REFORMA RELIGIOASĂ ȘI CONTRAREFORMA

1. Cauze. Precursori
2. Forme de manifestare
3. Contrareforma
4. Urmările Reformei

1. Definiție. Cauze. Precursori

REFORMA reprezintă o mişcare de protest îndreptată împotriva bisericii catolice, în vederea
reorganizării instituţiei şi, îndeosebi, a clerului catolic.
- NU are un caracter anticreştin ,ci un caracter anticlerical !
- A fost denumita „Drama conștiinței europene”
- A dus la scindarea Bisericii Catolice
- A apărut în Germania
Cauze:
a. economice
- acumularea de bogății de către Biserica Catolică
- veniturile bisericii proveneau din:
- dijmă
- taxă pe asistență religioasă
- vânzarea indulgențelor (acte prin care, in schimbul unor sume de bani, le erau iertate
păcatele credincioșilor)
- simonie (comerț cu obiecte sfinte)
- expunerea moaștelor
- scutirea bisericii de taxe și impozite
b. sociale
- nemulţumirile ţăranilor, orăşenilor faţă de conduita clerului catolic.
- rivalitatea dintre cler şi nobilimea laică.
c. politice
- criza autorităţii bisericii, pe fondul luptei dintre puterea temporală şi puterea spiritual
- instaurarea monarhiei absolute
- implicarea papalității in disputele pentru puterea politică

d. ideologice
 - apariţia şi răspândirea Umanismului
- schimbarea concepţiei despre om, despre locul său în lume.
- schimbarea concepţiei despre relaţia dintre Dumnezeu şi om
e. morale
- încălcarea valorilor creştine de către înalţi reprezentanţi ai clerului;
- slăbirea încrederii populaţiei în ierarhii bisericii.
Precursori :
- JOHN WYCLIFFE
- JAN HUS
- G. SAVONAROLLA

2. FORME DE MANIFESTARE
a. Luteranismul
- inițiat de Martin Luther
- a apărut în Germania
- oct. 1517 –a afișat pe ușa Catedralei din Wittenberg Cele 95 de teze împotriva vânzării indulgențelor
- Principii ale reformei luterane
• Biblia este singura sursă a credinţei autentice.
• MÂNTUIREA PRIN CREDINŢĂ
• Suspendarea ceremoniilor şi instituţiilor care nu se regăsesc în Biblie.
• Simplificarea ceremonialului.
• Caracterul facultativ al celibatului preoţilor.
• Păstrarea a doar două din cele şapte sacramente: botezul şi împărtăşania.
• Secularizarea bunurilor Bisericii .
• Desfiinţarea ordinelor monastice.

b. Zwinglianismul
- s-a afirmat în Elveția;
- inițiatorul Urlich Zwingli ;
- Doctrina sa este asemănătoare cu luteranismul.
Deosebiri:
- Respinge teoria realistă cu privire la pâine şi vin ca manifestări ale trupului şi sângelui lui Iisus Hristos.
- Nu recunoaşte ca sacramente nici botezul nici împărtăşania.
 c. Calvinismul
- a fost inițiat de Jean Calvin la Geneva
- Relaţia cu luteranismul
Asemănări:
- Primatul absolut al Bibliei ca sursă a adevărului.
- Simplificarea ritualului bisericii.
Deosebiri:
- Principiul predestinării
d. Anglicanismul
- Este instituit, la început, ca variantă formală a reformei prin “Actul de Supremaţie”, adoptat în anul 1534
de regele Henric al VIII-lea.
- Forma sa doctrinară se realizează abia în timpul reginei Elisabeta I, prin “Cele 39 de Articole”
- Regele s-a proclamat șef al bisericii anglicane
- Nu mai recunoștea autoritatea papei
- Se păstrează dogmele și cultul Bisericii Catolice
- Mănăstirile sunt desființate

3. CONTRAREFORMA
- Mişcare religioasă desfăşurată cu scopul reabilitării Bisericii Catolice.
- Iniţiată în mod programatic de Papa Paul al III-lea, în cadrul Conciliului de la Trento.
- Este îndreptată în două direcţii:
a. Reorganizarea Bisericii Catolice din interiorul ei.
b. Stăvilirea şi combaterea protestantismului.

a. Reorganizarea Bisericii Catolice din interiorul ei

• Sfânta Scriptură – fundamentul dogmei catolice;
• Menţinerea primatului papei.
• Celibatul este obligatoriu.
• Menţinerea celor 7 sacramente.
• Menţinerea cultului Fecioarei Maria şi al sfinţilor.
• Obligaţia episcopilor de a-şi vizita periodic diocezele.
• Interzicerea simoniei şi, în general, redresarea morală a clerului
b. Combaterea Reformei
- crearea Congregaţiei Indexului, care întocmea lista cu cărţile laice sau religioase, interzise catolicilor.
- înfiinţarea ordinului religios COMPANIA LUI IISUS, de către IGNATIU DE LOYOLA (1540)

4. URMĂRILE REFORMEI
- Accentuarea fărâmiţării creștinismului
- Războaiele religioase - Războiul dintre hughenoţi și catolici din Franţa (1562 – 1598)
- Războiul țărănesc german (1524 – 1525)
- LUPTELE DINTRE PRINCIPII CATOLICI ŞI CEI PROTESTANŢI DIN CUPRINSUL IMPERIULUI
ROMANO-GERMAN
( PACEA DE LA AUGSBUR (1555)“CUIUS REGIO, EIUS RELIGIO” )

Dicţionar de termeni istorici

Religii protestante = religii creştine separate de catolicism prin Reforma din secolul al XV-
lea. Acestea au fost: luteranismul, calvinismul, anglicanismul, zwinglanismul;
Doctrină = totalitatea principiilor unui sistem religios, politic, etc.;
Dogmă = învăţătură fundamentală a unei religii, obligatorie pentru adepţii săi, care
nu poate fi supusă criticii şi nu admite obiecţii;
Eretic = adept, susţinător al unei erezii religioase, care contravenea creştinismului;
Predestinare = ceea ce i-ar fi cuiva dinainte hotărât de divinitate (de soartă);
Celibat = stare a unei persoane necăsătorite;
Inchiziţie = instituţie a Bisericii catolice care-i judeca pe cei socotiţi „eretici”;
Index = listă cu cărţile interzise în viziunea Inchiziţiei;
Contrareforma = reprezintă măsurile şi iniţiativele adoptate de papalitate, susţinută de
monarhiile autorităţii absolutiste catolice, pentru combaterea protestantismului
şi pentru refacerea Bisericii catolice. Aceasta a fost numită şi Reforma
catolică,desfăşurată în a doua jumătate a secolului al XVI-lea – începutul
secolului al XVII-lea.
 Conciliu = Adunare a înaltului cler catolic care decide în chestiuni de doctrină şi
disciplină bisericească;
Războaiele religioase = reprezintă conflictele militare dintre catolici şi protestanţi, desfăşurate
în Europa în secolele al XVI-lea – al XVII-lea;

Hughenoţi = adepţii calvinismului în Franţa (de la cuvântul Eidgenossen- uniţi prin

jurământ.