Popoare şi spaţii istorice.

-Romanitatea românilor în viziunea istoricilor-

I. Etnogeneza:

Etnogeneza româ nilor se înscrie în procesul de constituire a popoarelor romanice. Cei mai
îndepă rtaţi stră moşi ai noştri sunt tracii , un neam indo-european , conturat in mil. II i.Hr.

Aceştia se vor aşeza în spaţiul limitat de :

 N – Carpaţii Pă duroşi
 S – Munţii Haemus
 V – Dună rea Mijlocie si râ ul Sava
 E – M.Neagra si Nipru

Tracii tră iau organizaţi in uniuni de triburi , fiind conduşi de basilei , că petenii politico-militare şi
religioase. Tracii au fost realizatorii metalurgiei bronzului. La mijlocul mil. I i.Hr. , se vor contura tracii
nordici , numiţi în izvoarele istorice greceşti sub numele de – GEŢI.
Geţii au fost realizatorii metalurgiei fierului, aceştia fiind influenţaţi de că tre greci, care , în sec. VII-VI
i.Hr. , şi-au întemeiat pe ţă rmul de vest al M.Negre mai multe colonii (centre economice , politice şi culturale)
: Olbia , Tomis , Histria , Calatis , Messembria . De la greci, geţii vor prelua : roata olarului , moneda , alfabetul
şi tehnici de prelucrare a fierului.

Primele menţionă ri istorice despre geţi apar in lucrearea lui Herodot–“Istorii” , unde este amintit
episodul din 514 i.Hr. câ nd regele persan Darius, aflat într-o campanie militara la nord de Dună re, împotriva
sciţilor , va fi întâ mpinat de geţi. Herodot face referire la religia politeista a geţilor, care-l aveau ca şi element
central pe Zamolxez, zeu al nemuririi.

Geţii erau organizaţi in uniuni de triburi , iar fiecare astfel de uniune importantă îşi avea centrul într-
o aşezare fortificată , a că rei denumire purta sufixul “-dava”.

În sec. I i.Hr. , în izvoarele istorice romane , apare etnonimul “dac” , ce desemna populaţia ce locuia în
spaţiul intra-carpatic. Geţii erau de acelaşi neam cu dacii , avâ nd aceeaşi religie şi vorbind aceeaşi limba.

I.a) Primul stat geto-dac:

Primul stat geto-dac a apă rut în contextul apropierii pericolului roman , în timpul domniei lui
Burebista(82i.Hr. – 44i.Hr.). Acesta a unificat triburile geto-dace şi a supus coloniile greceşti , dar şi
triburile celtice ale boiilor si teuriscilor.

Centrul statului dac era localizat în Munţii Orastiei , la Sarmisegetusa Regia. Capitala era protejată de un
sistem defensiv format din mai multe cetă ţi :

 Pugir  Piatra Roşie

 Că pâ lna  Tilişca
 Blidarul  Costeşti
 Statul geto-dac sub Burebista era limitat de:

 N – Carpaţii Pă duroşi
 S – Munţii Haemus
 V – Dună rea Mijlocie şi pă rţi din Slovacia
 E – Marea Neagră şi gurile fluviului Bug

Burebista se va implica în politica interna romană , în ră zboiul civil (49i.Hr. - 48i.Hr.) dintre
Pompeius şi Caesar. Pompeius va fi înfrâ nt, iar Caesar se va proclama “dictator” şi va plă nui o campanie
militară împotriva dacilor, însă va fi asasinat în 44i.Hr., aceeaşi soartă avâ nd-o şi Burebista.

După 44i.Hr., regatul se va împă rţi in 4-5 regate mai mici, cel mai important avâ nd centrul la
Sarmisegetusa Regia. Dacii vor fi influenţaţi de că tre romani, fiind preluate elemente de tehnică romană ,
vestimentaţia, arme, ceramică , iar în plan cultural, alfabetul latin.

În perioada sec. I i.Hr. – Sec I d.Hr., la Sarmisegetusa Regia se vor succeda 4 regi:

 Deceneu
 Comosicus
 Scorilos
 Duras

Lumea geto-dacă se va restrâ nge pe baza cuceririlor romane:

Anul Cuceriri romane

9-10 Romanii pun bazele provinciei Panonia
15 Apare la sud de Dună re provincia Moesiea
46 Dobrogea este anexată Moesiei

I.b) Al doilea stat geto-dac:

Pericolul roman a gră bit refacerea statului geto-dac. În timpul lui Domniţianus, romanii au organizat
o campanie la nord de Dună re, trupele sale înaintâ nd prin Banat, sub conducerea generalului Cornelius
Fuscus, dacii câ ştigâ nd în 87 lupta de la Tapae. În această luptă se va afirma un tarabostes din S-V
Transilvaniei, Diurpaneus Decebalus (87-106), care va fi ales ca rege.

În 89, Decebal a întâ mpinat o nouă campanie a romanilor, condusă de Tettius Iulianus, romanii
câ ştigâ nd lupta de la Tapae. Se va încheia pacea dintre Domniţian şi Decebal, prin care, În schimbul unor
avantaje economice şi militare, dacii trebuiau să apere graniţele din N-V Imperiului Roman.

Statul geto-dac aflat sub Decebal era limitat de:

 N – Carpaţii Pă duroşi
 S – Dună re
 V – Tisa
 E – Siret
 I.c) Războaiele daco-romane:

Împă ratul Traian(89-117) va pregă ti cucerirea Daciei, cauzele primului ră zboi daco-roman fiind:

 Încă lcarea pă cii din 89 de că tre Decebal

 Întă rirea alianţelor cu barbarii de că tre Decebal
 Creşterea puterii regatului dac
 Resursele economice ale regatului dac
 Poziţia geo-strategica a Daciei la gurile Dună rii
 Dorinţa lui Traian de a întă ri graniţa imperiului pe Dună re

 Primul război daco-roman(101-102). A debutat prin trecerea Dună rii de că tre trupele
romane , în martie 101 şi înaintarea lor prin Banat, obţinâ nd victoria de la Tapae. Cuceresc cetă ţile
Că pâ lna şi Costeşti. În timpul iernii , Decebal va organiza acţiuni militare în Moesia , ală turi de
barbari. Vor fi respinşi la Durostorum şi Adamclisi. Luptele vor fi reluate în primă vara lui 102 , iar
apropierea romanilor de Sarmisegetusa Regia l-a forţat pe Decebal să ceară pace.

Condiţiile păcii erau:

 Dacia ceda teritoriile sudice (Depresiunea Haţeg, Banat, Oltenia, Muntenia, S.

Moldovei, S-E Transilvaniei)
 Dacia trebuia să distrugă toate fortificaţiile construite
 Decebal preda prizonierii romani, transfugii, arhitecţii, trofeele
 Dacia pierdea iniţiativa politică externa

Decebal nu a respectat condiţiile pă cii. Va ataca garnizoanele romane din S. Transilvaniei. Pentru a
întă ri controlul asupra Dună rii , romanii vor construi la Drobeta (103-105), podul realizat de arhitectul
Apolodor din Damasc.

 Al doilea război daco-roman(105-106). In 105 romanii au pornit pe mai multe direcţii, prin
Banat , Oituz , Oltenia , pasajul Rucă r-Bran. În vara lui 106 , cetă ţile din Munţii Oraştiei au fost
cucerite şi distruse, iar Sarmisegetusa asediată şi incendiată , apă ră torii retră gâ ndu-se spre nord .
Decebal, ajuns din urmă , se va sinucide.

Cea mai mare parte a statului dac va fi transformată în provincie romană . Au existat şi zone care nu
au fost incluse in provincia Dacia, acestea fiind locuite de dacii liber : Moldova, Crişana , Maramureş.
Ră zboaiele daco-romane sunt amintite de :

 Monumentul de la Adamclisi
 Columna lui Traian
 Podul de la Drobeta

 11aug 106 – Conform unei diplome militare, descoperite la Porolissum , Dacia este
atestată drept Provincie Romană
 II. Romanizarea:

Romanizarea este un proces de asimiliare etnolingvistică între romani şi populaţia cucerita. Aceasta
reprezintă un proces indelungat, ce presupune însuşirea de că tre locuitori a tradiţiilor, obiceiurilor,
normelor juridice , religie, culminâ nd cu însuşirea limbii latine.

În spaţiul româ nesc, romanizarea s-a desfă şurat in două etape distince:

1. Etapa preliminară – sec. I i.Hr.-> sec. I d.Hr – lumea dacă resimte influenţe romane
2. Etapa propriu-zisă – 106->274 – câ nd acţionează o serie de factori

II.a) Factori ai romanizării:

Factori Caracteristici
 provincia romană Dacia işi avea reşedinţa la
Ulpia Traiana Sarmisegetusa
 avea statut imperial , fiind controlată de un
delegat al împaratului , denumit legatus
augusti pro-praetor
 a suferit reforme administrative :
I. 118-119-> Dacia Superior (Transilvania + Banat)
Administraţia Dacia Inferior (S. Moldovei + Oltenia)
II. 122-123-> Hadrian creează Dacia Porolisensis
III. 168 -> Marcus Aurelius redenumeşte
aceste unitaţi :
 Dacia Malvensis (Malval)
 Dacia Apulensis (Apulum)
 Dacia Porolisensis(Porolissum)
 în provincia Dacia erau prezente două
legiuni : Legiunea XII Gemina (Apulum) şi
Legiunea V Macedonica(Potaissa)
Armata  aceste legiuni erau alcătuite şi din trupe
auxiliare, formate din localnici : cohorte si
alae
 după satisfacerea serviciului militar (25 de
ani) , veteranii erau lasaţi la vatră, primind
Veterani cetăţenie romană şi dreptul de a întemeia o
familie, apărând astfel familiile mixte
 aduşi pentru exploatarea economică din zonele :
Panonia , Raetia, Galia, Asia Mică, Hispagna
 au introdus mai multe tipuri de aşezare umană:
 Cannabae – aşezarea de lângă castre
Coloniştii  Vicus – aşezare rurală cu reţea stradală
fără incintă de apărare
 Villa Rustica – proprietatea rurală, cu
locuinţa şi anexele sale
 Pagus – aşezare rurală , rasfirată
 ] existenta a două tipuri de oraşe
 Municipia – oraşe cu autonomie proprie
(Dierna – Orşova) , (Tibiscum – Jupa) , (Porolissum)
 Colonia – oraşe ce copiau modelul Romei
Urbanizarea (Ulpia Traiana Sarmisegetusa, Apullum, Potaissa ,
Napoca , Drobeta)
] asociaţiile de tip collegia – grupau
localnicii pe bază religioasă , profesională
sau de provenienţă
] se vor manifesta două procese în plan spiritual:
W Sincretismul religios – îmbinarea într-o
singură divintate a trăsăturilor a două sau mai
Religia multe divinităţi
W Inerpretatie Romane – adorarea
divinităţilor romane sub identitatea divinităţilor
locale
& limba latină
Cultura & şcoli particulare sau publice (Vetsel, Zam)
& tăbli cerate şi ştiri (Alburus Maior)
& în provincia romană Dacia au acţionat edictele
imperiale ,cel mai important fiind Edictul lui
Dreptul roman Caracala (212) -> primeau cetăţenie romană
toţi locuitorii de condiţie liberă
& încadrarea vieţii economice din provincie în cadrul
Economia Imperului Roman

III. Retragerea aureliană:

Împă ratul Aurelian (270-275) a preferat să abandoneze provincia Dacia, pentru a fixa apă rarea pe
Dună re, datorită presiunii migratorilor. Retragerea aureliană (271-274) a presupus procesul de retragere a
autorită ţilor, armatei, administraţiei la S. de Dună re.

După 274, dacii liberi pă trund în teritoriul fostei provnicii , unde vor fi supuşi romaniză rii de că tre
populaţia daco-romana , ră masă la N. De Dună re.

IV. Romanitatea românilor in sec. 18 , in viziunea istoricilor:

 Teoria Imigraţionistă – a fost susţinută de istoricii austrieci şi maghiari , pentru a argumenta

drepturile istorice în privinţa stă pâ nirii asupra Transilvaniei atâ t în perioada domniei habsburgice câ t şi
în timpul regimului dualist (instaurat in 1867)
 Istoria dacilor transalpini – 1781 – lucrare elaborată de istoricul austriac Franz-Joseph
Sulzer , ce susţinea faptul ca româ nii s-au format ca popor în Balcani şi mai tâ rziu au migrat la N. de
Dună re , gă sindu-i stabiliţi aici pe maghiari.
 Supplex Libellus Valahorum – 1791 – primul program politic al româ nilor transilvă neni
 Studii Româneşti: Cercetări asupra istoriei vechi a românilor – 1871 – “Teoria
Roesleriană ” , realizată de istoricul Robert Roesler, lucrare în care acesta îmbună tă ţea ideile lui Sulzer
 Ideile de bază ale teoriei erau:

 Dacii au fost exterminaţi în timpul ră zboaielor daco romane. Ideea era preluată dintr-o lucrare scrisă
în sec. IV de Eutrarius : “Ab Urbe Condita”

 Dacia nu s-ar fi putut reorganiza in 165 ani

 Dispariţia hidronimelor şi toponimelor
 După 274 s-a retras la S de Dună re toată populaţia
 Poporul româ n s-a format în Pen. Balcanica , în prezenţa slavilor , datorită :
a. prezenţei ad-stratului slav
b. în lb. Romana şi albaneză există cuvinte comune
c. absenţa din lb. Romana a ad-stratului germanic
d. confesiunea ortodoxa , asemeni slavilor

 Româ nii ca popor, se vor stabili la N. de Dună re în sec. XIII

teoria va fi contestată de istoricii români , cei mai importanţi fiind : Haşdeu şi Al. D. Xenopol

 Teoria lui Roesler : Studii asupra stăruinţei românilor în Dacia Traiană – 1884 – lucrarea
lui Al. D. Xenopol prelua ideile Şcolii Ardelene. Principalele argumente ale acestei lucră ri sunt:

 Nici un izvor antic nu a precizat faptul că dacii au fost exterminaţi în ră zboaiele cu Traian
 Toponimele şi hidronimele dacice sunt pă strate şi sub stă pâ nire romană
a. Toponime : Napoca , Apullum , Potaiisa , Drobeta
b. Hidronime : Danubius , Pyertus , Alutus, Somus
 Perioada de 165 de ani a fost suficientă pentru impunerea elementului romanic , fiind ştiut faptul că
unele popoare s-au romanizat în mai puţin de 100 de ani
 Existenţa cuvintelor slave în lb. Romana este justificată de convieţuirea româ no-slava în sec. VI-VII ,
iar existenţa confesiunii ortodoxe se explică prin influenţele culturale din S-E Europei , din partea
Bizanţului
 Caracterul nomad explicat prin pă storitul transhumant
 Roesler invoca apropierea dialectelor daco-româ ne şi moravo-romane . Acest lucru ţine tot de o
existenţa iniţială a unei romanită ţi orientale puternice din spaţiul N Dună rean.
 Cuvintele comune din albaneza şi româ nă este explicată prin vechiul fond indo-european tracic.
 Nici o sursă istorică nu afirmă stabilirea unui popor la S de Dună re.
 Teoria continuităţii – a fost întă rită prin numeroasele descoperiri arheologice din sex XX-
lea , un rol important în acest sens avâ ndu-l numeroasele inscripţii latine care atestă convieţuirea
romano-dacă . Istorici de seamă ce întă resc această teorie sunt : N. Iorga şi I.C.Brătianu
 Cronologie

