SAREA DE MARE CELTICĂ RECOLTATĂ MANUAL

„Nu ne depășim niciodată pofta sau nevoia noastră biologică de sare”, explicând nevoia
biologică umană de sare, Jaques de Langre realizează o argumentație clară în favoarea
consumului de sare integrală, vie, în ediția a XII-a, 1992.

Acest articol explică beneficiile și avantajele consumului de sare reală – Sare de mare celtică
recoltată manual, provenită din Bretania, Franța.

Acest lucru asigură o sare de mare pură, nerafinată, complet mineralizată și echilibrată, cu cea
mai mare potență, certificată de două dintre cele mai respectate asociații din lume, „Nature et
Progres” din Europa și „Biological Farmers of Australia” (BFA). Această certificare poate fi
obținută doar printr-o examinare riguroasă a locului de origine, a metodelor de import/încărcare
și a zonelor de reambalare.

Sarea ta de Himalaya este aprobată de vreo asociație ecologică respectată? Probabil că nu -

deoarece există 17 site-uri miniere în Pakistan de unde se obține sare de Himalaya, iar unele
dintre aceste mine folosesc metode care lasă mult de dorit. Sarea nu trebuie recoltată niciodată
folosind metal și nici depozitată în recipiente de beton.

Următoarele informații reprezintă o examinare a cercetării la nivel mondial cu extrase din

Buletinul Informativ al Terapiilor Avansate publicat de Universitatea de Vindecare Naturală
Virginia U.S.A.

Există sare bună și sare proastă

Stii diferența? Potrivit Dr.-lui Jaques de Langre Ph.D., unul dintre cei mai importanți susținători
ai sării naturale din lume: „Mâncarea sării bune (sare de mare celtică recoltată manual) face ca
inima să se contracte și să pompeze mai ușor, dar o lipsă de cunoștințe a promovat de ani de zile
mitul că toată sarea este rea pentru tine!”

La fel ca vechiul mit că „grăsimea te îngrașă”, mitul vechi de patruzeci de ani conform căruia
evitarea sării te va ajuta să trăiești mai mult, este doar un mit care are la origine dezinformarea.
În consecință, unitățile responsabile de siguranța alimentelor au mers din neatenție cu această
premisă promovată pe scară largă și, ca urmare, ei vă spun solemn că evitarea sării vă va ajuta să
vă duceți în țara sănătății veșnice. Cercetarea științifică copleșitoare demonstrează acum că
pentru majoritatea dintre noi, cu siguranță nu va fi așa.

Ceea ce nu se înțelege despre sare este că...

• O dietă săracă în sare pentru tratarea hipertensiunii arteriale se bazează pe dogme, nu pe dovezi.

• O dietă restrictivă de sare vă poate ridica de fapt tensiunea arterială.

1
• Lipsa de sare poate provoca îmbătrânire accelerată, degenerare celulară

• Lipsa de sare poate provoca o „foame biochimică”.

• Lipsa de sare vă poate afecta sănătatea și poate cauza insuficiență hepatică și probleme renale.

• Lipsa de sare poate provoca epuizare suprarenală masivă.

• La o dietă fără sare, supapele mușchiului inimii pot obosi, se pot lacera și poate conduce chiar
spre un atac de cord fatal.

• Puterile vindecătoare ale unei sări bune sunt egale cu cele ale vitaminei C, vitaminei E și ale
multor alți nutrienți din magazinele naturiste.

Sarea nu este „otrăvire”

Punctul de vedere predominant al medicinei moderne este că sarea este o otravă generală,
precum alcoolul și tutunul. Oamenii au fost învățați încă din copilărie că „sarea provoacă
hipertensiune arterială”. Adevărul este că natura a pus 94 de elemente în sarea naturală ca
tampon pentru a ne proteja de clorura de sodiu, în consecință, sarea de mare naturală scade de
fapt tensiunea arterială, deoarece elimină excesul de sodiu din țesuturi.

