Grafică digitală

Conf. dr. ing. Ana-Maria Suduc

Cursul 5
Prelucrarea imaginilor color

 Prelucrarea imaginilor color e foarte importantă din 2 motive de bază:

 Culoarea e un descriptor important care adesea simplifică identificarea obiectelor
și extragerea acestora din cadrul imaginilor
 Oamenii discern mii de nuanțe de culori și intensități, comparativ cu doar circa 24
de nuanțe de gri.
 Procesarea imaginilor color:
 îmbunătățirea imaginilor full-color – imaginile sunt de obicei achiziționate cu un
senzor color, cum ar fi o camera color sau un scanner color.
 Pseudo-colorarea – se alocă o culoare unei anumite intensități monocrome sau
unui domeniu de intensități.

Unele dintre tehnicile de prelucrarea a imaginilor de

intensitate pot fi direct aplicate imaginilor color.
Prelucrarea imaginilor color

 Culoarea - e determinată de natura luminii pe care acel obiect o reflectă

 Alb - reflectă lumina echilibrat în toate lungimile de undă în spectrul vizibil
 O lumină acromatică (fără culoare) are ca unic atribut intensitatea sau
cantitatea de lumină.
 Lumina cromatică în spectrul electromagnetic are valori ale lungimilor de
undă de la 400 până la 700 nm.
 Calitatea sursei de lumină cromatică:
 fluxul energetic (watt)
 fluxul luminos (lumen)
 Strălucirea (-) - unul din factorii cheie în descrierea senzației de culoare
Prelucrarea imaginilor color

 Ochiul uman conține circa 6-7 milioane de celule cu conuri care sunt sensibile
la roșu (65%), verde (33%) și albastru (2%)

Fig. Absorbția luminii de către

celulele cu conuri sensibile la roșu,
verde și albastru în ochiul uman, ca
funcție de lungimea de undă.
Prelucrarea imaginilor color

 Pentru standardizare Comisia Internațională de Iluminat a stabilit

următoarele lungimi de undă pentru cele trei culori primare: albastru – 435,8
nm, verde – 546,1 nm și roșu – 700 nm. Standardizarea a fost realizată înainte
de obținerea datelor experimentale, de aici și corespondența relativă dintre
cele două.
 Existența acestor trei valori specifice nu înseamnă că aceste trei componente
fixe RGB vor genera toate culorile spectrului.
 Culorile primare pot fi sumate pentru a produce culori secundare:
 cyan (azuriu ) - verde cu albastru
 magenta (purpuriu) - roșu cu albastru
 yellow (galben) – roșu cu verde
Prelucrarea imaginilor color

Culorile Culorile Culorile Culorile

primare de primare de secundare de secundare de
lumină pigmenți lumină pigmenți

Roșu Magenta Magenta Roșu

Verde Cyan Cyan Verde

Albastru Galben Galben Albastru

Prelucrarea imaginilor color
Prelucrarea imaginilor color

 Caracteristicile generale folosite pentru a deosebi culorile unele de altele

sunt:
 nuanța (Hue)
Cromatică (chromaticity)
 saturația (Saturation)
 luminozitatea (Brightness)

 Nuanța – culoarea dominantă (lungimea de undă dominantă)

 Saturația - cantitatea de lumină albă amestecată cu o nuanță. Culorile spectrale
pure sunt complet saturate. Gradul de saturare e invers proporțional cu cantitatea
de lumină albă adăugată
 Luminozitatea - încorporează noțiunea de intensitate
Prelucrarea imaginilor color

 Notăm cantitățile de roșu, verde și albastru necesare pentru a forma o culoare cu

X, Y și Z. O culoare e astfel specificată de coeficienți tricromatici:

X Y Z
x= y= z=
X+Y+Z X+Y+Z X+Y+Z

 Se observă că: x + y + z = 1
 Pentru oricare lungime de undă de lumină din spectrul vizibil, valorile X, Y și Z
necesare pentru a produce culoarea corespunzătoare acelei lungimi de undă pot fi
obținute direct din curbe sau tabele ce au fost deja realizate în urma unor
rezultate experimentale extinse.
Prelucrarea imaginilor color

 O altă abordare pentru specificarea culorilor ar fi

utilizarea diagramei cromatice CIE (Comisia
Internațională de Iluminat), care arată compunerea
culorilor ca o funcție de x (roșu) și y (verde). Pentru
fiecare valoare a lui x și a lui y, valoarea
corespunzătoare a lui z (albastru) e obținută din
ecuația anterioară sub forma: z = 1 – (x + y).
 Conturul diagramei – culori spectrale pure
 Interior – amestec de culori
 Punctul de energie egală – lumina albă
Prelucrarea imaginilor color

