CURS 4

B. Abuzul de poziție dominantă

1. Definiții
- art. 6 alin. 1 din Legea nr. 21/1996: abuzul de poziție dominantă: folosirea în mod abuziv
de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziţii dominante deţinute pe piaţa
românească sau pe o parte substanţială a acesteia;
- art. 102 TFUE: folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei
poziții dominante deținute pe piața internă sau pe o parte semnificativă a acesteia, în
măsura în care poate afecta comerțul dintre statele membre;
- există poziție dominantă atunci când poziția deținută pe piață de o întreprindere:
- îi dă puterea de a obstrucționa menținerea unei concurențe efective pe piață în
cauză;
- îi oferă posibilitatea de a se comporta, într-o măsură apreciabilă, independent de
concurenții săi, clienții săi și, în ultimă instanță, de consumatorii săi;
- se prezumă, până la proba contrară, că una sau mai multe întreprinderi se află în poziţie
dominantă, în situaţia în care cota ori cotele cumulate pe piaţa relevantă, înregistrate în
perioada supusă analizei, depăşesc 40%;
- există două forme de dominație:
- dominația individuală (deținută de o singură întreprindere); aceasta se află de regulă
po
poziție de monopol;
- dominația colectivă (dominația deținută de două sau mai multe întreprinderi);
- aceste întreprinderi acționează împreună pe o anumită piață sau au
posibilitatea
de a adopta aceeași linie de conduită concurențială pe piață;
- acest caracter colectiv al poziției dominante nu trebuie să ducă la o confuzie
între
abuzul de poziție dominantă și înțelegerile anticoncurențiale; pot exista
înțelegeri

1
 anticoncurențiale fără a exista o poziție dominantă sau o poziție dominantă
colectivă fără a exista o înțelegere anticoncurențială; cele două pot bineînțeles
și coexista;
- atât dreptul național, cât și cel european, interzic numai abuzul de poziție dominantă, iar
nu simplul fapt de a deține o poziție dominantă pe piață;
- abuzul de poziție dominantă implică următoarele aspecte:
- caracterul obiectiv al abuzului (pentru a fi reținut acest abuz nu este necesară
probarea
atitudinii subiective);
- denaturarea concurenței (ca urmare a prezentei întreprinderii dominante, nivelul
concurenței a scăzut);
- afectarea intereselor consumatorilor;
- obligația de diligență în ceea ce privește structura concurenței; întreprinderea aflată
în
poziția dominantă are o responsabilitate particulară, pe măsura puterii sale, și anume
aceea de a nu aduce atingere concurenței efective pe acea piață;
2. Exemple de folosire abuzivă a unei poziții dominante
a) impunerea, în mod direct sau indirect, a unor preţuri inechitabile de vânzare ori de
cumpărare sau a altor condiții de tranzacționare inechitabile;
- prețurile nu sunt determinate prin negocieri, ci prin forțarea clienților de a plăti un preț în
care nu se reflectă raportul preț/calitate și nici nu este rezultatul interacțiunii dintre cerere
și ofertă;
- întreprinderea aflată în poziție dominantă profită de lipsa alternativei clienților, pentru a-și
maximiza propriile profituri;
b) limitarea producţiei, comercializării sau dezvoltării tehnologice în dezavantajul
consumatorilor;
c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii
echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurențial;
- se produce un abuz prin discriminare;
- întreprinderea aflată în poziție dominantă practică tratamente diferențiate față de
partenerii săi comerciali;

2
d) condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii
suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au
legătură cu obiectul acestor contracte;
- este cazul contractelor legate; clienții care cumpără un produs trebuie să cumpere și un alt
produs de la întreprinderea dominantă; legarea poate fi tehnică (un produs este proiectat în
așa fel încât nu funcționează adecvat decât cu produsul legat) sau contractuală (clientul care
cumpără produsul se angajează să cumpere și produsul legat);
- este și cazul contractelor cuplate (grupate); în acest caz produsele sunt oferite împreună
(produsele sunt vândute numai împreună) sau produsele sunt puse la dispoziție și separat,
dar suma prețurilor, atunci când sunt vândute separat, este mai ridicată decât prețul grupat
(reducere multiprodus);