Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2
CUPRINS
3
CAP.I. Ratingul de ţară. Noţiuni teoretice
1.1. Funcţii,caracteristici
Ratingul este un cuvânt a cărui traducere literară semnifică „evaluare”,
desemnând în acelaşi timp un proces (analiza riscului), cât şi rezultatul final al acestuia
(nota).
Funcţiile care caracterizează ratingul financiar:
- supravegherea intereselor financiare externe ale întreprinderilor naţionale şi ale statelor,
punând la dispoziţie, informaţii pertinente şi cu valoare de înţelegere internaţională;
-alternativă la serviciile clasice de evaluare financiară şi analiză oferite de bănci comerciale şi
instituţii financiare specializate (în special bănci de comerţ exterior1 şi bănci de afaceri).
Caracteristici:
1. Criteriile procesului de notare. Ratingurile se realizează pe baza informaţiilor furnizate
de emitent şi din alte surse considerate ca fiind de încredere.
Agenţiile de rating stipulează însă foarte clar că “ratingul nu este o recomandare de a
cumpăra, de a vinde sau de a deţine un titlu, acesta având doar funcţia izolată de evaluare a
riscului, care este doar un element al procesului decizional de investiţie”2.
Mai mult decât atât, în ciuda procesului foarte atent de evaluare, agenţiile de rating
nu realizează un audit al calităţii informaţiilor ce le sunt puse la dispoziţie de către
emitenţi.
2. Ratingurile – ca măsură relativă a calităţii creditului. Ratingurile realizează o
clasificare calitativă a celor ce apelează la bănci sau la pieţele financiare cu ajutorul unor
criterii de evaluare similare.
1
Unul dintre cele mai cunoscute sisteme de rating alternative pe plan internaţional este rating de la COFACE
2
Moody’s Rating Methodology , november 1997.
4
Diferenţierea notelor acordate sintetizează remunerarea suplimentară, prin primele de
risc, ce trebuie acordată pentru proiectele mai riscante faţă de cele cu grad redus de
incertitudine.
3
situaţiile sunt rare.Menţionãm aici cazul regiunii Lombardia din Italia care a obţinut în 2001 ratingul de AA+,
superior entitãţii suverane (statul italian) notat cu AA de Standard and Poor’s.
5
Ratingul de ţară a luat o amploare fără precedent: în 1981, Standard and Poor’s nu
nota decat patrusprezece ţări, iar în 1999 notarea se referea la circa optzeci. Thomson
Financial Bankwatch a notat în 1999 emitenţi din 94 de state suverane.
Majoritatea notelor în anii ’80 reflectau o înaltă calitate a creditului (AAA si AA);
astăzi, evantaiul este foarte larg: de la AAA la CCC.
În 1999, notele speculative (categoria BB) constituiau aproximativ o treime din notele
suverane acordate, în timp ce în 1990 singura notă speculativă era atribuită Venezuelei.
6
Se au in vedere mai multe elemente, cum ar fi:
• riscul politic;
• structura economică şi perspectivele de creştere;
• marjele de manevră bugetară;
• datoria publică;
• politica monetară;
• ponderea datoriei externe şi a angajamentelor explicite şi implicite ale statului.
Acestea sunt analizate detaliat, dar ponderea lor relativă în atribuirea notei finale poate
varia considerabil. În ceea ce priveşte obiectivul notării, trebuie izolaţi factorii reziduali,
nesemnificativi, care pot influenţa notarea într-un sens sau altul.
Standard and Poor’s acordă, în general, două note pentru fiecare ţarã: una priveşte
calitatea creditului în moneda natională şi altul pe cel în valută.
Chiar dacă este vorba de îndatorarea aceleiaşi ţări, comportamentul celor două tipuri
de datorie nu este echivalent.
Privit global, riscul de neplată a fost întotdeauna mai mic în moneda locală,
comparativ cu cel în devize. Aşa se explică de ce nota datoriei în moneda locală este de obicei
mai mare decât cea pentru datoria în valută.
1.4.Supravegherea ratingului
Orice notă atribuită datoriei unei ţări face obiectul unei supravegheri permanente.
Elementele luate în considerare sunt cele avute în vedere şi la prima notare. De obicei,
actualizarea notei se face anual, împreună cu o analiză care ţine cont de ultimele informaţii
disponibile.
Situaţia contagiunii prin risc sistemic nu este privită global, ci diferenţiat, în funcţie de
caracteristicile fiecărei ţări.
Nota AAA a datoriei Japoniei a fost confirmată în august 1998 întrucât Standard and
Poor’s estima că, în ciuda dificultaţilor grave (criza sistemului bancar, reducerea creşterii
economice, etc.), ţara dispunea de resurse suficiente pentru a-şi onora la termen obligaţiile
asumate.
Pertinenţa notării se dovedeşte prin studierea statisticilor. Din cele 80 de ţări notate de
Standard and Poor’s niciuna nu era, la începutul anului 1999, în incapacitate de plată.
Agenţiile de rating constituie principala, dar şi cea mai obiectivă sursă de informare
pentru investitori şi pentru guverne.
7
CAP. II. Agenţiile de rating
În 1860 s-a înfiinţat Poor’s Publishing Company, o dată cu publicarea lucrării lui
Henry Varnum Poor The History of Railroads and Canals of the United States, ce a început să
furnizeze ratinguri din 1916.
În 1906 a fost fondat Standard Statistic Bureau, care din 1922 a început să emită la
rândul său ratinguri pentru titlurile emise de întreprinderi. La scurt timp după aceea a efectuat
primele ratinguri suverane. Anul 1941 a marcat prima fuziune importantă din industria
ratingului când cele două firme au creat Standard and Poor’s Corporation.
Cea de-a treia mare companie de rating, Fitch Publishing Company, a început să emită
ratinguri în 1924.
Situaţia de pe piaţa americană, dominată de cele două mari agenţii Moody’s şi
Standard and Poor’s, n-a împiedicat dezvoltarea altor agenţii mai mici ca Duff and Phelps şi
Mc Carthy Crisanti and Maffei.
8
Chiar dacă notarea era destul de răspândită înaintea celui de-al doilea război mondial,
ea nu privea decât Statele Unite. Autorităţile de reglementare au impus societăţilor financiare
constituirea de provizioane pentru titlurile speculative grade (titluri având o notă sub BBB pe
scala Standard and Poor’s şi Fitch sau Baa pe scala dezvoltată de Moody’s).