 Orice segment trasat între punctul de energie egală

și orice punct de pe contur va defini toate nuanțele
acelei culori spectrale particulare.
 Orice segment trasat între două puncte din
diagramă va defini toate culorile ce se pot obține
prin combinarea acelor două culori de la capete.
 Unirea a trei puncte de pe diagramă va conduce la
un triunghi ce va conține toate culorile ce se pot
obține prin combinarea celor trei culori din colțurile
triunghiului.
 Se observă astfel că nu se pot obține toate culorile
posibile cu trei valori fixe (diagrama nu are forma
unui triunghi). Orice triunghi se va trasa vor fi culori
din diagramă ce nu vor fi în interiorul triunghiului.
Modele de culoare (spațiu de
culoare/sistem de culoare)
 Un model de culoare - e o specificare a unui sistem de coordonate și a unui
subspațiu din sistem în care fiecare culoare e reprezentată ca un singur
punct.
 Modelele orientate către hardware sau către software.
 Modelele orientate către hardware:
 RGB (red, green, blue) - pentru display-uri și camere video color
 CMY (cyan, magenta, yellow) și CMYK (cyan, magenta, yellow, black) – pentru
tipărirea color
 HSI (hue, saturation, intensity) /HSB (hue, saturation, brightness) – corespunde
modului în care oamenii descriu și interpretează culoarea
Modelul de culoare RGB
Modelul de culoare RGB

 Numărul de biți folosiți pentru a reprezenta fiecare pixel în spațiul RGB

reprezintă adâncimea culorii.
 Pentru o imagine RGB în care fiecare dintre componentele imaginii RGB e o
imagine de 8 biți, pixelii din imaginea compozită RGB are o adâncime a culorii
de 24 de biți.
 Termenul de imagine full-color e folosit adesea pentru a referi o imagine
color de 24 biți.
 Numărul total de culori într-o imagine RGB de 24 biți e de (28)3 = 16,777,216
Modelul de culoare RGB – culori sigure

 Numărul total de culori într-o imagine de 24 biți RGB e de (28)3 = 16,777,216

 Varietate de display-uri!
 Setul de culori sigure (culorile web sigure – en. safe browser colors) - culorile
care foarte probabil pot fi reproduse cu fidelitate, indiferent de
caracteristicile echipamentelor hardware – 216 culori
 Folosite atunci când se dorește ca imaginile să fie văzute la fel de
majoritatea oamenilor
Modelul de culoare RGB – culori sigure

 Fiecare din cele 216 culori sigure e formată din trei valori RGB, dar fiecare
valoare poate fi doar 0, 51, 102, 153, 204 sau 255 (obs. divizibile cu 3!)
 63 = 216 posibilități
 Obs. Sunt necesare două simboluri hexazecimale pentru a exprima valoarea
uneia dintre componentele RGB
 Modelul de culoare RGB – culori sigure

Tabel. Valorile valide pentru fiecare componentă RGB într-o culoare sigură

Sistemul de
Echivalenți de culoare
numerație

Hexazecimal 00 33 66 99 CC FF

Zecimal 0 51 102 153 204 255

Alb  FFFFFF
Negru  000000
Modelul de culoare RGB
Modelele de culoare CMY și CMYK

 Imprimante-copiatoare – valori CMY

 RGB-CMY (valori normalizate):

C  1 R 
M  = 1 − G 
    
Y  1 B 

 Deoarece în practică nu se poate obține negru prin combinarea pigmenților

CMY, se folosește un al patrulea pigment, negrul  CMYK
Modelul de culoare HSI

 RGB și CMY sunt ideale pentru implementare hardware

 HSI potrivit pentru interpretarea umană
 Oamenii descriu culoarea unui obiect folosind termeni referitori la nuanță,
saturație și strălucire.
 Modelul de culoare HSI (hue, saturation, intensity), separă componenta de
intensitate de componentele ce poartă informația de culoare.
 Ideal pentru elaborarea de algoritmi de prelucrare a imaginii bazați pe
descrierea culorii specifică oamenilor
Componenta intensitate

În cubul RGB scala de intensitate e linia

ce unește colțul (0,0,0) corespunzător
negrului și colțul (1,1,1) corespunzător
albului. Dacă se dorește determinarea
componentei de intensitate a oricărui
punct de culoare, se trasează un plan
perpendicular pe axa de intensitate, plan
ce conține punctul de culoare vizat. La
intersecția planului cu axa de intensitate
se obține un punct cu valoarea intensității
în domeniul [0,1].
Se observă că saturația (puritatea) unei culori crește în funcție de distanța față de axa de intensitate. De fapt
saturația punctelor de pe axa de intensitate e zero, ca dovadă a faptului că toate punctele de pe axă sunt gri.
Nuanța unui punct în cubul RGB e
definită ca poziția unghiulară față de
axa de intensitate.
Culorile primare și secundare (roșu,
galben, verde, cyan, albastru și
magenta) sunt egal distribuite față
de axa de intensitate.
Suprafața definită de axa de
intensitate și orice punct de pe
suprafața cubului e un plan de
nuanță constantă.
Unghiul format cu axa de roșu reprezintă nuanța iar
lungimea vectorului reprezintă saturația. Intensitatea
tuturor culorilor din oricare din aceste plane este dată
de poziția acestui plan pe axa verticală a intensităților.
 Conversia culorilor din RGB în HSI

