Aspecte specifice ale comunicarii

cuvintelor afectogene in situatii de stres

- TEZA DE LICENTA
Psihologie

UNIVERSITATEA DIN
BUCUREsTI

Facultatea de Psihologie si
stiintele Educatiei

Sectia de Psihologie

Aspecte specifice ale comunicarii

cuvintelor afectogene in situatii de stres

TEZĂ DE LICENŢĂ

Student:

Georgescu Cristian Florin

UNIVERSITATEA DIN
BUCUREsTI

Facultatea de Psihologie si
stiintele Educatiei

Sectia de Psihologie

Aspecte specifice ale comunicarii

cuvintelor afectogene in situatii de stres

TEZĂ DE LICENŢĂ

Coordonator:

Lector dr. Cornel Laurentiu Mincu

Student:

Georgescu Cristian Florin

CUPRINS

Introducere.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..........

..... ...... .......

1.Cadrul teoretic.......... ..... ...... ..........................

1.1 Abordari psiholingvistice.......... ..... ......

..............................

1.2 17117h74r Influente lingvistice engleze

asupra limbii romane actuale

Cuvântul de spirit si umorul vazute de

Freud..............................

Jung si teoria complexlor.......... ..... ......

..............................

Cuvintele afectogene, abordari

contemporane.............................

Stresul emotional si analiza stresului

vocal.......... ..... ...... ..

2. Obiectivele si metodologia cercetarii.......... .....

...... ..........................

2.1 Obiective.......... ..... ...... .......... ..... ......

........................

2.2 Ipotezele Cercetarii.......... ..... ...... ..........

..... ...... ........

2.3 Modelul cercetarii.......... ..... ...... ..........

..... ...... ..........

2.4 Metode de investigatie.......... ..... ......

.......... ..... ...... ...

2.5 Proceduri de recoltare a datelor.......... .....

...... ....................

2.5.1 Aplicarea chestionarului.

2.5.2 Validarea listei de cuvinte afectogene.......... .....

...... ........

2.5.3 Înregistrarea si analiza vocala.......... .....

...... ........

3. Rezultatele cercetarii.......... ..... ...... .......... .....

...... ....................

3.1 Prezentarea si analiza datelor.......... ..... ......

........................

3.2 Interpretarea rezultatelor.......... ..... ......

.......... ..... ......

4. Concluzii si aprecieri finale.......... ..... ...... ..........

..... ...... .........

Lista de referinte Bibliografice.......... ..... ......

.......... ..... ...... .

Rezumatul.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... .....

...... .........

Introducere
Începem lucrarea de fata prin a
mentiona ca alegerea problematicii
propuse spre analiza nu a fost un
proces usor. Înca de la început ne-
am dorit sa îndeplinim o serie de
criterii de utilitate si de validitate a
temei abordate.

În primul rând ne-am dorit o

tematica relevanta mediului socio-
cultural în care traim, relevanta
nivelului de dezvoltare al
psihologiei la ora actuala, si
relevanta în cadrul sistemului
nostru de cunoastere; în alte
cuvinte, am vrut sa aducem la
lumina un suboiect inedit, care sa
contribuie la îmbogatirea
cunostintelor în domeniul de
specialitate, iar pe de alta parte sa
deschida noi perspecive pentru
studii viitoare.

Sponsorizat de
Deschideți
theraflu.ro

Daca am reusit sa îndeplinim toate

aceste criterii, ramâne la
latitudinea cititorului sa decida.

Sponsorizat de
Deschideți
theraflu.ro

Cercetarea a pornit de la o
observatie empirica: multe dintre
personale cu care intram în contact
în viata de zi cu zi folosesc expresii
si sintagme în limba engleza pentru
a se exprima în anumite situatii.
Unele dintre acestea chiar
considera aceasta o conditie pentru
realizarea unei conversatii fluente.
Este momentul în care ne întrebam
carui fapt se datoreaza acest
fenomen? Cum se explica aparitia
din ce în ce mai frecventa a
acestuia?

Sponsorizat de
Deschideți
theraflu.ro

Este adevarat ca orice limba sufera

transformari si infuente, iar limba
româna nu face exceptie. Nu este
prima oara când limba româna este
supusa unei adevarate avalanse de
neologisme.

Un aspect particular al acestui

fenomen ne-a atras însa atentia în
mod special: am observat ca o
serie dintre cuvintele provenite din
limba engleza si prezente in
limbajul uzual nu erau folosite din
cauza brevitatii lor si nu tineau de
un anumit câmp de specialitate
dominat de termeni de origine
anglo-americana. Nu era vorba nici
despre o expresie intraductibila,
existenta doar în limba engleza ci
erau cuvinte care aveau un
echivalent în limba româna perfect
accesibil. Cu toate acestea, erau
înlocuite. Mergând mai departe cu
observatia empirica, am constatat
ca este vorba despre cuvinte cu o
mare încarcatura afectogena.
Cuvinte cu o mare încarcatura
emotionala. Un adevar neplacut,
"îndulcit" de eufemisme cum ar fi
"kind of" sau "sort of". Pareri de
rau, exprimate, dupa pauze lungi,
in limba engleza. O serie de reactii
emotionale exprimate, de multe ori
în public numai sub forma unei
comunicari în limba engleza.

Astfel s-a conturat o serie de

întrebari: este mai usor pentru unii
indivizi sa comunice mesaje
încarcate emotional în limba
engleza? Daca da, de ce? Cum se
realizeaza aceasta "dezamorsare"
afectiva?

Am ales tema, astfel, în primul

rând, pentru relevanta sa socio-
culturala. De asemenea am
considerat-o o tema cu un potential
mare de a genera cunostinte noi;
desi fenomenul patrunderii
puternice a neologismelor de
origine anglo-saxona este departe
de a fi unul neclar, subiectul nefiind
tratat aproape deloc în literatura de
specialitate, dintr-o perspectiva
psihologica.

Trebuie sa mentionam ca nu avem

de-a face cu un simplu fenomen de
achizitie a unei limbi secundare,
prin intermediul învatarii într-un
cadru scolar sau academic.
Majoritatea persoanelor din
generatia la care ne referim si pe
care o identifocam cu personane cu
vârsta cuprinsa între 16-25 de ani,
sau poate chiar mai mult, au
învatat limba engleza prin
experienta directa, prin intermediul
canalelor mass-media, si de multe
ori fara sprijinul unor studii formale
în aceasta directie. Fortând putin
putem vorbi chiar despre o forma
de bilingvism. Indivizi care pot
opera în doua registre lingvistice:
unul real, si unul "fictiv", inspirat
de portretizari mai mult sau mai
putin reale ale culturii anglo-
americane. Daca sunteti de parere
ca aceasta afirmatie este
exagerata, e nevoie doar sa
aruncati o privire la simtul umorului
al tinerilor de azi sau la stilul de
viata spre care aspira. Veti vedea
ca aveti de-a face cu indivizi
"multiculturali" fara ca ei sa-si fi
parasit neaparat tara.

Astfel putem spune ca limbajul, si

felul în care se transforma, este un
fenomen de sine statator sau mai
degraba un simptom al unei
transformari mai ample, mai
profunde?

si daca da, atunci ce rol joaca

fenomenul tratat în aceasta
lucrare?

Un alt motiv pentru alegerea temei

este tratarea relativ superficiala
subiectului achizitiei celei de-a
doua limbi în literatura de
specialitate. Punctul de vedere
psihologic nu este bine reprezentat
si suntem de parere ca studiul
actual poate sa aduca informatii noi
si relevante asupra domeniului mai
sus mentionat cât si asupra
cuvintelor afectogene si felul în
care acestea pot fi folosite ca
stimuli intr-un scenariu
experimental.

Unle dintre cela mai importante

obiective ale lucrarii de fata consta
în evidentierea existentei
fenomenului în cadrul populatiei
tinta precum si încercarea de a
propune o posibila explicatie pentru
acesta.

Ne-am propus asadar în aceasta

lucrare sa testam observatiile
empirice prin metode stiintifice. De
asemenea, ne-am propus sa
dezvoltam un model experimental
coerent pentru testarea ipotezelor
înaintate si sa privim fenomenul din
diferite unghiuri, în încercarea de a
demonstra implicatiile sale de
natura psihologica.

Fara îndoiala, cea mai mare

dificultate în realizarea lucrarii a
constat în elaborara unui model
metodologic coerent care sa
conduca la rezolvarea dilemelor
expuse anterior. Cautarea unor
instrumente relevante studiului a
fost costisitoare din punct de
vedere al timpului, însa consideram
ca am obtinut recompense pe
masura. Familiarizarea cu
tehnologia de tip Voice Stress
Analysis (VSA) a prezentat o
provocare pentru propunatorul
acestei lucrari dar si un prilej de
învatare continua din practica.

O alta dificultate notabila a fost

realizarea programului de validare
a listei de cuvinte afectogene,
instrument ce consideram ca îsi va
dovedii utilitatea si pe viitor.

1.Cadrul teoretic
1.1 Abordari psiholingvistice

Odata ce studiem fenomene legate

de limbaj este firesc sa ne întrebam
cum functioneaza acesta? Cum ne
putem explica abilitatea
extraordinara a copiilor de a asimila
atât de repede limbajul culturii în
care traiesc? si cum achizitionam a
doua limba? Exista asemanari între
modelul de achizitie a primii limbi si
a celei de-a doua sau sunt acestea
fenomene complet separate?

Exista doua ipoteze concurente în

ceea ce priveste achizitia
limbajului.

Ipoteza continutului si cea a

procesului (Aitchinson 1983). Pe
scurt ipoteza continutului
apartinând lui Noam Chomsky
pleaca de la urmatoarea premia:
copiii se nasc cu un sistem de
reguli si informatii specifice
limbajului. Este vorba despre o asa
numita structura "abisala" a
propozitiei despre care Chomsky
sustine ca ar fi "preprogramata" în
mintea oricarui nou nascut.

Teoria însa este puternic disputata

de o serie de cercetatori, care
adopta o abordare bazata pe
proces. Aceasta abordare sustine
ca mai degraba decât a avea un set
de cunostinte gramaticale
prestabilite, copiii se nasc pur si
simplu cu abilitatea de a "rezolva"
probleme lingvistice. Altfel spus se
nasc cu un tip de mecanism
procesual ce le permite sa analizele
datele lingvistice.

Desigur daca aceasta abilitate se

rezuma sau nu la limbaj sau face
parte dintr-o categorie mai mare de
capacitati de rezolvare a
problemelor si analiza a copilului
ramâne o întrebare fara raspuns.

Una dintre cele mai importante

reprosuri aduse la adresa teoriei
chomskiene este una bazata pe
studii axate pe felul în care copiii
achizitioneaza limbajul si cum
acesta se dezvolta pe parcursul
dezvoltarii psihoindividuale.

Structura "abisala" propusa de

Chomschy pentru propozitia "Alex
has bought a cow" "What has Alex
Bought?" Ar arata cam asa:

Figura 1: Structura "abisala" la

Chomsky. Sursa: Aitchinson (1983)

Daca copiii ar face apel la

structurile "abisale" atunci ne-am
astepta sa existe o perioada în
timpul achizitiei cand ar formula
întrebarea în felul urmator:

"Alex has bought what"

Însa acest lucru nu se întâmpla.

Copiii pun de la bun început
cuvintele cu "WH" la inceputul
frazei:

"What cowboy doing? "

"Where milk go?"

(Aitchinson 1983)

Se considera ca desi ambele teorii

ar conduce la rezultate identice în
ceea ce priveste achizitia
limbajului, disputa este nula si nu
are nici o valoare practica.

Un singur lucru este cert insa,

ambele teorii au un numar de
sustinatori si criticii care aduc
argumente convingatoare atât în
sprijinul uneia cât si celeilalte.

O ipoteza interesanta însa legata

de modelul lui Chomsky care
vorbeste despre inferenta
existentei unui limbaj al gandirii.
Bazata pe observatia conform
careia "sintaxa" unui gând este
asemanatoare cu cea a unei
propozitii s-a pus întrabarea daca
nu exista un limbaj al gandirii.
Ipoteza sustine ca gândurile sunt
asemenea propozitiilor limbajelor
umane. Gândurile sunt propozitii
mentale, iar partile lor,
conceptele, sunt cuvinte mentale
(Devitt si Sterelny 2000).

Pe scurt, "continutul"
reprezentational al unui gând pare
a diferi numai ca nume de
"semnificatia" reprezentationala a
propozitiei folosite pentru a
exprima sau a comunica gândul.

Apare întrebarea: în ce limbaj se

gândeste? Pare limpede ideea ca
limbajul gândirii unei persoane
este similar în diferite feluri cu
limbajul public în care îsi exprima
gândirea. Dar este identic? Este
deci limbajul gandirii echivalentul
limbajului public sau este acesta
un limbaj aparte? Autorii numesc
acest limbaj al gandirii
"mentaleza".

O obiectie la adresa ipotezei

limbajului public al gândirii poate fi
imediat respinsa: nu întreaga
gândire poate fi într-un limbaj
public. Animalele superioare si
copiii la vârste prelingvistice
gândesc, dar sigur nu într-un
limbaj public. Iar o parte a gândirii
adultului nu are loc nici ea, în mod
sigur, într-un astfel de limbaj.

Mai mult decât atât, exista dovezi

introspective si experimentale care
par sa fie împotriva ipotezei
publice.

"Deseori parem a avea un gând,

însa avem greutati în a-1 exprima:
"cuvintele îmi stau pe vârful
limbii".(Devitt si Sterelny, 2000)

Dar, daca gândul ar fi chiar în

cuvintele care îl exprima, de ce am
avea greutati? Fenomenul
sugereaza mai degraba ca ne
luptam sa traducem gândul din
Mentalese în engleza.