Efectele au fost multiple:
- pe de o parte, s-a manifestat tendinţa instituţionalizării rolului agenţiilor de notare pe piaţă;
- pe de altă parte, piaţa obligatară s-a fracţionat în două compartimente definite în funcţie de
risc.
Security and Exchange Comission (echivalentul CNVM în Statele Unite) a impus
reguli noi de transparenţă pentru informaţiile difuzate de întreprinderi privitoare la datoriile
lor de trezorerie.
Astfel, agenţiile de rating au început notarea sistematică a creanţelor pe termen scurt.
Demararea acestui tip de notare a permis agenţiilor de rating triplarea numărului de
entităţi notate la începutul anilor ’80.
Dezvoltarea emisiunilor obligatare, a operaţiunilor LBO4, a titlurizării şi
interconectarea pieţelor financiare naţionale în ţesutul unei pieţe globale au afirmat rolul de
reper al ratingului într-un mediu economic caracterizat printr-o dinamică accentuată.
Dezvoltarea susţinută a ţărilor din Europa Occidentală, a Japoniei şi Canadei a permis
apariţia unor agenţii locale de evaluare a riscurilor. Extinderea pieţei notării dincolo de
Statelor Unite a evidenţiat vocaţia de concurenţi a agenţiilor de rating locale.
În Canada au fost create: în 1972 Canadian Bond Rating Service şi Dominion Bond
Rating Service în 1976. Prima societate este specializată în notarea colectivităţilor locale, iar
cea de-a doua în ratingul emisiunilor obligatare ale sectorului privat.
În Asia menţionăm Japan Credit Rating Agency, Rating Agency Malaysia şi TRIS în
Thailanda.
Notarea naţională în Europa are ca reprezentant de frunte Franţa. Reformele din anii
1985-1986, caracterizate prin dereglementarea şi liberalizarea pieţelor de capital au favorizat
apariţia de noi produse financiare şi creşterea concurenţei.
Diminuarea rolului statului francez în economie a favorizat crearea primei mari agenţii
de notare naţionale pe plan european.
Apărută în 1986, sub denumirea de Agence d’Evaluation Financière (ADEF), prima
agenţie de rating franceză avea drept obiectiv notarea creanţelor pe termen scurt. Timp de doi
ani ADEF a fost în poziţia de monopol pe piaţa franceză.
4
leverage buy out.
9
Implantarea agenţiei Moody’s şi crearea, în 1988, a filialei Moody’s France a dus la
apariţia concurenţei pe sol francez. În 1990 structura capitalului ADEF s-a modificat, când
Standard and Poor’s a achiziţionat 50 %.
Suedia şi-a creat propria agenţie de notare Nordic Rating AB, având drept scop
notarea în zona Scandinaviei.
Agenţiile de rating din afara SUA nu au putut rezista concurenţei acerbe manifestată
prin tarife, reputaţie şi savoir – faire venite din partea agenţiilor americane.
În octombrie 1990, pentru a contracara dominaţia americană de pe piaţa notării, a fost
creată la Paris agenţia Euronotation France, al cărei capital era deţinut în proporţie de 60% de
echipa managerială, iar restul de către IBCA Limited, o agenţie de rating londoneză.
În 1992, Euronotation şi IBCA au fuzionat, dând naştere grupului de notare IBCA.
Importanţa acestei operaţiuni este esenţială, deoarece pentru prima dată în istorie o agenţie de
rating non americană a primit permisiunea de notare pe teritoriul SUA.
IBCA Limited avea permisiunea de notare a instituţiilor financiare acordată de către
SEC5. Astfel, după fuziune noua agenţie a putut efectua primele sale ratinguri pentru emitenţi
americani.
Dezvoltarea ratingului financiar este impulsionată de existenţa legislaţiei din anumite
state, care impun fondurilor de pensii şi altor structuri financiare să investească numai în
titluri care beneficiază de note de investiţii în vederea reducerii riscurilor.
În Statele Unite este acceptată doar opinia agenţiilor care se înscriu în standardul
NRSRO6, instituit de SEC în 1975, în încercarea de reglementare a activităţii de rating
financiar. Fiind singurul standard general acceptat în vigoare, obţinerea sa garantează într-o
anumită măsură pertinenţa procesului de notare.
5
Security and Exchange Comission.
6
Nationally Recognised Statistical Rating Organization.
10
În România, accesul la pieţele financiare internaţionale a deschis noi oportunităţi de
finanţare: fie prin emisiuni de euroobligaţiuni, fie prin credite sindicalizate.
Pe parcursul ultimilor ani BNR a intervenit pe pieţele internaţionale de capital în
scopul:
• consolidării rezervelor valutare ale României,
• îndeplinirii condiţiilor prevăzute în acordurile cu FMI privind un anumit nivel
al rezervelor internaţionale ale ţării noastre.
BNR a solicitat agenţiilor de rating internaţionale evaluarea riscului de credit în
vederea obţinerii de împrumuturi de pe pieţele internaţionale.
În anul 1996, Banca Naţională a României a solicitat primul rating în vederea evaluării
costului împrumuturilor externe ce urmau a fi angajate. Ratingul suveran evaluat în 1996 de
către agenţia Fitch a fost BB-.
11
Schimbarea survenitã în politica de tarifare a fost urmatã dupã câțiva ani și de cãtre
Standard and Poor’s.
Evaluarea entitãților care nu doreau notarea se fãcea pornind de la informațiile publice
disponibile. Onorariile agențiilor de notare includ un tarif inițial modulat în funcție de
mãrimea și complexitatea emisiunii, la care se adaugã cheltuielile de urmãrire în timp a
ratingului.
Moody’s și Standard and Poor’s percep 3,25 puncte de bazã pentru emisiunile
inferioare sumei de 500 de milioane de dolari și 5,25 puncte de bazã pentru cele care o
depãșesc.
În general intervalul de cost este cuprins între 25000 USD10 și 125000 USD (Standard
and Poor’s). Moody’s are un maxim de 130000 USD.
Dincolo de volumul acestor onorarii comportamentul agențiilor este mai suplu. Pentru
întreprinderile care se finanțeazã frecvent prin euroemisiuni tarifele sunt negociate.
În raport cu primele douã agenții, Fitch IBCA are un comportament diferit. Prețurile
practicate sunt mai mici cu un punct de bazã. În plus aceastã agenție nu publicã niciodatã
ratinguri fãrã acordul expres al entitãții.
Evaluarea performanțelor agențiilor de notare începe cu aprecierea obiectivelor
economice. Se urmãrește în primul rând analiza rentabilitãții.
Singura agenție care furnizeazã date financiare este Moody’s începând cu 1999.
