Leacuri Populare Din Plante Medicinale

http://sfaturi-naturiste.blogspot.
com
Leacuri populare din plante medicinale
Afectiuni renale
Cele mai bune remedii pentru tulburarile de natura renala sint piperul si siropul de
trandafr si paralute. Alte plante la care mai puteti apela sint: angelica, afnele, papadia,
paducelul, ienuparul, traista ciobanului si capsunele. O alta solutie este sa fabricati un fel
de bere din urzici (frunze de urzica tinara puse la fermentat cu putina drojdie, la care se
adauga frunze de trifoi, ghimbir, miere) care ajuta foarte mult la preenirea blocajelor
renale.
!cter
!n medicina europeana traditionala ca leac pentru icter se folosea patrunjelul, radacina
de papadie si hamei. Adesea se fabrica o lotiune din "ori de papadie, frunze de patrunjel
tocat si seminte de hamei. Lotiunea, care seamana la gust cu berea, trebuie administrata
in fecare seara si dimineata, pina cind boala regreseaza izibil.
La#ati
Cel mai bun produs fabricat pe baza de e#tras din plante cu efect la#ati este uleiul de
masline. $e linga acesta mai putem orbi si despre mere, seminte de in, seminte de
mustar alb, sparanghel, grasime de pasare. %aca suferiti de constipatie, atunci incercati
ceaiul din fruze de soc sau din radacina de papadie.
&uze crapate
$entru a a indeca buzele crapate a sugeram doua retete simple si la indemina oricui.
'. amestecati o treime de suc de lamiie cu doua treimi de glicerina.
(. preparati un ulei din petale de trandafr maruntite in combinatie cu glicerina si apa de
trandafr
Afectiuni ale fcatului
)ucul de ceapa sau de cartof prein durerile de fcat. !n astfel de situatii e preferabil sa
consumati cit mai multe fructe, in special mere. Ca plante a recomandam ceaiul de
paralute sau rozmarin.
Afectiuni pulmonare
$uteti sa a curatati plaminii urmind o cura de ceai de trifoi. !n echime cel mai bun leac
pentru bolnaii de tuberculoza era un amestec de miere cu hrean ce trebuia luat de trei
ori pe zi.
*alarie
'
http://sfaturi-naturiste.blogspot.com
Cafeau cu zeama de lamiie este cel mai indicat tratament pentru cei care sufera de
malarie. +n alt echi remediu consta in prepararea unui amestec din radacini tocate de
patrunjel si frunze de eucalipt.
$ierderi de memorie
,u numai o data cu inaintarea in irsta memoria ne joaca feste. Oricui i se poate intimpla
sa aiba astfel de probleme, datorate in special alimentarii insufciente a creierului cu
singe. $entru a a pastra memoria intacta pentru cit mai mult timp a sfatuim sa beti
ceai de rozmarin. -ozmarinul este apreciat pentru proprietatile sale stimulatie, find
cunoscut faptul ca aceasta planta ajuta la imbunatatirea considerabila a circulatiei
sanguine.
*enopauza
Cel mai indicat tratament care sa a ajuta sa suportati mai usor durerile in perioda de
menopauza este ceai de urzica si de galbenele. .reanul a ajuta sa aeti noptile mai
linistite si sa uitati de dereglarile de peste zi ale propriului organism.
*enstruatie
Atunci cind i se intimpla sa singerati abundent in timpul ciclului menstrual, trebuie sa
recurgeti la ajutorul scortisoarei, al frunzelor de platan si de urzica tinara. O alta metoda
consta in consumarea a trei/patru lamii pe zi. %ereglarile menstruale se pot trata si cu
ceai de coada soricelului sau de musetel. 0recii si romanii foloseau ca remedii naturiste
frunzele de alun salbatic, petalele de trandafr roz sau rozmarinul. 0albenelele si
morcoii regleaza debitul de singe eliminat in timpul ciclului menstrual. $entru a intirzia
perioadele ciclului beti ceai de ghimbir sau smirna, in timp ce laanda si gura leului
amelioreaza durerile proocate de menstruatie.
!esiri necontrolate
Laanda este o planta renumita pentru proprietatile sale sedatie, find des recomandata
bolnailor de neri. Ca leguma, cel mai bine este sa aeti un meniu bazat pe arza.
Aroma de scortisoara si mierea amelioreaza starile de tremur si diminueaza sentimentul
de an#ietate.
)tari de greata
$entru a contracara starile de greata folositi ca leac ghimbirul si piperul. !n general,
aromele puternice de scortisoara, musetel, trifoi, lamiie, laanda reduc senzatia de
oma. Ca sirop puteti mi#a in cantitati egale petale de trandafr si miere. !nainte de masa
beti o cescuta de apa calduta, iar dupa ce ati mincat luati o lingurita din siropul preparat.
Astfel preeniti senzatia de oma si treptat a eti simti intr/o forma de zile mari.
,eralgie
(
Ca remediu intern se recomanda ceaiul de musetel indulcit cu miere. Ca remediu e#tern
e bine sa a masati timplele cu ulei de ghimbir diluat cu zeama de la doi/trei catei de
usturoi storsi. Asa eti scapa mai repede de durerea care a chinuie. 1otodata puteti
aplica o compresa frunze de arza sau de mustar ferbinti. $entru o mai mare efcienta a
tratamentelor este indicat sa folositi si o lotiune reigoranta, pe care o obtineti din
amestecul unei parti de otet de mere cu o parte de apa de trandafr. 2senta de cedru,
amoniacul si menta a or f totdeauna de ajutor.
$alpitatii
)imptomele de an#ietate si neozitate sint preenite cu ajutorul laandei. $alpitatiile
proocate de ritmul cardiac neregulet se neutralizeaza cu ajutorul ceaiului de paducel si
de coada soricelului. $iperul are efect tonic asupra circulatiei sangine si a presiunii
arteriale.
$aralizie
%atorita rolului stimulati asupra organismului dintotdeauna urzica si rozmarinul s/au
a"at printre cele mai folosite leacuri. )e spune ca e bine sa pui un banut de argint in apa
ca sa nu cada blestemul asupra ta si sa nu paralizezi.
!odul
!odul este un element de baza in medicina traditionala de mai bine de o suta de ani.
Aplicatiile cu iod se utilizau pentru stopare singerarii ranilor si a dezinfectarii zonelor cu
puroi
!enuparul
3ructele si frunzele de ienupar au fost adesea folosite in medicina populara, in ciuda
faptului ca astazi acestea au mai mult un rol important ca ingredient culinar. !enuparul
este foarte indicat in tratarea aerofagiei si a indigestiei. %atorita efectului sau diuretic, in
combinatie cu alte plante, ienuparul se doedeste efcient impotria constipatiei.
!arba acii
Acesta planta are un rol coagulant e#trem de puternic, find utilizata in stoparea
singerarilor abundente si in reglarea ciclului menstrual. 2ste cel mai bun leac pentru
diaree si dizenterie. !arba acii constituie un element important in retetele prescrise
pentru combaterea bronsitei si a infectiilor pulmonare. )ucul concentrat din iarba acii
ajuta la farimitarea si dizolarea pietrelor de la rinichi si de la fere.
-ozmarinul
Cea mai de seama proprietate a rozmarinului este aceea de calmare a tensiunii
neroase. Ca sedati, rozmarinul este recomandat in preenirea starilor de isterie si
epilepsie.
4
Laanda
!n -oma antica laanda era ingredientul esential al unei imbaieri de lu#. ,u oricine isi
permitea sa foloseasca laanda, ci numai nobilii. %in acesta cauza planta era e#trem de
aloroasa. Cine detinea citea picaturi de esenta de laanda era cu adearat bogat pe
acea reme.
)e obisnuia sa se presare laanda prin cuferele cu haine, pentu a metine prospetimea
materialului si a preeni, totodata, aparitia moliilor.
!n 2ul *ediu uleiul de laanda aea o dubla intrebuintare. $e de o parte era folosit ca
insecticid, ajutind la indepartarea insectelor nedorite din bucatarie, iar pe de alta parte
era considerat un bun dezinfectant si antiin"amator pentru taieturi, zgirieturi, rani adinci
sau arsuri.
%atorita proprietatilor sale antiseptice si diuretice, laanda este recomandata in tratarea
difteriei, a colicii, a indigestiei si a problemelor renale. !nfuzia de laanda este un leac
efcient pentru eliberarea cailor respiratorii, find un medicament des folosit de bolnaii
de astm, gripa, iroza dar si de cei care acuza dureri sau infectii in capul pieptului sau
simptome de cataracta. Compresele cu laanda scad febra si prein perspiratia.
Laanda este un sedati unanim recunoscut, care face minuni in cazurile de nerozitate
e#cesia, a#ietate, palpitatii cardiace, insomnie, neralgii sau durere de dinti. !n ceea ce
prieste reitalizarea organismului uman, ceaiul de laanda stimuleaza sistemul neros,
reface echilibrul presiunii sangine scazute si readuce zimbetul pe buze persoanelor
deprimate.
$razul
$e remuri, batrinii ii sfatuiau pe cei care sufereau de hemoroism sa consume cit mai
mult praz crud. %aca i se intimpla sa inghititi printre altele si un obiect tare, atunci
preparati cit mai repede citea fre de praz fert cu sare. Acestea a or ajuta sa nu i se
perforeze stomacul pina cind obiectul respecti a f eliminat din organism. %atorita
efectului sau e#pectorant si de descongestionare, prazul e recomandat in tratarea gripei,
a irozei, a racelii persistente, a cataractei, a infectiilor din capul pieptului, a cailor
respiratorii in"amate. $entru boli ca artrita, cistita si guta, prazul se doedeste a f un
leac e#traordinar de bun. %aca amestecati putin praz maruntit cu miere eti obtine un
foarte bun unguent antiin"amator si antiseptic, ce se aplica pe rani deschise si arsuri,
taieturi si intepaturi.
