Cuprins :

I. Înțelegerea riscului de țară .............................................................................................. 3

II. Factorii care contribuie la riscul de țară ...................................................................... 3
1 .Instabilitatea politică: ................................................................................................................. 3
2 . Sărăcia și inegalitatea: ............................................................................................................... 3
3. Probleme economice: .................................................................................................................. 3
4 . Riscuri legate de securitate: ....................................................................................................... 3
5 . Riscuri legate de mediu: ............................................................................................................ 4
III. Strategii de gestionare a riscului de țară ...................................................................... 4
1. Diversificarea geografică: ...................................................................................................... 4
2. Monitorizarea constantă a mediului de afaceri:..................................................................... 4
3. Adoptarea unei abordări proactiv: ........................................................................................ 4
4. Colaborarea cu experți locali: ................................................................................................ 4
IV. Metode de evaluare a Riscului de țară ......................................................................... 4
1. Indicele de Risc de Țară (CRI):.............................................................................................. 4
2. Indicele de Percepție a Corupției:............................................................................................... 5
2. Alte indici și clasamente relevante: ........................................................................................ 5
V. Impactul riscului de țară asupra operațiunilor de afaceri ................................................ 6
VI. Reducerea riscului de țară prin diversificare ............................................................... 6
VII. Studii de caz ....................................................................................................................... 6
VI.I. Criza financiară din Grecia (2010-2018) ................................................................................................ 6
VI.II. Brexit și Impactul asupra Marii Britanii și Uniunii Europene (2016-prezent): ................................ 7
VI.III. Criza din Venezuela (2013-prezent): ................................................................................................... 7
VI.IV. Criza din Venezuela (2013-prezent): ................................................................................................... 7
VI.V. Concluzii pentru studiile de caz ............................................................................................................. 8

VIII. Bibliografie.............................................................................................................. 8
Carti: .............................................................................................................................................. 8
Articole de specialitate: .................................................................................................................. 8
Rapoarte și Indici: .......................................................................................................................... 9
 I. Înțelegerea riscului de țară

În lumea globalizată în care trăim, fiecare afacere trebuie să fie conștientă de riscul de țară
și de impactul său asupra operațiunilor. Riscul de țară se referă la probabilitatea ca factorii
economici, politici sau sociali dintr-o anumită țară să afecteze investițiile sau operațiunile
unei companii străine. Este esențial să înțelegem aceste riscuri pentru a putea lua decizii
informate și a ne proteja afacerea împotriva impactului negativ.

Unul dintre cei mai importanți factori în înțelegerea riscului de țară este stabilitatea
politico-economică a unei țări. Instabilitatea politică sau schimbările neprevăzute în
politica economică pot avea un impact semnificativ asupra afacerilor. De asemenea, factori
precum inflația, datoria publică și fluctuațiile valutare pot contribui la creșterea riscului de
țară.

În plus, aspecte sociale și culturale, cum ar fi tensiunile etnice sau religioase, pot juca un
rol important în determinarea riscului unei țări. Înțelegerea acestor factori este crucială
pentru evaluarea și gestionarea riscului de țară într-un mod eficient.

II. Factorii care contribuie la riscul de țară

Există o serie de factori care pot contribui la riscul de țară și care trebuie luați în considerare de
către întreprinderi. Printre aceștia se numără:

1 .Instabilitatea politică:
Schimbările frecvente de guvern, protestele sau tulburările civile pot afecta semnificativ
stabilitatea unei țări și pot crea incertitudine pentru afaceri.

2 . Sărăcia și inegalitatea:
Nivelul ridicat de sărăcie și inegalitate socială poate duce la tensiuni sociale și la
instabilitate politică, ceea ce poate afecta afacerile.

3. Probleme economice:
Inflația ridicată, datorie publică semnificativă sau fluctuații monetare pot afecta negativ
mediul de afaceri și pot crea dificultăți pentru companii.

