2022

EFECTUL
SANCȚIUNILOR IMPUSE
FEDERAȚIEI RUSE ASUPRA
IMM-URILOR DIN MOLDOVA ȘI
REGIUNEA TRANSNISTREANĂ
Tatiana LARIUȘIN
Director executiv,
Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice

Ion BUTMALAI
Director de program „Transformare digitală și analiză economică”,
Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice

Ion PREAȘCĂ
Jurnalist economic,
RISE Moldova

Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE) este un centru analitic independent care
promovează dezvoltarea economică incluzivă prin implicarea mediului de afaceri integru în cadrul
dialogului public-privat pentru a stimula spiritul și capitalul antreprenorial.

Opiniile reflectate în prezentul raport aparțin autorului și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale
Centrului Internațional pentru Antreprenoriat Privat.
Acronime

ASP Agenția Servicii Publice

BNM Banca Națională a Moldovei

BNS Biroul Național de Statistică

CAPE Centrul pentru Antreprenoriat și Politici Economice

CN APM Compania Națională Administrația Porturilor Maritime

FMI Fondul Monetar Internațional

IMM-uri Întreprinderile mici și mijlocii

IT Tehnologia informației (abreviat în engleză: Information Technology)

ONU Organizația Națiunilor Unite

PIB Produsul intern brut

SRL Societate cu răspundere limitată

SUA Statele Unite ale Americii

SWIFT Society for Worldwide InterBank Financial Telecommunications

UE Uniunea Europeană

USD Dolar american

2 Efectul sancțiunilor impuse Federației Ruse asupra IMM-urilor din Moldova și regiunea transnistreană
Cuprins

ACRONIME.......................................................................................................................2

REZUMAT.........................................................................................................................4

I. SANCȚIUNILE IMPUSE FEDERAȚIEI RUSE.................................................................6

Scopul și consecințele sancțiunilor împotriva Rusiei.......................................................7

II. EFECTELE SANCȚIUNILOR ASUPRA MOLDOVEI.......................................................8

III. EFECTELE SANCȚIUNILOR ASUPRA ADMINISTRAȚIEI SEPARATISTE DE LA

TIRASPOL..............................................................................................................11

IV. IMPACTUL ASUPRA SECTORULUI PRIVAT..............................................................16

Rezumat Rezumat

Războiul dezlănțuit de Federația Rusă în Ucraina creează riscuri politi-

ce, economice și sociale nu numai pentru Ucraina, dar și pentru întrea-
ga regiune, care este o verigă de logistică importantă și un producă-
tor notoriu de produse agricole. Agresiunea militară împotriva Ucrai-
nei, începută în luna februarie 2022, reprezintă o continuare logică a
anexiunii nelegitime a Crimeii de către Rusia și ocupării ulterioare a
Donbasului și regiunii Lugansk în anul 2014. Drept răspuns la această
agresiune, Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și alte țări
au introdus sancțiuni colective împotriva Rusiei cu scopul de a-i limita
capacitatea de finanțare a operațiunilor militare și de consolidare a
complexului militar-industrial pentru continuarea războiului.

În linii mari, sancțiunile sunt eficace în cazul în care acestea sunt apli-
cate de un număr cât mai mare de țări. Din acest motiv, sancțiunile,
de regulă, sunt impuse de UE sau de ONU. Republica Moldova a ade-
rat la sancțiunile colective din domeniul financiar-bancar și a introdus
concomitent o serie de constrângeri legate de comunicații, regimul
de vize și de schimburile comerciale etc., având la bază regulamentele
UE și ale Consiliului de Securitate al ONU pentru punerea în aplica-
re a acestor constrângeri. Alegerea făcută de Republica Moldova este
pragmatică, dar deloc simplă, având în vedere aspirațiile sale viitoare
și moștenirea dramatică și vulnerabilitatea sa din trecut.

Unul dintre principiile de bază ale UE în ceea ce ține de punerea în

aplicare a sancțiunilor rezidă pe faptul că sancțiunile trebuie să-i pro-
ducă Federației Ruse cheltuieli mai mari comparativ cu țările care le
introduc. Dependența statelor membre ale UE de resursele energetice
rusești a creat condiții propice pentru utilizarea factorului energetic în
calitate de armă și metodă de șantaj atât împotriva statelor membre
ale UE, cât și împotriva Republicii Moldova. Țara noastră a devenit un
exemplu elocvent al utilizării dependenței energetice în interesele de
securitate ale Federației Ruse. Gazprom folosește livrările de gaze na-
turale nu numai în interese comerciale, dar și în calitate de tehnologie
pentru a contesta suveranitatea țării noastre și a o menține în sfera de
influență a Rusiei.

