Mogdo Ston Cristion Vornicu

ISTORIE
Sinteze $i teste pentru
exomenul de BACALAUREAT

N
ICULESCU
 llr,

CUPRINS

CUVANT-INA|NTE .......5
Programa pentru examenul de bacalaureaila istorie ..........6
Sugestii pentru pregdtirea examenului de bacalaureat la istorie . . . . . . .7
Examenul de bacalaureat national 2016 (sesiunea speciald -24mai 20j6) ....g
Examenul debacalaureatnalional 2016(sesiuneaiulie-6iulie2016) .......15
Examenul de bacalaureat national 2015 (sesiunea speciali- 26 mai zols) . . .22
Examenul de bacalaureat national 2015 (sesiunea iunie-iulie - 1 iulie 2015) . .zg
l. Romanitatea rom0nilor in viziunea istoricilor . . . . .97
ll. Secolul al XX-lea - intre democratie si totalitarism.
ldeologii si practici politice in Rom0nia si in Europa . . . . .46
lll. Constitutiile din Rom0nia ........61
lV. Autonomii locale si institutii centrale in spatiul romAnesc
(secolele al lX-lea-al XVill-lea) . . . .74
V. Statul romdn modern: de la proiect politic la realizarea
Romaniei Mari (secolele al XVlll-lea-al XX-lea) .........91
Vl. Romania postbelici. stalinism, national-comunism si disidenti
anticomunisti. Constructiademocratiei postdecembriste ......102
Vll. Spatiul rominesc intre diplomatie si conflict in Evul Mediu
gi la inceputurile modernitdtii . . . .116
Vlll. Romania si concertul european; de la ,,criza orientali,,
XX-lea
la marile alianle ale secolului al . . .129
lX. Romaniain perioada,,Rizboiului Rece" ........141
TESTERECAPITULATIVE .....148
Testul recapitulativ nr. 11 (Model de rezolvare) .. ....191

BAREME DE EVALUARE SI DE NOTARE

 avea totuqi parlamentul, for
drept de autoconducere, de
noscAnd niciun fel de tutela
de suzeranitatea turcd sau d
Examenul de bacalaureat national 2016
Proba E. c)
B. ,,Prin Decretul regal r
lstorie mulgat noua Constitutie. [--
intre na(iune gi monarhie, pa
Sesiunea speciald - 24 mai 2016 dup[ depunerea juraminnrJ
Varianta 1 de o parte, aqa-zisa noua Coi
executivS., iar pe de alta part
Filiera teoreticd, protil umanist,Ioate specializdrile; Filiera vocalionald - prolil a Constitugiei. [...I Separagia
artistic, toate specializdrile; - protil sportiv, toate specializdrile; - prnlil peda- concentrare masivi a puterii
gogic, specializdrile: bibliotecar-documentarisl, instructor-animator, instructor Puterea legislativa se exerci
pentru activitdti extrascolare, pedagog gcolar; - profil teologic, toate speciali- iar puterea executivd este in
zdrile. (art. 32), preponderenta rE
inchide, dizolva ambele Adr
r Toate subiectele sunt ohligatorii. Se acordi 10 puncte din oliciu. crlrile [...]."
I Timpul de lucru este de 3 ore. (E. Foqer

Pornind de la aceste sun

SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. Numigi un spaqiu istor
Citigi, cu atenlie, sursele de mai jos:
2. Prectzagi, din sursa B,
A. ,,DupA iniiturarea lui Cuza, se forme azA o locotenenga clomneasca, cu rolul
de a rezolv:i repede problerneie tronului vacant) deoarece unele clintre puteri punearl
unireir in pericol. Aducerea unui principe strain [...] era singura solugie viabila. 3. Mengionafi conducat,
Astful, la 10 niai i866, in urma unui piebiscit, parlamentui proclama solemn vo- refera atAt sursa A, cdt gi sr
inga RomArriei de a ramAne unita, "avAnd in fruntea sa, pe Carol I [...],. 4. Scrieqi, pe foaia de era
Printre primele acte importante infiptuite sub noul domn se numdrf, promo- cipiul separarii puterilor in :

