Terapia interna cu sare

Toate recomandarile privesc exclusiv sarea naturala, grunjoasa, numita si sare gema, si nu sarea
"fina" de masa.
Digestie dificila, constipatie, slabiciune corporala subponderalitate.
Se consuma hrana condimentata cu sare gema sau sare marina (se gasesc in comert), care au un
gust mult mai intens.
S-a constatat ca sarea naturala are un efect mult mai puternic de stimulare a secretiei de sucuri
gastrice si ca este un excelent activator al peristaltismului gastrointestinal, fireste - cu conditia sa fie
consumata cu moderatie. De altfel, inca de acum !! de ani, celebrul medic si alchimist al "vului
#ediu $aracelsus observa intr-un tratat ca digestia si excretia sunt mult perturbate de absenta sarii
din alimentatie.
Hipotensiune arteriala, aritmie cardiaca
Dimineata, pe stomacul gol, se administrea%a un sfert de cutit de sare marina (aproximativ !,& g),
care se inghite cu o cana (&!-'!! ml) de apa plata. Tratamentul se face vreme de minimum o
jumatate de an. Studii recente arata ca se obtin re%ultate deosebit de bune, cu conditia ca tratamentul
sa fie asociat cu alimentatia predominant vegetariana.
(steoporo%a, crampe musculare
Se vor sara alimentele exclusiv cu sare gema neiodata, care este foarte bogata in oligoelemente
implicate in procesele de asimilatie a calciului.
)ntoxicatii cu substante luate pe cale orala
)ntr-un litru si jumatate de apa calduta se pune o lingura de sare si se amesteca bine sis bea rapid,
pe nerasuflate.
)mediat dupa ingerare, se va produce o sen%atie puternica de voma
Sarea in bucate
Toxicitatea sarii iodate si a celei fine
)n urma cu un an si jumatate, *uvernul +omaniei a
emis o ordonanta care cerea in mod expres ca sarea din comert sa fie iodata. De ce,
Se spunea ca in acest fel vor fi combatute afectiunile tiroidiene produse de deficientele de iod.
-rmarea. in scurta vreme, rafturile din maga%ine au fost invadate numai de sare iodata.
+eactiile nu au intar%iat. /ercetatori si medici familiari%ati cu aceasta problema nu s-au multumit cu
versiunea oficiala a efectelor benefice ale acestei operatiuni, facand studii minutioase in acest sens.
)ata ce au aflat. consumul sporit de iod sintetic adaugat in alimente creste incidenta unor afectiuni
tiroidiene autoimune, favori%ea%a suprade%voltarea si chiar aparitia unor procese inflamatorii la
nivelul glandei tiroide.
/onsumul de iod produce alergie si mareste intoleranta la substantele care contin acest element (de
exemplu, cele folosite in radiologie). )n fine, in Tasmania, tara care a "beneficiat" de iodarea
obligatorie a sarii si a altor alimente, s-a remarcat faptul ca rata cancerului tiroidian a crescut de trei
ori.
( alta varietate a acestui condiment, sarea fina, pre%enta adesea pe mesele noastre, ascunde un
lucru pe care putini dintre noi il stiu. este tratata cu " ', adica... ferocianura de sodiu, un fel de
+osia #ontana in avanpremiera, o substanta despre a carei toxicitate nu mai este necesar sa vorbim.
Si inca un lucru. sarea fina nu contine aproape deloc magne%iu (spre deosebire de sarea gema), un
mineral esential pentru sanatatea sistemului cardiovascular.
-nii cardiologi sustin chiar ca anumite maladii ale inimii si sistemului vascular s-ar datora in mare
masura acestei "sari fine", saracita de acest mineral esential.
0ota. )n maga%inele naturiste putem gasi atat sare gema neiodata, cat si sare marina care nu a fost
supusa la acest tratament. /onsumati si utili%ati numai aceste tipuri naturale de sare
SAREA.... DIAMANTUL ASCUNS.
)ntr-un basm romanesc, o fata de imparat ii spune tatalui ei ca-l iubeste ca "sarea-n bucate".