Data Eveniment
514 i.hr. Regele Darius intâlneşte dacii
Sec i i.hr. Apare etnonimul dac
82 i.hr. – 44 i.hr. Burebista
49 i.hr. – 48 i.hr. Războiul civil din Imperiul Roman
44 i.hr. Asasinarea lui Burebista şi Caesar
9-10 Romanii pun bazele provinciei Panonia
15 Apare la S. de Dunare provincia Moesia
46 Dobrogea este anexată Moesiei
87 Lupta de la Tapae dintre Cornelius Fuscus şi daci
89 Lupta de la Tapae dintre Tettius Iulianus şi daci
89 Pacea dintre Domnitian şi Decebal
87 – 106 Decebal
89 – 117 Traian
101 – 102 Primul război daco-roman
103 – 105 Construirea podului de la Drobeta
105 – 106 Al doilea război daco-roman
11 august 106 Este atestată provincia romană Dacia
118-119 Prima reformă administrativă a Daciei
122-123 A doua reformă administrativă a Daciei
168 Marcus Aurelis – a treia reformă adm a Daciei
212 Edictul lui Caracala/Constitutia Antoniană
270-275 Împaratul Aurelian
271-274 Retragerea Aureliană
306-337 Constantin cel Mare
527-565 Iustinian
303-304 Edictele anti-creştine emise de Diocletianus
313 Edictul de la Mediolanum – Constantin cel Mare
392 Edictul lui Theodosius cel Mare – creştinismul era
religia oficială a imperiului
376 Vizigotii împinşi la S de Dunăre de huni
395 Divizarea Imperiului Roman
602 Slavii se vor stabili la S de Dunare
1867 Instaurarea Regimului Dualist Austro-Ungar
1791 Supplex Libellus Valahorum
1781 Istoria Dacilor Transalpini
1871 Studii Romaneşti: Cercetări asupra istoriei vechi a
românilor / Teoria Roesleriană
1884 Teoria lui Roesler: Studii asupra stăruinţei
românilor in Dacia Traiană
 Oameni, Societate si Lumea Ideilor.
-Europa intre democratie si totalitarism-

I. Idei si principii politice democratice:

În sec. XX-lea , Europa cunoaşte instaurarea regimurilor democratice, proces generalizat după primul
ră zboi mondial , câ nd majoritatea statelor nou apă rute vor adapta regimul democratic.

Trasaturi
Existenta unei legi fundamentale care sa
precizeze forma de guvernamant
Separarea puterilor in stat
Regmiul Democratic Votul universal
Garantarea drepturilor si libertatilor
cetatenesti
Alegeri libere
Existenta statului de drept
Pluralismul politic
Principala problemă în perioada interbelică a fost disputa dintre democraţie şi totalitarism. În statele
nou-formate se vor instaura în cele din urma regimurile totalitariste:

Polonia 1926
Iugoslavia 1929
Austria 1933
Grecia 1936
Romania 1938
În statele occidentale , democraţia s-a mentinut în perioada interbelică şi după 1945, ( Franţa, Anglia,
Statele Nordice) , iar în centrul Europei , democraţia s-a menţinut doar în Ceho-Slovacia, care va fi insă
dezmembrată de nazişti în 1938.
I.a) Particularitatile principalelor regimuri democratice:

Pana in 1945 a fost monarhie constitutionala, fiind

compromisa datorita neimplicarii politice pe durata
regimului fascist

Dupa al doilea razboi mondial, se va desfasura

Referendumul din 21 iunie 1946 , prin care se
opta pt. Republica (54%), Umberto al 2-lea
parasind tara
Republica italiana s-a organizat dupa Constitutia
din 1947
Italia Separarea puterilor in stat:
1) Puterea legislativa – Parlament bicameral –
VU
2) Presedintele – mandat de 7 ani – rol
reprezentativ
3) Puterea executiva – Guvern
4) Puterea judecatoreasca – Instantele
Judecatoresti
Perioada interbelica a fost caracterizata de
instabilitate guvernamentala, cel mai sustinut
partid – Partidul Democrat Crestin
Germania Dupa 1918 , Imperiul German a fost inlocuit cu o
Republica Parlamentara Democrata, bazata pe
Constitutia de la Weimat – august 1919
Partid Bicameral
1) Reichstag – desemnat prin VU
2) Reichsrat – consiliu al landurilor
Presedinteele desemna cancelarul . -> 1925 –
Paul von Hindenburgh
In 1933 ajung la putere nazistii
In perioada post-belica Germania se va diviza
1) Partea rasariteana – rusi
2) Partea occidentala – 3 zone de ocupatii –
SUA , Marea Britanie , Franta, unite in 1947
Organizarea Germaniei post-belice a fost stabilita
in cadrul Conferintei de la Potsdam - 17 iunie ->
20 august 1045 . Denazificarea, demilitarizarea
Germaniei
1) Functionarea politica a RFG se va face pe
baza Constitutiei de la Bon – 8 mai 1949
(oct 1949 apare RFG).
2) RFG este organizata pe Landuri , cu
autonomie guvernamentala si parlamentara,
cat si cu institutii proprii.
3) Parlamentul este format din Bundestag si
Bundesrat , cu 45 reprezentanti ai
landurilor
4) Puterea executiva este detinuta de guvernul
 condus de cancelarul cu puteri extinse ,
completate de limitarea controlului
parlamentar asupra guvernului
5) Presedintele are un rol reprezentativ, fiind
echidistant – primul presedinte , Theodor
Heuss
6) Cancelarul Konrad Adenauer (1949-1963)
va accepta Planul Schuman si va unifica
Germania de V.
Helmuth Kohl , reprezentant al Uniunii Crestin
Democrate va unifica intreaga Germanie la
30 octombrie 1990
1918-1940 -> instabilitate guvernamentala
Constitutia din 1946 -> a 4-a republica , ce va
dura pana in 1958
Parlamentul bicameral alcatuit din
1) Adunarea Nationala
2) Consiliul Republicii
1) Un reprezentant al Frantei post-belice a fost
Charles de Gaulle care va forma
Adunarea pentru Republica , si se va
afirma pentru cresterea prerogativelor
prezidentiale
Franta 2) In 1968 va elabora o noua constitutie , prin
care marea mandatul prezidential la 7 ani ,
cu posibilitatea de 2 mandate
3) A fost presedinte al Frantei intre 1959-1969
1962 – un amendament constitutional prin care
presedintele era ales de catre cetateni , prin vot, ci
nu de catre colegiul electoral
Coabitarea – presedintele reprezinta o orientare
politica iar guvernul este sustinut de alt partid :
1986 , presedintele Francoise Miherau (P. Social
Francez) , iar prim ministru Jacque Chiraque ,
reprezentand o grupate de stanga
Marea Britanie Monarhie constitutionala in care parlamentul este
institutia fundamentala.
A. Parlamentul Bicameral
1) Camera Lorzilor –ereditari sau desemnati
de rege
2) Camera Comunelor – desemnati prin VU
B. Guvernul este puterea executiva:
1) Cabinet format de partidul cu cele
mai multe voturi si condus de
presedintele sau
2) Guvernare responsabila
3) La solicitarea primului ministru
monarhul poate dizolva
parlamentul
 Regele este:
1) Seful bisericii anglicane
2) Seful statului
3) Seful Armatei
4) Conducator al Diplomatiei
1952 – Regina Elisabetha a II-a
Paridele Influente
1) Partidul Laburist – partid de stanga
2) Partidul Conservator – Winston Churchill
– partid de dreapta
1979 – 1990 – Margaret Thatcer
Marea Britanie va afirma influenta politica si
militara in victoria din 1982 cu Argentina ,
ocupand insulele Malvin ( Folkland)

II. Totalitarismul:

Experienţa pe care statele au avut-o în primul ră zboi mondial – restrâ ngerea drepturilor cetă ţeneşti,
subordonarea instituţiilor, controlul manifestat asupra cetă ţenilor, vor fi modalită ţile utilizate de că tre
regimurile totalitare. Acest regim a apă rut in perioada interbelică , pe fondul unei crize a sistemului
democratic.

Tră să turile regimurilor totalitare sunt

Trasaturi
Existenta unui singur partid / ideologii
Cetatenii sunt subordonati statului
Incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenesti
Regimul Totalitar Actiunea propagandei in raspandirea ideologiei
Inexistenta pluripartidismului
Puterea controlata de partidul unic si de dictator
Cultul personalitatii dictatorului
Anti-parlamentismul ; anti-liberalismul
Controlul asupra populatiei prin politia politica

Puterea deplină a sistemului se bazează pe mass-media şi propagandă. În statul totalitar, statul

controlează aspectele vietii umane, individul fiind subordonat statului.

După 1918 , diferenţele economice majore , şomajul , inflaţia , nemulţumirile sociale , au alimentat şi
accelerat procesul de instaurare al regimurilor totalitare. Se va consolida convingerea că regimurile
democratice nu sunt capabile să redreseze situaţia.

Stanga Dreapta
Regimuri Totalitare Germania – nazism
U.R.S.S. – comunism
Italia - Fascism
 II.a) Regimul Comunist – URSS:

Rusia se confrunta cu o criza economică , politică şi militară , datorată înfrâ ngerilor suferite pe frontul
din primul ră zboi mondial.

 Revoluţia Burgheză – 23februare/ 8 martie 1917 – declanşată în Pettersburg şi în marile

oraşe, a implicat membrii Partidului Constituţional Democrat şi Melşevicii . În urma
Congresului de la Londra şi Bruxelles , din 1903 , revoluţionarii se vor scinda astfel:
 Melşevicii – minoritari , susţineau marxismul tradiţional , optâ nd pentru reforme pe cale
parlamentară
 Bolşevicii – majoritari , erau conduşi de Lenin , susţinâ nd preluarea puterii prin revoluţie şi
teoria marxismleninismului.

La 1 martie 1917 , puterea era preluată de un guvern provizoriu , condus de prinţul Lvov, care va
decide reformele : “Libertatea presei” şi “ Ziua de lucru de opt ore” , iar pe 2 martie 1917 , ţarul Nicolae al II-
lea abdica.

Se vor constitui sovietele – consilii formate din muncitori şi soldaţi, care trebuiau să asigure controlul
populaţiei. Acestea vor fi influenţate de partidul bolşevic. Lenin va lansa din exil “Tezele din Aprilie” , în
care preciza necesitatea preluă rii puterii prin revoluţie şi instaurarea proletariatului.

 Revoluţia Bolşevică – 25 octombrie / 7 noembrie 1917 – bolşevicii vor specula

nemulţumirile sociale, promiţâ nd scoaterea din ră zboi a Rusiei. Controlâ nd sovietele
din marile oraşe, vor pregă ti lovitura de stat, guvernul fiind ră sturnat.

Va fi realizat un nou guvern , numit Consiliul Comisarilor Popoarelor din Rusia ; era recunoscut
dreptul popoarelor din Imperiul Ţarist la auto-determinare. În decembrie 1917, decretul asupra pă cii
stabilea mă surile pentru pacea cu Puterile Centrale. Pacea se încheia la 3 martie 1918 la Brest-Litovsk.

Bolşevicii îşi vor consolida puterea prin poliţia politică creeată in decembrie 1917 de Lev Trotski. În
iulie 1918 ţarul Nicolae al II-lea era închis la Ekaterinburg, proclamâ ndu-se RSSR ( Republica Sovietică
Socialistă Rusă ).

1918 – 1920 -> are loc ră zboiul civil dintre bolşevici şi adepţii tarului, sprijiniţi de Antanta. Bolşevicii
vor câ ştiga această luptă . Vor fi desfiinţate celelalte partide politice , confiscate proprietă tile private, va fi
instaurată cenzura, iar liderii opoziţiei închişi sau ucişi.

La 30 decembrie 1922, prin ală turarea Transcaucaziei , Ucrainei şi Bielorusiei la RSSR, se puneau
bazele URSS-ului (Uniunea Republicilor Socilaiste Sovietice ) , organizată conform Constituţiei din 1924. În
1924 moare Lenin , puterea fiind exercitată de că tre biroul politic , Stalin reuşind sa acapareze puterea.

STALINISMUL

Dupa 1924 , liderii marcanti ai partidului bolsevic au fost:

 Stalin  Buharin
 Trotki  Rikov
 Tomski  Znioviev
  Kamenev

Disputa dintre Stalin şi Troţki pe marginea direcţiei politice ( Troţki susţinea teoria revoluţiei
permanente / exportul de revoluţie ; Stalin susţinea ideea comunismului într-o singura ţară , sprijinit şi de
ceilalţi membrii ), va duce la înlă turarea lui Troţki din funcţia de comisar de ră zboi (1925) , in 1929 va aduce
exilarea acestuia, pentru ca acesta să fie asasinat în 1940 în Mexic.

În decembrie 1927 , debuta Regimul Stalinist (1924/1927 – 1953). A fost lansat conceptul de
duşman al poporului – orice persoană ce dovedea susţineri împotriva sistemului era acuzat şi condamnat
la moarte sau dus in lagă rele de muncă .

Masuri ale regimului Stalinist

(1924/1927 – 1953)
 Nationalizarea ramurilor economice
 Planurile cincinale – primul plan 1928 –
1933 , presupunea centralizarea tuturor
resurselor economice si organizarea
Plan Economic
productiei pe 5 ani .
 Fortarea industrializarii URSS , industria
fiind vazuta ca solutie pentru eradicarea
inapoierii economice
 Colectivizare – 1929 -> confiscarea
pamanturilor si comansarea lor in gospodarii
Agricultura
agricole sau colhozuri

 Proletcultismul – o cultura noua ce

rupea legaturile cu perioada anterioara,
Plan Cultural
considerata decadenta. Era o cultura ce avea ca
elemente centrale munca si muncitorul
 Stahanovismul – miscare ce viza cresterea
concurentei dintre muncitori pentru a mari
normele de productie. Acest concept vine de
Plan Ideologic
la muncitorul Alexei Stahanov, miner
ucrainian, care ar fi depasit norma de lucru de
carbune extras cu 14 ore.
Plan Politic  Opozantii erau trimis in gulag – sisteme de
lagare si puscarii ale URSS , soldata cu
moartea a 8 milioane de victime.
 Marea teroare – epurarea ampla , vizand
membrii partidului considerati potentiali
rivali (generali si maresali ai armatei rosii) –
1mil 500 victime
 Cultul personalitatii dus la apogeu
  Politia politica – la baza sistemului constituit
de catre stalin , politia politica a stat la baza
controlului populatiei ; aceasta poarta
denumirea de CEKA/NKVD/KGB
Dupa 1945, comunismul se va extine pe baza evolutiei politico-militare.