varea unei constitugii [...]. Constituqia din 1866 se baza pe nevoiie societagii ro- 5. Scriegi o relagie cau:a-
mAnegti exprimate qi in prograrnr-rl de la 1848, in Conver-Ltia cle lir Paris (1858) gi in
sa A, precizAnd rolul fiec5n
Statutul iui Cuza (1864), avAnd ca model constituqia belgianl. Se proclamau unele
principii de baza [...], anurne "libertagile qi drepturile fundamentale ale cetageanului",
.suveranitatea nagionalf,,, *5spararea puterilor in stat,, responsabilitatea miniE- 6. Prezentagi doui acgir
evenimentelor descrise in si
triior, sisternul parlan"rentar bicameral, monarhia constittrqionalei gi ereditarl [...].
Numcle oficial al qirii, consemnat in actul fuirdamental, crtr RomAnia. Suveranul 7. Mengionagi o caracter
avea mari atribuqii in materie executivi, dar gi lcgislativi. Puterea legislativi cr in ,,criza orientah" din a dc
 Subiecte bacalaureat 201 6

avea totlr$i parlamentul, fcrrmat clir-r Senat gi Camera Deputaqilor. Camera avea
clrept de autcconducere, cle ir-rterpelare Ei de anche6. [.,.] Constitr-rqia, nerecu-
noscAnd niciun fel de tutela externe, a fost promulgirtii de domn fAra a qine searla
de suzeranitatea turci sau de puterile garante."
(1.A. Pop, Istoria romlnilor)

B. ,,Prin l)ecretul regal nr. 1045 din 27 fcbruarie 1938, Carol al Il-lea a pro-
mr-rlgat noua Coristitr-rgie. [...] Eu insemna ruperea pactului fundamental existent
intre naqitine gi monarl-iie, pact pe care il enunqase Carol I in prima sa prociamagie,
dupa depuncrea juramAntului pe Constirugia din I ir-rlie 1866 t...] deoarece, pe
de o parte, asa-zisa noua Constitugie nu mai emana de ia naqiune, ci de la pr:terea
executivi, ial pe cle :rlt5 parle, pentru cf, nu s-a respectat moclalitatea de revizuire
a Constituqiei. [...] Separagia puterikrr in stat era in fapt desfiinqati ;i se produce o
concentrare lirsiva a puterii in mAinile regelui, care devine caltul statulul (art. 30) .
Puterea legislativ[ se exercita cle rege frln repre:entatirlnea nationala (art. 31),
iar puterea el{ecutivi este incredintata tot regelui care o exerciti prln guvernul s5.u
(art.32), preponderenga regelui fiind clar formulata. [...] Regele putea con\.oca,
inchide, dizolva ambele Adunari sau numai una din e1e [...] gi le putea amina lu-
cririle [...]."
(E. FocEenc irnu, Is rorla constituqionaltr d Rondniei ( 1 8 5 9 - 1 99 1 ) )

Pornir-rd cie la aceste surse, rispur-rcleqi la umratoarele cerin(e:

1. Numiq; un spaliu istoric precizat in sursa A. 2 puncte
2. Precizaqi, din sursa B, o informaqie referitoare 1a atribuqiile regelui.
2 puncte
3. Mengior-i:rqi condncitorul statului romAn qi legerr fundamental:i ia care se
referA atit sursa A, cAt qi sursa B. 6 puncte
,1. Scriegi, pe foaia cie examen, litera corespunzitoare sursei care susline ca prin-
cLpiul separilii puterilor in stat este desfiintat. 3 puncte
5. Scrieqi o reiaqie cauza-efect stabilita intre doui informaqii selectate din sur-
.:r A, precizAnd rolul liecareia clintre aceste infbrmagii (cau7a, respectiv efect).
7 puncte
6. Prezenlaqi dou[ actillni desf5qurate in statul romAn modern, anterioare
-,,'ellimentelrr descrise in sursa A. 6 puncte
7. MenEionati o caracteristica a acqiunilor clesfiqurate de statr-rl romAn modern
.:r .,criza orientala" clin a doua jumitate a secolLrlui ai XIX-1ea. 4 puncte
lST0RlE. Sinteze si teste pentru examenul de BACALAUREAT