Rezultatul net de 156 de milioane de dolari pentru acel an a permis degajarea unei ROA 11 de
42%.
Nivelul înalt al ratei ne aratã puternica valoare adãugatã degajatã de Moody’s la
serviciile furnizate clienților sãi.
Ultimile date disponibile sunt pe 2001 când Moody’s a fãcut public volumul
veniturilor sale la nivelul grupului: 797 milioane de dolari.
Pentru Standard and Poor’s putem avea o idee despre evoluția activitãții. Cifra de
afaceri a Mc Graw Hill12 a fost estimatã la peste 4 miliarde de dolari în 2001.
Cifra de afaceri a FitchIBCA este în creștere de peste trei ani (340,9 milioane euro în
2001, fațã de 158,5 milioane euro în 1999)13.
Credem cã dupã devenirea efectivã a noului acord de la Basel cifra de afaceri a celor
trei mari agenții va crește și mai mult datoritã poziției lor dominante de piața vânzãrii
informațiilor financiare și a obligativitãții notãrii prevãzut în noul acord.
10
tariful minim pentru orice rating
11
return on assets
12
About us http://www.standardandpoors.com
13
http://www.fimalac.com/fil_fitch.htm
12
Exista o problemă la care nici un studiu nu a reușit încă să ofere un raspuns concludent
în legatură cu furnizarea sau nu de către agențiile de rating de informații suplimentare ce ajută
la luarea decizilor.
Este bine stabilită corelația ce există între ratele de faliment și ratingurile acordate:
rata de faliment pentru firmele mai bine evaluate este mai mica decât pentru cele mai slab
evaluate. Această corelație tratată izolat nu raspunde acestei întrebari, deoarece ratingurile pot
reflecta mecanisme de piață (marjele de dobânzi în raport cu titlurile fără risc).
Mult mai edificator este în acest sens este cã o modificare a ratingului are drept efect
modificarea nivelului dobânzii (în acest caz se adeverește ipoteza furnizării de noi informații
pe piață) sau dacă nivelul dobânzii ramâne constant (în această variantă piața deja cunoștea
informațiile pe baza cărora s-a realizat acordarea notei).
Studiile recente recunosc că modificările de notă oferă noi informații esențiale pieței.
Însă nici chiar aceasta nu poate oferi un raspuns definitiv la problema eficacitații, deoarece, în
ipoteza în care piața ar afla oricum într-un timp scurt, la rândul ei, datele ce au dus la
modificarea notei, atunci avantajele sociale nu ar fi foarte evidente prin prisma unui criteriu
de tip cost-beneficiu.
13
1 Produsul intern brut pe locuitor, arată modul în care o economie valorifică factorii de
producție. Acest indicator oferă informaţii asupra nivelului de dezvoltare economică, a
modului în care economia poate suporta un şoc, cum ar fi creşterea bruscă şi semnificativă
a preţului la resursele energetice.
5 Economii/PNB,
14
dobânzii negativă se asociază, cu o valoare mică a raportului economii interne
brute/investiţii interne brute.
• Dependenţa de export;
1. Metoda indicatorilor de risc , este cea mai utilizată metodă, având la bază metoda
Delphi.
Pentru a determina riscul de ţară prin această metodă trebuie parcurse următoarele etape 15:
• Acordarea unei ponderi fiecărui criteriu, ce reflectă importanţa acestuia, calculul ratei
totale(scor) care va indica riscul global al ţării.
15
Petre Brezeanu, Ilie Şimon, Laura Elly Novac “Instituţii financiare internaţionale”, Editura
Economică,Bucureşti,2005,pag. 381
16
În cadrul acestei metode se utilizează un indicator de risc denumit BERI – Business Risk
Index. Acest indicator este pus la punct în SUA, punctajul acestuia este stabilit plecând de la
15 criterii de apreciere, fiecare având un coeficient de pondere. Criteriile sunt notate de
experţi pornind de la 0 până la 4 (0 – risc maxim şi 4 – risc minim), combinarea notei cu
ponderea fiind rezultatul final al fiecăruia.
După ce se stabileşte indicatorul de risc, ţările se clasifică în funcţie de nota rezultată,
astfel :
• Dacă totalul punctelor este mai mic sau egal cu 40, riscul este unul inacceptabil;
17
2,5
Creșterea economică a țãrii
1,5
Inflația
1,5
Balanța de plăți
Gradul de convertibilitate al monedei 2,5
locale (în devize)
Costul mâinii de lucru 2,0
și productivitatea
Credite pe termen scurt disponibile pe 2,0
piața localã
Posibilitãți de îndatorare pe termen
2,0
lung în monedã locală, mai ales sub
forma creșterilor de capital
Tabel nr.2
Sursa: Gestion de la banque, Sylvie de Coussergues, Ed. Dunod, Paris,1996
2. Analiza riscului de ţară prin teoria valorii firmei, presupune parcurgerea a doi paşi,
şi anume : în primul rând se evaluează valoarea economică a ţării respective
capitalizând fluxurile de venituri, la fel ca și în teoria firmei ; după ce se stabileşte
valoarea economiei se realizează o comparaţie între valoarea economică şi datoria
externă a ţării.
18
agenţiile de evaluare financiară – „ risk rating agencies” – au misiunea de a formula un
diagnostic asupra capacităţii generale a emitentului de obligaţiuni sau alte instrumente de
credit de a-şi îndeplini angajamentele financiare asumate. „ Rating” reprezintă valoarea unui
anumit titlu în raport cu altele emise pe piaţa financiară internaţională sau pe cea naţională a
unei ţări.
Prin notele acordate, marile agenţii urmăresc atingerea a două obiective majore:
să realizeze o delimitare clară între titlurile cu risc redus şi cele
speculative;
să marcheze o corespondenţă între scalele pe termen scurt şi cele pe
termen lung.
Categoriile de note acordate de agenţiile de rating pot fi grupate în trei categorii:
nota de referinţă care informează investitorii despre capacitatea intrinsecă a
unei societăţi, de a face faţă la timp la toate obligaţiile financiare;
nota de emisiune vizează împrumuturile pe termen scurt şi lung şi se referă la
datoria de primul rang şi la cea subordonată. Această notă ţine seama de
capacitatea de plată la termen a principalului şi a dobânzilor aferente.
nota la creditele bancare ia în calcul şi caracteristicile împrumutului notat:
garanţii şi ipoteci. Spre deosebire de nota de referinţă este măsurată şi
probabilitatea de pierdere a investitorului pe lângă riscul de neplată la
scadenţă.
