Masa si greutatea.

Măsurarea masei si
măsurarea greutăţii.
Material realizat de,
Prof. Ing. DORU GIANINA
 Cuprins

 Masa corpurilor.
 Cântărire. Instrument de măsura.
 Unitati de măsura.
 Greutatea corpurilor.
 Greutatea. Instrument de măsura.
 Unitatea de măsura.
 Definirea masei uni corp
Masa corpurilor (m) este măsura inerției lor,
adică a faptului că ele își păstrază starea de
repaus sau de mișcare rectilinie și uniform, atâta
timp cât nu sunt supuse unor forțe exterioare.
Un corp de masă mai mare are și inerție mai
mare decât unul de masă mai mică.
Masa este o alta insusire a corpurilor.
Masa se măsoară cu cantarul sau se
calculează cu diferite formule care se studiază
treptat.
Cântărirea si măsurarea maselor este o
activitate pe care o facem aproape zilnic.
 Clasificarea mijloacelor de cântărit
1. Dupa numarul de parghii utilizate:
- instrumente cu o pârghie, numite balanţe, care pot fi cu braţe
egale sau inegale;
- instrumente cu mai multe parghii, numite bascule, la care
bratele parghiilor sunt in general inegale.
2. Dupa modul de efectuare a cantaririlor:
- manuale, la care toate operaţiile (aşezarea pe masa de cântărit,
aşezarea greutăţilor si ridicarea de pe aparat) sunt realizate de
un operator;
- semiautomate, la care o serie de operaţii se executa automat;
- automate, la care toate operaţiile se executa automat.
3. După modul de instalare:
- fixe;
- transportabile.
4. După principiul de funcţionare:
- mecanice;
- electromecanice.
 Instrumente de măsurare a masei
cântar de obiecte mici cântar de baie

Cântar in magazin Balanțe

Unitatea de măsura pentru masa corpurilor
este kilogramul – kg
cu multiplii si submultiplii săi
 Vechi unități de masă
cf. Lazăr Șăineanu, Dicționarul universal al limbei
române, 1908

Denumire Subunități Moldova Muntenia Transilvania aprox.en.

Merță 10 banițe 516,4 kg 508,8 kg 22,5 l ?

Baniță 40 oca 51,64 kg 50,88 kg

Oca 4 litre 1,291 kg 1,272 kg

Litră 322,75 g 318 g

Dram 3,38 g 3,38 g

Funt / livră 0,5 kg 0,56 kg pound

 Greutatea corpurilor
Orice corp lăsat liber cade spre Pământ ,
aceasta demonstrează existenţa unei forţe care
acţionează asupra corpului (greutatea)
Definiţie: greutatea unui corp este forţa de
atracţie cu care Pământul acţionează asupra sa
Proprietăţi ale greutăţii: asupra oricărui corp,
pe Pământ acţionează în permanenţă forţa de
greutate cu direcţia verticală, în jos.
 In mod eronat, greutatea este
confundată cu mărimea fizică: masă,
Deosebirile dintre masă si greutate sunt:
Greutatea are unitatea de măsură
Newton(N) şi măsoară interacţiunea (forţa
de atracţie dintre un corp si Pământ)
Masa are unitatea de măsură
Kilogram(Kg) şi măsoară inerţia corpului
masa unui corp exprimă câte Kilograme
are corpul
Masa se măsoară cu balanţa, iar
Greutatea se măsoară cu dinamometrul
Descrierea dinamometrului
 Greutatea unui corp nu este aceeaşi în univers. De
exemplu, pe Lună greutatea unui corp e de 6 ori mai
mică decât pe Pământ. In plus, greutatea unei piese a
unei nave cosmice care pleacă de pe Pământ e din ce în
ce mai mică pe măsură ce nava se îndepărtează de
Pământ
In schimb, Masa unui corp este aceeaşi oriunde în
univers. Masa unui corp depinde doar de cât de mare e
corpul (adică de volumul său) si de materialul din care e
alcătuit (adică de densitate)
Pe Lună, masa, volumul, si densitatea unui corp sunt
aceleaşi ca şi cum corpul ar fi pe Pământ. Dar greutatea
e de 6 ori mai mică decât pe Pământ
S-a constatat că greutatea e direct proporţionala cu
masa, adică raportul g=G/m este constant (într-un
anumit loc, de pe o planetă)
 Acceleraţia gravitaţională g=G/m , are
valoarea g=9,8 N/Kg pe Pământ, iar pe Lună e
de 6 ori mai mică, de aceea greutatea unui corp
e mai mică pe Lună decât pe Pământ.