Un mare expert în hipertensiune este de acord – Sarea de la Marea Celtică este bună pentru
sănătate „Ideea că sarea în dietă are multe valori pozitive este total ignorată.” -Dr. A.M.
Heagerty, M.D. Departamentul de Medicină, Leicester, Regatul Unit. Anthony Heagerty și-a
obținut diploma de medicină la Londra și doctorul în Leicester. A câștigat Premiul pentru Tînărul
Investigator Remarcabil al Societății Internaționale de Hipertensiune în 1988 și a susținut
prelegerea Goulstoniană a Colegiului Regal al Medicilor în 1990. Este fost președinte al
Societății Europene de Hipertensiune și membru activ al Fundației Britanice pentru Inimă. Este
Președinte al Societății Internaționale de Hipertensiune (2008-2010), iar în 2009 a fost ales
Vicepreședinte al Societății Britanice de Hipertensiune. Potrivit unui studiu din 2016: „Chiar și
atunci când efectele concentrației de sare au fost excluse, consumul de sare de mare a indus mai
puțină tensiune arterială crescută decât sarea rafinată și a provocat mai puține leziuni inimii și
rinichilor. Este probabil ca efectul benefic major al sării de mare să fie asociat cu conținutul de
minerale al sării de mare despre care se știe că este antihipertensiv, cum ar fi potasiul, calciul și
magneziul.”

2
Pentru a susține cazul pentru „Sarea bună”, am adunat informații de la câțiva dintre cei mai
importanți susținători ai sării, cum ar fi Dr. Jaques de Langre, renumitul biochimist din
California. Dr. de Langre studiază de peste treizeci de ani beneficiile sării pentru sănătate (în
special ale sării de mare pură recoltată manual). Dr. Jacues de Langre are un doctorat în
biochimie de la Universitatea din Bruxelles. El a compilat cărți, casete și un videoclip „Cristale
din mare”. Dr. de Langre recomandă o sare de mare franceză specială nerafinată tuturor
persoanelor cu hipertensiune arterială și probleme cardiace. Abordarea lui sfidează logica
medicală ortodoxă.

Opiniile doctorului de Langre sunt evident 100% contrar credințelor stabilite. Nimeni, nici măcar
doctorii ortodocși nu merg atât de departe ca dr. de Langre, în recomandările sale universale
pentru sarea bună: sarea de mare recoltată manual. Dr. de Langre afirmă deschis că sarea rafinată
(clorura de sodiu pură) este toxică pentru organism și poate provoca hipertensiune arterială,
totuși, el crede că sarea de mare recoltată manual este extrem de sănătoasă și are efectul opus
sării rafinate (sau sării fabricate).

„Întregul domeniu al sănătății este foarte neglijent cu terminologia sa despre sare. Ei cred că
toată sarea este la fel. Acest lucru este departe de adevăr. Cele mai multe săruri rafinate sunt o
otravă. Dar unele săruri naturale sunt un aliment hrănitor și esențial.” În America, Australia și
aici, în Noua Zeelandă, medicii condamnă sarea. Aceștia interzic pacienților cu boli de inimă sa
consume sare, în timp ce în Franța le oferă pacienților cu boli de inimă sare de mare recoltată
manual.

Sarea de mare reală poate ajuta persoanele cu hipertensiune arterială – Dr. Bruce West, SUA

Cărțile doctorului de Langre atacă câteva dogme și mituri comune despre sare și hipertensiune
arterială și ne arată clar...

• De ce mușchiul inimii lucrează mai mult la o dietă săracă în sare.

• De ce o dietă vegetariană fără sare este o pregătire pentru probleme ale rinichilor, căilor
respiratorii și ale glicemiei.

• Cum poate provoca edem sarea convențională de la supermarket.

• De ce sarea rafinată în orice cantitate nu este răspunsul pentru hipertensiune arterială.

• De ce o sare bogat mineralizată facilitează contractarea și pomparea inimii.

• De ce consumul de sare de mare recoltată manual poate ajuta la curățarea plăcii de pe pereții
vaselor de sânge.

Din păcate, în multe țări din lume există acum o gamă de săruri grunjoase (copii care seaman
vizual) care apar acum în magazinele naturiste, care arată ca sarea de mare recoltată manual, dar
nu sunt nici măcar certificate biologic.

