Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Emitator
Cod
Canal de comunicare
Mesaj
Receptor (destinatar)
Feedback (conexiunea inversa)
Particularitatile comunicarii:
-
Nivele de comunicare:
o
COMUNICAREA VERBALA
Cea mai evidenta forma de comunicare
Presupune existenta unui limbaj, coduri verbale ce ajuta la transmiterea si
descifrarea mesajului
Esentiale sunt intelesurile ce le poarta fiecare cuvant sau constructie verbala
COMUNICAREA NONVERBALA
Intareste comunicarea verbal
Se prezinta in mai multe forme: mimica; gestica; postura; atitudine;
dvestimentatie; comunicare cu ajutorul distantelor; comunicare cu timpul
COMUNICAREA PARAVERBALA
Opereaza cu nuante
Este factor essential in personalizarea comunicarii si perceperea autentica a
mesajului
In general, la acest nivel, accentual nu cade pe ceea ce este spus ci pe maniera
de exprimare
METACOMUNICAREA
Implica aplicarea rationala si acceptarea mesajului odata cu generareaunui
feedback
Limbajul = cea mai evoluata si rafinata forma de comunicare, un sistem de semen folosite dupa
anumite reguli in vederea fixarii, prelucrarii si transmiterii de informatii
Regulile sistemului de semen:
Sintactice = relatia dintre semne
Semantice = relatia dintre semne si semnificatii
Adrian Sima, Daniela Andronache, Gina Neacsu
Limbajul face parte dintr-o clasa de femomene si conduit simbolice alaturi de artele figurative, mimica,
la baza tuturor aflandu-se o functie semiotica.
Limbajul apare in urma supunerii functiei semiotice la rigorile comunicarii sociale
DEFINITIE: limbajul reprezinta activitatea de comunicare umana realizata prin intermediul limbii.
Aspectul psihologic al limbajului este indicat de vorbire.
Cuvantul este un instrument mintal, unitate elementara de transmitere a unui inteles. Daca imaginea se
poate substitui obiectului, cuvantul se poate substitui atat obiectului cat si imaginii acestuia. Prin
intermediul cuvantului este dobandita capacitatea de a manipula in plan mintal obiectele si imaginile.
o
LIMBA
= totalitatea mijloacelor lingvistice fonetice, lexical, gramaticale organizate ierarhic potrivit unor reguli
de ordonare.
Indeplineste functii esentiale in realizarea si conservarea culturii.
Conceptele communicate prin cuvinte pot fi: obiecte reale, fiinte, locuri, calitati, actiuni (reale,
imaginare) moduri de actiune, idei, stari, pozitionari in spatiu sit imp.
In limbile vorbite cuvintele se compun din siruri de foneme articulate succesiv.
Aspect ale limbii:
-
Vocabulary,
Pronuntie
Maniera de combinare
Flexionarea cuvintelor
Maniera de scriere, etc
Majoritartea limbilor au evoluat pe cale naturala de la cele mai vechi (protolimbi = stramosul comun al
limbilor ex. Indoeuropene)
o
In timp ce limbjaul este al individului, purtand amprenta personala (dezvoltare psihica, inteligenta) limba
este un fenomen social, extraindividual (apartinand unui popor)
Daca diferenta dingtre limba si limbaj este slab culturata, nu la fel se poate spune despre diferentele
dintre limba si limbaj.
Limbajul depaseste limitele comunicarii propriu zise desfasurandu-se si atunci cand comunicarea
interumana nu are loc, la randul sau comunicarea depasind limitele limbajului verbal si fiind angajata
intr-o serie de comportamente specifice ale omului.
BAZELE NEUROFIZIOLOGICE ALE LIMBAJULUI
Functiile creierului ce sunt activate in momentul vorbirii (folosirii limbajului) au fost descoperite recent ,
in anii 1950, prin utilizarea tehnicilor de imagistica cerebrala.
Rezultatul acestor investigatii indica faptul ca exista parti ale creierului clar specializate pentru procesele
limbajului. Studiile provin din urmarirea efectelor leziunilor cerebrale.
Exista portiuni ale creierului mai importante pt functiile limbajului decat alte portiuni, insa este greu de
localizat procese specifice in structuri sau zone determinate ale creierului.
o
Fetele tind sa prezinte o mai mare abilitate verbala in comparatie cu baietii, in timp ce acestia tind sa
prezinte abilitati mai bune in sarcinile matematice si spatiale. Fetele tind sa aiba memorie vizuala
superioara.
