discoidea 799
pomi fera 186 uniflora 1024 Microrrhinum 686 korsakowii 893
pilosa 956 inodora 799
Magnolia 141 Melilotus 370 Microstylis 945 Monotropa 589
sieberi 957 matricarioides 799
acuminată 141 albuş 371 monophyllos 945 hypophegea 589
spadicea 956 perforata 799
denudata 141 altissimus 371 Milium 1055 hypopitys 589
spicata 957 recutita 799
hypoleuca 141 arenarius 371 effusum 1055 MONOTROPACEAE 589
sudetica 958 suaveolens 799
kobus 141 dentatus 370 vernale 1055 Monstera 1072
sylvatica 957 tenuifolia 799
obovata 141 officinalis 371 Mimosa 352 deliciosa 1072
Lychnis 236 trichophylla 799
stellata 141 polonicus 371 pudica 352 Montia 200
chalcedonica 236 Matteuccia 99
x soulangeana 141 tauricus 371 MIMOSACEAE 352 minor 200
coronaria 237 struthiopteris 99
yulan 141 wolgicus 371 Mimulus 687 verna 200
flos-cuculi 237 Matthiola 537 Melissa 660 guttatus. 687 MONTIOIDEAE 200
nivalis 230 MAGNOLIACEAE 141 incana 537 MORACEAE 185
officinalis 660 moschatus. 687
viscaria 237 Mahonia 144 longipetala 538 Melittis 650 Minuartia 204 Morus 186
Lycium 709 aquifolium 144 Medicago 367 melissophyllum 650 adenotricha 206 alba 186
barbarum 709 Maianthemum 914 arabica 370 Mentha 667 austriaca 206 nigra 186
halimifolium 709 bifolium 914
falcata 368 aquatica 668 capillacea 205 Mulgedium
Lycopersicon 713 Malabaila 495
hispida 370 arvensis 667 cataractarum 207 alpinum 859
LYCOPODIACEAE 79 graveolens 496
lupulina 368 longifolia 670 fastigiata 205 Muscardinia
Lycopodiella Malaxis
marina 368 nemorosa 670 frutescens 207 rotundifolia 440
inundata 80 monophyllos 945 media 370 pulegium 667 glomerata 204 Muscari 905
Lycopodium 80 MALOIDEAE 340 minima 370 spicata 668 hamata 205 armeniacum 906
alpinum 81 Malus 345 orbicularis 368 suaveolens 670 hirsuta 207 bolryoides 906
annotinum 80 baceata 345 polymorpha 370 viridis 668 hybrida 205 commutatum 906
clavatum 80 coronaria 345 prostrata 368 x dalmatica 668 mesogitana 205 comosum 906
complanatum 81 dasyphylla 346 rigidula 370 x dumetorum 668 recurva 207 neglectum 906
inundatum 80 domestica 346 sativa 368 x gentilis 668 rubra 205 racemosum 906
tristachyum 81 floribunda 346 x varia 370 x piperila 668 sedoides 205 tenuiflorum ,906
Lycopsis 635 niedzwetzkyana 346 Melampyrum 705 x pubescens 668 setacea 206 Myagrum 533
arvensis 635 praecox 346 arvense 705 x rotundifolia 670 verna 206 perfoliatum 533
Lycopus 667 prunifolia 346 barbatum 706 x smithiana 668 viscosa 205 Mycclis 859
europaeus 667 pumila 346 bihariens 706 x verticillata 668 Mirabilis 199 muralis 859
exaltatus 667 sylvestris 346 cristatum 705 x villosa 670 jalapa 199 Myosotis 627
Lysimachia 596 Malva 508 herbichii 706 MENYANTHACEAE 599 Misopates 685 alpestris 629
nemorum 597 aicea 508 nemorosum 706 605 orontium 685 arvensis 628
nummularia 596 glabra 510 pratense 706 Menyanthes 605 Moehringia 211 caespitosa 627
punctata 597 moschata 508 saxosum 706 Mercurialis 436 trinervia 211 collina 628
thyrsiflora 597 neglecta 510 sylvaticum 706 annua 436 muscosa 211 decumbens 629
vulgaris 597 pusilla 510 Melandrium 228 longistipes 437 pendula 211 discolor 628
L Y T H R A C E A E 410 sylvestris 510 album 228 ovata 437 grisebachii 211 hispida 628
Lythrum 411 verticillata 508 eriocalycinum 228 paxii 437 jankae 211 laxa 627
hyssopifolia 412 M A L V A C E A E 507 nemorale 228 perennis 437 Moenchia 212 micrantha 628

1110
1111
 MYOSOTON- ONONIS ONOPORDUM - PAEONIA
nemorosa 628 siculum 921
palustris 627
O spinosa 366 Orlaya 473 reticula 720
Nelumbo 146 Onopordum 829 grandiflora 473 salviae 721
ramosissima 628 nucifera 146 acanthium 829 Ornithogalum 906 teucrii 721
scorpioides 627 Obione 254
NELUMBONACEAE 146 tauricum 829 amphibolum 909 vulgaris 720
sparsiflora 628 Neottia 944 pedunculata 254
Onosma 625 boucheanum 908 Orthantha
stenophylla 629 verrucifera 254
nidus-avis 944 arenaria 626 brevistylum 908 lutea 699
stricta 628 Ocimum 670
Nepeta 647 heterophylla 626 comosum 909 Orthilia 588
sylvatica 629 basilicum 670
cataria 647 macrochaetum 626 divergem 910 secunda 588
variabilis 629 Odontites 698
euxina 648 taurica 626 fimbriatum 909 Oryza 1063
versicolor 628 Luteus 699
grandiflora 648 viride 626 flavescens 908 sativa 1063
Myosoton 212 serotinus 699
nuda 648 visianii 626 gussonei 910 Oryzopsis 1055
aquaticum 212 vernus 699
pannonica 648 OPHIOGLOSSACEAE 88 montanum 909 holciforme 1055
Myosurus 164 vulgaris 699 Ophioglossum 88
parviflora 648 nanum 909 virescens 1055
minimus 164 Oenanthe 486
ucranica 648 vulgatum 88 narbonense 908 Osimiiuhi
Myricaria 522 aquatica 486
Nerium 607 Ophrys 935 nutans 908 regalis 90
germanica 522 banatica 486
Neslia 558 apifera 935 oreoides 909 OSMUNDA CEAE 90
fistulosa 486
Myriophyllum 410 paniculata 558 aranifera 935 orthophyllum 910 OXALIDACEAE 449
peucedanifolia 486
spicatum 410 Nicandra 708 fuciflora 935 pyramidale 908 Oxalis 449
silaifolia 486
verticillatum 410 physalodes 708 fusca 935 pyrenaicum 908 acetosella 449
stenoloba 486
Myrrhoides 472 Nicotiana 714 holoserica 935 refractuin 909 corniculata 449
Ocnothera 414
nodosa 473 affinis 714 insectifera 935 sibthorpii 909 dillenii 449
biennis 414
muscifera 935 sphaerocarpum 908 europaea 449
alata 714 erythrosepala AIA
scolopax 935 umbellatum 910
forgetiana 714 glazioviana 414 fontana 449
N sphegodes 935 Ornithopus 392 navieri 449
rustica 714 lamarckiana AIA
Opopanax 495 perpusillus 394
x sanderae 714 muricata 414 stricta 449
chironium 495 sativus 394
NAJADACEAE 890 Nigella 153 parviflora 414 Oxycoccus 586
Opuntia OROBANCHACEAE 717
Najas 890 arvensis 153 Olea 612 microcarpus 586
vulgaris 261 Orobanche 717
marina 890 damascena 153 europaea 612 ' palustris 586
ORCHIDACEAE 932 aegyptiaca 718
minor 890 sativa 153 O L E A C E A E 610 Oxyria 267
Orchis 936 alba 718
graminea 890 Nigritella 941 Omalotheca 780 digyna 267
Narcissus 923 coriophora 937 alsatica 722
nigra 941 norvegica 781 Oxytropis 391
angustifolius 923 globosa 936 arenaria 718
rubra 941 supina 781 campestris 392
bijlorus 923 incarnata 940 artemisiae-campestris 720
Nitraria 448 sylvatica 781 carpatica 391
bulbocodium 923 laxiflora 936 brassicae 1X1
schoberi 448 ' Omphalodes 637 halleri 392
jonquilla 923 maculata 939 caesia 717
Nonea 630 scorpioides 637 mascula 936 neglecta 391
poeticus 923 caryophyllacea 720
atra 631 verna 638 pilosa 392
pseudonarcissus 924 militaris 939 cernua 718
pallens 630 ONAGRACEAE 412 pyreniaca 391
radiiflorus 923 morio 936 coerulescens 718
pul la 631 Onobrychis 396 sericea 392
stellaris 923 pallens 936 cumana 718
Notholaena 93 alba 396
tazelta 923 papilionacea 936 elatior 722
marantae 93 arenaria 396
x incomparabilis 924 purpurea 939 flava 721
Nuphar 145 gracilis 396
x medioluteus 923 sambucina 939 gracillis 721
lutea 145 montana 396
x odorus 924 simia 939 laevis 718 Padus 351
NYCTAGINACEAE 198 transsilvanica 396
Nardus 1061 tridentata 937 loricata 720 avium 352
viciifolia 396
stricta 1061 Nymphaea 145 ustulata 937 lucorum 721 laurocerasus 352
Ononis 366
Nasturtium 541 alba 145 Oreochloa 1022 lutea 722 mahaleb 350
arvensis 366
officinale 541 candida 146 disticha 1022 major 122 racemosa 352
columnae 366
Ncctaroscordum 921 lotus 145 Oreopteris minor 720 serotina 351
hircina 366
bulgaricum 921 NYMPHAEACEAE 145 limbosperma 104 mutelii 717 virginiana 351
pusilla 366
dioscoridis 921 Nymphoides 607 Origanum 662 purpurea 718 Paeonia 500
repens 366
vulgare 662 ramosa 717 albiflora 500