3
Rolurile de bază ale sării de mare recoltate manual

• „Sarea de mare celtică recoltată manual scade tensiunea arterială, deoarece elimină excesul de
sodiu din țesuturi.” – Dr. De Langre

• „Adevărata sare celtică de mare este o matrice a tuturor elementelor care stau la baza formării
noastre ca oameni.” – Dr. Bruce West M.D.

• „Hipertensiunea arterială nu se află în aportul de sare, ci într-un sistem hormonal hiperactiv.” -

Dr. John H., Cornell University Medical Center

Sarea de mare este într-adevăr, Sarea Vieții

Corpurile noastre conțin trei “oceane interne” care seamănă foarte mult cu echilibrul ionic al apei
oceanice. Fiecare dintre aceste soluții complexe înconjoară și circulă prin corpurile noastre.
Sarea oceanică conține toate mineralele prețioase de care corpul nostru are nevoie. Aceste
minerale fac din acest tip de sare o necesitate vitală. În mediul sărat al lichidului amniotic,
embrionul uman crește de peste trei miliarde de ori în greutate. Din momentul concepției,
oamenii nu sunt niciodată lipsiți de nevoie de sare.

Hipertensiunea arterială și sarea rafinată

Cercetările Dr. John H. Laragh, M.D. și Dr. Mark S. Pecker, M.D. la Centrul de hipertensiune al
Centrului Medical al Universității Cornell, arată că problema hipertensiunii arteriale nu constă în
aportul de sare, ci într-un sistem hormonal hiperactiv. Când acest sistem este hiperactiv,
nivelurile de renină sunt excesiv de ridicate, indicând o nevoie fiziologică de sare. În consecință,
înfometarea de sare poate apărea dacă pacientul este pus pe o dietă săracă în sare. Pe de altă
parte, un sistem hormonal activ scăzut, care apare doar la o treime dintre persoanele hipertensive,
dezvăluie de fapt excesul de sodiu.

De ce este atât de greu să obții sare cu adevărat bună?

Una dintre cele mai bune săruri marine este recoltată în largul coastei de nord-vest a Franței.
Curenții marini reci, activi, nordici, mareele de trei metri și alte condiții marine și climatice,
oferă avantajul unui amestec unic de minerale. Sării obișnuite îi lipsesc numeroasele
oligominerale furnizate de sarea de mare naturală, deoarece în timpul procesului de rafinare este
îndepărtată de toate mineralele sale.

4
Orientarea geografică a litoralului joacă, de asemenea, un rol important în calitatea sării marine
extrase în mod natural. Apa oceanului este canalizată zilnic în iazuri curate, mărginite de căi
navigabile naturale, ierburi sălbatice, alge și alte plante verzi.

Sarea de mare celtică franceză este recoltată manual din bazinele de sare de argilă de pe insula
Noirmoutier, în orașul Guerande și Re’, din Bretania, Franța, de către „saunier” sau recoltatorul
de sare care utilizează greble lungi din lemn. Această metodă tradițională a fost folosită de sute
de ani și produce sare de cea mai înaltă calitate cunoscută pe pământ.

Vântul și soarele evaporă apa oceanului, lăsând o saramură bogată. Amestecul viu, curgător este
stimulat vioi de acțiunile fermierilor locali de sare, iar în câteva ore cristalele orbitoare se
formează și sunt adunate după o metodă veche, manual, pe măsură ce soarele evaporă apa
oceanului, cristalele de sare sunt apoi trase în grămezi care devin înălțimi de câțiva metri odată
ce sezonul avansează.

Metoda utilizată pentru colectarea sării din terenurile naturale este crucială pentru producerea de
sare celtică dătătoare de sănătate. Câmpurile de sare din nord-vestul Franței sunt căptușite cu un
strat natural de argilă și nisip. Dacă se folosesc paturi căptușite cu beton, ca în producția
artificială de sare rafinată, eflorescența cimentului poluează și încarcă sarea cu toxine.

Sarea și mineralele prețioase lucrează împreună

Echilibrul electrolitic adecvat se realizează prin menținerea unui conținut relativ ridicat de
potasiu în interiorul celulei și a unei concentrații ridicate de sodiu în fluidul din afara celulei
(fluid extracelular): deși potasiul și sodiul sunt cei doi electroliți majori găsiți în corpul uman,
multe alte elemente sunt necesare pentru funcționarea fiziologică normală. Oligoelementele, care
se găsesc în apa de mare și în sarea naturală de mare recoltată, funcționează pentru a menține
funcționarea corectă a sistemelor corpului.

