Conexiunile triunghi si stea

De multe ori componentele sunt conectate intr-o retea cu trei terminale,

astfel: conexiunea triunghi (Δ) cunoscuta si sub numele de delta sau Pi (π) si
configuratia stea (Y) cunoscuta si sub numele de T. Ne putem da seama de
unde vine numele acestora urmarind desenele alaturate.

Este posibila calcularea reala a valorilor rezistorilor necesari pentru formarea

unui tip de configuratie (Δ sau Y) bazandu-ne pe valorile rezistorilor
celeilalte configuratii, prin simpla analiza a conexiunilor terminalilor. Pe
scurt, daca avem doua retele de rezistori, una Δ si una Y, in cadrul carora
rezistorii nu sunt vizibil dar avem la dispozitie trei terminali (A, B si C),
rezistorii pot fi proiectati pentru ambele retele astfel incat nu am putea face
diferenta dintre cele doua retele din punct de vedere electric. Cu alte
cuvinte, configuratiile echivalente Δ si Y se comporta identic.

Ecuatiile de transfigurare
Exista cateva ecuatii pentru transformare unei retele in
celelalte. Transformarea Δ in Y:

Transformarea Y in Δ:

Acest tip de configuratii sunt frecvent intalnite in sistemele de putere

trifazate de curent alternativ, dar acestea sunt de obicei retele echilibrate
(toti rezistorii au aceeasi valoare) si prin urmare calculele nu sunt atat de
complexe.

Aplicarea transformarii Δ-Y puntilor dezechilibrate

O aplicatie a transformarii Δ-Y se gaseste in cadrul circuitelor punte
dezechilibrate, precum cel alaturat.

Rezolvarea acestui circuit folosind analiza curentului de ramura sau buclei de

curent este destul de laborioasa, iar fiindca exista doar o singura sursa de
putere, nici teoremele lui Millman sau superpozitiei nu ne sunt de prea mare
ajutor in acest caz. Putem folosi teorema lui Thevenin sau Norton
considerand R3 rezistorul de sarcina, dar acest lucru nu ne-ar ajuta foarte
mult.

Alegerea configuratiei triunghi de transformat

In schimb, putem considera ca rezistorii R1, R2 si R3 sunt conectati in Δ

(respectiv Rab, Rac si Rbc); generam apoi o retea Y echivalenta pentru
inlocuirea lor si transformam prin acest pas puntea intr-un circuit combinat
(mai simplu) serie/paralel.

Aplicarea transformarii
Determinarea valorilor rezistentelor

Dupa efectuarea corecta a calculelor, caderile de tensiune intre punctele A, B

si C vor fi aceleasi in ambele circuite:
Analiza circuitului echivalent rezultat

Desigur, valorile rezistorilor R4 si R5 raman aceleasi, 18 Ω respectiv 12 Ω.

Acum putem analiza circuitul precum o combinatie serie/paralel, obtinand
urmatoarele rezultate:

Marime RA RB RC R4 R5 Unitate
E 4,118 0,588 1,176 5,294 4,706 V
I 0,686 0,294 0,392 0,294 0,392 A
R 6 2 3 18 12 Ω
Marime RB + R4 RC + R5 RB + R4 // RC + R5 Total Unitate
E 5,882 5,882 5,882 10 V
I 0,294 0,392 0,686 0,686 A
R 20 15 8,571 14,571 Ω

Determinarea caderilor de tensiune intre punctele A, B si C

Folosim valorile caderilor de tensiune din tabelul de mai sus pentru
determinarea caderilor de tensiune intre punctele A, B si C, fiind atenti la
adunarea sau scaderea lor (precum este cazul tensiunii intre punctele B si
C).

Revenirea la circuitul initial

Cu valorile acestor caderi de tensiune aflate, putem trece la circuitul original

unde aceste caderi de tensiune sunt aceleasi (intre aceleasi puncte).
Desigur, caderile de tensiune pe rezistorii R4 si R5 sunt aceleasi ca si in cazul
circuitului transformat (Y).

Acum putem determina curentii prin rezistori folosind valorile acestor

tensiuni si aplicand repetat legea lui Ohm (I = E / R):