1112 1113
 PALIM Bl A - PHEGOPTER1S PHELLODENDRON - POA
arborea 500 tricuspidata 441 roberliana 104 Physospermum 475 ponderosa 114
tomentosus 808
corallina 500 vitacea 441 Phellodendron 448 cornubien.se 475 strobus 114
Petrocallis 556
darnica 500 Paspalum 1065 Phyteuma 732 sylvestris 115
pyrenaica 556 amurense 448
lacti flora 500 di.stichum 1065 confusum wallichiana 114
Petrorhagia 221 Philadelphus 279
mascula 500 paspalodes 1065 nanum 733 Piptatherum 1055
illyrica 221 coronarius 279
officinalis 502 villosum 1065 orbiculare holciforme 1055
prolifera 221 inodorus 279
peregrina 500 Pastinaca 495 spicatum virescens 1055
saxifraga 222 latifolius 279
suffruticosa 500 graveolens 496 tetramerum Pisum 408
Petroselinum 479 pubescens 279
tenuifolia 500 sativa 495 wagneri arvense 408
crispum 479 Phleum 1051
triternata 500 Paulo wnia 707 Phytolacca 198 sativum 408
horten.se 479 alpinum 1052
PAEONIACEAE 499 PEDALIACEAE 716 americana 198 PLANTAGINACEAE 672
Petrosimonia 259 bertolonii 1052
Palimbia 498 Pedicularis 702 esculenta 198 Plantago 672
crassifolia 259 coinmutatutn 1052
rediviva 498 baumgarteni 703 oppositifolia 259 hirsutum 1053 PHYTOLACCACEAE 198 altissima 675
I'aliurus 437 comosa 703 triandra 259 michelii 1053 Picea 110 arenaria 672
spina-christi 437 exaltata 702 Petunia 713 montanum 1053 abies 111 argentea 675
PALMAE 1069 hacquetii 702 Axillaris 713 nodosum 1052 excelsa 111 atrata 675
Panicum 1064 limnogena 704 hybrida 713 paniculatum 1052 glauca 111 cornuţi 675
capillare 1064 oederi 702 integrifolia 713 phleoides 1052 omorika 111 coronopus 674
dichotomiflorum 1064 palustris 704 nyctaginiflora 713 pratense 1052 orientalis 111 crassifolia 674
miliaceum 1064 rostratocapitata 704 parviflora 713 rhaeticum 1052 pungens 111 cynops 672
schinzii 1064 sceptrum-carolinum 702 violacea 713 subulatum 1052 Picnomon 824 gentianoides 676
Papavcr 176 sylvatica 704 Peucedanum 492 Phlomis 650 acarna 826 holosteum 674
alpinum 176 verticillata 704 alsaticum 494 pungens 650 Picreus indica 672
argemone 178 Peganum 448 arenarium 494 tuberosa 650 flavescens 967 lanceolata 674
dubium 178 harmala 448 austriacum 495 Phlox 619 Picris 853 major 676
hybridum 178 Pclargonium 454 carvifolium 494 echioides 853 maxima 675
drummondii 619
laevigatum 178 grandiflorum 454 cer varia 495 hieracioides 853 media 676
maculata 619
orientale 176 peltatum 454 chabraei 494 sonchoides 853 salsa 674
paniculata 619
rhoeas 178 radens 454 latifolium 494 Pietrosia scabra 672
subulata 619
somniferum 176 radula 454 longifolium 494 levitomentosa 866 schwarzenbergiana 675
tanacetifolia 619
PAPAVERACEAE 176 zonale 454 officinale 492 Pilularia 105 sempervirens 672
Phoenix 1070
Parapholis 1054 Peltaria 548 oreoselinum 495 globulifera 105 serpentina 674
canariensis 1070
incurva 1054 alliacea 548 ostruthium 494 Piinpinella 481 strictissima 674
Pholiurus 1054
Parietaria 189 perennis 548 palustre 495 alpina 481 tenuiflora 674
incurvus 1054
di/fusa 189 Penstcmon 707 rochelianum 492 anisum 482 uliginosa 676
pannonicus 1054
erecta 189 barbatus 707 tauricum 494 major 481 PLATANACEAE 183
Phragmites 1058
judaica 189 cobaea 707 Phacelia 619 nigra 481 Platanthera 943
australis 1058
lusitanica 189 hartwegii 707 Phalaris 1054 peregrina 482 bifolia 943
Phyllitis
officinalis 189 Peplis 411 saxifraga 481 chlorantha 943
arundinaceea 1054 scolopendriuin 94
Paris 893 portula 411 tragium 482 Platanus 184
canariensis 1055 Phyllocactus
quadrifolia 894 Periploca 608 PharbUis 615 ackermanni 261 PINACEAE 109 acerifolia 184
Parnassia 294 graeca 608 purpurea 615 Phyllostachys 1000 Pinguicula 723 hispanica 184
palustris 294 PERIPLOCOIDEAE 608 Phaseolus 408 viridiglaucescens 1000 PINOIDEAE 114 hybrida 184
PARNASSIA CEAE 294 Persica 349 aborigeneus 408 Physalis 709 Pinus 114 Platycodon 732
Paronychia 237 vulgaris 349 coccineus 408 alkekengi banksiana 115 Pleurospermum 474
cephalotes 237 Pctasites 808 mullijlorus 408 peruviana cembra 114 austriacum AIA
kapela 238 albuş 809 vulgaris 408 pubescens divaricata 115 PLUMBAGINACEAE 275
PARONYCHIOIDEAE 237 hybridus 808 809 Phegopteris 104 Physocarpus 298 excelsa 114 Plumbago 276
Parthcnocissus 441 kablikianus 809 connectilis 104 opulifolius 298 montana 115 europaea 276
inscrta 441 paradoxus 809 dryopteris 104 Physocaulis 472 mugo 115 Poa 1012
quinquefolia 441 spurius 808 809 polypodioides 104 nodosa 473 nigra t!4 alpina 1013

1114 1115
 PODOSPERMUM - POTAMOGETON
anguslifolia 1017 heuffelii 247 orientale 265 POTENTILLA - PULMONARIA
annua 1012 majus 247 patulum 262 nodosus 887 rupestris 315 laurocerasus 352
ath roostachya 1017 verrucosum 247 pensylvanicum 266 obtusifolius 889 saricana 318 mahaleb 350
badensis 1013 Polygala 458 persicaria 266 panormitanus 889 subceriuivodae 318 nana 347
bulbosa 1012 alpestris 460 rayi 262 pectinatus 886 supina 315 padus 352
cenisia 1016 alpina 458 rurivagum 264 perfoliatus 888 tabernaemontani 319 persica 349
chaixii 1013 amara 459 sachalinensis 267 pusillus 889 taurica 319 serotina 351
compressa 1014 amara 459 undulatum 265 rutilus 888 lauriciformis 319 spinosa 349
deylii 1016 amarella 459 viviparum 265 trichoides 889 tentata 318 tenella 347
granitica 1016 carniolica 460 POLYPODIACEAE 90 92 POTAMOGETONACEAE thuringiaca 320 virginiana 351
lutmilis 1017 chamaebuxus 460 Polypodium 92 886 thyrsiflora 317 x italica 350
hybrida 1013 comosa 460 interjectum 92 Potentilla 315 tutuiatuiensis 319 x syriaca 350
ini vata 1017 hospita 459 vulgare 92 alba 316 Prangos 474 Pseudognaphalium 780
langeana 1014 major 459 Polypogon 1050 anglica 316 ferulacea 474 luteoalbum 781
laxa 1014 nicaeensis 460 monspeliensis 1050 anserina 315 Prenanthes 866 I'scudulysiinachion 689
media 1014 sibirica 459 Polyschemone 228 arenaria 316 purpurea 866 Pseudorchis 943
minor 1014 supina 459 nivalis 230 argentea 317 Primula 590 albida 943
molinerii 1013 vulgaris 460 Polystichum 100 astracanica 318 acaulis 591 frivaldii 943
nemoralis 1016 POLYGALA C E A E 458 aculeatum 100 aurea 319 auricula 591 Pseudotsuga 111
nyârădiana 1014 POLYGONACEAE 261 braunii 100 bifurca 315 baumgarteniana 591 glauca 113
palustris 1017 Polygonatum 912 lobatum 100 bornmuelleri 319 elatior 593 menziesii 113
pannonica 1017 Iatifolium 912 lonchitis 96 100 canescens 317 farinosa 591 taxifolia 113
pratensis 1017 multiflorum 912 setiferum 100 cavarnana 318 halleri 591 Psilurus 1021
psychropliila 1016 odoratum 912 POMOIDEAE 340 cernavodae 318 intricata 594 aristatus 1021
pumila 1014 officinale 912 PONTEDERIACEAE chrysantha 319 malacoides 590 incurvus 1021
rehmannii 1016 orientale 914 Populus 578 cine rea 316 minima 591 Psoralea
remota 1013 polyanthemum 914 alba 578 crantzii 319 obconica 590 bituminosa 383
romanica 1017 verticillatum 912 italica 579 danubialis 318 officinalis 593 Ptelea 448
stiriaca 1012 Polygonum 261 nigra 579 emilii-popii 319 sinensis 590 trifoliata 448
subcaerulea 1017 aequale 264 simonii 578 erecta 316 veris 593 Pteridium 93
supina 1012 alpinum 265 tremula 578 fruticosa 315 vulgaris 591 aquilinum 93
sylvicola 1016 amphibium 265 x canadensis 579 gaudinii 316 wulfeniana 591 Ptilostemon 824
tremula 1014 arenarium 262 x canescens 578 guşuleacii 317 PRIMULACEAE 589 afer 827
trivialis 1016 arenastrum 264 Portulaca 200 haynaldiana 316 Pritzelago 558 Puccinellia 1018
versicolor 1017 aubertii 266 grandiflora 200 heptaphylla 320 alpina 558 capillaris 1018
violacea 1018 aviculare 264 oleracea 200 incana 316 Prunella 648 convoluta 1018 1019
POACEAE 992 baldschuanicum 266 PORTULACACEAE inclinata 317 grandiflora 650 distans 1018
Podospermum bistorta 265 PORTULACOIDEAE leucopolitana 317 laciniata 648 gigantea 1019
coman 855 convolvulus 267 Potamogeton 886 micrantha 315 vulgaris 650 intermedia 1019
laciniatum 856 cuspidatum 267 acutifolius 888 neglecta 317 PRUNOIDEAE 347 limosa 1019
Poinsettia danubiale 265 alpinus 887 888 neumanniana 319 Prunus 349 transsilvanica 1019
pulcherrima 430 dumetorum 267 berchtoldii 889 nicolitiela 318 amygdalus 347 Puccinia
POLEMONIACEAE 618 euxinum 262 coloratus 887 norvegica 317 armeniaca 349 graminis 144
Polemonium 618 graminifolium 264 compressus 888 palustris 313 avium 351 Pulicaria 783
caeruleum 618 hydropiper 266 crispus 887 patula 320 cerasifera 349 dysenterica 784
Polianthcs 931 lapathifolium 265 densus 889 pedata 318 cerasus 351 vulgaris 784
tuberosa 931 maritimum 262 friesii 888 pinnatifida 318 communis 347 Pulmonaria 629
Polycarpon 240 mesembricum 262 gramineus 887 888 procumbens 316 divaricata 349 filarskyana 630
tetraphyllum 240 minus 266 lucens 888 pusilla 316 domestica 350 mollis 630
Polycnemum 247 mite 266 mucronatus 888 recta 318 dulcis 347 mollissima 630
arvense 247 neglectum 264 natans 887 reptans 317 fruticosa 351 montana 630
rubens 320 insititia 350 montana 630

