REFERAT

FENOMENE MECANICE
Interactiunea

Câmpul gravitațional se găsește în jurul oricărui

corp de masă m. Fiecare planetă sau stea are un
câmp gravitațional în jurul ei, prin intermediul
căruia atrage corpurile aflate în apropiere.
Câmpul magnetic se află în jurul oricărui magnet sau circuit electric parcurs de curent electric.
Câmpul electric se află în jurul oricărui corp electrizat sau circuit electric parcurs de curent electric.

FORTA MASURA A INTERACTIUNIi

Definiţie
Materiale necesare: dinamometru, corp cu cârlig.
Descrierea experimentului:
• Observă cu atenție piesele de bază din construcția dinamometrului.
• Calculează o diviziune câți Newtoni are pe scala gradată.
• Suspendă corpul de cârligul dinamometrului.
• Citește cu ce forță acționează corpul asupra resortului dinamometrului

Observaţie
Corpul acționează asupra resortului dinamometrului cu o forță de 0,2 N.
Concluzia experimentului:
F = 0,2 N.

important
1) Dinamometrul seamănă cu un cântar de mână, dar mărimea fizică pe care o măsoară nu
este masa în kg, ci forța în Newton (N).
Este adevărat că și cântarul măsoară greutatea corpului suspendat de el, însă la cântar gradațiile sunt
transformate în unități de masă (grame, kilograme).
Piesa principală a dinamometrului este un resort ce se deformează elastic. Mai are o tijă cu cârlig,
un ac indicator și o scală gradată în N.

important
2) Forța este o mărime fizică vectorială care se caracterizează prin mărime, direcție, sens și
punct de aplicație. Ea se reprezintă printr-un segment de dreaptă mărginit de un punct și o săgeată.
Forța (notată cu F) este o mărime fizică care măsoară interacțiunea corpurilor.
important

Caracterizarea forței ca mărime fizică:

• Simbol:

• Formulă de calcul:

• Unitatea de măsură în Sistemul Internațional:

• Instrumente de măsură:

important
Forțele care apar în interacțiunile de contact sunt forțe de contact.

Exemple:
• Forța de tracțiune;
• Forța de frecare etc.

important
Forțele care apar în interacțiunile de la distanță sunt forțe de acțiune la distanță.

Exemple:
• Forța de greutate;
• Forța magnetică;
• Forța electrică etc.

Experiment
4. Construcția dinamometrului şi măsurarea unei forţe
 Principiul inerției.
Experiment
5. Principiul inerției

Object 1

Materiale necesare: bol (castronel), bilă.

Descrierea experimentului:
• Pune bila pe marginea superioară a bolului și las-o liberă.
• Ce observi ?

Observaţie
Bila coboară la fundul bolului și apoi mai urcă puțin pe peretele bolului, până când se oprește.
Concluzia experimentului:
Datorită greutății, bila coboară accelerat. După ce ajunge la fundul vasului, datorită inerției își
continuă mișcarea. Din cauza frecării cu vasul și cu aerul atmosferic bila se oprește. Dacă nu ar fi
existat forțele de frecare, bila tot datorită inerției, s-ar fi mișcat la nesfârșit.

Definiţie
Principiul inerției:
„Orice corp își păstrează starea de repaus sau de mișcare uniformă rectilinie în care se află, cu
condiția ca forța rezultantă ce acționează asupra corpului să fie zero.“

Observație importantă
Forța la care se referă acest principiu este forța rezultantă ce acționează asupra unui corp și care
trebuie să fie zero pentru ca un corp să rămână în repaus sau să își continue mișcarea rectilinie
uniformă.
 Principiul acțiunii și reacțiunii (Principiul
acțiunilor reciproce).
Experiment
7. Principiul acțiunii și reacțiunii.

Object 2

Materiale necesare: două dinamometre, un suport.

Descrierea experimentului:
• Fixează un dinamometru de suport.
• Cu un alt dinamometru acționează asupra primului cu o forță F1.
• Ce forță indică dinamometrul fix ?

Observaţie

Cele două forțe au aceeași direcție, dar sens opus.

• Compară direcțiile și sensurile celor două forțe.

