Rotaru Cristina

Gr. AB231
 CUPRINS

1. Noțiuni generale
2. Analizăm și evaluarea riscul de țară
3. Metode de analiză a riscului de țară
4. Normele de prundență in RM
 NOȚIUNI GENERALE
• Riscul de țară reprezintă riscul când condițiile și
evenimentele economice, sociale și politice dintr-o
țară străină vor afecta activitatea băncii reieșind din
incapacitatea debitorilor de a respecta angajamentele
sale față de bancă.
• Acest risc este legat de caracteristicile generale ale
economiei unei țări, în special de acele trăsături care o
fac sensibilă în cazul unui șoc macroeconomic
intrinsec sau de răspândirea unei crize în altă țară
(contagiune).
• Riscul de ţară – riscul când condiţiile şi
evenimentele economice, sociale şi politice dintr-o
ţară străină vor afecta activitatea băncii.
• Recomandări cu privire la sistemul de dirijare a
riscului de ţară şi de transfer de către băncile din
Republica Moldova, aprobate prin HCA al BNM
nr. 188 din 13.07.2006
Riscul de țară poate apărea din motive atât
interne, cât și externe, care nu depind de
poziția financiară a contrapartidei
(clientului) băncii.

Riscul de țară depinde de stabilitatea politică și

economică a clientului, a contrapărții, a țărilor
importatoare sau exportatoare care lucrează cu
Banca.

Riscul de țară nu este identificat ca fiind un tip de risc

separat care trebuie gestionat, dar este luat în mod necesar
în considerare atunci când se iau decizii privind tranzacțiile
cu contrapărți și clienți nerezidenți, indiferent dacă aceștia
sunt instituții de credit, clienți corporativi sau persoane
fizice, se fac plasamente în străinătate, sunt acordate credite
în străinătate,
Banca poate stabili limite de
țară care să restricționeze
tranzacțiile cu contrapărți
rezidente în alte țări.
Dificultatea evaluării riscului de țară, constă în faptul că
această evaluare trebuie să implice analiza și prognoza
unei game foarte largi de indicatori economici ai țării și
nu poate fi redusă la o evaluare tradițională a
indicatorilor de bilanț. Evaluarea riscului de țară necesită
expertiză specializată și este, în general, costisitoare

Băncile pot folosi evaluările şi ratingul agenţiilor cu renume cum ar

fi: Standard & Poor’s, Moodys, Fitch, etc. Datele pot fi obţinute şi din
publicaţiile şi paginile web ale FMI sau Băncii Mondiale, Ghidul
internaţional al riscului ţării publicat de Grupul PRS sau Revista
Internaţională de Risc şi Plăţi editată de Dun & Bradstreet. Aceste
surse pot fi folosite pentru suplimentarea evaluării proprii a băncii şi
nu trebuie să servească ca un substitut deplin al acesteia.
 AJUTOR ÎN EVALUAREA RISCULUI DE
ȚARĂ

• Unele organizații internaționale evaluează riscul de țară în numele țărilor membre.

• De exemplu, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ca parte a
acordului său privind creditele la export care beneficiază de sprijin public, publică o listă
actualizată a țărilor și a riscurilor asociate acestora, în scopul stabilirii ratelor dobânzii și a
termenelor de plată.
• În plus, principalele agenții de rating de credit - Standard & Poor's (S&P), Moody's și Fitch - au
toate propriile liste de ratinguri suverane, care analizează, de asemenea, elemente fundamentale
precum eficiența instituțiilor și a guvernului, structura economică, perspectivele de creștere,
finanțele externe și flexibilitatea fiscală și monetară. Marile firme de gestionare a investițiilor
evaluează, de asemenea, riscul de țară în cadrul liniilor lor de afaceri specifice. BlackRock Inc.,
de exemplu, publică BlackRock Sovereign Risk Index (BSRI), un indice trimestrial de risc
suveran care urmărește nivelurile și tendințele actuale de risc pentru diferite țări și regiuni.
 Agențiile de rating emit periodic rapoarte în
care fiecare țară este încadrată într-o anumită
categorie de indicatori, care, în general, reflectă
gradul de risc asociat cu țara respectivă (riscul
de țară). Aceste rating-uri sunt, în prezent,
instrumente indispensabile actorilor de pe
pieţele financiare, rolul lor fundamental fiind
reprezentat de cuantificarea riscului de
insolvabilitate aferent investițiilor în zona
respectivă sau achiziționării de titluri din țările
respective.
Pentru a înțelege mai bine mediul economic și politic, riscurile
comerciale și finanțarea la nivel mondial, Allianz Trade determină
riscul de tara analizând sute de indicatori economici.
Riscul de țară cuprinde 2 elemente:
•Ratingul de țară – o evaluare pe termen mediu pe o scară de la
AA la D (nivel ridicat de risc).
•Nivelul de risc – o evaluare pe termen scurt pe o scară de la 1 la
4 (nivel ridicat de risc).