,,Optimizarea cheltuielilor” și finanțarea regimului secesionist cu im-

plicarea companiilor și băncilor transnistrene și moldovenești consti-
tuie un alt element al acestei tehnologii. Federația Rusă își păstrează
prezența sa militară pe teritoriul care este în afara controlului autori-
tăților moldovenești în pofida obligațiilor internaționale asumate de
Moscova și, anume, ,,de a-și scoate forțele armate până în anul 2002”.

4 Efectul sancțiunilor impuse Federației Ruse asupra IMM-urilor din Moldova și regiunea transnistreană
Rezumat Contingentul militar rusesc este dislocat în Transnistria, având toată
infrastructura logistică, de comunicații și material-tehnică pentru în-
treținerea căreia sunt implicate companii moldovenești și transnistre-
ne în vederea ”optimizării cheltuielilor de întreținere”. Mai mult, Fede-
rația Rusă își folosește prezența economică și influența sa din cadrul
companiilor mass-media, sectorul financiar-bancar și energetic, inte-
resele Rusiei fiind depistate în scheme majore de ”spălare a banilor”.

În ultimul timp, jurnaliștii moldoveni de investigație au scos la iveală

un număr de întreprinderi locale din sectorul metalurgic și industria
constructoare de mașini care au legături cu întreprinderi metalurgice
și militare și care mențin relații economice cu firme rusești incluse în
lista companiilor sancționate.

Este cunoscut faptul că sancțiunile sunt introduse rapid, dar sunt anu-
late mai lent, iar eficiența acestora se va amplifica în timp. Prin urmare,
Republica Moldova trebuie să elaboreze politici de sancționare reale
și proceduri de introducere complexă a regimului de sancționare în
concordanță cu interesele naționale.

Merită menționat faptul că documentul elaborat de Centrul de Politici

și Antreprenoriat Economic (CAPE) nu cuprinde toate aspectele conexe
politicilor de sancționare, precum și evaluării comprehensive a impac-
tului acestora asupra economiei Republicii Moldova și a Transnistriei.
CAPE își va continua activitatea în această direcție, fiind deschis pentru
o eventuală colaborare cu toate părțile interesate în acest domeniu.

Efectul sancțiunilor impuse Federației Ruse asupra IMM-urilor din Moldova și regiunea transnistreană 5
I. SANCȚIUNILE IMPUSE
FEDERAȚIEI RUSE
Istoria sancțiunilor împotriva Rusiei impuse din
cauza agresiunii militare în Ucraina începe în
anul 2014, și, anume, prin anexarea peninsulei
Crimeea prin declararea acesteia ca teritoriu
rusesc prin organizarea unui pseudo referen-
dum, dar și a acțiunilor militare din regiunile
Donbas și Lugansk. În mare parte, acestea vi-
zau persoane, companii din anturajul lui Putin
și blocarea activelor acestora. Domeniile vizate
au fost interzicerea furnizării tehnologiei pen-
tru exploatarea petrolului și gazelor, limitarea
creditelor pentru companiile petroliere rusești,
cât și pentru băncile de stat. În consecință, au-
toritățile Federației Ruse au introdus sancțiuni,
prin care au interzis importul unor produse ali-
mentare din UE, SUA, Canada, Australia, decla-
rând că scopul principal este substituirea pro-
duselor de import cu cele autohtone. Conform
unor estimări, Rusia a avut de pierdut circa 140
miliarde de dolari SUA ca urmare a sancțiunilor
aplicate, pierderile fiind atribuite scăderii pre-
țului la petrol.
La 24 februarie 2022, Rusia a atacat Ucraina
sub pretextul unei operațiuni militare speciale
în vederea demilitarizării și denazificării Ucrai-
nei. În realitate, acțiunile militare ale Rusiei nu
sunt altceva decât un război, scopul căruia este
6 Efectul sancțiunilor impuse Federației Ruse asupra IMM-urilor din Moldova și regiunea transnistreană
acapararea a cât mai multe teritorii ale Ucrainei
și distrugerea infrastructurii civile a acestei țări.
Din primele zile ale războiului, UE, SUA, Cana-
da, Japonia, dar și alte state dezvoltate au impus
sancțiuni dure împotriva agresorului prin apli-
carea de sechestre asupra averii oligarhilor ruși,
sancțiunilor asupra sistemului bancar, comple-
xului militar, companiilor aeriene, domeniului
logistic, energetic, mass-media, comerțului cu
tehnologii, dar și produselor de lux.
În total, au fost aprobate 7 pachete de sancți-
uni, la moment fiind pregătit pachetul cu nu-
mărul 8. Printre cele mai importante sancțiuni
sunt blocarea sistemului SWIFT pentru cele
mai mari bănci din Rusia, interzicerea avioane-
lor de pasageri sau cargo din Rusia în spațiul
aerian al SUA, UE, Canada, înghețarea activelor
Fondului rus de investiții directe, interzicerea
exporturilor de articole cu tehnologii moderne
și articole militare, plafonarea prețului la pro-
dusele petroliere și țiței transportate pe mare,
embargo asupra importurilor de oțel, cărbune
etc. În același timp, o serie de sancțiuni simi-
lare au fost aplicate și Republicii Belarus, care
a fost acuzată de faptul că a permis trupelor
rusești să tragă de pe teritoriul său asupra in-
frastructurii Ucrainei.
Scopul și consecințele sancțiunilor împotriva Rusiei