Experimentele arata ca, atunci

când citim un pasaj, tindem sa
retinem mai degraba "mesajul"
decât cuvintele (Devitt si Sterelny,
2000).

O alta diferenta subliniata de

faptul ca limbajele publice sunt
ambigue, în vreme ce limbajul
gândirii nu poate fi ambiguu.
Astfel, propozitia 'Vizita rudelor
poate fi plictisitoare' e de o
ambiguitate notorie. Dimpotriva,
ori de câte ori o persoana are un
gând exprimat în forma acestei
propozitii, gândul nu poate fi
ambiguu daca gândirea persoanei
este de a proceda într-o maniera
rationala

Un alt motiv pentru a crede ca

sintaxa Mentalesei unei persoane
este similara celei a limbajului ei:
trebuie sa dam seama de viteza
mare de procesare a limbajului:
"cu cât este mai mare similaritatea
structurala între ceea ce este
enuntat si reprezentarea sa
interna, cu atât mai putin va trebui
persoana care întelege sa
proceseze enuntul.

Toate acestea fiind spuse putem

deduce cu o relativa siguranta un
lucru: gandirea este strâns legata
de limbaj.

Dar ce poate spune acest lucru

despre legatura limbajului cu
afectivitatea? Este clar ca felul în
care gândim, procesul decizional,
etc. sunt influentate puternic si de
factori motivationali si emotionali.

Aceasta ipoteza ridica întrebari

interesante cu privire la achizitia
celei de-a doua limbi. (Steinberg,
1982) propune doua modele de
achizitie: un bilingv "compus"
proceseaza a doua limba prin
intermediul primei, învatând cea
de-a doua limba prin traducere, pe
când un bilingv "coordonat" învata
cea de-a doua limba fara medierea
primei, învatarea având loc prin
experienta directa.

Invocând faptul ca majoritatea

tinerilor români au învatat engleza
intr-o circumstanta naturala, nu
planuita (altfel spus achizitia a avut
loc prin experienta directa decat
printr-una formala, cum ar fi orele
predate la scoala), putem adopta
cel de-al doilea model de achizitie a
limbi secunde.

Astfel, putem considera ca grupul

nostru tinta dispune de doua
modele paralele de limbaj în care
ar putea sa traduca "Mentaleza".

Astfel ar fi o inferenta exagerata

sa propunem un model paralel cu
cel propus de Devitt si Sterelny,
însa legat de afectivitate? În alte
cuvinte, alegem sa ne exprimam
în enleza doar pentru ca sintaxa
enuntului în engleza este mai
apropiata de cea a Mentalezei
decât aceeas enunt în limba
româna, sau avem de-a face si cu
o "economie" a procesarii
afective?

Alegem astfel sa credem ca

enuntul afectogen transformat din
limba materna în engleza confera
subiectului o "detasare"
emotionala; înscriindu-se într-un
patern de comunicare prezent de
cele mai multe ori în medii rupte
de realitatea cotidiana (mass
media, filme carti etc)
comunicarea capata si ea un
aspect "mai putin real" mai putin
costisitor din punctul de vedere al
resurselor emotionale.

1.2 17117h74r Influente

lingvistice engleze asupra limbii
romane actuale

În acest subcapitol vom încerca sa

analizam prin prisma unei abordari
stiintifice ceea ce am observat deja
la nivel empiric: folosirea masiva a
cuvintelor de origine engleza în
vocabularul tinerilor români din
ziua de azi. Ne vom folosi în acest
scop de lucrarile unor lingvisti
români si de studiul materialelor
existente pe aceasta tema în
literatura româna

Limba româna, ca orice alta limba,

nu este una statica, ci dinamica,
plina de schimbari, de împrumuturi
si modificari. Putem invoca
influenta masiva a frantuzismelor,
cu nu atât de mult timp în urma;
asta numai pentru a ne limita la
istoria relativ recenta a limbii
române. Putem mentiona de altfel
infuentele slavone, grecesti si
unguresti.

Oprindu-ne la influenta limbii

engleze, primul fapt demn de
mentionat este ca vorbim de un
fenomen international (nu numai
european, ci si mondial).
Imprumutul masiv de termeni
angloamericani s-a manifestat dupa
al doilea razboi mondial în
majoritatea limbilor europene si nu
numai. Vorbim de un fenomen
explicabil mai ales prin progresul
anumitor domenii ale tehnicii.

Mentiunile la adresa fenomenului

nu sunt greu de gasit. Publicatiile
de specialitate abunda în articole si
carti dedicate studierii
fenomenulului (peste 20
mentionate în lucrarile Mioarei
Avram (1997) si Adrianei
Stoichitoiu Ichim (2006), asta ca sa
nu mai mentionam studiul canalelor
media si a diverselor publicatii ce
denota o masiva influneta anglica.
Astfel propriile noastre observatii
empirice sunt dedublate de studii
lingvistice, putând fii astfel relativi
siguri de existenta fenomenului.

Semnalam chiar aparitia unui

dictionar de cuvinte împrumutate
din limba engleza sub egida editurii
ALL Educational, (2004).

Aici este demn de mentionat

polarizarea parerilor legate de
acest fenomen pe de o parte a
lingvistilor pe de cealalta a
persoanelor publice facuta de
Adriana Stoichitoiu Ichim:

Atitudinea oamenilor de cultura din

Romania fata de avalansa de
anglicisme intâlnite in toate
registrele stilistice ale limbii
(limbaje specalizate, limba literara
Standard, limbaj colocvial familar,
argoul adolescentilor sau asa
numita teenspeak") oscileaza intre
indignarea produsa de
manifestarile de anglomanie (careia
ii dau glas scriitori si cameni din
presa si relativa toleranta
exprimata de lingvisti de prestigiu
(Mioara Avram, Th. Hristea, Rodica
Zafìu), preocupat preponderent de
normarea uzului si mai putin de
aspectele sociolingvistice sau
socioculturale ale "romglezei".

Sa tratam asadar acest subiect de stricta

actualitate din domeniul vocabularului
românesc: avalansa de împrumuturi din engleza
britanica si americana care au invadat limba
noastra mai ales în ultimele decenii. E o
patrundere masiva, care continua sa creasca
într-un ritm accelerat, dar care îsi gaseste
motivatia în necesitatea de a desemna anumite
realitati extralingvistice noi.

Vom încerca în continuare o abordare a

problemei sus-numite din perspectiva
normativa. Vom viza pe de o parte norma socio-
culturala, iar pe de alta parte norma lingvistica.

Luând în discutie prima dintre cele doua norme

enuntate, cea socio-culturala, vom adopta
pozitia lui Sextil Puscariu cit. in. (Ichim
2006) conform careia vorbim de doua
categorii de împrumuturi: necesare si de lux.
Sunt termeni preluati apoi de alti lingvisti
mentionam aici pe Mioara Avram, 1997),
pe care îi aplica la problema anglicismelor.

Împrumuturile necesare sunt acele cuvinte,

sintagme sau unitati frazeologice care nu au un
corespondent în limba romana sau care prezinta
unele avantaje în raport cu termenul autohton.
În acest sens, anglicismele necesare au
avantajul preciziei, al unei forme succinte si nu
în ultimul rând al circulatiei internationale. Ele
sunt motivate de multe ori de noutate. În acelasi
timp, luam în calcul si o motivare denotativa si,
riscam a afirma chiar una stilistica, în anumite
situatii, chiar daca mai putine la numar.

Anglicismele denotative nu au, în general,

echivalente în limba romana, întrucât denumesc
realitati aparute recent în diferite domenii ale
culturii materiale si spirituale. Vom face o scurta
trecere în revista a domeniilor în care apar
aceste anglicisme, cu exemplificari si unele
explicatii, acolo unde este necesar.

În domeniul sportului, avem exemple precum:

fotbal (fotbalist), baschet (baschetbalist), rugby
(rugbist), schi, meci, volei, karate, eros,
skateboard etc. Acesta din urma este o
trunchiere a compusului din limba engleza
skateboarding (sportul practicat cu ajutorul unei
plance pe role); similar este termenul
snowboard.

În domeniul economic, tehnic: lap-top, site,

walkman, pager, sponsor, hard, soft (din nou
trunchieri din engleza: hardware, software) etc.

Un termen precum airbag este folosit în româna

cu sensul din franceza: perna gonflabila
destinata sa protejeze, în caz de ciocnire,
pasagerii de pe locurile din fata ale unui
automobil. Apar aici sj verbe precum a scana, o
forma adaptata la realitatea lingvistica
româneasca din englezescul to scan (a examina
ceva în detaliu).

În domeniul comunicatiilor si presei: compute

web, clip (video-clip), e-mail etc.

Clip si-a extins sfera, ajungând sa fie utilizat nu

numai în muzica si film, ci si într-o sintagma
precum ,,clip electoral".

În domeniul învâtâmântului: Curriculum (chiar

daca e un termen latin, noi l-am împrumutat din
engleza) si derivatul sau adjectival curricular.
Grant apare des întrebuintat în cercetarea
stiintifica, drept urmare el fiind acceptat în
terminologia oficiala. Master si masterat sunt
alte doua exemple care nu mai necesita
explicatii.

În domeniul gastronomiei: fast-food, ketchup,

hamburger, hot-dog, chips etc. (Avram,
1997)

În mod cert numarul domeniilor în

care îsi fac aparitia anglicismele
este mult mai mare decât cel expus
aici, dar intentia nu a fost de a
epuiza exemplele, ci de a sublinia
diversitatea acestor domenii.
Principalul avantaj al utilizarii
acestor termeni este caracterul lor
international, care faciliteaza
schimbul de informati si tehnologii
între specialisti. Am mai putea
adauga: precizia sensului,
scurtimea si simplitatea structurii
(mass-media în comparatie cu
mijloace de comunicare în masa).

Anglicismele conotative sau

stilistice sunt cele care dubleaza un
cuvânt românesc preexistent, cu
scopul de a dezvolta anumite
nuante stilistice. party pentru
petrecere happy-end pentru sfârsit
fericit weekend pentru sfârsit de s
pt mân penalty pentru lovitur de la
metri live pentru în direct summit
pentru întâlnire la vârf etc. (Avram,
1997)

Tot în aceasta categorie intra si

anglicismele întâlnite în varianta
colocviala: boss, high-life (folosite
aproape exclusiv peiorativ) Unii
dintre cei mai folositi termeni în
limbajul familiar din perioada
actuala sunt OK, full si party
(anglicisme utilizate nu numai de
tineri, ci si de presa actuala).

Pentru situatia frazeologismelor de

tip colocvial dam un singur
exemplu: no comment formula
consacrata în cadrul interviurilor
pentru a se evita raspunsul la o
întrebare.

Anglicismele ,,de lux" sunt

împrumuturi inutile, care tin de
tendinta de ordin subiectiv a unor
categorii sociale de a se
individualiza lingvistic în acest mod.
Nu vom insista decât cu putine
exemple: advertising (publicitate),
band (orchestra), fashion (moda),
toast (pâine prâjitâ) etc.

Norma lingvistica presupune mai

multe aspecte, unele dintre ele
chiar contradictorii. Vorbim totusi
de norma, întrucât studiile care
dezbat problema anglicismelor au
relevat anumite aspecte care, prin
caracterul lor regulat, repetabil, pot
fi considerate ca având caracter de
norma.

Dificultati apar adesea în scrierea

compuselor englezesti cu sau fara
cratima, precum si în utilizarea
cratimei în cazul formelor articulate
enclitic, flexionate sau derivate.
Normele actuale nu sunt explicite în
aceste situatii.

Anglicisme masculine si feminine

sunt mai putine ca pondere, dar nu
neglijabile.Ex.: masculine - lider,
lideri; suporter, suporteri; clovn,
clovni; dealer, dealeri etc., feminine
- stewardesa, stewardese;
tenismena, tenismene; reportera -
reportere etc.

Verbele împrumutate din limba

engleza sunt mai putine decât
substantivele. Astfel avem:a dribla,
a accesa, a procesa, a sponsoriza,
a implementa, a scana, a lista etc.

Vom lua în discutie la norma lexico-

semantica extinderile de sens,
restrangerile, deprecierile si chiar
sensurile figurate.

Termenul blugi, trunchiat din

englezescul blue jeans (pantaloni
stramti, confectionati dintr-un
material special, foarte rezistenti),
si-a largit sensul în registrul
colocvial, desemnand materialul
specific. Lider apare acum cu
sensul generic ,,sef, de frunte",
evoluat de la cel de ,,conducator
politic, sindical etc." Similar avem
pe top, care nu se mai foloseste
numai în muzica, ci în toate
domeniile, cu sensul generic
,,clasament".Un exemplu pentru
restrângerile de sens ar fi know-
how (în engleza cu sens general
"cunostinte tehnice sau stiintifice"),
care în limba româna apare drept
,,transfer de tehnologie".

Deprecierea sensului este evidenta

în cazul termenului bisnita (din
englezescul business) folosit
colocvial cu sensul binecunoscut
,,afacere dubioasa, necinstita".
Bisnita si bisnitar au conotatii
peiorative.

si sensurile figurate sunt utilizate

frecvent cu conotatii peiorative. Asa
avem: killer,,, puzzle politic", ,joker
electoral", ,,time-out etc.

Anglicismele sunt o realitate, iar

atitudinea vorbitorilor si a
specialistilor trebuie sa fie una
rationala în aceasta privinta,
cârtarind atât avantajele, cât si
dezavantajele. Acestea din urma nu
sunt numeroase, dar exista. Dintre
acestea mentionam: nesiguranta
de adaptare, crearea de forme
inculte (vezi ciunga, plovar) sau
forme hipercorecte (clovn
pronuntat ca în limba engleza, desi
el s-a adaptat total), riscul
pleonasmelor.