SUBIECTUL aI II-Iea (30 de puncte) 6. Argumentati, printr-un

. l' I ..1

Citiqi, cu aten(ie, sursa de mai jos: sermpllca- ^in rela!ile mterna

prezentarea unui fapt istorir
,,in august 1948, legea pentru refcrrma invifimAntr-rlui a inchis toate $colile stra-
zalitatea qi concluzia.)
ine, inclusiv acelea administrate de culte. S-au facut epurari in rAndurile profesorikrr
qi studer-rqikrr de la universitagi. [...] Ministerul invag[mAr-rtului a interzis folosirea
unor materiale didactice gi a autorizat manuale incorporAnd precepte marxist-le-
SUBIEGTULal lll-lea
niniste. Marxism-leninismul, in interpretarea lui Stalin, a devenit obligatoriu de la
qcoala secundarf, in sus, predarea religiei a fost total interzis[. [...] Elaboragi, in aproximarir
la relagiile intemaqionale dir
La inceputul anului 1949, au fost infiingate doui structuri principale ale Secu-
ritatii din Republica Populara RomAn[. La 23 i:rnuarie, a fost creata Direcgia Gene- in vedere:
rala a Miliqiei, chematf, sa inlocuiasca Poliqia gi Jandarmeria, iar 1a 7 februarie au - precizatea unui stat ca
ternationale din secolt
fost create trupele de securitate. Arnbele organisme au fost plasate sub autoritatea
* men(ionarea a doui ca
Ministerului de Interne. Printre indatoririle Miiigiei era qi aceea de a emite permise
na(ionale din secolul al
de gedere, ceea ce ii facilita sarcina de reglementare ir miqcarii populagiei, de rno-
romAnii in aceasti pen
nitorizare a suspectilor qi de pregetire a deportarilor. [...] Principalele indatoriri ale
* prezentarea unui fapt i
trupelor de secr-rritate erau menlinerea ordinii pr-rblice in centrele industriale qi in[-
lagiile internagionale tl:
bugirea oricarei rezistenle faqa de mf,surile guvernamentale, precum colectivizarea,
- formularea unui punct
confiscarea de buntrri qi propriet[fl. [...] Un cadru legal pentru acqiunile Securi-
in relagiile diplomarice
riLii, ale Miligiei qi trupelor de securitate a fost oferit de un nou sistem de justigie,
printr-un argument Lst,
a carr.ri principala caracteristici era subordonareir fagi de Partidul Muncitoresc
RomAn gi de stat. [...]
Noti! Se puncteaze qi urili.,
Supunerea faqa de Moscova [...] a fost insogita de o supunere 1a nivel cle partid.
evidengierea relaliei
Consolidarea puterii lui Gheorgl-riu-Dej depindea de masura in care reuqea sa nu dea
zentarea unui fapt ist
stipAnilor sai sovietici vreun motiv sa-i pr-rn5 sub semnul intreblrii loialitatea."
cauzalitatea qi conclu
(M. Birbuiescu, D. Deletant, K. Hitchins, $. Papacostea, telor istorice gi incad
P Teodor, Istoria Rorndniei)

Pornind de la aceastf, sursA, raspundefl la urmatoarele ceringe:

1. Numigi un lider politic precizat in data.
sursa 2 puncte
2. Precizaqi secolul la care se refera sursa clati. 2 puncte
3. Menqionagi frrrmagiunea politica gi furma de organizare a statuh-ri romAn, pre-
cizate in sr-rrsa data. 6 puncte
4. Mengionati, din sursa datf,, doua informaqii referitoare 1a invagimAnt.
6 puncte
5. Formulagi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la rolul structu-
rilor infiingate in 1949, susflnandu-l cu doua infonnagii selectate din sursa.
10 puncte
 Subiecte bacalaureat 201 6

6. Argumentafi, printr-un fapt istoric relevant, a{irmilqia conform careia RomAnia

se irnplica in relaqiile internagionale, in perioada ,,Rezboiului Rece". (Se puncteaza
prezentarea unui firpt istoric rclevant qi utilizarea conectorilor cerre exprirni cau-
zalitatea gi c crncluzia .) 4 puncte

SUBIECTUL al lll-lea (30 de puncte)

Elaboraqi, in aproximativ doua pagini, un eseu despre participarea romAnilor
la relagiile internafionale din Evul Mediu qi de la inceputurile modernitAqii, avAnd
in veclere:
- precizarea unui st:lt care a influengat participarea romAnilor la relaqiile in-
ternagionale clin secolul al XIV-1e:r;
- men(ionarea a doua cauze ale implicerii spatiului romAnesc in relagiile inter-
nagionirle din secolul al XV-lea Ei il iloua actiuni diplomatice la care participa
romAnii in aceasta perioada;
- prezentarea unui fapt istoric desfaqurat de un stat medieval romAnesc in le-
lagiile internalionale din secolul alXVI-ieir, in cadrul conflictelor militare;
- fcrrnrularea unui punct de veclere referitor la politica promovati cle romAni
in relaqiile cliplomatice de la inceputurile moclernitigii gi sus(inerea acesruia
irrintr-rn) argunrelrt isttrric.