-Ratingul de țară (Country Grade) cuprinde 3 paliere de informații

•evaluarea riscului macroeconomic
•evaluarea nivelului de reglementare a mediului de afaceri
•evaluarea riscului politic
Acești indicatori sunt combinați pentru a oferi un rating de țară
pe o scară de la AA la D, unde AA reprezintă riscul cel mai
scăzut și D cel mai mare risc (AA → A → BB → B → C → D).
Nivelul de risc al tării (Country Risk Level) este o combinație a
doi indicatori:
•indicatorul de fluxuri financiare
•indicatorul de risc ciclic
Acești indicatori identifică un impact direct asupra rezultatelor
economice în următoarele 6-12 luni și sunt evaluați pe o scară de
la 1 la 4,unde 1 reprezintă cel mai mic risc (1 → 2 → 3 → 4).
https://www.allianz-trade.com/ro_RO/stiri-si-analize/harta-riscului-de-
 Băncile evaluează riscul de țară pentru a determina cât de sigură este o investiție sau un împrumut într-o anumită
țară. Evaluarea acestui tip de risc implică analiza unui set variat de factori care pot afecta capacitatea țării
respective de a-și onora datoriile și de a oferi un mediu stabil pentru investiții.
 Iată câteva aspecte pe care băncile le iau în considerare în evaluarea riscului de țară:

Indicatori economici: Băncile analizează performanța economică a unei țări, cum ar fi

creșterea economică, inflația, șomajul și datoria publică. O economie stabilă și în creștere
poate reduce riscul de țară.

Stabilitatea politică: Riscul politic este un factor important. Băncile evaluează

stabilitatea politică a unei țări, luând în considerare factori precum nivelul de corupție,
conflictele interne, schimbările frecvente de guvern și respectarea statului de drept.

Sistemul legal: Băncile analizează eficacitatea și predictibilitatea sistemului legal al unei

țări. Un cadru legal solid este esențial pentru protejarea drepturilor de proprietate și a
contractelor.
Riscul valutar: Băncile evaluează fluctuațiile valutare și impactul lor potențial asupra
împrumuturilor și investițiilor. Aceasta include analiza politicii monetare a unei țări și a
situației în ceea ce privește schimburile valutare.

Sănătatea sectorului bancar: Băncile evaluează stabilitatea și sănătatea sistemului

bancar al unei țări, deoarece acest lucru poate influența disponibilitatea creditelor și
lichiditatea.

Istoricul de plată: Băncile analizează istoricul de plată al țării pentru datorii externe.
Dacă o țară și-a onorat în mod constant obligațiile financiare, aceasta poate fi
considerată mai puțin riscantă.

Situația socială: Factori sociali, cum ar fi nivelul de educație, sănătatea publică și

stabilitatea socială, pot influența riscul de țară.
 EVALUAREA RISCULUI DE
ŢARĂ

• Riscul de țară reprezintî probabilitatea pierderilor, ca urmare a unor evenimente