Cauzalitatea acestor diferente este greu de stabilit, ele putand fi atribuite totusi unor cauze mai degraba
culturale decat bilogice.
Barbatii si femeile sunt egal predispusi sa isi piarda capacitatea de a utilize limbajul in ulrma leziunilor in
emisfera stanga.
Perceptia vorbirii presupune niveluri superioare ale recunoasteriii cuvintelor alcatuite din
sunete.
Recunoasterea sunetelor = maniera in care pot fi identificate ori percepute sunetele limbii
Chiar daca nu sunt identificate toate sunetele unui cuvant si cunoscand cuvantul vom putea identifica
toate sunetele constituent.
Oamenii pot intelege vorbirea la un ritm de 20 de foneme pe secunda sau mai mult. Deasemenea, s-a
descoperit ca in conditiile in care mai multe cuvinte trebuiesc alese dintr-un set predeterminat,
zgomotul tb sa prevaleze cu peste 50% ptr a impiedica intelegerea corecta a acestora.
Un model al recunoasterii vorbirii este TRACE derivate din modelul activarii interactive a literelor si a
identificarii vizuale a cuvintelor. Este un model conexionist constand din multe unitati independente de
procesare legate intre ele.
3 niveluri de procesare: nivelul unitatilor de tip input = caracteristici fonologice conectate la unitatile
fonematice care la randul lor sunt conectate la unitatile de output de reprezentare a cuvintelor
Modelul trateaza secvential interpretarea fiind implementat prin intermediul simularilor pe calculator.
Intelegerea si atribuirea ulterioara a sensului cuvintelor recunosute tine de un proces relativ dificil inca
nedeslusit.
o
Vorbitorii structureaza intentia si selecteaza informatia relevanta din memorie ori din cadrul mediului ca
pregatire pentru constructia discursului.
Nivelul mesajului implica o interferenta cu lumea si cu memoria semantica.
-
Nivelurile adiacente dintr-o propozitie sunt elaborate pe baza cuvintelor prefixelor si sufixelor, la randul
lor alcatuite din sunete.
o
SUNETELE VORBIRII
O daca concentrarea s-ar realize asupra sunetelor, atunci discursul unei persoane poate fi perceput
drept o secventa de foneme (cagtegorii distincte de sunete). Cand fonemele sunt combinate in mod
acurat, acestea sunt percepute I forma cuvintelor,k fiecare limba beneficiind de propriile reguli de
succesiune a fonemelor.
In unele situatii se percepe cu mai multa acuratete un sir de foneme a caror ordine se confrmeaza
ordinii limbii materne chiar daca nu suntem constienti de aceasta.
o
CUVINTELE
PROPOZITIILE
Cuvintele sunt combinate in cadrul unitatilor propozitionale ce includ atat asertiuni, judecati, cat si
termini propozitionali.
Pot corespunde unor parti ale gandului, permitand ascultatorului sa extraga asertiunile din cadrul
propozitiilor.
Cand asculta o propozitie, oamenii tind sa o imparta mai intai in subiecte propozitionale, predicate
propozitionale si alte structure similare si apoi sa extraga asertiunea din acesti termeni.
In intelegerea unei asertiuni sunt utilizate analize sintetice in maniera inconstienta, fara efortm aceasta
fiind perturbata iar nnoi devenim constienti de procesarea pe care o realizam.
Adrian Sima, Daniela Andronache, Gina Neacsu
GENEZA LIMBAJULUI
o DISPUTE CLASICE SI MODERNE
In genere omul devine capabil de a vorbi din copilarie fara a depune eforturi neobisnuite. Aceasta este o
performanta notabila intrucat limbajul vehiculeaza mai multe sisteme separate.
Cu privire la achizitionarea limbajului avem o serie de teorii ce studiaza interactiunile dintre influenta
ereditatii si a mediului
o
Limbajul se dezvolta in concordanta cu legile invatarii fiind similar cu alte maniere de comportament
invatat.
Se considera ca , copiii invata limbajul prin observatie si imitatie, in special substantivele si verbele.
Ulterior, acestia incep sa regularizeze formele verbale neregulate, datorita cunoasterii regulilor sintaxei
si nu prin imitatie. Nu se poate explica in ce masura copiii elaboreaza spontan fraze si propozitii ce nu au
fost observate. Uneori chiar evita imitarea formelor verbale sugerate de adulti chiar si cand acestia
insista. O explicatie este ca acesti copii in mod active retin sunetele din mediul lingvistic, fiind motivate
intrinsic pt a le pronunta.