1116
1117
 PULSATILLA - RHINANTHUS RHODIOLA - RUBUS
officinalis 629 robur 194 reptans 171 x magocsyanus 705 sylvestris 541 aciodontus 311
rubia 630 rubra 193 rionii 165 Rhodiola 283 Rosa 333 adscitus 306
Pulsatilla 162 virgiliana 194 sardous 172 roşea 283 agrestis 339 ajŢinis 309
alba 162 Queria sceleratus 171 Rhododendron 583 alba 340 amoenus 305
balcana 163 hispanica 205 stevenii 172 indicum 583 andegavensis 337 apiculatus 307
grandis 163 thora 168 kotschyi 583 arvensis 333 arduennensis 309
halleri 163 myrtifolium 583 banksiae 339 argenteus 312
trichophyllus 165
micranlha 162 luberosus 172 simsii 583 borboniana 340 banaticus 309
R bellardii 305
montana 162 Raphanus 571 Rhodotypos 300 caesia 338
patens 162 maritimus 571 kerrioides 300 canina 335 337 bicolorispinosus 312
Radiola 458 scandens 300 caryophyllacea 339 bifrons 309
pratensis 162 raphanistrum 571
linoides 458 Khus 446 centifolia 340 bracteosus 311
vernalis 163 sativus 571
Ramischia hirta 446 chinensis 340 caesius 304
Punica 412 Rapistrum 570
secunda 588 lyphina 446 coriifolia 338 candicans 311
granatum 412 perenne 570
RANUNCULACEAE 147 Rhynchospora 967 corymbifera 338 canescens 304
PUNICACEAE 412 rugosum 570
Ranunculus 164 alba 967 damascena 340 cârlioarae 311
Pycreus 965 Reseda 572
acris 172 Ribes 279 dumetorum 338 chloroclados 307
Pyrethrum alba 572
arvensis 171 alpinum 280 elliptica 338 colemannii 307
cinerariij'olium 803 inodora 573
auricomus 175 aureum 280 ferociformis 339 constrictus 309
roseiun 803 lutea 572
baudotii 167 grossularia 280 ferox 338 coriaceus 307
Pyrola 587 luteola 572
breyninus 173 heteromorphum 281 gallica 335 cuiedensis 311
carpatica 588 odorata 573
bulbosus 168 nigrum 280 glauca 335 cuspidifer 309
chlorantha 588 phyteuma 573
carpaticus 173 petraeum 280 indica 340 divaricatus 309
media 588 RESEDACEAE 572
cassubicus 175 rubrum 281 jundzillii 335 drăuţensis 311
minor 587 Reynoutria
circinatus 165 sanguineum 280 livescens 335 fuscus 307
rotundifolia 588 japonica 267 geniculatus 309
constantinopolitanus 171 schlechtendalii 281 micrantha 339
secunda 588 sachalinensis 267 grabowskii 311
fallax 175 spicatum 281 mollis 337
unijlora 588 RHAMNACEAE 437
licări a 164 sylvestre 281 multiflora 339 grandijlorus 307
virens 588 Rhamnus 438
flabellifolius 169 uva-crispa 280 nitidula 337 granulatus 307
PYROLACEAE 587 cathartica 438 vulgare 281 obtusifolia 338 gremlii 306
II ai nn m la 171 frangula 438
Pyrus 344 Ricinus 436 odorata 339 hebecaulis 307
fluitans 165 saxatilis 438
communis 344 communis 436 pendulina 335 hirtus 305
garganicus 169 tinctoria 438
domestica 344 Rindcra 637 pimpinellifolia 333 histrix 304
hybridus 168 Rhaponticum 833
elaeagrifolia 345 umbellata 637 polyantha 340 idaeus 302
illyricus 168 Rheum 275
nivalis 345 Robinia 384 pomifera 337 koehleri 304
lanuginosus 172 officinale 275
pyraster 345 hispida 384 rubiginosa 338 laciniatus 311
lateriflorus 169 palmatum 275
sativa 344 pseudoacacia 384 rubrijlora 335 longebracteatus 311
lingua 169 rhabarbarum 275 viscosa 384 scabriuscula 337 loretianus 311
millefoliatus 169 rhaponticum 275 Rochelia 635 spinosissima 333 macrophyllus 312
montanus 173 undulatum 275 disperma 635 stylosa 333 macrostachys 306
Q muricatus 171 Rhinanthus 704 Roegneria 1032 subcanina 335 magurensis. 312
neapolitanus 168 alectorolophus 705 canina 1033 subcollina 338 melanoxylon 308
QUERCOIDEAE 192 nemorosus 172 angustifolius 705 Rorippa 540 tomentosa 337 moestus 309
Qucrcus 192 ophioglossifolius 171 borbasii 705 amphibia 540 turcica 338 montanus 311
borealis 193 oreophilus 173 glaber 705 austriaca 540 villosa 337 muelleri 307
cerris 193 oxyspermus 168 171 gracilis 705 islandica 540 vosagiaca 335 myricae 312
dalechampii 193 pedatus 169 major 705 kerneri 541 wichuraiana 339 nemorensis 312
frainetto 194 peltatus 167 minor 705 lippizensis 541 ROSOIDEAE 298 neopyramidalis 312
pedunculiflora 193 penicelatus 165 pulcher 705 palustris 540 Rubia 735 nessensis 308
petraea 193 polyanthemos 173 rumelicus 704 R I J H I A C F A F 734 HÎristttv MV)
JA. JL> 11 l JLJ i V JLJ / J t 11 i i Ut H.» ./ \J J
polycarpa 193 polyphyllus 169 serotinus 705 pyrenaica 541 Rubus 302 niveoserpens 435 720
pubescens 194 repens 172 wagneri 704

1118 1119
 RUDBECK1A - SALSOLA SALVIA - SCORZONERA
ocnensis 312 crispus 273 trifolia. 881 Salvia 656 hortensis 662 palustris 886
odoratus 302 dentatus 274 Saintpaulia 716 aethiopis 659 kitaibelii 662 SCHEUCHZERIACEAE
opiparus 304 domesticus 271 SALICACEAE 573 amplexicaulis 659 Saussurea 829 886
pedemontanus 305 hydrolapathum 272 Salicornia 258 austriaca 658 alpina 829 Schivereckia 553
phoenicolasius 302 kerneri 273 brachystachya 258 glutinosa 658 discolor 829 podolica 553
phyllostachys 311 limosus 275 dolichostachya 258 nemorosa 659 porcii 829 Schocnoplcctus 960
pilifer 306 longifolius 271 emericii 259 nutans 659 Saxifraga 288 carinatus 961
plicatus 308 maritimus 275 europaea 258 officinalis. 658 adscendens 292 lacustris 960
praecox 309 obtusifolius 273 274 obscura 259 pratensis 659 aizoides 291 292 litoralis 961
procerws 309 orientalis 273 olivieri 258 reflexa 658 aizoon 291 mucronatus 960
pseudodoftanensis 304 procumbens 258 ringens 658 androsacea 293
palustris 275 selaceus 961
purpuratus 305 ramosissima 258 sclarea 658 baumgarteni 290
patientia 273 supinus 960
questieri 312 vene ta 259 splendens. 656 bryoides 291 292
pseudonatronatus 271 tabernaemontani 960
radula 307 Salix 573 tesquicola 659 bulbifera 290
pulcher 273 triqueter 961
rariglandulosus 307 acutifolia 575 transsilvanica 659 carpathica 290
recurvatus 273 Schocnus 968
rombifolius 312 verbenaca 658 cernua 290
rugosus 270 alba 575 fenugineus 968
saxatilis 302 verticillata 656 corymbosa 291
sanguineus 272 alpina 574 nigricans 968
scaber 305 villicaulis 659 cuneifolia 293
scutatus 270 amygdalina 574 Scilla 904
schleicheri 304 Salvinia 105 cymbalaria 290
stenophyllus 273 aurita 577 amoena 905
seciurensis 312 natans 105 demissa 291
thyrsiflorus 270 babylonica 575 autumnalis 905
SALVINIACEAE 105 hieracifolia 292
serpens 305 tuberosus 270 bicolor 577 bifolia 905
Sambucus 749 hirculus 292
severinensis 311 ucranicus 274 caprea 577 nivalis 905
ebulus 749 luteo-viridis 291
silvaticus 312 Ruppia 889 cinerea 577 siberica 905
nigra 749 marginata 291
slatinensis 312 cirrhosa 889 cordată 575 Scirpoides 961
racemosa 749 moschata 293
suberectus 308 maritima 890 daphnoides 575 holoschoenus 961
Samolus 599 mutata 291
subvillosus 311 spiralis 889 elaegnos 578 Scirpus 960
Sanguisorba 332 oppositifolia 288
sulcatus 308 RUPPIACEAE 889 eriocephala 575 holoschoenus 961
minor 333 paniculata 291
splendidiflorus 312 Ruscus 911 fragilis 576 officinalis 333 hudsonianus 961
teregovensis 311 pedemontana 292
aculeatus 911 hastată 577 Sanicula 466 lacustris 960
tereticaulis 306 retuşa 290
hypoglossum 912 herbacea 574 litoralis 961
thyrsanthus 311 europaea 466 rocheliana 291
ponticus 911 incana 578 maritimus 961
thyrsiflorus 307 Şansevieria 931 rotundifolia 290
Ruta 446 jacquini 574 mucronatus 960
tomentosus 304 zeylanica 931 sarmentosa 288
kitaibeliana 574 radicans 960
graveolus 447 SANTALACEAE 424 stellaris 293
tumidus 311 myrtilloides 577 setaceus 961
RUTACEAE 446 Santolina 791 stoloniferă 288
vallisparsus 308' pentandra 574 supinus 960
chamaecyparissus 791 tridactylites 291
vestitus 306 phylicifolia 577 sylvaticus 960
rosmarinifolia 791 SAXIFRAGACEAE 288
vigorosus 309 purpurea 576 tabernaemontani 960
viridis 791 Scabiosa 760
vulgaris 311 reticulată 576 triqueter 961
SAPINDA CEAE 443 argentea 760
Rudbeckia 788 retuşa 574 Scleranthus 203
Saponaria 220 atropurpurea. 760
hirta. 788 Sagina 207 rigida 575 annuus 204
bellidifolia 221 banatica 761
laciniata. 788 apetala 208 rosmarinifolia 577 neglectus 204
glutinosa 221 canescens 761
Rumex 268 ciliata 208 silesiaca 576 perennis 204
officinalis 221 columbaria 761
acetosa 270 maritima 208 starkeana 576 polycarpos 204
pumilio 220 lucida 760
acetosella 268 nodosa 208 triandra 574 uncinatus 203
Sarothamnus 362 micrantha 760
alpestris 270 procumbens 208 viminalis 578 verticillatus 204
scoparius 362 ochroleuca 760
alpinus 271 saginoides 208 xrubens 575 Sclerochloa 1019
Sasa 1000 ucranica 760
ambiquus 270 subulata 208 Salsola 260 Scandix 470 dura 1019
palmată 1000
aquaticus 271 Sagittaria 881 collina 260 australis 470 Scolymus 848
veitchii 1000
arifolius 270 latifolia. 881 kali 260 pecten-veneris 470 hispanicus 848
Satureja 661
confertus 271 sagittifolia 881 soda 260 Scheuchzeria 886 Scopolia 709
caerulea 662
conglomeratus 271 subulata 881 SALSOLOIDEAE 688 Scorzonera 855