Lamiia
Lamiia are intrebuintari diferite in medicina traditionala, find apreciata de/a lungul
secolelor pentru proprietatile curatie pe care le are. -omanii foloseau lamiia ca antidot
5
pentru orice substanta otraitoare. %in cauza aciditatii pe care o produce, pacientilor cu
afectiuni biliare li se recomanda o cura de suc de lamiie. 1otodata sucul de lamiie tonifca
fcatul si farimiteaza pietrele de la fere. Acesta mai este efcient si in tratarea
afectiunilor renale si a arsurilor stomacale. 0argara cu suc de lamiie elibereaza caile
respiratorii si ine in ajutorul bolnailor de astm. !n combinatie cu cafeaua, lamiia e un
bun medicament pentru malarie. $utem opri singerarile nazale prin aplicarea unor mici
tampoane din ata, imbibate in zeama de lamiie. $entru protejarea buzelor uscate a
sfatuim sa amestecati o lingurita de miere sau de glicerina cu zeama de lamiie, astfel
incit sa obtineti un balsam pentru buze si pentru ten suta la suta natural.
Laptucile
Laptucile sint cel mai des folosit remediu natural pentru preenirea insomniei si a
nerozelor. $astilele din e#tras de laptuci se pot administra cu succes ca la#ati. !ar
lotiunea obtinuta din laptuci erzi tocate marunt si miere ajuta la preenirea urticarilor.
Liliacul
Acesta planta are proprietati antiin"amatorii de inidiat. !n plus se foloseste in tratarea
reumatismului, a malariei si a tensiunii arteriale crescute.
1eiul
Ceaiul de tei sau esenta de tei sint leac pentru epilepsie. Ca uz intern, ceaiul din "ori de
tei tonifca musculatura si regleaza presiunea sangina. Ca aplicatie e#terna, cremele
cosmetice create cu esenta de tei sint destinate in special curatirii si purifcarii tenului.
0albenelele
Ca uz intern, ceaiul de galbenele este indicat hipotensiilor. Acesta mai poate actiona si
ca un sedati efcient in cazul celor care sufera de neralgie, isterie, insomnie sau stres.
+na dintre proprietatile cele mai apreciate ale radacinii de galbenele e aceea ca preine
formarea aricelor si a ulcerului. Ca uz e#tern, de/a lungul timpului, inca de pe remea
2giptului antic, crema de galbenele a fost apreciata pentru calitatile sale indecatoare.
%e cite ori sinteti intepati de o insecta sau a raniti gra, aplicati pe rana crema de
galbenele si i se a lua durerea cu mina. Cind aeti ochii obositi si rosii, in"amati sau
acuzati simptome de conjunctiita, recurgeti la acelasi remediu despre care /am orbit.
*aghiranul (soirul)
!n 0recia antica femeile sadeau pe mormintele celor dragi maghiran. )e spunea ca
maghiranul aduce liniste spiritului celui plecat dintre cei ii si il impiedica sa greseasca
drumul cel drept spre salasul zeilor. !n medicina populara maghiranul ocupa un loc
aparte. &atrinii spuneau ca doar cu ajutorul lui o femeie poate redeeni fertila si un
barbat potent. %e aceea in ziua nuntii proaspetii casatoriti purtau pe cap cite o coronita
6
din "ori de maghiran.
Ceaiul de maghiran este apreciat mai ales pentru proprietatea sa de a curata organismul
de impuritati, de a purifca singele si de a reduce gradul de perspiratie. Ca uz e#tern,
adolescentii care se or clati pe fata cu ceai rece de maghiran, macar de doua ori pe
saptamina, or scapa de acnee.
Alte boli care se mai pot trata cu ajutorul maghiranului sint: raul de mare, bronsita,
surzenia, durerile de dinti, tulburarile stomacale, reumatismul.
$aralutele
*irosul puternic al paralutelor era folosit in echime ca somnifer. )e spunea ca aroma
plantelor induce o stare de somn atit de profunda, de parca omul nu dormea, ci murea.
Ca uz intern, ceaiul de paralute este recomandat in tratarea tulburarilor stomacale, a
ulcerului, gastritei, colicii si arsurilor. Aind un puternic efect de neutralizare a durerii,
ceaiul de paralute e un element important in lupta cu orice forma de artita, guta sau
reumatism.
7iscul
Crengutele de isc sint asociate de obicei cu sarbatoarea sfnta a Craciunului. %ar putini
stiu cit de important e rolul acestei plante in medicina populara. 7iscul a fost
dintotdeauna cel mai bun leac pentru epilepsie, conulsii, hipotensiune, tumori maligne,
tulburari neroase grae (isterie sau delir), artrita cronica.
0ura leului
!n 0recia antica ceaiul din frunze de gura leului era administrat femeilor insarcinate
pentru a le atenua durerile sarcinii. !n medicina traditionala gura leului constituie un
dezinfectant e#ceptional, care ajuta la tratarea infectiilor aginale, la reglarea ciclului
menstrual si la preenirea oricaror probleme care se pot ii imediat dupa nastere, atit la
mama, cit si la copil. !natatii spuneau ca cei care or minca cel putin o data pe
saptamina gura leului or aea o batrinte lunga si sanatoasa.
*uselina
*uselina este recomandata in tratarea epilepsiei. %eoarece are un gust foarte amar, ea e
combinata cu alte plante ce contribuie la preenirea tulburarilor respiratorii, cum ar f
astmul si bronsita. Ca uz e#tern, daca mi#ati frunze de muselina cu otet ferbinte si cu
apa eti obtine o lotiune efcienta contra hemoroizilor.
)tari de lesin
$entru a preeni starile de lesin e bine sa preparati un ceai din frunze de rozmarin sau
laanda. Ca metoda eterna se recomanda inhalarea de sare de lamiie sau piper.
1emperatura crescuta
8
!mpotria unei temperaturi crescute a corpului medicina traditionala a recomanda
ceaiul de angelica, coada soricelului, "ori de liliac, scortisoara, paralute si mitisori. Ceaiul
trebuie sa fe indulcit cu miere. 2#tern aplicati comprese cu otet sau zeama de lamiie.
Alte plante efciente impotria febrei sint: trifoiul, patrunjelul, musetelul, urzica,
rozmarinul, trandafrul, galbenelele, laanda, paducelul, menta si eucaliptul.
Aerofagie
La baza tratamentului pentru aerofagie stau menta, scortisoara, orzul si ghimbirul.
$entru a contracara efectele negatie ale acestei boli e bine sa tineti o data la doua luni
o cura de legume si de erdeata. Cele mai efciente se doedesc a f morcoii, ceapa,
prazul, hreanul, patrunjelul, urzica si musetelul. Alte remedii constau in utilizarea
esentelor de cimbru, laanda, smirna, eucalipt in combinatie cu uleiul de masline si cu
ceaiul de angelica, mitisori, telina, coriandru, marar sau molura.
!nto#icatie alimentara
Ca leac impotria mincarurilor alterate, consumate de cele mai multe ori in necunostinta
de cauza, a recomandam sa consumati cit mai mult usturoi.
Crize de fere
$roblemele de fere isi gasesc rezolarea in tratamentul cu galbenele, papadie si seminte
de mac. +leiul de masline si ceaiul de cicoare ajuta la eliminarea fara prea multa durere
a pietrelor de la fere. $rintre legumele cu proprietati curatie recunoscute si apreciate si
in medicina traditionala, si in cea clasica se numara cartoful si mazarea, iar in rindul
citricelor / lamiia.
0ingii in"amate
%in frunze de alun salbatic, coada soricelului sau rozmarin preparati un ceai cu care sa
faceti in fecare seara spalaturi ale gingiilor. $uteti de asemenea sa apelati la infuzia din
fruze de maslin.
$ar degradat
!ata citea tratamente traditionale care contribuie la recapatarea olumului si a stralucirii
parului dumneaoastra:
'. atunci cind a clatiti pe cap spargeti un ou proaspat in apa9 oul contine calciu si a
hraneste frele de par, dindu/le o stralucire aparte
(. folositi zeama de urzici pentru a a limpezi parul in ultima apa
4. cu sucul de la citea legaturi de patrunjel proaspat masati/a scalpul9 astfel toate
impuritatile de pe pielea capului or f indepartate cu siguranta si pentru mai mult de
cinci zile
5. de doua ori pe saptamina clatiti/a parul cu ceai de musetel
:
6. mierea este un produs bogat in nutrimente si adesea recomandat in tratamentele de
acest gen
*igrene, dureri de cap
!m folclorul englezilor pentru eitarea durerilor de cap batrinii ne sfatuiesc sa recurgem
la un remediu mai putin obisnuit. )e spune ca nu e bine sa aruncati la intimplare patul
taiat sau cazut, pentru ca pasarile il pot folosi la constructia propriilor cuiburi. %in acesta
cauza, ori de cite ori ele isi aranjeaza cuibul, durerea frelor de par se transmite
dumneaostra. %e aceea e bine ca frele de par care nu a mai sint de folos sa le bagati
direct pe foc.
*edicina populara propune ca solutii cu efect imediat infuziile cu ceai de rozmarin uscat,
frunze de tei sau de musetel. 0recii si romanii apelau la tratamentul cu scortisoara,
mere, miere si balsam din laanda sau paralute. Alte plante recomandate sint: basilica,
angelica, aleriana, trifoiul. Ca aplicatie e#terna puteti folosi ulei de laanda sau otet. Ca
inhalant apelati la uleiul din frunze de trifoi. Atunci cind a spalati pe cap e bine sa a
limpeziti cu o mi#tura obtinuta din amestecul unei cantitati egale de otet, apa si coniac
in care adaugati un praf de sare.