economice, sociale și politice specifice fiecărei țări în parte.
• Riscul de țară se evaluiază ,cu respectarea unor pași concreți:
 Acumularea de informații cu privire la situația economică și oolitică actuală din țara
gazdă.
 Analiza factorilor de risc și elaborarea sistemului de indicatori principali de risc.
 Efectuarea matricei pe țară prin introdcerea indicatorilor de sistem.
 În baza matricei evaluarea indicelui de țară.
 Determiniarea unor stategii bine definite ce vor include și elementele din
managementul riscului.
1. Elaborarea unei hărți a riscurilor de țară. La o astfel de hartă se pot lua în considerare diverse ratinguri, precum și propriile
evaluări ale nivelului de risc. Harta va oferi o idee generală despre gradul de risc al investițiilor băncii pe grupe de țări: țări
dezvoltate, în curs de dezvoltare, în depresiune, țări cu riscuri politice sporite etc.
2. Instituirea unui sistem de monitorizare a riscului de țară bazat pe urmărirea modificărilor factorilor de risc. Este
recomandabil să se monitorizeze și să se cuantifice o componentă atât de importantă a riscului de țară precum riscul politic care
este în prezent o componentă importantă a riscului de țară. De exemplu, evenimentele politice din Ucraina au dus la sancțiuni
economice împotriva băncilor rusești în ceea ce privește limitarea împrumuturilor externe, reducerea limitelor la împrumuturile
băncilor și încetinirea vitezei plăților în monedă străină. O decizie de a nu mai atribui ratinguri anumitor companii poate duce la
o reducere a pieței de plasare a datoriilor și la limitarea surselor de finanțare pentru operațiunile acestor companii
3. Formarea unui portofoliu de creanțe către rezidenții țărilor în funcție de harta de risc.
4. Determinarea limitelor pentru plasarea fondurilor (cerințe de creditare) în țările cu un anumit rating (limită pe țară).
5. Elaborarea unui sistem de analiză și evaluare a rezultatului financiar în contextul alocării activelor în funcție de țară.
6. Elaborarea unei metodologii de stabilire a prețurilor (determinarea primei de risc) pentru împrumutații (contrapărțile) din
țări cu riscuri de țară diferite. riscuri.
7. Elaborarea unui mecanism de minimizare a riscului de țară. Acesta poate include:- recomandări privind gradul de
diversificare internațională a portofoliului de active în funcție de sume (limite), instrumente, termeni, contrapartide, monede etc;
- procedura de constituire a provizioanelor pentru pierderile preconizate din plasarea fondurilor;- restricții privind metodele de
garantare a creanțelor de credit, tipurile de garanții etc.
8. Formarea sistemului de instruire a personalului băncii pentru efectuarea operațiunilor cu rezidenți din diferite țări. rezidenți
din diferite țări.
9. Crearea unui sistem de gestionare și control asupra nivelului riscului de țară în cadrul băncii.
 METODE DE ANALIZĂ A RISCULUI DE
ȚARĂ

• Metoda Delphi- constă în stabilirea unei liste de criterii privind situația politică, economică
și financiară a tării, precum:
1. Evaluarea riscului politic: stabilirea regimului, puterea militară, situația într-o zonă de
conflict, forma guvernului, relații internaționale, condiții sociale,etc.
2. Evaluarea riscului economic: structura exporturilor și a iporturilor, rata de economisire,
situația sectorului bancar, economia internă și externă, rezerve, datorii externe,
reglementarea transferurilor valutare/de capital etc.
3. Criteriul financiar: se calculează rate, cum sunt: rezerve valutare/datorii externe, anuități de
rambursare ale datoriilr/exporturi.
 METODOLOGIA MOODYS

• se bazează pe evaluarea cantitativă a unui număr de indicatori economici:

• - nivelul de lichiditate (balanța de plăți de cont curent);
• - stabilitatea economică;
• - stabilitatea financiară
• - evaluarea balanței de plăți (dinamica exporturilor);
• - evaluarea nivelului ratelor dobânzilor din țară
• - mărimea și calitatea serviciului de deservire a datoriei externe a țării și a
datoriei interne a țării
 -REGLEMENTAREA NAȚIONALĂ