1120 1121
 SCROPHULARIA - SESLERIA SETARIA - SONCHUS
austriaca 856 hybridum 284 hercinicus 812 anguslifolium 927
bielzii 1022 heuffelii 228
cana 855 kostovii 287 inaequidens 814 caerulea 1022 italica 236 montanum 927
hispanica 856 maximum 284 integrifolia 817 coerulans 1022 latifolia 228 Sium 482
huinilis 857 ochroleucum 287 jacobaea 815 disticha 1022 lerchenfeldiana 235 erectum 482
laciniata 856 purpureum 284 nemoreusis 814 filifolia 1021 longiflora 234 lancifolium 482
lanata 856 reflexum 287 ovatus 814 heufleriana 1022 multiflora 235 latifolium 482
mollis 856 roşea 283 paludosus 814 rigida 1021 nemoralis 236 sisaroideum 482
parviflora 857 rubens 283 papposa 817 uliginosa 1022 nivalis 230 sisarum 482
purpurea 856 rupestre 287 ponlicus 816 Setaria 1065 noctiflora 229 SMILACACEAE 914
roşea 856 sartorianiun 287 squalidus 816 ambigua 1066 nutans 235 Smilax 914
Scrophularia 686 sexangulare 287 sarracenicus 814 decipiens 1066 nutans 236 aspera 914
alatn 686 spurium 284 squalidus 816 faberi 1066 otites 232 excelsa 914
heterophylla 687 telephium 284 subalpinus 811 glauca 1066 pendula 229 Smyrnium 474
laciniala 687 urvillei 287 sylvaticus 812 italica 1066 pontica 236 perfoliatum 474
lasiocaulis 687 villosum 286 umbrosus 814 lutescens 1066 pusilla 234 235 Soja
nodosa 687 vulgare 284 velenovskyi 816 rupestris 234 hispida 410
pumila 1066
scopolii 687 Sclaginclla 81 vernalis 816 verticillata 1066 saxifraga 233 Solanum 711
umbrosa 686 helvetica 82 viscosus 812 verticilliformis 1066 sibirica 232 alatum 712
vernalis 686 selaginoides 82 vulgaris 812 viridis 1066 spergulifolia 235 caiolinense 712
SCROP1IULARIACEAE SELAGINELLACEAE 31 Sequoia Sherardia 735 supina 235 citrullifolium 711
676 Sclintim 488 gigantea 116 Sicyos 582 thessalonica 233 dulcamara 712
Scutellaria 645 carvifolium 488 Scquoiadcndron 116 angulatus 582 thymifolia 236 heterodoxum 711
alpina 645 Scmpervivum 281 giganteum 116 Sideritis 646 trinervia 229 Iuicuni 712
altissima 646 blaiidum 282 Serratula 832 montana 647 viridiflora 236 lycopersicon 713
columnae 646 globiferum 282 bulgarica 832 Sieglingia 1060 viscosa 235 melongena 711
galericulata 645 heuffelii 282 câput-năjae 832 decumbens 1060 vulgaris 230 nigrum 712
hastifolia 645 hirtum 283 z lycopifolia 832 Sigcsbcckia 785 zawadzkii 235 retroflexum 712
orientalis 645 marmoreum 282 radiata 832 orientalis 785 Siler rostratum 711
pichleri 645 montanum 282 tinctoria 832 Silaum 487 trilobum 499 triflorum 712
so.snovskyi 645 ruthenicum 281 282 tzar-ferdinandii 832 peucedanoides 483 Silybum 829 tuberosum 711
supina 645 schlehani 282 wolffii 832 silaus 488 marianum 829 villosum 712
velenovskyi 645 tectorum 282 Scsamum 716 Soldanclla 595
Silene 228 SIMAROUBACEAE 446
Secalc 1036 zeleborii 281 Seseli 483 alpina 595
acaulis 233 Sinapis 569
cereale 1036 Senecio 811 annuum 484 armeria 229 alba 569 augusta 595
montanum 1036 aquaticus 815 arenarium 486 borysthenica 232 arvensis 569 carpatica 595
sylvestre 1036 arenarius 816 campestre 486 bupleuroides 234 Sinningia 717 hungarica 596
Securigera auiantiacus 817 devenyense 484 chersonensis 232 x hybrida 717 major 596
varia 395 cacaliaster 812 elatum 484 chlorantha 235 SINOPTERIDACEAE 93 maramarossiensis 596
Scdum 283 carniolicus 814 gracile 484 montana 595
compacta 229 Sison 482
acre 287 carpaticus 811 hippomarathrum 483 conica 229 amomum 483 oreodoxa 596
album 286 cineraria 815 libanotis 483 cserei 230 Sisymbrium 530 pusilla 595
alpeslre 287 congestus 816 osseum 484 rugosa 595
densiflora 232 altissimum 531
annuum 286 crispa 816 pallasii 484 dichotoma 229 austriacum 531 Solidago 770
atratum 286 doria 814 peucedanifolium 483 dinarica 233 irio 531 canadensis 771
borissovae 288 erraticus 815 peucedanoides 483 dioica 230 loeselii 531 gigantea 771
caespilosum 283 erucifolius 816 rigidum 484 donetzica 232 officinale 530 gramini folia 771
cepaea 284 jluviatilis 814 sibiricum 483 dubiu 236 orientale 531 virgaurea 771
dasyphyllum 286 fuchsii 814 tortuosum 484 exaltata 232 polymorphum 531 Sonchus 862
fabaria 284 germanicus 814 varium 484 flavescens 233 sophia 531 arvensis 863
grisebachii 287 glaberrimus 811 Sesleria 1021 gallica 230 suictissimum 530 asper 862
hispanicum 286 grandidentatus 816 albicans 1022 glaucescens 862
gallinyi 229 Sisyrinchium 927

1122 1123
 SOPHORA-SUAEDA SUCC1SA - THYMUS
oleraceus 863 rubra 240 Statice coccineum 803 polium 644
Succisa 758
palustris 863 salina 240 caspia 277 corymbosum 804 scordium 645
pratensis 758
tenerrimus 863 Spinacia 254 gmelinii 277 indicum 803 Thalictrum 158
Succisella 758
Sophora 358 oleracea 254 latifolia 277 alpinum 158
inflexa 758 macrophyllum 804
japonica 358 Spiraea 298 limonium 277 Swcrtia 605 millefolium 803 aquilegiifolium 158
jaubcrtii 358 alba 298 tomentella 277 perennis 605 morifolium 803 flavum 159
proclami 358 cantoniensis 300 Stellaria 212 punctata 605 parthenium 804 foetidum 159
Sorbaria 300 chamaedrifolia 300 alsine 213 Symphoricarpos 751 serotinum 803 lucidum 159
sorbifolia 300 crenată 299 aquatica 212
albuş vulgare 802 minus 159
Sorbus 343 douglasii 299 graminea 213
orbiculatus Taraxacum 857 pelaloideum 158
aria 344 hypericifolia 299 holostea 213
rivularis 751 alpinum 859 simplex 159
aucuparia 343 japonica 298 longifolia 213
Symphyandra 732 bessarabicum 857 uncinatum 158
austriaca 344 media 300 media 213
Symphytum 631 erythrospermum 858 TIIELYPTERIDACEAE 94
borbasii 344 prunifolia 299 nemorum 212
cordatum 632 fontanum 859 Thelypteris 103
chamaeinespilus 343 salicifolia 298 pallida 213
officinale 631 fulvum 858 palustris 103
eretica 344 thunbergii 299 palustris 213
ottomanuni 631 hoppeanum 858 Thesium 424
dacica 344 tomentosa 299 uliginosa 213
tanaicense 631 nigricans 859 alpinum 424
domestica 343 ulmifolia 300 Stemmacantha 833
tauricum 632 obliquum 858 arvense 425
graeca 344 xarguta 299 serratuloides 830
mougeotii 344 tuberosuin 631 officinale 859 bavarum 424
x billiardi 299 Stenactis 776
torminalis 343 Syrenia 535 ' palustre 858 divaricatum 425
x bumalda 298 annua 776
umbellata 344 cana 535 serotinum 858 dollineri 425
x vanhouttei 300 rainosa 776
Sorghum 1067 cuspidata 534 TAXACEAE 120 ebracteatum 424
SPIRAEOIDEAE 298 Stcrnbcrgia 922
bicolor 1068 montana 536 TAXODIACEAE 115 kernerianum 424
Spiranthcs 945 colchiciflora 922
ecrnuum 1068 Syringa 611 Taxodium 115 linophyllon 424
spiralis 945 Stipa 1055
dochna 1067 josikaea 612 distichum 115 ramosum 425
Spirodcla 1076 borysthenica 1057
lialcpense 1067 vulgaris 612 Taxus 120 rostratum 425
polyrhiza 1076 bromoides 1056
saccharalum 1067 baceata 120 Thladiantha 580
SP1ROLOBEAE 259 capi linia 1056
sudanense 1067 Tecoma dubia 580
Sporobolus 1062 crassiculmis 1057
vulgare 1068 radicans 716 Thlaspi 559
pungens 1062 danubialis 1056 T
SPARGANIACEAE 1070 Teesdalia 559 alliaccum 559
Stachys 654 dasyphylla 1056
Sparganiunt 1070 alpina 655 nudicaulis 559 arvense 559
eriocaulis 1057 Taeniatherum 1039
emersum 1070 Telekia 784 avalanum 559
angustifolia 655 joannis 1057 caput-medusae 1039
erectum 1070 annua 655 speciosa 784 dacicum 559
lessingiana 1056 Tagctes 790
minimum 1071 arvensis 655 Tephroscris 816 jankae 560
pennata 1057 erecta 790
natans 1071 atherocalyx 656 pulcherrima 1057 aurantiaca 817 korongianum 559
neglectum 1070 patula 790 capitata 816 kovatsii 559
byzantina 654 slenophylla 1056
ramoxum 1070 signata 790 crispa 816 pawlovskii 559
germanica 655 tirsa 1056
simplex 1070 tenuifolia 790 integrifolia 817 perfoliatum 559
lanata. 654 ucrainica 1057
x lardivuin 1070 TAMARICACEAE 521 palustris 816 praecox 560
maritima 655 Stratiotes 885
Spartium 360 Tamarix 522 papposa 817 Thuja 117
monieri 654 aloides 885
junceum 360 obliqua 655 Streptopus 914 gallica 522 Tetragonia 199 gigantea 119
Spergula 238 officinalis 654 ramosissima 522 expansa 199 occidentalis 117
amplexifolius 914
arvensis 238 palustris 655 smyrnensis 522 tetragonoides 199 orientalis 117
Struthiopteris 99
morisonii 240 palula 656 tetrandra 522 TETRAGONIACEAE 199 plicata 119
filicastrum 99
penlandra 240 pradica 654 Tamus 893 Tetragonolobus 383 THUJOIDEAE 117
Suaeda 259
vernalis 240 recta 656 altissima 259 communis 893 maritimus 383 Thymclaca 420
Spergularia 240 sylvatica 655 confusa 260 Tanacetum 802 purpureus 383 passerina 420
marina 240 Staphylca 441 maritima 259 achilleifolium 803 Teucrium 644 TIIYMELAEACEAE 419
maritima 240 pinnata 441 salsa 260 alpinum 802 botrys 644 Tlivnins 662
media 240 STAPJIYLEACEAE 441 splendens 259 balsamita 802 chamaedrys 644 alpestris 663
cinerariifolium 803 montanum 644 alternans 664

1124 1125
 TILIA - TR1TICUM TROLLIUS - VERBENA
austriacus 666 Trachomitum 608 neglectum 373 aestivum 1036 arundinaceea 1054 sambucifolia 756
balcanus 664 Tradescantia 949 ochroleucon 377 compactum 1036 simplicifolia 755
bihoriensis 663 albiflora 949 ornithopodioides 374 dicoecon 1035 tripteris 755
callieri 666 fluminensis 949 pallescens 376 duium 1036 wallrolhii 756
comosus 663 u
virginiana 949 pallidum 379 monocoecum 1035 VALERIANACEAE 752
comptus 666 Tragopogon 854 pannonicum 377 polonicum 1035 Valerianella 752
glabrescens 666 U L M A C E A E 184 carinata 754
balcanicus 854 parviflorum 375 salivum 1036
glaucus 666 Ulmus 184 coronata 752
dubius 854 patens 373 spelta 1035
jankae 664 campestris 185 costată 754
floccosus 854 pratense 379 turgidum 1036
koslelechyanus 667 carpinifolia 185 dentată 755
graminifolius 855 puipureum 381 vulgare 1036
longicaulis 664 effusa 184 eriocarpa 754
hayekii 855 repens 374 Trollius 151
marginalia 663 foliacea 185 lasiocarpa 754
orientalis 855 resupinatum 374 asiaticus 153
marschallianus 667 porrifolius 854 glabra 184 locusta 754
retusum 375 europaeus 153
pannonicus 667 pratensis 855 laevis 184 membranacea 754
romanicum 371 hybridus 153
pilosus 666 minor 185 pumila 754
Tragus 1063 rubens 376 TROPAEOLACEAE 454
praecox 664 montana 184 rimosa 755
racemosus 1063 scabruin 380 Tropaeoluin 454
pulchenimus 663 procera 185 turgida 755
Trapa 418 spadiceum 372 majus 454
pulegioides 663 pumila 184 Vallisneria 885
natans 418 squamosum 380 Tsuga 113
serpyllum 666 scabia 184 spiralis 885
TRAPACEAE 418 strepens 373 canadensis 113
sibthorpii 666 UMBELLIFERAE 461 Ventenata 1042
Traunsteinera 936 striatum 380 Tulipa 900
vulgaris 662 Urtica 187 dubia 1042
globosa 936 strictum 374 agenensis 901
zygioides 664 dioica 187 Veratrum 896
Tribulus 448 subterraneum 376 australis 900
Tilia 506 kioviensis 189 album 896
teiTestris 448 transsilvanicum 374 biebersteiniana 900
americana 506 pilulifera 189 nigrum 896
Trichophorum 961 vesiculosum 373 clusiana 900
argeittea 506 urens 187 Verbascum 678
alpinum 961 Triglochin 885 gesneriana 901
cordată 507 URTICACEAE 187 abietinum 682
Tricntalis 597 maritima 886 hungarica 901
euchlora 507 Utricularia 723
europaea 597 palustre 886 oculis-solis 901 alpinum 680
grandifolia 507 australis 724 banaticum 680
Trifolium 371 Trigonella 367 suaveolens 900
platyphyllos 507 alpestre 376 bremii 724 blattaria 679
caerulea 367 sylvestris 900
rubra 507 ambiguum 375 minor 724 chaixii 682
foenum-graecum 367 undulalifolia 901
tomentosa 506 angulatum 376 neglecta 724 crassifolium 680
gladiata 367 urumoffii 901
x vulgaris 507 angustifolium 381 vulgaris 723 densiflorum '680
monspeliaca 367 Tunica
TILIA C E A E 506 arvense 380 procumbens 367 prolifera 221 glabratum 682
Toficldia 896 aureum 373 TRILLIACEAE 893 saxifraga 222 glanduligerum 679
calyculata 896 badium 372 Trinia 479 Turgenia 470 V heuffelii 680
Tordylium 498 campestre 372 glauca 480 latifolia 472 lanatum 680
maximum 498 diffusum 379 henningii 480 Turritis 544 Vaccaria 221 lychnitis 682
Torilis 472 dubium 372 kitaibelii 480 glabra 544 hispanica 221 nigrum 682
arvensis 472 echinatum 380 multicaulis 480 Tussilago 808 pyramidata 221 ovalifolium 679
japonica 472 filiforme 372 ramosissima 480 farfara 808 Vaccinium 585 phlomoides 679
nodosa 472 fragiferum 373 ucrainica 480 Typha 1071 corymbosum 586 phoeniceum 679
rubella 472 hirtum 377 Tripleurospennum 799 angustata 1071 microcarpum 586 pulverulentum 683
ucranica 472 hybridum 375 Trisetum 1044 angustifolia 1071 myrtillus 586 purpureum 679
Torulinium incanuin 380 alpestre 1044 australis 1071 oxycoccos 586 speciosum 683
ferax 965 incarnai u n i 381 ciliare 1044 domingensis 1071 uliginosum 586 thapsiforme 680
odoratum 965 lupinaster 371 flavescens 1044 latifolia 1072 vitis-idaea 585 thapsus 680
Tournefortia maritimum 380 fuscum 1044 laxmannii 1071 Valeriana 755 thracicum 679
argusia 622 medium 377 macrotrichum 1044 minima 1071 dioica 755 vandasii 680
sibirica 622 micheliamun 376 .ii bine n in 1044 shuttlewortii 1072 montana 755 Verbena 639
Tozzia 699 micranlhum 372 x Triticosecale 1036 TVPHACEAE 1071 officinalis 756 canadensis 639
alpina 699 montanum 375 Triticum 1035 Typhoidcs 1054 pratensis 756 hybrida 640

