TEHINICI DE COMUNICARE SI DEZVOLTARE PERSONALA

MIKULOVIC

ZLATE „Omul nu se naste cu personalitate, ci devine personalitate.”

Edificarea personalitatii debuteaza in perioada copilariei si se desfasoara pe
tot parcursul vietii. Aceasta nu se realizaza constant si permanent, ci
discontinuu, nu permnent egal si perfect. Pentru a deveni personalitate omul
trebuie sa indeplineasca anumite criterii:-sa fie constient de lume, de altii, de
sine, sa isi construiasca un sistem propriu de norme si valori in raport cu
lumea si cu sine;-sa elaboreze, sa sustina si sa argumenteze principii
valoroase;-sa se puna in valoare;-sa se faca recunoscut; Deci comunicarea
este un mecanism psihic de reglare care contribuie la dezvoltarea si
devenirea umana.

DEFINITIILE COMUNICARII Comunicarea este procesul de transmitere a

mesajelor in scopul generarii de sensuri. DEX: Comunicarea este definita ca
o relatie intre indivizi, fiind in primul rand o perceptie care se bazeaza pe
impartasirea voluntara sau nu a inforamtiilor menite sa clarifica sa sa
sugestioneze un om sau un grup de oameni care se afla in rol de receptori;
Comunicarea a fost definita ca o forma particulara a relatiei de schimb intre
2 sau mai multe persoane, 2 sau mai multe grupuri;
Comunicarea este „ansamblul proceselor psihice si fizice prin care se
efectueaza operatia de punerein relatie a unei persoane sau a mai multora, cu
o alta sau mai multe, in vederea atingerii unor obiective.”(Anizeu si Martin)
ESENTIALE PENTRU COMUNICARE SUNT: -relatia dintre indivizi sau
grupuri; -schimbul, transmiterea si receptarea informatiilor; -modificarea
voita sau nu a comportamentului celor angajati in comunicare.
. Emitator---------------canal ----------------receptor
COMUNICAREA ESTE PROCESUL DE TRANSMITERE DE
INFORMATII, IDEI, OPINII, PARERI, FIE DE LA UN INDIVID LA
ALTUL, FIE DE LA UN GRUP LA ALTUL.
Elementele diagramei schematice (Shannon si Weaver) -sursa de
informatii, cu rol de producere a mesajelor; CREIERUL -
transmitatorul, care transforma mesajul in semnal potrivit pt.
transmitere;VOCEA -canalul, calea prin care mesajul este transmis de
la sursa la receptor;AERUL -receptorul, cu rol de a reface mesajul,
adica efectueaza operatia inversa fatde sursa;URECHEA -destinatarul,
cel caruia ii este transmis mesajul. CREIERUL Doi receptor desi vor
avea aceeasi sursa, pot obtine elemente informationale distincte.
CA PROCES counicarea are urmatoarele trasaturi: -frecventa -periodicitatea
-amplitudinea ; -intensitatea; -natura calitativa a semnalelor si continutul
mesajelor. .
LATURI IMPORTANTE ALE COMUNICARII: -Latura cantitativa; -Latura
semantica; Latura pragmatica Obligatiile eminetului: transmiterea
semnalelor astfel incat sa controleze cu posibilitatile de receptare, preluare,
analiza, prelucrare, rezolvare si reactie a destinatarului -codificarea mesajului
utilizand limbajul cunoscut de destinatar; -alcatuirea mesajelor conform
normelor gramaticii codului care se foloseste. Obligatiile receptorului: -sa
cunoasca sistemele conventionale in care se transmit informatiile; -sa aiba
memorate patternurile de codificare a acestor informatii; -sa poata pune in
corespondenta patternurile mesajelor receptionate cu cele pe care le detine,
pt. a le putea decripta si intelege. -sa existe o minima interactiune prealabila
similara cu mesaje de acest gen. COMUNICAREA ATAT CA
PROCES, CAT SI CA RELATIE, SE CARECTERIZEAZA PRIN
COMPLETITUDINE, PROMPTITUDINE SI FIDELITATE.