NOtd! Se puncteazf, gi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului,

evider-rqierea rela(iei cauzi-efect, elaborarea argumentului istoric (pre-
zentarea unui fapt istoric relevant qi utilizarea conectorilor care exprirni
cauzaiitatea Ei concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a fap-
telor istorice ;i incadrarea eseului in limita de spnqiu precizata.
 6. - cdte 1 punct penii-.
romAr-i n-IoL1ern, :ir : -.

Examenul de bacalaureat national 2016 - cAte 2 puncte pcr. :

Proba E. c) 7. 4 punc.te pentrll rttir-.

Je statrrI r()lnil] rri, ,-i - '
lsto rie aI XIX-lea.

Sesiunea speciald - 24 mai 2016

SUBIECTUL al ll-lea
BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE
1. 2 puncte pentru 1lr.:r..
Varianta 1
2. 2 pwcte pentrli Fi..
3. cAte 3 puncte pelrrr-. :
Fitiera teoreticd, prolil
umanist, toate specializdrile; Fitiera vocalionald - prolit qiul r.rnlrnesc. lr . ,:.
artistic, toate specializdrile; - profil sportiv, toate specializdrile; - prolil peda-
4. cdte 3 puncte peni:.. -
gogic, specializdrile: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor
reterit-oare ll itrr .,t':..
pentru activitdli extragcolare, pedagog gcolar; - profil teologic, toate speciali-
5.-4punctepelltrr t:
zdrile.
referitt,r la r,'lLri ' :
I Se puncteazd orice modalitate de rezolvare corectd a cerinlelor. - cAte 3 puncte 1 .: '
care sus[in pun\'
I Nu se acordi lracliuni de punct. Nu se acordi punctaje intermediare, 6. 4 puncte pentr(. i:-
.

altele decOt cele precizate explicitin barem.

r istoric relevant ;t l:t:-
Se acordi 10 puncte din oficiu. Nota finali se calculeazi prinimpirtirea
Ia 10 a punctajului total oblinut pentru Iucrare.
rece, pentru cd etc. i-

SUBIECTUL I (30 de puncte) SUBIECTUL al III-lea

1. 2 puncte pentru riumirea oricarui spagiu istoric precizat in sursa A. Informagia istorica - l:
2. Z puncte pentru precizarea, dir-i sursa B, a oricarei inforn'ragii referitoare la - 2 puncte pentnr 1-r- -
atribuqiile regelui. nilor la relaqiilc irrt. '
3. cAte 3 puncte pentru menlionarea cL)nducetorului statului romAn Ei a legii - cAte 3 puncte penL
fundanrentale la care se refera atAt sursa A, cAt qi strrsa B. (3px2=6p) romAnesc irr rclatii .
4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei B, corespr-rnzf,toare acqiuni diplonrati..
sursei care susgine ca principiul separirii puterilor in stat este desfiingat.
5. 7 puncte pentru scrierea oricirei relagii cauza-efect stabilita intre doui in- - 2 puncte pet)tru ln..
formaqii seiectate din sursir A, precizAnd rolul fieclreia dintre aceste infor- dievel rotnAnesc in :-
nagli (cau7a, respectiv efect), conflictelor militrr.
 Subiecte bacalaureat 201 6

6. - cAte 1 punct penffu mengionarreir oricaror doua acgiur-ri desfiqurate in statul

romin modern, anterioare evenimer-itelor descrise in sursa A.
(lpxZ=Zp)
- cAte 2 puncte pentru prezentarea fiecarei actirlni men(ionate.
(2px2=4p)
7. 4 puncte pentru men(ionarea oricirei caracteristici a acgir-ir-iilor desfegurate
cle statirl romAn modern in ,,criza orientalf," clin a doua jurnatate a sec,rlului
aI XIX-lea.

