1.

Definiţia riscului de ţară

Riscul de ţară reprezintă probabilitatea pierderilor din activităţi

internaţionale, ca urmare a unor evenimente economice, sociale şi politice
specifice fiecărei ţări în parte. Acesta este perceput ca fiind un pericol la adresa
economiei ţării respective, influenţând plăţile acesteia. Evaluarea riscului de ţară
trebuie făcută ori de câte ori apare un eveniment capabil să impingă ţara într-o
clasă de risc inferioară.

S-a observat că nu întotdeauna orice înrăutăţire a situaţiei economice sau

politice în tara gazdă se reflectă imediat asupra riscului de ţară. Trecerea unei ţări
într-o clasă de risc inferioară se face la un moment ulterior producerii
perturbaţiilor in mediul economic sau politic, atunci când se dovedeşte că aceste
perturbaţii actionează pe termen lung şi economia ţării gazdă nu este capabilă să le
facă faţă. Cu cât economia unei ţări este mai solidă în ansamblul ei, cu atât ea va
rezista mai mult în faţa unor socuri puternice, fiind mai stabilă din punct de vedere
al riscului de ţară.

În aceste condiţii, evaluarea si poziţionarea cât mai corectă a riscului de ţară

este foarte importantă pentru sistemul decizional al unei firme. Cunoaşterea
nivelului de risc al unei ţări şi a premiselor care stau la baza modificării sale in
timp oferă operatorilor economici o mai mare siguranţă şi posibilitatea adoptării
unor măsuri adecvate de reducere a gradului de expunere la risc al operaţiunilor lor
internaţionale.

2. Importanta analizei riscului de tara

Pierderile înregistrate ca urmare a materializării riscului de ţară sunt percepute

ca diferenţă între veniturile preconizate a fi realizate si veniturile efectiv realizate
în urma derulării afacerilor supuse riscului de ţară. Aceste pierderi, în cazul
investiţiilor în străinătate, pot fi:

1
          • pierderi de oportunităţi: generate de blocarea profiturilor rezultate de
pe urma investiţiei realizate;

         • costuri  suplimentare:   ocazionate  de  adoptarea unor  strategii   de
diminuare sau de evitare a efectelor negative generate de materializarea riscurilor;

         • pierderi reale: reprezentate de capitalul investit ce nu mai poate fi

recuperat din ţara gazda.

          Cunoscand nivelul de risc al unei tari si pierderile potentiale la care se

expun, firmele transnationale vor decide daca este oportun sa patrunda pe acea
piata sau nu. Totodata, in functie de nivelul riscului, firma va putea opta pentru
crearea de structuri proprii in tara gazda (realizate exclusiv prin eforturile
investitorului sau prin asociere cu un partener local) sau va participa la structuri
preexistente. Gradul de implicare pe o anumita piata creste direct proportional cu
nivelul de risc al acesteia. In aceste conditii, analiza riscului de tara este importanta
nu numai la luarea deciziei de implantare in strainatate, ci si in elaborarea unor
strategii de implantare, in alegerea tipului de operatiuni care sa fie desfasurate pe o
anumita piata sau in procesul de planificare strategica a firmei.

          Analiza riscului de tara presupune o evaluare a premiselor care stau la

baza modificarilor din mediul intern sau extern. Fara o cunoastere deplina a
situatiei economice si politice din tara gazda nu se poate anticipa care va fi reactia
economiei acestei tari la schimbarile bruste intervenite la nivel mondial. Totodata,
investitorul trebuie sa aiba in vedere vulnerabilitatile cheie ale economiei tarii
gazda, chiar daca, pe moment, acestea nu se reflecta in situatia economica actuala.
Nivelul de risc al tarii este amplificat de dependenta de importuri de
materii    prime, dependenta energetica de alte state (importuri de petrol, gaze
naturale sau carbuni), dependenta de ajutoare din strainatate, dependenta de
veniturile celor care lucreaza in strainatate, de existenta unor tensiuni regionale
latente sau de dependenta de exportul unui numar limitat de marfuri (exemplul

2
fostelor colonii axate pe monoproductia unor bunuri indigene). Analiza riscului de
tara trebuie sa aiba in vedere aceste vulnerabilitati care nu fac altceva decat sa
amplifice efectul evolutiei nefavorabile ale conjuncturii mondiale asupra
economiei tarii gazda.

          Orice analiza de risc de tara permite identificarea tuturor riscurilor

majore cu care o sa se confrunte investitorul. In mod evident, aceste riscuri nu pot
fi in totalitate identificate de firma straina. Cu cat riscurile ramase
neidentificate sunt mai putine, cu atat gradul de incertitudine al analizei este mai
mic. Trebuie avut, de asemenea, in vedere faptul ca nivelul de risc al unei tari
poate depinde si de situatia tarilor din jur. Izbucnirea unui razboi civil (exemplul
Iugoslaviei), a unor conflicte religioase sau a unor revolte cauzate de diferende
etnice, prabusirea economiei sunt fenomene negative care pot genera o serie de
probleme si pentru tara receptoare a investitiei aflata in vecinatatea unor astfel de
focare. Nu putine sunt cazurile in care razboaiele civile dintr-o tara au provocat
exodul populatiei catre tari vecine sau au blocat legaturile comerciale ale acestora
cu restul lumii, siguranta afacerilor fiind astfel afectata in intreaga zona.