ELEMENTELE COMUNICARII
Oamenii : sursa initiaza un mesaj si receptorul este timta intentionata.
Oamenii sunt surse si receptori de mesaje simultan si continuu.
Mesajul : este continutul interactiunii si include simboluri, alaturi de
expresii faciale, corporale, miscari gesturi, contact fizic, ton al vocii si
alte coduri non- verbale. Canalul : este mijlocul prin care un mesaj se
deplaseaza de la sursa la receptor. Trei canale de baza : -simboluri verbale; -
indici nonverbali; -imagini vizuale. Codul : este un aranjament sistematic al
simbolurilor utilizate, pt. a crea semnificatii in mintea diferitelor
persoane. -codurile verbale : limbile vorbite -codurile nonverbale : misacrile
corporale, utilizarea spatiului, a timpului, imbracamintea, accesoriile si
sunetele. .Interferenta/zgomotul : reprezinta orice perturbare intervenita in
procesele de codificare si decodificare ce reduce claritatea unui mesaj, pe
parcursul unui proces de comunicare. .Feedbackul : reactii si raspunsuri la
un mesaj care semnalizaeaza emitatorului daca si cum a fost auzit, vazut si
interpretat mesajul respectiv. .Codarea/decodarea.
LIMBA/LIMBAJ Limba este un ansamblu de semne si reguli gramaticale
stranse la un loc si definite social-istoric. Ea depinde de existenta societatii
umane si este extraindividuala Limbajul definit ca fiind activitatea psihica
de comunicare intre oameni prin intermediul limbii. El are rol de mediator in
desfasurarea si dezvoltarea tuturor celorlalte mecanisme psihice constiente
sau inconstiente. DIFERENTELE IMPORTANTE existente intre limba si
limbaj sunt evidentiate de tipul de fenomen : LIMBA este eleborata de
societae si spunem ca este un fenomen social, pe cand LIMBAJUL este un
fenomen individual, atat in plan fiziologic, cat si in plan psihologic. Putem
considera limbajul ca fiind mijlocul de vehiculare al limbii : el
transforma elementele limbii in elemente specifice care ii apartin. S-a
considerat ca limbajul este innascut, deoarece Chomsky afirma ca creierul
uman, la nastere, poseda o structura nervoasa specifica, cu competente in
realizarea structurilor lingvistice complexe : „maturizarea creierului se
produce prin developarea in sens fotografic a unor structuri deja existente si
nicidecum prin invatare”.

COMUNICAREA – EXPRESIE A CONTEXTULUI.

Contextul social : vizeaza natura relatiei existenta intre cei care comunica.
Se schimba modul interactiunii in cazul comunicarii cu parintii sau fratii,
comparativ cu comunicarea cu prietenii sau alte persoane.
Contextul istoric : este fundalul stabilit de comunicarile anterioare, care
influenteaza comunicarile curente. Contextul psihologic : vizeaza
dispozitia emotionala pe care o are o persoana in timpul comunicarii.
Cntextul cultural : include valorile, credintele, orientarile, convingerile si
normele predominante intr-o societate data.