Publicat de Margareta la miercuri, ianuarie 27, 2010 0 comentarii
Etichete: sanatate
Reacii:
leacuri populare cu nuci
Leacuri populare cu nuci
Apreciate mai ales in alimentatie, pentru miezul lor gustos si hranitor, nucile sunt si
remedii minunate de sanatate. 3iindca se apropie timpul lor, a oferim catea retete cu
miez si coaja de nuca, precum si catea preparate pe care e bine sa le aeti permanent
la indemana, in farmacia casei
-emedii cu miez si coji de nuca
*odesta nuca are mai multe substante nutritie decat carnea, laptele, ouale, de aceea,
se recomanda in alimentatia persoanelor cu distrofe alimentara, anemie, conalescenta,
epuizare neroasa. *iezul de nuca se foloseste faramitat bine, altfel stomacul nu
reuseste sa/l digere. Aand in edere ca nucile contin proteine, este indicat sa le
consumati seara sau inainte de somn, daca dormiti dupa masa, deoarece proteinele se
asimileaza mai bine cand organismul se rela#eaza. ,u se consuma cantitati mari de miez
de nuca. %oza recomandata este de 5/: nuci, altfel riscati sa a confruntati cu dureri de
cap, spasme stomacale, constipatie.
Cresterea imunitatii / mai ales in cazul arstnicilor si al persoanelor istoite de o boala
;
grea. )e amesteca un pahar de miez de nuca pisat, stafde si caise uscate cu 4<< g
miere de albine. )e consuma cate o lingura de trei ori pe zi, inainte de masa.
!ntarirea organismului dupa boala sau in caz de oboseala cronica. )e consuma un
amestec format din cantitati egale de miez pisat, cascaal ras si stafde.
2liminarea durerilor cardiace: )e consuma faina de nuci obtinuta prin macinare,
amestecata cu stafde. 3ara stafde, se bea cu apa de catre bolnaii de colita si
enterocolita.
$rocese in"amatorii ale cailor urinare, cu urinari dese. )e administreaza miez de nuca
prajita la gratar cu lemne, foarte bine pisat. )e administreaza cu apa.
Curatarea aselor sanguine. )e toaca marunt coaja uscata de la '5 nuci (neaparat '5=),
se amesteca cu 6<< ml tuica, se lasa la macerat :< zile. )e bea cate o lingura, dimineata
pe nemancate. Leacul le e de folos si persoanelor cu depuneri de saruri, tromboza,
chisturi si tumori, mastopatii fbromatoase.
1ratarea tusei. )e piseaza 5 nuci intregi (miezul si coaja), se amesteca cu o lingura de
fructe uscate de soc. )e ferbe amestecul in 6<< ml apa, pe foc mic, '6 minute. )e
raceste, se strecoara si se amesteca cu o lingura de miere de albine. )e bea cate o
lingura, de trei ori pe zi, timp de : zile.
+lcer stomacal. )e prepara un ceai din membranele (pereti care despart miezul nucii) a
5/6 nuci si (6< ml apa clocotita. )e infuzeaza o ora in termos, se strecoara si se bea cate
o lingurita dimineata sau inainte de culcare, pe nemancate.
%iabet, colita, boli ale traiectului digesti, tiroidoza, hipertensiune. )e trateaza cu
tinctura din membranele uscate. Acestea se pun intr/un borcan de 6<< ml se pun, pe o
treime a lui, tocate marunt, apoi se umple borcanul cu tuica si se lasa la macerat (' de
zile. %upa stoarcere, se pastreaza intr/o sticluta de culoare inchisa. )e bea cate o lingura
pusa in '<< ml apa, cu 4< minute inainte de masa.
1ratamente e#terne
$roblemele de tiroida se amelioreaza daca zilnic se aplica pe gat, in zona tiroidei, 5/6
straturi de frunze erzi, striite putin intre degete. )e lasa 8/; ore pe locul bolna.
-emedii din coaja erde de nuca
7arice, dermatoza, boli ale aparatului locomotor. )e fac frectii usoare sau se aplica
comprese cu macerat din coaja erde de nuca. -eteta: se umple un borcan pe (>4 cu coji
taiate marunt sau tocate. )e toarna deasupra otet de mere si se macereaza (/4
saptamani.
-etete batranesti
1inctura din nuci erzi
?
,ucile erzi se taie cu un cutit de ino# pe un fund de lemn. )e pun intr/un borcan de
sticla, amestecate cu zahar (un pahar la fecare '< nuci). &orcanul se tine pe geam, la
soare, '< zile, apoi la intuneric, inca '< zile. %upa (< de zile, se adauga tuica (pentru
adulti (6< ml la fecare '< nuci, pentru copii / (6< ml la fecare (< nuci). )e macereaza
inca doua saptamani, apoi se strecoara. )e administreaza pentru indecarea bolilor
traiectului digesti, dureri de stomac si pancreas, cu '(/(< minute inainte de masa. %oza
pentru adulti: o lingura9 copii pana la 6 ani / o lingurita9 copii pana la '( ani / ',6 lingurite
pe zi.
1ocatura de nuci
44 de nuci se piseaza apoi se dau prin masina de tocat carne. )e pun intr/un borcan de 4
l, se acopera cu tuica. )e inchide asul etans, pentru a eita eaporarea alcoolului. )e
lasa la soare timp de 5< zile, agitandu/se zilnic. )e strecoara printr/un ciorap (dres de
femeie), se stoarce bine si se pastreaza in sticla de culoare inchisa la frigider. )e
foloseste pentru tratarea cancerelor, dar si pentru toate tipurile de helmintiaze (iermi
intestinali). )e administreaza la fel ca tinctura de nuci erzi.
*acerat cu petrol lampant
+n borcan inelit in hartie neagra se umple cu nuci erzi taiate marunt, peste care se
toarna petrol lampant si se lasa '5 zile la rece. &atranii foloseau solutia obtinuta in cazuri
de boli grae, in special cancere, dar si pentru contractii musculare, stari depresie,
dereglari endocrine, astm bronsic, tahicardie, afectiuni ale sistemului neros central cu
leziuni organice, dupa chimioterapie antitumorala. )e consuma reme de : zile cate o
picatura amestecata cu o lingurita de miere de albine, sau pusa pe un cubulet de zahar,
apoi alte : zile / cate ( picaturi si inca : zile / cate 4 picaturi, amestecate cu '<< ml apa
distilata sau de izor. %upa o pauza de doua saptamani cura se repeta. A treia cura se
face dupa o pauza de 8 luni. ,u se recomanda mai mult de trei cure pe an. %oza este
data pentru persoanele cu greutatea 8</:< @g. $ersoanele cu greutate mai mare, care
suporta gazul, pot incepe tratamentul cu (/4 picaturi, in cazuri grae se bea si o
lingurita, timp de (/4 zile, dupa care doza se micsoreaza, ca sa nu se afecteze fcatul.
*aceratul se bea pe nemancate. %upa administrare, nu se mananca ',6/( ore, timp in
care bolnaul trebuie sa stea rela#at, sa nu faca eforturi fzice.
)irop din coji de nuci
2ste un intaritor e#celent si totodata un leac pentru bolile de stomac. !ngrediente: (/4
pumni de coji erzi de nuca proaspat adunate se taie marunt si se ferb '< minute intr/un
litru de apa in care se pun si 4 cuisoare aromate. )e lasa sa se raceasca, se strecoara si
se amesteca cu ' @ilogram de zahar tos. )e toarna in sticle de culoare inchisa. )e ia de
'<
trei ori pe zi cate o lingurita, dupa mesele principale.
3ormula As
Etichete: sfaturi utile pentru noi oamenii
Reacii:
Leacuri populare rusesti pentru diferite afectiuni
Leacuri populare rusesti
Cum indecau samanii siberieni.
Constipatia
2ste o suferinta frecenta, greu de indecat cand deine cronica. ,enumaratele la#atie
de la farmacii fac uneori mai mult rau decat bine, ducand la obisnuinta si la leneirea
intestinului.
*edicina populara aea numeroase metode naturale pentru a o trata. %esigur, o dieta
nepotriita este cauza principala a constipatiei cronice. 2#cesul de carne si fainoase
prooaca constipatia, in timp ce egetalele si fructele produc un peristaltism normal. %ar
nimeni nu trebuie sa se astepte la miracole rapide, constipatia cronica este o boala
rebela, mai ales daca a fost agraata prin folosirea indelungata a la#atielor
farmaceutice.
-eguli generale
7indecatorii insistau asupra eliminarii tuturor bauturilor calde, precum si a celor care
contineau tanin: ceai, cafea, din prima categorie9 in rosu, cacao, din cea de/a doua.
2rau interzise fainoasele (painea alba, cartof, orez, produse de franzelarie). 7ara, se
recomandau legume proaspete, rosii, salata, arza etc., mancate reci, alimentele calde
proocand constipatia. $ainea trebuie sa fe de secara sau integrala, iar mierea sa
inlocuiasca zaharul.
O iata sedentara prooaca constipatia. %aca din lipsa de timp nu putem face miscare,
trebuie facute urmatoarele e#ercitii:
)tand culcat, ridicati trunchiul in pozitia asezat, fara ajutorul bratelor. )e face de (</4<
de ori dimineata, la desteptare.
!n picioare, cu mainile pe solduri, a lasati pe ine. -epetati miscarea de (</4< de ori,
dimineata.
Culcat pe pat, masati abdomenul cu un prosop infasurat pe brat, de '< ori partea
dreapta de jos in sus. %e '< ori partea stanga, de sus in jos. 2#ercitiile ar trebui sa
deina o practica permanenta, chiar dupa obtinerea unor rezultate bune.