Această combinație unică de nutrienți joacă un rol important în protejarea sănătății. Dacă vreun
element este omis sau diminuat, o verigă dintr-un lanț important va lipsi și organismul va avea de
suferit. Aceste elemente lucrează pentru a regla funcția optimă a corpului, asigurându-se că
„oceanele noastre interne” nu sunt niciodată lipsite de oligoelemente.

5
Un extras dintr-un interviu cu dr. Jacques de Langre

• Întrebare: Ai scris în cartea ta că un stil de viață sănătos și activ necesită un aport adecvat de
sare, este adevărat?

• De Langre: Dacă lacrimile tale nu ar fi sărate, dacă sângele tău nu ar fi sărat, dacă transpirația
ta nu ar fi sărată... nu ai funcționa prea bine. Convingerea medicală actuală că organismul nostru
nu poate funcționa cu nicio sare, sau cu un aport limitat de sare, provoacă mai multe probleme
decât încearcă să rezolve. Nu poți funcționa fără sare. Nu poți digera mâncarea fără sare. Inima
ta nu poate funcționa. Glandele suprarenale nu pot funcționa. Ficatul tău nu poate funcționa.
Rinichii tăi nu pot funcționa. Sodiul este cationul predominant în plasma sanguină și fluidele
tisulare circulante. Derek Denton a scos în evidență acest punct în cartea de fiziologie medicală,
„The Hunger for Salt” în 1982. Oamenii uită că toată lumea s-a născut într-o soluție sărată –
lichidul amniotic al mamei noastre. Aceasta este probabil cea mai bună dovadă biologică pe care
o avem că structura celulară este îmbunătățită de sare.

• Întrebare: Pe baza acestor gânduri, o dietă săracă în sare va provoca o îmbătrânire accelerată?

De Langre: Absolut. Celulele tale trebuie să fie scăldate într-un lichid extracelular pe bază de
sodiu. Când celulele nu sunt în acest fluid, ele vor exploda, acest lucru a fost dovedit biologic...
celulele unui mamifer lipsit de sodiu explodează literalmente!

Mineralele care sunt prezente în sarea de mare, atunci când sunt extrase ecologic cu dexteritate
manuală și respect pentru legile vieții, sunt cele 84 de elemente care se află inițial în mare.
Niciunul dintre aceste elemente nu este îndepărtat din sarea naturală de mare celtică. Odată
redizolvată în apă sau în umiditatea alimentelor în timp ce se gătesc, acest „ocean” recreat poartă
o asemănare uimitoare cu sângele uman și fluidele corpului. Fiziologia de bază validează faptul
că substanța ideală de completare, capabilă să mențină sau să restabilească sănătatea oamenilor,
ar trebui să fie chiar acea sare de mare care a reținut toate elementele apei de mare inițiale. Deși
necesitatea biologică nu a fost încă dovedită pentru fiecare dintre aceste elemente, s-a stabilit că
24 dintre aceste elemente sunt esențiale pentru menținerea vieții.

Multe dintre acestea trebuie să fie prezente doar în concentrații de părți per milion (ppm) pentru
a asigura sau a restabili funcțiile biologice esențiale. De fapt, aceste oligoelemente sunt absorbite
în mod corespunzător și utilizate în siguranță numai atunci când apar în concentrație de părți per
milion. Aici, concentrarea acestor elemente în exces de microdoze ar provoca aglomerare și
malabsorbție în celulele vii.