Skinner considera ca acstia obtin un vocabulary lingvistic prin intarire. Parintii trebuie sa reintareasca
emisiile vocale ale copiilor pna cand acestia ajung la cea mai buna forma a cuvantului.
Daca perspectiva intaririi ar fi suficienta, aceasta ar facilita invatarea de catre copil a foneticii, sintaxei si
semanticii. Dar nu este o dovada clara in acest sens.
Intariri selective ale pronuntarii copiilor pot degenera. Astfel, parintii care rasplatesc adecvat
pronuntarea corecta si o corecteaza pe cea proasta fac ca copiii sa isi dezvolte vocabularul mai incet,
fara de parintii tolerant.
o
TEORIA NATIVISTA
Dezvoltarea limbajului detine acei factori innascuti ce determina copiii sa dobandeasca limbajul intr-o
maniera specifica.
Teoria psiholingvistica considera ca achizitia limbajului presupune interactiunea influentelor de mediu,
precum expunerea la discursul parintelui si intarirea si o tendinta innascuta de achizitiona limbajul.
Aceasta teori a fost numita MDL mecanismul deprinderii limbajului.
Tendinte innascute arata o abilitate a sistemului nervos de a invata reguli gramaticale.
Desi limbile difera foarte mult, MDL este util tuturor copiilor intrucat limbajele contin o gramatica
universala o structura de profunzime sau un set de reguli pentru a transforma ideile in propozitii.
Adrian Sima, Daniela Andronache, Gina Neacsu
La persoanele adulte cu leziuni cerebrale ale emisferei cerebrale pot pierde abilitatea de a vorbi. La copii
insa inaintea pubertatii, in cazul unor leziuni cerebrale asemanatoare, o parte importanta din abilitatea
verbal poate fi recuperata.
o
TEORIILE COGNITIVE
TEORIILE SOCIALE
Se axeaza asupra manierei in care copiii isi dezvolta limbajul fiind trecute cu vederea scopurile si
semnificatiile ce stau la baza utilizarii acestuia de catre copii.
Limbajul provine din nevoia copilului de a comunica.
Chomsky considera ca dobandirea limbajului se poate realiza prin simpla ascultare a celor ce vorbesc in
jurul sau, si a fost contestat de un studiu ce asuma faptul ca in dezvoltarea lingvistica copilului ii este
necesar contactul uman.
o
Comunicarea incepe la copii inca inainte de a ajunge la stadiul vobirii semantice. S-au identificat miscari
precoce ale gurii ce sunt remarcate in timpul interactiunii sociale si care par sa fie intr-o relatie de
sincronizare cu vocea adultului (protoconversatie).
Bruner descopera faptul ca interactiunile cu adultul faciliteaza copilului descoperirea functiei sociale a
comunicarii. Astfel sunt stabilite roluri predictibile ce pot fi anticipate atat de copil cat si de parinte, dar
si verbalizarile predictibile care sa insoteasca actiuni comune.
DEZVOLTAREA LIMBAJULUI
Copiii tind sa isi dezvolte limbajul intr-o secventa relative predeterminata de pasi incepandu-se prin
vocalizarea prelingvistica a plansului.
Adrian Sima, Daniela Andronache, Gina Neacsu
Bolboroseala, plansul sau ganguritul par sa fie innascute, copii ce apartin unor culturi, limbi
diferite, par toti sa bolboroseasca aceleasi sunete.
-
9-10 luni: bolborositul se apropie mai mult de sunetele limbii vorbite in mediul inconjurator.
Copiii intuiesc tipurile de foneme utilizate acasa in mod repetat, elimnandu-le pe cele straine.
Copii inteleg mult din ceea ce spuna dultii cu mult inainte de rostirea primelor cuvinte
(comprehensiune)
o
DEZVOLTAREA VOCABULARULUI
Achizitia vocabularului este la inceput inceata. Pentru a-si insusi primele 10 cuvinte ii ia copilului 3-4 luni.
La varsta de 18 luni copiii pronunta aproximativ 20 de cuvinte.
Prin citire vocabularul copiilor creste, astfel incat este un lucru benefi ca parintii sa citeasca povesti
copiiilor.