Determinarea greutăţii
Dacă ştim masa unui corp putem alfa
greutatea cu formula greutăţii:

N
G  m g , acceleratia gravitationala g  9,8
Kg
 Daca nu avem o balanţă precisă, putem
determina masa unui corp si cu dinamometrul :
agăţăm corpul de dinamometru si astfel măsurăm
greutatea corpului , apoi împărţim această greutate
la acceleraţia gravitaţională : g= 9,8 N/Kg si aflăm
masa .

Formula masei :

G
m 
g
ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ “
ISAAC NEWTON ȘI MĂRUL”
SARCINA DE LUCRU : Identificaţi corpurile de pe catedra
………………………… (O minge mica, măr, bucata de zapada
carbonica) Luați- le in mana şi lăsați- le sa cadă.
Ce aţi observat? De ce ?? ………………………………………………
(Cad pe pământ. Deoarece le atrage Pamântul).
Concluzie : Putem spune că toate corpurile sunt atrase de
Pămant cu o anumită forţă numită greutate sau forţă
gravitaţională.
Lăsaţi cele trei corpuri să cada la nivelul solului (parchetului)
pornind în acelaşi moment şi plecând de la aceeaşi înălţime.
Completaţi în tabel ordinea ajungerii la sol a corpurilor (Care
corp a ajuns mai repede pe sol? )
Cu ce instrument de măsura aţi putea afla voi masa corpurilor
aflate în discuţie ?
 Se măsoara masele celor trei
corpuri, se trec valorile obtinute în
tabel.
Corp Ordinea Masa cantarita
ajungerii la sol (g)
pornind de la
aceiaşi inaltime
Minge Al II-lea 29 g

Mar primul 143 g

Zahar cubic Al III-lea 3g

 Observatie : corpul cu masa cea mai
mare ajunge primul la sol, iar corpul cu
masa cea mai mică ajunge ultimul.
Concluzie: forţa gravitaţională, numită
şi greutate, depinde de masa corpului.
Cu cât masa este mai mare cu atât
forţa gravitaţională este si ea mai mare iar
corpul este atras cu mai multă putere de
catre Pămant.
 Informaţie: Pentru greutate exista unitatea de
măsura numita Newton, in memoria marelui om de ştiinţă englez
(fizician, astrolog, matematician, teolog) Isaac Newton care s-a
preocupat îndeaproape de fenomenul gravitaţiei şi de forţa de
greutate.
Este amintita povestea ”Mărul lui Newton”.
Legenda spune că, într-adevăr, căderea unui măr a fost prima
sursă importantă de inspiraţie a lui Newton cu privire la modul în
care funcţionează gravitaţia.
In timp ce Newton medita sub un măr, un fruct a căzut din
copac iar Newton a început să-şi pună anumite întrebări în legătură
cu acest fapt, să mediteze la motivul căderii mărului, acesta intuind
semnificaţia gravitaţiei:
"De ce ar trebui ca un măr să cadă întotdeauna perpendicular
pe sol", gândea el.
„De ce n-ar cădea acesta în lateral sau în sus în loc să se
deplaseze, în mod constant, doar spre centrul Pământului? Cu
siguranţă, motivul îl reprezintă atracţia Pământului. Trebuie să existe
o forţă de atracţie în materie şi rezultanta acestor forţe de atracţie
ale Pământului trebuie să se afle în centrul Pământului şi nu în orice
altă parte a acestuia: prin urmare, de aceea mărul va cădea
perpendicular pe sol sau în direcţia centrului Pământului .
 Bibliografie
1. Birica M., E. Erblich, Tehnica măsurării maselor, Editura
Didactica si Pedagogica Bucuresti-1964.
2. R. Titeica, I. Popescu, Fizica Generala vol I, Ed.
Tehnica Bucuresti 1971
3. Judy Breckenridge, Muriel Mandel; Super experimente
ştiinţifice cu material uzuale, Editura Aquila, Oradea.
4. Surse :www.youtube.com;
www.descopera.ro/dnews/5395685-marul-lui-newton-
nu-e-o-legenda