1126 1127
 VERONICA - VIOLA
olficmalis 639 VISCARIA - ZYGOPHYLLUM
teucrium 697 Vinca 607
peruvi ana 639 triphyllos 690 VIOLACEAE 513 glabella 99 mays 1068
herbacea 607
rigida 639 urticifolia 693 Viscaria 236 ilvensis 98 Zebrina 949
major 608
supina 639 verna 690 atropurpurea 237 pulchella 99 pendula 949
minor 607
venosa 639 Viburnum 749 Vincetoxicum 609 vulgaris 237 WOODSIACEAE 94 Zingeria 1055
VERBENACEAE 639 lantana 749 fuscatum 609 Viscum 425 pisidica 1055
Vcronica 689 opulus 749 album 426 Zinnia 787
hirundinaria 609
acinifolia 691 rhyttdophyllum 749 inlermediuin 609 laxum 426 . angustifolia lil
agrestis 690 Vicia 397 juzepczukii 610 VITACEAE 438 elegans. 787
alpina 694 amphicarpa 400 nigrum 610 Vitis 438 haageana. 787
Xanthium 785
anagallis-aqualica 694 angustifolia 400 officinale 609 amurensis 440 Ziziphora 660
albinum 787
anagalloides 694 articulata 401 scandens 610 berlandieri 440 capitata 660
italicum 787
aphylla 695 biennis 402 Viola 513 cordifolia 440 Ziziphus 437
macrocarpum 787
aquatica 694 cassubica 403 alba 519 labrusca 440 jujuba 437
orientale 787
arvensis 691 cordată 401 alpina 514 riparia 441 Zostera 891
saceharatum 787
austriaca 698 crăcea 403 ambigua 519 rotundifolia 440 marina 893
spinosum 785
bachofenii 692 dalmatica 403 arvensis 514 rupestris 440 minor 893
strumarium 785
baumgartenii 695 dasycarpa 403 austriaca 518 sylvestris 441 nana 893
Xeranthemum 818
beccabunga 694 dumetorum 402 bi flora 514 vinifera 440 noltii 893
annuum 819
bcllidioides 693 ervilia 401 canina 515 vulpina 441 ZOSTERACEAE 891
cylindraceum 818
catenala 694 faba 397 collina 519 Vulpia 1011 Zygocactus
foetidum 818
chamaedrys 697 gracilis 402 cyanea 518 truncatus 261
bromoides 1012
crassifolia 693 grandiflora 398 dacica 515 ciliata 1011 Z Y G O P H Y L L A C E A E 448
crinita 697 hirsuta 401 declinata 515 Zygophyllum 448
danthonii 1011
clenlata 698 hybrida 397 elatior 516 fabago 448
ligustica 1012
didyma 690 lathyroides 398 epipsila 518 myuros 1011
dillenii 690 lutea 398 hirta 519 Yucca 931
filiformis 691 monanihos 401 hortensii 514 filamentosa 931
fruticans 693 narbonensis 398 hymettia 514 smalliana 931
hcderi folia 689 pannonica 397 w
ignobilis 518
incana 692 parviflora 402 jo6i 518
jact]uinii 698 peregrina 400 jordanii 515 Waldsteinia 321
longifolia 692 picta 402 kitaibeliana 514 geoides 321
montana 695 pisiformis 401 mirabilis 516 ternata 321
multifida 697 pliniana 397 Weigela 751 Zannichellia 891
montana 516
officinalis 695 purpurascens 397 Wisteria 383 palustris 891
odorata 519
opaca 690 sativa 400 floribunda 384 prodanii 891
palustris 518
orchidea 692 sativa 400 sinensis 384 ZANNICHELLIACEAE
persicifolia 516
orientalis 697 sepium 400 Wolffia 1076 891
pontica 518
pallens 692 serratifolia 400 arrhiza 1076 Zantedeschia 1075
pumila 516
paniculata 691 sparsiflora 401 Woodsia 98 aethiopica 1075
reichenbachiana 518
peregrina 691 striata 397 riviniana 516 alpina 99 Zea 1068
persica 690 sylvatica 402 rupestris 518
poliţa 690 tenuifolia 403 saxatilis 515
praecox 691 tetrasperma 402 sieheana 518
prostrata 697 truncatula 401 stagnina 516
scardica 694 varia 403 suavis 518
scutellata 694 villosa 402 sylvestris 518
serpyllifolia 693 Vigna 408 tricolor 515
spicata 692 sinensis 408 uliginosa 518
spuria 691 unguiculata 408 wittrockiana 514

1128
1129
 ACUL DOAMNEI - BRÂNCUŢĂ BRÂNDUŞĂ GALBENĂ - CICAS
Brânduşă galbenă 929 Castan roşu 444
Brânduşe de munte 929 Castravete 581
Brânduşe de primăvară 929 Castravete de mare 448
INDEX A L F A B E T I C G E N E R A L A L DENUMIRILOR P O P U L A R E Căciula mocanului 637 Caşul popii. 510
Brânduşe de toamnă 929
Cădelniţă 725 Catalpa 715
Breabăn 572 Cafeluţe 358
Brebenei 180 Cătină albă 419
Arborele lui Iuda 353 Barba caprei 854 Cais 349 Cătină de garduri 709
Arborele mamut 116 Brei 437 Cala 1075
Barba împăratului 199 Cătină de râu 419
A Arborele vieţii 117 Brie 482 Calapăr 802
Barba lupului 865 Cătină mică 522
Ardei 714 Brie 490 Calcea calului 151
Barba popii 300 Cătină roşie 522
Ardei cireaşă 714 Brioală 490 Căldăruşă 151
Acul Doamnei 470 Barba ursului de bahne 86 Cătuşe 654
Ardei graşi 714 Brojbă 569 Căldăruşa popii 708
Aerel 491 499 Bărbişoară 550 Cătuşnică sălbatică 646
Ardeiul broaştei 266 Broscăriţă 886 Călin 749
Afin 585 586 Bărbuşoară 534 Cătuşnică. 647
Arginţică 321 Broscăriţă 886 Calomfir 802
Afin american 586 Bârcoace 341 Ceapă 915
Arin 195 Brumărele 619 Călţunaşi 454
Afin negru 586 Băşicoasă 384 Ceapă (Ai) de munte 915
Arin alb 196 Brustur negru 632 Călţunul Doamnei 321
Afin vânăt 586 Batat 615 Ceapă comună cu un bulb
Arin de munte 195 Brusture 820 Cana 1069 915
Aglică 323 Bătătorii iţă 816
Arin negru. 195 Bubernic 687 Canale 455 Ceapă de iarnă 915
Agriş 280 Bătrâniş 776
Armirai sălbatic 822 Bucăţel 1048 Canarul bălţii 689 Ceapa ciorii 901 906
Agurijoară 200 Begonie 524
Armurariu 829 Buchet 451 Cânepă 187 Ceapa cu mai mulţi bulbi.
Ai negru 918 Begonie cu tubercul 524
Arnică 810 Bucsău 1056 Cânepa codrului 770 915
Ai sălbatic 919 920 I ici ş iţă 1069
Arşinic 236 Bucsău 360 Cânepiţă 653 Ceapa de Egipt 916
Aiul şarpelui 917 Bibilică 899
Arţar 443 Buhai 944 Caprifoi 750 Ceapă de tuns 918
Alac 1035 Bob 397
Albăstrică 774 Arţar american. 442 Bujor 500 Capri foi tătărăsc 751 Ceapă de vară 918
Bob de ţarină 405
Albăstriţă 840 Arţar de Manciuria 442 Bujori 936 Căprişor 967 Ceara albinei 608
Bob mare 397
Albină 935 Arţar tătărăsc 442 Bulbuci 151 Căprişor oacheş 965 Cebărea 333
Bobitei 362
Albită 550 Asmăţui 469 Bumbac 512 Căpriţă 253 Cedru 114
Bobornic 694
Albumeală, 780 Asmăţui de munte 469 Bumbăcariţă 962 Căpşuni 313 Cedru algerian 114
Bobul cailor 398
Albumiţă 780 Asmăţui de pădure 469 Bumburez 968 Căpşuni de câmp 313 Celozie 241
Bobuşor 398
Alior 430 Asmăţui sălbatic 468 470 Bună dimineaţa 615 Căpşunică 947 Cenuşer 446
Boghiţă 540
Alior de baltă 433 Asmăţui(Haţmaţuchi)de Bunduţa vântului 650 Captalan 808 Cer 193
Boglari 171
Alun 196 grădină. 469 Bunghişor 776 Capul călugărului 852 Cerceii doamnei. 180
Bolonică 482
Aţă de mare 889 Bunghişor 777 Capul şarpelui 627 Cerceluşi 413
Alun cu frunza mare 196 Borşişor 282
Avrămeasâ 685 Bunghişor 777 Caragană 384 Cerenică de munte 625
Alun turcesc 196 Bostan 581
Azalee 583 Bursucă 699 Cărbuni 732 Cerenţel 321
Alune americane 396 Bostan cu seminţe negre 581
Buruiană de cinci degete 318 Cârcel 120 Cetină de negi 119
Alune de pământ 396 Bostănaş spinos 582
Buruiană de junghiuri 947 Cârciumărese 787 Chenarul bălţilor 676
Amăreală 458 Bostanei chinezeşti 580
Buruiană de pocitură 687 Cardon 828 Chica voinicului 153
Amăruţă 853 B Boz 749 Chimen 480
Buruiana junghiului. 316 Cârligioare 788
Anason 482 Bozior 939 Chimenul porcului 492 494
Buruiană pentru vânt 782 Cârmâz 198
Andive 848 Bălur 1067 Brânduşa de toamnă 897 Chimionul porcului 495
Buruiană porcească 851 Carpen 198
Anemone 161 Băiboasă 1068 Brăbănoi 588 Chimionul ţapului 499
Buruiana vântului 484 Cărpiniţă 198
Angelica 491 Badan 293 Brăbin 534 Chiparos 116
Buruiana viermilor 266 Cartof 711
Anghelină 591 Băieţei 692 Brad 110 Chiparos de Arizona 117
Buruniţă 699 Castan 192
Anghinare 828 Bălbisă 655 Brad 110 Chiparos de baltă 115
Busuioc 670 Castan american 192
Anghinarea oilor 851 Băluşcă 908 Brad argintiu 110 Chiparos de California 117
Busuioc de câmp 650 Castan galben 444
Anin 195 Bambus 1000 BraddeCaucaz 110 Chiparos de Nutka 117
Busuioc de câmp 790 Castan japonez. 444
Antonică 468 Bame 512 Brădişor 80 Chiparos de Sawara 117
Busuioc sălbatic 789 Castan ornamental 443
Apărătoare 660 Bănică 733 Brâncă 258 Chisărău 918
Busuiocul cerbilor 667 Castan pitic 444
Arahide 396 Bănuţi 772 Brânca porcului 687 Chituluş 387
Buzdugan 1070 Castan pitic. 192
Arbore de plută 448 Baraboi 468 Brânca ursului 498 Cicas 107
Buzişor 947 Castan porcesc 443
Arbore lalea 142 Barba boierului 643 Brâncuţă 530 540