II.b) Fascismul:

Totalitarismul de dreapta, fascimul italian şi nazismul german , au aparut ca o reacţie la consolidarea

comunismului, pe un fond de umilinţă naţională : Germania pierduse razboiul şi considera ca i s-a impus un
dictat , iar Italia considera că a pierdut pacea. Ambele regimuri au pus accent pe ideea de restaurare a
onoarei, ambele fiind state naţionaliste : baza fascistă – naţiunea ; baza nazistă – poporul.

Criza Italiei de după 1918 a fost accentuata de mişcă rile socialiste din 1919-1920. O mare parte a
burgheziei vor susţine extrema dreapta ca o garanţie în faţa ameninţă rii din stâ nga.

Primele grupă ri fasciste au aparut la Milano , creeate de Benitto Mussolini în 1919 , ce reuneau
veteranii de ră zboi ( fascii de combatimento). Aveau ca simbol “fascia” - simbol roman din timpul
republicii.

Ideologica fascistă – “statul naţiune este elementul primordial şi era vazut ca o fiinţă distinctă de cea a
indivizilor , care sunt subordonaţi statului”

În 1922 se fonda Partidul National Fascist . La 28 octombrie 1922, n urma Marşului Asupra
Romei , Victor Emanuel al II-lea de Savoia îi acorda lui Mussolini funcţia de prim-ministru.

Masuri Ale Regimului Fascist

 1925-1926 : erau desfiintate sindicatele , si
inlocuite cu Sistemul Corporatist ,structuri
ce grupau muncitori si patroni.
Plan Economic
 Economia era controlata de sistmeul fascist,
impunandu-se autarhia – limitarea
importurilor
 Tinerii erau educati in cultul Partidului
Plan Ideologic Fascist , denumiti Avangardisti / Balillas
 Populatia adulta constituia “camasile negre”.

Plan Politic  Politica interna

 Impunerea cenzurii
 Interzicerea celorlaltor partide
 Cultul personalitatii – Il Duce Mussolini
 Puterlie Lui Mussolini In stat – Lege
adoptata de parlament in 1925, prin care
acestuia i se acordau puteri nelimitate
  Politia politica – OVRA.
 Politica externa
 1923 - Prin Pacea de la Lousagne anexa
arhipelargul Dodecanez si Insula Corfu
 1929 - Prin Concordatul de la Luterano era
recunoscuta existenta Vaticanului
 1935-1936 – trupele italiene pronind din
Somalia vor cuceri Etiopia
 nov 1937 – se puneau bazele axei Roma –
Berlin – Tokyo
 1936-1939 – Italia se implica alaturi de
Germania in razboiul civil din Spania
 1939 – Italia anexa Albania

II.c) Nazismul:

Naţional socialismul – nazismul – este varianta germană a fascismului, conturat în anii 1930.
Nazismul a fost ideologia Partidului Muncitoresc German înfiintat în ianuarie 1919, denumit mai apoi
Partidul Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani (NSDAP).

Adolf Hitler , nă scut în 1889 în Germania, se va înrola voluntar în armata germană , participâ nd la
primul razboi mondial , resimţind nemulţumirile naţiunii în 1918.
Germania considera că i s-a impus un dictat la Versailles, condiţiile tratatului fiind inacceptabile :

 cedarea teritoriilor Arsacia si Lorena Frantei

 decolonizarea Germaniei
 limitarea efectivelor militare
 plata daunelor de razboi
 demilitarizarea Renaniei

Partidul Nazist, iniţial restrâ ns, va atrage tot mai mulţi adepţi pe fondul crizei economice din primii
ani de după razboi datorită ideilor vehiculate:

 Nationalism
 Anti-liberalism
 Anti-parlamentarism
 Puritatea rasiala
 Redobandirea onoarei nationale

Ideile de bază ale doctrinei naziste vor fi regă site în cartea lui Hitler – Mein Kampf (Lupta Mea) ,
scrisă în 1925 .Criza economică din 1929 va oferi partidului nazist şansa de a se afirma. Acesta va obţine la
alegerile din 1932 cele mai multe voturi, iar preşedintele Paul von Hindenburgh îl va desemna pe Hitler
cancelar al Germaniei la 30 ianuarie 1933.

Principiile fundamentale ale doctrinei naziste sunt:

 Teoria spaţiului vital – se impunea ruperea lanţurilor de la Versailles şi obţinerea

unor noi teritorii de locuit pe seama vecinilor
  Teoria rasei ariene – lumea este împă rţită în două categorii : rasele superioare şi
inferioare ; rasa germană reprezentâ nd rasa ariană prin definiţie, menită să conducă
lumea
 Evreii – aceştia reprezintă plaga societă ţii germane , fiind sortiţi anihilă ri

Hitler va reusi să controleze Partidul Nazist, Guvernul şi Instituţiile statului.

Etapele consolidării puterii:

 27-28 februarie 1993 – Incendierea Reichstagului – pentru a elimina opoziţia, naziştii vor
înscena incendierea Parlamentului , blamâ nd pentru acest act pe comunişti şi socialişti , care vor fi
arestaţi. A 2-a zi va fi introdusă starea de urgenţă - > limitarea drepturilor civile

 martie 1933 – pentru a-şi mari ponderea in Parlament, naziştii vor organiza noi alegeri.

 23 martie 1933 – Legea de Împuternicire – puterea legislativă trecea în subordinea Guvernului

(anihilarea separă rii puterilor in stat)

 Iulie 1933 – erau desfiinţate partidele politice, Partidul Nazist devenind partidul unic

 29-30 iunie 1934 – Noaptea Cuţitelor Lungi – trupele S.A. dovediseră în mai multe râ nduri
insubordonare în faţa lui Hitler, motiv pentru care , liderii acestei organizaţii para-militare vor fi
asasinaţi, în frunte cu conducă torul să u Erns Rohm

Organizaţii naziste :

 Gestapo – poliţia politică

 Trupele SS şi SA – organizaţii para-militare de atac şi de apă rare
 Frontul Muncii – o organizaţie menită să înlocuiască sindicatele, avâ nd atribuţii scă zute
 Aparatul de propagandă – se baza pe radio şi era condus de Joseph Goebels.
 Hitlerjugend – regimul nazist a pus bazele unei structuri ce înregimenta tinerii, educâ ndu-i în spiritul
ataşamentului faţă de ţară şi de Fuhrer

Masuri ale Regimului Nazist

 Va fi eradicat somajul .
1934 – somajul atinsese cote inalte, 6 mil.
someri
1936 – sub 1 mil. someri
Plan Economic
1938 – nevoia de forta de munca straina
 Eradicarea s-a realizat prin atingerea unor
obiective de interes public : Autostrazi,
Platforme , Uzine .
Plan Politic Masurile in plan politic au vizat incalcarea tratatelor
de la Versailles.
  1934 – reluarea producerii armamentului
 13 martie 1935 – reintrodus serviciul
militar obligatoriu
 7 martie 1936 – remilitarizarea Renaniei
 Octombrie – noembrie 1937 – axa RBT
 11-12 martie 1938 – Anschluss –
anexarea Austriei
 29-30 septembrie 1938 – Conferinta de
la Munchen
 23 august 1938 – Pactul Ribbentrop-
Molotov – impartirea Europei in Sfere de
influenta
Anti-semitismul – ideologie oficiala, concretizata
prin masuri legislative rasiale
 1 aprilie 1933 – boicotul general ce viza
magazinele si firmele evreiesti
 1934-1935 – evreii vor fi indepartati din
functii
 15 septembrie 1935 – legea cetateniei –
Plan Anti-Semite
era considerat cetateani doar germanul
 14 noembrie 1935 – legea stigmatizarii
evreilor si interzicerea casatoriilor mixte
 9-10 noembrie 1938 – Noaptea de Cristal
 20 ianuarie 1942 – Conferita de la
Wansee – Solutia Finala
Vor fi omorati peste 6 mil. everi

Lagare de concentrare :

 Auschwitz-Birkenau  Belzec
 Treblinka  Dachau
 Sobibor  Buchenwald
 Majdanek  Bergen-Belsen
Cronologie

Data Eveniment
1926 Comunismul în Polonia
1929 Comunismul în Iugoslavia
1933 Nazismul în Austria
1936 Comunismul în Grecia
1938 Comunismul în Romania
21 iunie 1946 Referendumul din Italia
 1947 Constituţia Republicii Italia
august 1919 Constituţia de la Weimar
1925 Preşedintele Paul von Hindenbrugh
17 iun – 20 aug 1945 Conferinţa de la Potsdam
8 mai 1949 Contituţia de la Bon – RFG
octombrie 1949 Apariţia RFG-Ului
1949-1963 Cancelarul Konrad Adenauer
30 octombrie 1990 Unificarea Germaniei
1946-1958 A 4-a Republică Framceză
1968 Constituţia Franceză a lui Ch. Gaulle
1959-1969 Ch. De Gaulle preşedinte al Franţei
1962 Amendament Constituţional - Franţa
1979-1990 Margareth Thatcer
1982 Marea Britanie vs. Argentina
23 feb/8 mar 1917 Revolutia Burgheză - Rusia
Congresul de la Londra şi Bruxelles al
1903 revoluţionarilor din Rusia
1 martie 1917 Guvernul Lvov
2 martie 1917 Ţarul Nicolae al II-lea abdica
25 oct/ 7 nov. 1917 Revoluţia Bolsevica
2 nov 1917 Declaraţia Popoarelor din Rusia
3 martie 1918 Pacea de la Brest-Litovsk
30 decembrie 1922 Apare URSS
1924 Constituţia URSS
1925 Stalin + Kamenev si Zenoviev vs Trotski
1929 Trotski exilat
1940 Trotski asasinat în Mexic
1924/1927-1953 Regimul Stalinist
1928-1933 Primul plan cincinal
1929 Colectivizarea în Rusia
1935 Lansat conceptul de Stahanovism
1936-1939 Marea Teroare în Rusia
1922 Lua nastere Partidul Naţional Fascist
28 octombrie 1922 Marşul asupra Romei
1925 Legea – Puterile lui Mussolini în stat
1925-1926 Desfiinţarea sindicatelor şi apariţia Frontului Muncii
1923 Pacea de la Lousagne
1929 Concordatul de la Luterano
1935-1936 Italia cucereşte Etiopia
1936-1939 Războiul civil din Spania
1939 Italia anexa Albania
30 ianuarie 1933 Hitler prelua puterea – desemnat cancelar
1925 Mein Kampf
 27-28 februarie 1933 Incendierea Reichstagului
23 martie 1933 Legea de Împuternicire
29-30 iunie 1934 Noaptea Cuţitelor Lungi
1 aprilie 1933 Boicotul General
15 septembrie 1935 Legea Cetăţeniei – Legile rasiale de la Nurnenberg
14 noembrie 1935 Legea stigmatizării evreilor – Nurnenberg
9-10 noembrie 1938 Noaptea de Cristal
13 martie 1935 Reintroducerea serviciului militar obligatoriu
7 martie 1936 Remilitarizarea Renană
11-12 martie 1938 Anschluss-ul
29-30 septmebrie 1938 Conferinţa de la Munchen
23 august 1939 Pactul Ribbentrop-Molotov
1 septembrie 1939 Polonia atacată de Germania

Oameni, societate şi lumea ideilor.

-Ideologii si practici politice in Romania-

I. Ideologii şi practici polititice până la 1918:

Sistemul politic al Româ niei , la început de sec. XX, s-a bazat pe Constituţia din 1866. Aceasta a
stabilit un regim liberal. Constituţia era structurată pe 8 titluri , capitole şi secţiuni, precizâ nd că principatele
unite reprezintă un singur stat – ROMÂNIA.

Principiile moderne ale constituţiei erau:

& separarea puterilor in stat

& suveranitatea naţională
& monarhia constituţională şi ereditară
& guvernarea reprezentativă si responsabilă
& garantarea drepturilor şi libertă ţilor cetă ţeneşti

Monarhul era un factor de echilibru al scenei politice. Reprezentantul monarhiei , Carol I , a continuat
programul de modernizare a Româ niei , începute de Al.I.Cuza. A susţinut lupta naţională a româ nilor de
peste graniţă , domnia sa garantâ nd stabilitate politică .

Prima realizare a fost conducerea Româ niei spre independenţă , proclamată la 9 mai 1877 şi
recunoscută de Marile Puteri prin Congresul de Pace de la Berlin – 1/13 iunie-1/13 iulie 1878.

Consolidarea dinastiei in 1878-1881:

& septembrie 1879 – Carol primea titlul de “alteţă regală ”

& 14 martie 1881 – Parlamentul proclama Romania ca regat
& 10 mai 1881 – Carol şi Elisabeta erau încoronaţi ca regi
& 18 mai 1881 – Pactul de Familie – Ferdinand este proclamat prinţ moştenitor

Sistemul politic întemeiat la 1866 era reglementat de votul cenzitar. Existau 4 colegii electorale,
numă rul lor fiind redus la 3 in iunie 1884 : un colegiu pentru camera Deputaţilor şi 2 colegii pentru Senat.
 Colegiul electoral – grupa categoriile de alegă tori, diferenţiate pe criteriul averii

& În Vechiul Regat, Camera Deputaţilor avea 183 de deputaţi.

& În colegiul I votau proprietarii de pă mâ nt,
& În colegiul II votau alegă torii care plă teau o contribuţie de cel puţin 20 lei ,
& În colegiul III votau ţă ranii înstă riţi , care plă teau un impozit simbolic statului

Colegiul electoral era format din 100.000 alegă tori. Scena politică a fost dominată de 2 partide :
Partidul Naţional Liberal şi Partidul Conservator.

Ia) Partide politice influente până la 1918:

Partidul National Liberal – PNL – 24 mai 1875

Partidul National Liberal

Membrii Fondatori: I.C. Bratianu si
C.A.Rosseti
- se vor separa in 1884 , Bratianu conducand
pana in 1892 -
Membrii Marcanti Dupa 1909 s-au succedat la putere :
 Ionel I.C.Bratianu
 Vintila Bratianu
 I.Gh.Duca
 Constantin Bratianu
Reprezentau interesele politico-economice ale
Categoria Reprezentata
burgheziei industriale si financiare

Deviza “Prin Noi Insine”

Se dorea valorificarea tuturor resurselor
nationale in vederea dezvoltarii societatii
Ideologia
romanesti. Se pronuntau pentru dezvoltarea
accentuata dupa model occidental.