În prezent există numeroase agenţii de rating care activează în cadrul economic
mondial. În continuare vom prezenta câteva dintre acele agenţii de evaluare care deţin
supremaţia pe plan mondial: Standard & Poor’s, Moody’s Investitors Services, Fitch – IBCA.
1. Standard & Poor’s Ratings Group evaluează riscul suveran al ţării, şi anume
capacitatea acesteia de a-şi achita datoriile din anumite angajamente asumate, pe baza
anumitor laturi, şi anume : situaţia politică, flexibilitatea fiscală, perspectivele creşterii
economice, datoria publică, stabilitatea preţurilor, situaţia balanţei de plăţi.
Pentru a evalua riscul, i se acordă fiecărui indicator o cifră cuprinsă între 1 (optim) şi
5.Scorul obţinut se încadrează de către personalul agenţiei în şapte clase de risc pe termen
scurt şi zece clase de risc pe termen lung.
Evaluarea agenţiei Standard & Poor's asupra bonităţii globale a fiecărui stat se
concentrează pe riscurile politice şi economice şi este atât cantitativă şi calitativă. Aspectele
19
cantitative ale analizei includ o serie de măsurări a performanţelor economice, deşi judecând
integritatea datelor este o chestiune mai mult calitativă. Analiza este de asemenea calitativă
datorită importanţei dată evoluţiilor politice şi de politică şi pentru că ratingul Standard &
Poor's indică capacitatea viitoare a serviciului datorie. O mare parte din analiză se
concentrează asupra gradului de adecvare a mixului de politici, deoarece incoerenţele au
tendinţa de a lăsa o ţară vulnerabilă la şocuri, care pot schimba cursul de schimb şi de averi
brusc. Standard consideră că deşi riscul ca guvernul să nu îşi plătească datoriile poate
influenţa puternic ratingul unor entităţi, nu reprezintă o constrângere neaparăt calitatea
creditului unui emitent sau instrument de datorie.
Standard and Poor’s are o abordare diferită în ceea ce priveşte ricul de ţară decât
agenţiile Moody’s şi Fitch. Agenţia nu este de acord cu termenul de plafon de ţară, analizat
atât de Moody’s , cât şi de Fitch.
Pentru agenţia de rating Standard and Poor’s mãsurarea riscului de ţară presupune
cuantificarea unui set de 9 variabile: riscul politic, structura economică, perspectivele creşterii
economice, flexibilitate fiscală, datoria publica generală, pasive contingente, flexibilitatea
monetară, lichiditatea externă, datoria externă.
20
CC Capacitatea de a-și achita obligațiile este vulnerabilă;
C Datoriile sunt supuse riscului de neplată;
Debitorul nu iși va putea onora obligațiile de plată în perioadele
D
stabilite.
Tabel nr.3. Clasele de risc ale Standard & Poor
Clasele de risc de la AA până la CC pot fi fie cu semnul (+) fie cu semnul (-) pentru a
evidenţia o anumită tendinţă în evoluţia situaţiei financiare. Agenţia mai evaluează şi
capacitatea unui subiect de a-şi onora obligaţiile financiare pe termen scurt, clasele de risc
fiind reflectate de anumite simboluri alfabetice combinate cu numere.
Avantajele metodei Standard & Poor’s Dezavantajele metodei Standard & Poor’s
factorii analizaţi sunt aceeaşi pentru toate ţările
prezintă transparenţă şi simplicitate,
şi astfel există posibilitatea ca un factor neinclus
metoda putând fi înţeleasă şi de un
în grila de indicatori să fie semnificativ pentru
nespecialist
ţara analizată
asigură o bună cunoaştere a ţării,
pune mare accent pe trecut şi depinde de
deoarece se fundamentează pe o gamă
disponibilitatea informaţiilor despre ţara
largă de indicatori economici, sociali şi
analizată
politici.
oferă posibilitatea de comparabilitate existenţa subiectivismului
Tabelul nr.4 Avantajele/Dezavantajele metodei utilizate de Standard & Poor’s
21
Deşi metodologia utilizată de Standard & Poor’s prezintă unele insuficienţe, aceasta a
condus în timp la rezultate bune, datorită faptului că a fost aplicată de analişti experimentaţi.
2. Moody’s Investors Services este o agenţie denumită astfel după John Moody cel care
a fundamentat teoria evaluării obligaţiunilor. Evaluarea riscului în cadrul agenţiei are
un caracter multidisciplinar, datorită unor factori diverşi.
Clase de
Semnificație
risc
Obligațiuni fără riscuri care se caracterizează prin dobânzi stabile și condiții
Aaa
de siguranță a recuperării capitalului;
Aa Obligațiuni de calitate,dar cu fluctuație mai ridicată a dobânzilor;
Obligațiuni de calitate medie/ridicată care reflectă unele dificultăți pe termen
A
lung;
Obligațiuni de calitate medie în care se reflectă elemente speculative cu
Baa
posibile dificultăți;
Ba Obligațiuni a căror evoluție nu este sigura;
B Obligațiuni care nu au caracteristici investiționale;
Obligațiuni cu risc limitat,deoarece emitenții au încetat plățile sau nu prezintă
Caa
încredere;
Ca Obligațiuni cu speculații ridicate;
C Obligațiuni cu cel mai înalt grad de risc.
Tabel nr.5. Clasele de risc ale Moody’s Investors Services
Sursa : Gheorghe M. Voinea , op. cit. Pag. 339
22
Clasele de risc de la Aaa până la Baa au caracter investiţional, iar clasele de la Ba la C
sunt speculative. Fiecare clasă poate fi divizată prin adăugarea numerelor 1, 2 şi 3. Din 1972,
Moody's realizează şi evaluări pe termen scurt, utilizând următoarele clase:
Prime 1 - capacitate de plată foarte mare
Prime 2 - capacitate "puternică" de plată
Prime 3 - capacitate de plată acceptabilă
Not prime - capacitate redusă de plată
Agenția realizează evaluări ale ţării şi oferă ratinguri pentru datoria guvernului pe
termen lung, atât în valută, cât şi în monedă naţională, pe termen scurt şi lung şi de asemenea,
oferă ratinguri pentru plafoanele de ţară. Plafoanele reflectă judecata agenţiei cu privire la
riscul de capital şi de schimb prin care autorităţile suverane pot să împiedice capacitatea
sectorului privat de a converti moneda locală în monedă străină şi transferul către creditori
nerezidenţi.