4 . Riscuri legate de securitate:

Probleme legate de securitate, cum ar fi terorismul sau criminalitatea organizată, pot afecta
siguranța angajaților și a activelor unei companii.
 5 . Riscuri legate de mediu:
Evenimente naturale extreme, cum ar fi cutremurele sau inundațiile, pot avea un impact
devastator asupra afacerilor dintr-o anumită țară.
Înțelegerea și evaluarea acestor factori sunt esențiale pentru identificarea și gestionarea eficientă a
riscului de țară.
III. Strategii de gestionare a riscului de țară

Gestionarea eficientă a riscului de țară necesită adoptarea unui set de strategii bine gândite și
adaptate la specificul fiecărei țări în care operează o companie. Printre aceste strategii se numără:

1. Diversificarea geografică:
Operarea în mai multe țări poate ajuta o companie să își reducă expunerea la riscul de țară
și să-și gestioneze mai eficient riscurile.

2. Monitorizarea constantă a mediului de afaceri:

Investițiile în resurse umane și tehnologice pentru a monitoriza în mod constant evoluțiile
din țările în care operează o companie și pentru a identifica potențialele riscuri înainte ca
acestea să devină probleme majore sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a riscului de
țară.

3. Adoptarea unei abordări proactiv:

Anticiparea și identificarea potențialelor riscuri înainte ca acestea să devină probleme
majore și adoptarea măsurilor corective în mod eficient sunt cruciale pentru gestionarea
riscului de țară.

4. Colaborarea cu experți locali:

Colaborarea cu experți locali și consultanți specializați în riscul de țară poate oferi o
înțelegere mai profundă a mediului de afaceri și a riscurilor specifice fiecărei țări și poate
contribui la dezvoltarea unei strategii eficiente de gestionare a riscului de țară.

Adoptarea acestor strategii poate contribui semnificativ la gestionarea eficientă a riscului de țară
și la menținerea rezilienței unei companii în fața unui mediu de afaceri volatil.

IV. Metode de evaluare a Riscului de țară

1. Indicele de Risc de Țară (CRI):

• Definiție: Indicele de Risc de Țară este o metodă de evaluare care cuantifică riscul asociat cu
investițiile într-o țară specifică. Acesta ia în considerare o gamă largă de factori, inclusiv
stabilitatea politică, performanța economică, și calitatea mediului de afaceri.
Componente principale:
• Stabilitate politică: Evaluarea stabilității guvernamentale și a riscului de schimbări
politice neprevăzute.
• Performanța economică: Analiza indicatorilor economici cheie precum creșterea
PIB-ului, inflația și datoria publică.
• Mediul de afaceri: Evaluarea eficienței sistemului legal, transparența și
reglementările guvernamentale.
• Utilitate: CRI oferă investitorilor o perspectivă cuprinzătoare asupra riscului de țară,
facilitând compararea între diferite țări și orientând deciziile de investiții.

2. Indicele de Percepție a Corupției:

• Definiție: Acest indice măsoară nivelul perceput de corupție într-o țară și este
publicat de Transparency International. Cu cât scorul este mai mare, cu atât corupția
este percepută ca fiind mai redusă.

Factori luați în considerare:

• Corupție la nivel guvernamental: Evaluarea gradului de corupție din cadrul

instituțiilor guvernamentale.
• Corupție în sectorul privat: Analiza măsurilor anticorupție și a eticii în afaceri.
• Efectele corupției: Evaluarea impactului corupției asupra mediului de afaceri și a
climatului investițional.
• Utilitate: Indicele de Percepție a Corupției furnizează informații esențiale
pentru investitori, oferind o imagine clară a nivelului de corupție și a
integrității într-o țară. Acesta poate influența deciziile de investiții și
strategiile de gestionare a riscurilor.