Partidul conservator – PC – 3 februarie 1880

Partidul Conservator
Membrii Marcanti A fost condus de
  Lascar Catargiu ,
 Titu Maiorescu ,
 P.P.Carp,
 Gh Grigore Cantacuzino (1889-
1907)
Categoria Reprezentata Reprezentau interesele marilor mosieri

Deviza “Pasii marunti”

Progresul durabil al tarii nu se poate face in
salturi, ci gradual, prin mentinerea unei legaturi
organice intre trecut si prezent. Este necesar
Ideologia
adoptarea treptata a isntitutiilor occidentale, pe
masura ce populatia romana este pregatita sa le
asimileze
PNL si PC se vor afla succesiv la guvernare datorita principiului rotative guvernamentale din 1895.
II. Ideologii si practici politice dupa 1918:

După 1918 , Romania a cunoscut schimbari radicale în cadrul suprafetei (137.000 -> 295.049 km) şi
populatiei. Apar minoritatile nationale:


Româ nii – 71,9%

Maghiarii – 7,9%

Germanii – 4,1%

Evreii – 4%
Concretizarea României Mari a impus necesitatea realizării unor reforme ample :

Reformele din 1918-1926

Reforma
Votul Universal
Legea exproprierii marilor
mosii din Vechiul Regat
Calendarul Gregorian
Reforma unificarii monetare
Noua Constitutie
Reforma reorganizarii
Bisericii Ortodoxe
Data Explicatie
Aveau drept de vot barbatii majori cu
16 noembrie 1918 exceptia cadrelor din armata si a
magistratilo
Va ajuta la realizarea reformei agrare,
15 decembrie 1918 in 1921 prin improprietarirea a
1mil.400 fam. cu 6 ha.
1 aprilie devenea 14 aprilie
Martie 1918
Erau scoase din circulatie coroana
Toamna 1920
austro-ungara si rubla ruseasca
Adaptarea Constitutiei din 1866
29 martie 1923
Biserica este ridicata la rang de
25 februarie 1925 patriarhie, Miron Cristea devenind
primul patriarh

Reforma Administrativa
Legea Primei Electorale
Apare principiul descentralizarii
14 iunie 1925 administrative -> 71 judete, cpmdise
de prefecti
Partidul care detinea cel putin 40% din
voturi , in calitate de grupare
majoritara , primea jumatate din
mandatele Camerei Deputatilor.
27 martie 1926 Cealalta jumatate se aloca tuturor
partidelor ce depaseau pragul
electoral de 2% , in ordine
descrescatoare, incepand cu partidul
invingator

URMARI
 Dispă rea marea proprietate funciară
 Dispă rea puterea economica a moşierilor
 Dispă rea PC
 Se consolidează PNL
 Creşte importanţa muncitorilor industriali şi a ţă ranimii
 Diversificarea Spectrului Politic

În perioada interbelică au existat doua ideologii : Neo-Liberalismul şi Ţăranismul

IIa) Neo-Liberalismul:

A fost teoretizat de Vintilă Bră tianu, Mihail Manoilescu şi Stefan Zeletin. Zeletin ară ta că “viitorul
nostru tine de o problemă fundamentală ; ne trebuie o mare independenţă ”. Zeletin insista pe principiul că
independenţa politică trebuie completată de una economică . Susţinea nationalizarea capitalului şi
constituirea unui capitalist autohton

Era susţinută ideea limtă rii folosrii capitalului strain şi emanciparea de sub finanţa straină .

IIb) Ţaranismul. Partidul Naţional Ţăranesc

Partidul National Taranesc – PNT – 10 oct. 1926

Membrii fondatori : Ion Mihalache si Constantin

Membrii Marcanti
Stere

Categoria reprezentata Reprezentau interesele taranimii

Deviza “Portile Deschise”

  Sustineau ideea ca Romania trebuie sa se
edifica ca stat taranesc. Se punea accentul pe
agricultura modernizata, iar in plan
Ideologia industrial urmau sa fie sustinute ramurile
avand necesarul de resurse asigurat in tara.
 Ajunsi la guvernare in perioada 1928-1933
vor fi afectati de criza economica

Alte partide politice:

 Liga Poporului /Partidul Poporului – 1 aprilie 1918 – Alexandru Averescu (1920-1921 – reforma
agrară )
 Partidul Social Democrat – 1927 – reprezentau interesele muncitorilor
Partide Extremise
Martie 1923 – AC Cuza
Liga Apararii National Crestine Milta pt alianta cu Italia si excluderea evreilor
din viata sociala si economica
Iulie 1927 – Corneliu Zelea Codreanu. Garda
de fier – 1930
Legiunea Arhanghelului Mihail
Miscarea Legionara
Apelau la mesianism si la cultul taranului
8 mai 1921
Partidul Comunist din romania Sustinea principii ce periclitau integritatea
statala.
III. Carol al II-lea:

Monarhia în perioada interbelică a reprezentat elementul cheie al sistemului politic, funcţia sa fiind
reglementată prin Constituţia din 1923. Caracterul ei a fost reprezentat de Ferdinand I(1914-1927).

Prestigiul monarhiei va creşte prin prisma Marii Uniri. Apogeul acesteia a fost atins odată cu
încoronarea suveranilor , la Alba-Iulia – 15 octombrie 1922.

Spre sfâ rşitul domniei lui Ferdinan, imaginea monarhiei a avut de suferit pe baza crizei dinastice,
determinată de renunţul prinţului Carol al II-lea la statutul de moştenitor al tronului, decizie anunţată prin
scrisoarea de la 12 decembrie 1925.

Prin Consiliu de Coroană de la 31 decembrie 1925, era acceptată decizia lui Carol, care era exilat din
ţară , ră mâ nâ nd în occident sub numele de Carol Caraiman. Prinţ moştenitor va vedeni Mihai, care urcă pe
tron la 20 iulie 1927, domnia sa pâ nă în 1930 aflâ ndu-se sub tutela unei regenţe regale formate din:

 Miron Cristea
 Gh. Buzdugan – seful justitiei
 Principele Nicolae
 Pe fondul crizei dinastice apare curentul ce susţinea readucerea prinţului Carol pentru refacerea
ordinii dinastice, susţinut de frunaşii PNŢ. Carol va reveni în ţară în iunie, pt ca la 8 iunie1930 să fie
recunoscut ca rege, iar Mihai să redevină prinţ moştenitor , sub titlul Mare Voievod de Alba-Iulia.

Carol al II-lea – 1930-1940 – a realizat mai multe acţiuni care au vizat înlă turarea regimului
democratic şi instaurarea unui regim totalitar, autoritar. Se va concretiza “camarila regală” pe lâ ngă Elena
Lupescu.

Regele a încurajat guvernul să conducă prin decrete legi, fiind compromisă autoritatea
Parlamentului. A sprijinit formaţiunile extremiste pentru a lovi în sistemul democratic. Totuşi, în perioada
lui Carol al II-lea, economia Romaniei a atins cele mai înalte cote, Vechiul Regat cunoscâ nd în plan cultural o
perioadă clasică .

La alegerile din 20 decembrie 1937 , nici un partid nu a totalizat procentajul de 40%:

 PNL – 35,9%
 PNŢ – 20%
 TPŢ – 15,58% (Totul Pentru Tara)
 PNC – 9,15% - Octavian Goga va fi desemnat Şef al Guvernului

Carol a pregatit în spatele acestui guvern instaurarea unui regim propriu, autoritar, concretizat prin
numirea in funcţia de prim-ministru a lui Miron Cristea la 10 februarie 1938.

Masurile ce vor consolida regimul autoritar sunt:

Reformele Regimului lui Carol al II-lea

Reforma Data Explicatie
Introducerea starii de asedu
11 februarie 1938
si a cenzurii
Regele participa legal si activ la
Noua Constitutie 20 feburarie 1938 actul guvernarii; varsta de vot
ridicata la 30 de ani
Consiliul de Coroana devenea
Dizolvarea Partidelor 30 martie 1938
organ premanent
Sindicatele erau inlocuite cu bresle,
Desfiintarea Sindicatelor Octombrie 1938
cu atributii diminuate
Frontul Renasterii Nationale, cu
Infiintarea Partidului Unic 16 decembrie 1938
membrii din partidele desfiintate
Un organism ce reunea tinerii de 7-
Straja Tarii Decembrie 1938 21 ani , educandu-i in spiritul
atasamentului fata de rege
 Apareau 10 tinuturi, conduse de
Reforma Administrativa 1938 rezidenti regalu. Se urmarea
controlul administratiei

Regimul autoritar a presupus încă lcarea principiului : Regele domneşte dar nu şi guvernează.
Regele impunea principiul că guvernul trebuie să dea socoteala în faţa sa, acesta guvernâ nd prin decrete
legi.

Ca urmare a intensifică rii pe plan extern a regimurilor totalitare, Romania a fost direct vizată de acest
fenomen aflat în desfă şurare

Cedarile Teritoriale
In urma a 2 ultimate sovietice , Romania
26 – 28 iunie 1940 ceda URSS-ului Basarabia si Tinutul Herta
In urma Dictatului de la Viena , Hitler si
20 august 1940 Mussolini obligau Romania sa cedeze
Ungariei N-V Transilvaniei
In urma Tratatului de Granita de la Craiova,
7 septembrie 1940
Romania ceda Bulgariei : Cadrilaterul

Carol al II-lea era acuzat de dezastrul Romaniei. La 6 septembrie 1940 pă ră sea tronul , Mihai redevenind
rege.

Cronologie

Data Eveniment
1 iulie 1866 Constituţia din 1866
9 mai 1877 Proclamarea Independenţei României
1/13 iunie – 1/13 iulie 1878 Conferinţa de Pace de la Berlin
Septembrie 1879 Carol primea titlul de alteţă regală
14 martie 1881 Parlamentul proclamă România ca regat
10 mai 1881 Carol şi Elisabeta încoronaţi ca regi
18 mai 1881 Pactul de Familie
24 mai 1875 PNL
3 februarie 1880 PC
1889-1907 Cantacuzino lider PC
1895 Principiul rotative guvernamentale
1 decembrie 1918 Marea Unire
16 noembrie 1918 Votul Universal
15 decembrie 1918 Legea exproprierii marilor moşii din Vechiul Regat
1921 Reforma Agrară
Martie 1918 Calendarul Gregorian
Toamna 1920 Reforma unificării monetare
29 martie 1923 Noua Constituţie
25 februarie 1925 Reforma reorganizării Bisericii Ortodoxe Romane
14 iunie 1925 Reforma Administrativă
27 martie 1926 Legea Primei Electorale
1881 PNR
Decembrie 1918 PŢ
10 octombrie 1926 PNŢ
1928-1933 Guvernarea PNŢ
1 aprilie 1918 Liga Poporului/Partidul Poporului
1927 PSD
Martie 1923 Liga Apărarii Naţional Creştine
Iulie 1927 Legiunea Arhanghelului Mihail
1930 LAM -> Garda de Fier
8 mai 1921 Partidul Comunist din Romania
1914-1927 Ferdinand I
15 octombrie 1922 Încoronarea ca regi a lui Ferdinan şi Mariei
12 decembrie 1925 Renunţul lui Carol la titlul de prinţ moştenitor
31 decembrie 1925 Consiliul de Coroană acceptă decizia lui Carol
20 iul 1927 – 1930 Prima domnie a Regelui Mihai
8 iunie 1930 Carol al II-lea Recunoscut ca rege
1930-1940 Carol al II-lea
20 decembrie 1937 Alegerile unde nici un partid nu a strans 40%
10 februarie 1938 Miron Cristea numit prim-ministru
11 februarie 1938 Introducerea stării de urgenţă şi a cenzurii
20 februarie 1938 Noua Constituţie
30 martie 1938 Dizolvarea Partidelor
Octombrie 1938 Desfiinţarea Sindicatelor
16 decembrie 1938 Partidul unic
Decembrie 1938 Straja Ţării
1938 Reforma Administrativă
26-28 iunie 1940 Cedarea Basarabiei şi Hertei URSS-ului
20august 1940 Dictatul de la Viena
7 septembrie 1940 Tratatul de Graniţă de la Craiova
 Oamenii, societatea şi lumea ideilor
-Constitutiile Romaniei-

I. Regulamentele organice:

Încă din timpul încheierii convenţiei de la Akkerman – octombrie 1826, Poarta Otomana şi Rusia
conveneau în privinţa nevoii de elaborare pentru principate a unor regulamente de organizare internă.
Se va ajunge la elaborarea Regulamentelor Organice.

în aprilie 1828 , a început un nou ră zboi ruso-otoman, încheiat prin pacea de la Adrianopol – 2
septembrie 1829, prin înfrâ ngerea otomanilor. Rusia deveana putere protectoare a principatelor. Perioada
1829 – 1834 ,a reprezentat perioada ocupaţiei militare ruseşti din principate, acestea fiind conduse de
generalul Pavel Kisselef , ca preşedinte al celor doua adună ri / divanuri.

În timpul acestei ocupaţii s-au elaborat Regulamentele Organice. O anchetă rusă a constituit
obiectul unui raport general, la care s-au adă ugat sugestiile generalilor ruşi de la Iaşi şi Bucureşti,
propunerile şi principiile din memoriile boiereşti.