Statele Unite ale Americii împreună cu parte-
nerii din întreaga lume au elaborat sancțiunile1
impuse Rusiei cu scopul de a diminua sursele
de venit prin care aceasta ar putea săfinanțe-
ze războiul. Cu toate că efectele acestor sanc-
țiuni au fost resimțite imediat, impactul cel
mai mare doar urmează. Chiar dacă prețurile
pentru resursele energetice au explodat, iar
acestea reprezentând aproximativ 40% din
total exporturi2, conform estimărilor, PIB-ul
Federației Ruse va scădea în acest an cu apro-
ximativ 5.5%3 conform celui mai bun scenariu.
Atât Banca Mondială, cât și FMI prezic o inflație
de aproximativ 22% spre sfârșitul anului 2022,
baza fiscală în scădere, exodul forței de muncă
calificate, în special din domeniul IT, creșterea
deficitului bugetar, exodul investitorilor și re-
tragerea tehnologiilor moderne etc.
Pe moment, autoritățile rusești au reușit să
mențină stabilitatea financiară prin politici
nepopulare ale Băncii Centrale din Rusia, im-
punând restricții cu privire la operațiunile va-
lutare atât ale companiilor, dar și ale persoane-
lor fizice4. În același timp, tactica de a șantaja
energetic UE reprezintă o sursă de venit conti-
nuă, Rusia încasând aproximativ 1585 miliarde
dolari SUA pentru primele șase luni ale anului
2022.
Cu toate acestea, este important de menționat
că pe termen lung economia Rusiei va avea de
suferit din cauza mai multor factori: lipsa acce-
sului la sistemul internațional monetar, accesul
limitat la tehnologiile moderne, neîncrederea
investitorilor străini în sistemul politic, dar și în
garanțiile pentru activele lor în Rusia etc.
Chiar dacă Moldova a condamnat în repetate
rânduri acțiunile Rusiei, autoritățile oficial nu
s-au alăturat tuturor sancțiunilor impuse Rusi-
ei, deși sistemul financiar-bancar aplică preve-
derile internaționale care sancționează Federa-
ția Rusă. Unul dintre motive ar fi dimensiunea
mică a economiei Moldovei și impactul unor
posibile sancțiuni. Însă datorită aplicării sanc-
țiunilor în domeniul financiar-bancar, Moldova
și-a asumat îndeplinirea acestora în raport cu
cetățenii, companiile și băncile ruse. Președin-
tele Moldovei, Maia Sandu, a promis că nu va
permite asistență accidentală sau direcționată
Rusiei din partea Republicii Moldova care să
eludeze sancțiunile impuse acesteia. În special,
Chișinăul a dat asigurări că nu va permite reex-
portul de mărfuri rusești prin teritoriul Moldo-
vei. Totuși, prezența în țară a unei „zone gri”,
controlul asupra căreia este limitat, fiind în ace-
lași timp profund integrată în economia mol-
dovenească, poate complica această sarcină.