BARIERE IN COMUNICARE Barierele de comunicare pot fi definite

ca orice obstacol sau dificultate aparuta in procesul de comunicare ce
reduc fidelitatea sau impiedica procesul de comunicare. Bariere de
limbaj : sensuri diferite ale acelorasi cuvinte; diferente de scolarizare si
experienta; -trairi emotionale; -tulburari de limbaj, expresii nepotrivite,
neclare; convingeri preexistente si obisnuite cotidiene. Bariere de mediu -
temperatura, zgomot, lumina puternica etc. asezarea inadecvata a
informatiilor, anunturi, postere cu prea multi termeni de specialitate.
Bariere generate de emitator/receptor :-credintele fiecaruia; -emotiile,
nevoile si intentiile protagonistilor. Bariere de conceptie existenta
supozitiilor/subiectivismului; lipsa de abilitate in transmitere; -neatentie in
primirea mesajului; -concluzii nechibzuite; dezinteresul; obiceiurile in
comunicare. VARIABILELE SPECIFICE
COMUNICARII PSIHOLOGICE Motivatiile umane pot fi „explicite,
implicite sau inconstiente” Individul se afla sub imperiul unor forte
externe(exercitate de mediu) sau interne (reprezentate de istoria de viata a
acestuia si de implicarea lui in comunicare). Asa incat putem considera ca
omul este „un organism in stare de tensiune”. Fortele pot fi de 2 feluri: -
forte positive: imping spre satisfacerea nevoilor de autosatisfacere si
autoimplinire si de indeplinire a obiectivelor; comportament de apropiere.
forte negative: raspunde nevoilor de evitare a obiectelor, situatiilor,
oamenilor sau evenimentelor posibil periculoase. comportament de evitare.
COGNITIVE Oamenii sunt influentati de sistemul cognitiv, mental,
informatiile, credintele, atitudinile si opiniile lor. -sistemul cognitiv
determina organizarea logica si interpretarea mesajelor. Reprezentarea
de sine este constituita din eul intim si eul public. EUL INTIM se refera la
imaginea pe care fiecare si-o construieste despre sine -eul intim este
necunoscut celorlalti, dar el determina comportamentul individului in relatie
cu ceilalti. -EUL PUBLIC, eul declarat, este imaginea prezentata celorlalti.
-determina o conduita
specifica. . SOCIALE Rolul si
statutul social -pozitia ocupata de un individ in sistemul social de care
apartine; PERTURBARI: -conflictul de roluri; -rigiditatea rolurilor.
Prejudecatile si stereotipurile Depind de -istoria grupului de apartenenta; -
istoria de viata a acestuia. ROLUL LOR este de a predetermina si de a
canaliza comuniccarea, insa de cele mai multe ori au efectul contrar.

AXIOMELE COMUNICARII „CANNOT NOT” , „NU SE POATE SA

NU” -Nu se poate sa nu comunici. „CONTENT AND
RELATIONSHIP”, „CONTINUT SI RELATIE” -Comportamentul nu
are opozitie, nu se poate sa nu ai reactie la comportamente.
„PUNCTUATTION”, „PUNCTUATIE” -Natura unei relatii depinde de
punctuatia la care apeleaza partenerii de comunicare. DIGITAL AND
ANALOGIC” -Comunicarea umana implica atat modalitati digitale, cat
si analogice. SYMETRIC OR COMPLEMETARY” Mecanismele
comunicarii umane sunt fie simetrice, fie complementare, in functie de
relatia dintre parteneri, bazata pe egalitate sau diferente.

Axioma 4: „Comunicarea se bazează atât pe informaţie în formă digitală

(procesată de sistemul nervos central), cît şi pe informaţie analogică
(procesată de sistemul neurovegetativ)”. Informaţia digitală se conţine
în simboluri, este transpusă în cod binar, la nivelul neuronilor şi
sinapselor. Informaţia analogică este conţinută în stimulii non-verbali şi
este transpus în limbaj biochimic, la nivel hormonal.

Axioma 2: „Comunicarea se dezvoltă pe două planuri: planul

conţinutului şi planul relaţiei. Primul oferă informaţii, iar al doilea oferă
informaţii despre informaţii”.

Ceea ce înseamnă că aceleaşi cuvinte spuse de oameni diferiţi, pot avea

semnificaţii diferite în dependenţă de modul în care sunt spuse, de
accentele pe care le pune vorbitorul, adică comunică lucruri diferite.