Protectoratul Rusiei viza anexarea Basarabiei. Regulamentele Organice au intrat in vigoare la :

  1 iulie 1831 – Ţara Româ nească
 1 ianuare 1832 – Ţara Moldovei

După elaborarea lor de că tre cele doua comisii boiereşti conduse de consulul general Mincioki, au
fost aprobate de că tre cele doua adună ri obşteşti , iar în 1833 confirmate de că tre sultan.Acestea aduceau
pentru prima data în istoria principatelor principiul separării puterilor în stat şi elemente de
modernizare instituţională .
Regulamentele Organice
 Detinuta de domn ales pe viata de
Adunarea Obsteasca formata din marii
boieri
 Domnul numea si revoca ministrii
Puterea Executiva  Domnul avea drept de initiativa
legislativa si de sanctionare a legilor
 Domnul era ajuutat de un Sfat
Administrativ Extraordinar compus
din 6-8 ministrii
 Detinuta de Adunarea Obsteasca
condusa de boieri, care aprobau legile
Puterea Legislativa  Intocmea rapoarte periodice despre starea
tarii, numite anaforale

 Detinuta de instantele judecatoresti:

Curti de Apel, Tribunalele Judetene
Puterea Judecatoreasca  Instanta Suprema – Inaltul Divan
Domnesc
Urmă ri ale impunerii Regulamentelor Organice :

 modernizarea instituţiilor interne

 îmbună tă ţirea serviciilor publice
 au uniformizat sistemul fiscal; s-a stabilit un impozit unic numit Capitaţie, burghezia platind patentă
 apare conceptul modern de buget
 este reînfiinţată armata
 s-a prefigurat înfiinţarea unei bă nci naţionale
 se întemeiază arhivele naţionale
 în justiţie apar corpuri de avocaţi şi procuratura

Aspectele negative ale Regulamentelor Organice :

 se menţin privilegiile şi scutirile de taxe de care beneficiau boierimea şi clerul

 nu era rezolvată problema ţă ră nească : continuau să existe clăcaşi, numă rul de zile de lucru fiind
mă rit
 1/3 din moşie (proprietatea funciară ) era considerată proprietatea exclusivă a boierilor
 prin intermediul Regulamentelor Organice se consolida controlul Rusiei ca şi putere protectoare
 Astfel , în Ţara Româ nească , documentul revoluţiei elaborat la 9 iunie 1848 – Proclamaţia de la Islaz
solicita:

 deplina independenta administrativa si legislativa a tarii cu înlă turarea orică rui

amestec strain – autonomia
 domn responsabil
 desfiinţarea rangurilor si privilegiilor boiereşti : egalitatea in fata legii
 libertatea cuvâ ntului si a tiparului
 Garda naţională si drapelul tricolor
 Emanciparea evreilor si a ţiganilor
 Impropietarirea clă caşilor, cu despă gubire

II. Convenţia de la Paris:

Între 1853-1856 se desfă şoară Ră zboiul Crimeei, ce a fă cut ca problema româ nească să devină o
chestiune de interes european. S-a convenit de că tre cele 7 puteri garante. Prin Congresul de Pace de la
Paris , martie 1856:

 Protectoratul ţarist era înlă turat

 Garanţia celor 7 puteri garante (Anglia Austria Franţa, Imperiul Otoman, Piemont,Prusia, Rusia)
 Convocarea în principate a două adună ri ad-hoc la Iaşi şi Bucureşti, prin care sa fie consultată voinţa
româ nilor

La 7-8 octombrie 1857 au fost elaborate la Iaşi şi Bucureşti 2 rezoluţii identice in 5 puncte:
 unirea statelor într-un singur stat – Romania
 recunoaşterea autonomiei principatelor
 aducerea pe tron a unui principe stră in dintr-o dinastie europeană
 Adunare Obştească reprezentativă si guvernare responsabilă
 Recunoaşterea neutralită ţii ţă rii
Reprezentaţtii puterilor au intocmit un raport ce va fi dezbă tut în cadrul Conferinţei de la Paris
(mai-august 1858). În cadrul acesteia s-a elaborat Convenţia de la Paris – viitoarea constituţie a Româ niei,
ce fixa statutul internaţional şi organizarea internă .

Statul “Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei” era proclamat la 6/19 august 1858, ră mâ nâ nd
sub suzeranitate otomană , aflâ ndu-se sub garanţia celor 7 puteri. Era stabilit principiul separă rii puterilor
în stat. Fiecare principat avea câ te un domn ales pe viaţă de o Adunare Electiva cu un mandat 7 ani /
Adunarea Obsteasca în Tara Romaneasca aleasă pe 5 ani.

Conventia de la Paris
 Are initiativa legislativa
 Sanctioneaza legile
 Dizolva Adunarea Electiva
Domnul  Desemna ministrii
 Detinea puterea executiva , sprijinit de
Consiliul de Ministrii
  Este detinuta de domn, Adunarea
Puterea Legislativa Electiva, Comisia Centrala(Focsani)
 Au rolul elaborarii proiectelor comune
 Detinuta de instantele judecatoresti si de
Inalta Curte de Casatie si Justitie(sediul la
Puterea Judecatoreasca Focsani)
 Sentintele erau pronuntate in numele
domnului

Neprevă zâ nd că domnii trebuie să fie persoană distinctă , româ nii vor realiza dubla alegere a lui
Al.I.Cuza, la 5 ianuare 1859 (Ţara Româ nească ) şi 24 ianuarie 1859 (Ţara Moldovei).În timpul domniei lui
Cuza, 1859-1866, instituţiile au funcţionat în baza Constituţiei. În perioada 1864-1866, acesta a condus ca
un dictator în temeiul unei noi constituţii.

III. Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris:

Opoziţia conservatoare din Adunarea Electivă faţă de proiectul legii rurale l-a forţat pe Cuza să
recurgă la lovitra de stat de la 2 mai 1864, dizolvâ nd adunarea. A urmat adoptarea unei noi constituţii
validată printr-un plebiscit la 10-14 mai 186 – Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris.

SDCP a fost soluţionată de nevoia impunerii unor reforme ample, impunâ nd o domnie autoritară .

Domnul are drept de iniţiativă legislativă , drept de veto, pe timpul vacanţei parlamentare putea
emite decrete. Puterea legislativă era deţinută de el şi Parlamentul bicameral – Adunarea Electivă şi
Corpul Ponderator; preşedintele camerei era numit de domn, iar ¼ din Corpul Ponderator era desemnat
tot de domn. Puterea executivă era deţinută de el şi Guvern.

Sistemul de vot era censitar , insă nivelul de cens era mai mic. Existau doua categorii de alegă tori:
 alegă torii direcţi care votau individual
 alegă torii primari care votau prin delegaţi (100 alegă tori desemnatu 1 delegat)

IV. Constituţia din 1866:

După abdicarea lui Cuza oamenii politici din Romania s-au implicat în iniţiative în plan diplomatic
pentru gă sirea unui principe strain. În primă instanţă a fost proclamat domn Filip de Flandra al Belgiei,
care va declina oferta. Pe 25 martie 1866, I.C.Bră tianu comunica în ţara aducerea ca principe a lui Carol de
Hohenzolern Sighmarighen, membru al casei domnitoare a Prusiei şi înrudit cu Napoleon al III-lea.

La 25 aprilie 1866 , Carol primea acceptul din partea şefului casei de Hohenzolern , Wilhelm I , tată l
să u Karl Anton şi cancelarul Otto von Bismark.

Între 2-8 aprilie 1866 avea loc plebiscitul pentru validarea aducerii lui Carol. La 10 mai1866, acesta a
depus jură mâ nt ca domn constituţional în fata Parlamentului. Carol I(1866-1914) a reprezentat elementul
de stabilitate al scenei politice româ neşti.

A fost adoptată Constituţia la1 iulie 1866. Textul ei era elaborat de Consiliul de Stat (organism
introdus prin SDCP, ce avea rolul elaboră rii proiectelor de legi). Textul a fost dezbă tut in Adunarea
Constituantă la 1/13mai 1866. Constituţia a avut influenţe liberale şi conservatoare, fiind asemă nă toare
celei belgiene din1831. Era prima lege fundamentală elaborată strict de clasa politică româ nească , fiind
structurată pe 8 titluri , capitole şi secţiuni.

Constitutia din1866

 Detinuta de domn si delegata guvernului

Puterea Executiva
Seful Statului
Seful armatei
Numeste si revoca ministrii
Numeste in toate functiile publice
Convoaca si amana , sau dizolva
Parlamentul
 Bate moneda
Domnul  Coordoneaza politica externa
 Acorda distinctii si decoratii
 Are drept de veto absolut
 Sanctioneaza si promulga legi
 Amnistiaza si gratiaza
 Poate emite regulamente – instructiuni
pentru aplicarea legii
 Detinuta de Parlamentul bicameral–for de
control pt executiv
 Camera Deputatilor adopta bugetul
Puterea Legislativa  Parlamentarii au drept de interpelare-cer
socoteala ministrilor

V. Constitutia din 1923:

Adoptarea unei noi constituţii a fost necesară datorită realiză rii Statului Naţional în1918 şi datorită
adoptă rii noilor reforme precum votul universal sau reforma agrară .

Constituţia din1923 a stat la baza edificiului politic şi instituţional al Româ niei Mari în perioada
interbelică , reprezentâ nd o adaptare a celei din1866

Prin decretul regal din 23 ianuarie 1922, Parlamentul a fost dizolvat, anunţâ ndu-se alegeri pentru
Adunarea Naţională Constituantă. PNL va câ ştiga alegerile, asigurâ ndu-şi astfel majoritatea parlamentară .
PNL-ul va aduce în discuţie în Parlament proiectul noii constituţii. Aceasta va fi adoptată în Parlament , iar
apoi promulgată de regele Ferdinand pe 28 martie 1923, pentru ca a doua zi să fie publicată în monitorul
oficial.

Conform noii constituţii , Regatul Româ niei era definit ca “stat naţional şi indivizibil(art.1)”, teritoriul
să u fiind inalienabil (art. 2), avâ nd ca formă de guvernă mâ nt monarhia constituţională ereditară . Pentru
Senat era menţinută limita inferioara a vâ rstei candidaţilor de 40 de ani. Senatorii erau aleşi de patru colegii
electorale. Ală turi de aceştia, în componenta Senatului intrau şi senatorii de drept – patriarhul, mitropoliţii,
moştenitorul tronului.

Constitutia din 1923

 Incredintata regelui si exercitata prin
intermediul Guvernului
 Ministrii erau numiti / revocati de monarh
 Guvernare responsabila
 Nici un act al regelui nu era valabil daca nu
era semnat de un ministru de resort, care isi
asuma raspunderea astfel
Puterea executiva  Minstrii aveau tripla raspundere:
1. poltica – fata de Corpurile
legiuitoare / Parlament
2. penala – in fata Inaltei Curti de
Casatie si Justitie
3. civila – in fata oricare parti
vatamate
 Parlamentul bicameral – Senat si Camera
Deputatilor
 Regele si Parlamentul aveau initiativa
legislativa
 Dupa aprobarea legilor in Parlament urma
sanctionarea si promulgarea lor de catre
rege
Puterea Legislativa  Deputatii si Senatorii aveau drept de
ancheta/interpelare
 Parlamentul acorda Guvernului votul de
incredere sau neincredere
 Camera Deputatilor adopta bugetul
 Elaboreaza la sfarsitul sesiunii parlamentare
Raspunsul la Mesajul Tronului
 Parlamentul era ales prin vot universal
 Inalta Curte de Casatie si Justitie putea sa
judece constitutionalitatea legilor
declarandu-le inaplicabile pe cele care erau
Puterea Judecatoreasca contrare Constitutiei
 Instantele pronuntau hotararile in virtutea
legii, sentintele fiind date in numele regelui
 Judecatorii erau inamovibili
 Elemente noi introduse de Constitutia din 1923:

· era introdusă ideea că proprietatea este o funcţie socială, interesele colectivită ţii trebuind să
primeze în faţa celor individuale – proprietatea privată rigidă ; statul putea intervenii în raporturile
dintre factorii economici, admiţâ ndu-se dreptul să u de expropriere în cazuri de utilitate publică
· principiul “naţionalizării bogăţiilor subsolului” – pe această baza vor fi adoptate legile care
permiteau statului intervenţia sa în orientarea polticii economice a ţă rii – legea minelor 1924
· în caz de pericol de stat se poate impune starea de asediu general sau parţial

Drepturile si libertatile cetatenesti prevazute in Constitutie:

 “Drepturile civile ale femeilor se vor stabili

de legile pe baza deplinei egalitati a celor
doua sexe.Legi speciale vor determina
conditiile sub care femeile pot avea
Articolul 6 exercitiul drepturilor politice”
 S-a hotarat doar acordarea drepturilor civile
femeilor, cele politice uramnd a fi introduse
prin legi speciale
 “Deosebirile de credinte religioase si
confesiuni, de origini de limba si origine
Articolul 7 etnica nu constituie in Romania o piedica
pentru dobandirea drepturilor politice si
civile si pentru a le exercita.
 “Romanii, fara deosebirede origine
etnica, de limbaj sau religie, se bucura de
liberatea constiintei, de libertatea
invatamantului, de libertatea presei, a
Articolul 15 intrunirilor, de libertatea de asociatie si
de toate libertatile si drepturile stabilite
prin legi”

Constituţia din 1923 a fost inlocuită de Carol al II-lea cu cea din 1938 , a fost repusă partial dupa 23 august
1944, pentru a fi abrogată definitiv la 30 decembrie 1947.

VI. Constitutia din 1938:

Regele Carol al II-lea (1930-1940) a urmă rit instaurarea unui regim autoritar. Astfel, la 10-11
februarie 1938, guvernul Octavian Goga a fost înlocuit cu un “guvern consultativ” condus de patriarhul
Miron Cristea, înlocuind regimul democratic cu regimul autoritar monarhic.

La 20 februarie 1938 a fost publicată noua Constituţie, aceasta fiind supusă aprobarii de că tre
populaţie printr-un plebiscit. Textul Constituţiei , promulgate la 27 februarie a fost elaborat de că tre juristul
Istrate Micescu. Constituţia pornea de la blamarea partidelor politice pentru dezordinea naţională într-un
moment în care Mişcarea Legionară devenea tot mai evidentă .

Noua constituţie ii permitea lui Carol sa devină un factor politic activ şi să participe efectiv şi legal la
activitatea de guvernare.Monarhul era implicat în toate domeniile, prerogativele acestuia crescâ nd foarte
mult, ajungâ nd practic să conducă singur ţara.

Articole Marcante ale Constitutiei din 1938

Articolul 30 Regele este capul statului

 “Puterea legislativa se exercita de rege ,
prin Reprezentanta Nationala formata
din cele doua Adunari : Senatul si
Adunarea Deputatilor”
 Regele sanctioneaza si promulga legi,
nici o lege fara sanctiunea regala nefiind
Articolul 31 valabila
 Doar regele avea initiativa revizuirii
Constitutiei
 Cele doua adunari puteau propune
proiecte de legi in interesul obstesc al
statului
 “Puterea executiva este incredintata
regelui si exercitata de guvernul sau
Articolul 32 minstrii fiind raspunzatori doar in fata
regelui”

 “Puterea judecatoreasca se exercita de

organele ei, in numele Regelui.Hotararile
Articolul 33 judecatoresti se iau in virtutea legii si se
pronunta in numele Regelui.”
Persoana regelui este inviolabila, seful statului avand prerogativa convocarii
Adunarilor Legiuitoare. Regele numeste si revoca ministrii. Regele avea dreptul
de a emite decrete-legi ce urmau sa fie supuse Adunarilor pentru ratificare, la
cea mai apropiata sesiune
 Dreptul de vot pentru Adunarea Deputaţilor era ridicat la 30 de ani, iar preoţii nu aveau voie
să facă politică . Femeile primeau drept de vot , deşi în legea din 1939 , acestea nu erau eligibile. În
Adunarea Deputaţilor puteau fi aleşi doar cei care practicau o muncă cuprinsă în agricultură sau
muncă manuală / comerţ sau industrie / muncă intelectuală .
 Drepturile cetă ţeneşti erau restrâ nse.Votul Universal era desfiinţat deoarece doar cei care
ştiau carte puteau vota. Partidele poltice au fost desfiinţate la 30 martie 1938. La 16 decembrie
1938 , printr-un decret-lege, lua naştere Frontul Renaşterii Naţionale, primul partid unic al
Româ niei, devenit in 1940 Partidul Naţiunii.

 A fost anulat dreptul de control reciproc şi au fost eliminate garanţiile care protejau libertă ţile
individuale.