La#atie: singurul la#ati recomandat de medicina populara siberiana era o infuzie de
''
frunze de ale#andrina (3olia Ale#andrina )ennae), care prooaca scaunul fara sa creeze
obisnuinta. *odul de preparare: se pune o lingura de frunze uscate intr/un pahar cu apa
rece si se bea dupa '( ore, dimineata. La#atiul poate f utilizat de doua ori pe
saptamana, de trei ori in cazuri rebele.
O cura de sezon: indicata pentru cazurile cronice.
+n manunchi mic de patlagina ($lantego lencolata), bine spalata, dar nu frecata, se
ferbe cu doua pahare de apa, timp de '< minute. )e raceste si se strecoara. 1ot acest
lichid se bea rece in cursul unei zile. 1ratamentul trebuie urmat 4< de zile (in -usia se
facea in luna mai) si se spunea ca efcacitatea lui dureaza '' luni, dupa care poate f
repetat.
)e ferbe o lingura de samanta de in sfaramata (sau orez, sau oaz) in patru pahare cu
apa, si se strecoara. )e adauga o lingura de sare si doua linguri de ulei egetal (de in sau
masline). Aceasta compozitie era introdusa in intestin, cat de ferbinte se putea suporta.
+nii practicieni recomandau urmatoarea metoda de curatire:
in prima zi, se folosea o cantitate de apa cum s/a descris mai sus9
a doua zi, aceeasi compozitie, in cantitate dubla, se instila foarte incet. +rma o zi de
pauza9
a patra zi, se introducea de patru ori cantitatea de lichid, procedand e#trem de incet, si
apa trebuia sa fe retinuta cat mai mult. $e timpul acestui tratament, pacientul trebuia sa
consume numai lichide. )e spunea ca aceasta cura, repetata lunar de sase ori, dadea
rezultate chiar in cazul constipatiilor cronice.
1ratamentul cu ulei egetal: o jumatate de pahar de ulei egetal (de masline) trebuie
introdus in rect cat mai adanc, cu ajutorul unei canule. -epetat de mai multe ori seara,
acest tratament ducea la regularizarea ritmului intestinal.
)uplimente ale dietei:
)e toaca marunt arza cruda, se presara cu sare. %upa 4< de minute, se stoarce sucul.
)e bea '>( pahar din acest suc, inainte de fecare masa.
%ecoct de oaz: se ferbe o lingura de oaz intr/un pahar cu apa, timp de '< minute. )e
raceste, se ia un pahar la fecare masa.
%ecoct de isine (cirese) sau mure uscate, preparat si luat ca mai sus.
)aramura de la castraeti murati (4< de zile dupa ce au fost pusi la murat), se bea un
pahar pe zi, dimineata, inainte de micul dejun.
O eche metoda bielorusa: se taie subtire castraetii cruzi, decojiti, se pun intr/o farfurie
adanca. )e dilueaza putina miere cu suc de hrean sau de lamaie, se toarna deasupra si
se mananca de trei ori pe zi, la toate mesele.
'(
1inctura de ceapa: se umplu (>4 dintr/o sticla cu ceapa taiata marunt, apoi se
completeaza sticla cu odca sau alcool diluat. )e tine '< zile la cald, se strecoara si se
iau cate '< picaturi in apa rece, de doua ori pe zi, inainte de masa.
/ %ecoct de boabe de maces. )e ferbe o lingura de boabe de maces cu un pahar de apa,
timp de (< de minute. )e lasa '< ore, se bea strecurata, seara, inainte de culcare.
$rune. )unt foarte mult folosite ca la#ati natural. $runele uscate sunt tinute peste
noapte intr/un amestec de suc de lamaie, miere si apa farta si putin sarata. )e bea un
pahar de lichid, cu o ora inaintea micului dejun. La micul dejun se mananca si prunele
inmuiate, de preferinta cu lapte acru sau iaurt.
,ota: $entru fecare caz de constipatie in parte, trebuie consultat un practician cu
e#perienta. Organismele omenesti difera, si un regim bun pentru un pacient poate f
daunator altuia.
%iabetul
$e langa tratamentele medicale, in )iberia, medicina populara prescria urmatoarele
reguli:
+n regim alimentar strict.
)a se bea cantitati mari de infuzie de afn: ' lingura de frunze, infuzate 4< de minute
intr/o ceasca de apa clocotita.
)a se ia de trei ori pe zi cate o lingurita de boabe de mustar.
)a se rada cat mai mult. )e presupunea ca rasul ajuta la eliminarea zaharului din sange.
-egimul alimentar prescria folosirea laptelui smantanit, a branzei de aci si a zerului. O
data pe saptamana, bolnaul trebuia sa manance numai cruditati si 4/5 oua. 2rau
interzise: castanele, ciresile, prunele, strugurii, painea, orezul, mazarea si stafdele.
Carnea si grasimile erau permise, alcoolul nu.
%iareea
,u este periculoasa si se indeca usor, dar poate f si semnalul de alarma al unor boli
mai grae. %aca ea persista si este insotita de greturi, dureri de cap, colici, si daca
fecalele sunt sub forma de mucus si au culoare erzuie sau mai ales urme de sange,
trebuie consultat un medic.
!ata catea reguli efciente, pentru diaree obisnuita:
!n primul rand se ia un purgati puternic (' lingura de ulei de ricin pentru un adult, o
lingurita pentru un copil), urmat de putin suc de lamaie. %esi neplacut la gust, uleiul de
ricin actioneaza repede si nu dauneaza organismului ca purgatiele chimice.
)e infuzeaza o lingura de miez de nuca sfaramata, in circa 6<< g apa clocotita, timp de
(< de minute, apoi se strecoara. %oza: un pahar mic de in, o data pe zi, dimineata.
'4
)e inmoaie paine uscata de secara in apa calda, timp de '6/(< de minute. )e bea terciul
obtinut incet, in decurs de o zi. !n general, se obtin rezultate in (5 de ore.
1inctura de pelin: (< picaturi la 4/5 ore. )e putea prepara si cu apa (o lingurita de pelin la
un pahar cu apa), ferbandu/se compozitia. )e bea lichidul cald, dupa oie. ,u se
indulceste.
%aca diareea persista (fara dureri de cap si febra), urma acest tratament: se manca in
timp de (5 de ore '( mere mari, curatate si rase, cate unul la doua ore. !n acest timp, nu
se bea, nu se mananca nimic altcea si nici nu se iau medicamente.
%aca diareea este produsa de o raceala, bolnaul trebuie sa stea la pat si sa bea ceaiuri
calde, care sa/i produca transpiratia. Cele mai bune ceaiuri sunt cele de "ori de zmeur,
de tei sau de salie. Cu cat se transpira mai mult, cu atat este mai bine.
%aca diareea capata un caracter cronic, depasind ( zile, poate f util urmatorul leac: se
ferbe pe foc mic o priza de praf de scoarta de stejar, intr/un pahar si jumatate de apa,
timp de '< minute. )e ia din acest lichid cate o lingura, de trei ori pe zi.
Cei care sufereau de diaree erau sfatuiti sa aiba permanent in casa un amestec din trei
linguri miez de nuca sfaramat si '>( l odca. %upa ce se lasa la cald '( zile, se strecoara.
%oza: un paharel, la primul semn de diaree.
%oua echi metode siberiene:
&olnaul trebuie sa stea asezat pe o caramida inferbantata in cuptor si infasurata intr/un
prosop, pana cand caramida se raceste. La neoie, procedeul se repeta.
$ielea care ineleste ranza gainilor, separata cu grija de cartilaj si carne, se usuca bine la
soare, se piseaza si se ia de doua ori pe zi, impreuna cu mancarea.
$entru copii: cel mai bun medicament pentru diareea copiilor de toate arstele este
zeama groasa, ramasa dupa ferberea si strecurarea prin tifon a orezului. %oza: '>(
ceasca de lichid cald, la (/5 ore.
0astrita
+rmatorul tratament era considerat efcace: se inghit zilnic seminte de mustar cu apa,
incepand cu o samanta si mergand progresi pana la (< de seminte. Apoi, cantitatea
descreste cu cate o samanta pe zi, pana se ajunge la ' samanta. )e repeta tratamentul
dupa o saptamana daca este necesar.
+n tratament pentru gastrita cronica: se rad doua mere erzi cu coaja si se consuma
imediat. $acientul nu trebuie sa mai manance nimic 6 ore inainte si 6 ore dupa.
1ratamentul este bine sa fe repetat de patru ori, la interal de o saptamana, reducand la
5 ore timpul de abtinere de la mancare si bautura (dupa doua saptamani). 1ratamentul
'5
prooaca uneori e#ces de gaze in stomac, si era recomandat pacientului un regim
adecat, acesta eitand fructele si legumele crude, arza sub orice forma, a#andu/se pe
carne si legume ferte.
Colita
Colita este o afectiune obisnuita, o usoara in"amare a intestinului. Cand deine cronica,
este suparatoare si necesita un lung tratament. )e recomanda o dieta stricta, din care
erau e#cluse: carnea, ouale si albuminele. 2rau permise lactatele, piureurile de cereale si
legume, mai ales de cartof, cu unt. )e permitea si sucul de morcoi (un pahar pe zi).
Alimentatia trebuia sa fe abundenta, colita proocand deshidratare.
1ratamente: urmatorul tratament era adesea recomandat / se faceau doua clisme. $rima,
cu 4/5 pahare de apa calda. !mediat dupa scaunul produs, se facea a doua, compusa
dintr/un pahar de zeama de orez, amestecata cu 4< g zahar lactic. Lichidul trebuia sa
ramana in organism toata noaptea. 3aptul ca prooca gaze in stomac era o reactie
normala, neingrijoratoare.