SUBIECTUL al ll-lea (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru numirea oricirui lider politic precizat in sursa clata.
2. 2 pwc.te pentlu precizarea secolului la care se refera sursa data.
3. cAte 3 "ouncte pentru menqionirrea fiecaruia dintre cei cloi domnitori din spa-
giul rorirAr-resc, la care se refera sursa clata. (3px2=6p)
4. cdte 3 puncte pentru men[ionarea, din sursa data, a oriciror doua informagii
referitoirre la invigAmAnt. (3px2=6p)
5. - 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricArui punct de vedere
referitor la rolul structurilor ir-rfiinqate in 1949,
- cAte 3 puncte pentru selectarea, din sursa data, a oriciror doua informaqii
care susqin pur-rctul cle vedere formulat. (3px2=6p)
6. 4 puncte pentru arglrmentarea afirmaqiei clate prin prezentarea oricirui fapt
istoric relevant gi prin utilizarea conectorilor care exprima cauzalitate a (deoa-
rece, pentru cc7 etc.) qi concluzia (a;adar, cu urmare etc.).

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Informagia istorica -24 de puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru precizarea oricarui sttrt care a influenlat palticiparea romA-
nilor la relagiile internaqionale clin secolr-rl al XIV-lea.
- cAte 3 puncte pentrlr menlionarea oric:iror doua cauze aie implicarii spatiului
romAne.;c in relagiile interntrgionale clin secolul al XV-lea gi a oricaror dor-ra
actiuni Jiplomatice la care participa romAnii in aceasta perioaclS.
(3px4=12p)
- 2 puncte pentru menlionarea oricarui fapt istoric desfaEurat cle uri stat me-
clieval romAnesc in relagiile internaqionale din secolul alXVI-lea, in cadrul
conflictelor rnilitare.
lST0RlE. Sinteze si teste pentru examenul de BACALAUREAT

3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menfionat, prin evidenqierea re-

lagiei istorice de cauzalitate qi utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici.
1 punct pentrll utilizarea doar a unui exemplu/a r-rnei caracteristici referi-
ttrlre Ia firprul istoric nrenqionet. Examenu I dt
- 1 punct pentrll formularea oricarui punct de vedere referitor la politica pro-
movata cle romAni in relaqiile diplomatice de ia inceputurile rnodernitetii.
4 puncte pentru sus(inerea punctului de vedere formuiat printr-un argul.nent
istoric - prezentarea oricarui fapt istoric relcvant gi utilizarea conectorilor care
exprima cauzalitatea (deoarece, pentru cci etc.) qi concluzia (aydar, crt urmare Sesiun
etc.).

Ordonarea gi exprimarea ideilor men(ionate - 6 puncte distribuite astfel: Filiera teoreticd, prof il ut
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat. artisfic, toate specializdr t
1 punct pentru utilizarea partiala a limbalului istoric adecvat. g og ic, sp ecializdrile: b i b I
t

- 1 punct pentru structurarea eseului (introclucere - cuprins - concluzie) . pentru activitdti extrasc o
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice,4ogice a faptekrr istorice. zdrile.
1 punct pentru respectarea pargiala a succesiunli cronologice,4ogice a firp-
telor istorice.
I Toate subiectele sunt
r Timpul de Iucru efecl
- 1 punct pentru respectarea limitei de spa(iu.
SUBIECTUL I

Citlri, cu atentic. -Lrr-. -

A. ,,Dorinqelc Dir.,it :
Austria gi Anglia erau ir.r::
interesrte in pastt'are , : .

molJ,l-mutrrettilur sfrc ::
din Imperiul austriac. C. r-.-
ramAna errtitali p,rlitic. -,,
se nulneasca Principateli -
rurii c,rnrune fiind Crrr'.
pentrll elaborarea legilt-r ,i.
Opozigiei marilor p11 t- ::
act de rnare abilitate prrli:r.
alegerea aceleiaqi persr)Lr:-..
colonelul Alexandrr-r It)ai-- -.
Jarii RomAnegti (24 ian.r..:.
nificagie: rnai inrii, (l
faptului inrplinir, ?ce.t r.i
rAnd, ea a pus temeliile .:.-.