 Că derea regimului autoritar al lui Carol al II-lea a avut ca premisă cedă rile teritoriale din anii
1940. Regele a considerat că singura soluţie în această situaţie complexă este reprezentată de
persoana generalului Ion Antonescu. La 4 septembrie 1940 Carol al II-lea îl desemna pe acesta
prim-ministru.

 Carol al 2-lea a suspendat Constituţia şi a dizolvat Parlamentul. La 5 septembrie 1940 ,

Antonescu i-a cerut acestuia să abdice şi să pă ră sească ţara, iar la 6 septmebrie 1940 , Carol al II-lea
a renunţat la tron în favoarea fiului să u Mihai(1940-1947). Noul rege va emite în aceeaşi zi un
decret prin care îi acorda lui Antonesc puteri depline în funcţia de Conducător al statului.

 La 23 august 1944, în urma unei lovituri de stat, mareşalul Ion Antonescu era înlă turat de la
putere, aceasta fiind preluată de comunişti odată cu intrarea în ţara a trupelor sovietice.

 La 30 decembrie 1947 regele Mihai a fost nevoit să abdice, proclamâ ndu-se Republica
Populară Română. De la un regim autoritar se face trecerea astfel la un regim totalitar – regimul
comunist.

Cronologia
Data Eveniment
Convenţia de la Akkerman dintre Imperiul Otoman
1826 şi Rusia
Razboi ruso-otoman încheiat prin infrângerea
aprilie 1828 otomanilor
2 septembrie 1829 Pacea de la Adrianopol
Ocupatia militară rusă în Principate, aceasta
1829-1834 devenind putere protectoare
Intrarea în vigoare a Regulamentelor Organice în
1 iulie 1831 Ţara Românească
Intrarea in vigoare a Regulamentelor Organice în
1 ianurie 1832 Ţara Moldovei
1833 Confirmarea Regulamentelor Organice de sultan
9 iunie 1848 Proclamatia de la Islaz
1853-1856 Războiul Crimeei
martie 1856 Congresul de Pace de la Paris
Elaborarea la Iaşi şi Bucureşti a 2 rezolutii identice
7-8 octombrie 1857 în 5 puncte
Conferinţa de la Paris unde se va elabora :
mai-august 1858 Convenţia de la Paris
Se proclama noul stat : “Principatele Unite ale
6/19 august 1858 Moldovei şi Valahiei
 5 ianuarie 1859 Alegerea lui Al.I.Cuza în Tara Romaneasca
24 ianuarie 1859 Alegerea lui Al.I.Cuza în Tara Moldovei
1859-1866 Al.I.Cuza
2 mai 1864 Dizolvarea Adunarii Elective de catre Cuza
Plebiscitul pentru validarea Statutului Dezvoltător
10-14 mai 1864 al Convenţiei de la Paris
I.C. Brătianu comunica în ţară aducerea ca princpe
25 martie 1866 a lui Carol de Hohenzoler Sigmarighen
25 aprilie 1866 Carol primea acceptul de a veni în Romania
Plebiscitul pentru validarea aducerii lui Carol în
2-8 aprilie 1866 ţară
10 mai 1866 Carol depune jurământ în faţa Parlamentului
1866-1914 Carol
Textul noii Constitutii dezbătut în Adunarea
1/13 mai 1866 Constituantă
1 iulie 1866 Promulgarea Constituţiei din 1866
1831 Constitutia belgiană
23 ianuarie 1922 Decretul regal privind dizolvarea Parlamentului
28 martie 1923 Promulagareaa noii Constituţii de regele Ferdinand
1924 Legea minelor
Repunerea parţială în functţiune a Constituţie din
23 august 1944 1923
30 decembrie 1947 Abrogarea definitivă a Constituţiei din 1923
Înlocuirea Guvernului Octavian Goga cu Miron
10-11 februarie 1938 Cristea
20 februarie 1938 Publicarea Constituţiei din 1938
27 februarie 1938 Promulgarea Constituţiei din 1938
Legea privind excluderea femeilor de la viaţa
1939 politică
30 martie 1938 Desfiinţarea Partidelor Politice
Înfiintarea partidului unic : Frontul Renaşteri
16 decembrie 1938 Naţionale
Frontul Renaşterii Naţionale devine Partidul
1940 Natiunii
Numirea în funcţia de prim-ministru a generalulului
4 septembrie 1940 Ion Antonescu
Antonescu îi cere lui Carol să părăsească ţara şi
5 septembrie 1940 să abdice
Carol al II-lea va parasi tronul în favoarea fiului său
6 septembrie 1940 , Mihai
1940-1947 A doua domnie a lui Mihai
Mihai nevoit să abdice , puterea fiind preluată de
30 decembrie 1947 comunişti , proclamându-se Republica Populară
Română
 Statul si politica
-Autonomii locale din spatiul romanesc.Formatiuni prestatle.-

I. Transilvania:

În cadrul constituirii voievodatului Transilvaniei există două etape distince:

 etapa voievodatelor şi ducatelor româ no-slave

 etapa cuceririi şi organiză rii lor de că tre maghiari

Primele referiri istorice la spaţiul dintre Carpaţi şi Tisa confirmate de descoperiri arhelogice apar în
Cronica lui Anonymus ( Gesta Hungarorum / Faptele ungurilor) scrisă la mijlocul sec. XII. Sunt atestate
cnezatele lui lui Menumorut, Glad şi Gelu.

 Cnezatul lui Menumorut – situat între Mureş, Tisa , Gurile Somesului şi

Munţii Apuseni – Crişana – cu reşedinţa la Biharea
 Cnezatul lui Glad – situat între Tisa, Mureş, Carpaţi, Dună re – Banat – cu reşedinţa
la Cuvin
 Cnezatul lui Gelu – situat pe cursul superior al Someşului şi mijlocul Mureşului –
Centrul Transilvaniei – cu reşedinţa la Dă bâ ca – acesta este afirmat de Anonymus
ca fiind un anume româ n

Maghiarii :

 sunt un popor de fino-uglici, provenind din zona Munţilor Altai – Asia Centrală
 încep să migreze in sec. IX, fiind atestaţi în această perioadă după Volga
 împinşi de pecenegi se vor stabili între Don şi Nistru
 spre sfrâ şitul sec. IX vor urca pe cursul Nistrului , trec Carpaţii Pă duroşi
 sub Arpad (896-898) descalecă în Panonia, între Tisa şi Dună re

În sec. X, celor 3 formaţiuni menţionate anterior se vor suprapune două structuri mai întinse care
durează pâ nă in sec. XI, conduse de că petenii maghiare ce domneau separat faţă de Arpad:

 Voievodatul lui Gyula – situat pe fostul spaţiu al cnezatului lui Gelu

 Voievodatul lui Ahtum – situat între Dună re şi Crişuri

 Un moment împortant în cucerirea Transilvaniei îl reprezintă domnia lui Ştefan cel

Sfânt (997-1038). Acesta va adopta catolicismul în 1001, devenind “rege apostolic”. Acesta va
încerca să catolicizeze spaţiul intra-carpatic, intrâ nd în conflict în 1002-1003 cu Gyula şi Ahtum.
Gyula va fi închis, refuzâ nd creştinarea, iar Ahtum va fi ucis într-o bă tă lie.

 Sub urmaşii lui Stefan au contiunat expansiunea spre est şi încercarea impunerii
instituţiilor politice si social-economie occidentale. Se va încerca înlocuirea voievodatului cu
principatul. In acest sens, in 1111 este atestat un Episcopus Ultrasilvanus Simion catolic, iar in
1113 este atestat un Princeps Ultrasilvanus Mercurius.
 O perioadă nu mai apar în surse istorice conducă tori ai Transilvaniei , petnru ca în 1176 sa fie atestat
Leustachius Voyvoda . Acest fapt reflectă faptul că maghiarii au fost nevoiţi să accepte voievodatul ca formă
politico-administrativă de organizare.

Dintre toate zonele cucerite de maghiari , voievodatul s-a împus doar în Transilvania. În fruntea
acestuia se afla un nobil maghiar, vasal faţă de regele Ungariei. Transilvania avea o organizare autonomă .
Voievodul avea atribuţii judecă toreşti ,administrative şi militare, fiind secondat de un vice-voievod.

Pe masura cuceririi Transilvaniei , regalitatea maghiară a constituit aici comitate teritorial-

administrative , reunind ţinuturile din jurul unei cetă ţi. Primul comitat a fost atestat în 1111 – Bihor.
Voievodul îşi exercita puterea peste şapte comitate :

 Solnocul Inferior
 Turda
 Cluj
 Alba
 Tarnava
 Bihor
 Dabaca

Pentru consolidarea stă pâ nirii în Transilvania , maghiarii i-au colonizat aici pe saşi şi secui.

 Ţara Bâ rsei  Ţara Maramureşului

 Ţara Haţegului  Ţara Zarangului
 Ţara Fă gă raşului
 Ţara Oaşului
 Ţara Lapuş
Iniţial , româ nii conduşi de cnezi, juzi sau voievozi erau reprezentaţi în Adunările Generale
(Congregaţii) nobiliare. Acestea erau convocate din 1288 de voievodul Rolan Borşa. Reuneau reprezentanţi
ai nobilimii, ai cnezilor romani, ai clerului catolic, ai oră şenimii şi ţă ră nimii libere.

Treptat , româ nii vor fi excluşi din viaţa politica a Transilvaniei. Prin Diplomele Regale emise de
Ludovic de Anjou în 1366, romanii îşi pierdeau drepturile politice. Atâ t Biserica Ortodoxa câ t si româ nii
erau consideraţi drept toleraţi, calitatea de nobil fiind condiţionată de apartenenţa individului la catolicism.

II. Tara Romaneasca:

La începutul sec. XIII, maghiarii au urmarit sş-şi extindă stă pâ nirea la sud de Carpati. Aceste incercă ri
vor fi evidenţiate prin incercarea de a-i coloniza aici pe teutoni şi ioaniti.

Colonizatorii Tarii romanesti

Teutoni  Colonizati in S-E Transilvaniei – Tara
Barsei – 1211

 Vor fi alungati in 1225 datorita faptului

ca incepusera sa actioneze
independet fata de regalitate
  Prezenta lor este confirmata de
constituirea cetatilor : Codlea si
Feldioara
 Regele Bela al IV-lea va emite la 2 iunie
1247 – Diploma Cavalerilor Ioaniti –
Ioaniti li se acorda acestora privilegii, urmand
ca ei sa se aseze in Tara Severinului.

Diploma Cavalerilor Ioaniţi atesta la S de Carpaţi prezenta a cinci formaţiuni prestatale:

 Ţara Severinului
 Voievodatul lui Litovoi – situat în depresiuna Haţegului
 Voievodatul lui Seneslau – situat în estul Oltului, încorporand Ţara
Fă gă raşului, Muscel, Argeş
 Cneatul lui Farcaş – situat în vestul Oltului (Vâ lcea)
 Cnezatul lui Ioan – situat între Olt : Jiu : Dună re

Cu excepţia lui Seneslau , aceste structuri erau controlate de maghiari prin intermediul Banatului de
Severin , atestat în 1230. În perioada 1277-1279, Litovoi va încerca să se emancipeze de sub stă pâ nirea
maghiară , în confruntă rile cu aceştia fiind ucis în lupta. Fratele sau , Barbat, se va ră scumpă ra din
prizonierat.

Desfă şurarea procesului de întemeiere statală a Ţă rii Româ neşti a fost favorizat şi de contextul
extern dat de slă birea puterii Hanatului Hoardei de Aur şi a influentelor Imperiului Bizantin din sud. Regatul
Ungariei se confrunta cu o criză politică datorită stingerii dinastiei arpadiene, care va alimenta confruntă rile
pentru tron. Regatul se va confrunta şi cu tendinţele autonomiste ale voievozilor din Transilvania.
Andrei al III-lea se va deplasa în Transilvania în 1290-1291 pentru a întari privilegiile nobilimii
maghiare, ale saşilor si secuilor. Va anihlia autonomia româ nilor din Ţara Fă gă raşului.

în 1290 are loc un eveniment surprins în tradiţia istorică – trecerea unei populaţii române
dincolo de Carpati,la care se alăturau saşi şi unguri sub conducerea lui Radu Negru Vodă din Ţara
Făgăraşului. Acesta va descăleca la Campulung şi apoi la Argeş, descălecatul fiind urmat de
întemeierea statală.

Descălecatul – desemnează aşezarea statornică urmată de intemeierea statală ; acesta ceritifcă rolul
pe care îl au româ nii din Transilvania în constituirea statelor extra-carpatice

Formarea Tarii Romanesti si consolidarea acesteia:

Personalitati importante in istoria tanara a Tarii romanesti

Basarab I Intemeietorul  La inceputul sec. XIV, in izvoarele istorice apare
(1310-1352) denumirea de Valahia Nord Dunareana, conducatorul ei
purtand titlul de “mare voievod si domn” – conducator
suprem al armatei si seful statului
  Cele mai importante referiri ale spatiului sud-
carpatic, ale acestei perioade vin din partea Cancelariei
maghiare a dinastiei de Anjou
 Basarab I va unifica teritoriile dintre Carpati si
Dunare, aflate la vest si est de Olt
 Va elibera de sub control tatar teritoriile din nordul
Gurilor Dunarii pastrate initial in cadrul Tarii
Romanesti
 Tensiunile cu Carol Robert de Anjou au fost date
de disputele pe marginea Banatului de Severin. In
1317 , Carol Robert de Anjou recounostea titlul de
voievod al lui Basarab, iar in 1324 era recunoscuta
unitatea Tarii Romanesti si apartenenta Banatului de
Severin la aceasta.
 Nobilii maghiari nu vor fi de acord si-l vor
convinge pe Carol Robert de Anjou sa proneasca in
1330 intr-o campanie militara impotirva lui Basarab.
Banatul de Severin va fi ocupat , trupele maghiare
pornind spre Arges. Pe drumul catre Transilvania,
maghiarii vor fi infranti lin Batalia de la Posada – 9-12
noembrie 1930.
 Aceasta victorie reprezenta emanciparea Tarii
Roomanesti.
 Fiul lui Basarab I
 Va consolida independenta tarii
 1359 – intemeia la Curtea de Arges prima
mitropolite ortodoxa, dependenta de Constantinopol ->
Nicolae Alexandru
a intarit independenta tarii pe plan politic odata cu
(1352-1364) recunoasterea sa religioasa
 Purta titlul de “domn autocrat” – Marele si singur
stapanitor,IO, Nicolae Alexandru, titulatura ce reflecta
independenta tarii
Vladislav Vlaicu  Va consolida institutiile interne in plan politic,
(1364-1377) religios si economic
 1368 :
 emite primul privilegiu comercial acordat
sasilor
 in titulatura domneasca apareau denumirile
de Ban de Severin, urmat in 1369 de Duce
de Fagaras
 1370 : intemeiaza a doua mitropolie ortodoxa de la
Severin, contribuind la consolidarea religioasa a tarii
dar si a controlului asupra Banatului de severin
 Bate moneda a tarii – ducatul de argint –
 dovedind independenta tarii
 Se va intitula Io Vladislav Vlaicu;Mare voievod
si singur stapanitor a toata tara Ungrovlahiei

III. Tara Moldovei:

În teritoriile de la est de Carpaţi, pâ nă spre Nistru , sunt atestate structuri politico-administrative

locuite de volohi , conform Cronicii lui Nestor. Unele astfel de formaţiuni s-au aflat sub influenţele
controlului tă tar.
Formatiuni politice prestatale ale Moldovei
 Tara Sipenitului – care impreuna cu Codrii
Tari Cosminului intruneste cetatile din jurului
Cernautiului – Zona Bucovinei

Campuri  Campul lui Dragos – pe raul Moldova

 Dorohoi
 Bacau
Cobale  Neamt
 Vaslui
 Vrancea
Ocoale  Campulung
 Codrii Cosminului
Codrii  Codrii Lapusnei
 Codrii Orheiului

 Pentru secolul X , în izvoarele bizantine, teritoriile est-carpatice sunt desemntate cu termenul

generic Patzinakia – se face referire la prezenţa aici a pecenegilor; spre sec. XII aceste zone sunt
denumite cu termenii de : Cumania sau Tartaria.