Axioma 3: „Comunicarea este un proces continuu ce nu poate fi abordat

în termeni de cauză-efect sau stimul-răspuns”. Acest fapt înseamnă ca
nu trebuie să căutăm o cauză unică pentru un act de comunicare,
deoarece comunicarea este permanentă.

CLASIFICARI ALE COMUNICARII TIPURI DE COMUNICARE

Comunicarea este un fenomen psihologic, antropologic, sociologic de o
mare complexitate; ea circumscrie astfel o mare diversitate de forme in
 functie de canalele utilizate : -comunicare verbala -comunicare nonverbala
in functie de scopul si stilul comunicarii : -comunicare formala -comunicare
informala in functie de continut si eficienta : -comunicare informativa -
comunicare afectiva -comunicare indispensabila in functie de nr. de
participanti : -coumunicare intrapersonala -comunicare interpersonala in
functie de interactiune : -comunicare in grup mic -comunicare publica.

Tipuri de comunicare in functie de canalele utilizate Comunicare verbala -

mesajul este transmis verbal (oral/scris); -comunicarea se face prin cuvinte;
Obiectivul oricarei comunicari este acela de a ne face intelesi.
COMUNICAREA ORALA -se folosesc cuvinte rostite; -discutii fata in fata; -
dialoguri telefonice, video, radio, televiziune, voce prin internet; Comunicarea
orala este influentata de tonul, volumul, viteza si claritatea vorbirii. Unul dintre
avantajele comunicarii orale este ca aduce feedback rapid. Dezavantajul, este
ca un utilizator nu are musai timp si nu poate sa se gandeasca profund la ceea
ce discuta. COMUNICAREA SCRISA -sunt folosite cuvinte, semne sau simboluri
scrise Mesajul, in acest tip de comunicare, este influentat de vocabularul si
gramatica utilizate, in stilul de scriere, de precizia si claritatea limbajului utilizat.
Avantajele : -mesajele pot fi editate si revizuite; -inregistrari ale mesajelor vocale
pt. studiu ulterior; feedback adecvat; Dezavantaje : -nu aduce feedback instantaneu;
-este nevoie de mai mult timp pt. a compune un mesaj scris; 2. Comunicare
nonverbala Consta in trimiterea sau primirea de mesaje in absenta cuvintelor
Vizand limbajul corporal al vorbitorului, poate ajuta receptorul sa interpreteze
si sa inteleaga mai bine mesajele primite. Rolurile : -de transmitere : idei,
informatii etc. -in nunatarea si precizarea comunicarii in a facilita exprimarea

Comunicarea nonverbală
si intelegerea intre oameni

poate completa un mesaj, prin ticuri verbale

și prin gesturi comportamentale. Corpul
oferă semnale conștiente și subconștiente,
iar dacă ceea ce spunem nu este sincronizat
cu limbajul nonverbal, putem transmite un
mesaj greșit. Mai jos sunt principalele
motive pentru care comunicarea nonverbală
este importantă:

 Îi ajută pe cei din jur să înțeleagă ce

spui – de exemplu, dacă vorbești
despre o problemă de mare
importanță pentru tine, expresia
facială și gesturile îi ajută pe ceilalți
să înțeleagă și importanța mesajului
comunicat. De asemenea, dacă
zâmbești sau dai din cap aprobator,
le arăți celorlalți că îi asculți și că
ești de acord cu ei;
 Arată că ai încredere în tine – de
multe ori, persoanele sigure pe ele
transmit acest lucru. Mai mult, cele
care vor să pară mai încrezătoare,
de exemplu, la un interviu de
angajare, ar trebui să țină umerii
drepți, capul în poziție relaxată și să
mențină contactul vizual;
 Te ajută să faci o (primă) impresie
bună – se crede că persoana din față
își face o impresie despre tine în
mai puțin de șapte secunde, uneori,
înainte de a spune ceva. De aceea,
este important să fii atent la
comunicarea nonverbală (gesturi,
ticuri, ținută etc.).
 GESTURILE sunt unele dintre cele mai importante modalitati care
transmit informatii despre oameni gesturile aulice care dau informatii despre
starile afective ale emitatorului; -gesturile obisnuite : salutul militaresc,
salutul ceremonios; -gesturile simbolice : exprima aprobare, entuziasm, ex.
aplauzele, aruncarea sepcilor in aer. Stiinta care studiaza gesturile se
numeste KINEZICA. -gesturile dispun de o anume intensitate, durata,
amplitudine, ritm. GESTICA- obiectul de studiu al kinezicii. (miscarile
corpului) Graur precizeaza 5 categorii de gesturi: 1.GESTURI
ILUSTRATOARE : -gesturile indicatoare, pictografice(desenarea obiectelor
cu mana in aer) -gesturi spatiale(aratarea distantelor, marimilor cu ajutorul
mainilor) -gesturi kinetografice (mangaierea sau apasarea stomacului pt
sugerarea foamei) -gesturi-baston(virgule, puncte sau paranteze gesticulate
cu mainile)-gesturi ideografice(ridicarea sprancenelor, pauze sugestive in
vorbire 2.GESTURI REGLATOARE : regleaza debitul vorbirii si luarile de
cuvant. 3.GESTURI ADAPTATOARE : scarpinatul in cap, rosul unghiilor
4.GESTURI-SEMNAL : sunt involuntare, spontane, care exprima emotiile
(topaitul de bucurie, inghetarea de frica) 5.GESTURI-EMBLEMA :
simbolicesau codate (gestul victoriei). INCURAJAREA se regaseste atunci
cand interocutorul spune ceva pozitiv partenerului, cu care poarta o discutie.
RIPSOTA se intampla atunci cand ascultatorul nu este de acord cu ce spune
partenerul lui de discutie. INTRERUPERILE apar atunci cand o pers.
spune ceva si interlocutorul vorbeste pesteea. PRONUMELE personele care
spun mai frecvent cuv. EU sunt mai preocupate de ele insele, pe cand pers.
care folosesc cuv. NOI, nu doresc sa faca referire la pers. lor. PUMNII
adesea oratorii pt a sublinia o idee din discursul pe care il prezinta si pt a
implica auditorul in mod activ, isi agita pumnul strans in lateralul capului.
POSTURA e importanta pt a identifica felul in care indivizii se raporteaza
intr-o comunicare. Tipuri de indicatori comportamentali : 1.MASCATI ;
semnale care pot da de gol ca ce se transmite inseamna un alt lucru, decat ce