Fitch-IBCA solicită serii de date cu privire la indicatori, pentru 5 ani în urmă şi 2 ani
înainte, după anul în care are loc stabilirea ratingului. Reprezentanţii ţărilor vor trebui să
specifice dacă definiţiile termenilor din statisticile lor sunt diferite de cele din sistemul
Națiunilor Unite. Indicatorii solicitaţi se referă la16 :
1) Factori demografici, educaţionali şi structurali
Ex: rata de creştere a populaţiei; distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă; ponderea
populaţiei din mediul urban în total populaţie; detalii asupra minorităţilor religioase, etnice si
16
Isaic Maniu Irina- Caracterizarea statistică a riscului :concepte, tehnici, aplicaţii, Editura ASE
23
lingvistice; standardul de viaţă exprimat ca procent din PIB/locuitor, cheltuielile populaţiei
(pe locuitor); standardul infrastructurii transportului şi telecomunicaţiilor; mortalitatea
infantilă, speranţa de viaţă şi dezvoltarea serviciilor de sănătate etc.
2) Analiza pieţei muncii:
Ex: dimensiunea, dezvoltarea istorică şi perspectivele forţei de muncă totale; ponderea
populaţiei ocupate în totalul populaţiei; structura populaţiei ocupate pe grupe de sexe;
structura populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale, exprimată ca procent din
total şi modificările de-a lungul timpului; tipul de ocupaţie şi durata (mai mare de 6 luni şi
mai mare de 1 an) etc.
3) Structura producţiei şi a comerţului :
Ex: PIB nominal şi real, PNB; structura PIB pe sectoare (agricultură, construcţii,
industrie extractivă); diferenţele de productivitate care rezultă din structura populaţiei
ocupate, în prezent şi cu 5-10 ani în urmă; consumul de petrol/PIB; raportul importurilor şi
exporturilor la PIB şi tendinţa de-a lungul timpului; structura exporturilor şi importurilor pe
tipuri de produse şi zone geografice etc.
24
naţională şi valută, ca procent din PIB; fluxurile de capital pe termen lung şi scurt, împărţite
în funcţie de debitori şi creditori, tipul plasamentului sau alte clasificări etc
7) Analiza factorilor de creştere pe termen mediu şi lung:
Ex: cea mai bună estimare a tendinţei de creştere a PIB-ului; indicatori ai capacităţii
de producţie şi ai capacităţilor de producţie neutilizate; mărimea producţiei potenţiale,
măsurată ca diferenţă între PIB şi PIB potenţial; calcularea ratei de creştere a PIB-ului etc
8) Politica macroeconomică:
Ex:obiectivele şi fundamentele politicii monetare; angajarea pentru obţinerea şi
menţinerea stabilităţii preţurilor; tendinţa indicatorilor de inflaţie, inclusiv indicele preţurilor
de consum, deflatorul PIB; descrierea presiunii asupra cursului de schimb, obiectivele politicii
ratei de schimb; ratele dobânzii; tendinţele ratelor de schimb inclusiv indicii ratelor de schimb
ai principalilor parteneri comerciali şi ratele de schimb efective; creşterea masei monetare şi
creşterea creditului intern; stabilirea politicii fiscale şi obiectivele sale pe termen scurt şi lung,
examinarea necesarului de împrumuturi din sectorul public ca procent din PIB; estimări ale
veniturilor în funcţie de surse etc
25
cum ar fi împrumuturi şi credite de export; active din sectorul nebancar incluzând: obligaţiuni,
acţiuni şi investiţii străine directe.
12) Obligaţii externe:
Ex: descrierea strategiei de împrumuturi; restricţii legale impuse guvernului la
contractarea de împrumuturi (interne şi externe) şi schimburi ale ratelor dobânzii şi alte
obligaţii extrabilanţiere; clasificarea împrumuturilor în funcţie de debitori (privat, public,
financiar, nonfinanciar); datoria externă netă (datoria minus active externe, rezerve, active
bancare, împrumuturi către sectorul privat); obligaţii externe nete; programul de rambursare şi
structura datoriei brute în funcţie de valută etc
13) Politica şi statul :
Ex: descrierea Constituţiei şi a relaţiilor cu principalele instituţii inclusiv Curtea
Supremă de Justiţie; gradul de consens asupra politicilor macroeconomice şi microeconomice
a principalelor partide politice; stabilirea direcţiilor politice în care este implicat guvernul;
metoda succesiunii la guvernare;dimensiunea, creşterea şi importanţa forţelor armate;
descrierea cadrului legal asupra proprietăţii private şi angajamentelor contractuale; descrierea
gradului de eficienţă a sistemului de colectare a impozitelor etc
Clase de
Semnificație
risc
obligațiuni cu riscul cel mai redus sau capacitate extrem de puternică de plată
AAA
a obligațiilor financiare;
obligațiuni cu risc foarte mic sau care exprimă capacitate foarte puternică de
AA
îndeplinire a obligațiilor financiare;
obligații cu risc redus, capacitate puternică de respectare a angajamentelor
A
financiare;
obligațiuni cu risc investițional foarte redus, și cu capacitate de respectare a
BBB
angajamentelor corespunzătoare, dar și cu posibile schimbări;
BB obligațiuni ce sunt supuse riscului și care pot exprima o capacitate de onorare
26
a obligațiilor dependentă de modificările nefavorabile ale mediului afacerilor;
B obligațiuni caracterizate prin existența riscului investițional;
obligațiuni la care sunt previzibile încetări ale respectării obligațiilor de
CCC
plată;
CC dificultăți existente în respectarea unor obligații de plată;
C reflectă titluri care au dificultăți de plată;
DDD
DD obligațiuni cu caracter speculativ la care există riscul încetării plății
D
Tabel nr.7 Clasele de risc ale agenţiei FITCH-IBCA
ASEMĂNĂRI DEOSEBIRI
atât Standard & Poor’s cât şi Moody’s şi Moody’s şi Fitch – IBCA elaborează
Fitch-IBCA estimează riscul suveran la studii de ţară ample, utilizând în acest
solicitarea clienţilor săi, debitori suverani scop atât analize cantitative/calitative,
sau/şi investitori potenţiali cât şi scenarii şi metode probabilistice
Standard & Poor’s utilizează grile de