• Recomandările cu privire la dirijarea riscului de ţară de către băncile din Republica Moldova sunt elaborate în conformitate cu
împuternicirile Băncii Naţionale a Moldovei, prevăzute la articolele 11 şi 44 din Legea cu privire la Banca Naţională a
Moldovei, articolele 1, 17, 25, 29, 33, 34, 40 din Legea instituţiilor financiare.
• Recomandări sunt elaborate pentru a oferi băncilor principii minime care urmează a fi luate în consideraţie la elaborarea
sistemelor proprii privind gestionarea riscului de ţară
• Recomandările dezvăluie cadrul de bază privind identificarea, evaluarea, monitorizarea şi controlul riscului de ţară
• Procesul de analiză a băncii aferent expunerilor la riscul de ţară şi de transfer depinde de mărimea şi impactul potenţial al
acestor expuneri. Procesul de analiză a riscului de ţară şi de transfer conţine următoarele aspecte:
1.1. Analiza trebuie să se refere cel puţin la următoarele:
a) examinarea riscului politic, pentru evaluarea stabilităţii:stabilitatea guvernamentală, condiţiile sociale şi economice, mediul
investiţional, conflictele interne din cadrul ţării, conflictele externe ale ţării;
b) examinarea riscului economic, pentru evaluarea dezvoltării economice: PIB pe cap de locuitor, creşterea PIB, rata inflaţiei,
deficitul bugetului de stat, raportul contului curent al balanţei de plăţi către PIB;
c) examinarea riscului financiar, pentru a evalua abilitatea de plată a obligaţiunilor externe ponderea datoriei externe la rata PIB,
serviciul datoriei la indicele anual al exporturilor, contul curent al balanţei de plăţi la indicele anual al exporturilor, rezervele
valutare pentru acoperirea importurilor (în luni), stabilitatea ratei de schimb.
 Analiza unei ţări particulare
Analiza trebuie să fie suficient Rezultatul analizei riscului de
trebuie să fie efectuată cel puţin
documentată şi concluziile ţară constă în acordarea
o dată pe an sau mai frecvent
aduse la cunoştinţa ratingului unei ţări care să
dacă monitorizarea ţării
subdiviziunilor care ar putea fi reflecte real profilul de risc al
dezvăluie evenimente sau
afectate de risc, în ordinea acesteia. Ratingul se utilizează
condiţii care ar putea influenţa o
ajustării limitelor relative la ca bază pentru determinarea
modalitate adversă a profilului
expuneri, dacă este necesar. limitelor de expunere.
riscului de ţară şi de transfer.
 CONCLUZII

Cunoscând nivelul de risc al unei ţări şi pierderile potenţiale la care se expun, băncile vor decide dacă este oportun să pătrundă pe acea piaţă sau nu.

Rezultatele evaluărilor de risc de țară pot fi utilizate pentru a determina dobânzi, condiții de împrumut și pentru a orienta deciziile privind alocarea resurselor
financiare.

Analiza riscului de ţară presupune o evaluare a premiselor care stau la baza modificărilor din mediu intern sau extern. Fără o cunoaştere deplină a situaţiei economice şi
politice din ţara gazdă nu se poate anticipa care va fi reacţia economiei acestei ţări la schimbările bruşte intervenite la nivel mondial.

Trebuie avut de asemenea in vedere faptul că nivelul de risc al unei ţări poate depinde şi de situaţia ţărilor din jur. Izbucnirea unui război civil (exempluldiferitelor
conflicte zonale care au afectat imediat şi vecinii acelor ţări), a unor conflicte religioase sau a unor revolte cauzate de diferende etnice, prăbuşirea economiei sunt
fenomene negative care pot genera o serie de probleme şi pentruţara receptoare a investiţiei aflată în vecinătatea unor astfel de focare.

Apariția unui sistem de calitate de gestionare a riscului de țară în cadrul băncilor va permite acestora să opereze fără pierderi pe piețele internaționale și piețele
financiare.
-Analiza riscului de ţară este foarte importantă în ceea
ce priveşte procesele decizionale din bănci referitoare
la plasamentele acestora pe piața interbancară.
-În cazul agenților economici, acestea pot avea o
semnificație deosebită în analizele premergătoare
investiţiilor de portofoliu sau operaţiunilor de export.
-Pierderile potenţiale pot fi semnifi cative şi în cazul
acestor demersuri economice, la fel ca în cel al
investiţiilor străine directe.
-Miza principală a analizei riscului de ţară o constituie
anticiparea instabilităților macroeconomice, financiare
ori sociopolitice ale unui stat, care pot avea consecințe
importante asupra operaţiunilor financiare sau
comerciale.