( declaratie ciudata in aparenta, dar care ascunde un adevar, pe care medicina populara il stie
demult. sarea este un element esential al vietii, cu conditia sa fie neaparat naturala si sa nu fie
folosita in exces.
/a mancarea n-are nici un gust fara ea se stie. Dar ca sarea este si un medicament redutabil mai stie
a%i cineva,
/u toate astea, nelipsita sare-n bucate este unul dintre cele mai vechi remedii din lume, cuprins in
celebre tratate medicale ale 1ntichitatii, intens studiat apoi de alchimistii "vului #ediu, apreciat in
medicina populara ca leac de capat2i. Toate astea pana la inceputul veacului al 33-lea, cand trufia
medicamentelor a toate vindecatoare au impins-o in uitare. /ine sa creada asta%i ca praful acesta
alb, superprocesat, combinat cu antiaglomeranti, numit "sare de masa" are proprietati
vindecatoare,,, 0ici n-are4444
5indecatoare cu adevarat este doar sarea naturala, sub forma de cristale mari, care erau macinate
inainte vreme in casa. ( sare care contine mai mult de 6! de substante minerale, pe langa clorura de
sodiu, si care avea o multime de proprietati terapeutice. -n vechi tratat medical chine% ($eg-T%ao-
7an-#u), scris cu &8!! de ani inainte de 9ristos, mentiona nu mai putin de :! de tipuri de sare,
fiecare cu indicatiile sale, cu modul de administrare si cu efectele sale specifice..
"i bine, taranii romani merita sa figure%e in cartea recordurilor. )n medicina noastra populara sunt
mentionate peste o suta de utili%ari terapeutice si, mai ales, magice ale sarii, care era considerata un
adevarat panaceu impotriva spiritelor rele si a impregnarilor malefice ale obiectelor, locurilor sau
fiintelor. ( %ona extraordinara de investigatie, pe care va propunem sa o cercetam impreuna.
Terapia interna cu sare
Toate recomandarile privesc exclusiv sarea naturala, grunjoasa, numita si sare gema, si nu sarea
"fina" de masa.
Digestie dificila, constipatie, slabiciune corporala subponderalitate.
Se consuma hrana condimentata cu sare gema sau sare marina (se gasesc in comert), care au un
gust mult mai intens.
S-a constatat ca sarea naturala are un efect mult mai puternic de stimulare a secretiei de sucuri
gastrice si ca este un excelent activator al peristaltismului gastrointestinal, fireste - cu conditia sa fie
consumata cu moderatie. De altfel, inca de acum !! de ani, celebrul medic si alchimist al "vului
#ediu $aracelsus observa intr-un tratat ca digestia si excretia sunt mult perturbate de absenta sarii
din alimentatie.
9ipotensiune arteriala, aritmie cardiaca
Dimineata, pe stomacul gol, se administrea%a un sfert de cutit de sare marina (aproximativ !,& g),
care se inghite cu o cana (&!-'!! ml) de apa plata. Tratamentul se face vreme de minimum o
jumatate de an. Studii recente arata ca se obtin re%ultate deosebit de bune, cu conditia ca tratamentul
sa fie asociat cu alimentatia predominant vegetariana.
Osteoporoa, crampe musculare
Se vor sara alimentele exclusiv cu sare gema neiodata, care este foarte bogata in oligoelemente
implicate in procesele de asimilatie a calciului.
)ntoxicatii cu substante luate pe cale orala
)ntr-un litru si jumatate de apa calduta se pune o lingura de sare si se amesteca bine sis bea rapid,
pe nerasuflate.
)mediat dupa ingerare, se va produce o sen%atie puternica de voma.
5om evacua continutul stomacului, aplecandu-ne in fata, gadiland cu inelarul si aratatorul mainii
drepte glota (omusorul) si presand cu mana stanga cu putere stomacul. +eflexul vomitiv va aparea
imediat. Tuse persistenta, tuse uscata. Se tin pe limba cat mai mult timp cateva granule de sare
gema (nu mai mult de un varf de cutit). +eactia de stopare a tusei se va declansa prin doua
mecanisme. prin salivatie, care va deveni mult mai abundenta, si prin stimularea directa a sistemului
nervos central, prin intermediul papilelor gustative.