este in realitate, in conditiile in care sutn facute timid, fara sa fie
constientizate si observate. Ex: ticuri : pozitionarea unui deget la gura,
atingerea buzelor. 2.REALI/ FALSI ; -REALI : transpiratia, inrosirea fetei,
pulsul -FALSI : formeaza impresii eronate, deoarce contureaza o anumita
imagine a persoanei, duc la anumite perceptii despre ea, desi realitatea nu
este aceasta. Indicatori contrafacuti. -COMPORTAMENTALI INCERTI :
purtarea incaltamintei cu toc de catre femei pt a da senzatia de inaltime,
plansul fals etc. 3.COMPORTAMENTALI USUALI sunt zambetele,
inrosirea fetei, 4.INDICATORI LEGATI, CONDITIONATI DE TIMP
SI INDICATORI PLASATI IN TIMP. Majoritatea oamenilor
gesticuleaza, atunci cand nu pot exprima un cuvant, cand se confrunta cu
lapsus, sau cand se blocheaza, pt a exprima nonverbal ceea ce nu pot spune.
5.CU CARACTER DE PREDICTIE Ex: indicatorii ce anunta un pericol,
o amenintare si reactii la acestea. .INDICATORII CARE DAU DE GOL
Ex: cand o persoana roseste, interlocutorii stiu ca ii este rusine sau jena.
7.INDICATORII TERITORIAL Oamenii cu un anumit statut social,
folosesc si detin mai mult spatiu, au locuinte mari, birouri spatiaose, iar
interlocutorii le recunosc si le valideaza pretentiile, acordandu-le mai mult
spatiu. 8.INDICATORI POSTULARI Postura este un izvor de informatii
despre statutul unei persoane, sau despre ce doreste sa pretinda aceasta ca
este. Ex: BDSM INDICATORI DES INTALNITI : 1.Zambetul :-sigilat -
fortat 2.Cascatul : -de plictiseala , tranzitoriu , -pt detensionare , -
amenintator 3.Vocea: sunetele joase caracterizeaza dominanta si impunerea
Sunetele inalte caracterizeaza submisivitatea si conduita concilianta
4.Atingerea : cele mai frecvente atingeri loc intre oamenii care sunt in
pozitii similare intr-o structura. 5.Privirea : este reglementata de statutul
social si de relatia dintre indivizi. INDICATORI AI SUPUNERII a.Umerii
ridicati si spatele incovoiat sunt asociati cu supunerea. b.Miscarile capului
c.Ridicarea sprancenelor cu ochii inchisi INDICATORI DEFENSIV
Posturi adoptate de oameni care arata subimisivitatea: 1.IN PICIOARE -
postura paralela- ex: postura scolarului in raport cu profesorul postura
foarfeca-picioarele se tin intinse, drepte si incrucisate la glezne sau genunchi.
-postura lamei indoite- 2.ASEZAT -picioarele sunt asezate inapoi, chiar
ascunse, aratand tendinta de a nu deranja -genunchii sunt apropiati sau
picioarele sunt incrucisate la nivelul coapsei, sau al gleznelor; -„prinderea cu
bratul” -„bandoliera”, bratul este intins peste piept si apuca umarul opus -
„bandoliera dubla” -„presa”, o mana este pozitionata cu palma in sus si
cealalta este pusa peste ea. -„coada de porumbel”, degetele ambelor maini
sunt intrepatrunse Indicatori ai privirii asociati cu supunerea : -plecarea
privirii , -pendularea , -ochii mariti. Este de mentionat faptul ca
aproape niciodata oamenii nu adopta in mod constient niciuna dintre
aceste pozitii ilustrate mai sus, ci le preia prin imitatie din cultura in
care traiesc, sau le manifesta instinctiv.