 În secolelel XII – XII apar în izvoare referiri la Ţara Bolohovenilor şi Ţara Berladnicilor. În
sec. XIII, o ţara apare amintită în izvoarele istorice arabe, germane , slave, în zona nordica, cu centrul la
Siret, oraş menţionat în 1326.

 Premisa întemeierii statale a Moldovei a fost dată de existenţa a două drumuri comerciale ce
stră bă teau teriotoriul de la nord la sud. Prezenţa negustorilor genovezi a transformat anumite oraşe de
pe ţă rmul de nord-vest al Marii Negre în puncte comerciale, controlate iniţial de bizantini.

 Încercarea regatelor Poloniei şi Ungariei de a controla aceste drumuri de tranzit viza

constituirea unui stat care să fie o bariera în calea tă tarilor, stat pe care încercau să -l cucerească . Din
disputa pe controlul acestor drumuri s-a impus regele maghiar Ludovic de Anjou , fiind realizate mai
multe campanii militare la ră să rit de Carpaţi în 1345-1354.
 Personalitati importante in istoria tanara a Tarii Moldovei
 In cursul acelor expeditii militare are loc
descalecatul la rasarit de Carpati a voievodului
maramuresean Dragos la Baia pe la 1350.
Dragos  Structura aparuta era situata pe raul Moldova – era
(??-??) o marca de aparare intemeiata cu sprijinul autoritatilor
maghiare.
 Marca Micii Moldove era vasala fata de regatul
maghiar. Statutul va fi mentinut si sub Sas si balc
Bogdan  Concomitent acestor evenimente se afirma
(1359-1365) personalitatea lui Bogdan, care era cunoscut pentru relatiile
sale cu Ludovic de Anjou
 Regatul incerca sa ingradeasca autonomia
romanilor din Maramures
 Bogdan care stapanea un cnezat intins pe Valea
Izei , cu resedinta la Cuhea va fi declarat in 1343 infidel,
demintatile fiindu-i retrase, iar in 1349 fiind numit “fostul
nostru necredincios voievod”
 1359 – are loc o rascoala in Mica Moldova,
boierimea fiind nemultumita cu statutul de vasal fata de
Ungaria
 Bogdan trece Carpatii , descaleca la Baia, udne se
pune in fruntea miscarii dragasestilor impotriva lui Balc
 In cazul Moldovei distingem un dublu
descalecat
 Bogdan va reusi sa obtina independenta
Moldovei ,stat afirmat de cancelariile maghiare in 1364-
1365
 A mutat capitala la Siret, unde , la 1370 a
intemeiat o episcopie catolica, el insusi catolicizandu-se.
Latcu I
 Moldova era recunoscuta de papalitate drept Parte
(1365-1373) a natiunii valahe
 Latcu I primea titlul de duce.
Petru I Musat  Intemeietorul dinastiei Musatinilor
(1375-1391)  Va muta capitala la Suceava udne va intemeia in
1378 prima mitropolie ortodoxa recunoscuta de
Constantinopol
 1378 : incheie un tratat cu regele Poloniei
Vladislav al II-lea de Jagello, recunoscandu-i formal
suzeranitatea,incercand sa contracareze presiunile
maghiarilor
 I se datoreaza institutionalizarea Moldovei prin
 realizarea Cancelariei Domnesti si a principalelor
dregatorii
 1388 – a acordat un imprumut regelui Poloniei de
3000 de ruble de argint, acesta oferindu-i garantie zona
Pocutia
 Bate primele monede – grosii de argint
 Va extinde stapanirea Moldovei spre sud si est
indepartand prezentele tatare. I se datoreaza formarea
orasului Roman
Roman I  Intr-un decret domnesc/hrisov se intitula
(1391-1394) “marele si singurul stapanitor IO Roman voievod a
toata Tara Moldovei de la munte pana la mare”
 In timpul sau , Moldova se intindea de la Carpati si
Nistru pana la Dunare

Cronologie

Data Eveniment
896-898 Arpad
997-1038 Ştefan cel Sfânt
1001 Ştefan cel Sfânt adoptă catolicismul
1002-1003 Ştefan cel Sfânt intră în conflict cu Ahtum şi Gyula
1111 Atestat Episcopous Ultrasilvanus Simion
1113 Atestat Princeps Ultrasilvanus Mercurius
1176 Atestat Leustachiu Voyvoda
1111 Atestat Comitatul Bihor
1222 Atestarea maghiarilor pe linia Carpaţilor
1224 Diploma lui Andreanum / Andrei al II-lea
1288 Congregaţiile convocate de Rolan Borşa
1366 Diplomele Regale ale lui Ludovic de Anjou
1211 Teutonii sunt colonizaţi în Ţara Bârsei
1225 Teutonii sunt alungati din Ţara Bârsei
2 iunie 1247 Diploma Cavalerilor Ioaniţi
1230 Atestarea Banatului de Severin
1277-1279 Luptele dintre Litovoi şi maghiari
1290-1291 Andrei al III-lea intărea privilegiile nobililor maghiari
1290 Radu Negru Vodă trece la sud de Carpaţi, din Ţara
Făgăraşului
1310-1352 Basarab I Întemeietorul
1317 Carol Robert de Anjou recunoştea titlul lui Basarab
de Voievod
 1324 Era recunoscută unitatea Ţării Româneşti şi
apartenenţa Banatului de Severin la aceasta
1330 Campania militară împotriva Ţării Româneşti
9-12 noembrie 1930 Bătălia de la Posada
1352-1364 Nicolae Alexandru
1359 Nicolae Alexandru întemeia la Curtea de Argeş
prima mitropolie ortodoxă
1364-1377 Vladislav Vlaicu
1368 Vladislav Vlaicu emite primul privilegiu economic
acordat saşilor şi apăreau în titulatura domnească
titlurile de Ban de Severin şi Duce de Făgăraş
1370 Vladislav Vlaicu întemeiaza a doua mitropolie la
Severin
1326 Atestarea oraşului Siret
1345-1354 Campaniile militare maghiare realizate la est de
Carpaţi
1350 Descălecatul lui Dragoş la Baia
1343 Bogdan e delcarat infidel
1349 Bogdan este numit fostul nostru necredincios
voievod
1359-1365 Bogdan
1359 Rascoala din Mica Moldovă
1364-1365 Cancelariile maghiare afirma independenţa Ţării
Moldovei
1365-1373 Laţcu I
1375-1391 Petru I Muşat
1378 Petru I Muşat întemeia prima mitropolie ortodoxă
recunoscută de Constantinopol ; Tot el incheie un
tratat cu Vladislav II de Jagello ,regele Poloniei
1388 Petru I Muşat acordă Poloniei un împrumut de
3000 ruble
1391-1394 Roman I

Statul si Politica
 -Institutii locale ale spatiului romanesc in Evul Mediu-

I. Institutii si autonomii locale in Transilvania:

Din secolul XII , Transilvania a fost organizată ca voievodat sub suzeranitatea regatului medieval
maghiar, dispunâ nd de o organizare politică şi administrativ-teritorială proprie, semn al autonomiei sale.
Voievodatul simboliza o instituţie specific româ nească , ce va fi adaptată şi transformată potrivit intereselor
puterii regale maghiare.

Voievodatul se va menţine pâ nă la mijlocul sec. XVI-lea ,câ nd ,în 1541, Transilvania a devenit
principat sub suzeranitate otomană .

Institutiile in Transilvania
Voievodul  Era vasal regelui Ungariei care-l numea
 Desemnat din randul marii nobilimi maghiare
 Reprezenta institutia politica centrala
 Atributii : Administrative , Juridiciare , Militare
 Dispunea de o cancelarie proprie
 Era secondat de un vicevoievod
 Autoritatea sa era exercitata asupra 7 comitate:
Solnicul Inferior,Dabaca, Cluj,Turda, Tarnava,
Alba si Hunedoara
 Subordonarea sa fata de regalitatea maghiara era
relativa in conditii de criza interna,de slabire a
autoritatii centrale a regelui maghiar, voievozii din
Transilvania fiind aproape liberi
 Functia nu era ereditara dar a fost detinuta de
multe ori de membrii aceleiasi familii,episodic, in
fruntea Transilvaniei aflandu-se dinastii puternic
conturate, cum a fost si in cazul voievozilor
Roland Borsa si Ladislau Kar

Adunarea Generala a nobililor din  Era o institutie reprezentativa cu atributii judiciare

Transilvania , economico-administrative si legislative
 Era alcatuita din membrii starilor privilegiate
(aristocratia si clerul)
 1288 – prima mentionare a acestei institutii avand
loc la Deva
 In cadrul Adunarilor Generale militare participau
reprezentanti ai cnezilor romani, prezenta lor fiind
atestata pana in 1355
 Dupa aceasta data prezenta lor nu mai este
consemnata in mod direct, iar dupa 1437 romanii
 au fost inlaturati definitiv din viata politica

 Reunea nobilimea maghiara, clerul catolic si

fruntasii sasilor si secuilor
 Acest fapt se explica prin Diplomele Regale de la
Congregatiile generale al 1366 emise de Ludovic de Anjou, prin care
Nobilimii calitatea de nobil era conditionata de apartenenta
confesionala la regnul catolic
 Romanii ortodoxi vor fi marginalizati politic in
Transilvania
Organizatii Administrativ-teritoriale
(autonomii Locale)
 Erau impartite in 2 categorii : Regale si Nobiliare
 Erau unitati teritorial-administrative ale maghiarilor,
reunind teritoriile din jurul unei cetati
 Erau conduse de un conte sau comite
Comitate  Primul Comitat a fost atestat la 1111 – Bihor
 Au urmat Orasna,Dabaca, Cluj, Alba,Satul Mare,
Arad, fiind subordonate voievodului.

 Erau organizatii teritorial-administrative ce grupau

sasii si secuii
 Regele maghiar desemneaza un comite , periodic,
pentru fiecare grupare etnica : “comes siculorum”
si “comes saxonum”; cu rol administrativ, militar ,
politic si judecatoresc.
 In fiecare scaun, armata e condusa de un capitan
Scaune  Organizarea sasilor mai cuprinde si doua districte
(Brasov si Bistrita), care impreuna cu cele sapte
scaune (“Siebenburger”) au evoluat spre o adunare
teritoriala si politico-administrativa numita
Universitas-Saxonum – Universitatea
Sasilo.Aceasta era investita de rege cu existenta
juridica si politica privilegiata.
Districte  Structuri politico-administrative evoluate din
vechile cnezate, denumite generic “tari” – Tara
Hategului , Tara Fagarasului, Tara
Maramuresului , Tara Barsei sau Tinutul Rodra
 Se bucurau de autonomie, fiind conduse de juzi,
cnezi sau voievozi; aveau atributii fiscale,
juridiciare si militare, opunandu-se tendintelor
regalitatii maghiare de a le anihila libertatile.
  Sub aspect confesional, pana la Reforma , reforma
oficiala a fost cea catolica, confesiunea ortodoxa
fiind din anul 1366 doar “tolerata”, la fel ca romanii

În anul 1541 în condiţiile înfrâ ngerii Regatului Ungariei de că tre Imperiul Otoman la Mohacs(1526)
şi a constituirii în partea sa centrală a Paşalâcului de la Buda, Transilvania devenind principat autonom
sub suzeranitate otomană . Transilvania era condusă de un principe susţinut de Dietă (adunare
reprezentativă ) şi confirmat de sultan.

 La sfâ rşitul sec. XVII Imperiul Otoman atinge punctul maxim al expansiunii sale in Europa în
1683, odată cu evenimentul Asedierii Vienei. Astfel , în ultimii ani ai sec. se va instaura stă pâ nirea
Imperiul Habsburgic în Transilvania. Profitâ nd de slă biciunea principelui Mihail Apafi, habsburgii
au impus într-o prima etapă , în urma Tratatului de la Blaj – 1687, se decreta prezenţa armatei
austriece în mai multe oraşe ale Transilvaniei , pentru ca în 1688, principiatul să accepte protecţia
Imperiului Austriac. Începe astfel dominaţia habsburgică .

 Noul statut politic al Transilvaniei, de principat în cadrul Imperiului Habsburgic şi organizarea

sa internă au fost definitivate prin Diploma Leopoldină – 4 decembrie 1691 de împă ratul Leopold
I. Această diplomă a avut rol de constituţie pentru Transilvania, fiind organizată în 18 puncte.
Transilvania devenea provincie a Imperiului Habsburgic condusă de împă rat prin intermediul unui
guvernator.

 Titlul de principe revenea împă ratului. Guvernatorul , iniţial ales de Dietă , iar mai apoi numit
direct de că tre împă rat, era ajutat de un “guberniu” , un guvern provincial cu atribuţii politice,
judiciare şi administrative.Convocată tot mai rar şi cu atribuţii restrâ nse ,se va menţine Dieta.

 Transilvania şi-a pă strat vechile structuri politice şi confesionale, Diploma convenind sistemul
celor trei naţiuni privilegiate (maghiarii, saşii şi secuii), că rora le erau confirmate vechile privilegii.

 DPV confesional erau acceptate ca religii oficiale : religia catloică, calvină, lutherană şi
unitariană. Diploma Leopoldină îi excludea în continuare pe româ ni de la viaţa politică ,
menţinâ ndu-le situaţia de toleraţi, acelaşi statut avâ ndu-l şi biserica ortodoxă .

 Ca expreise a tendinţelor de integrare tot mai accentuate a Transilvaniei în structurile

Imperiului, s-a creat la Viena o cancelarie aulică , organism care dirija Principatul. Prin Pacea de la
Karlowitz din 1699, Imperiul Otoman confirma pierderea controlului să u asupra Transilvaniei ,
aceasta fiind recunoscută oficial ca provincie habsburgică .