Contraindicatii la administrarea interna a sarii
1portul masiv de sare este contraindicat in ca%urile de hipertensiune si trombo%a grava, precum si in
fa%ele acute ale gastritei hiperacide si ale ulcerului gastroduodenal.
Tratament extern cu sare
/alculi renali, colici renale -n saculet de pan%a plin cu sare gema se pune pe un calorifer sau pe alta
sursa de caldura si se lasa sa se incal%easca, pana la !-;! de grade /elsius, se aplica apoi pe sale
(%ona lombara), unde se tine vreme de o jumatate de ora.
Ulceratii pe piele
)n doua linguri de miere de albine se pune o jumatate de lingurita de sare si se amesteca bine, pana
cand se omogeni%ea%a, se aplica apoi acest preparat pe %onele afectate..
+e%ultatele terapeutice sunt uimitoare, acesta fiind un stravechi remediu mentionat in tratatele
medicale grecesti.
Arsuri de !radul I si II
$e %ona afectata se presara sare grunjoasa din belsug. 1ceasta aplicatie va spori pe moment
sen%atia de usturime, dar apoi edemele vor fi mult reduse,iar vindecarea va fi considerabil mai rapida.
0u se aplica sare pe arsurile grave, cu rana deschisa, intrucat produce o usturime insuportabila.
Nas in"undat #rinita cronica$
<a un pahar de apa calda se pune o lingurita de sare gema sau marina si se amesteca bine pentru a
se omogeni%a. Se pune aceasta apa sarata calda in palma si se trage pe nara stanga si pe nara
dreapta, alternativ, pentru desfundarea cailor na%ale. 1cest procedeu este bine sa se faca in fiecare
dimineata, pentru drenarea cailor respiratorii, inlaturarea surplusurilor de mucus, marirea acuitatii
olfactive.
Dureri de !at #"arin!ita, larin!ita, ami!dalita$
Se pun doua lingurite de sare naturala intr-un pahar cu apa fierbinte, dupa care se amesteca bine cu
o lingurinta, pana cand sarea se di%olva complet. Se face gargara cu acest preparat cat mai fierbinte,
lasand apa sarata sa ajunga cat mai mult pe gat. Se reia acest tratament de &-' ori pe %i, pana la
disparitia completa a afectiunii.
%aile cu apa sarata
Sunt un remediu traditional de medicina populara, care se aplica si acum, in clinici moderne din
1ustria sau *ermania, cu un succes extraordinar.
Se prepara prin punerea la o cada de apa calda (aproximativ =! de litri) a doua >ilograme de sare
(amestecata in prealabil cu apa fierbinte, pentru a se di%olva mai usor).
?aia durea%a &!-'! de minute si este important ca temperatura apei sa fie mentinuta mereu peste '8
de grade /elsius, pentru ca actiunea terapeutica sa fie maxima. /ercetatorii au observat ca aceste
bai, care se fac de regula o data la '-: %ile, au efectele cele mai puternice in preajma lunii pline (de
preferat cu &-' %ile inainte), cand este de altfel recomandat sa fie incepute.
)ata indicatiile acestor bai.
Dermatoele in"ectioase
Se fac bai partiale, inmuind doar segmentul afectat, vreme de = minute, in apa sarata calda,
preparata prin punerea a 8 linguri de sare la litru.)mediat dupa baie, pielea nu se sterge, ci se
tamponea%a putin si se lasa sa se usuce. "ste excelent acest remediu in tratarea infectiilor
bacteriene si
micotice (produse de ciuperci para%ite).
Reumatismul
Se fac de doua ori pe saptamana bai complete cu apa sarata fierbinte. /ele mai eficiente sunt baile
preparate cu sare marina, dar efecte foarte bune s-au obtinut si cu sarea de mina, cu cristale mari
(nemacinata).