utilizează o gamă largă de indicatori
indicatori pe baza cărora construieşte
economici, politici şi sociali, care sunt în
numai clasamente sintetice
marea lor majoritate aceeaşi
toate oferă posibilitatea de comparabilitate Standard & Poor’s acordă o importanţă
între ţările analizate mai mică poziţiei regionale decât Fitch –
IBCA şi Moody’s
utilizează în prealabil aceleaşi surse de
informare
Tabelul nr. 9 Asemănări şi deosebiri între metodele de analiză a agenţiilor de evaluare financiară a
riscului de ţară
17
Theodor Tudoriu, Riscul de ţară, Ed. Lucreţius, Bucureşti, 1998
28
Tabel 10: Ratingurile pentru România stabilite de agenţia Fitch
Rating/ valute Rating/monedă naţională
Ţara Data
Termen lung Termen scurt Perspectiva Termen lung Perspectiva
România 2 Feb 2010 BB+ B Stabilă BBB- Stabilă
România 9 Nov 2008 BB+ B Negativă BBB- Negativă
România 31 Jan 2008 BBB F3 Negativă BBB+ Negativă
31 Aug
România BBB F3 Stabilă BBB+ Stabilă
2006
17 Nov
România BBB- F3 Stabilă BBB Stabilă
2004
23 Aug
România BB B Pozitivă BB+ Pozitivă
2004
România 18 Dec 2003 BB B Stabilă BB+ Stabilă
România 24 Sep 2003 BB- B Pozitivă BB Pozitivă
România 30 Oct 2002 BB- B Stabilă BB Stabilă
România 14 Jun 2002 B+ B Stabilă BB- Stabilă
14 Nov
România B B Pozitivă B+ Pozitivă
2001
16 Nov
România B B Stabilă B Stabilă
2000
România 21 Sep 2000 B- B Stabilă B- Stabilă
24 Mar
România B- B - B- -
1999
România 23 Dec 1998 B B - BB- -
România 23 Sep 1998 BB- B Negativă BBB- Negativă
România 11 Sep 1997 BB- B - BBB- -
România 6 Mar 1996 BB- B - - -
Sursa: www.fitchratings.com
În notarea ratingului pe termen scurt apar diferenţieri în cazul Fitch, clasele folosite de
aceasta fiind:
F1: Indică cea mai mare capacitate intrinsecă pentru plata la timp a angajamentelor
financiare; poate fi adăugat semnul "+" pentru o poziţie foarte bună.
F2: Calitate bună .Bună capacitate intrinsecă de plată la timp a angajamentelor
financiare.
F3: Capacitatea intrinsecă pentru plata la timp a angajamentelor financiare este
adecvată.
B: Calitate speculativă Capacitatea minimă pentru plata la timp a angajamentelor
financiare, plus vulnerabilitatea sporită la modificări adverse pe termen lung în condiţiile
financiare şi economice.
C: Risc mare de neplată, care are o mare posibilitate de realizare
RD: Indică o entitate care nu şi-a îndeplinit obligaţiile în una sau mai multe dintre
angajamentele sale financiare, deşi continuă să îndeplinească alte obligaţii financiare
D: Neîndeplinirea obligaţiilor financiare.
29
Concluzii referitoare la agențiile de rating
Evaluarea şi analiza riscului de ţară sunt utile în fundamentarea deciziilor pe care le
iau în sfera investiţională corporaţiile transnaţionale sau alţi generatori de investiţii străine.
Fiecare agenţie are un sistem propriu de cuantificare a riscului de ţară. În evaluare se
iau în considerare factori economici, politici şi sociali. Analiza riscului de ţară presupune o
evaluare a premiselor care stau la baza modificărilor din mediul intern sau extern. Fără o
cunoaştere deplină a situaţiei economice şi politice din ţara gazdă nu se poate anticipa care va
fi reacţia economiei acestei ţări la schimbările bruşte intervenite la nivel mondial.
Agențiile de rating constituie principala, dar şi cea mai obiectivă sursă de informare
pentru investitori şi pentru guverne. Cele mai importane agenţii de rating sunt
Standard&Poor’s, Moody’s şi Fitch-IBCA. Evaluarea este exprimată sintetic şi convenţional
prin litere de la AAA sau Aaa (calitatea cea mai înaltã a creditului) pânã la D (neplata
datoriei).
Analiza riscului de ţară este importantă şi necesară pe motivul că pentru ca o agenţie
de rating sã noteze o entitate publicã sau privată trebuie ca ţara în care instituţia respectiva îşi
desfăşoarã activitatea sã fie, la rândul ei, notatã. De aceea, nu se atribuie niciodată unei
entitãţi naţionale o notã mai mare decât cea a ţãrii din care provine.
18
după Tudoriu Theodor, op.cit. p. 96
30
Evaluări trimestriale ale riscului de
Country
ţară pentru 97 de ţări în curs de
Profiles etc.
dezvoltare.
International
Încadrarea în 7 clase şi
Dun & Risk & Previziuni pe 2 ani pentru indicatorii
prezentarea factorilor de
Bradstreet Payment macroeconomici.
risc.
Review
Political Risk - prezentarea concisă a
Previziuni pe 18 luni şi pe 5 ani pentru
Country riscurilor;
regimuri posibile.
Reports - încadrarea în 12 clase
Frost &
Previziuni pe 18 luni şi pe 5 ani pentru: (A+,D-);
Sullivan Inc.
Political Risk cel mai probabil regim, tulburări - estimarea probabilităţii
Letter politice, risc de transfer, risc de asociate celui mai probabil
investiţie, risc de export. regim.
Country Previziuni pe 5 ani şi pentru 56 de
- scor mediu pe categorii de
Business Assessment factori: 28 de risc, 15 de oportunitate,
factori (0-10);
International Service, 13 de operare;
- scor mediu pe ţară (0-
Corporation Annual Matricea riscuri/oportunităţi;
100).
Forecast 7 indici de ţară.
Previziuni pe 1-5 ani pentru indexul
Business Risk riscului politic,indexul riscului de
Scorul fiecărei ţări (0-100)
Service operare, indexul repatrierii profitului,
indexul oportunităţilor de profit.
Riscul creditorului:
- calitativ : evaluarea condiţiilor de operare;
Foreland
- de mediu: evaluarea condiţiilor de mediu;
- cantitativ: evaluarea computerizată a capacităţii de plată.
- Previziuni socio-politice;
BERI, S.D. - Previziuni economice; Analize concise şi
Force
- Previziuni financiare; recomandări.
- Condiţii de operare.
International Previziuni pe un an pentru 13 factori Risc politic (0-2);
International Country Risk de risc politic, 5 factori de risc Risc financiar (0-10)
Reports, Inc. Guide financiar şi 6 factori de risc Risc economic (0-15)
(ICRG) economic plus indexul general Index general (0-100).