II. Structuri institutionale in Tara Romaneasca si Moldova:

Institutii in Tara romaneasca si Moldova

Domnia  Institutia centrala a statelor medievale romanesti
extracarpatice
 A luat o forma absoluta prin originea sa divina
 Detinatorul domniei primeste titlurile de “mare voievod”
(calitate in care acesta era seful armatei )”domn si singur
stapanitor” (conducator politic al unu stat independent)
 Domnul prezinta particula IO , prezenta in titulatura
domneasca (prescurtarea biblica a Ioannes ), - trimisul lui
dumnezeu – exprima astfel originea divina
 Succesiunea la tron se realiza pe baza sistemului ereditar-
electiv
 Sistemul ereditar de transmitere a tronului presupunea
accederea la domnie, in principiu, a primului nascut pe
linie masculina. Deseori se asocia cel mai mare fiu la tron
inca din timpul vietii domnitorului. S-au constituit :
Dinastia Basarbenilor si Dinastia Musatinilor.
 Potrivit sistemului electiv – domnul era ales de marea
boierime din randul familiei domnitoare, cu conditia sa fie
de os domnesc – puteai fi alesi descendenti pe linie
barbateasca, chiar si cei cu o inrudie mai indepartata sau
fii nelegimiti. Domnul dobandea insemnele puteri dupa ce
era uns cu mir de mitropolit, ceremonie care conferea
originea divina a puterii domnesti. Pe masura agravarii
dominatiei otomane, alegerea domnilor a fost insotita de
confirmarea lor de catre Pasa.
 Atributiile domnului cuprind toate sectoarele vietii de
stat:

A. Executiva
 este proprietarul intregului pamant, aproband schimburile
de proprietate
 asigura ordinea interna , conducand administratia
 numeste si revoca pe toti dregatorii
 acorda privilegiile si rangurile boieresti
 bate moneda
B. Legislativa
 Emite acte normative cu putere de lege – hrisoave si
asezaminte
C. Judecatoresti
 Este judecator suprem – judeca in calitate de cea mai
importanta instanta
 Pronunta pedeapsa cu moartea
 Are drept de gratiere
D. Politica Externa
  Domnul reprezinta tara in relatiile externe
 Incheie tratate, declara razboi, hotaraste incheierea pacii
 Trimite si primeste solii
E. Atributii militare
 Domnul este comandant suprem al armatei in calitate de
mare voievod
F. Atributii financiare
 Stabileste toate taxele, impozitele
 Acorda imunitati – scutiri –
 Percepe si strange vami
G. Atributii bisericesti
 Hotaraste infiintarea mitropoliilor, episcopiilor si
manastirilor
 Numeste si revoca pe episcopi
 Decide sau revoca inchinarea unei manastiri
 Reglementeaza competenta de judecata a Bisericii
Sfatul Domnesc  Principal organism al administrarii tarii si organ
consultativ
 Atributii Judecatoresti,fiscale, administrative, politice.
Cu el dezbate probleme de ordin extern domnitorul
 Alcatuit din marii boieri, apropiati ai domnului si
membrii ai familiei sale , pentru ca ulterior , doar marii
boieri sa mai primeasca dregatorii – functii in
administratie. Principala figura a acestui organism era
reprezentata de Mitropolit,, considerat al doilea
domnitor al statului, conducator al unor solii politice si
chiar loctiitor al domnului in vacanta tronului.
Mitropolitul era urmat in Tara Romaneasca de Marele
Banat al Olteniei, iar in Moldova de Portarul
Sucevei, acestea fiind cele mai mari dregatorii
 Alte dregatorii erau:

 vornicul – seful curtii domnesti si al administratiei

 logofatul – seful cancelariei domnesti; redacta actele si
le intarea cu peceta domnului
 spatarul – purta la festivitati spada si buzduganul
domnului; era si comandant al ostirii in lipsa domnului
 vistiernicul – seful finantelor – strangea veniturile
tarii , raspunzand de administrarea acestora ; tinea evidenta
contribuabililor si a celor scutiti de dari
 stolnicul – purta grija meselor si ospetelor domnesti
 paharnicul – seful pivnitelor si beciurilor domnesti ,
avand grija de aprovizionarea cu vinuri a curtii domnesti ;
gusta bautura domnului sa nu fie otravita
  comisarul – era seful grajdurilor si al hergheliilor
domnesti
 clucerul – seful camarilor domnesti
 pitarul – aproviziona cu paine curtea domneasca
 slugherul – seful aprovizionarii curtii domnesti cu
carne
 postelnicul – seful apartamentului domnesc: va deveni
sfatuitorul de taina al domnitorului si cel care va intretine pe
cei veniti in audienta sau soliii

 Era convocata in situatii deosebite, periodic incepand

din sec. XIV-XV.
 Alcatuita din reprezentati ai boierilor, clerului ,
orasenilor, ai armatei si ai taranilor liberi.
 Institutie cu caracter consultativ
 Atributii:
Marea adunare a Tarii  politice – alegerea domnului, succesiunea la tron,
ratificarea tratatelor
 administrative si fiscale – aprobarea politicii de
taxe si impozite a domniei
 militare – convoca Oastea Mare

Armata Armata presupunea

 Oastea cea Mica / Curtea
1) Armata permanenta, formata din aparatul
administrativ militar central, curtenii si cetele boieresti( In
Transilvania cuprindea apropiatii voievodului, steagurile
marilor nobili si ale episcopului.
 Oastea cea Mare
1) Era intrunita in caz de pericol major, la solicitarea
domnului
2) Era alcatuita din barbatii apti sa poarte arme
3) Putea reuni 30.000-70.000 oameni
 Transformarile in domeniul strategiei militare ale
Evului Mediu nu a ocolit spatiul romanesc. Astfel , Iancu de
Hunedoara, Stefan cel Mare si Mihai Viteazul au folosit in
componenta armatelor lor mercenarii
 Armele de foc vor fi folosite in confruntarile din
sec. XV-XVI
 Teritoriile erau aparate de cetati precum :
a.Turnu, Giurgiu, Braila, - Tara Romaneasca
b.Orhei, Soroca, Hotin, Neamt, Suceava, Cetatea Alba,
Tighina – Moldovea
c.Sibiu, Sighisoara, Brasov, Oradea, Timisoara, Fagaras -
 Transilvania

 Sprijin politic al voievozilor, combatand ofensiva

catolicismului,declansata cu putere la sec. XIV.
 Organizarea ecleziastica la sud si est de Carpati a
urmarit constituirea Mitropoliilor
 Biserica Tarii Romanesti si a Moldovei si-a intarit
pozitia in momentul incare vor intra in sfera de autoritate a
Patriarhiei de la Constantinopol
 In 1359 a fost infiintata de catre Nicolae Alexandru
prima mitropolite a Tarii Romanesti la Curtea de Arges
 In 1387 a fost infiintata de Petru I Musat la suceava
prima mitropoliea Moldovei, recunoscuta de Bizant in 1401.
 Intemeierea Mitropoliilor si recunoasterea lor de catre
Patriarhia de la Constantinopol a dat legitimare
ecleziastica celor doua state romanesti.
 Noi episcopii au fost infiintate in sec. XV-XVI la
a.Tara Romaneasca – Ramnic, Buzau
b.Moldova – Roman, Radauti , Husi
Biserica  Biserica romanilor din Transilvania isi avea propria ei
ierarhie, adesea suborodona Mitropoliei Tarii
Romanesti.Biserica Catolica era organizata in jurul Episcopiei
de la Alba-Iulia
 Sub aspect ecleziastic, un rol important l-au avut
manastirile. Au fost centre de cultura , adapostind
scoli ,biblioteci, ateliere artistice:

a.Tara Romaneasca – Vodita, Tismana, Cozia ,

Hurez,Curtea de Arges
b.Moldova – Bistrita, Piatra Neamt, Trei Ierarhi,
Moldovita, Sucevita,
c.Transilvania – Pori, Cuhea , Prislop ,Geoagiu
 Mitropolitul era ales de episcopi si marii boieri si
confirmat de domn.
 Mitropolitul participa la alegerea domnului , iar prin
incoronare si mirungere, ii conferea acestuia o autoritate sacra

Ambele state medievale româ neşti şi-au pă strat instituţiile proprii în ciuda agravă rii dominaţiilor
stră ine , inclusiv în sec XVIII, caracterizat prin instaurarea domnilor fanarioţi, moment culminant al
presiunii otomane la nord de Dună re.

Cronologie
 Data Eveniment
1526 Înfrangerea Regatului Ungariei de către Imperiul
Otoman la Mohacs.
1541 Transilvania devine Principat al Imperiului Otoman
1683 Asedierea Vienei
1687 Tratatul de la Blaj
1688 Principatul acceptă protectoratul habsburgic
4 decembrie 1691 Diploma Leopoldină
1699 Pacea de la Karlowitz
1359 Nicolae Alexandru a înfiintat Mitropolia de la
Curtea de Argeş
1387 Petru I Muşat a înfiinţat Mitropolia de la Suceava
1401 Bizanţul recunoştea biserica de la Suceava

Statul şi politica
-Statul roman modern: de la proiect politic la realizarea RomanieiMari-

I. Unire şi independenţă în a doua jumătate a sec. XIX:

La mijlocul secoului XIX, lumea româ nă se încadrează metalită ţilor şi concepţiilor moderne, revoluţia
de la 1848-1849 ,fiind primul eveniment european de amploare la care participă româ nii. Acum s-au afirmat
în programele revoluţionare marile obietice ce vizau modernizarea societă ţii romă neşti pe toate planurile.

I.a) Revoluţia paşoptistă:

Revolutia paşoptista a fost înfrâ ntă prin intervenţia habsburgilor in Transilvania şi ruso-otomană în
Principate.

1848-1849 – principatele se aflau sub ocupaţie militară ruso-otomană , înfrâ ngerea revoluţiei fiind
consfinţită prin încheierea Convenţiei Ruso-Otomane de la Balta Liman la 19 aprilie/1 mai 1849.
Aceasta stipula:

 restrâ ngerea autonomiei interne

 repunerea în vigoare a Regulamentelor Organice
 Adunarile-obşteşti înlocuite cu divanurile legislative
 li se retră gea dreptul de a-l alege pe domn

Poarta Otomană numea cu acest prilej ca domni pe 7 ani pe Barbu Ştirbei în Ţara Româ nească şi pe
Gh.Al Ghica în Moldova(1849-1856). Se constituia o Înaltă Curte Criminalistică si Comisii Speciale ce urmau
să ancheteze şi să judece liderii paşoptişti – 34 au fost exilaţi , constituindu-se Exilul romănilor în V –.
 Situaţia internă era nefavorabilă mişcă rii naţionale, însă exilul post-paşoptist va întreprinde în Occident
o amplă propagandă în favoarea româ nilor. Treptat, problema acestora începe să fie cunoscută de V.

I.b) Războil Crimeei:

 Contextul favorabil a venit pe plan extern – Ră zboiul Crimeei 1853-1856 – . Ră zboiul s-

a încheiat cu înfrâ ngerea Rusiei . Problema româ nior devine una de interes european, dezbatută în
cadrul Congresului de Pace de la Paris – februarie-martie 1856 .

Tratatul final al Congresului , la 30 martie 1856 hotă ra în privinţa principatelor urmatoarele

 Reconfirmarea autonomiei sub suzeranitate otomană

 Era anulat protectoratul rus
 Principatele intrau sub garanţia colectia a celor 7 puteri
 Moldovei îi era restituit S. Basarabiei
 Era recunoscut dreptul la armată
 s-a constituit Comisia Europeană a Dunării cu sediul la Galaţi
 Era recunoscută neutralitatea Mă rii Negre
 Pt. Unirea Principatelor se întruneau in 1857 două adună ri ad-hoc (adună ri reprezentative şi
consultative, unde să se exprime voinţa româ nilor în problema unirii
 1857 – se va realiza o propagandă în sprijinul unirii , formâ ndu-se câ te o Partidă Naţională si
Comitete ale Unirii.

 Alegerile se vor desfă şura în vara lui 1857 pt. adună rile ad-hoc, în Ţara Româ nească fiind
câ ştigate de unionişti, în timp ce în Moldova , alegerile au fost falsificate de caimacamul Nicolae
Vogoride, cu sprijinul consulilor austriac şi otoman de la Iaşi. Votul actual reflecta refuzul cu privire
la unire.

 Colonelul Al. I. Cuza , pâ rcă lab de Covurlui / Galaţi va demisiona din funcţia sa în semn de
protest fata de falsificarea alegerilor, atră gâ nd atenţia puterilor garante.

 În urma negocierilor dintre Anglia şi Franţa s-a decis reluarea alegerilor din Moldova,
câ ştigate de această dată de unionişti. Adună rile ad-hoc vor adopta la 7-8 octombrie 1857 la Iaşi şi
Bucureşti 2 rezoluţii identice în 5 puncte:

 recunoaşterea vechilor drepturi ale Principatelor (autonomia) in limitele capitulaţiilor

 unirea Principatelor într-un singur stat
 aducerea unui prinţ stră in dintr-o dinastie europeană creştinat în ritm ortodox
 Adunare-Obştească reprezintativă şi guvernare repsonsabilă
 acceptarea statului de neutralitate

 Marile Puteri garante vor întocmi un raport pe marginea acestor solicită ri , raport dezbă tut în
cadrul Conferinţei de la Paris – mai-august 1858. Conferinţa va elabora un document – “Convenţia de
la Paris” – noua Constituţie a româ nilor ce înlocuia Regulamentele Organice. Aceasta fixa statutul
politic şi juridic al statului. Oferea o unire formală , legislativă în cadrul “Principatele Unite ale
Valahiei şi Moldovei”, cu instituţii separate (administraţia, adunare electivă , guvern, capitala) si
comune (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie , Comisia Centrală , cu sediul la Focşani).
  Convenţia nu preciza faptul că domnii trebuie să fie persoane distince şi că alegerile trebuie să
fie desfă şurate simultan. Româ nii vor realiza dubla alegere a lui Cuza în Moldova (5 ianuarie 1859) şi
Ţara Româ nească (24 ianuarie 1859). Cuza era propus şi în Adunarea Electivă de la Bucureşti , fiind
ales domn în unanimitate.
Cronologie

Data Eveniment
1848-1849 Revoluţia Paşoptistă
19 aprilie / 1 mai 1849 Convenţia de la Balta Liman
1849-1856 Barbu Ştirbei / Gh.Al.Ghica
1853-1856 Războiul Crimeei
Februarie-martie 1856 Congresul de Pace de la Paris
30 matie 1856 Tratatul final al Congresului
1857 Propagandă pt. unire
7-8 octombrie 1857 Rezoluţiile de la Iaşi si Bucureşti
Mai-august 1857 Conferinţa de la Paris
5 ianuarie / 24 ianuarie 1859 Dubla alegere a lui Cuza