Pe de alta parte, însa, putem vorbi

si de multe avantaje. Anglicismele
nu au determinat o ,,alterare" a
limbii române, ci, dimpotriva, au
contribuit la permanenta ei înnoire
si reconstructie, la nuantarea ei
semantica si stilistica, la
modernizarea lexicului. Influenta
limbii engleze nu trebuie sa fie
considerata un fenomen negativ,
nefind cu nimic mai periculos decât
alte influente straine care s-au
manifesta de-a lungul timpului în
limba noastra, atâta timp cât nu se
exagereaza folosirea lor. Adoptarea
în vorbire a acestor termeni
corespunde unor necesitati de
expresie atât culturale, cât si
sociale (aparitia unor realitati
extralingvistice noi, determinata de
fapte ce tin de progresul
umanitatii), cât si functionale
(necesitatea existentei în limba a
unor termeni care sa desemneze
aceste realitati noi din viata
oamenilor).

Esenta limbii este aceea de a se

reînnoi în permanenta. Împrumutul
din alte limbi reprezinta un aspect
al creativitatii lingvistice prin care
limba se schimba, îmbogatindu-se
neîncetat pentru a corespunde unor
realitati în permanenta noi.

Adriana Stoichitoiu Ichim (2006)

face o analiza interesanta a
fenomenului în domeniul politic.
Iata cum îsi motiveaza acesta
studiul:

Analiza de fata este motivata de

cresterea semnificativa a ponderii
influentei engleze în terminologia
politica româneasca, în contextul
general al "invaziei" de anglicisme
si americanisme".

Acesta cireaza cateva exemple

desprinse din presa scrisa si din
televiziune:nume proprii:
Commonwealth, Downing Street,
Pentagon, Amnesty International,
Greenpeace, NATO, FBI, CIA;

nume comune (cu referent politic

sau consacrate în comunicarea
politica): agreement, Big Brother,
board, boss, briefing,
congressman, establishment, exit
poll, gentelman's agreement, grey
area, impeachement, leadership,
lider, lobby, mcdonaldizare, miting,
political correctness, road map,
shadow government, soft money,
speaker, speech, staff, summit,
yankeu.

semantice: agrea (engl. agree) "a

fi de acord"; cârtita (engl. mole)
"spion infiltrat"; determinat (engl.
determined) "hotarât"; domestic
(engl. domestic) "intern, propriu
unui stat"; imagine (engl. image)
"perceptie publica"; provocare
(engl. challenge) "dificultate de
învins"; uliu (engl. hawk)
"personalitate oficiala cu spirit
belicos"

frazeologice: axa raului (engl.

axis of evil); Carte Alba (engl.
White Paper); câine de paza (engl.
watchdog); corectitudine politica
(engl. political correctness); clasa
de mijloc (engl. middle class);
cortina de fier (engl. iron curtain);
discriminare pozitiva (engl. positive
discrimination); foaie de parcurs
(engl. road map); foc prietenesc
(engl. friendly fire); Fratele cel
Mare (engl. Big Brother); gulere
albe (engl. white collars); guvern
din umbra (engl. shadow
government / cabinet); lider de
opinie (engl. opinion leader); ONG
(dupa engl. NGO) "organizatie non-
guvernamentala"; pierderi
colaterale (engl. colateral
damages); prima doamna (engl.
first lady), principiul dominoului
(engl. domino effect); razboi rece
(engl. cold war); state-tâlhar (engl.
rogue states); Unchiul Sam (engl.
Uncle Sam) (Adriana Stoichitoiu
Ichim 2006)

Conchidem atfel ca exista suficiente

dovezi pentru a ne sprijinii ipoteza
conform careia limba engleza are o
influenta majora asupra limbajului
tinerilor. Desi în studile lingvistice
citate nu s-a facut mentiune de
"termenii afectogeni", suntem de
parere ca acestia nu au patruns în
limbaj suficient de mult pentru a fi
considerate ca facând parte din
vocabularul extins al limbii române.

Ne punem însa intreba oare ce alte

schimbari provoaca aceast import
masiv?

1.3 Cuvântul de spirit si umorul

vazute de Freud

Încercând sa întelegem fenomenul

convertirii unor mesaje cu un
potential emotional ridicat din
limba materna in limba engleza,
vom cauta sa gasim fenomene
similare din punct de vedere al
efectului pe care îl au asupra
emitatorului.

Asumptia Convingerea noastra este

ca efectul aceastei convertiri intr-o
limba straina a mesajelor verbale
are loc in vederea evitarii
transmiterii intregii incarcaturi
emotionale a mesajului catre
receptor; în esenta o încercare de a
evita intreaga "forta" a trairii
emotionale. Daca receptorul
percepe acest lucru sau un este
mai putin important. Ceea ce este
important este credinta
emitatorului in acest fenomen.

În incercarea noastra de a face o

paralela între acest fenomen si alte
comportamente ce indica reticenta
emitatorului de a-si comunica
mesajul din diferite motive putem
evoca o serie de gesturi întâlnite în
interactiunile noastre zilnice:
coborârea tonului vocii, bâlbâitul,
râsul nervos, etc. Legat de acest
ultim comportament, am gasit
similitudini mari intre fenomenal
studiat de noi si felul in care Freud
trateaza si explica subiectul
umorului.

În lucrarea sa "Cuvantul de spirit si

raportul sau cu inconstientul",
(Freud, 2002), acesta studiaza
umorul asa cu îl putem gasi în
piese de teatru, opere literare, etc.
Prin cuvantul de spirit Freud se
refera la umorul "premeditat",
gândit in prealabil si transmis intr-
un tip de mediu sau altul. Desi
gasim si aici informatii utile, mult
mai relevant subiectului tratat de
catre noi este eseul sau din 1927,
Umorul, un eseu care se refera mai
mult la umorul spontan, asa cum
apare în conversatii cotidiene.

Ceea ce ne atrage in mod deoebit

atentia este felul in care trateaza
"geneza beneficiului de placere
umoristica", fapt pe care îl pune pe
seama principiului economic.

Iata cum: autorul ia ca exemplu

unui pungas ce este dus la
spanuratoare intr-o luni, iar acesta
exclama: "Iata o saptamana care
începe bine". Freud continua prin a
explica cum un ascultator ar
percepe situatia de fata. Pungasul
are in acel moment potentialul
trairii unui afect negativ puternic,
cu care ascultatorul va empatiza. El
neaga însa aceasta traire: nu da
voce emotiilor sale si nu le
comunica siesi sau celor din jurul
sau, ci recurge la umor. Astfel,
ascultatorul este scutit de "risipa
afectiva" ce ar fi survenit odata cu
empatia simtita fata de pungas.

"Fara indoiala, esenta umorului

consta in aceea ca ne economisim
afectele pe care le-ar prilejui
situatia si trecem peste aceasta cu
o gluma despre posibilitatea unor
astfel de manifestari" Freud
(2002).Oare acesta "economie" a
afectelor, asa cum a fost ea
descrisa de Freud utilizând umorul
ca pe o "portita de scapare", nu
poate fi regasita si în fenomenul
studiat de catre noi? si daca da
atunci cum?

Este clara tendinta psihicului nostru

de a îsi conserva energia, de a nu o
dispensa decât atunci cand este
absolut necesar. Dar cum transpare
aceasta tendinta in simpla
transformare a mesajelor din limba
româna in engleza?

Putem presupune ca transmiterea

mesajelor intr-o limba straina
(predominant engleza, in cazul
nostru) confera acestora o doza de
"irealitate". Pot parea ca provin
dintr-o lume straina, departata,
astfel facând si continutul
mesajului mai putin real, mai putin
tangibil, apartinând, in mintea
emitatorului, mai putin acelui
context, acelei situatii. Ne
confruntam aici cu "o respingere a
cerintei realitatii" (Freud, 2002),
generate de beneficiul evitarii trairii
emotiilor la intensitatea lor
maxima.

Sa nu uitam de masiva influenta pe

care cultura anglo-americana o are
asupra populatiei romanesti, mai
ales asupra celor ce aveau inca o
varsta frageda in preajma
evenimentelor din 1989. Nu este
oare mai uaor sa înlocuiesti o
exprimarea emotiilor si trairilor
veridica, proprie, cu o fraza sau un
cuvant cliseu dintr-o productie
Holywood-iana? Nu este oare mai
simplu sa furam fraze si expresii
dintr-o cultura straina, dintr-un
mediu desprins de realitatea
propriei noastre existente, decât sa
formulam in propriile noastre
cuvinte, si in propriul nostru fel,
mesajul care necesita atâta risc,
energie si investire din partea
noastra?

Presupunem, astfel, ca folosind

aceasta strategie ne desprindem de
rolul nostru social si adoptam un
model împrumutat, astfel
diminuând semnificativ energia
investita de noi in actul
comunicarii.

1.4 Jung si teoria complexelor

În cautarea unor abordari teoretice

ale cuvintelor afectogene, nu
putem trece cu vederea pe jung si
Testul asociativ-verbal.

Spre deosebire de Freud, care

considera ca eul este centrul
personalitatii, pentru Jung
inconstientul precede constiinta,
care este ca un fel de emanatie a
masei energetice inconstiente.

Egoul, eul personal, preexista în

inconstient, precum o samânta în
Pamânt si se dezvola progresiv,
încetul cu încetul. La început este
vulnerabil si slab, simtindu-se
permanent amenintat de a fi
înghitit în masa inconstientului,
pentru ca apoi, cu timpul si
experienta, prin largirea treptata a
câmpului de constiinta sa devina
din ce în ce mai ferm, odata cu
rationalizarea, constientizarea si
stapânirea propriilor reactii
inconstiente.

Este extrem de dificil sa ne dam

seama de reactiile noastre
inconstiente.

Daca, în ceea ce priveste reactiile

noastre constiente, este destul de
simplu sa le sesizam, nu putem
spune acelasi lucru despre reactiile
inconstiente.

În acest caz, singurul lucru pe

care-l putem percepe este, ceea ce
se cheama, simptomul. Simptomul
se produce atunci când pulsiunile
energetice sunt perturbate în
necesitatea lor de a se manifesta.

O pulsiune este o forta, un puseu,

un impuls nestapânit al unei
tendinte organice sau psihice. De
exemplu frigiditatea sau impotenta
sunt simptomuri ale pulsiunilor
sexuale care nu se pot elibera.

Bulimia este un simptom al unor

frustatii afective.

Simptomul este un semnal de

alarma care ne avertizeaza ca ceva
esential nu este în regula, sau este
în dezacord, în ceea ce priveste
atitudinea noastra constienta si ca
se impune o largire a câmpului de
constiinta.

Daca dezacordul între vointa

constienta si pulsiunile inconstiente
afecteaza grav capacitatea de
adaptare atât la lumea trairilor
interioare cât si la mediul exterior,
atunci este vorba de o nevroza,
care presupune recurgerea la
psihoterapie, în scopul de a
restaura echilibrul psihic.

Aceste procese inconstiente, cu

întreg continutul lor, pozitiv sau
negativ, sunt încarcate cu o mare
forta emotionala si poarta numele
de complexe de natura afectiva,
sau mai pe scurt complexe.

Complexul este deci un manunchi

de tendinte inconstiente dotate cu
o mare forta emotionala.

Complexele se manifesta ca niste

energii de sine statatoare,
caracterizate prin autonomie,
independenta si capacitatea de a se
manifesta liber în sânul psihismului
uman, iesind la iveala pe
neasteptate, fara a putea fi
subordonate vointei constiente.

Când un complex invadeaza

constientul cu întreaga lui
încarcatura afectiv - emotionala nu
mai este eul constient cel care
decide ci complexul este cel care ia
frâiele în stapânire.

Forta acestuia este teribila si

reaproprierea controlului constient
este o munca dificila care necesita
o analiza minutioasa a psihicului
individual, cu atât mai mult cu cât,
de regula, la forta complexului se
adauga sentimente de inferioritate
si culpabilitate.

Jung porneste în studiul asociatiilor

în perioada cercetarilor de la
spitalul Burghöltzli, condus de
Bleuler, cu scopul de a determina o
corelatie între grupe de asociatii si
sindroame psihopatologice. El îsi
pusese întrebarea daca boli
specifice conduc spre asociatii
specifice. Ulterior si-a orientat
atentia investigativa spre asa
numitele "erori", sau reactii
tulburate în cadrul experimentului
asociativ verbal (problematica
lasata de o parte în cercetarile de
pâna atunci).

Jung determina ca "erorile" sunt

întotdeauna încarcate puternic
emotional si aduc la suprafata
continuturi care au o importanta
speciala pentru întelegerea
subiectului/ pacientului. Observa ca
exista anumiti indici care scot în
evidenta un anumit blocaj al
subiectului în asociere. El s-a
întrebat daca acesti indici nu releva
altceva decât, de exemplu, un
defect de memorie (Dumitrascu
2005).

Exemplu de indici: timp de reactie

prelungit, adesea fara ca subiectul
sa-si dea seama de timpul de
latenta mare; neântelegerea sau
întelegerea gresita a cuvântului
stimul; repetarea lui; lipsa de
reactie; greseli de exprimare,
bâlbâieli.

Jung trage concluzia ca daca

subiectul nu este constient
înseamna ca atentia a fost
tulburata din interior, ceea ce îl
conduce spre ideea, originala si
deschizatoare de drum, ca probabil
exista în inconstient idei încarcate
emotional, numite de el complexe -
care pot tulbura cursul asociatiilor.
Modelul experimental aduce astfel
dovezi despre felul cum
functioneaza inconstientul.

