Holocaust

• Holocaustul a reprezentat încercarea Germaniei naziste, a aliaților săi și a

altor colaboratori de a ucide evreii din Europa. În cei șase ani ai celui de-Al
Doilea Război Mondial, persecuția și opresiunea sistematică, birocratică,
sponsorizată de stat și organizată de guvern au dus la moartea a șase
milioane de evrei europeni de pe întregul continent, insa in total
aproximativ 11 milioane.

• Persecuția evreilor în Germania a început în 1933, aproape imediat după

venirea la putere a naziștilor. Cu toate acestea, uciderea sistematică, în
masă, a evreilor a avut loc în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. La
început, acest lucru însemna ghetoizare și împușcări în masă în Europa
Centrală și de Est. Apoi, între 1941 și 1945, au început deportările în centre
de ucidere precum Auschwitz, Treblinka și Belzec, mai întâi din locații din
Polonia ocupată și apoi din întreaga Europă ocupată. Această fază de
ucidere sistematică a fost numită de naziști „Soluția finală a problemei
evreiești”.
• Cu toate acestea, în Uniunea Sovietică, evreii au fost uciși în cea mai mare parte prin
împușcări în masă: aproape o treime din victimele Holocaustului au fost ucise acolo unde
locuiau sau în apropiere, fără a fi duse în ghetouri sau lagăre. Nici căutarea de către
naziști a victimelor evreiești nu a fost limitată la Europa: evreii din Tripoli au fost
deportați la Bergen-Belsen, iar alții din Benghazi au fost trimiși într-un lagăr de muncă din
Austria.

• - În timpul Holocaustului au murit peste 1,1 milioane de copii au murit.

• - Trupele naziste puneau o parte din prizonierii evrei să îngroape sau să incinereze alţi
evrei. Ulterior, aceştia erau şi ei omorâţi.
• - În cea mai mare tabără dedicată evreilor, situată în Polonia, în jur de 1% din populaţie
murea în fiecare lună, de foame şi de sete.
• - Pentru a evita panica, naziştii le spuneau evreilor care intrau în camerele de gazare că
urmează să fie spălaţi şi dezinfectaţi. Alţi evrei aveau rolul de a-i calma şi a-i asigura că
urmează să facă duş
• - Majoritatea prizonierilor erau transportaţi spre taberele de muncă sau de exterminare
cu ajutorul vagoanelor pentru animale. Acestea nu aveau hrană, apă, toaletă sau
ventilaţie. Cel mai lung transport s-a întins pe 18 zile şi niciunul dintre prizonieri nu a
supravieţuit.