1130 1131
 CICLAMEN - CUSCUTA MARE DAFIN- GINCO
Ciclamen 596 Faţa mâţei 653 Frasin de Pensilvania 611
Coada calului 84 Creasta cocoşului 100 241 D Feciorică 238 Frasin pufos 611
Cicoare 848 Coada iepurelui 1021 Credei de munte 958
Cicoare creaţă 850 Coada lupului 658 Fenicul 487 Frasin verde 611
Creson 564 Dafin 420
Cicoare cultivată 848 Ferigă 102 Frăsinel 447
Coada mâţei 654 Crestată 850 Dalac 894
Cicoare pentru rădăcini 848 Ferigă de baltă 103 Fratele priboiului 453
Coada mielului 679 697 Creţişoară 324 Dalie 788
Cicoare sălbatică 848 Ferigă de câmp 93 Frigări 453
Coada racului 315 Creţişoare 323 Darie 702
Cimbrişor 662 Ferigă de piatră 99 Frigurele 544
Coada smeului 1075 Creţişor 654 Dârmoz 749 Feriguţă 92 94 Frigurică 601
Cimbru 662 Coada şoricelului 794 Creţuşcă 323 Dediţei 162 Feriguţă de stâncă 99 Frumoasa zilei 614
Cimbru mare de munte 661 Coada vacii 678 Crin 898 Degetar 698 Fetică 752 Frunză de potcă 251
Cimişir 428 Coada vacii 627 Crin alb 898 Degeţel 698 Ficus 186 Fulfucă 1011
Cinci degete 317 Coada vulpii 1053 Crin de baltă 883 Degeţel galben 698
Fierea pământului 601 Fumariţă 180
Cinsteţ 655 658 Coamă de aur 772 Crin de glastră 922 Degeţel roşu 698
Filimică 817 Funduc 196
Ciocul berzei 450 Cocoşei 904 Crin de pădure 899 Dentiţă 789
Finap 437
Ciormoiag 705 706 Cocoşei de câmp. 175 Dinţură 699
Crin galben 898 899 Firicea 1012
Cioroi 783 Codiţucă. 164 Dinţură galbenă 699
Ciorvană mare 667 Colilie 1055
Crin regal 899
Doritoare 689
Firuşca şopârlelor 1013 G
Crin roşietic 898 Firuţă 1017
Cireş 351 Colocazie 1072 Dornic 480
Crin roşu 899 Firuţă bulboasă 1012
Cireş de Bărăgan 351 Colocint 580 Dosnică galbenă 784 Găinuşi 151
Criptomeria 116 Flămânzică 554 556
Cireş japonez 350 Colţii babei. 448 Dovleac 581 Gălbăjoară 596
Crizantemă 803 Floare de colţ 780
Cireş sălbatic 351 Colţişor 571 Dovleac turcesc 581 Gălbenele de pădure 172
Crucea voinicului 163 Floare de leac 172
Cireşe de Ispas 351 Colţul lupului 826 Dracilă 142 144 Gălbenuş 863
Cruciuliţă 811 Floare de perină 792
Cireşe pietroase 351 Colţunii popii 518 Dracilă japoneză 144 Gălbenuşe 319
Cruşân 438 Floare de tău 145
Ciuboţica cucului 593 Colza 569 Drăgaică 744 Gălbinare 832
Cruşăţea 538 Floare grasă 284
Ciuboţica cucului 593 Conduraşi 454 Drăgaicămare 741 Gălbinea 540
Cucenţă 698 Floarea călugărului 221
Ciuboţica ursului 595 Copăcei 455 Dragavei 272 273 Gălbinele 597 817
Floarea cucului 237
Coprine 923 Cucurbeţică 145 Dragoste. 284 Gaolean 1067
Ciucuraşi 771 Floarea Flamingo 1073
Corcoduş 349 Cucuruz 1068 Drenţe 670 Garbiţă 944
Ciucure 727 1034 Floarea miresei 1075
Corcoduş roşu. 349 Cucută 474 Dreţe 145 596 Gărdurariţa 448
Ciucuşoară 550 Floarea mucezii 700
Coriandru 474 Cucută de apă. 479 Drob 362 558 Gârniţă
Ciucuşoară 550 Floarea Paştilor 161
Corn 422 Cuişoară 551 Drobiţă 362 Garoafă 222
Ciucuşoară 553 Floarea patului 781
Cuişoare 228 Drobuşor 533 Garofiţa Pietrei Craiului 223
Ciulei 255 Cornaci 418 Floarea raiului 803 920
Cuişor 280 Dud 186 Garofiţe 222
Ciulin 821 Cornaci 787 Floarea reginei 780
Cuişor roşu 280 Dud alb 186
Ciuma apelor 885 Comicei. 171 Floarea Sfintei Vineri 733 Gâscariţă 533 544
Cuişoriţă 211 Dud negru 186
Ciumăfaie 713 Cornişor 80 912 Floarea soarelui 787 Gemănariţă 936
Cujdă 811 Dughie 1066
Ciumărea 383 Cornul caprei 714 Flocoşică 1046 Gherghină 788
Cujucărea de munte 755 Duglas 113
Ciurlan 260 Cornut 213 217 Flocoşele 780 Gherghinar 342
Culbeceasă 368 Duglas brumăriu 113
Ciurlan alb 570 Cornuţi 785 Flocoşele 237 Ghiaţă 524
Culcuşul vacii 870 Dulcişor 395
Clintită 165 Coronişte 394 Flori de paie 781 Ghimpariţă 1062
Cununi ţă 300 Dumbăţ 644
Clocoţei 163 Coşaci 386 391 Fluierătoare 893 Ghimpe 911
Dumbravnic 650
Clocotici 704 Coşaci de nisipuri 390 Cupa vacii 613 Fluturei 790 Ghinţură 601
Dungăţea 383
Clocotiş 441 Cosicel 484 Cupa vacii de pădure 614 Foaie grasă 723 Ghinţură galbenă 601
Clopoţei 725 Cosiţă. 401 Cupe 603 Foarfecă bălţii 885 Ghiocei 922
Cosiţei 482 Curcubeu 237 Forsiţie 612 Ghiocei de baltă 922
Clopoţei cu frunze de urzică
Cosor 146 Curechi de munte 817 F Fragă tătărască 251 Ghircă 1036
729
Costrei 1067 Curpen 164 Fragi de câmp 313 Ghirin 259
Clopoţei de grădină 726 Fragi de pădure 313
Clopoţei de munte 726 Crăciunică 261 Curpen de munte 164 Fagus 190 Ghizdei 382
Crăiţe 790 Curpen de pădure 164 Fasole 408 Frăgurel 315 Ghizdei de mlaştină 382
Coacăz de munte 280 Frăguţă 752
Coacăz negru 280 Curpene câinesc 609 Fasole lată 408 Ghizdei de sărătură 382
Crăpuşnic 824 825 826 Frasin 611
Cuscrişor 629 Fasole mare 408 Ghizdei mare. 383
Coacăz roşu 281 827 Frasin american 610
Cuscuta mare 617 Fasolită 408 Ginco 108
Coacăză 583 Crăstăval 826