Mineralele oceanice și gazele dizolvate, pe lângă faptul că oferă un mediu stabil pentru viața
marină, ajută și la menținerea stabilității biochimice și fizice a organismelor vii pe uscat,
asigurând supraviețuirea florei și faunei planetei. Aerul de deasupra apelor oceanului se
saturează cu anumite gaze care se distribuie și se mișcă în mod constant. Practic, sunt eliberate
gazele dizolvate ale oceanului către toate formele de viață de pe uscat de pe tot globul. O mare

6
parte din aceste gaze din aer sunt distruse de poluarea orașului; din fericire, aceleași gaze rare
sunt blocate în cristalele de sare pe măsură ce se formează la malul mării, adăugând eficiența
sării ca regulatori biologici ai funcțiilor corpului nostru. Astfel, o sare curată și naturală, cu toate
aceste minerale și gaze esențiale prinse în interior, este esențială pentru menținerea și restabilirea
eficientă a energiei umane. Interesant este că ori de câte ori sarea naturală de mare celtică este
măcinată, (nu este necesar sau sugerat) în timp ce este măcinată, sarea eliberează un parfum
subtil care amintește de violete, un alt semn revelator că se eliberează gaze, esențe vitale
„florale”.

Doar sarea naturală de mare va avea următoarele caracteristici:

1. Este de culoare gri deschis și, în picioare, culoarea se inchide usor la baza recipientului.

2. Este umedă la atingere și își păstrează umiditatea chiar și atunci când este păstrată la rece
pentru perioade lungi de timp.

3. Este formată din cristale foarte mici, cubice.

Fiecare dintre aceste trei semne proclamă integritatea și integritatea sării marine naturale, dar
garantează și eficacitatea acesteia ca o combinație remarcabilă hrană/condiment/medicament
care construiește, menține sau restabilește sănătatea optimă.

Importanța culorii gri

Unele dintre mineralele prezente în adevărata sare de mare naturală sunt responsabile de culoarea
gri deschis a sării și atestă puterea acesteia de a susține toate funcțiile biologice. Produsele
naturale își dezvăluie bogăția în minerale prin culoarea lor. Prin lipsa totală de culoare, sarea albă
rafinată își dezvăluie deficiența minerală și ineficacitatea biologică.

Umiditatea sării ca semn vital

Oceanele sunt sângele vital al planetei. Toate oligoelementele și macroelementele esențiale ale
sării rămân în cristal doar atâta timp cât umiditatea sării respective este reținută. Aplicarea
oricărei călduri artificiale va distruge bogățiile oceanului, îndepărtând în același timp acea
umiditate. Dacă se cristalizează rapid, se usucă în cuptor sau se fierbe, sarea pierde totul. Această
parte care reține apa a sării de mare, centrată în jurul sărurilor de magneziu care rețin foarte mult
apa, se numește lichiorul-mamă sau “bitterns”, de la amar. În medicina antică tradițională sacră a
celților, este folosită pentru a trata tulburările fizice și mentale majore, arsurile severe și alte
afecțiuni. Biologii de astăzi atestă că băutura mamă restabilește dezechilibrul hidroelectrolitic, o
tulburare care provoacă pierderea răspunsului imun, creează alergii și provoacă multe probleme
de sănătate.

7
Umiditatea ajută la transferul de energie al marilor oceane; dacă oceanele sunt sângele vital al
planetei noastre, atunci sarea naturală de mare creează sângele vital al organismului nostru.

Umiditatea prezentă întotdeauna în sarea naturală celtică se stabilește în partea de jos a

recipientului sau a pungii, lăsând partea de sus aproape uscată la atingere. Astfel, este
întotdeauna recomandabil să amestecați conținutul pungii de sare înainte de utilizare. Sarea de
mare naturală se dizolvă ușor în umiditatea alimentelor și se adaugă de obicei aproape de
sfârșitul gătirii. A stropi mâncarea uscată dintr-un agitator face ca sarea să fie puțin mai greu de
asimilat. În această din urmă formă, intră în sistem dar într-o formă neionizată, astfel încât poate
crea sete și poate diminua unele dintre avantajele sale.

Regretatul om de știință francez dr. Alexis Carrel a păstrat în viață o inimă de pui timp de peste
27 de ani, având inima pulsantă ÎNTR-O SOLUȚIE DE SARE DE MARE, adică apă de mare
izotonă. Dr. Carrel a încheiat voluntar experimentul după o treime de secol, după ce a demonstrat
că celulele vii pot avea nemurire fizică.