Ultraextensia este un fenomen prin care copiii incearca sa vorbeasca despre mai multe obiecte decat
numarul de cuvinte de care dispun extinzand semnificatia unui cuvant.
DEZVOLTAREA SINTAXEI
Chiar daca la inceput copii untilizeaza expresii formate coar dintr-un singur cuvant (essential) acestea
tind sa releve semnificatia propozitiei (vorbirea telegrafica).
Cuvintele unice utilizate pentru a exprima sensuri complexe sunt numite holofraze si sunt utilizate de
copii prin gesture, intonatie si intaritori.
Spre sfarsitul celui de-al 2-lea an, copiii incep sa utilizeze prpozitii telegrafice alcatuite din 2 cuvinte.
Propozitiile telgrafice par sa apara la prozimativ aceeasi varsta in cadrul oricarei limbi.
La 2-3 ani apare un limbaj mai complex. Structura propozitionala se extend pentru a include cuvinte
lipsa, copiii incep sa combine fraze si clauze in propozitii complexe.
Una din cele mai interesante dezvoltari lingvistice este ultraregularizarea . tendinta de a regularize ceea
ce esgte irregular defineste ultraregularizarea (copiii au tendinta de a aplica regula la cuvintele
neregulate).
Adrian Sima, Daniela Andronache, Gina Neacsu
In cel de-al 3-lea an copiii demonstreaza o utilizare din ce in ce mai usoara a pronumelor si prepozitiilor
ce reprezinta relatii fizice sau temporale intre obiecte sau evenimente.
Al 4-lea an majoritaatea copiilor pot formula intebari, asteapta randul la conversatie si se pot angaja
in converstatii de lungime medie
La 6 ani vocabularul este format din aproximativ 100.000 cuvinte.
La 7 -9 ani copiii realizeaza ca unui cuvant sau aceluiasi cuvant ii pot fi associate mai multe intelesuri si
sunt amuzati de bancuri si ghicitori.
FUNCTIILE LMBAJULUI
Carl Buhler (1933) distinge 3 functii:
-
FUNCTIA AFECTIVA
Presupune exprimarea spontana, involuntara sau constienta si voluntara a continutului
si semnului trairilor emotionale (verbalizarea starilor affective)
FUNCTIA LUDICA
Presupune exprimarea unei stari specifice de placere, relaxare si satisfactie. Se
manifesta predominant in copilarie, la adulti jocul verbal putand deveni o modalitate
curenta de distractie prin schimburile de glume, jocuri de duh
FUNCTIA PRACTICA
Este menita sa declanseze sa facilitteze sis a conduca actiunea colectiva prin colaborare
sau rivalitate. Are la baza un limbj de interventie prompta, cu formule concise si
energice (autocomenzi, autointerdicitie, automobilizare)
FUNCTIA REPREZENTATIONALA
Are la baza desemnarea a ceea ce la momentul vorbirii este considerat abstract
orientndu-se in 2 directii: figurarea concreta si singurlara
FUNCTIA DIALECTICA
Deriva din utilizarea formala a limbajului ce nu se bazeaza pe descrieri sau povestiri ci pe
abstractizari si stabilirea de relatii intre acestea (algebra).
Functia:
a. Emotionala = relatia dintre mesaj si expeditor; mesajul transmite emotiile atitudinile statusul
professional calasa sociala a expeditorului insumand toate acele aspecte ce personalizeaza orice
mesaj;, facandul unic
b. Functia persuasiva descrie efectul mesajului asupra destinatarului
c. Referentiala orientarea reala a mesajului adevar acuratete
d. Empatica mentine relatia dintre expeditor si adresant realizarea actuli de comunicare
e. Metalimbaj identificarea codului utilizat in comunicare
f. Poetica relatia mesajului cu el insusi
1973 alti psihologi pun accent pe efectele produse:
Functie creatoare
Functie reglatoare a intentiilor si structurare a intelectului
1969 Geragr Wackenheim: raportare la individ si grup
-
Popescu-Neveanu, 1977:
-
Functia de comunicare = transferarea unui continut d ela o persoana laa alta prin semne verbale
si reguli de combinare
F. cognitiva = implicarea limbajului in defasurarea tuturor proceselor cognitive, cu precadere in
realizare gandirii
F. symbolic-reprezentativa = atat cuvintele cat si structurile verbale reprezinta semnale mentale
pt clase de obiecte si fenomene si relatiile dintre ele
F. expresiva = antreneaza mijloac non-verbale de comunicare
F. persuasiva = inducere la o alta persoana a unor idei si stari (manipulare)
F. reglatoare su autoreglatoare = alaturi de f. de omunicare si f. cognitiva, realizeza prin
intermediul cuvintelor expresiilor verbale, autoreglarea comportamentale
Adrian Sima, Daniela Andronache, Gina Neacsu
o LIMBAJUL ORAL
Prima forma activa a limbajul, prima ce se desfasoara in ontogeneza
Principal caracteristica a vorbirii este caracterul situativ; gesturile si faptele percepute pot
inlocui expresii verbale economisind cuvinte
Fiind desfasurat sub forma dialogului limbajul oral dispune astfel de un foarte bogat subtext,
putand recurge adesea la aluzii
Vorbirea apare adesea ca o constructie dinamica, cuvantul, nucleul semnificativ al acesteia
corelandu-se cu cuvintele precedente dar si cu restul elementelor situationale.