INDICATORI DE COMUNICARE NONVERBALA : 5 ROLURI

1.Repetare 2.Contradictie 3.Inlocuire: ochii transmit alte mesaje
4.Completare : lovituri de incurajare 5.Accentuare tonul vocii, intonatie
TIPURI DE COMUNICARE IN FUNCTIE DE SCOPUL SI STILUL
COMUNICARII 1.FORMALA -comunicarea formala are loc in stil
formal si oficial Ex: intalnirile profesionale, corporativiste, si conferintele. -
nu se foloseste argoul sau limbajul urat si este necesara pronuntia corecta.
2.INFORMALA -se refera la discutii intamplatoare si este caracteristica
conversatiilor dintre membri de acelasi nivel, ai unei organiztii, intre prieteni
si familie. , -este permisa utilizarea termenilor argotici si limbajul urat, astfel
de cuvinte nu sunt restrictionate. , -ajuta la construirea relatiilor.
TIPURI DE COMUNICARE DIN PCT DE VEDERE AL
CONTINUTULUI SI EFICIENTEI 1.INFORMATIVA -Limba nu
codifica direct faptele despre lume, in schimb vorbitorii si ascultatorii se
bazeaza pe iposteze comune, ceea ce le permite sa comunice mai eficient.
2.AFECTIVA este comunicarea cu cineva(sau ceva) fie cu afect sau cu
privire la acesta. -majoritatea oamenilor stiu sa exprime, recunoasca si sa
gestioneze emotiile. 3.INDISPENSABILA comunicarea poate crea sau rupe
o relatie, poate incepe sau pune capat unui „razboi”. Poate ca acseta este cel
mai important lucru pe care oamenii il fac in viata cotidiana. -cultura are un
impact major asupra comunicarii. TIPURI DE COMUNICARE IN
FUNCTIE DE NUMARUL DE PARTICIPANTI 1.COMUNICAREA
INTRAPERSONALA este comunicarea in care o persoana este atat
emitator, cat si receptor. Se realizaeaza pe baza dialogului interior, care apare
in mintea acesteia atunci cand vb cu ea innsasi. 2.COMUNICAREA
INTERPERSONALA este caracterizata de interactiunea formala sau
informala, de transmitere a mesajelor intre cel putin 2 pers care au o relatie
indentificabila intre ele, cu roluri de emitatori, respectiv de receptor, in
virtutea unui scop, cu existenta posibilitatii de feedback imediat. FORME
DE COMUNICARE INTERPERSONALA: a) CONVERSATIA se
bazeaza pe oralitate si presupune interactiunea dintre indivii. , -se
diferentiaza de alte acte comunicationale datorita actiunii reciproce,
neintrerupte a participntilor. b. CORESPONDENTA se poate efectua in scris
sau electronic, se bazeaza pe dialog, pe transmiterea mesajelor, fara a fi
necesara prezenta. -este nelimitata in spatiu si timp. TIPURI DE
COMUNICARE IN FUNCTIE DE INTERACTIUNE
1.COMUNICAREA IN GRUP MIC (3-20 PERSOANE)
2.COMUNICAREA PUBLICA (PESTE 20 PERSOANE) -Comunicarea
publica se bazaeaza pe un emitator si mai multi receptori, care alcatuiesc un
public. -Emitatorul are rolul de a transmite informatii intentionate si
convingatoare. -feedbackul este diminuat Uneori comunicarea publica
vizeaza realizarea consolidarii sau schimbarii atitudinilor, comportamentelor
membrilor unui grup. SE bazeaza pe un discurs care exprima informatiile in
asa fel incat sa influenteze publicul. ALTE TIPURI DE COMUNICARE
Prin criteriul modurilor de realizare al comunicarii: 1.COMUNICAREA
DIRECTA, NEMEDIATA. 2.COMUNICARE INDIRECTA, PRIN
INTERMEDIUL SCRISULUI; 3.COMUNICARE MULTIPLA;
4.COMUNICARE COLECTIVA; 5.COMUNICARE DE MASA. Prin
criteriul relatiilor emitator-receptor: 1.COMUNICARE PRIVATA:
2.COMUNICARE PUBLICA, impartita in: -educationala; -administrativa; -
politica. 3.COMUNICARE ARTISTICA; 4. COMUNICARE RELIGIOASA
5. COMUNICARE STIINTIFICA SI TEHNICA. Tipurile de
comunicare intalnite in literatura de specialitate: 1.Comunicarea sociala
este caracterizata prin prezenta multor participanti care acorda atentie si
procesului de desfasurare. In functie de modul de organizare al grupului
aceasta se poate face in: -cadru informal si -cadru formal In functie de
marimea aduitoruiului aceasta poate fi: -comunicare de grup, se intalneste in
grupurile nonformale, alcatuite dintr-un numar mic de participanti Si -
comunicare de masa, realizata prin mass-media, presa, televiziune, internet.