%upa o saptamana de tratament, simptomele de colita dispareau, dar era indicat sa se
repete tratamentul inca o saptamana, apoi sa se ia zahar lactic inca o saptamana (de
doua ori pe zi, cate 4< g). !mpreuna cu tratamentul de mai sus, se mai prescria
urmatoarea reteta: se ferbea '6 minute, cu un pahar de apa, o lingurita din amestecul /
salie uscata ()alia oAcinalis) B inetel (Centaura nigra) B "ori de musetel (*atricaria
chamomilla). )e strecurau si se lua cate o lingura la doua ore. 1ratamentul putea f
continuat dupa neoie, scazand treptat dozele si marind interalele dintre ele. *edicatia
era considerata drept cea mai buna in toate tulburarile gastrice si digestie.
)ursa: 3ormula A)
Reacii:
Bradul si sanatatea,varza si intrebuintarile ei
bradul ne poate indeca de multe probleme, uneori mai bine decat medicamentele
compensate. 1oate partile lui au calitati terapeutice.
Acele de brad sau de pin se curata de pe crengi (cand pomul e uscat, procedeul e foarte
usor), se pastreaza in pungi de plastic, in congelator sau pe balcon, si se folosesc pentru
dierse tratamente.
%in crengute de brad si arfuri de pin se prepara o fert
'6
ura care se foloseste nu numai in caz de boala, ci si pentru intarirea organismului si
cresterea imunitatii. )palati bine si taiati marunt 4 crengute tinere (arfuri) de pin si 8/;
crengute de brad de lungimea palmei. 1urnati peste ele 4 litri de apa de izor (sau plata).
)e pune asul pe foc si se acopera bine. )e urmareste cu atentie momentul cand apa
incepe sa clocoteasca si se lasa, din acest moment, strict o ora si 5< minute la foc mic.
Apoi se acopera asul pana a doua zi. )e repeta ferberea in acelasi mod, o ora si 5<
minute, a doua si a treia zi. !n total trebuie sa farba e#act 6 ore. %upa ce se raceste,
decoctul se toarna in sticle si se pastreaza in frigider. 1ratamentul se face in zilele cu
luna plina. Adultii sa bea cate un pahar de patru ori pe zi, la 4< minute dupa masa, iar
copiii cate '>( de pahar. )e foloseste dupa schema urmatoare: '5 zile tratament, : zile
pauza. )e repeta de trei ori. %aca bolnaul este operat in zona abdomenului, se bea
numai jumatate din doza propusa.
1ratamentul cu crengute de brad da rezultate in afectiuni ale tractului digesti, fcat,
rinichi, curata uretra. 2ste foarte indicat pentru bolnaii cu stenocardie, infarct
miocardic, tuberculoza, aitaminoza, constipatie, dupa interentii chirurgicale. 2#tern:
frecand pielea capului cu decoct de brad, putem sa inlaturam matreata. $rin clatirea
gurii, se inlatura mirosul urat.
Ace de brad, macese si ceapa. !nca o reteta uniersala cu efecte pozitie= )e taie marunt
doua pahare de ace de brad, se amesteca cu un pahar de fructe de maces si un pahar de
coji de ceapa. Amestecul se ferbe in 4 litri de apa, timp de '< minute, se raceste si se
strecoara. $este amestecul de plante se mai toarna ',6/( litri apa si se mai ferbe o data,
se strecoara si se amesteca ambele ferturi. )e beau cate (/4 pahare pe zi, in loc de
sucuri colorate cu 2/uri, pentru cresterea imunitatii, itaminizarea organismului in caz de
raceala si amenoree.
Alte tratamente cu brad
!nsomnie: un buchet din crengi de brad se pune intr/o aza cu apa, langa pat.
O alta modalitate: se confectioneaza o pernuta mica ('</'6 cm) care se umple cu ace de
brad, (/4 crengute de menta, 4/5 "ori de hamei, de leantica sau de musetel si catea
petale de trandafr. !nainte de culcare, se pune pernuta langa perna pe care dormim.
%ureri in articulatii: un @ilogram de crengute de brad taiate marunt se ferb in 5/6 l de
apa, 4< minute, se infuzeaza cu asul acoperit timp de '( ore, se strecoara si se toarna
in cada, peste apa calda (seara cu '6/(< minute inainte de culcare).
O lingura de ace tocate se pun in '6< ml apa, se aduc pana la punctul de ferbere, se
lasa pe foc (< minute si se strecoara. O bucatica de tesatura de lana se inmoaie in
'8
fertura, se stoarce putin, se aplica pe articulatia bolnaa si se mentine 4< minute.
$rocedeul se repeta timp de (' de zile.
Acele de brad sau de pin tocate se presara pe ata, in strat cat mai gros, se aplica pe
articulatiile bolnae, inainte de culcare, de 4/5 ori pe saptamana.
+n pahar ((6< ml) de tuica tare sau alcool se combina cu 4 linguri de ace de pin sau de
brad tocate, ( linguri de sare, o lingura coaja de lamaie rasa, '< picaturi de iod, o lingura
rasina de pin. )e amesteca bine, pana se dizola sarea. )olutia obtinuta se foloseste
pentru frectii.
&ronsita, raceala. 6 linguri de ace de brad sau de pin tocate se infuzeaza timp de trei ore
in 6<< ml apa clocotita (intr/un termos) si se strecoara. )e adauga 4<< g zahar si se
ferbe la foc mic. )e consuma cate o lingura de 6 ori pe zi.
$este acele tocate se toarna apa clocotita pana se acopera, se lasa sub capac 4< de
minute si se strecoara. %in 4/5 straturi de tifon se confectioneaza un plic, se umple cu
ace calde si se aplica pe gat si piept.
2lena Cosan
Alifa de arza
)e stie prea bine ca foile de arza striite si aplicate e#tern produc o serie de indecari
remarcabile. -emediul este recunoscut si de medicina clasica, find erifcat in urma
multor cercetari.
Leacuri populare
*ai efcienta decat frunzele erzei este insa alifa de arza, pentru ca ea patrunde mult
mai usor in interiorul organismului, mai ales daca in acest unguent se pune putin alcool
sau tinctura de planta. %in e#perienta proprie am constatat ca durerea cedeaza la '6
minute dupa aplicare, chiar daca este o durere ie. $repararea nu necesita nici
cunostinte si nici utilaje speciale. Alifa se poate face acasa, e#trem de simplu.
-eteta
!ngrediente: 6< ml suc de arza cruda (cam 4/5 linguri), (<<g untura de porc (sau
lanolina de la farmacie), ' lingurita de ceara de albine de la Apicola, '< ml ulei ('
lingura) de germeni de porumb sau de palmier, '</'6 ml alcool rafnat de 4;/5< grade
(sau aceeasi cantitate de tincturi din plante / 4 lingurite), o lingurita de miere de albine.
$reparare: )e pune la incalzit intr/un as emailat untura (sau lanolina) si ceara de albine,
se lasa sa se topeasca, se amesteca si se adauga uleiul. )e incalzeste totul pana la 8< de
grade. )eparat, se incalzeste sucul de arza cruda, la aceeasi temperatura, si se adauga
mierea de albine si alcoolul rafnat sau tinctura din plante. )e amesteca bine totul. )e ia
de pe foc asul in care s/a incalzit untura si uleiul si se toarna foarte incet peste
':
amestecul de suc de arza, miere si alcool. )e amesteca incet, pana se raceste. Alifa
astfel obtinuta trebuie pusa in borcanele. %esi preparatul nu se strica (/4 luni, nu este
indicat sa faceti o cantitate mai mare. Cine doreste la sfarsit poate adauga o anumita
aroma: esenta de pin, esenta de leantica, esenta de trandafr, esenta de iasomie (se
pun cate '< picaturi care imprima un miros placut preparatului. 2ste indicat sa se
foloseasca in special pentru copii). %aca preparatul se face cu lanolina, nu se rancezeste
asa de repede si se poate pastra o perioada mai lunga de timp.
Atentie= 1incturile de plante trebuie alese in functie de tipul afectiunii pe care o tratam.
Donele afectate sau dureroase se ung cu alifa aceasta, iar locul respecti este legat apoi
cu o bucata de panza curata. 2fectul benefc se constata cam in doua ore de la aplicare.
2ste necesar sa se repete de (/4 ori pe zi.
La ce foloseste alifa
2ste un cicatrizant foarte bun, in afectiuni ale pielii. )e aplica in strat subtire, de (/4 ori
pe zi, dupa ce in prealabil zona respectia a fost spalata.
$entru calmarea durerilor / intra mult mai rapid in piele si poate contribui la diminuarea
durerilor. !n artroze, dureri reumatice sau de alta natura.
$entru diminuarea tumorilor sau in cancerele pielii, se foloseste alifa preparata cu
tinctura de arnica sau rostopasca. )e aplica local, in strat subtire, apoi, daca este cazul,
se poate pansa. *ai inainte se spala locul bolna cu ceai cald de rostopasca sau
brusture.
Reacii:
Hreanul si mustarul-leacuri populare pentru diferite afectiuni
L2AC+-! +!1A12: .-2A,+L E! *+E1A-+L
,elipsite canda din farmacia gospodariilor taranesti, mustarul si hreanul au fost puse in
umbra de medicamentele faloase de la oras. $acat= %aruri minunate ale naturii, ele
ascund irtuti tamaduitoare puternice, pe care ni le ofera, pe deasupra, si gratuit
.-2A,+L
Cunoscut inca din remea antichitatii, leac pretuit de greci si romani, hreanul era o
planta raspandita si printre daci, care ii spuneau usturonila. 3runzele crude, legate pe
frunte, alungau durerile si limpezeau mintea, din radacina data pe razatoare se coceau
turte cu care se indecau galcile, iar ceaiul de "ori alungau cele mai grele raceli. %ecazut
din echea lui glorie, hreanul se mai foloseste rar ca medicament si mult mai des ca
picanterie alimentara. $acat=, forta lui indecatoare e remarcabila si... gratuita. Care este
';
secretul puterii saleF !n primul rand iuteala din radacini, care il face sa fe foarte efcient
in tratarea bolilor reumatice si ale cailor respiratorii superioare. $e urma, radacina de
hrean este foarte bogata in itamine (in special C si din comple#ul &) si minerale, contine
substante antibiotice naturale, enzime, ftohormoni etc. ,umeroase leacuri populare pun
in aloare acest GarsenalH de principii actie ale hreanului in boli din cele mai dierse,
asa cum om edea in continuare:
-etete cu hrean: 1inctura de hrean
)e dau prin razatoarea mica radacinile de hrean, se pun intr/un borcan pana se umple o
treime si restul se completeaza cu alcool alb alimentar de ;< de grade. )e lasa la
macerat ; zile, apoi se strecoara, presand amestecul printr/un tifon. !ntern, se ia o
jumatate de lingurita de 4/5 ori pe zi pentru tratarea tusei, guturaiului, gripei. 2#tern: se
aplica pentru tratarea reumatismului, plagilor (ranilor) necrozate. Aplicarea tincturii este
usor dureroasa, dar foarte efcienta.