Initial, Jung a crezut ca doar în

cazul imaginilor încarcate emotional
neplacut s-ar produce perturbari,
pentru a se preveni constientiarea
lor. Ulterior, s-a dovedit ca si
imaginile încarcate placut produc
tulburari si devine clar ca cea mai
corecta supozitie este ca un
complex încarcat emotional -
indiferent daca starea este pozitiva
sau negativa, placuta ori neplacuta
- atrage atentia asupra sa.
Diferenta consta în faptul ca tonul
emotional placut produce timpi de
reactie foarte rapizi, caracteristica
atribuita faptului ca placerea tinde
sa aiba un efect de accelerare
(Minulescu 2001)

Complexele sunt grupari de imagini

sau idei încarcate afectiv privind un
anumit obiect sau relatie din
realitate. Ele sunt în interrelatie si
se formeaza în jurul unui miez de
înteles comun numit nucleu.
Nucleul reflecta o "necesitate
vitala", o constanta antropologica
numita de Jung arhetip. În evolutia
ontogenetica, aceste tendinte
fundamentale se coloreaza conform
experientei particulare a biografiei
persoanei, care constituie,
metaforic vorbind, "carnea"
complexului respectiv. Complexele
sunt substanta bazala a
inconstientului personal.

Exemplu: Trairile personale

achizitionate din relatia propiu-zisa
cu mama sau substitutele materne
se vor grupa de la început în jurul
unui miez de înteles comun:
arhetipul matern Minulescu Mihaela
(2001).

În planul trairii, complexele se

manifesta prin proiectie. Un anumit
eveniment

de viata, o întâlnire, un conflict, o

imagine, un miros, un vis, o
fantezie pot trezi în individ
amintirea - retrairea unui
eveniment foarte semnificativ din
biografia personala, a unei situatii
care a fost legata de emotii
puternice, sau a unor rani mereu
asociate unei anumite problematici.
Emotia care însoteste acest proces
este traita ca disproportionata fata
de semnificatia reala a situatiei
prezente. În acest moment putem
spune ca în interioritatea fiintei s-a
constelat un complex (Jung, 1910).

Constelarea (ce e asta?)

complexului reprezinta activarea lui
de catre o situatie, un stimul.
Complexul ne ajuta sa
diagnosticam o dispozitie a
persoanei.

Complexele sunt motivele - dar nu

singurele - pentru care uneori ne
confruntam ineficient cu realitatea,
suntem dominati de o idee fixa pe
care o sustinem ca adevar absolut.
Sunt centre emotionale, prin care
informatia din mediul extern dar si
cea din inconstient sunt vehiculate,
puse în relatie, traite. Intervin în
directionarea perceperii realitatii.
Traim teama, frica, tristetea,
bucuria, dorul cu orice intensitate
posibila, legate de reactii somatice
posibile si simultan observam ca ne
comportam, actionam, reactionam
stereotip.

Astfel, apar mecanisme de aparare

inexplicabil de rigide sau modele
comportamentale care par adaptate
unei situatii dar nu sunt;
reactionam diferit de ceea ce am fi
gândit rational daca am putea sa
ne implicam astfel în situatie,
reactiile proprii ne coplesesc, vointa
apare considerabil redusa sau total
blocata.

Complexele sunt si centre

emotionale care directioneaza
informatia din mediu

si din inconstient, ele ne trezesc

interesul pentru si, într-un sens, ne
marcheaza personalitatea. De
exemplu, o persoana al carei
complex matern în structura sa
primara este pozitiv, va trai în mod
fundamental relatia cu lumea si
viata în termeni pozitivi, de
încredere. si invers, neîncrederea
bazala în viata tine cel mai adesea
a continuturile profund negative
asociate complexului matern.

Complexele actioneaza si ca factori

organizatori si sunt, conform
datelor lui

Jung, puncte focale în viata psihica,

organizându-ne interesele si
conceperea realitatii si, fiind
organizate emotional, ofera energia
necesara vietii, evolutiei,
transformarilor. Complexele sunt
vii, se pot modifica, fapt care
permite evolutia personala.

Constelarea, ca termen specific

dinamicii interioare a continuturilor
inconstientului, descrie aparitia
simultana, activarea simultana, a
unor fatete diferite ale unor
complexe de catre o situatie, un
stimul. E un fenomen natural în
psihism. Întotdeauna sunt activate
mai multe complexe ale caror
fatete interrelationeaza. Arii diferite
ale unor complexe pot fi puse în
legatura astfel încât sa activeze o
întreaga problematica dominanta
pentru realitatea interioara a
persoanei si care va imprima si
relatiei cu realitatea o coloratura
specifica. Jung vorbeste de "pozitia
de asteptare" în care exista un
anumit complex, în care parca
asteapta un cuvânt tragaci, un gest
inductor, un eveniment eliberator si
întregul complex iese la suprafata,
emerge în viata psihica a
persoanei. Vorbim astfel de
domeniile complexului si despre
zonele centrale sau periferice care
se activeaza în aceasta constelare
ca forme de comportament
obisnuite sau neobisnuite pentru
individ. Când este constelat un
complex el va determina de
exemplu ca o anumita persoana sa
fie perceputa ca simpatica (sau
antipatica); odata cu constelarea
altor complexe, aceeasi persoana
va primi conotatii diferite, mai
realiste, poate chiar contrare.

Psihologic, complexul apare partial

ca un continut quasi autonom, care
nu a

fost pe deplin integrat. În masura

în care complexele sunt
inconstiente sau chiar daca sunt
partial constientizate, ele se pot
comporta relativ autonom,
respectiv independent de dorintele,
controlul si vointa Eului. Ideile,
afectele provocate de complexul
respectiv intra si ies din câmul
constiintei incontrolabil, se impun
acesteia, apar în comportamentul
persoanei fara sa le poata stapâni,
sunt acompaniate de puternice
trairi emotionale.

Un complex inconstient si un
continut inconstient iradiaza în
constiinta si face ca acele
continuturi ale constiintei care i se
asociaza sa fie supraâncarcate,
ceea ce va avea ca efect ramânerea
sa tenace în constiinta sau,
dimpotriva, disparitia brusca, aprin
atractia exercitata de inconstient.
Acest ultim fenomen este trait ca o
"lacuna", o eclipsa a constientului,
însotita de sentimentul sentimentul
vag de a fi uitat sau neglijat ceva
anume.

Complexele pot reactiona

deasemenea la nivel corporal, ele
pot produce tensiuni. O persoana
cu o constientizare corporala buna
va fi capabila sa determine când un
complex este activat prin perceptia
tensiunilor sale corporale.

Complexele par a avea tendinta sa

stimuleze tendinte similare la o alta
persoana. Complexele se
conecteaza unele cu altele în
grupuri largi. Se poate spune ca noi
ne infectam unii pe altii cu
complexe. Emotia astfel produsa
este foarte puternica: ea poate
conduce la sporirea creativitatii
într-un întreg grup, dar poate,
deasemenea, spori destructivitatea
sau faptul de a vedea o problema
prea unilateral sau compulsiv.

Aceasta dinamica va determina si

ceea ce se întâmpla în cadrul
Experimentului Asociativ Verbal.
Acelasi cuvânt poate fi trait diferit
de persoane diferite si interpretat
diferit: aceste trairi sunt
determinate de structura
fundamentala a complexului
precum si de constelarea actuala a
complexelor. De exemplu: o
persoana care are o structura
materna fundamental pozitiva
poate trece printr-o faza a vietii în
care aspectul negativ, care tine de
totalitatea arhetipului, va fi traita
prin actualizare si de aceea va fi
constelata si va colora într-o
maniera specifica interpretarea.
Complexele se consteleaza foarte
rar singular si, pentru ca toate
complexele interactioneaza, nu este
simplu întotdeauna sa stii exact ce
s-a constelat într-un moment
anume al vietii individului. Testul
Asociativ Verbal este menit sa
clarifice aceste aspecte.

Nu se cunoaste numarul de
complexe, adesea existând
tendinta de a le particulariza în
functie de persoana si de situatie.
Jung vorbea de complexe erotice,
materne, paterne, despre
complexul banilor, al puterii, al
inteligentei, etc.

Toate aceste concluzii au fost

obtinute de Jung în urma
Experimentului Asociativ Verbal. El
a descoperit ca un cuvânt sau altul
din lista se leaga de una sau alta
din fatetele acestor complexe. Dar
raportul cuvântului cu complexul nu
este de ordin informational, ci
simbolic. Cuvintele pot activa,
subliniaza Jung, anumite complexe
inconstiente, iar aceasta activare a
inconstientului poate duce la
obnubilarea constientului. Cuvintele
pot face aluzie la anumite stari
emotionale despre care subiectul
prefera sa nu vorbeasca.

Testul asociativ verbal este un

excelent detector de complexe.: aa
presupunem ca un subiect are o
problema cu controlul impulsurilor
agresive. Atunca când cuvândul
inductor va fi în mod natural
asociat unui cuvânt indus ce
participa la un complex agresiv (de
ex: "gât" evoca "a rasuci") care va
poseda el însusi o încarcatura
agresiva punând în miscare acelasi
complex (ex: "impertinenta").
Subiectul va cauta sa evite
cuvântul indus, care va fi prea
revelator, dar el va fi invadat de
emotia agresiva si nici un cuvânt
ordinar nu-i va veni în minte.
Complexul se comporta atractiv si
asimilator. Subiectul se va gasi
blocat. Principalii indicatori de
complex sunt alungirea timpului de
reactie si uitarea cuvântului în faza
de reproducere sau cel putin
dificultati în evocarea sa.

Jung lucreaza initial cu o lista de

400 de cuvinte în ideea de a oferi
un câmp cât mai mare de stimuli.
Ulterior aceasta lista se reduce la
100 de cuvinte - stimul. Exista în
uz 4 liste de câte 100 cuvinte. Desi
nu specifica modul cum selectat
aceste cuvinte, Jung mentioneaza
ca ele acopera o gama larga de
complexe ale persoanei. (Jung,
1910)

1.5 Cuvintele afectogene,

abordari contemporane

Cuvintele afectogene au fost

folosite într-un numar de studii
pâna la ora actuala. Astfel avem o
baza solida de abordari ale
subiectului pe care ne putem baza.
În continuare vom trece în revista
câteva dintre acestea.

În studiul realizat de Siegle et. al.

(2002) se investigheaza ipoteza
conform careia indivizii cu trasaturi
depresive acorda excesiv de multa
atentie informatiilor negative.
Totusi, nu le este clar ce aspecte
negative în mod explicit intra in
atentia acestor persoane. Diferite
raspunsuri la aceasta întrebare
sugereaza diferite roluri ale atentiei
de la debutul pâna la întretinerea
de stari depresive.

Studiul a investigat diferite aspecte

ale informatiilor afectogene carora
studentii le-au acordat atentie
deosebita.

Participantilor la cercetare le-a fost

cerut sa rezolve doua tipuri de
sarcini: unul una numit
"identificarea valentei" si care
solicitacerea studentilor sa
identifice valenta afectiva a unei
serii de cuvinte, desemnandu-le fie
neutre, pozitive, sau negative; in
cea de-a doua sarcina, numita
"decizie lexicala afectogena",
studentilor le era cerut sa "decida"
daca o serie de litere formau un
cuvânt pozitiv, negativ sau
afectogen.

Sarcina de identificare a valentei

fost efectuat în modul urmator.
Participantului i s-a cerut sa îsi
plaseze mâna sub tastatura, având
degetul aratator pe butonul de
"spatiu". Astfel pentru fiecare
cuvant ce i se prezenta subiectului
acesta trebuia sa apese pe una din
tastele "+" "-" sau "N" pentru a
desemna valenta pozitiva negativa
sau neutra a cuvântului.

Diferite taste au fost utilizate

pentru diferite sarcini, astfel încât
toate tastele au putut fi desemnate
la inceput de experimentului.

Rezultatele experimentului legat de

identificarea valentei emotionale
sunt conform asteptarilor, cuvintele
desemnate ca fiind neutre având
cel mai mare timp de reactie atât
pentru studentii disforici cât si
pentru cei non-disforici.

Un studiu asemanator este realizat

si de Danion (1995), care foloseste
la rândul sau cuvinte afectogene ca
stimuli în studiul depresiei clinice.

Figura 2: Timpii de reactie

pentru sarcina de identificare a
valentei emotionale

Sursa: Siegle et. al. (2002)

Berlin Affective Lista Word (BAWL)

a fost introdusa în scopul de a oferi
cercetatorilor o baza de date cu
valenta emotionala pentru mai mult
de 2200 de cuvinte germane. BAWL
a fost validata folosind o sarcina de
alegere fortata în care doua
categorii distincte de valenta
(pozitiva sau negativa) a trebuit sa
fie atribuit unei selectii de 360 de
cuvinte, variind în functie de
continutul emotional (negativa,
neutra sau pozitiva). Timpii de
reactie au fost coroborati cu
rezultatele alegerii polarizate;
astfel, cuvinte care au fost
apreciate ca fiind "neutre" sunt cele
care au produs timpi de reactie
maximi.

Este de notat faptul ca optiunea de

"neutru" nu a mai fost introdusa,
participantii fiind "fortati" sa aleaga
o valenta.

Un proiect asemanator, doar

folosind cuvinte din limba engleza
apartine lui Siegle, 1994 "The
Balanced Affective Word List
Creation Program"

În ultimii ani, mai multe si mai

multe studii au folosit cuvintele ca
stimuli pentru a studia influenta
continutul emotional asupra
memoriei implicite ( Dietrich et all
2000)

Un avantaj al stimulilor verbali este

abilitatea de a controla o serie de
factori cuantificabili cunoscuti a
afecta prelucrare de text, ceea ce
nu este cazul altor tipuri de stimuli,
cum ar fi imagininile sau filmele.