Profesorul C. Louis Kervran cu cercetările și formulele sale științifice a fost un adevărat pentru
instituția științifică și a fost candidat la Premiul Nobel. Profesorul Kervran ne leagă de secretul
nemuririi și dezvăluie că sursa sa principală este reprezentată de oligomineralele din apa de mare
[și folosite în] remedii. Alți medici au continuat cercetările și au descoperit că fermentațiile de
murături cu sare saramură, prune acre sărate și alte fermentații sărate sunt medicamente puternice
și eficiente.

Dr. Jacques de Langre, Ph.D., care a scris cartea „Seasalt’s Hidden Powers” (“Puterile ascunse
ale sarii de mare”), afirmă că sarea de mare conservată în mod natural și corect la soare este
diferența dintre viață și moarte, sănătate și boală, sănătatea socială și panica planetară și
elementele sale sunt vitale pentru funcțiile corecte ale corpului. Numai acea sare naturală din
Oceanul Celtic, recoltată manual, ajută la menținerea vieții, neutralizează toxinele și bacteriile
dăunătoare și ne îmbunătățește întreaga funcție organică.

Sarea de mare conține 92 de minerale esențiale și majoritatea sărurilor de mare alterate rafinate
conțin doar 2 elemente (Na și Cl). Biologic, 24 dintre aceste elemente din sarea de mare reală s-
au dovedit deja necesare și esențiale pentru menținerea și restabilirea sănătății. Vezi Scientific
American, iulie 1972: „Elementele chimice ale vieții”, de Earl Friden.

Când apare o deficiență alimentară de oligoelemente, celulele își pierd capacitatea de a-și
controla ionii - cu consecințe grave pentru oameni. Chiar și o mică pierdere a echilibrului ionic
cauzează izbucnirea celulelor, tulburări nervoase, leziuni ale creierului sau spasme musculare,
precum și o defalcare a procesului de regenerare și creștere a celulelor.

În teoria echilibrului acid și alcalin, bolile cronice precum cancerul sunt favorizate de
acidificarea sângelui, a limfei și a tuturor țesuturilor celulare. Sarea de mare reală este unul dintre
elementele de bază necesare pentru a corecta această problemă.

8
Sarea de mare naturală [apa de mare reconstituită] permite lichidelor să traverseze liber
membranele corpului, glomerulul rinichilor și pereții vaselor de sânge. Ori de câte ori
concentrația de clorură de sodiu crește în sânge, apa din țesuturile vecine este atrasă de acel
sânge bogat în sare, iar celulele apoi reabsorb fluidul intracelular îmbogățit. Dacă funcționează
corect, rinichii îndepărtează cu ușurință fluidele saline. Sarea rafinată nu permite această
încrucișare liberă a lichidelor și mineralelor și face ca lichidele acumulate să stagneze în
articulație, producând edem și probleme cronice ale rinichilor.

Sarea de mare reală are capacitatea (transmutare!) de a modifica sau schimba în mod natural un
element sau nuclid (specie de atom caracterizată prin constituția nucleului său) într-un alt
element. după cum este necesar.

Sarea este singurul element de transmutare din toate substanțele naturii care îi permite omului să
meargă drept, să dobândească inteligență și să rămână complet liber. Sarea este singurul element
necesar pentru descompunerea corectă a carbohidraților din plante în hrană umană utilizabilă și
asimilabilă. Doar atunci când se adaugă sare în fructe și legume, saliva și secrețiile gastrice pot
distruge cu ușurință depozitul fibros de carbohidrați etc.

Odată ce sarea este dizolvată și ionizată, sarea posedă o reactivitate definită, are capacități
electromagnetice complete și trece mai ușor în colon, unde va avea un efect de igienizare.

În vremurile antice ale celților, sarea era folosită pentru a trata tulburări fizice și mentale majore,
arsuri severe și alte afecțiuni. Astăzi, biologii atestă că apa de mare (numită și „lichiorul-mamă”)
restabilește dezechilibrele hidroelectrolitice, o tulburare care provoacă pierderea răspunsului
imunitar, creează alergii și provoacă multe probleme de sănătate. De asemenea, efectul terapeutic
al apei de mare este recunoscut și utilizat de cei mai buni profesioniști medicali europeni datorită
eficacității sale în atât de multe situații.