)iropul de hrean
)e da prin razatoare o radacina de hrean, se adauga 5 linguri de miere, se amesteca
bine si se lasa catea minute la macerat. )e strecoara, presand continutul cu un tifon. )e
obtine siropul crud. -esturile care raman in tifon se pun la fert cu putina apa (cat sa le
acopere). %upa ferbere, se strecoara prin presare, se lasa sa se raceasca, apoi se
amesteca impreuna cu siropul crud. )e iau trei linguri pe zi. -ecomandari: astm, bronsita
cronica, afectiuni ale cailor respiratorii medii si inferioare in general.
2nergizant cu hrean
)e spala foarte bine '( oua, apoi se pun intr/un as, cu coaja cu tot, si se tin timp de '(
ore in suc natural de lamaie (trebuie sa le acopere). )e scot ouale din sucul de lamaie, se
sparg si se bat bine, dupa care se pun din nou in asul cu suc de lamaie, in care se mai
adauga ' @g de hrean curatat de coaja si dat pe razatoare, ' litru de tuica naturala tare
(palinca de prune), ' @g de miere. Amestecul se tine la macerat intr/un borcan, reme de
noua zile, dupa care se iau zilnic, dupa mesele principale, '/4 linguri.
7in tonic cu hrean
!ntr/un litru de in rosu, natural, se pun '6 linguri de hrean dat prin razatoarea fna. )e
astupa sticla si se lasa sa se macereze continutul reme de ;/? zile, dupa care se
fltreaza. )e administreaza 4/5 linguri din acest in tonic pentru imbunatatirea digestiei,
pentru stimularea si reglarea actiitatii cardiace, contra anemiei si pentru preenirea
litiazei renale. $e termen lung, acest in cu hrean este si un tonic se#ual si un afrodiziac
foarte bun.
3aina de hrean
'?
-adacinile de hrean se taie cubulete si se pun pe calorifer sau in apropierea unei surse
de caldura ca sa se usuce. Atunci cand se elimina complet apa si dein uscate ca iasca,
aceste cubulete se macina cu rasnita electrica de cafea, obtinandu/se un praf alb, cu
efecte puternic iritatie: faina de hrean, care se foloseste in obtinerea decocturilor,
pentru cataplasme sau administrata ca atare. %e regula, macinarea radacinilor uscate
pentru obtinerea fainii de hrean se face chiar inainte de folosirea acesteia. Altfel, daca
este depozitata, pe masura ce trece timpul ea isi pierde proprietatile terapeutice.
Cataplasma cu hrean
7arianta ': )e da hreanul prin razatoarea mica, dupa care se ineleste in tifon si se pune
pe locul afectat. )e tine pana cand apare senzatia de arsura, dupa care se indeparteaza.
2ste aplicatia e#terna cu efectul cel mai puternic, dar este destul de dura, asa incat
adesea este preferata o arianta mai blanda.
7arianta (: )e pun intr/un as ( linguri de faina de hrean si ( linguri de faina de seminte
de in, se adauga apa si se amesteca foarte bine, pana cand se formeaza o pasta.
Aceasta pasta se ineleste in tifon si se aplica pe locul afectat reme de ' ora.
Otetul de hrean
)e rade o radacina de hrean si se introduce intr/o sticla. )e toarna deasupra otet de
mere cu miere (se gaseste la Apicola), pana ce lichidul acopera hreanul. )e lasa sa se
macereze intr/un loc cald, timp de zece zile, dupa care se scoate din sticla cate putin
lichid, care se utilizeaza pentru aplicatii e#terne. 2ste folosit cu succes contra parezelor
faciale, contra descuamarii pielii si a seboreei.
!ndicatii terapeutice ale hreanului
I 0uturaiul, tusea de dierse etiologii / se iau 6/8 lingurite pe zi de sirop de hrean, care se
inghite incet, lasandu/l sa actioneze la nielul gatului. )uplimentar se face gargara cu
tinctura de hrean: trei lingurite de tinctura la un sfert de pahar de apa.
I &ronsita cronica si acuta, astmul / se consuma zilnic 4/5 lingurite de hrean ras, simplu
sau in combinatie cu morco dat prin razatoare. .reanul are efecte antibiotice puternice,
e#pectorante si bronhodilatatoare.
I Adjuant in tuberculoza pulmonara / se administreaza zilnic, dupa mesele principale,
cate 4/5 lingurite din tonicul pe baza de hrean descris mai sus.
I $olipii uretrali / se iau zilnic cate 5 lingurite de tinctura de hrean, dizolate in putina
apa.
%igestia lenta, gastrita hipoacida / se consuma (/4 linguri de hrean ras fn, in timpul
meselor principale. )uplimentar, se pot lua inainte de masa '/( linguri de in tonic cu
hrean
(<
I Anemia la adulti / se iau cu catea minute inainte de masa 4/5 linguri de in tonic cu
hrean.
I !napetenta, anemia la copii / se consuma cel putin o data pe zi o salata din hrean ras fn
('/( lingurite) si sfecla rosie ('/( linguri). Aceasta minicura se tine minimum o luna, find
recomandata cu precadere pe perioada iernii si la trecerea de la sezonul rece la cel cald.
I -eumatismul, guta / intr/o cana de lapte cald se pun '/( lingurite de hrean. Acest
preparat se bea pe stomacul gol, de '/( ori pe zi. +n tratament dureaza minimum 4
saptamani.
I ,asul infundat (rinita cronica) / se consuma hrean ras: (/5 lingurite pe zi. )uplimentar
se face tratamentul e#tern recomandat pentru sinuzita.
Aplicatii e#terne cu hrean
)inuzita, rinita / intr/o basma de culoare rosie (asa cere traditia...) se pun ( lingurite de
hrean ras. )e aplica aceasta cataplasma pe zona fruntii atat timp cat este suportata,
aand grija sa nu apara arsura pe piele. ,asul se desfunda aproape instantaneu si incep
sa fe eliminate secretii din abundenta, curatindu/se astfel caile respiratorii superioare.
)e recomanda sa se faca acest tratament, cu efecte e#trem de rapide, cate patru/cinci
zile la rand.
&ronsita, gripa, congestiile pulmonare / se aplica pe torace cataplasme cu faina de in si
hrean (preparate dupa metoda de mai sus), care se tin reme de 4</8< de minute.
Aplicatia se repeta o data la (/4 zile.
%urerile reumatice / pe zona afectata se aplica o cataplasma cu hrean crud atat timp cat
nu apare senzatia de arsura. )uplimentar, dupa indepartarea cataplasmei se poate
aplica un unguent camforat.
$aradontoza / se mesteca indelung hrean crud dat prin razatoare (eentual amestecat cu
morco ras pentru atenuarea iutelii). La nielul gingiilor, hreanul are efecte de stimulare
puternica a circulatiei si a proceselor trofce.
)tomatita / 4/5 lingurite de tinctura de hrean se dizola in jumatate de pahar de apa. )e
fac clatiri indelungate ale gurii cu aceasta solutie
$aralizia faciala / se aplica pe obraz, de doua ori pe zi, o compresa cu otet de hrean,
obtinut dupa reteta de mai sus. $este compresa se pune un nailon si se tine o sticla cu
apa calda, asa incat sa se obtina o usoara hipertermie locala. 3iecare aplicatie dureaza
'</'6 minute.
-etete de frumusete
1en palid, oflit / se aplica cu un tampon de ata otet de hrean, care are efecte de
actiare a circulatiei sanguine si efecte tonice asupra pielii.
('
*entinerea tineretii pielii / se aplica pe obraz seara, inainte de culcare, sirop de hrean,
care se tine reme de '</'6 minute, dupa care se indeparteaza cu un tampon de ata
inmuiat in lapte.
%escuamarea tenului / se sterge zona afectata cu tinctura de hrean (eentual diluata in
putina apa), dupa care se aplica un unguent de galbenele.
$recautii si contraindicatii la tratamentul cu hrean
!ntern, hreanul se administreaza cu prudenta persoanelor cu colon iritabil sau care sufera
de gastrita hiperacida. Abuzul de hrean in alimentatie duce la deranjamente digestie si
tulburari neroase.
2#tern, hreanul, mai ales sub forma de cataplasma, a f folosit cu prudenta la
persoanele care au pielea sensibila, alergica.