Cu toate acestea în vederea

creearii materialelor stimul bazate
pe cuvinte nu trebuie luati în
considerare doar varii factori
despre care se stie ca afecteaza
perceptia cuvintelor, dar de
asemenea o masuratoare valida a
continutului emotional.

Exista o serie întreaga de factori ce

pot afecta un studiu ce foloseste
cuvinte ca material stimul.

Imaginabilitatea, asa cum am

discutat anterior este doar unul
dintre factorii ce pot determina
schimbari în felul în care cuvantul
este procesat si memorat.

Melissa L.-h. Võ, Arthur M. Jacobs,

si Markus Conrad reusesc sa creeze
o lista de cuvinte afectogene in
limba germana, obtinând rezultate
interesante pe parcurs.

Desi în general conceptul s-a

dovedit a fi valid, cuvintele
afectogene avand tmpuri de reactie
mai mici decat cele neutre, s-au
putut distinge o serie de fenomene
interesante; de exemplu timpul de
reactie pentru cuvintele afectogene
ce au fost desemnate ca fiind
negative a fost semificativ mai
mare decat pentru cele pozitive.

Figura. 3:

(Ttimpi de reactie pentru

cuvinte stimul desemnate pozitive
negative sau neutre

Sursa: MELISSA L.-H. VÕ

et. All, 2006)

1.6 Stresul emotional si analiza

stresului vocal

Hans Selye defineste stresul ca

Reactia organismului la
circumstantele sau la tranzactiile cu
mediul ambiental care sunt
percepute ca având un efect nociv
asupra bunastarii fizice si
psihologice, în general asupra
capacitatii de adaptare. Selye
1965, cit. in Baiceanu, 2004

Mihai Golu (1980) defineste stresul

psihic ca stare de tensiune,
încordare sau disconfort,
determinata de agenti afectogeni
cu semnificatie negativa, stare de
frustrare (reprimare) a unor
trebuinte, dorinte sau aspiratii.

Stresul psihic are un dublu

caracter: primar si secundar.
Caracterul primar vorbeste depre
stres ca rezultat al unei agresiuni
receptionata direct în plan psihic.
Caracterul secundar vorbeste depre
stres ca reactie de constientizare în
plan psihic a unui stres fizic, caruia
individul îi acorda o semnificatie de
realipula. Printre agentii stresori
psihici, mentionam stimulii verbali
(inclusiv cei care apartin limbajului
interior). Acestia se diferentiaza
total de celelalte categorii de agenti
stresori din cauza semnificatiei lor,
pentru individ ei având caracter
potential de a produce stres psihic.
Acest caracter potential este validat
de semnificatia cu care îl investeste
individul.

Unul si acelasi agent stresor psihic,

în afara de faptul ca nu produce
stres psihic la toti indivizii, nu
produce stres psihic de fiecare data
la acelasi individ. Acest lucru este
conditionat de dispozitiile de
moment ale individului si de
semnificatia pe care o acorda în
acel moment individul. Aparitia si
amploarea stresului psihic depind
mult de caracterele genetice ale
individului (caractere cognitive,
volitionale, motivationale si
afective).

Situatii generatoare de stres psihic:

existenta unor circumstante

neobisnuite pentru individ care
îl surprind pe acesta
nepregatit pentru a le face
fata.

semnificatia unui eveniment.

angajarea individului într-o

actiune sau relatie exagerata.

particularitatile contextului
social.

lipsa conditiilor interne.

modul subiectiv de a percepe

solicitarile mediului.

subsolicitare / suprasolicitare.

situatiile conflictuale existente în

familie, profesie sau la nivel
intelectual.

criza de timp.

izolarea.

aparitia unui obstacol fizic sau

psihic în calea unui scop care
duce la frustrare.

situatii perturbatoare cauzate de

agenti fizici (zgomote, vibratii,
 fluctuatii de temperatura).

Exista doua forme speciale de stres

Selye, cit. in Goupil (1991):
distress si eustress. Distress-ul
implica toate tipurile de stres
enumerate (stresul obisnuit).
Eustress-ul este starea de stres
speciala care este validata prin
anumite reactii endocrine specifice.
Se diferentiaza de distress prin:

natura agentilor stresori

(eustress - stimuli placuti ai
ambiantei, trairile placute ale
individului).

consecintele actiunii agentilor

stresori care de cele mai multe
ori sunt placute.

în plus fata de distress, eustress-

ul are implica si stres fizic.

Agentii stresori ai stresului psihic

au urmatoarele caracteristici:
caracter potential stresant
(genereaza stres psihic doar în
anumite conditii), caracter de
amenintare permanenta pentru
individ si caracter negativ al
consecintelor agentilor stresori.
Exista doua categorii de agenti
stresori: unii care actioneaza pe
calea celui de-al doilea sistem de
semnalizare (agentii psihogeni) si
stimulii senzoriali externi, care
devin agenti stresori psihici
veritabili atunci când bombardeaza
repetat scoarta cerebrala si când
au intensitate peste medie.

Parametrii de actiune ai unui agent

stresor: intensitate, durata,
repetabilitate, noutate si bruschete.
Asupra individului actioneaza
constelatii de agenti stresanti.
Clasificarea agentilor stresori:

în functie de numarul lor, ei sunt:

unici si multiplii.

în functie de asociere, ei sunt:

conglomerati si configurati.

în functie de dominanta actiunii,

ei sunt: principali si secundari.

în functie de numarul indivizilor

afectati, ei sunt: agenti
stresori cu semnificatie strict
individuala, colectiva si
generala.

în functie de natura lor, ei

sunt: fizici (sonori, luminosi
etc), chimici, biologici,
psihologici. Golu, (1980)

Iata câteva considerente legate de

natura fiziologica a emotie si
despre legatura acestora cu asa-
numitele detectoare de minciuni,
sau poligraful.

Sistemul nervos simpatic angajeaza

organismul în eliberarea de
energie. Atunci când emotia se
stinge, intervine sistemul nervos
parasimpatic sistemul de
conservare a energiei care readuce
organismul la starea sa normala.

Aceste actiuni ale sistemului nervos

vegetativ sunt determinate, la
rândul lor, de activitatea anumitor
arii cerebrale, inclusiv
hipotalamusul si, partial, sistemul
limbic, impulsurile din aceste arii
sunt transmise nucleilor cerebrali
care controleaza functionarea
sistemului nervos vegetativ. Acesta
actioneaza direct asupra muschilor
si organelor interne; initiind unele
din schimbarile organice descrise
mai sus si, indirect, stimulând
hormonii adrenergici care produc
alte schimbari organice.

Trebuie sa remarcam faptul ca tipul

de activare fiziologica intensa,
descrisa anterior, este caracteristic
starilor emotionale precum furie
sau teama, în cursul carora
organismul trebuie sa se
pregateasca pentru actiune (de
exemplu, pentru reactia lupta sau
fuga).

Raspunsuri asemanatoare pot

interveni si în starile de veselie sau
excitare sexuala.

Dar, în timpul unor emotii precum

tristetea sau regretul, unele
procese organice pot fi încetinite.
(Atchinson, 2002)

Un tip de detector de minciuni

masoara modificarile din vocea unei
persoane, modificari care sunt
insesizabile pentru urechea umana.
Toti muschii, inclusiv cei care
controleaza coardele vocale,
vibreaza usor atunci când sunt
utilizati. Acest tremor, transmis
coardelor vocale este suprimat de
activitatea ritmului nervos
vegetativ, atunci când vorbitorul
este supus stresului. Când
înregistrarea vocii unei persoane
este itntrodusa într-un analizor de
voce, se obtine o reprezentare
vizuala pe o foaie de înregistrare.
Tremorul coardelor vocale ale unui
vorbitor relaxat determina o serie
de unde. Când vorbitorul este
stresat, tremorul dispare.

Figura. 4: Patern vocal

normal
Patern
vocal al
unei
persoane
supuse
stresului

Sursa: Haddad et. all. 2002

In general, pentru detectarea

minciunilor, analizorul vocal este
utilizat într-o maniera similara cu
poligraful, întrebarile neutre
alterneaza cu cele critice,
comparându-se înregistrarile
obtinute.

Daca raspunsurile la întrebarile

critice produc înregistrari în unde,
atunci persoana spune, probabil,
adevarul (din cele ce se cunosc
pâna acum, tremorul coardelor
vocale nu poate fi controlat
voluntar). O înregistrare fara unde
indica faptul ca individul este
tensionat sau anxios si nu neaparat
ca minte,

Exista, însa, doua probleme

serioase legate de utilizarea
analizarului vocal pentru detectarea
minciunilor. In primul rând din
moment ce analizatorul
functioneaza în cazul mesajelor
înregistrate ca si în cazul celor
primite prin telefon, radio sau
televiziune, este posibila utilizarea
lipsita de etica a acestui
instrument.

A doua problema care se pune este

precizia analizorului vocal. Unii
cercetatori sustin ca acesta are
aceeasi acuratete ca poligraful în
identificarea minciunilor; altii sustin
ca precizia sa este îndoielnica. Sunt
necesare, însa, mai multe cercetari
pentru a stabili relatia dintre
modificarile vocii si alte masuri
fiziologice ale emotiei.

Investigatii au avut loc de

asemenea în testarea ipotezei
conform careia vocea umana tinde
spre frecvente mai înalte atunci
când este plasata sub stres în
banda sa normala de functionare.
În mod normal vocea umana
cuprinde banda de frecventa 80-
120 hertzi. (Lippold 1969, 1957)

Bazat pe acest fapt o serie de

tehnologi menite sa detecteze
stresul din voce au fost dezvoltate.
Opt dintre acestea sunt investigate
de catre Darren Haddad et. all. În
2002, pentru Ministerul Justitiei al
Statelor Unite printre care si
TVSA3, instrumentul folosit în
cercetarea de fata.

Concluzia studiului este ca aceste

tehnologi sunt capabile sa
detecteze stresul prin intermediul
analizei frecventelor vocale. Desi
echivalarea acestei detectii cu
detectarea unui neadevar este pus
sub semul întrebarii (Cestaro2002).

Instrumentul ramane însa valid

pentru cercetarea propusa, noi
neaflandu-ne într-un scenariu de
tipul "detectie a deceptiei".

. Obiectivele si
metodologia cercetarii
2.1 Obiective

Cercetarea de fata îsi propune sa

studieze un fenomen des întâlnit în
limba româna, mai ales în rândul
tinerilor nascuti în preajma anului
1989. Este vorba despre
raspândirea tot mai larga a limbii
engleze în vocabularul limbii
române. Desi acest fapt în sine nu
consta obiectul unui studiu
psihologic, observatile noastre tin
de utilizarea cuvintelor de natura
afectogena în comunicare, deseori
acestea fiind înlocuite cu cuvinte de
origine anglo-saxona.

Astfel, desi este bine documentat

faptul ca engleza îsi are un loc bine
stabilit în comunicarea cotidiana,
cercetarea de fata îsi propune sa
analizeze frecventa cu care apar
acesti termeni în vorbirea
cotidiana. Poronim de la premisa ca
termenii afectogeni au tendinta sa
fie comunicati în limba engleza.

Asadar, ne propunem pe de o
parte, sa determinam daca ceea ce
a fost observat la nivel empiric
poate fi dovedit stiintific. Pretindem
sa dam raspuns la urmatoarea
întrebare: Cât de relevant este
acest fenomen în cadrul grupului
tinta? Este un fenomen raspândit
sau relativ restrâns?

Pe de alta parte ne propunem sa

identificam posibile cauze
explicative ale fenomenului studiat.
Pornimd de la consultarea literaturii
de specialitate si a teoriilor legate
de limbaj comunicare si afectivitate
ne propunem sa dezvoltam un
posibil model de analiza a
fenomenului mai sus mentionat.

În acest caz pornim de la premisa

ca un cuvânt afectogen comunicat
în limba engleza produce un nivel
mai mic de stres emotional decât
acelas cuvânt comunicat în limba
româna.

Ne asteptam ca la finalul acestui

studiu sa aducem un plus de
informatii noi în domeniul
psiholingvisticii si sa atragem
atentia asupra unui domeniu în
mare parte ignorat în psihologie si
psiholingvistica, si relationat cu
achizitionarea celei de-a doua
limbi.

De asemenea asteptam ca la finalul

cercetarii sa fi reusit sa contribuim
la deschiderea de noi perspective
de abordare a fenomenelor din
zona comunicarii interpersonale.

Pe de alta parte lucrarea de fata

are un puternic caracter formativ
pentru propunatorul ei. Valentele
sale formative rezida din analiza
literaturii de specialitate existente
in domeniu, inclusiv a unei serii de
lucrari ce si-au propus sa realizeze
liste similare celei pe care o
propunem, în Statele Unite si
Germania. Ni s-a oferit astfel
ocazia sa lucram cu cuvinte
afectogene si sa studiem o serie de
caracteristici ale cuvintelor - stimul.

Astfel, putem numara printre

obiectivele noastre si creearea unei
liste de cuvinte afectogene
românesti.

In concluzie ceea ce ne dorim prin

intermediul lucrarii de fata este sa
oferim comunitatii specialistilor in
domeniu un punct de plecare
pentru noi studii si în acelsi timp sa
atragem atentia asupra unui
fenomen din ce in ce mai frecvent
in randul populatiei si care poate
ascunde aspecte inca neplotate
suficient.

Consider ca efortul, desi diminutiv

în comparatie cu sarcina mult mai
mare de a elabora o lista de
cuvinte consistenta si diversificata,
cu atentie acordata unei serii de
factori, de la nivelul de
abstractitate la frecventa utilizarii,
este unul însemnat. Nu numai ca o
experienta cu valoare educativa
pentru cei ce au contribuit la
lucrarea de fata ci si ca eventuala
fundatia unui proiect de anvergura
mai mare.