Vorbirea, in fiecare stadiu al ei, reprezinta o exprimare ce se raporteaza continuu la context ,
reprezentand un construct temporal si spatializat
Vorbirea este intotdeauna orientate catre cineva, prin comportamentul verbal indicandu-se o
adresa
Exprimarea in limbajul oral este mai libera, utilizandu-se termini mai putin pretentiosi decat in
scris, fiind evidnetiata o tendinta spre predicativitate
In cadrul vorbirii expresivitatea limbajului oral este ridicata, beneficiind cel mai mult de toate
tipurile de expresivitate non-verbala.
Expresivitatea foneticaL
Adrian Sima, Daniela Andronache, Gina Neacsu
DIALOGUL
Forma bazala a vorbirii , si calea cea mai importanta de elaborare a limbajului. Reprezinta o alternanta
de replici , partenerii translandu-si in continuu rolurile de emitatori si receptori.
Limbajul colocvial a fost intens studiat de psihologia sociala. Relatiile de comunicare sunt dependente de
relatiile personale si distributia ierarhica a rolurilor de grup.
o
MONOLOGUL
Forma autonoma de vorbire. Gradul sau de dificultate este sporit, este mai elaborate si mai sistematizat
in comparative cu dialogul.
Se considera ca rezulta dintr-o interiorizare a dialogului
Se dezvolta si prin scris-citit , forme predilecte de monolog.
Se asociaza cu actele de autoreglaj verbal
Tipuri: primar ori superior elaborat, comunicativ ori pentru sine, cu continut descriptive, narativ ori
explicative, normal ori pathologic.
Are un character adresativ, emitatorul fiind nevoit sa urmareasca reactiile auditoriului.
LIMBAJUL SCRIS
Forma secundara a limbajului fiind in corespondenta cu vorbirea. Are si o structura particulara si
deosebit de complexa.
Scrisul poate reprezenta o emisie verbal in timp ce cititul o receptive verbal.
Comunicarea prin scris este in genere o modalitate mai dificila de exprimare.
Presupune stapanirea deprinderilor grafice corespunzatoare.
Dificulatile implicate: elaborarea uni plan prealabil; ierarhizarea ideilor si subordonarea faptelor si
argumentelor.
Adrian Sima, Daniela Andronache, Gina Neacsu
In mecanismele scris-citit sunt adaugate cu titlul de componente specifice motricitatii generale realizata
la un nivel ridicat de operativitate dar si perceptia vizuala alcatuind un sistem special al modelelor
detectiei si identifcarii grafemelor.
Scrisul se leaga de memorie, si memoria sociala.
Scrisul necesita eforturi mari de organizare si reglaj. Limbajul scris este preponderent contextual si
minim expresiv
Performantele calitative tin de capacitatea de a fi elaborate un plan clar, coherent, sistem de
directionare strategica
In ordinea dezvoltarii ca forma de limbaj pasiv, cititul precede scrisul pe calea citirii putandu-se construe
modele vizuale ce intra in programul scrierii drept forma activa a limbajului.
In citire, in comparative cu scrierea, se porneste de la sinteza la analiza.
Scrisul este o activitate de encodare. Cititul este o activitate de decodificare.
In formarea deprinderii citirii se parcurg aceleasi etape ca si in deprinderea scrisului sau a oricaror
deprinderi.