Tabel nr.11 Firme de evaluare a riscului de țară
31
CAP.III. Ratingul de țară la nivelul României
Coface România, fondată în 1996, este membră Coface Central Europe Holding cu
sediul în Austria. În România, are o experiență de peste 15 ani în domeniul managementului
riscului de credit. Începând cu aprilie 2007, Coface România furnizează și serviciul asigurarea
de credit comercial.
Coface este singurul furnizor de servicii integrate de management al riscului de credit
din România, oferind: asigurari de credit, informații de afaceri și managementul creanțelor.
32
Chiar dacă cea mai mare parte a indicatorilor macroeconomici s-au îmbunătăţit în
perioada martie-iunie 2010, măsurile de austeritate aplicate de la 1 iulie 2010 vor avea un
impact negativ asupra dinamicii PIB în cea de-a doua parte a anului 2010. În plus, ca urmare a
creşterii TVA de la 19% la 24%, rata inflaţiei s-a majorat de la 4,4% la 7,6% .
Menţinerea ratingului de ţară al României la nivelul B se mai justifică şi prin faptul că,
deşi acordurile cu instituţiile financiare internaţionale se desfăşoară normal, capacitatea
Guvernului de a gestiona măsurile de austeritate este încă sub semnul întrebării.
În plus, instabilitatea politică reapare într-un moment în care motoarele economice de
recuperare sunt extrem de fragile, iar România se menţine într-un cerc vicios la nivel
macroeconomic: restrângerea cheltuielilor publice afectează cererea internă, lucru care se
reflectă asupra evoluţiei PIB.
34
descurcă, la urmatoarea criză va avea probleme și mai mari dacă nu se va schimba
situația.
• Parteneriatul cu FMI e un rău necesar, ajută doar pe planul credibilității. Fără un
împrumut din partea FMI-ul, România ar fi devenit o țară falimentară.
• Înainte de criză erau mulți bani pe piață, dar erau bani volatili, pur speculativi, bani
care au crescut prețurile instantaneu.
• Dacă guvernul nu ar fi sugrumat economia prin creșterea TVA, ar fi înregistrat o
creștere și în 2010.
• Este nevoie de o strategie de țară trans-politică, asumată de toata clasa politică.
• Ca lider trebuie să atragi oameni mult mai deștepți ca tine. Nu poți să schimbi o țară
de unul singur, avem nevoie de oameni aleși pe bază de competențe. Guvernele țărilor
care au modele de creștere atrag specialiștii cei mai importanți.
• Trebuie să depolitizăm sistemul de administrare al țării. Funcționarii trebuie să fie
apolitici.
Situația internațională:
• A trecut criza, dar a luat cu ea anumite țări, cum ar fi România, care a slabit în mod
substanțial.
• În anul 2010, economia globală a crescut cu 4%, iar în 2011 se va înregistra o creștere
în jurul a 3,4%.
• Recesiunea în W va fi evitată la nivel global. La ora actuală nu există un risc pentru a
reintra în recesiune la nivel global.
• În zona euro unele țări vor ramâne în recesiune și vor exista tensiuni din cauza riscului
datoriilor suverane.
• Economiile emergente vor avea o creștere substanțială și în 2011, dar sunt supuse unui
risc din cauza retragerii capitalului speculativ.
• Jucătorii de talie mare nu au revenit încă la nivelurile de rating pre-criză.
• Țările emergente au revenit puternic și rapid, cu un grad de îndatorare scăzut. Au putut
susține economiile fără probleme, s-au reorientat spre piața internă.
• Este improbabil să fie scoase țări din zona euro, din cauza gradului de interdependență
din zona euro. Dacă nu ar fi moneda Euro, în situația prezentă ar fi un val de default-
uri în Europa.
• SUA nu vor intra din nou în recesiune - economia Statelor Unite va crește cu 2,4% pe
fondul stimulării din partea băncii centrale americane, FED.
35
• China a înregistrat o creștere de 10% în 2010 și se estimează că va crește cu 9,5% în
2011.
• Media creșterii estimate pentru 2011 în zona euro este de 1,4%. Germania, Spania,
Franța, Italia vor crește.
Considerații ale experților Erste și ale analiștilor ING privind ratingul de țară al
României
Analiştii Erste dau exemplul Croaţiei (BBB-), Ungariei (BBB-) şi României (BB+), ţări
care, deşi au ratinguri cu până la patru trepte sub cel al Portugaliei (BBB), se împrumută cu
costuri mai mici. În plus, Guvernul Slovaciei plăteşte o primă de risc mai redusă decât cea
suportată de Spania sau Italia, deşi aceste state beneficiază de ratinguri mult mai bune.
Astfel, Slovacia şi România, ale căror ratinguri au perspectivă neutră din partea agenţiilor,
ar putea obţine în anul 2012 îmbunătăţirea calificativelor, dacă Guvernele celor două ţări
respectă obiectivele fiscale şi continuă reformele.
36
Analiştii altor două bănci importante de pe piaţa românească, ING şi UniCredit, au
prezentat rapoarte pozitive cu privire la ratingul României. UniCredit anticipează că România
ar putea fi una dintre puţinele ţări din întreaga lume care să obţină îmbunătăţirea ratingului de
credit în acest an. Banca se aşteaptă ca ratingul de ţară să revină în categoria investment grade
în a doua jumătate a anului 2011, contribuind la reducerea costurilor de finanţare.
În acelaşi timp, şi experţii ING consideră că perspectiva ratingului de credit al României
ar putea fi îmbunătăţită în anul 2011, iar revenirea calificativului în categoria investment
grade ar putea avea loc în 2012. ING anticipează că obiectivele fiscale convenite cu FMI şi
UE vor fi atinse în acest an, iar progresul reformelor va fi considerat "acceptabil" de către
instituţiile financiare internaţionale.
37
Tabel nr.13. Istoricul ratingului de țară
Sursa:http://www.mfinante.ro
Standard & Poor’s recomandă României să mențină reformele şi deficitul bugetar sub
control pentru a-și mări ratingul .
Şansa îmbunătăţirii ratingului este de bun augur pentru România într-un context
internaţional în care datoriile şi deficitele au devenit un subiect sensibil, de când a izbucnit
criza datoriilor suverane în Europa.
Dacă Guvernul menţine ritmul reformelor structurale pe care le-a iniţiat şi dacă va
consolida un istoric de prudenţă în politica fiscală şi va menţine stabilitatea sectorului
financiar, s-ar putea majora ratingul.
38
Tabel nr.14
Ratingul României este în prezent BB+, cu perspectivă stabilă. Ultima modificare a fost
îmbunătăţirea perspectivei de rating de la "negativă" la "stabilă" în martie 2010.