2. Alte indici și clasamente relevante:

• Indicele Freedom House: Evaluarea nivelului de libertate politică și civilă într-o țară.
• Indicele Doing Business al Băncii Mondiale: Evaluarea climatului de afaceri, facilitățile
pentru înființarea unei afaceri și respectarea contractelor.
• Indicele Global Competitiveness Forum: Măsoară nivelul de competitivitate economică și
eficiența factorilor care contribuie la aceasta.
 V. Impactul riscului de țară asupra operațiunilor de afaceri

Riscul de țară poate avea un impact semnificativ asupra operațiunilor de afaceri și poate afecta în
mod direct performanța și profitabilitatea unei companii. Printre principalele impacturi se numără:

1. Costuri suplimentare: Riscul de țară poate crea costuri suplimentare pentru o companie,
cum ar fi costuri mai mari de finanțare sau costuri pentru asigurarea împotriva riscului
politic.
2. Reducerea veniturilor: Instabilitatea politică sau economică dintr-o anumită țară poate
duce la reducerea veniturilor unei companii și la scăderea profitabilității.
3. Impact asupra reputației: Evenimentele negative dintr-o țară, cum ar fi tulburările civile
sau corupția, pot afecta negativ reputația unei companii și pot avea consecințe pe termen
lung asupra relațiilor cu clienții și partenerii de afaceri.
4. Pierderi de active: Riscurile legate de securitate sau evenimente naturale extreme pot duce
la pierderi semnificative de active pentru o companie.
5. Îngreunarea planificării strategice: Instabilitatea dintr-o anumită țară poate îngreuna
planificarea strategică a unei companii și poate afecta investițiile și proiectele pe termen
lung.

Înțelegerea impactului potențial al riscului de țară asupra operațiunilor de afaceri este esențială
pentru a dezvolta strategii eficiente de
gestionare a acestuia și pentru a asigura reziliența unei companii în fața riscurilor.

VI. Reducerea riscului de țară prin diversificare

Diversificarea geografică poate fi o strategie eficientă pentru reducerea riscului de țară și pentru
creșterea rezilienței unei companii în fața unui mediu de afaceri volatil. Prin operarea în mai multe
țări, o companie poate să-și reducă dependența de o anumită piață și să-și diversifice riscurile.
De exemplu, o companie care operează în mai multe țări poate să-și reducă impactul negativ al
schimbărilor politice sau economice dintr-o anumită țară prin compensarea acestora cu
performanța bună în alte piețe. În plus, diversificarea geografică poate oferi oportunități de creștere
și expansiune în piețe noi și în dezvoltare și poate contribui la reducerea expunerii la riscul de țară.
Pentru a beneficia la maximum de diversificarea geografică, este crucial ca o companie să înțeleagă
în profunzime particularitățile și riscurile specifice fiecărei piețe în care operează și să adopte
strategii adaptate la specificul fiecărei țări.

VII. Studii de caz

VI.I. Criza financiară din Grecia (2010-2018)
Context: Criza economică din Grecia a început în 2010, determinată de datorii guvernamentale
semnificative, deficite bugetare și o instabilitate economică în creștere. Fără capacitatea de a-și
îndeplini angajamentele financiare, Grecia a fost nevoită să solicite asistență financiară din
partea Uniunii Europene și a Fondului Monetar Internațional.
Impactul asupra afacerilor: Într-un context de austeritate și
reforme structurale impuse de creditori, companiile au suferit din
cauza reducerii consumului, scăderii valorii monedei și a condițiilor
economice dificile. Riscul de țară a crescut semnificativ, afectând
investițiile și profitabilitatea afacerilor.
Învățăminte: Această situație subliniază importanța monitorizării
strânsă a indicatorilor economici și politici, precum și necesitatea
unei abordări prudente în ceea ce privește expunerea la țările cu
instabilitate economică.