          Cunoasterea si intelegerea riscului de tara este importanta si sub un alt

aspect: riscul de tara este un concept multidimensional care nu poate fi exprimat
sub forma unei cifre. Riscul de tara reprezinta o notiune agregata care ofera o
imagine sintetica asupra gradului de risc la care este expusa o afacere, o investitie
localizata in spatiul geografic al unei tari; nivelul riscului nu este acelasi pentru
fiecare din componentele sale, ci desi riscul de tara, ca notiune agregata, se
situeaza la un nivel acceptabil, una sau mai multe din componentele sale pot avea
un nivel extrem de ridicat, in masura sa pericliteze realizarea obiectivelor firmei. In
ecuatia riscului trebuie astfel introdus un nou termen: descompunerea sa pe
componente (pana la nivelul unor componente ireductibile) si estimarea gradului
de expunere a investitiei la riscul de tara si la diferitele componente ale sale.

3
 3. Riscul de tara si relaţia sa cu alte riscuri

          Pozitionarea riscului de tara in raport cu riscul de piata este o problema

delicata. Daca riscul de piata este rezultatul evolutiei nefavorabile a unei piete
specifice (ex. piata bunurilor, piata capitalului) sau a unui sector al pietei nationale,
este vorba de un microrisc, iar relatia cu riscul de tara este similara cu cea
prezentata mai sus; daca insa privim piata ca piata nationala a carei caracterizare se
realizeaza prin intermediul indicatorilor macroeconomici agregati si a carei
evolutie reflecta situatia generala a unei tari, este vorba de un macrorisc. In acest
ultim caz, daca factorii care determina evolutia pietei nationale sunt controlabili
sau sunt rezultatul politicii promovate de guvern se poate vorbi de risc de tara, daca
factorii respectivi sunt independenti de vointa si controlul guvernului, atunci se
poate vorbi de macrorisc sau risc de mediu neinclus in riscul de tara.

          De foarte multe ori riscul tara este confundat in mod eronat cu riscul politic.
Confuzia are la baza un fapt binecunoscut: succesul actiunilor unei firme straine
depinde in mare masura de politica si stabilitatea guvernului din tara unde se
desfasoara afacerea, dar, in acelasi timp, trebuie avut in vedere ca mediul politic nu
este decat o componenta a climatului national. Riscul politic este totodata o forma
de macrorisc.

          Desi riscul de tara este considerat un risc sistematic (nediversificabil), sfera

de cuprindere a celui din urma este mult mai larga. Riscul sistematic se datoreaza
impactului pe care il au fenomenele globale asupra economiilor nationale si
afecteaza toate tarile indiferent de caracteristici sau dimensiuni. Daca spre ex.
recesiunea este un fenomen care se manifesta la nivel mondial si guvernul unei tari
adopta si aplica toate masurile necesare pentru iesirea din criza, atunci riscul
sistematic nu este catalogat drept risc de tara. Daca insa guvernul respectiv nu
adopta o politica corecta pentru depasirea efectelor negative ale recesiunii ale carei
efecte vor fi din acest motiv mai accentuate decat in alte tari, atunci acest risc
sistematic este considerat risc de tara. Materializarea unui risc sistematic depinde,
4
ca si in cazul riscului de tara, de factori generali care determina o anumita
conjunctura economica si/sau politica a tarii gazda si care nu pot fi influentati de
firma straina. Riscul de tara este un risc preponderent sistematic deoarece este
rezultatul unor evolutii la nivel national, nu poate fi eliminat prin diversificarea
activitatii unei firme (nu este controlabil la nivelul managementului firmei) si
afecteaza toate ISD localizate in tara respectiva. Totusi, riscul de tara are si o
componenta nesistematica (diversificabila) determinata de anumiti factori a caror
materializare afecteaza anumite activitati sau sectoare individuale si efectele
negative pot fi reduse, chiar eliminate, prin diversificarea activitatii firmei. Data
fiind posibilitatea de eliminare a riscului nesistematic, importanta sa in analiza
riscului de tara este minora. In aceste conditii, in analiza riscului de tara se insista
pe componenta sistematica.

          Riscul suveran este un macrorisc care afecteaza in special creditele externe

acordate unui stat (riscul de tara afecteaza nu numai conditiile de acordare si
rambursare ale unui credit extern, ci si afacerile internationale localizate intr-un
anumit spatiu national) si poate fi considerat ca risc de tara in masura in care
nerambursarea imprumuturilor internationale primite se datoreaza masurilor
neadecvate de politica economica adoptate de guvern, care limiteaza capacitatea
tarii respective de a face fata serviciului datoriei externe si/sau in conditiile in care
guvernul respectiv nu doreste acest lucru si interzice iesirile de capital in afara
granitelor.

          De multe ori riscul de tara este asimilat riscului de transfer. Riscul de

transfer apare atunci cand firma multinationala intampina dificultati a repatria
profiturile obtinute in tara gazda, in tara de origine a operatorului economic (sau o
alta tara). In masura in care aceste dificultati sunt determinate de masurile de
limitare a iesirilor de capital adoptate de guvern si afecteaza toate firmele care au
investitii localizate in acel spatiu, riscul de transfer devine o componenta a riscului
de tara. In caz contrar,  este vorba de microrisc care determina o crestere a riscului
total asociat investitiei si nu o crestere a riscului de tara.
5
          Daca privim investitiile directe pe care o firma le realizeaza in tari diferite ca
active, compania respectiva va detine la un moment dat un portofoliu diversificat
de active financiare si reale care ii ofera rentabilitati diferite in functie si de
localizarea geografica. Impactul localizarii unui activ pe piata nationala a unui stat
receptor este dat de nivelul riscului de tara. Fiecarui astfel de activ ii este asociat
un anumit risc de tara care influenteaza riscul total al portofoliului unui investitor.
Cu cat un activ din portofoliu este expus unui risc de tara mai mare cu atat profitul
adus de acestea trebuie sa fie mai mare (cel putin egal cu profitul acceptabil plus o
prima de risc proportionala cu riscul de tara asumat).

Conform clasificării şi cercetării făcute de Moody's România are riscul de

ţară Baa3 iar Republica Moldova B3.