Odata cu formarea deprinderilor citirii cursive subiectul nu mai urmareste cuvintele litera cu litera cid
oar conturul lor initialele si litera finala. Lectura este astfel perceputa drept predictie.
Indicele de predictibilitate al cuvintelor in lectura este independent de inteligibilitatea sau
acccesibilitatea textului
Pragul identificarii si timpul de reactive intr-o lectura sunt in mai mare masura legate de gradul de
familiarizare a subiectului cu cuvantul in cauza.
LIMBAJUL INTERN
Vorbire Sonora, launtrica
Vorbirea inerna nu difera de cea externa fiind formata din aceleasi elemente.
Limbajul intern reprezinta modalitatea central, caracteristica a vietii spirituale, a existentei
mentale, atat prin forma cat si prin continut. Limbajul intern se implica in consittuirea campului
ori sferei mentale, fiind intim legat de limbajul extern, el este in acelasi timp in relatie cu
procese verbale non verbale
Unifica mijloacele verbale cu celelalte operatii intelectuale, imbajului revenindu-I rolul de veriga
centrala a activitati intelectuale, modalitate de elaborare, anticipare si declansare a vorbirii si a
scrierii
Indeplineste functie de selectie si decizie
Reprezinta process plurifazic ce se dezvolta pe mai mutle niveluri explorand resursele
personalitatii si mijlocind relatiile cu ambianta prin intermdiul activitatii.
Actiunile verbale interne servesc pentru decodificarea constienta, respective pt interpretare
actiunilor si stimulilor externi
Principiu de organizare a constientului si a inconstientului
Se elaboreaza in cadrul perceptiei verbale constand inr eprezentari auditive ale cuvintelor si
frazelor
Preponderant semantic, prescurtarile si comprimarile propozitiilor insotite de actualizarea
semnificatiilor si sensurilor
De aici izvoraste limbajul egocentric = fond de monolog colectiv ce practice
Caracterul asonor si concentrat nedesfasurat al limbajului intern reprezinta mai degraba o
consecinta a afirmarii functiilor acestuia decat o caua a aparitiei limbajului intern
Functionarea si structurarea lui isi gasesc o expresie maxima in legile generale ale comunicarii
vebale.
RELATIA DINTRE GANDIRE SI LIMBAJ
Conditii de mediu
Caracteristicel fizice ale comunicatorilor
Comportmentul comunicatorilor pe parcursul interactiunii
Comunicarea non-verbala poate fi non-verbala poate fi modelata in termini de: Emitator, receptor,
mesaj, canal de comunicare, effect, feedback, context al actelor de comunicare
Functii:
P. Eckman
A)
B)
C)
D)
Se imparte in:
Prekinezica= Studiul bazelor fiziologice ale miscarilor corpului
Microkinezica = studiul systematic al kinemelor reunite in clase morfologice
Kinezica sociala = studiul constructelor morfologice in relatie cu interactiunile
sociale
Distant intima pana la 40-50 cm in care se poate simti prezenta celuilalt, mirosul, respiratia
Distant personala 50-75 cm indivizii isi pot atince mainile; defineste limita contactului fizic cu
ceilalti
Distant sociala 1,5 3 m; distant in care sunt pierdute detaliile privind interlocutorul
Distant publica 3-6 m individual este protejat putand deveni defensive daca este atacata
CRONEMICA
Se ocupa cu studiul utilizarii timpului, maniera in care percepem timpul si de reactie la timp
Programul de timp este:
-
monocron : caracterizat prin desfasurare liniara, timpul este perceput drept capabil de a fi
controlat sau irosit gestionarea timpului
policron : implicarea personala accentul pe relatia personala mai degraba decat pe mentinerea
programul actualizat
POSTURA
= gradul de atentie sau implicare a unui participant, diferenta dintre statusurile comunicatorilor si
nivelul de apreciere ori atasament pe care o persoana o are fata de celalalt communicator.
GESTURILE
= miscari corporale carora li se ataseaza o semnificatie
Ex. Miscari articulate cu mainile bratele sau corpul, miscari ale capului, ochilor, fetei, clipitul incuviintatul
pocnitul din degete,
5 tipuri:
-
Pot fi:
-
= studiul atingerilor , aceste comportamente putand trimite mesaje ce releva intentiile sau sentimentele
comunicatorilor
OCULEZICA
= studiul privirii contactul visual poate indica interes atentie si implicare
PARALIMBAJUL
= studiul vocii
Clasificare:
-