*+E1A-+L
2#ista doua specii de mustar: una cu semintele albe ()inapis alba), care are efecte mai
blande (dar este si mai slaba din punct de edere terapeutic), si una cu seminte negre
()inapis nigra), cu un puternic gust picant si e#trem de rubefanta, care este de obicei
preferata in terapie. Ambele sunt intens folosite in medicina populara, mai ales ca
aplicatii e#terne in bolile bronho/pulmonare, in care fac adearate minuni. )a edem in
continuare catea modalitati de preparare si catea utilizari terapeutice ale ambelor
specii de mustar:
-etete cu mustar:3aina de mustar
)e obtine prin macinarea cu rasnita electrica de cafea sau prin zdrobire in piua. )e
pastreaza in recipiente inchise la culoare si in locuri racoroase. %e regula, este de
preferat ca faina de mustar sa fe folosita in primele (/4 saptamani de la preparare, dupa
aceea proprietatile sale curatie diminuandu/se progresi.
)e administreaza intern in lapte sau in, iar e#tern se foloseste la prepararea
cataplasmelor.
Cataplasma cu mustar
)e amesteca 4/5 linguri de faina de mustar cu apa pana se formeaza o pasta, care se
pune apoi intr/un saculet de panza si se aplica pe locul afectat, tinandu/se pana la
inrosirea pielii si aparitia unei usoare senzatii de arsura.
$entru copiii peste 8 ani, cataplasma se prepara din 4 linguri de faina de mustar si 4
linguri de faina obtinuta prin macinarea semintelor de in. La copiii sub 8 ani aplicatiile cu
mustar sunt contraindicate.
!ndicatii terapeutice ale mustarului
I Constipatie cronica / se iau zilnic '/( linguri de seminte intregi de mustar alb, pe
((
stomacul gol, inghitindu/se cu apa. 2ste un tratament efcient, dar contraindicat
persoanelor care sufera de colon iritabil.
I !nto#icatii / se amesteca ' lingura de faina de mustar negru intr/un pahar de apa si se
ia pe stomacul gol. $rooaca aproape instantaneu un acces de oma care a elimina
materiile to#ice din stomac.
I Lipsa poftei de mancare / se pune un sfert de lingurita de faina de mustar negru intr/un
pahar cu lapte. )e administreaza cu un sfert / o jumatate de ora inainte de masa.
Aplicatii e#terne cu mustar
&ronsita, astm, pneumonie / se aplica o cataplasma cu faina de mustar negru pe zona
toracelui. )e mentine atat timp cat senzatia de arsura nu este foarte puternica, dupa
care se indeparteaza si se acopera zona tratata cu un material calduros.
%ureri reumatice, neralgii / in apa ferbinte din cada se pune un saculet cu '<</(<< de
grame de seminte de mustar negru. )e lasa circa '< minute, dupa care se indeparteaza.
)e fac bai generale cu durata de '< minute in aceasta apa. 2ste un tratament alabil si
in astmul cronic, in durerile cu dierse localizari produse de e#punerea indelungata la frig
sau curenti de aer.
$recautii si contraindicatii la tratamentul cu mustar
Copiii sub 8 ani sunt e#trem de sensibili la tratamentul cu mustar negru, care poate da
into#icatii seere. Administrarea prelungita a mustarului, negru sau alb, deine iritanta si
to#ica, mai ales la persoanele cu dispepsie, cu stomacul sau colonul sensibil, care sufera
de iritatii ale cailor
&aba 0heonoaia
Etichete: sanatate
Reacii:
joi, 21 ianuarie 2010
poze de domeniul fantasticului desi sunt reale...
(4
FANTASTICPHOTOS
7ieJ more presentations or Upload Kour oJn.
Publicat de Margareta la joi, ianuarie 21, 2010 0 comentarii
Etichete: curiozitati
Reacii:
miercuri, 20 ianuarie 2010
Cum ne inrijim oc!ii"
*edicina naturista
)anatate pentru ochi
$este jumatate din populatia globului sufera de boli oculare. !n loc sa ingrosam cozile la
cabinetele medicale, mai bine sa inatam sa ne protejam.
Cone#iunea dintre noi si lume se face in principal prin intermediul ochilor, peste trei
sferturi dintre perceptiile si amintirile unei finte umane find de natura izuala. %e
sanatatea acestor ochi depinde astfel intreaga noastra relatie cu ceea ce se a"a in jurul
nostru. !ar din pacate, foarte multi dintre noi nu suntem constienti de acest lucru si, mai
mult, nu stim ce pericole prezinta, pentru aceasta functie e#trem de delicata a ederii,
stilul de iata modern. $este jumatate din populatia planetei a ajuns sa aiba probleme
oculare mai mult sau mai putin grae, cauzate de factorii nocii pe care/i intalnim la tot
pasul. Care sunt acestiaF $riitul indelungat la teleizor sau in ecranul calculatoarelor,
(5
inlocuirea luminii naturale cu lumina electrica, alimentatia defcitara, saraca in minerale
si itamine naturale, poluarea chimica, fortarea ederii in timpul efortului intelectual
prelungit, si lista ar putea continua. !nteresant si totodata ingrijorator este faptul ca
problemele oculare, cele mai multe dintre ele grae, apar de la arste tot mai fragede,
asa incat un procentaj tot mai mare de copii au neoie de tratamente de specialitate. %in
acest moti, unii specialisti si/au pus problema: oare nu este mai usor sa preenim
aceste defciente din timp si, eentual, sa le tratam pe cale naturala, decat sa incercam
ulterior sa gasim paleatie sofsticateF -emediile naturale care urmeaza constituie
raspunsul la aceasta intrebare:
$almingul
2ste o metoda de tratament ocular descoperita de catre doctorul britanic Lilliam &ates,
absolut din intamplare. !ntr/o zi, simtindu/se peste masura de obosit si cu ederea
incetosata, si/a asezat in mod re"e# ambele palme deasupra ochilor. A ramas astfel
reme de catea minute, pentru a obsera apoi cu surprindere ca ederea i se clarifcase
brusc, durerea de cap ii disparuse, iar oboseala se estompase simtitor. %r. &ates, de
profesie oculist, si/a dat seama ca fara sa rea a facut o descoperire e#ceptionala si a
recomandat din acel moment pacientilor sai cu diferite boli oculare sa faca acest
e#ercitiu, pe care l/a numit MpalmingM. Cu ajutorul palmingului efectuat consecent
reme de catea luni, a obtinut rezultate mai bune decat cu cele mai sofsticate metode
chirurgicale si tratamente oftalmologice, in tratarea hipermetropiei, a miopiei, a
strabismului, a blefarospasmului, si chiar in anumite tulburari de irigare oculara sau in
degenerescenta oculara. !ata in detaliu cum se face acest e#ercitiu:
,e asezam comod, cu spatele drept pe un scaun, apoi ne frecam reme de (</4< de
secunde palmele intre ele, ca si cum am rea sa le incalzim. ,e punem apoi palmele cu
degetele usor stranse in caus deasupra ochilor si cautam sa simtim caldura
binefacatoare si energia emanata de maini. -amanem asa reme de (/6 minute, cat mai
rela#ati, urmarind sa simtim transferul de energie dinspre palme spre ochii intredeschisi
si efectele benefce ale acestui transfer (starea de detensionare, de regenerare). La
sfarsit, luam palmele de deasupra ochilor, clipim de catea ori si cautam sa sesizam
transformarile petrecute in urma acestui e#ercitiu: edere mai clara, disparitia sau
estomparea starii de tensiune psihica, rela#area corpului si a mintii. *ai ales cei care
lucreaza mult pe calculator sau cu ecrane "uorescente, care au multa munca de birou
sau care au o actiitate ce necesita precizie si un grad ridicat de incordare a ederii este
(6
bine sa faca de minimum doua ori pe zi acest e#ercitiu. 2ste o metoda simpla, dar care
ne scuteste de multe neplaceri legate de ochi si care, facuta des, de 5/6 ori pe zi, cate
cinci minute, poate indeca sau ameliora o lista impresionanta de boli, pe care le/am
enumerat mai sus.
)palatul cu apa rece
2ste o straeche aplicatie de medicina traditionala, care presupune ca atunci cand ne
facem toaleta de dimineata sa ne aruncam reme de '/( minute cu apa pe ochii
intredeschisi. Aceasta metoda a produce temporar o usoara iritatie (din cauza diferentei
de presiune osmotica), inrosindu/ne corneea, insa totodata a creste de catea ori
a"u#ul de sange din zona ochilor, a produce o curatare a acestei zone, precum si o
iniorare a intregii finte. $ersoanele care se simt obosite, care au tulburari de
concentrare si de focalizare a priirii (le MfugeM imaginea) ori care se confrunta cu
probleme oculare specifce arstei inaintate trebuie sa faca in mod special aceasta
aplicatie. %e altfel, aceasta tehnica simpla este si un mijloc rapid de energizare si de
reigorare psihica, precum si de eliminare a stresului si a oboselii mentale, putand f
facut nu numai dimineata, ci si in timpul zilei.
Clipitul oluntar
*ica miscare de inchidere si de deschidere a pleoapelor pe care o numim clipit este un
mijloc de protectie naturala foarte important pentru ochi, care permite ferirea lor de
corpi straini si mentinerea peliculei umede de lacrima care creeaza un mediu propice
pentru acest organ senzorial. $ornindu/se de la acest fapt, s/a pus problema: ce se
intampla daca pentru o perioada de timp de catea minute, clipim mai des decat de
obicei, si cu putereF Oare nu pot f obtinute in acest mod efecte curatieF Astfel a fost
pus la punct un e#ercitiu care presupune sa inchidem ochii, cat de strans se poate,
reme de 4 secunde (numarand in gand: 4, (, '), si sa/i deschidem apoi la ma#imum
reme de alte trei secunde s.a.m.d., reme de doua/trei minute incontinuu pe zi. )/a
constatat ca, repetat zilnic, reme de mai multe luni, acest e#ercitiu duce la rezultate
e#ceptionale, in catea afectiuni cum ar f: miopia (prin echilibrarea presiunii la nielul
globilor oculari), hiposecretia lacrimara, anumite forme de conjunctiita si blefarita (prin
intensifcarea circulatiei la acest niel).