Cistitele, in"ectiile urinare
Se fac bai complete sau bai de se%ut cu apa ceva mai sarata. linguri de sare la litru. ?aia va fi
facuta in fiecare seara, pana la vindecarea afectiunii, iar apa trebuie sa fie cat mai fierbinte, insa
suportabila (peste '6 de grade). )mediat dupa baie va veti sterge si va veti relaxa la caldura, evitand
ferm expunerea la frig sau curent.
Ane&ita, metro'ane&ita
Se aplica procedura de la infectiile renale. Suplimentar, se va adauga in apa sarata de baie putina
tinctua de iod. "ste un tratament eficient, folosit ca adjuvant si in anumite infectii genitale.
+aceala si gripa Se fac bai ale picioarelor (talpi si gle%ne) cu apa fierbinte cu foarte multa sare (=!
linguri la litru),baile vor dura =! minute, dupa care ne vom incalta cu sosete groase si ne vom ase%a
la caldura, asa incat sa transpiram.
Sarea si (ioener!ia
S-a constatat experimental (prin fotografierea aurelor cu dispo%itive 7irlian) si deductiv (prin
re%ultatele practice obtinute) ca sarea naturala, netratata prin nici un fel de procedeu chimic sau
termic, are o misterioasa influenta asupra corpului bioenergetic al fiintei umane. Toti cercetatorii din
acest domeniu de frontiera sunt de acord ca sarea naturala este un excelent agent de purificare a
aurei umane.<a fel ca si apa, sarea absoarbe - se pare radiatiile bioenergetice nocive, curatand din
punct de vedere energetic - %onele in care este aplicata.
)ata cateva aplicatii practice ale acestor proprietati bioenergetice ale cristalelor de sare.
Radiatiile electroma!netice
sunt o puternica sursa de perturbare a biocampului fiintei umane. Se pare ca foarte multe tulburari ale
omului modern, de la durerile de cap la oboseala sau de la sensibilitate marita la stres, sunt
accentuate de campurile electromagnetice pe care le emit aparatele si dispo%itivele electrice, cu care
el interactionea%a practic permanent. $unerea unor cristale mari de sare de mina (extrasa din
pamant) in preajma locului in care dormim sau in care lucram (de exemplu, intre noi si calculator) are
un efect de absorbtie, de atenuare a influentelor nocive ale campurilor electrice.
O(oseala
( procedura de medicina populara romaneasca ce si-a dovedit adesea eficienta este sa punem un
saculet cu sare calduta pe ceafa atunci cand suntem obositi. 1celasi saculet cu sare era pus in
leaganul copiilor ca sa nu se deoache si sa aiba somnul lin, intre haine, ca sa le asigure durabilitatea,
precum si pentru a le impregna cu o misterioasa capacitate de protectie impotriva "facaturilor de tot
felul".
%i)uteriile ' mai ales cele *ec+i
Se spune ca poarta cu ele foarte multe din impregnarile negative ale celor care le-au purtat de-a
lungul timpului.Din acest motiv, ele se lasa o perioada de minimum :@ de %ile sa stea in sare gema,
inainte de a fi purtate. <a fel se procedea%a si cu cristalele sau cu pietrele semipretioase.
#ateria ltrimis de . #arilena +umega
, Dr.)oan, la data de &&A!:A&!=! at &!.
Dioscoride, medic greco-roman care l-a insotit pe Traian in cel de-al doilea ra%boi cu dacii, a scris un
tratat de botanica farmaceutica, De materia medica, in care a
pre%entat si &= de plante medicinale utili%ate de daci in diferite
maladii. /urios, alaturi de numele grec si roman, este inscris si cel
dacic.