2. Comunicarea prin vestimentatie Tipurile de vestimentatie si modul de
aranjare, comunica foarte multe despre o persoana. Alegerile vestimentare si
alte lucruri folosite pentru ingrijire, arata comunitatii cine este o persoana si
ce reprezinta. Oamneii isi formeaza o impresie despre o persoana in functie
de cum este imbracata si ingrijita. Oricine poate schimba modul in care
oamenii il percep, alegandu-si alte tinute si moduri de coafare, machiaj, etc.
Asadar trebuie sa tinem cont ca aceste indicii nu sunt suficiente pentru a
intelege ceva definitoriu despre respectivele persoane. 3.Comunicarea in
functie de aria spatiala Oamenii se ingrijesc mai mult sau mai putin de
spatiul in care traiesc. Ei isi construiesc si organizeaza spatiul personal in
functie de nevoi, dar si de context. Aceasta amenajare a spatiului transmite
informatii despre respectiva persoana. Desmond Morris utilizand factori
antropologici si sociologici, a prezentat 3 tipuri de teritorii : tribale familiale
si personale. Exista 4 tipuri de distante : -distanta intima -distanta
personala -distanta sociala -distanta publica 4.Comunicarea cu suport
imagistic (benzile desenate, ilustratiile si afisele). In ciuda faptului ca este
mai putin interactiva, este mult mai eficienta din punct de vedere al
disiminuarii informatiilor, deoarece este destinat unui nr. foarte mare de
persoane. - este importat si mesajul lingvistic care insoteste imaginea
5.Comunicarea prin mass-media (difuzarea, postarea, scrierea unui articol,
ziar, podcast). Comunicarea mediata digitala (DMC) este orice forma de
comunicare ce se realizeaza prin noua tehnologie. DMC poate facilita toate
tipurile de comunicare, de la interactiuni didactice, la mesaje mediate in
masa. Teoria „glontului magic” Lesenciuc Prin aceasta se analizeaza
manifestarile de tip stimul-raspuns, multiplicate, in care indivizii
intercepteaza mesajul in grup, dar actioneaza ca entitati distincte, egale ca
pozitii si valoare. (suporteri, consumatori, votanti). Reactiile populatiei au
aprobat ca mass-media avea capacitatea sa determine sa achizitioneze o mare
cantitate si diversitate de produse, intr-un ritm de neconceput.
Teoria comunicarii in doi pasi Lazarsfeld Nu eliminia existenta informarii
directe, ci influenteaza pozitia liderilor in influentarea receptarii mesajelor.
Persoanele nehotarate si cele sugestionabile sunt influentate dupa contactarea
personala de catre un lider de opinie, ceea ce-i determina sa-si modifice
deciziile. Comunicarea in doi pasi ce produce intre media si oamenii
organizati in colectivitati reglementate de norme, nevoi si principii.
„Oamenii sunt motivati de alti oameni.”
Teoria comunicarii in pasi multipli O’Sullivan S-a demonstrat ca intre
lider si grup nu exista un singur pas, ci exista mai multe elemente inlantuite.
Teoria ceasta arata clar trecerea de la <ce face mass-media oamenilor>, la
<ce fac oamenii cu mass-media>. Efectele mesajelor se maresc in urma unei
treceri treptate cu „pasi mici, de la nivel mai mare de influenta la nivel mai
mic, de la consum mediatic ridicat la consum redus si de la infulenta directa
la influenta indirecta.” Teoria agenda-settin. Se opiniaza ca media nu
influenteaza direct populatia in adoptarea unui anumit pct. de vedere, dar
reuseste sa o faca sa decida asupra insemnatatii informatiilor furnizate -
media are capacitatea de a influenta convingerile populatiei. media
eticheteaza realitatea si o reproduce in anume fel, care este preluat de
populatie in functie de nevoile avute. Teoria dependentei Oamenii devin
dependenti de informatiile aduse de mass-media. -conteaza nivelul de
educatie , nevoia de acceptare, de a se regasi, de a se deconecta, de
valorizare, de a avea sperante. Cu cat aceste informatii raspund nevoilor si se
potrivesc lor, cu atat cresc sansele ca mass-media sa influenteze populatia
respectiva si sa determine, in cerc vicios, dependenta.