1 Măsuri restrictive internaționale, Ministerul Afaceri Externe al Republicii Moldova.

2 Impactul sancțiunilor asupra economiei Federației Ruse, Bruegel.
3 Impactul sancțiunilor asupra economiei Federației Ruse, Consiliul Europei.
4 Restricții temporare pentru operațiunile de retragere și schimb valutar în Rusia.
5 Rusia a câștigat 158 miliarde dolari SUA din gaz și petrol de la începutul războiului.

Efectul sancțiunilor impuse Federației Ruse asupra IMM-urilor din Moldova și regiunea transnistreană 7
II. EFECTELE SANCȚIUNILOR
ASUPRA MOLDOVEI

Sancțiunile au lovit puternic Rusia și Belarus,
dar au un impact economic și asupra țărilor
care le impun, or sancțiunile au cauzat pertur-
bări majore în comerțul global, lanțurile logisti-
ce, lanțurile de valoare adăugată și au generat
un grad mai mare de incertitudine. Moldova, în
politica internă, încearcă să identifice un echili-
bru între sprijinul neechivoc acordat Ucrainei și
vulnerabilitatea economică internă.
Chișinăul s-a alăturat parțial sancțiunilor, având
în față o serie de șocuri economice la care s-au
adăugat un flux fără precedent de refugiați, o
criză energetică cauzată de dependența de ga-
zul rusesc, o inflație de 33%, pierderea piețelor
de desfacere din Rusia, în special, pentru fruc-
tele și legumele proaspete, costuri enorme de
logistică și transport.
Războiul din Ucraina nu numai că a contribuit
la ruperea lanțurilor logistice ce treceau prin
Ucraina, dar și la întreruperea temporară sau
totală a relațiilor comerciale cu agenții econo-
mici din Rusia și Belarus. Piețele din Rusia, Be-
larus și Ucraina sunt importante pentru agenții
economici moldoveni atât pentru exporturi, cât
și pentru importuri. Conform datelor BNS6, im-
porturile din Federația Rusă în primul semestru

Graficul 1: Comerțul cu Ucraina, Rusia și Belarus

700 000

600 000

500 000

400 000

300 000

200 000

100 000

0
S1 S2 S1 S2
2021 2022 2021 2022
EXPORT IMPORT

Export Federația Rusă Belarus

Sursa: BNS

6 Importuri Q1, Q2 2022.

8 Efectul sancțiunilor impuse Federației Ruse asupra IMM-urilor din Moldova și regiunea transnistreană
2022 comparativ cu perioada similară din 2021 mele 9 luni ale acestui an 3,28 miliarde de do-
au crescut cu aproximativ 76,9%, fiind cauzate lari7. Mai mult, creșterea exporturilor cu 542%
de creșterea prețului la resursele energetice, în către Ucraina, dar și a importurilor cu 34%, pot
special, la gazele naturale. fi explicate, în principiu, de:

1. Re-exporturile de bunuri spre Ucraina,

Pe de altă parte, exporturile au scăzut cu 4,7%.
Contrar așteptărilor, importurile din Ucraina în
primul semestru 2022 în comparație cu perioada
respectivă a anului 2021 au crescut cu 34.4%, iar
exporturile pentru aceeași perioadă – cu 542%.
Acest salt al exporturilor se explică, în special, prin
reexporturile masive de produse petroliere, efec-
tuate de firmele din Republica Moldova. În cazul
Belarus situația, practic, nu s-a schimbat, importu-
rile scăzând cu 5.5%, iar exporturile cu -0.5%.
Creșterea exporturilor cu 55,8% în perioada ia-
nuarie – septembrie 2022 comparativ cu ace-
eași perioadă a anului precedent, este contrară
așteptărilor, luând în considerare că o parte din
exporturi erau dependente de porturile ucrai-
nene, în special, de portul Odessa care a fost
blocat de războiu. Pentru prima dată în istoria
Republicii Moldova, exporturile ar putea depăși
nivelul de 4 miliarde de dolari, însumând în pri-
preponderent, a produselor petroliere
și vehiculelor rutiere.
2. Creșterea exporturilor de produse
agricole, grație unei recolte bogate din
anul 2021.
Invadarea Ucrainei de către Rusia a perturbat
lanțurile logistice și de aprovizionare regionale,
dar și internaționale. Mai mult decât atât, bloca-
rea portului Odessa de corăbiile militare resești
nu a permis exportul a peste 25 milioane de tone
de porumb și grâu, creând riscuri pentru secu-
ritatea alimentară în țările din Africa și Orientul
Mijlociu8. În același timp, transportul de mărfuri
din și spre Moldova a fost afectat din cauza blo-
cării rutelor terestre și maritime (Odessa), iar
redirecționarea fluxurilor de mărfuri ucrainești
și moldovenești pe căi rutiere a suprasolicitat
vămile, creând cozi de zeci de kilometri9.

