Pisica Norvegiană sau pisica de pădure nu este la fel de cunoscută ca Maine Coon, dar

are, totuși, aceleași calități. Este o pisică mare, cu un corp robust, musculos și blană
abundentă. Inițial un vânător, pisica Norvegiană este de fapt un animal de companie
foarte afectuos. Sociabilă și prietenoasă, această pisică cu păr lung va seduce iubitorii
de feline prin caracterul său unic.

 Originile Norvegienei de Pădure

 Caracteristicile Norvegienei de Pădure
 Tipuri de Norvegiană de Pădure
 Personalitatea unei Norvegiene de Pădure
 Cum să îngrijești o Norvegiană de Pădure
 Probleme de sănătate
 Alimentația potrivită

Originile Norvegienei de Pădure

Norvegiana de pădure sau Norsk skogkatt (care se traduce, literal, prin „pisica de
pădure”) este o rasă foarte veche, a cărei istorie poate fi urmărită până la vikingi.
Legenda spune că zeița nordică Freya deținea o echipă trasă de pisici puternice, cu păr
lung. Pisica Norvegiană era folosită în special ca vânător de șobolani, în locurile în care
erau depozitate alimente. Aceasta trăiește de multă vreme în sălbăticie, în pădurile
norvegiene. Nu este rezultatul unei selecții extinse, ci al evoluției naturale.

Cartea oficială a originilor felinelor (LOOF) ne spune că pisicile norvegiene au început

să fie crescute abia în anii 1930, apoi au căzut, treptat, în uitare. În 1963, rasa a fost
salvată in extremis de către entuziaștii care au creat „Asociația Națională Norvegiană a
Pisicilor cu Pedigree” și care au validat criteriile precise ce vor determina care dintre
pisicile semi-sălbatice fac parte din așa-numita rasă norvegiană. Rasa a fost
recunoscută în 1976.

Caracteristicile Norvegienei de Pădure