Procesarea digitală a semnalelor cu aplicaţii specifice Tema 1 – Transformarea Fourier

Transformarea Fourier la semnalele staţionare şi

nestaţionare

1. Noţiuni teoretice

Semnalele sunt generate de sisteme şi conţin informaţii despre sistemele din care
acestea provin. Pentru a obtine informaţii legate de acestea se realizează o procesare de
semnal [1]. Astfel sunt puse în evidenţă anumite caracteristici care altfel nu ar putea fi
observate uşor în forma sa originală. O modalitate de a face acest lucru este a transforma
semnalul respectiv din domeniul timp în domeniul frecvenţă. În felul acesta prin tehnici de
analiză spectrală se extrag o multitudine de informaţii utile din semnalul iniţial.
Din punct de vedere al variaţiei în timp semnalele pot fi constante sau variabile. Cele
variabile pot fi, la rândul lor, staţionare sau nestaţionare. Cele staţionare sunt clasificate în
semnale periodice şi semnale neperiodice.
Clasificarea semnalelor în staţionare şi nestaţionare se face după cum ele conţin o
singură componentă în frecvenţă sau mai multe componente de frecvenţe diferite. Astfel se
întâlnesc patru tipuri de semnale [1]:
a) Semnal staţionar cu o singură componentă în frecvenţă;
b) Semnal staţionar cu mai multe componente de frecvenţe diferite;
c) Semnal nestaţionar cu o singură componentă în frecvenţă la un moment dat;
d) Semnal nestaţionar cu mai multe componente de frecvenţe diferite la un moment
dat.

Exemple:
a) Semnal staţionar cu o singură componentă in frecvenţă:
230√2 sin 100 , unde 0 0.14
b) Semnal staţionar cu mai multe componente de frecvenţe diferite:
230√2 sin 100 150√2 sin 300 /3 30√2 sin 500 ,
unde 0 0.14
c) Semnal nestaţionar cu o singură componentă în frecvenţă la un moment dat:
230√2 sin 100 150√2 sin 300 /3 30√2 sin 500 ,
unde 0 0.14 , 0.14 0.28 , 0.28 0.42
d) Semnal nestaţionar cu mai multe componente de frecvenţe diferite la un moment
dat:
230√2 sin 100 150√2 sin 300 /3 150√2 sin 300
/3 30√2 sin 500 30√2 sin 500 √2 sin 700 /3 ,
unde 0 0.14 , 0.14 0.28 , 0.28 0.42

Aceste semnale sunt redate grafic în Fig.1.

1
Procesarea digitală a semnalelor cu aplicaţii specifice Tema 1 – Transformarea Fourier

400

200

x1(t)
0

-200

-400
0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.12 0.14
t[s]

500
x2(t)

-500
0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.12 0.14
t[s]

600

400

200
x3(t)

-200

-400

-600
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4
t[s]

600

400

200
x4(t)

-200

-400

-600
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4
t[s]

Fig.1

Transformarea Fourier este cel mai folosit instrument de procesare a semnalelor, fiind
utilizat frecvent în ştiinţă şi inginerie. Ea transformă un semnal variabil în timp din
domeniul timp în domeniul frecvenţă. Ea s-a bazat pe observaţia matematicianului francez
Joseph Fourier, că orice semnal periodic poate fi reprezentat printr-o sumă de funcţii sinus şi
cosinus [1,2].

2
Procesarea digitală a semnalelor cu aplicaţii specifice Tema 1 – Transformarea Fourier

Dacă un semnal îndeplineşte condiţiile lui Dirichlet şi condiţia de convergenţă

absolută se extinde la întreg domeniul ∞ ∞,
| |d ∞ (1)
ceea ce implică
lim → 0, (2)
atunci el admite dezvoltarea în integrală Fourier [2].
Transformata Fourier a semnalului este determinata cu relatia
∙ d (3)
Transformata Fourier inversa, care readuce semnalul din nou in domeniul timp este
calculata cu relatia
∙ d (4)
Semnalul care admite dezvoltarea în integrala Fourier este constituită dintr-o
infinitate de funcţii sinusoidale de amplitudini d cu un spectru continuu de frecvenţe.
Spectrul funcţiei se obţine reprezentând grafic modulul transformatei Fourier, .
In cazul semnalelor discrete se aplică Transformata Fourier Discretă, care se defineşte
prin relaţia
∑ ∙ /
∙ , 0,1,2, … 1 (5)

în care N este perioada semnalului discret, iar n este indexul eşantionului.

Transformata Fourier Discretă inversă se obţine cu relaţia:
∑ ∙ /
∙ 0,1,2, … 1 (6)

2. Chestiuni de studiat

2.1. Calcularea transformatei Fourier şi reprezentarea sa grafică pentru diferite

semnale staţionare
2.2. Calcularea transformatei Fourier şi reprezentarea sa grafică pentru diferite
semnale nestaţionare

3. Mod de lucru

3.1. Pentru semnalele prezentate în Fig.1 se vor calcula transformatele Fourier pe baza
relaţiilor de definiţie (3)−(6). În acest scop se vor crea programe în limbajul Matlab.
Rezultatele obţinute vor fi reprezentate grafic. Se vor compara cu cele prezentate în Fig.2.

3.2. Se va calcula transformata Fourier inversă a semnalelor obţinute la punctul 3.1. In

acest scop va fi completat programul Matlab creat anterior. Fiecare rezultat va fi comparat cu
semnalul originar.

3.3. Pentru un semnal electric (tensiune, curent) obţinut experimental în laborator se

va calcula şi reprezenta grafic transformata Fourier.

Pentru fiecare dintre cazurile analizate se vor comenta rezultatele şi se vor elabora
concluzii.

3
Procesarea digitală a semnalelor cu aplicaţii specifice Tema 1 – Transformarea Fourier
5
x 10
15

10

0
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550
5
x 10
15

10

0
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550
5
x 10
15

10

0
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550
5
x 10
15

10

0
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550

Fig.2

4. Precizări utile

4.1. Funcţii utile, predefinite în MATLAB

Funcţia fft calculează transformata Fourier discretă a unui vector x. Se apelează cu

sintaxa:
fft
Vectorul a rezultat conţine elemente numere complexe.

4
Procesarea digitală a semnalelor cu aplicaţii specifice Tema 1 – Transformarea Fourier

Funcţia ifft calculează transformata Fourier discretă inversă. Se apelează cu

sintaxa:
ifft
Vectorul a conţine elemente numere complexe.

4.2. Concluzii din literatura de specialitate

Reprezentarile din Fig. 2 şi concluziile desprinse din studii prezentate în literatura de

specialitate [1, 3] au arătat faptul că transformatele Fourier nu oferă uneori o valoare precisă
privind frecvenţa semnalului. Acest lucru ar putea fi explicat prin fenomenul de alias ce
caracterizează semnalele discrete. De asemenea această transformată nu precizează modul de
variaţie în timp al componentelor în frecvenţă. Semnalele de tip (b) şi (c) par a avea o
oarecare similaritate în domeniul frecvenţă, chiar dacă variaţiile lor în timp sunt diferite.
Transformarea Fourier nu oferă informaţii în frecvenţă în ceea ce priveşte variaţia sa
în timp, fapt considerat un inconvenient major. Astfel transformata aceasta nu convine în
cazul semnalelor nestaţionare care variază în timp [1,3].

Site: www.ie.ucv.ro
Titular aplicaţii: I. Sîrbu