2.2 Ipotezele Cercetarii

Prima ipoteza este derivata din

observatiile empirice mentionate pe
parcursul lucrarii. Astfel prima
ipoteza îsi propune sa ateste
existenta fenomenului în cadrul
grupului tinta. Ipoteza va suna,
deci, astfel:

Ip1. Daca un mesaj

contine un termen afectogen
atunci acesta tinde sa fie
comunicat în limba engleza.

Conceptul de termen afectogen va

fi operationalizat conform studiilor
lui Siegle (1994) si Melissa et al
(2006). Valenta afectogena a
cuvântului este mai putin
importanta, potentialul acestuia de
a evoca trairi emotionale fiind
vizata. Astfel, cei doi autori concep
un model experimental inprumutat
si de catre noi în aceasta lucrare
pentru a determina daca un cuvânt
este afectogen sau neutru. O lista
de cuvinte este prezentata
subiectilor, acestora cerându-li-se
sa decida daca cuvântul are o
valenta "pozitiva" sau "negativa".
Timpul necesar deciziei era
înregistrat iar cuvintele cu cel mai
lung timp de decizie erau
desemnate ca fiind neutre, iar un
timp scurt de decizie va desemna
un termen puternic afectogen.

Cea de-a doua ipoteza este tintita

spre gasirea unei explicatii a
fenomenului mai sus mentionat.
Astfel, presupunem ca mass media
ofera o serie de stereotipii
comunicationale, de formule de
exprimare standard, care apartin
unui mediu strain (shouri de
televiziune, filme, etc). Preluarea
acestor stereotipii si reproducerea
lor într-un context real, permit unei
persoane sa raspunda unei situatii
reproducând un patern, o
modalitate de comunicare ce nu îi
apartine în totalitate. Astfel,
inferam ca individul se simte
"detasat" de situatia concreta în
care se afla, acest detasament
detreminând la rândul sau o
scadere a tensiunii, a stresului
emotional resimtit.

În vederea celor mentionate am

formulat cea de-a doua ipoteza în
felul urmator:

Ip2. Daca un termen

afectogen este transmis in
limba engleza, atunci nivelul
intensitatii trairii stresului
emotional asociat transmiterii
cuvantului tinde sa scada.

Stresul emotional se refera la

tensiunea emotionala resimtita de
subiect în momentul prezentarii
cuvântlui stimul. Pe acest concept
se bazeaza majoritatea
instrumentelor destinate DOD
(detection of deteption) cunoscute
si sub numele de "detectoare de
minciuni".

Variabile

-Dependente:

-Alegerea de a comunica in
limba engleza sau romana

- Modificari ale frecventei

vocii in spectrul 80-120 Hr

-Independenta:

Valenta emotionala a
cuvantului: neutru sau
afectogen.

Variabilele dependente, asa cum

sunt descrise mai jos sunt derivate
din instrumentele folosite.
Frecventa spectrului vocal, este o
variabila specifica, menita sa
identifice nivelul de stres
emotional. Astfel un alt mod de a
formula variabila ar fi fost "nivelul
de stres emotional".

Alegerea de a comunica în limba

româna sau engleza a unor termeni
afectogeni este o variabila ce va fi
testata cu ajutorul chestionarului,
nu într-o paradigma experimentala.
Ne confruntam cu un
comportament ce poate fi observat
la nivel empiric în situatii cotidiene,
însa ce greu poate fi provocat într-
un scenariu experimental. Astfel
am decis ca metoda chestionarului
este optima în vederea surprinderii
comportamentului.

2.3 Modelul cercetarii

IP1 va fi verificata cu un chestionar

ce va contine întrebari menite sa
identifice prezenta sau absenta
comportamentului vizat
(exprimarea mesajelor încarcate
emotional în limba engleza). Grupa
experimentala va fi formata din
persoane de ambele sexe cu vârsta
cuprinsa între 19 si 31 de ani, în
numar de 42.

Mentionam aici ca ne ocupam de

un segment specific de vârsta.

De ce am ales acest interval? Este

vorba desigur de marea invazie de
cultura anglo - americana ce s-a
revarsat asupra noastra dupa 1989.
Asa ca persoanele care sunt cel mai
afectate de acest fenomen sunt
cele ce au fost expuse de la o
vârsta relativ mica la acest "potop"
cultural. Majoritatea subiectilor vor
avea însa vârste ce depasesc 20 de
ani. Acest fapt serveste si mai bine
studiul nostru. De ce? Pentru ca nu
trebuie sa omitem "noutatetea"
culturii anglo-americane în
preajmaa lui `89, si lipsa de
competitie din partea mass mediei
locale. Astazi limba si cultura
romana tind sa fie mult mai
prezente în media dovada fiind
multiplele posturi TV românesti,
precum si înlocuirea subtitrarilor cu
dublajul.

Asfel esantionul are caracteristicile

de vârsta descrise mai sus. Dintre
acestia toti beneficiaza de studii
superioare. Am ales categoria
sociala mentionata datorita
frecventei crescute a cunostintelor
de limba engleza în rândul
acestora.

Chestionarul contine 12 întrebari ce

cer subiectilor sa indentifice, pe
baza propriei lor experiente,
existenta fenomenului de
comunicare a cuvintelor afectogene
în limba engleza.

IP2 va fi verificata cu ajutorul unui

microfon si o aplicatie software "
TVSA3: Voice Stress Analysis
Freeware", capabila sa detecteze
stresul emotional, pe baza detectiei
microtremurului din voce.

Pentru cea de-a doua ipoteza vom

folosii o singura grupa
experimentala ce va fi expusa unui
numar de cuvinte excitate cu
valenta pozitiva si negative asa
cum sunt ele clasificate în "The
balanced affective word list project"
si în "Berlin Affective Word List".
Cuvintele vor fi prezentate pe un
monitor de P.C. cu marimea de 24
pe un ecran de 15 inch.

Participantii vor pronunta cuvintele

mai întâi în romana apoi în
engleza. Vocea lor va fi analizata cu
ajutorul programului TVSA3 (Voice
stress analysis).

Programul analizeaza frecventa

vocii, scotând în evidenta spectrul
de frecvente înalte, acestea
indicând momentele în care stres
emotional al subiectului se afla la
cote ridicate. Aceste momente sunt
"marcate" de catre program printr-
un sunet de fundal (zgomot alb de
frecventa înalta).

Presupunem ca seria de cuvinte

rostita în engleza va declansa mai
putine momente de stres
emotional, asa cum este acesta
detetat de catre TVSA3 decât seria
de cuvinte rostite în romana.

Vom valida cuvintele alese din

bazele de date prezentate anterior
pe populatia tinta folosind aceias
metoda folosita sa genereze listele:
subiectii vor trebui sa categorizeze
cuvintele ca fiid "pozitive" sau
"negative" timpul necesar pentru
luarea deciziei determinând
valenta. Un timp de reactie prea
lung va determina clasificarea
cuvântului ca neutru.

Vom realiza aceasta cu ajutorul

programului BAW

2.4 Metode de investigatie

Metodologia cercetarii este una

mixta. Chestionarul folosit în
vederea surprinderii
comportamentului de înlocuire a
termenilor afectogeni cu termenii în
limba engleza este un chestionar
de tip explorativ. Contine 12
întrebari si cntine itemi ce
urmaresc sa descopere fie prezenta
comportamentului la subiectul
chestionat sau recunoasterea
comportamentului vizat de catre
subiect în altii. Cercetarea de fata
se incadreaza in paradigma
cantitativ-calitativa. Am folosit
ancheta ca metoda de colectare a
datelor si chestionarul ca
instrument.

Desi modalitatea de culegere a

informatiei este cantitativa,
interpretarea se va realize intr-o
maniera descriptiv-interpretaiva.
Consideram ca pentru obiectivele
propuse aceasta este metodologia
cea mai adecvata.

În vederea validarii listei de cuvinte

afectogene propuse de Siegle
(1994) vom folosi progamul (BAW),
program realizat de special pentru
studiul de fata. Subiectilor li se va
cere sa decida daca un cuvânt are
o valenta pozitiva sau negativa, iar
timpul alocat deciziei va fi
înregistrat.

Programul BAW este un program

scris în C++ si va rula pe un
monitor cu diagonala de 15 inch de
tip LCD. Cuvintele expuse, în
numar de 40 vor avea un font de
28.

Functionalitatea tehnologiei de tip

VSA are la baza un fenomen
fiziologic numit micro-tremur
muscular. Acest fenomen descrie o
usoara oscillation la aproximativ 10
cicluri pe secunda (tremor
fiziologic) în timpul normal de
contractie a musculaturii controlate
voluntar. Toati muschilor din
organism, inclusiv coarde vocale,
vibreze de la 8 la 12 Hz.. Acest
micro tremor este singurul factor
de detectare a deceptiei, sustin
furnizorii de tehnologie VSA.

Acest sistem uman este o bucla de

feedback, similar cu un incalzitor
termostat, care va mentine o
temperatura medie. Prin cresterea
temperaturii un pic mai sus de
setare, termostatul se va opri, si nu
va porni dinou pâna când
temperatura este un pic sub el. Asa
cum temperatura oscileaza un pic
peste si sub setare, asa si muschii
se contracta si se relaxeaza,
cautând sa mentina tensiunea
optima.

În momente de stres, organismul

se pregateste pentru raspunsul
"lupta sau fuga", muschii devenind
mai încordati, astfel mai pregatiti
pentru o eventuala atiune .
Vibratiile musculare cresc. Acest
tremur muscular este, de obicei,
evident în tremurul mainilor, de
exemplu atunci când cineva tine un
brat într-o pozitie extinsa. Aceasta
indica faptul ca o limitare sângelui
în muschi poate reduce tremurul.

Tremurul fiziologic este vibratia

supraimpusa contractiei voluntare a
unui muschi si care este cauzata
doar de aceasta activitate.
Majoritatea oamenilor sufera un
tremor usor, rapid al mâinilor când
au bratele extinse.

Pentru testarea celei de-a doua

ipoteze vom folosi o serie de
cuvinte imprimate pe o foaie de
hartie în Times new roman, cu un
font de 20. Vom folosi programul
VSA3 pentru analiza fisierelor
audio.

VSA3 este un program simplu care

foloseste fisiere audio digitale ca
intrare, iesirile fiind noi fisiere
audio cu o un ton de fundal care
indica modificarea nivelurilor de
stres. Cu cât frecventa tonului este
mai înalta cu atât nivelul de stres
este mai mare. Are o singura
reglare: setarea unui prag care
determina nivelul de stres care
poate atrage dupa sine aparitia
tonului din fundal.

Pragul de setare este tratat ca un

procent din gama de stres gasit
într-o anumita înregistrare. Daca
este setat la 90%, de exemplu,
dispozitivul va emite sunete de
fundal numai când se ating
frecventele cele mai înalte, mai
precis 10% din cele mai înalte
frecvente calculat din media
frecventei întregii înregistrarii.
Aceasta calibreaza automat
instrumentul la vocea oricarei
persoane.

Software-ul trateaza toate

înregistrarile ca fiind înregistrari ale
vocii unui singur individ. Aceasta
creeaza o problema atunci când
doua persoane vorbesc impreuna.
Persoana cu cel mai mare nivel
mediu de stres ar putea parea ca
fiind cea cu cel mai înalt nivel de
stres, când acest lucru nu ar fi
neaparat adevarat.

VSA3 poate fi rulat din linia de

comanda DOS, de la un fisier, sau
de la o pictograma Windows. Este
nevoie de trei linii de comanda ca
parametrii: fisiere de intrare, o
adresa de iesire, si o valoare a
pragului de stres.

Iata un exemplu de linie de

comanda:

TVSA3 c:\tvsa\input\*.wav
c:\tvsa\output\ 75%

Fisiere de intrare trebuie sa fie de

16 biti mono si prelevat la 11025
Hz, cea mai standard rata
disponibila. Fisierele de 8 biti
trebuie mai întâi sa fie convertite la
16 de biti înainte de a fi analizate.

Am folosit un prag de 85% în

analiza fisierelor audio.

Fisierele vor fi înregistate cu

ajutorul unui microfon Audio-
Tehnica Pro 31, cu un raspuns de
frecventa de 70-16000Hz si
procesate pe o placa audio Realtek
High Definition Audio, cu ajutorul
programului Windows sound
recorder.

2.5 Proceduri de recoltare a

datelor

2.5.1 Aplicarea chestionarului

Aplicarea chestionarului a avut loc

în doua etape. Astfel acesta a fost
aplicat odata în prsoana, unui
numar de 12 subiecti. Acestia se
aflau în caminul Grozavesti, si au
fost abordati în camerele lor
individuale. Cei ce au declarat ca
sunt dispusi sa completze
chestionarul au fost informati
despre scopul investigatiei, "nivelul
la care limba engleza este prezenta
in comunicarea verbala uzuala" si
rugati sa marcheze varianta ce se
apropie cel mai mult de punctul lor
de vedere.

O alta metoda de aplicare a

chestionarului a constat in
trimiterea acestuia via e-mail unei
serii de persoane ce corespundeau
caracteristicile grupului nostru
tinta. Instructajul a fost inclus în
scrisoarea trimisa, la fel si
chestionarul. Chestionarul, odata
completat, a fost returnat tot prin
email.

Chestionarul a fost receptata bine

si nu s-au semnalat nemultumiri
sau itemi problematici de catre
participanti.

S-a asigurat confidentialitatea

rezulatelor S-a asigurat
confidentialitatea si anonimatul
participantilor. Penteru cei
interesati de rezultalele finale ale
studiului s-a pus la dispozitie o
adresa de email.Reyultatele
cercetarii fiinf puse la dispozitia
celor interesati.