Ca urmare a crizei financiare a scăzut brusc în 27 octombrie 2008 ratingul României de la
BBB la BB+, cu perspectivă negativă, întorcând astfel România în teritoriul investiţiilor aşa-
zis speculative.
Tot ce este sub BBB- reprezintă investiţii speculative.
Eventuala schimbare a ratingului ar însemna doi paşi odată făcuţi pentru că de obicei
înainte de îmbunătăţirea ratingului se modifică perspectiva, în cazul acesta de la stabilă la
pozitivă.
Standard & Poor's anticipează o creştere economică de 1,3-1,5% în acest an.
Recent, S&P a făcut un pas istoric în istoria de 70 de ani a agenţiei, decizând să
revizuiască în scădere perspectiva ratingului SUA, la negativă, la baza deciziei stând deficitul
şi datoriile prea mari şi inabilitatea politicienilor de a rezolva această problemă. Aceasta este
prima modificare operată de la înfiinţarea agenţiei, în 1941, Statele Unite având în această
perioadă calificativ maxim "AAA" cu perspectivă stabilă.
Statele Unite au o datorie publică aproape la fel de mare ca PIB-ul şi un deficit de 10%,
iar modificarea perspectivei înseamnă că ratingul SUA ar putea fi redus în următorii doi ani.
Unele ţări din Europa Centrală şi de Est sunt, din perspectiva datoriilor şi deficitelor, într-
o formă mai bună decât unii membri ai zonei euro, astfel că ratingurile nu sunt aliniate la
situaţia economică şi progresele realizate. Analiştii Erste Group anticipau că ratingul
României ar putea fi ridicat in anul 2012 dacă reformele continuă şi sunt respectate
obiectivele fiscale.
39
Tabel nr.15
În primăvara anului 2010 S&P lua decizia să îmbunătăţească perspectiva ratingurilor pe
termen lung ale României, de la "negativă" la "stabilă", motivând decizia prin reformele
bugetare realizate şi perspectiva continuării acordului cu FMI.
Perspectiva stabilă reflectă opinia S&P că Guvernul va continua să-şi consolideze
finanţele publice, în linie cu ţintele specifice, noul acord preventiv cu FMI minimizând riscul
derapajului fiscal înainte de 2012.
În plus, S&P consideră că reformele structurale întreprinse până în prezent ar trebui să
ajute la reechilibrarea economiei pentru a permite o creştere economică relativ solidă pe
termen mediu. Analiştii agenţiei de rating avertizează totuşi că ratingurile ar putea intra sub
presiune dacă Guvernul nu va continua reformele structurale şi consolidarea fiscală.
Autorităţile au făcut progrese constante în reducerea deficitului bugetar, care a urcat la
8,5% din PIB în 2009. Se estimeaza că deficitul a scăzut la 6,6% din PIB în 2010 datorită
majorării TVA şi reducerilor drastice în sectorul public şi cheltuielilor de asistenţă socială. Cu
toate acestea, sistemul politic rămâne fragil. Pot exista inversări ale politicilor sau derapaje
din cauza tensiunilor politice sau a scăderii angajamentului guvernului de a face reforme
înainte de alegerile din 2012.
Moody's consideră că România are nevoie de reforme structurale şi de companii de
stat mai performante.
Principalele probleme ale României sunt incapacitatea de a accesa fonduri europene
pentru proiecte de investiţii, ineficienţa sectorului energetic, transporturilor şi pieţei muncii,
dar şi presiunile asupra finanţelor publice, cauzate în principal de o bază de taxare îngustă, de
costurile în creştere cu sănătatea şi de performanţele slabe ale companiilor de stat.
Deşi unele dintre condiţiile excepţionale (cum ar fi creşterea puternică a pieţei interne
de credit datorită condiţiilor internaţionale facile) care au condus la un boom de creştere
economică în ultimul deceniu nu vor reveni, Moody's se aşteaptă ca integrarea comercială,
investiţională şi instituţională a României cu Europa să susţină creşterea şi să permită
veniturilor să-şi continue convergenţa cu cele din ţări mai bogate. Cu toate acestea, pentru a
profita în întregime de oportunitatea legăturilor comerciale şi industriale cu UE, guvernul va
trebui să implementeze reforme structurale şi să îmbunătăţească performanţa companiilor de
stat, menţinând în acelaşi timp prudenţa fiscală adoptată în urma crizei globale.
Deşi datoria publică a României este redusă comparativ cu nivelurile din alte ţări din
regiune, iar acordurile cu FMI şi UE promovează politica economică într-o direcţie pozitivă
40
pentru creştere şi pentru ratingul de credit, evenimentele de pe scena politică internă ar putea
limita viteza şi profunzimea reformelor.
Guvernul s-a confruntat în prima jumătate a anului 2011 cu opoziţia parlamentului faţă
de reforma pieţei muncii. Povara austerităţii şi sistemul politic deja fracţionat ar putea încetini
introducerea unor noi schimbări în cadrul fiscal, precum lărgirea bazei de taxare, reducerea
costurilor cu sănătatea şi creşterea eficienţei companiilor de stat.
Ratingul României ar fi îmbunătăţit în urma unor semnale că măsurile bugetare
recente conduc la o reducere semnificativă a deficitului fiscal, şi că prudenţa fiscală poate fi
menţinută pe termen mediu. Măsurile de raţionalizare a costurilor din sănătate, de
îmbunătăţire a performanţelor companiilor de stat şi de consolidare a capacităţii de absorbţie a
fondurilor europene ar fi de asemenea factori pozitivi pentru rating.
Ratingul ar putea fi modificat în sens negativ dacă programul de consolidare fiscală ar
suferi o inversare, combinată cu stagnarea reformelor structurale.
Moody's atribuie României ratingul de credit "Baa3", cu perspectivă stabilă.
BIBLIOGRAFIE
Cărţi:
4. Petre Brezeanu, Ilie Şimon, Laura Elly Novac, Instituţii financiare internaţionale,
Editura Economică,Bucureşti, 2005;
Web-bibliografie:
1. http://www.mfinante.ro
41
2. http:// www.moodys.com
3. http:// www.coface.com
4. http://www.standardandpoors.com
5. http://www.fimalac.com
6. http://www.fitchratings.com
7. http://www.gandul.info
8. http://www.curierulnational.ro
9. http://economie.hotnews.ro
10. http://www.ziare.com
11. http://www.capital.ro
12. http://www.a1.ro
13. http://www.mediafax.ro
42