1132 1133
 GLADIOLE - IZMUŞOARĂ DE CÂMP JALEŞ - MĂRGĂRITARELE
Gladiole 930 Hrean 541 Iarba osului 520 Leuştean 490 M
J
Gladiş 442 Hrean sălbatic 563 Iarbă roşie 265 266 Levănţică 646
Glădiţă 353 Hreniţă 563 Iarbă roşioară 233 Liliac 611 612
Jaleş 655 656 Mac 176
Glicină 384 Hrenoasă 530 563 Iarbă sărată 258 Liliac transilvănean 612
Jaleş de câmp 656 659 Mac cornut 178
Gloxinie 717 Hrişcă 267 Iarbă scăioasă 1063 Liliuţă 898 Mac cornut galben. 179
Jaleş de grădină 656 658
Gogoşari 714 Hrişcă deasă 267 Iarba şarpelui 627 693 Limba câinelui 637 Mac cornut roşu. 179
Jneapăn 115
Goldan 350 Hrişcă tătărască 267 Iarba şerpilor 886 Limba cerbului 94 Mac de câmp. 178
Joiana 486
Golicică 533 Hrişcă urcătoare 267 Iarba Sfântului Ioan 658 Limba cucului 88 Mac de grădină 176
Joldeală 832
Golomăţ 1019 Hurmuz 751 Iarba Sfintei Mării 1046 Limba mării 562 Mac roşu de câmp. 178
Jugastru 442
Gorun 193 Hurmuz roşu 751 Iarba şopârlelor 265 Limba mielului 632 Mac turcesc 176
Jugastru de Banat 442
Gorun ardelean 193 Iarba stupului 660 Limba oii 833 Măceş 333
Grâu 1035 1036 Iarba surzilor 291 Limba peştelui. 277 Măceş de munte 335
Grâu alb 1035 Iarbă unsuroasă 645 Limba şarpelui 88 Măciuca ciobanului 818
Grâu comun 1036 Iarba vătămăturii 1062 L Limba vrăbiei 420 Măciulie 424
Grâu englezesc 1036 Iarbă vântoasă 255 Limbariţă 880 Măcriş 270
Iarbă albastră 1060 Iarba vântului 1020 Labruscă 440
Grâu mare 1036 Limbricariţă 797 Măcriş ciobănesc 270
Iarbă b ărboasă 1064 Iarba vulturului 874 Lăcrămiţă 1020
Grâu moale 1035 Linariţă 683 Măcriş de grădină 270
Iarbă de Sudan 1067 Iasomie 279 612 Lăcrimioare 912
Grâu pitic 1036 Linariţă de munte 684 Măcriş mărunt 268
Iarbă scăioasă 1063 Iederă 420 461 Lăcrimiţă 914
Grâu spelt 1035 Lingurea 557 Măcrişel 267
Iarbă sură 1062 Iederă albă 420 Lalea 900
Grâu tare 1036 Iarba bivolului 950 Linte 403 Măcrişul calului 271 274
Ienupăr 119 Lalea galbenă 901
Grăşătoare 207 Iarba boerului 530 Linte galbenă. 404 Măcrişul iepurelui 449
Ienupăr de Virginia 120 Lalea pestriţă 900
Graşiţă 200 Iarba broaştei 950 Lintea pratului 406 Magnolie 141
Ienupăr pitic 119 Lămâi 447
Grătăraşi 339 Iarba broaştelor 885 Lintiţă 1076 Mahonie 144
Ierboi de bahnă 1020 Lămâioară 662
Grâul prepeliţei 705 706 Iarba câinelui 1063 Lipici 636 Mahorcă 714
Imortele 781 Lămâiţă 279
Griciorei 591 Iarba câmpului 1047 Lipicioasă 237 739 Mălăioaie 521
In 456 Lâna caprelor 217
Grozamă 360 Iarba canarului 1055 Lipscănoaice 791 Mălaiul cucului 956 957
Grozamă mare 362 In de câmp 457 Laptele câinelui 430 958
Iarba căprioarei 810 Liriodendron 142
Guleraşi 784 In de munte 458 Laptele cucului 430 Mălăoaie 520
Iarba căşunăturii 293 Lobelie 734
Gulia 568 In galben de Banat. 456 Laptele păsării 903 Mălin american. 351
Iarba ciutei 810 Lobodă 252
Gulie furajeră 569 In galben. 456 Laptele stâncii 594 Mălin de Virginia 351
Iarba cucului 718 Lobodă de drumuri 253
Gura leului 685 In mare 457 Lăptişor 594 Mălin. 352
Iarbă de gazon 1011 Lobodă de grădină 253
Gura lupului 646 In păros 457 Lăptiucă 856 Mană de apă 1025
Iarbă de lungoare 597 Lobodă puturoasă 250
Guşa porumbelului 230 Inariţă mare 890 Lăptucă 861 Mâna Maicii Domnului 939
Iarbă de mare 891 Lobodă sălbatică 253
Gutui 340 Inariţămică 890 Lăptucă veninoasă 862 Mănerei de pădure 404
Iarbă de negi 179 Lopăţea 548
Gutui japonez 341 închegăţică 320 Larice 113 Mangold 248
Iarbă de sărătură 1018 Incheietoare 647 Lotus indian 146
Larice de Alpi 113 Măr 345
Iarbă de şoaldină 287 Ineaţă 455 457 458 Lubeniţă 580
Larice de Carpaţi 113 Măr auriu 345
Iarbă de urechi 284 Ingerea 488 Lubiţ 557
Larice japonez 113 Măr dusen 346
H Iarbă deasă 1016 Inuţ de câmp 455 Lăsnicior 712
Lubiţul inului 557
Măr pădureţ 346
Iarba dintelui 699 Iovă 576 577 Lucerna 367
Laur 428 Măr paradis 346
I lajmă păsărească 920 Iarba drumurilor 251 Ipcărige 220 Lucerna galbenă 368
Laurocireş 352 Măr păros 346
Hamei 186 Iarba fiarelor 609 Isop 662 Lumânărică 678
Leandru. 607 Măr roşu 346
Harbuz 580 Iarba găii 853 Izmă 667 Lumânărica pământului 602
Lemn câinesc 612 Măr siberian 345
Haşmaciucă 469 Iarba gâtului 699 Izma broaştei 668 Luminiţă 414
Lemn dulce 392 Mărar 487
Haşme 918 Iarbă grasă 200 Izma calului 670 Luminoasă 164
Lemn râios 428 Mărar păsăresc 492
Haţmaţuchiul măgarului 472 Iarbă grasă 284 Izma cerbului 667 Lungurică 653
Lemnu bobului 362 Mărăraş 486
Hiruşor 1012 Iarbă împuşcată 851 Izmă creaţă 669 Luntricică 391
Lemnul Domnului 807 Mărarul porcului 494 495
Holeră 785 Iarbă lăptoasă 459 Izmă de pădure 660
Lemnul Maicii Domnului 791 Lupin 358 Mărarul ursului 490
Horşti 956 Iarbă mare 782 Izmă proastă 667 670 Lupoaie 717
Lemnul vântului 612 Margarete 802
Hortensie 278 Iarbă moale 213 Izmuşoară 660 Luşcă 908
Leurdă 915 Mărgăritarele 912
Hrana vacii 238 Iarbă neagră 583 686 687 Izmuşoară de câmp 661

1134 1135
 MĂRGELUŞE - OCHIŞOR OCHIUL BOULUI - PLESNITOARE
Mărgeluşe 625 Mimoză, 352 Năgară, 1056 Ochiul boului 774 778 Păltior 280 Pepene verde 580
Mărgică 1022 Mirabele 350 Nalbă 510 Ochiul găinii 591 Pana zburătorului. 548 Perebolunde 580
Mărită- mă mamă. 788 Mireasă 670 Nalbă albă 511 Ochiul lupului 630 635 672 Pansele 514 Perişor 588
Mărtăloagă 583 Mirgău 645 Nalba creaţă 510 Ochiul şarpelui 635 Păpădie 857 Perişor 1029
Mărţişor 320 Mirobolan 349 Nalba de grădină 511 Odogaci 220 Păpălău. 711 Perj 350
Mărul lupului 145 Mirodea 537 Nalbă mare. 511 Odolean 755 Papanaşi. Sp 380 Persicaria 261
Marulă 862 Mirodenie 536 Nalbă mică. 510 Odos 1039 Papucul doamnei 934 Peştişoară 105
Măseaua ciutei 904 Miruţă 632 Napi 568 Oiţă 161 Papură 1071 Petimbroasă 815
Măselariţă 709 Mlaje 578 Napi de mirişte 568 Oiţe 159 Păr 344 Petrinjei de câmp 481
Măselariţă albă. 709 Mlăştiniţă 947 Napi porceşti 788 Omag 153 Păr cultivat 344 Petrinjei de câmp mari 481
Măslin 612 Moartea puricelui 782 Năpraznic 804 Omag galben 155 Păr nins 345 Petunie 713
Măslin dobrogean 437 Mohor 1064 1065 Năpraznică 450 Păr pădureţ 345 Piciorul caprei 481
Opaiţă 228
Mătăciune 647 Mohor înalt 1064 Narcise 923 Parachemiţă 189 Piciorul cocoşului 172
Opaiţă roşie 230
Mătcuţă 451 Mohor agăţător 1066 Năsturel 541 Piciorul cocoşului de
Opintic 869 Părăluţe 772
Mătrăgună. 709 Mohor alb 1065 Năut 397 semănături 171
Orăştică 407 Părăluţe de munte 588
Mătreaţă 411 Mohor lat 1064 Piciorul lupului 667
Năvalnic 94 Orbalţ 149 Părăsita găinilor 858
Matriţă 891 Pidosnic 624
Mohor orezar 1064 Nebunariţă. 709 Oreşniţă 406 Parpian 780
Mături 256 Piedica vântului. 405
Mohor roşcat 1066 Negelariţă 179 Orez 1063 Părul Maicii Domnului 98
Mături 362 Pieptănariţă 1020
Mohor verde 1066 Neghină 237 Orezică 1063 Părul porcului 950
Mazăre 408 Piersic 349
Mojdrean 610 Negrilică 153 Orz 1037 Păstâroac 495
Mazăre cultivată. 408 Pin 115
Molid 110 Negruşcă 153 Orz pădureţ 1038 Păstârnac cu rădăcină lungă
Mazăre sălbatică. 408 Pin 114
Molid argintiu 111 Nemţişor 156 Orzoaica 1037 496
Măzăriche 397 Pin bancsian 115
Molid canadian 111 Nemţişor de câmp 156 Orzul şoarecilor 1038 Păstârnac cu rădăcină scurtă
Măzăriche cu frunze înguste Pin de Banat 115
400 Molid caucazian 111 Nilocea 826 Osu iepurelui 366 496 Pin de Himalaia 114
Molid înţepător 111 Nocilă 558 Oţetar 446 Păstârnac cultivat 496
Măzăriche de pădure 402 Pin galben 114
Molid sârbesc 111 Nopticoasă 536 Otrăţel 513 626 723 Păştiţă 161
Măzăriche păroasă. 402 Pin moale 114
Molotru 367 Nuc 190 Ovăscior 1040 1042 Pătlăgele roşii 713
Măzăriche roşie 397 Pin negru 114
Molotru albastru 367 Nuc american 190 Ovăscior auriu 1044 Pătlăgele vinete 711
Măzăriche ungurească 397 Pin negru austriac 115
Molotru pitic. 367 Nuc cenuşiu 190 Ovăz 1039 Pătlagină 672
Măzăroi 405 Pintenel 704
Molură 487 Nuc negru 190 Pătlagină cu frunze înguste Pintenoagă 848
Măzăroi sălbatic 400 Morcov 473 Nufăr alb 145 674 Piperul bălţii 266
Mei 1064 Morcoveancă 474 Nufăr galben. 145 Pătlagină mare 676 Piperul lupului 144
Mei mărunt 1064 Moşişoare 945 Nu-mă-uita 627 Pătrunjel 479 Pipirig 86 950 960
Meişor 1065 Moşmon 340 Nu-mă-uita de grădină 629
Păiuş 1045 Pătrunjel cu frunze creţe 479 Pipirig american 951
Mentă 667 Moţul curcanului 241 265
Merinană 211 Păpuşoi, 1068 Pătrunjel cu frunze plane 479 Pipirig de mare 953
Muma pădurii 707 Pătrunjel cultivat pentru frunze Pipirig de munte 954
Merişor 428 585 1055 Păducel 342
Mur de mirişte 304
Mesteacăn 194
Muşcată 454
O Păducherniţă 564 479 Pipirig de pădure 956
Mesteacăn pitic 195 Păiuş 1001 Pătrunjel cultivat pentru Pipirig negru 954
Muşcata dracului 758 rădăcini 479 Pipiriguţ 962
Mesteacăn pufos 195 Obligeană 1075 Păiuş roşu 1006
Muşeţel 799 Păiuşcă 1007 Pătrunjelul câinelui 487 Pir crestat. 1030
Mestecănaş 195 Obrăznicuţă 949
Muştar 569 Păiuşul de livadă 1001 Pavăză 655 Pir de mare 1032
Miazănoapte 705 Obsigă 1026
Muştar alb 569 Pălămidă 827 Pecetea lui Solomon 912 Pir gros 1063
Micsandre 537 Obsigă nearistată 1026
Muştar negru 567 Pălăria cucului 452 Pedicuţă 80 Pir pădureţ 1033
Micsandre sălbatice 535 Obsiga secarei 1027
Mutătoare 580 Păliur 437 Pelin 804 807 Pir târâtor 1034
Micşunele 537 Ochelariţă 562
Mierea ursului 629 Mutulică. 709 Pelin de mături 804 Plăcintele 320
Ochii broaştei 591 Palmier de Canare 1070
Mierluţă 206 Pelin nemirositor 808 Platan 184
Ochii şoricelului 292 Palmier pitic 1069
Migdal 347 Pelinariţă 806 Plătică. 353
Ochincea 602 Paltin 443
Plescăită 212
Migdal amar. 347 N Ochincele 603 Paltin argintiu 443 Peliniţă 807
Plescăită 228
Migdal pitic 347 Ochişele 791 Paltin de câmp 443 Peniţă 410
Miliţea roşie 229 Plesnitoare 580
Năfurică 804 Ochişor 599 Paltin de munte 443 Pepene galben 581