$rintre ele. ?oudhathala (limba boului, actiune sudorifica)B /inouboila (brionia, cicatri%anta in plagi,
diuretica)B /oadama (limbarita, racoritoare calmanta in prurite, cicatri%anta)B /oicodila (iarba bubei,
diuretica, purgativa)B Dielleina (maselarita, folosita de daci ca analge%ic, calmant, hipnotic,
antispastic)B Diesema (lumanarica, actiune astringenta si antiperistaltica in diarei)B Diodela (coada
soricelului, utili%ata ca tonic, hemostatic, antiastmatic, laxativ, calmant al durerilor abdominale)B
#i%ela (cimbrul, efect antidiareic, antispasmodic, diuretic)B Salia (ciumafaia, contine alcaloi%i ca
hiosciamina si scopolamina)B +iborastra (brusturele, diuretic, hipoglicemiant, antiseptic, laxativ,
sudorific, depurativ) s.a. 1rheologii au descoperit ca geto-dacii foloseau deopotriva si leacuri
minerale. $raful de calcar era utili%at ca hemostatic, buretii de mare uscati si pulveri%ati erau surse de
iod, iar numeroase vase de lut contineau cenusa vulcanica, adusa de negustorii greci de la "tna,
Stromboli si 5e%uviu. $resarata pe rani, aceasta cenusa le usca, grabind cicatri%area.
0eglijau dacii igiena colectiva sau pe cea corporala, 0icidecum. 5echii locuitori de la *radistea
#uncelului beneficiau de o instalatie de captare si filtrare a apei de i%vor,
la punctul numit Tau. <a intrarea in marele re%ervor din piatra si
lemn, apa trecea printr-o sita, apoi era filtrata prin straturi de
pietris si nisip. /aptata dupa aceasta purificare, era stocata in
cisterne sapate in stanca, asa cum este cea de la ?lidaru.
-n sistem de tevi, construit din olane de lut ars, purta apa catre
cetate. 1semenea sisteme au fost descoperite dupa =@! in mai multe ase%ari dacice din #untii
(rastiei.
Dacii se spalau frecandu-se cu nisip, cu pamant alcalin (un fel de
sapun primitiv) si cu vin, isi de%insecti%au imbracamintea cu pelin si
levantica, isi tundeau parul si barba cu cutite curbe. "xcesul de vin
l-a facut pe marele preot Deceneu sa-l sfatuiasca pe ?urebista sa ordone smulgerea din radacini a
vitei-de-vie, in fond o masura de igiena colectiva (apud Strabon).
)n Transilvania dacica se cunostea inca de prin secolele )))-)) i.9r. efectul terapeutic al unor ape
minerale. )%vorul termal de la *eoagiu purta numele de *ermisara, de la cuvantul indo-european
germ (devenit therm sau Carm, cald). +a%boaiele perpetue au stimulat perfectionarea interventiilor
chirurgicale.
Daca unele operatii, precum scoaterea manuala a varfului sagetilor sau
oblojirea ranilor cu frun%e din plante astringente, hemostatice si
cicatri%ante, a fost o practica milenara, nu acelasi lucru se poate
spune despre instrumentele chirurgicale sofisticate gasite in siturile dacice de catre arheologi ca )on
9oratiu /risan, /onstantin Daicoviciu, +adu 5ulpe.
/ei care cred ca medicina dacilor a fost doar
empirica, deci pur aplicativa, se inseala. 1rta de a preveni bolile si
a le vindeca poseda si o ba%a mitico-magica. *recii si ulterior romanii
aveau un renumit panteon de %eitati medicale, precum centaurul 7iron, maestrul lui 1s>lepios
("sculap), fiul lui 1pollo, apoi pe fiii si fiicele lui "sculap, patronii unor ramuri ale medicinei. #achaon
(chirurgia), $odalir (dietetica), Telesphor (ocrotitorul
convalescentei), 9Dgeia (igiena), $ana>eia (posesoarea leacurilor),
"pione (alinatoarea durerilor) s.a. <a randul lor, preotii-medici din Dacia solicitau ajutorul unor %ei
vindecatori precum Dar%as si ?endis,
%eita corespun%atoare lui 1rtemis (Dianei romane), protectoarea casei
si a sanatatii feminine. 1numiti medici-istorici sustin ca insusi Eamolxis, tanar dac, ar fi calatorit in
1tica, l-ar fi cunoscut pe $itagora si ar fi invatat de la discipolii lui 9ipocrate minunata arta de a reda
suferin%ilor bunul lor cel mai de pret. sanatatea trupului si a sufletului.
Text: Prof. Dr. Radu Iftimovici
sursa:Descopera.ro