2.5.2 Validarea listei de cuvinte

afectogene.

În vederea validarii listei de cuvinte

afectogene, derivata din lista lui
Siegle (1994) am folosit programul
BAW. Acesta a fost aplicat în cadrul
unei cladiri de birouri, cât si în
cadrul caminului Grozavesti. Astfel
subiectii, în ambele situatii, au fost
rugati sa se aseze comod si sa
priveasca ecranul pe care rula
programul BAW. Au fost instruiti sa
îsi aseze mâna dreapta pe mouse si
sa desemneze cuvintle ce urmeaza
a fi prezentate ca având o valenta
emotionala pozitiva sau negativa,
facând click pe unul dintre
butoanele programului etichetate
cu aceleas cuvinte ("pozitiv" si
"negativ").

Primul cuvânt a fost cuvântul TEST,

cuvânt menit saa obisnuiasca
participantii cu utilizarea
comenzilor. Au fost rugati sa se
concentreze strict asupra rezolvarii
probei. Daca proba era întrerupta
rezultatele deveneau invalie. În
acest scop am încercat sa asiguram
un mediu cât mai izolat. În cadrul
cladirilor de birouri am folosit un
birou separat, iar în cadrul
caminului am folosit propria
camera, ce nu continea surse de
zgomot sau alte tipuri de distrageri.
Datorita acestor masuri majoritatea
probele s-au desfasurat fara
întreruperi, astfel doar doua dintre
rezultate fiind considerate invalide,
datorita unor factori exteriori ce au
întrerupt procesul.

2.5.3 Înregistrarea si analiza

vocala

Înregistrarea vocala folosita in

vederea analizei cu ajutorul
programului TVSA a fost realizata
excusiv în cadrul caminului
Grozavesti. Proba a fost aplicata în
camera fiecarui participant,
deplasând instrumentele necesare,
laptopul si microfonul. În ciuda
mediilor diferite de aplicare a
testului ne-am straduit sa creem un
mediu cât mai consistent. Astfel
participantii au fost rugati sa ia loc,
laptopul si microfonul fiind asezate
pe birou, direct în fata subiectilor.
Orice sursa de zgomot a fost
eliminata (muzica etc). Marea
majoritate a participantilor se aflau
singuri în camera. Acolo unde ne
confruntam cu mai multe persoane,
indivizii ce nu sustineau proba au
fost rugati sa nu vorbeasca în
timpul rezolvarii acesteia. Înainte
de aplicarea probei participantii
erau întrebati daca sunt vorbitori
de engleza si daca folosesc cuvinte
provenite din engleza în
conversatiile lor cotidiene.

Daca raspunsurile acestora erau

pozitive, mergeam mai departe cu
aplicarea probei. Proba consta în
înregistrarea cuvintelor 20 în
engleza, 20 în româna, analizarea
întregistrarilor desfasurându-se
dupa aplicarea acesteia, astfel
minimalizând timpul alocat fiecarei
aplicari.

Participantii au fost rugati sa

citeasca cu voce tare cuvintele
afisate, într-un ritm constant. Au
fost informati ca nu este o proba
contra timp si ca nu se vor testa
cunostintele lor de limba engleza,
fiind un studiu asupra utilzarii limbii
engleze în limbajul cotidian. Au fost
asigurati de confidentialitatea
rezultatelor. Întreaga paradigma
experimentala a fost explicata celor
ce au dorit informatii suplimentare.
De asemenea, celor interesati de
rezultatele analizei vocale proprii
le-a fost pusa la dispozitie o adresa
de mail.

Mentionam ca rezultatele a patru

dintre participantii la studiu nu au
fost incluse în cercetarea finala.
Acestia au avut probleme la citirea
listei de cuvinte în limba engleza.
Acest lucru a invalidat rezultatele în
doua feluri. În primul rând, a
cauzat o stare de anxietate
participantilor, stare evidentiata de
analiza vocala. Consideram ca
aceasta sursa suplimentara de
stres emotional invalideaza
rezultatele participantilor
mentionati. În al doilea rând
consideram ca dificultatile
manifestate la citirea materialului
în limba engleza denota lipsa de
întelegere a semnificatie termenilor.
Cum acest lucru este esential
pentru studiul de fata, consideram
eliminarea rezultatelor din analiza
necesara.

Reactiile în general au fost pozitive,

proba fiind primita bine de
majoritatea subiectilor. Am avut
însa si doua refuzuri de a participa
la proba dupa ce a fost explicat
procesul, fara a ni se oferi un motiv
pentru refuz.

. Rezultatele cercetarii
3.1 Prezentarea si analiza
datelor

Cercetarea pe care am realizat-o se

înscrie în paradigma mixta, ca
atare fideli obiectivelor si
fundamentelor teoretice ale
studiului, prezentam rezultatele
cercetarii urmarind acelasi demers.

Pentru a oferi rezultatelor o mai

mare validitate, vom recurge la o
abordare cantitativa completata de
o descriere a aspectelor relevate
din cadrul fiecarui concept analizat.

Toate obiectivele descrise la

începutul acestei lucrari, relationate
cu ipotezele , ne apropie de scopul
expus si ne permit o analiza a
posibilelor cauze care fac ca multe
persoane sa opteze pentru folosirea
unor termeni în limba engleza mai
ales când este vorba despre
termeni cu încarcatura afectogena
evidenta.

De aceea metodologia folosita

serveste acestiu scop, de-a lungul
întregii cercetari si se adapteaza
obiectivelor expuse.

O data ajunsi în acesta faza a

analizarii datelor, trebuie sa
reamintim fapul ca au fost parcurse
mai multe faze:

un prim moment în anliza datelor

a fost constituit de studiera
literaturii de specialitate
relationata cu tema obiect de
studiu, în dorinta de a
cunoaste si de a sintetiza
principalele tendinte în
domeniu. De asemenea
consultarea literatrii de
spcialitate ne-a dat ocazia sa
 constatam ca tema propuse nu
se regaseste printre prioritatile
de cercetare ale specialistilor
în domeniu. Cu atât mai mult
consideram ca stiudiul pcare îl
propunem deschide o linie
noua de studii ce poate fi
exploatata în viitor.
Un alt moment la fel de
important în desfasurarea
cercetarii consta în aplicarea
unei metodologii cuantitative
bazata pe administrarea
chestionarelor unui numar de
42 subiecti cu scopul de a
cunaste cât mai bine opiniile
lor cu privire la tema studiata.
Din dorinta de a ne apropia cât
mai mult de opiniile subiectilor
si ca atare de esenta
problematicii, am propuse un
cuestionar structurat în doua
blocuri. În prima parte prin
intermediul itemilor închisi am
dorit sa situam subiectul în
problemática propusa. În cea
de-a doua parte am lasat
suficient spatiu exprimarii
libere de opinii si enumerarii
de situatii când subiectii s-au
situat în pozitia de a folosi
termeni cu valoare afectogena.

În continuare detaliem principalele

faze parcurse în desfasurarea
cercetariiPlan de lucru

Faza 1 Studiu bibliografic

Elaborarea cadrului teoretic

Designul Stabilirea
metodologic ipotezelor
si a
criteriilor
de
selectare
a
populatiei
tinta

Faza 2 Administrarea Definirea

chestionarelor unui termenilor
esantion de 42 cu
persoane dintre care încarcatura
39 femei si 3 barbati afectogena

Procesarea Colectarea
informatiei cu si
programul SPSS, analizara
analiza si interretarea informatiei
datelor

Validarea Implicatii Implicatii Rezultate

sau pentru pentru si posibile
invalidarea selectarea selectarea interpretari
ipotezelor. unei noi unei noi
Extragerea mostre mostre
de pentru un pentru un
concluzii studiu studiu
viitor viitor

Concluziile
generale
si
elaborarea
raportului
de
cercetare

Faza 3 Posibile linii de continuare a studiului

(posterioara
studiului) Diseminarea rezultatelor

În cazul Ipotezei 1 vom analiza

datele provenite din chestionar
folosind metode statistice
descriptive. Astfel, chestionarul a
fost aplicat pe 41 de subiecti cu
varste cuprinse intre 20 si 31 de
ani, dintre care 3 barbati si 38 de
femei m=22,59, s=2.22. 65,9%
dintre participanti au raspuns ca
obisnuiesc sa substitue termeni ce
au un potential ridicat de a evoca
emotii puternice cu termeni în
limba engleza, pe când 58,5% au
declarat ca obisnuiesc sa substitue
termeni jenanti sau tabu din limba
româna cu echivalentul lor în limba
engleza.

Întrebati daca au observat

comportamentele descrise mai sus
la persoanele cunoscute, 95,1% au
raportat ca ar cunoaste persoane
ce obisnuiesc sa substitue termeni
ce au un potential ridicat de a
evoca emotii puternice cu termeni
în limba engleza, iar 90.2% cunosc
persoane ce obisnuiesc sa substitue
termeni jenanti sau tabu cu
termeni în limba engleza.

De asemenea consideram
interesante raspunsurile primite la
intrebarea "Care sunt situatiile în
care folositi cuvinte în limba
engleza?" Iata câteva raspunsuri pe
care le consideram a fii relevante:

"când ma enervez"

"Injurii, exprimarea unor

sentimente sau a unor situatii
problematice care ,transpuse in
engleza sunt mai [...] usor de
transmis"

"cand "poreclim" niste aspecte

personale si folosim eufemisme"

"Când incerc sa exprim o stare

emotionala"

"când doresc sa exprim ceva cu un

mare continut emotional, când sunt
nervoasa "

"conversatii pe un ton glumet,

ludic"

"când simt emotii puternice (mai

ales cele negative)"

În cadrul elaborarii listei de cuvinte

cu ajutorul programului BAW am
folosit o lista de 46 de cuvinte,
derivata din lista propusa de
Siegle, (1994). Proba a fost
aplicata pe 31 de subiecti, dintre
care 12 barbati si 19 femei, cu
vârsta cuprinsa între 20 si 27 de
ani, (m=22.70, s=1.84)

Timpii de reactie obtinuti au variat

de la 0.15 secunde pâna la 8.30
secunde. Mediile timpilor de reactie
pentru fiecare cuvânt au variat de
la 0.85 secunde pana la 2. 46
secunde, cu deviatii standard
cuprinse între 0.29 si 2.98. Pentru
lista de cuvinte afectogene am ales
20 dintre cuvintele cu cea mai mica
medie a timpului de reactie,
aceasta fiind cuprinsa între 0.85
secunde si 1.60 secunde.

În vederea testarii Ipotezei 2,

"Daca un termen afectogen este
transmis in limba engleza, atunci
nivelul intensitatii trairii stresului
emotional asociat transmiterii
cuvantului tinde sa scada", am
folsit un esantion de 42 de subiecti
cu vârsta cuprinsa între 19 si 25 de
ani,dintre care 15 barbati si 27
femei (m=22.02, s=1.48). S-a
constatat o scadere semnificativa a
nivelului stresului emotional de la
0.40 la 0.19 atunci când cuvintele
afectogene au fost citite în engleza.
Diferenta a atins pragul
semnificatiei statistice t=4.950,
p=0.000, pentru alpha=0.01
bilateral. Se confirma astfel ipoteza
cercetarii si se infirma ipoteza de
nul.

3.2 Interpretarea rezultatelor

Datele extrase cu ajutorul

instrumentelor folosite ne permit sa
extragem o serie de concluzii
privitoare la ipotezele emise. Astfel
în ceea ce priveste Ipoteza 1
rezultatele nu ne permit emiterea
unei concluzii finale.

Procesarea datelor ne poate doar

confirma faptul ca o parte din
esantionul testat prezinta
comportamenul descris. Nu putem
concluziona însa cât de extins sau
ce pondere are acesta în
comunicarea interpersonala. Nu
sunt complet lipsite de semificatie,
credem noi, raspunsurile
participantilor la itemii prezentati,
în special in cadrul întrebarilor cu
raspuns deschis. Aceasta
investigatie deschide un drum spre
cercetari ultrioare, care ar putea
mai bine stabilii specificitatea si
extinderea fenomenului socio-
lingvistic cercetat.

În cazul Ipotezei 2, confirmata

pentru un prag p<0.01 putem
spune ca într-adevar, termenii
afectogeni comunicati în limba
engleza provoaca un nivel
semnificativ mai scazut de stres
emotional emitatorului decât cele
comunicate în limba româna.

Acest lucru poate fi datorat faptului

ca participantii nu au fost constienti
de semnificatia unora dintre
cuvintele prezentate în engleza.
Respingem însa acesta teorie,
fiecare participant fiind întrebat
daca este vorbitor de limba engleza
înainte de aplicarea probei. De
asemenea cazurile în care s-au
semnalat cuvinte necunoscute în
limba engleza au fost eliminate din
studiul final.

Putem sa explicam nivelul mai

ridicat al stresului resimtit la
enuntarea termenilor în limba
româna ca un rezultat al asocierii
lor cu situatii reale, de natura sa
provoace reactiile emotionale
observate în studiul efectuat.
Cuvintele din limba engleza fiind
asociate mai degraba unor situatii
ce au o probabilitate scazuta de a
declansa reactii emotionale
puternice (filme, mass media, etc),
astfel participantii simtind o
detasare de semificatia cuvântului.

Putem extrapola considera deci

datele obtinute aici pentru a explica
de ce din un numar de tineri aleg
sa îsi exprime trairile emotionale
folosind termenii derivati dintr-o
limba straina? Noi spunem ca da.
Consideram ca scaderea pragului
de stres emotional resimtit de
emitator este o explicatie
multumitoare pentru fenomenul
descris.