Observaţie
Cele două forțe au aceeași direcție, dar sens opus.
Concluzia experimentului:
Cele două forțe sunt egale în modul, cu aceeași direcție și sensuri opuse.
Definiţie
Principiul acțiunii și reacțiunii:
„Dacă un corp acționează asupra altui corp cu o forță numită acțiune (F1), atunci și cel de-al doilea
corp va acționa asupra primului corp cu o altă forță numită reacțiune (F2), care are același modul și
aceeași direcție cu acțiunea, dar sens opus“.

FORTA DE GREUTATEA
De ce când lași liber un corp și nu mai este
susținut de mâna ta, de o masă, de un suport, el
cade pe Pământ?
Înseamnă că între corp și Pământ există o forță de atracție.

Definiţie
Forța de greutate (pe scurt greutate, forță gravitațională, gravitație) este forța cu care Pământul
atrage un corp.
Forța de greutate (notată cu G) acționează întotdeauna pe direcție verticală a locului respectiv
(direcția firului cu plumb), cu sensul în jos ( spre centrul Pământului). Are ca punct de
aplicație centrul de greutate al corpului (C).
II.6.1. Importanța forței de greutate.
Importanța forței de greutate
1) Ţine corpurile pe Pământ
2) Ţine atmosfera în jurul Pământului
3) Căderea corpurilor pe Pământ
4) Curgerea apelor la vale
5) Când urcăm o pantă greutatea ne frânează
6) Când coborâm o pantă greutatea ne accelerează
7) Rotirea planetelor în jurul Soarelui
8) Rotirea Lunii în jurul Pământului.
9) Rotirea sateliților artificiali în jurul Pământului (există peste 4000 de sateliți ce orbitează în jurul
Pământului, având ca scop comunicațiile la distanță-telefonie, emisiuni radio-TV, prognoza meteo
etc.)

Experiment
8. Cum măsurăm accelerația gravitațională a Pământului ?

Object 3

Materiale necesa

Forța de apăsare normală.

De ce cad numai corpurile lăsate libere ? De ce un corp poate sta nemișcat pe masă ?
Experiment
10. Reacţiunea normală
 Object 4

Materiale necesare: corp, masă.

Descrierea experimentului:
• Așază un corp pe masă.
• Observă starea lui.

Observaţie
Corpul este în repaus pe masă.
Concluzia experimentului:
Corpul acționează asupra mesei cu o forță de apăsare normală (perpendiculară) pe masă. Dar masa
susține corpul și acționează asupra lui cu o altă forță, egală cu apăsarea corpului, în sens opus și pe
aceeași direcție, numită reacțiune normală.

Definiţie
Forța de apăsare normală (N') este forța cu care un corp acționează asupra unei suprafețe cu care
este în contact.

Definiţie
Reacțiunea normală (N) este forța cu care suprafața acționează asupra corpului aflat pe ea (atât în
repaus, cât și în mișcare).

important
Observaţie importantă
1. Modulul reacțiunii normale (care este forță pereche cu apăsarea normală) este egal cu
modulul greutății corpului în două situații:
a) Când corpul este în repaus pe o suprafață orizontală;
b) Când corpul se mișcă pe o suprafață orizontală tras de o forță de tracțiune orizontală.

2. Modulul reacțiunii normale nu este egal cu modulul greutății corpului în următoarele 2

situații:
a) Când corpul se deplasează pe o suprafață orizontală tras de o forță de tracțiune oblică;
b) Când corpul urcă sau coboară pe un plan înclinat.

Observaţie
• Forța de apăsare normală ( N') și reacțiunea normală ( N ) sunt forțe pereche și
conform Principiului acțiunii și reacțiunii, ele sunt egale în modul, acționează pe
aceeași direcție (perpendiculară pe suprafață) și sensuri opuse.
• Reacțiunea normala are direcția perpendiculară pe suprafața de sprijin, sensul este orientat
către corpul ce se sprijină, punctul de aplicație este aflat pe suprafața de contact a corpului
sprijinit, iar modulul depinde de forțele ce acționează asupra corpului sprijinit.
• Dacă suprafața de sprijin este plană, reacțiunea normala și forța de apăsare normală au
direcția perpendiculară pe suprafața plană, iar dacă suprafața este sferică, aceste forțe au
direcția razei de curbură a suprafeței.