1136 1137
 PLEVAIŢĂ - SAL VIE ALBĂ
SALVIE DE CÂMP - STRĂTORICĂ
Plevaiţă 818 Rotunjoare 809
Pliscariţă 452 R Salvie de câmp 659 Senzitivă 352 Şovâvariţă 783
Roua cerului 513 Seradelă 392 Spălăcioasă 811
Pliscul cocorului 453 Sâmbovina 185
Rabarbăr 275 Rourică 1025 Şerlai 659 Spanac 254
Ploaie de aur 612 Sângele voinicului 941
Răchită 573 576 Ruginare 585 Sângele voinicului. 405 Şerpariţă 597 Spanac de iarnă 254
Plop 578 Ruginită 94 96 Spanac de Noua Zeelandă
Răchită albă 578 Sânger 422 Şerpet 832
Plop alb 578 Rujă 283 199
Răchită americană 575 Sânger american. 422 Şerpuşor 81
Plop cenuşiu 578 Ruji de toamnă 778 Sfândoc. 367 Spanac de vară 254
Răchită galbenă 575 Sânger tătărăsc. 422
Plop chinezesc 578 Răchită roşie 576 Rujină 815 Sfeclă 247 Spanac sălbatic 252
Sânişoară 466
Plop de Canada 579 Răchitan 411 Rumeneai ă 316 Sfeclă cu rădăcină îngroşată Spanacul ciobanilor 250
Sânziana de grădină 771
Plop negru 579 Răchitele 455 586 Ruscuţă primăvăratică. 175 Sânziene 744 248 Spânz 149
Plop negru hibrid 579 Răculeţ 265 Ruscuţă tomnatică 175 Sânziene albe 745 Sfeclă cultivată- 248 Sparanghel sălbatic 911
Plop piramidal 579 Raigras englezesc 1011 Ruscuţă. 175 Sânziene de munte 736 Sfeclă furajeră - 248 Sparcetă 396
Plop tremurător 578 Râjnică 542 Ruşinâtoare 470 Sânziene de pădure 743 S feclă galbenă de masă - 248 Sparţetă 396
Ploşnicar. 164 Rapiţă 568 Ruşinea fetei 473 Sânziene roşii 743 Sfeclă roşie de masă - 248 Spata dracului 99
Ploşniţoasă 937 Rapiţa navetă. 568 Ruşuliţă 869 Şapte degete 313 Sfeclă sălbatică 247 Spetează 951
Plutică 607 Rapiţă sălbatică 568 Rutişor 158 Săricică 260 Sfeclă spontană 248 Spilcuţe 804
Răscoage 418 Sârmuliţă 885 Silnic 648 Spinarea lupului 98
Poala Sfintei Mării. 648
Răsfug 857 Şarpe 100 Silur 699 Spinul cerbului 438
Poanseţia 430 Spinul lui Christos 437
Răsură 335 Saschiu 607 Siminic 780
Pochivnic 144 Splină 293
Răţişoare 926 Sburător 698 Siminoc 782
Pocitoc 96 Rechie 572 Splinuţă 771
Scânteiuţă 904 Sincerică 204
Podbal 808 Regina nopţii 714 Săbiuţă 930 Sporici 639
Scaete 757 Sipică 758 760
Pojarniţă 502 Revent 275 Sadină 1068 Stânjenei 924
Scai 824 Sirinderică 279
Popândaci 980 Revent chinezesc 275 Săgeata apei 881 Stânjenei de baltă 926
Scai măgăresc 829 Sisinei 162
Poponeţe 1053 Revent medicinal 275 Salată 862 Stânjenei galbeni 926
Scai vânăt 467 Sisinei de munte 162
Poroinic 936 Revent siberian 275 Salata câinelui 850 Stânjenei pestriţi 927
Scaietele popii 785 Slăbănog 455
Portocal de Se vi 11a 447 Rezedă mirositoare 573 Salată căpăţână 862 Stegie turcească 833
Scăişor 819 Smântânică 748
Portocal 447 Ricin 436 Salată de foi 862
Scaiul dracului 467 Smeoaică 499 Stejar 192 194
Porumb 1068 Ridiche 571 Salată de pădure 474
Scăiuş 757 Smeoaie 483 Stejar brumăriu. 193
Ridiche cultivată 571 Salata iepurelui 866
Porumbar 349 Scânteiuţă 599 Smirdar 583 Stejar pufos 194
Ridiche de iarnă 571 Salbă moale 428
Porumbei 906 Scânteiuţă de munte 318 Smochin 186 Stejar roşu american 193
Ridiche de lună 571 Salbă râioasă 428
Potcapul călugărului 853 Scântei ii le al be 211 Şoaldină aurie 286 Stejărel 697
Ridiche sălbatică 571 Salbă târâtoare 428
Praz 918 Scara Domnului 618 Soc 749 Steliţă 772
Rocambole 917 Sălbăţie 1011
Prescuriţă 282 Scăriţa muntelui 93 Soc roşu 749 Steliţă vânătă 774
Rocoină 213 Salcâm 384
Priboi 451 Scarola 850 Şofrănaşi 848 Steluţă 212
Rocoţea 213 Salcâm alb 384
Pribolnic 939 Scârţâitoare 247 Soia 410 Steluţe 736
Rodiu 412 Salcâm galben. 362
Pristolnic 511 Schinduc 490 Solovârfiţă 650 Ştevia stânelor 271
Salcâm japonez. 358
Prun 350 Schinduf. 367 Somnoroasă 495 624 682 Ştevie de baltă 271
Rodul pământului 1073 Salcâm pitic. 383
Schinel 847 Şopârlaiţă albă 294 Ştevie de grădină 273
Prunul Sf. Julian 350 Rogojel 984 Salcâm roşu 384
Schinuţă 733 Şopârliţă 689 Ştir 241
Puciognă 474 Rogoz 961 Salcie 573
Sclipeţi 316 Şopârliţă de munte 695 Ştir african 244
Pufuleţi 770 Roibă 735 Salcie brumărie 575
Scolduş 350 Sorb 343 344 Ştir alb 244
Roiniţă 660 Salcie căprească, 577
Pufuliţă 414 Scorogoi 650 Sorbestrea 333 Ştir creţ 244
Românită de câmp 794 Salcie mirositoare 419
Punga babei 784 Scoruş 343 Sor-cu-frate 706 Ştir ecuadorian 242
Românită nemirositoare 799 Salcie pletoasă 575
Punguliţă 559 Scoruş de munte 343 Sorg alb 1068 Ştir porcesc 241
Românită puturoasă 791 Salcie târâtoare 577
Pupezele 407 Scradă 1001 Sorg pendul 1068 Ştir târâtor 244
Roşăţea, 883 Sălcioară 419
Pur 917 Scrântitoare 317 Sorg pestriţ 1068 Ştir verde 245
Rostogol 818 Sălcuţă 265
Puricariţă 784 Scumpie 444 Sorg zaharat 1067 Ştirigoaie 896
Rostopască 179 Şalotă 918
Puşca dracului 732 Secară 1036 Şovar 961 Strănutătoare 795
Rotoţelealbe 795 Salvie 656
Puturoasă 565 Secarea 1027 Sovârv 662 Straşnic 96
Rotungioară 648 Salviealbă 510
Secvoia 116 Şovârvariţă 503 Strătorică 695

1138
1139
 STRUGURII URSULUI - USTUROIUL COMUN
VALENTIŢĂ- ZORELE
Strugurii ursului 585 Tavalgă 298 299 Trifoişte 605 Vineţele 840 Voniceriu pitic 426
Struna cocoşului 213 Tei 506 Trompetă 716 V Vineţică 644 Voronic 646
Struţuşori 81 Tei alb 506 Troscot 264 Vindecea 654 Vuietoare 587
Studeniţâ 203 Tei american. 506 Troscot de baltă. 265 Valentiţă 803 Vinariţă 742 Vulturică 867
Studeniţă 210 Tei argintiu 506 Troscot de munte 265 Vălul miresei 217 Vinete 711
Stuf 1058 Tei cu frunza mare 507 Troscot de nisipuri 262 Vanilie sălbatică 624 Violete africane 716
Stupiniţă 943 Tei pucios. 507 Tuberoză 931 Varga ciobanului 757
Stupitul cucului. 542 543 Tei roşu 507 Vârteju pământului. 368
Viorele 904 z
Tufănică 803 Viorele albe 519
Sugarei 644 Teişor 511 Ţuga 113 Vârtejul pământului 704 Viorele alpine 514
Sugarei alb 644 Telegraf 949 Varza de Bruxelles 568 Zabră 653
Tuia 117 Viorele de ogoare 514
Sugătoare. 589 Ţelină 478 Varză de mare 571 Viorele galbene 514 Zadă 113
Tuie gigantică 119
Sugel 651 Ţelină cultivată 478 Varza iepurelui 817 Viorele nemirositoare 519 Zălog 577
Tulichină 420
Sugel puturos 651 Ţelină pentru frunze 478 Varza pentru căpăţână 568 Viorele sălbatice 515 Zambilă 905
Turicel 544
Sulcină albastră 367 Ţelina pentru peţioli 478 Varza sălbatică 568 Virnanţ 447 Zâmbru 114
Turiţă 739
Sulfină 370 Ţelină pentru rădăcini 478 Vâsc 425 Vişin 351 Zămoşiţa 512
Turiţă mare 332
Sulfinăalbă. 371 Ţelină sălbatică 478 Vâsc de brad 426 Zămoşiţa de Siria 512
Turtă 819 Vişin arborescent 351
Sulfină galbenă. 371 Tigvă 581 Vâsc de conifere 426 Zâmă 712
Turturea 291 Vişin arbustoid. 351
Suliman 644 Timoftică 1051 Vâsc de foioase 426 Zârna galbenă 712
Tutun 714 Vişin turcesc 350
Suliţică 382 Ţipirig 961 Vâsc de pin 426 Zârna roşie 712
Ţăpoşică 1061 Vişinei 351
Sunătoare 502 Tisa 120 Vâsc de stejar 425 Zarzăr 349
Viţă de Amur 440
Surguci 158 Tomate 713 Vătămătoare. 381 Zăvăcustă 386
Viţă de Canada 441
Susai 862 863 Topinambur 788 Vâzdoage 790 Zburătoare 418
Viţă de munte 440
Zgrăbunţică, 850
Susai aspru 862 Toporaşi 518 519 V Velniş 184 Viţă de vie 438 440
Zmeur 302
Susai mare 863 Torţei 615 Veninariţă 687 Viţă japoneză 441
Susai moale 863 Traista ciobanului 558 Ventrilică 690 695 Viţă neagră 893 Zorele 615
Ulm 184
Susai pădureţ 859 Trâmbiţă 716 Ulm de câmp 185 Verbenă 639 Viţă sălbatică 441
Susan 716 Trandafir de câmp 335 Ulm de munte 184 Verdeaţa iernii 589 Vitrigon 467
Şuvar de munte 1016 Trandafir de Damasc. 340 UlmdeTurkestan 184 Verigariu 438 Voinicică 531
Trandafir de dulceaţă 340 Verigei 717 Volbură 614
Umbra iepurelui 911
Trandafir de lună 340 Verzişoară de munte 282 Volovatic de munte 821
Unghia găii. 386
Trandafir ruginiu 338 Unghia păsării 515
Trandafiri urcători 339
Unguraş 646
Târsă 1045 Trânji 944
Untişor. 164
Talpa gâştei 250 653 Trei fraţi pătaţi 515
Untu pământului 893
Talpa lupului 654 Trei răi 163
Untul vacii 936
Talpa stâncii 564 Tremurătoare 1021
Trepădătoare 436 Urda vacii 563
Talpa ursului 496 716 Urechea iepurelui 475 654
Tămâioară 518 Trestie 1058
Trestie de câmp 1050 Urechea porcului 656
Tămâiţă 249 250 420
Trestie italiană 1058 Urechea ursului 591
Tămâiţă de câmp 643
Trestioară 1050 Urechelniţă 282
Tapoşnic 652
Trifoi 371 Urzică 187
Tarhon 804
Trifoi alb târâtor. 374 Urzică mare 187
Târsacă 1026
Tartan 570 Trifoi cu patru foi 104 Urzică mică 187
Tăşculiţă 560 Trifoi frăguţ. 373 Urzică moartă 651 652
Ţâţa vacii 593 Trifoi mărunt 368 Urzicuţe 670
Tălăiş 784 Trifoi persan. 374 Usturoi 917
Tătăncasă 631 Trifoi roşu 379 Usturoi de Albania 918
Tătarnică 818 Trifoi roşu cultivat 379 Usturoiţă 533
Taulă 298 Trifoiaş. 372 Usturoiul comun 917

1140
1141