VI.II. Brexit și Impactul asupra Marii Britanii și Uniunii Europene (2016-

prezent):
Context: Decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, cunoscută sub numele de
Brexit, a generat incertitudini semnificative în privința reglementărilor comerciale și a relațiilor
internaționale.
Impactul asupra afacerilor: Companiile au fost nevoite să se adapteze la noile condiții
comerciale, să-și revizuiască lanțurile de aprovizionare și să facă față volatilității valutare. Acest
context a crescut riscul de țară pentru investitori și a creat un climat de incertitudine pentru
afacerile internaționale.
Învățăminte: Riscul de țară nu se limitează la factori
economici, ci poate fi, de asemenea, influențat semnificativ de
decizii politice majore. Companiile trebuie să fie pregătite
pentru a adapta rapid strategiile și operațiunile în astfel de
situații.
VI.III. Criza din Venezuela (2013-prezent):

Context: Venezuela a fost martora unei crize economice și

politice devastatoare, caracterizată prin hiperinflație, scăderea producției și instabilitate
guvernamentală.
Impactul asupra afacerilor: Companiile internaționale au fost afectate de hiperinflație,
exproprieri guvernamentale și schimbări frecvente în politicile economice. Riscul de țară a atins
cote alarmante, iar investitorii au suferit pierderi semnificative.
Învățăminte: Această criză subliniază importanța analizei detaliate a mediului de afaceri și a
contextului politic înainte de a face investiții semnificative în țări cu instabilitate crescută.

VI.IV. Criza din Venezuela (2013-prezent):

Context: Statele Unite au impus un embargo asupra Cubei în 1960, în încercarea de a încuraja
schimbări politice și de a influența regimul comunist
cubanez.
Impactul asupra afacerilor: Companiile au fost limitate
în activitățile lor în Cuba, iar investițiile străine au fost
descurajate de restricțiile impuse de embargou. Riscul de
țară a fost perceput ca fiind ridicat pentru investitori străini.
Învățăminte: Acest caz subliniază modul în care deciziile
politice majore, cum ar fi embargourile, pot crea un mediu
de afaceri neprielnic și pot introduce riscuri semnificative
pentru investitori și companii internaționale.

VI.V. Concluzii pentru studiile de caz

Studiile de caz furnizează exemple concrete ale modului în care riscul de țară poate influența
afacerile și investițiile, subliniind complexitatea și impactul semnificativ pe care deciziile
politice și economice le pot avea asupra mediului de afaceri internațional.
Aceste exemple ilustrează, de asemenea, necesitatea unei abordări atente și informate în
gestionarea riscurilor de țară.

VIII. Bibliografie
Carti:

1. Aswath Damodaran - "Investment Valuation: Tools and Techniques for Determining the
Value of Any Asset"
2. Ian Bremmer - "The J Curve: A New Way to Understand Why Nations Rise and Fall"
3. Joel Kurtzman - "Unleashing the Second American Century: Four Forces for Economic
Dominance"
Articole de specialitate:

1. Kaufmann, D., Kraay, A., & Mastruzzi, M. (2010). "The Worldwide Governance
Indicators: A Summary of Methodology, Data, and Analytical Issues." World Bank
Policy Research Working Paper, 5430.

2. Knack, S., & Keefer, P. (1995). "Institutions and Economic Performance: Cross-Country
Tests Using Alternative Institutional Measures." Economics & Politics, 7(3), 207–227.

3. Mauro, P. (1995). "Corruption and Growth." The Quarterly Journal of Economics,

110(3), 681–712.
Rapoarte și Indici:

1. Transparency International. (2022). "Corruption Perceptions Index 2022."

https://www.transparency.org/en/cpi/2022/media-kitWorld Bank Group. (2022). "

2. Doing Business 2022: Making a Difference for Entrepreneurs."

https://www.entrepreneur.com/growth-strategies/how-do-entrepreneurs-make-a-
difference/454024

3. Heritage Foundation. (2022). "Index of Economic Freedom 2022."

https://www.heritage.org/index/