Utilizarea unor diete fără sare de mare apare în realitatea lumii noastre modern ca o plagă, pe
măsură ce societatea se destramă. Practic, este o lipsă de macro și oligominerale, iar deficiențele
biologice nu pot fi corectate doar cu clorură de sodiu rafinată.

Sarea celtică este un produs bun, deoarece este extrasă în mod natural prin utilizarea razelor
solare. Dacă ai redizolvat sarea în apă în proporția potrivită sau a combinat-o în umiditatea
alimentelor, proprietățile sale recreează puterile uimitoare ale „oceanului” și poartă o asemănare
uluitoare cu sângele uman și fluidele corporale. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial,
medicii Marinei foloseau apă sărată de mare pentru transfuzii de sânge, când rezervele de sânge
se terminau și multe vieți erau salvate.

Dr. Langre menționează în cartea sa că, „Istoricul belgian Henri Pirenne a observat că, în timpul
Evului mediu clasic, întreaga coastă a Atlanticului a fost pustie și întregul continent a fost
aruncat într-o Epocă Întunecată a subdezvoltării umane. Istoricii ne spun că a fost cauzată în
mare măsură de lipsa sării în alimentația umană, după inundarea tuturor salinelor si dezafectarea

9
fiecărei ferme de sare de-a lungul coastelor Oceanului Atlantic și a Mării Mediterane. Întreaga
Europa, prin urmare, a suferit de o foamete de sare care avea să dureze aproape 500 de ani. Rația
medie zilnică a scăzut la mai puțin de 2 grame de persoană și a provocat moartea din cauza
deshidratării și a nebuniei. Amploarea foametei de sare raportată de Henri Pirenne a avut ca
urmare vinderea cărnii umane pe piețele în aer liber și au creat o epidemie de oameni nebuni
care, pentru a-și acoperi nevoia de sare, au băut sânge din artera gâtului celui pe care tocmai il
omorâseră. Pentru a exploata această situație disperată pentru propriul câștig, conducatorii din
Europa acelor vremuri au luat rămășițele stocului de sare și au impus taxe exorbitante pentru
sare. Greu împovărată de tarife și taxe, sarea obișnuită a devenit un lux, dar a provocat și
schimbări în masă ale populației și exod, a ademenit invadatorii și a provocat războaie. Sarea
extrasă din adâncurile pământului a fost înlocuită, dar lipsa oligoelementelor vii și echilibrate din
sarea gemă a scăzut echilibrul mental și nivelul intelectului aproape la fel de mult ca absența
totală a sării”.

Dr. Langre, Ph.D. scrie că, „gaze rare sunt blocate în cristalele marine reale și se eliberează în
contact cu umiditatea suplimentară și sunt eficiente în menținerea și restabilirea energiei umane.”
Rețineți că sarea celtică nu trebuie măcinată până când este folosită deoarece, pe măsură ce este
măcinată, sarea eliberează parfum subtil care amintește de violete, un alt semn revelator că se
eliberează gaze, esențe vitale “florale”.

Sarea de mare adevărată trebuie păstrată într-un recipient ermetic și păstrată într-un loc răcoros.
Umiditatea are tendința de a se depune pe fundul sării, iar sarea trebuie amestecată cu siguranță
înainte de a o îndepărta.

Sarea de mare reală trebuie să pătrundă în alimente, permițând umidității fructelor, legumelor,
cerealelor etc. să lichefieze sarea care o activează. Dacă se folosește sare uscată, aceasta intră în
organism într-o formă neionizată și poate crea sete (un semn de otrăvire) și își diminuează
abilitățile deoarece nu este asimilată și utilizată în mod corespunzător.

Concluzie: Un praf de sare poate fi adaugat intr-o cantitate mică de apă pentru a se dizolva
pentru a-i activa puterile si adaugat in fructe, legume, cereale pentru a ajuta la o mai bună
digestie a acelor elemente in timp ce ajuta la alcalinizarea organismului. Adăugarea unui vârf de
sare în rezervele de apă adaugă proprietăți alcaline și conținut prețios de minerale. Mineralele pe
care le conține sunt prea valoroase pentru a fi ignorate.

Institutul Gerson evită cu meticulozitate orice sare și îi îndeamnă pe toți pacienții cu cancer să
EVITE cu atenție sarea în dieta lor.

10