Nu putem face înca supozitii în

legatura cu potentialele beneficii
sau dezavanntaje ale acestui
comportament. Deschide acesta noi
cai de comunicare interpersonala
sau le înrautateste pe cele deja
existente?

Nu putem decât sa luam în

considerare tema ca o viitoare
directie de cercetare.

4. Concluzii si aprecieri
finale.
Ne-am propus în cadrul cercetarii
de fata sa investigam un fenomen
socio-ligvistic de actualitate.
Prezenta tot mai puternca a limbii
engleze in limbajul cotidian a dus la
dezvoltarea unui comportament
desemnat de catre autorii autorul
lucrarii de fata demn de investigat.

Actualitatea subiectului cât si lipsa

unei perspective phisihologice în
literatura de specialitate sunt
motivele principale pentru care am
ales sa ne concentram atentia
asupra temei alese.

Ne-am propus asadar sa

evidentiem existenta fenomenului
în cadrul populatiei tinta precum si
sa încercam sa gasim o posibila
explicatie pentru acesta.

Consideram ca, desi studii

aditionale sunt necesare pentru a
mai bine evidentia impactul pe care
fenomenul studiat îl are la nivelul
populatiei, modelul explicativ
propus este unul valid.

Asfel am presupus pornit de la

premisa ca termenii afectogeni
transmisi în limba engleza provoaca
un nivel semnificativ mai scazut al
stresului emotional decât aceasi
termeni comunicati în limba
româna. Ipoteza s-a confirmat,
oferind astfel o explicatie pentru
preferinta folosirii limbii engleze în
vederea comunicarii termenilor
afectogeni.

Lucrarea de fata a întâmpinat si o

serie de dificultati, atât de natura
tehnica cât si de natura
teoretica.Prima dificultate de acest
fel a fost surprinderea unui
fenomen în plina desfasurare pe
care îl puteam observa la nivel
empiric, intr-un set de ipoteze si
într-un model experimental valid.

De asemenea, datorita specificitatii

geografice si culturale a
fenomenului, ne-a fost dificil sa
gasim o fundamentare teoretica
adecvata. Astfel, a fost o dificultate
reala gasirea materialului teoretic
relevant studiului.

Folosirea instrumentului TVSA a

reprezentat, de asemenea, o
dificultateo provocare interesanta.
Controlarea tuturor variabilelor
(zgomote de fundal, etc) precum si
diferitele provocari alte interferente
tehnice legate de folosirea unui
astfel de instrument au fost pe de o
parte obstacole considerabile, însa
si mari surse de experienta.

În retrospectiva, folosirea unei

singure metode de detectare a
stresului (VSA) nu pare suficienta.
Rezultatele studiului ar fi mai
sigure daca s-ar folosii o serie de
instrumente capabile sa detecteze
stresul emotional, cum ar fi
raspunsul galvano-cutanat,
tensiunea arteriala, etc.

De asemenea simpla lista de

cuvinte afectogene ar putea fi
înlocuita cu o scurta naratiune sau
cu o situatie pe care particpantii
vor fi rugati sa o descrie. Neajunsul
unei liste de cuvinte este faptul ca
de multe ori subiectii pot trece prin
ea foarte rapid, fara suficient timp
pentru a "procesa" semnificatia
cuvântului.

Deosebit de interesanta a fost

confruntarea cu nevoia de a folosi o
lista de cuvinte afectogene.
Necesitatea unei baze de date ce sa
contina valenta emotionala, gradul
de concretete a cuvintelor,
frecventa lor in limbaj, etc, a
devenit evidenta în urma studiului
realizat. Un studiu pe acest subiect
ar fi o directie buna pentru o
eventuala cercetare ulterioara

Consideram ca evidentierea unor

schimbari în plan afectiv în
folosirea celei de-a doua limbi
achizitionate reprezinta o
descoperiredeschiderea unei linii de
studiu semnificativea, majoritatea
studiilor preocupate cu achizitia si
folosirea celei de-a doua limbi
axându-se mai degraba pe
elemente de natura cognitiva.

De asemenea, studierea unui

fenomen de mare actualitate nu
poate decât sa contribuie la mai
buna întelegere a limbajului si a
felului în care acesta ne
influenteaza atât la nivel
comportamental cât si la nivelul
proceselor pshihice.

În concluzie suntem e parere ca

studiul de fata a reusit sa surprinda
satisfacator subiectul propus,
precum si sa ofere un model
explicativ competent.

Lista referintelor
bibliografice
ADRIANA STOICHIȚOIU-ICHIM
(2006) Aspecte ale influentei
engleze in româna actuala.
Bucuresti: Editura Universitatii
din Bucuresti

Atchinson, Jean (1998) The

articulate mammal London:
Routledge

Atkinson, Rita L.; Atkinson, Richard

C (2002) Introducere în
psihologie Bucuresti : Editura
Tehnica

AVRAM, MIOARA (1997) - Anglicismele în limba

româna actuala Bucuresti: Editura
Academiei Române.

Baiceanu Leonard, 2004 Dictionar

ilustrat de psihologie Bucuresti: Ed
Tehnica

Cestaro, V (1995) Department of

Defense Polygraph Institute,
Ftort McClellan, AL. "A
comparison Between Decision
Accuracy Rates Obtained Using
the Polygraph Instrument and
the Computer Voice Stress
Analyzer in the Absence of
Jeopardy

Danion, J.-M., Kauffmann-Muller, F.,

Grangé, D., Zimmermann, M.-
A., & Greth, P. (1995).
Affective valence of words,
explicit and implicit memory in
clinical depression. Journal of
Affective Disorders, 34, 227-
234.

Dietrich, D. E., Emrich, H. M.,

Waller, C., Wieringa, B. M.,
Johannes,S., & Münte, T. F.
(2000). Emotion/cognition-
coupling in word recognition
memory of depressive
patients: An event-related
potential study. Psychiatry
Research, 96, 15-29.

Dumitrascu N. (2005) - Tehnici

proiective în evaluarea
prsonalitatii Bucuresti: Editura
Trei

Epure, Elena (2004) Dictionar de cuvinte

împrumutate din limba enleza. Bucuresti:
Editura ALL Educational

Freud, Sigmund (2002) Comicul si

umorul Bucuresti: Editura Trei

Golu Mihai (1980) Natura si baze

neurofiziologice ale stresului.
Bucuresti: Editura stiintifica si
enciclopedica

Goupil Georgette (1991) Hans

Selye: întelepciunea stresului
Bucuresti: Editura Coresi

Greg J. Siegle, Rick E. Ingram si

Georg E. Matt Affective
Interference ( : An Explanation
for Negative Attention Biases
in Dysphoria? Cognitive
Therapy and Research, Vol.
26, No. 1, February , pp. 73-
87

Jung C. G. (1910) The Association

Method, American Journal of
Psychology, 31, 219-269

Minulescu Mihaela (2001) - Tehnici

Proiective, Bucuresti: Editura
Titu Maiorescu

Lippold, O., Redfearn, J., Vuco, R.

(1957)."The Rhythmical
Activity Of Groups Of Muscle
Units In The Voluntary
Contraction Of Muscle." The
Journal Of Physiology, August

Lippold, O. (1970)"Oscillations In
The Stretch Reflex Arc And
The Origin Of The Rhythmical
8-12 C/S Component Of The
Physiological Tremor." The
Journal Of Physiology,
February

MELISSA L.-H. VÕ, ARTHUR M.

JACOBS, and MARKUS
CONRAD Cross-validating the
Berlin Affective Word List.
Freie Universität Berlin, Berlin,
Germany, Behavior Research
Methods

Michael Devitt, Kim Sterelny (2000)

 Limbaj si realitate: o
introducere în filozofia
limbajului; Bucuresti: Editura
Polirom

Siegle, G. J. (1994). The Balanced

Affective Word List Creation
Program. Available at
www.sci.sdsu.edu/CAL/wordlist.h

Rezumat
Teoriile actuale legate limbaj si
achizitia limbii secunde ignora în
mare partea efectul pe care
comunicarea într-o limba straina îl
poate avea asupra proceselor
afective. Bazat pe observatie
empirica, precum si de studii
lingvistice am decis sa studiem
efectul prezentei tot mai mari a
limbii engleze în comunicarea
interpersonala.

Lucrarea de fata si-a propus sa

investigheze daca termenii
afectogene tind sa fie transmise în
limba engleza precum si daca
termenii afectogeni comunicati în
limba engleza provoaca un nivel
redus de stres emotional în cadrul
emitatorului în comparatie cu
aceias termeni comunicati în limba
romana.

În vederea testarii primei ipoteze

am folosit un chestionar explorativ
cu 12 întrebari, aplicat pe 42 de
subiecti. În cazul celei de-a doua
ipoteze am folosit un model
experimental, participantii fiind
rugati sa citeasca o serie de 40 de
cuvinte afectogene, 20 în limba
romana, 20 în limba engleza. În
vederea validarii listei de cuvinte
afectogene, derivata din lista lui
Siegle (1994) am folosit o proba
inspirata din modelul folosit de
Melissa et al(2006). Subiectii au
fost rugati sa stabileasca valenta
emotionala a unei serii de 46 de
cuvinte. S-a înregistrat timpul de
reactie. Cuvintele cu timpul de
reactie cel mai scurt au fost
desemnate afectogene. Nivelul de
stres a fost evaluat folosind Voice
Stress Analyzer.

S-a constatat o scadere

semnificativa a nivelului stresului
emotional de la 0.40 la 0.19 atunci
când cuvintele afectogene au fost
citite în engleza. Diferenta a atins
pragul semnificatiei statistice
t=4.950, p=0.000, pentru
alpha=0.01 bilateral. Se confirma
astfel ipoteza cercetarii.

Procesarea datelor derivate din

chestionar ne poate doar confirma
faptul ca o parte din esantionul
testat prezinta comportamenul
descris. Nu putem concluziona însa
cât de extins sau ce pondere are
acesta în comunicarea
interpersonala.

Cea de-a doua ipoteza se confirma

pentru un prag p<0.01 putem
spune ca într-adevar, termenii
afectogeni comunicati în limba
engleza provoaca un nivel
semnificativ mai scazut de stres
emotional emitatorului decât cele
comunicate în limba romana. Am
explicat aceasta tendinta prin
prisma faptului ca stresului resimtit
la enuntarea termenilor în limba
romana sunt un rezultat al asocierii
lor cu situatii reale, de natura sa
provoace reactiile emotionale
observate în studiul efectuat, cele
provenite din limba engleza fiind
întâlnite de catre participanti în
situatii ce au o probabilitate
scazuta de a declansa reactii
emotionale puternice (filme, mass
media, etc)

Abstract
Theories linked the current
language and second language
acquisition in large part ignores the
effect that communication in a
foreign language can have on
emotional processes. Based on
empirical observation, and
linguistic studies, we decided to
study the effect of increasing the
presence of English in interpersonal
communication.
It's also proposed to investigate
whether the affective terms tend to
be transmitted in the English
language and whether the affective
terms communicated in English
language causes a reduced level of
emotional stress in the emitter
compared with the same terms
communicated in Romanian.
In order to test the first
hypothesis we used an explorative
questionnaire with 12 questions,
applied to 42 subjects. If the
second hypothesis we used an
experimental model, participants
are asked to read a series of 40
affective words , 20 in Romanian,
20 in English. In order to validate
the list of affective words, derived
from the list of Siegle (1994) we
used a sample of inspired model
used by Melissa et al (2006). The
subjects were asked to establish
the emotional valence of a series of
46 words. The reaction time was
recorded. The words with the
shortest response response times
were designated affective. The
level of stress was assessed using
Voice Stress Analyzer.
We found a significant decline in
the level of emotional stress from
0.40 to 0.19 when affective words
were read in English. The
difference reached the statistical
significance threshold t = 4,950, p
= 0,000, for bilateral alpha = 0.01.
It thus confirms the research
hypothesis.
The processing of data derived
from the questionnaire can only
confirm that a part of the sample
tested presents the proposed
behavior. We cannot, however
conclude what share this has in
interpersonal communication.

The second hypothesis is confirmed

for a threshold p <0.01 we can say
that indeed, the affective terms
communicate in English are causing
a significantly lower level of
emotional stress than those
transmitted in Romanian. We have
explained this trend in the light of
the fact that stress associated with
terms in the Romanian language is
a result of their association with
actual situations, likely to provoke
the emotional reactions observed in
the study conducted, while the
English terms are more commonly
associated with situations that have
fewer chances to cause stress
reactions (movies, the media, etc.)

ALTE DOCUMENTE

Toleranta

Violenta din jocurile video

influenteaza in mod direct
mintea copiilor

Viata psihica interioara ca

obiect al psihologiei. Sigmund
Freud. Biografie si opera.
Concepte de baza ale
psihanalizei.

Factori conditionali ai invatarii

CREATIVITATEA

TEHNICA REFLECTARII
SENTIMENTELOR

Testul Dr. Phil

A VEDEA NU ESTE TOTUNA

CU A PRIVI

Unul dintre cele mai tembele

lucruri pe care mi se intampla
sa le vad la televizor este
folosirea rasetelor inregistrate
in serialele 'umoristice'

PSIHANALIZA:
AUTONOMIZARE SAU
SUPRAALIENARE A
SUBIECTULUI

ASPECTE PSIHOLOGICE ALE

COMPORTAMENTULUI
APARENT IN PSIHOLOGIA
COMUNICARII

Document Info

Accesari:
Apreciat:

Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat
pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca
merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul:
in pagina web a site-ului tau.

<a
href="https://www.scritub.com/sociologie/psih
ologie/Aspecte-specifice-ale-
comunica7117749.php" target="_blank"

eCoduri.com - coduri postale,

contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si

conditii de utilizare

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024)