Graficul 2. Structura importurilor și exporturilor de mărfuri după modul de transport

Structura importurilor de mărfuri după modulul de transport (%) Structura exporturilor de mărfuri după modulul de transport (%)

100% 100%
90% 90%
80% 76.5 80%
73.1
70% 70%
60% 60%
50% 50%
40% 40%
30% 30%
20% 20% 16.6
9.6 9.6
10% 6.8 4.9 2.2
10%
0.7
0% 0%
Transport Instalații fixe Transport Transport Transport Transport Transport Transport Transport
rutier de transport maritim feroviar aerian și Restul rutier maritim feroviar aerian și Restul

Ianuarie–iunie 2022 Ianuarie–iunie 2021 Ianuarie–iunie 2022 Ianuarie–iunie 2021

Sursa: BNS

7 Comerțul internațional cu mărfuri al Republicii Moldova în luna septembrie și în ianuarie-septembrie 2022.

8 Vom avea foamete în întreaga lume, blocada asupra Odessei. Europa Liberă România.
9 Prim pas la deblocarea TIR-urilor de la frontiera moldo-română.

Efectul sancțiunilor impuse Federației Ruse asupra IMM-urilor din Moldova și regiunea transnistreană 9
Conform datelor BNS, în semestrul I 2022 com-
parativ cu aceeași perioadă a anului 2021 ex-
portul mărfurilor cu transportul rutier a scăzut
cu -20%, iar importul – cu 11,6%. În schimb,
exportul de mărfuri cu transportul maritim a
crescut cu 272% iar importul – cu 357%. Aceas-
ta creștere poate fi explicată prin reorientarea
exporturilor și importurilor efectuate cu trans-
portul rutier către transportul maritim, și, anu-
me, prin portul Constanța.
Conform informațiilor furnizate de Compania
Națională Administrația Porturilor Maritime
Constanța, portul Constanța a devenit princi-
palul port cu deschidere la Marea Neagră, dat
fiind faptul că portul Odessa se află în imposi-
bilitatea de a funcționa la parametrii normali,
astfel că o parte din mărfurile descărcate ante-
rior în portul Odessa a ajuns în portul Constan-
ța. Sub aspectul mărfurilor ce au proveniență
sau destinație Republica Moldova sau Ucrai-
na este de observat o creștere a volumului de
mărfuri de 823,81%10, în cazul mărfurilor ce au
proveniență sau destinație Republica Moldo-
va, și de 144,34% în cazul celor de proveniență
sau destinație Ucraina. Prin urmare, compani-
ile moldovenești s-au adaptat și au găsit rute
alternative pentru transportul de mărfuri, însă
costurile suplimentare sunt puse pe seama
consumatorului.

Graficul 3: Evoluția traficului de mărfuri ce au proveniență sau destinație

Moldova sau Ucraina (mii tone)

300
246.288
250

200
144.34%
150 131.902
100.797
100 823.81%

50
14.278

0
01.03.2021 – 26.04.2021 01.03.2022 – 26.04.2022 01.03.2021 – 26.04.2021 01.03.2022 – 26.04.2022

MOLDOVA UCRAINA

Sursa: Informații CN APM

10 Studiu privind infrastructura portuară și infrastructurile de servicii legate de activități feroviare din portul Constanța,
Consiliul Concurenței România.