 Orice punct RBG poate fi convertit în punctul corespunzător din modelul HSI,
prin următoarele formule
 Nuanța
 1 
 θ dacă B ≤ G [( R − G ) + ( R − B) ]
−1  2 
H= Unde θ = cos  1/ 2 
360 − θ dacă B > G [ 2
 (R − G ) + (R − B)(G − B)  ]
 
3
 Saturația S = 1− [min(R , G, B)]
(R + G + B)

Intensitatea 1
 I = (R + G + B)
3
Se presupune că valorile RGB sunt normalizate în intervalul [0,1] și unghiul θ e măsurat în raport cu axa de roșu
a spațiului HSI. Nuanța poate fi normalizată în intervalul [0,1] prin împărțirea valorilor obținute din ecuație la
3600. Celelalte doua componente HIS sunt deja în intervalul [0,1].
Conversia culorilor din HSI în RGB

 Valorile HSI sunt în intervalul [0,1], și se dorește obținerea valorilor

corespondente RGB în același interval. Ecuațiile ce se aplică pentru această
conversie depind de valoarea lui H.
 Există trei sectoare de interes, corespunzătoare intervalelor de 1200
corespunzătoare culorilor primare.
 Conversia culorilor din HSI în RGB

 Pentru început se înmulțește valoarea H cu 3600 pentru a reveni cu H în

intervalul [00,3600].

Sectorul RG (00 ≤ H < 1200) Sectorul GB (1200 ≤ H < 2400) Sectorul BR (2400 ≤ H < 2600)

B = I(1 − S) H = H − 1200 H = H − 2400

R = I(1 − S) G = I(1 − S)
 S cos H 
R = I 1 +    S cos H 
cos( 60 0
− H ) S cos H  B = I 1 +
  G = I 1 + 0  cos( 60 0
− H )

 cos( 60 − H )   
G = 3I − (R + B)
B = 3I − (R + G ) R = 3I − (G + B)
Manipularea componentelor HSI ale
imaginilor Fig. Componentele modelului HSI: a) Imagine RGB, b)
componenta H, c) componenta S, d) componenta I

Pentru a schimba culoarea individuală a unei regiuni în imaginea RGB, se modifică regiunea corespunzătoare în
imaginea H (nuanță). Apoi pentru a converti noua imagine H, împreună cu imaginile S și I nemodificate, în
imaginea RGB se folosesc ecuațiile de transformare corespunzătoare. Pentru a schimba saturația (puritatea)
unei culori dintr-o regiune, se urmează aceeași procedură, doar că se modifică imaginea S din spațiul HSI.
Similar pentru a modifica intensitatea medie. Aceste modificări pot fi făcute și simultan.
Pseudocolorarea

 Pseudocolorarea (colorare falsă) - alocarea de culori unor valori de gri pe

baza unui criteriu.
 Principala utilizare a pseudocolorării e pentru vizualizarea de către om și
interpretarea unor evenimente pe scala nuanțelor de gri într-o imagine sau
secvență de imagini.
 Motivul utilizării culorilor e acela că oamenii pot discerne mii de nuanțe de
culori și intensități, comparativ cu doar circa 24 de nuanțe de gri.
Pseudocolorarea folosind funcții
matematice (sin și cos)

gray_value e în intervalul [0,1]

Fig. Imaginea originală și cea obținută prin aplicarea funcției de transformare sin
Pseudocolorarea folosind funcții
matematice (sin și cos)
 Similar se aplică transformarea cos.
Folosirea hărților de culori

 O hartă de culori (o tabelă de corespondență) e o matrice de dimensiune mx3

de numere reale în intervalul [0,1].
 Fiecare rând e un vector RGB ce definește o culoare.
 Rândul k din harta de culoare (colormap) definește culoarea cu numărul k.
 Dacă matricea de culoare e notată cu map, atunci map(k,:)=[r(k) g(k) b(k)]
specifică intensitățile de roșu, verde și albastru.
 Aceste tabele pot fi create folosind funcții matematice.
 Harta de culoare e aplicată imaginii de intensitate originale.
Concluzii

 Procesarea imaginilor color:

 îmbunătățirea imaginilor full-color
 Pseudo-colorarea
 Calitatea sursei de lumină cromatică:
 fluxul energetic (watt)
 fluxul luminos (lumen)
 Strălucirea (-)
 Culori
 Primare de lumină, secundare de pigmenți: roșu, verde, albastru
 Secundare de lumină, primare de pigmenți: magenta, azuriu și galben
Concluzii

 Modele de culoare
 RGB (red, green, blue) - pentru display-uri și camere video color
 CMY (cyan, magenta, yellow) și CMYK (cyan, magenta, yellow, black) – pentru
tipărirea color
 HSI (hue, saturation, intensity) /HSB (hue, saturation, brightness) – corespunde
modului în care oamenii descriu și interpretează culoarea
 Pseudo-colorarea (colorare falsă) - alocarea de culori unor valori de gri pe
baza unui criteriu.
 folosind funcții matematice (sin și cos)
 folosind hărți de culori
Bibliografie

 Rafael C. Gonzalez, Richard E. Woods, Digital Image Processing, Ed. III,

2008, Ed. II, 2002, Pretince Hall;