(8
Lacrimatul oluntar
%e ce lacrimamF !ata o intrebare la care este difcil de raspuns. !n aparenta, lacrimarea
este un proces menit sa elimine orice corp strain sau substanta iritatia care ajunge in
contact cu ochii. %ar lacrimatul nu apare doar atunci cand ochii trebuie feriti de reun
pericol, ci si atunci cand suntem foarte tensionati psihic, atunci cand suntem deprimati,
emotionati, sau chiar atunci cand suntem foarte fericiti. Astfel, lacrimatul are / se pare /
si o functie de eliminare a stresului, a emotiilor foarte puternice, care altfel ne/ar
perturba. %in acest moti, in medicina traditionala, lacrimatului i se acorda un loc foarte
important. 2l era proocat reme de catea minute cu ajutorul unor substante iritatie
continute de ceapa sau hrean, substante care erau eliberate prin raderea acestor
legume. )e punea unul din aceste ingrediente rase in apropierea ochilor, ceea ce
prooca un lacrimat de 4/5 minute, cu efecte terapeutice foarte intense: elimina durerile
de ochi produse de concentrarea e#cesia a priirii sau de e#punerea indelungata la
lumina prea puternica, ameliora blefaritele si conjunctiitele alergice, facea sa dispara
durerile de cap aparute pe fondul starilor de tensiune psihica, elimina mancarimile de
ochi. !n unele cazuri, lacrimatul era folosit si ca remediu de prim ajutor pentru eliminarea
spanului sau a aschiilor de lemn sarite accidental in ochi.
!n medicina magica, lacrimatul era proocat pentru a scapa de blesteme, de posesiunea
duhurilor rele si a dierselor entitati negatie care impietreau mintea si su"etul.
$lantele ederii
)e folosesc pentru uz e#tern, de regula sub forma infuziei combinate, aand efecte
antiin"amatoare oculare, antialergice, antiinfectioase. +nele dintre aceste plante, de
e#emplu frunzele de corn, sunt creditate chiar cu o misterioasa proprietate de a indeca
boli cum ar f miopia sau astigmatismul. Aceasta, in timp ce silurul a fost folosit, cu
succes in unele cazuri, pentru tratarea cancerului localizat in apropierea ochilor, a
tulburarilor de edere care apar odata cu arsta si chiar pentru ameliorarea
complicatiilor oculare grae ale unor boli cum ar f diabetul sau scleroza multipla. !ata in
continuare catea elemente despre folosirea acestor plante:
$repararea infuziei combinate se face simplu, punand '/( lingurite de pulbere de planta
uscata la macerat, in jumatate de pahar de apa, de seara pana dimineata, cand se
fltreaza. *aceratul obtinut astfel se pune deoparte, iar planta ramasa se opareste cu o
jumatate de pahar de apa clocotita si se lasa sa se raceasca, dupa care se strecoara. !n
(:
fnal se combina cele doua e#tracte, obtinandu/se apro#imati un pahar de infuzie
combinata, care se foloseste pentru comprese si pentru spalaturi oculare.
)ilurul (2uphrasia rost@oiana) / se umezeste un tifon cu infuzie combinata de silur ((
lingurite la jumatate de pahar de apa) si se aplica pe pleoape reme de o ora. Aplicatia
se repeta zilnic si este folosita contra bolilor tumorale cu localizare in zona oculara,
contra afectiunilor degeneratie ale ochilor, contra conjunctiitelor si blefaritelor de
natura infectioasa.
Albastrelele (Centaurea cKanus) / se face dupa reteta prezentata mai sus o infuzie
combinata din "ori de albastrele, la care se adauga apoi o lingurita rasa de sare. Cu
acest preparat se fac spalaturi ale ochilor contra infectiilor oculare, pentru incetinirea
ritmului de eolutie a cataractei, pentru ameliorarea ederii in cazul diabetului. 2ste un
remediu cu o efcienta doedita pentru incetinirea ritmului de eolutie a hipermetropiei.
Cornul (Cornus mas) / se prepara o infuzie combinata din doua lingurite de frunze uscate
la un pahar cu apa, infuzie la care se adauga o lingurita de sare. )e fac spalaturi oculare
zilnice cu acest preparat, tratamentul durand minimum doua luni. !ndicatia majora este
tratamentul miopiei, inclusi al miopiei progresie.
*usetelul (*atricaria chamomilla) / "orile sale sunt un puternic antialergic. )e aplica sub
forma de comprese pe pleoape, contra blefaritei si a conjunctiitei alergice. 2ste efcient
si ca adjuant contra infectiilor oculare de natura bacteriana (se foloseste infuzia
combinata, preparata din 4 lingurite la un pahar de apa), precum si pentru atenuarea
simptomelor herpesului ocular (se foloseste impreuna cu infuzia combinata de
napraznic). %e asemenea, compresele cu musetel sunt efciente contra ochilor obositi,
contra durerilor de cap si de ochi produse de suprasolicitarea intelectuala.
Ochii si alimentele
Asa cum este bine cunoscut in medicina naturista, nu putem insanatosi cu adearat un
organ sau un sistem daca nu aem in edere starea de armonie a intregului corp. !n
acest conte#t, practic orice afectiune oculara, cu e#ceptia celor traumatice, are o cauza
interna, o disfunctie la nielul intregului organism, care trebuie corectata. %in acest
moti, trebuie aute in edere in tratamentul bolilor de ochi nu doar terapiile locale, ci si
(;
cele care se adreseaza intregului organism. !ar in acest sens, dietoterapia este de prima
importanta, e#istand catea alimente medicament foarte utile pentru tratarea
afectiunilor oculare.
Catina / este campioana itaminei A, itamina numita si MretinolM, pentru ca are un rol
decisi in procesele de hranire si de regenerare care se desfasoara la nielul ochilor.
$entru a preeni si a combate afectiunile oculare se consuma fructe de catina crude,
amestecate cu miere, cate (</4< de grame pe zi. 2fecte itaminizante au si anumite
legume consumate crude, cum ar f: morcoii, patrunjelul, soia (germenii), nautul.
Afnele, murele, coacazele negre / toate aceste fructe contin antociani, substante care
protejeaza ochii de procesele de imbatranire, ajuta la mentinerea elasticitatii tesuturilor
la acest niel, imbunatatesc ederea nocturna. %e asemenea, aceste fructe ajuta la
mentinerea glicemiei la alorile normale, preenind diabetul / o maladie care prooaca
probleme oculare majore.
$olenul de albine / contine aminoacizi esentiali, cu un rol e#trem de important in
procesele trofce care se desfasoara la nielul ochilor. O lingurita de polen consumata
zilnic asigura necesarul din acesti aminoacizi, find un mijloc de preenire si combatere a
afectiunilor oculare care apar odata cu arsta, precum si a celor care apar la copii.
#r!iv$ blo
2010 (':)
o 01%&1 - 02%0' (?)
(ubconstientul ne vindeca,autosuestia...
) ruaciune vindecatoare.*ertarea..
curiotitati despre oameni"
+rezirea spirituala episodul *,
+rezirea spirituala episodul ***
+rezirea spirituala episodul **
(?
+rezirea spirituala episodul *
#sa putem - mai sanatosi.....
*nvataturi pentru su.ete avansate....
o 01%2/ - 01%&1 (8)
0epresia,boala viitorului
Leacuri din plante medicinale
2001 (:4)
o 12%2' - 01%0& (6)
*nsomnia-metode de combatere
tibet
muzica
feriti-va de medicamente in e2ces"
Cancerul este o ciuperca.+est candida
o 12%20 - 12%2' (8)
!ipercolesterolemia
totul despre cum folosim uleiurile la atit
(paran!elul-cum se ateste si virtutile sale
clasi-carea alimentelor-!rana vie
pofta prea mare arata ce lipseste in oranism
proprietatile bene-ce ale manosteenului
o 12%1& - 12%20 (')
4<
muzica latino
o 12%03 - 12%1& (')
*nvataturi pentru su.ete avansate
o 11%21 - 12%03 (')
4arma de posesivitate
o 11%22 - 11%21 (4)
)UL si virtutile lui
infarctul miocardic
terapia iertarii
o 11%05 - 11%16 (()
!omeopate pentru stress postraumatic
!omeopate pentru insomnie
o 11%01 - 11%05 (')
muzica deosebita
o 10%11 - 10%15 (')
tatal nostru-ruaciune
o 10%0/ - 10%11 (')
*ncrederea si puterea ei maica
o 01%20 - 01%2' (')
bioritmul si luna
o 01%1& - 01%20 (4)
4'
in.uienta fazelor lunii asupra oranismului uman
sanatate lin4 e2tern
t!e secret
o 01%03 - 01%1& (()
zodiac antistres
marc ant!on7
o 05%2& - 05%&0 (()
avem timp8de )ctavian 9aler:
virtutile mierii
o 05%13 - 05%2& ('()
trucuri pentru sanatate
despre raul incoltit
rela2are
o 05%01 - 05%13 (:)
o 05%02 - 05%01 (:)
o 0'%23 - 05%02 (;)
o 0'%11 - 0'%23 (()
o 0'%12 - 0'%11 (')
o 03%21 - 03%25 (6)
o 02%01 - 02%05 (')
2005 (;)
4(
o 12%25 - 01%0/ (')
o 12%21 - 12%25 (')
o 11%13 - 11%2& (')
o 05%2/ - 05%&1 (()
o 05%10 - 05%1' (4)
9ersoane interesate
folosind
;ace<i c$ut$ri pe acest blo
Cautare
folosind
44
0espre mine
acolo, aici, -omania
,izualiza<i pro-lul meu complet
45

Leacuri Populare Din Plante Medicinale

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Leacuri Populare Din Plante Medicinale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

http://sfaturi-naturiste.blogspot.

S-ar putea să vă placă și