10 Efectul sancțiunilor impuse Federației Ruse asupra IMM-urilor din Moldova și regiunea transnistreană
III. EFECTELE SANCȚIUNILOR
ASUPRA ADMINISTRAȚIEI
SEPARATISTE DE LA TIRASPOL
Dacă pentru autoritățile de la Chișinău, impac-
tul războiului se cuantifică în scumpirea resur-
selor energetice, ruperea lanțurilor logistice și
pierderea pieței rusești pentru legume și fruc-
te, ce reprezintă aproximativ 12211 milioane
dolari SUA în 2021, pentru administrația sepa-
ratistă de la Tiraspol, micșorarea volumelor de
gaze naturale se poate transforma într-o criză
umanitară. Conform declarațiilor așa-numiților
lideri de la Tiraspol, aceștia întâmpină dificul-
tăți în achitarea pensiilor și salariilor, dat fiind
faptul că jumătate din încasările la buget le re-
3.1. Schema metalurgică
Industria metalurgică a devenit primul canal
de eludare a sancțiunilor impuse de Uniunea
Europeană, Regatul Unit, SUA, Canada etc. În
aprilie a.c., a ieșit la iveală faptul că 2 companii
de pe malul stâng au cumpărat produse meta-
lice din Rusia, cu scopul de a le revinde nu doar
pe piața moldovenească, dar și pe pieța UE, în
special, în România. În a doua jumătate a lu-
nii aprilie, 2 nave încărcate cu produse rusești
au părăsit portul maritim Novorossiysk. Prima
navă transporta 1.500 de tone de bandă pro-
dusă de grupul Severstal (supus sancțiunilor)
pentru compania Vek SRL12, la bordul celei de-a
doua – 1.500 de tone de țeavă rotundă fabri-
11 Exportul de fructe și legume Moldova - Rusia, 2021
12 http://www.vek-pmr.com/o-kompanii
13 https://bpm.md/
Efectul sancțiunilor impuse Federației Ruse asupra IMM-urilor din Moldova și regiunea transnistreană
prezintă banii din vânzarea energiei electrice
generate pe baza gazelor naturale din Rusia
pentru care nu plătește. Un alt beneficiar al ga-
zelor „gratuite” este combinatul metalurgic din
Rîbnița.
Pentru a analiza impactul sancțiunilor asupra
administrației separatiste de la Tiraspol sunt
prezentate o serie de studii de caz, dar acest do-
cument nu își propune să analizeze în profun-
zime subiectele menționate mai sus, însă le va
prezenta parțial în contextul unor studii de caz.
cată de uzina de țevi din Koroliov din regiunea
Moscova pentru BPM-Trade SRL (cel mai mare
distribuitor de produse fabricate de uzina me-
talurgică și de uzina de ciment din Rîbnița), ale
cărui puncte comerciale sunt amplasate atât în
Moldova, cât și în regiunea nerecunoscută13.
Portul de destinație al ambelor nave era Giur-
giulești.
Principalul motiv din care companiile mol-
do-transnistriene, sub amenințarea celor mai
severe sancțiuni ale UE, continuă să cumpere
metal rusesc este prețul. După ce companii-
le metalurgice rusești au pierdut piețele din
11
Europa, au început să-și vândă produsele cu re-
duceri semnificative, mai ales în acele țări care
nu s-au alăturat sancțiunilor.
De exemplu, acum prețul de piață al
aceleiași benzi metalice este de 1 200
USD per tonă, în timp ce grupul Sever-
stal vindea cu 750 USD. Luând în calcul
costul de livrare, procesare și marja
comercială a Vek LLC, costul final al
acestor produse pe piața locală și eu-
ropeană nu va depăși 1 100 USD.
3.2. Cazul Carina Țurcan și datoria pentru gazul rusesc: schemă
aplicabilă nu numai în Transnistria
În Transnistria, holdingul energetic rusesc IN-
TER-RAO deține Centrala termoelectrică mol-
dovenească (–MGRES – Moldavskaya GRES).
Centrala poate funcționa pe bază de gaze, căr-
bune și păcură, dar funcționează în special pe
bază de gaze care vin din Rusia. Un paradox: o
companie rusească nu cumpără gaze direct de
la Gazprom, ci de la Tiraspoltransgaz, care, la
rândul ei, primește metanul de la Moldovagaz.
Acest paradox se explică prin clauzele contrac-
tului semnat încă în anul 2006 între Moldova-
gaz și Gazprom, care prevede dreptul exclusiv
al întreprinderii moldo-rusești de a importa ga-
zele din Rusia14.
Mai mult, din cauza energiei electrice mai iefti-
ne livrate de MGRES, în ultimii 30 de ani Chiși-
năul nu a căutat alternative pentru a-și diver-
sifica sursele de aprovizionare, și interconecta
14 https://www.rise.md/contract-confidential-imperiul-gazprom-in-moldova/
15 Comisia pentru Situații Excepționale. Dispoziția nr.44 din 25 octombrie 2022.
16 https://www.facebook.com/SpinuAndreiMD
12 Efectul sancțiunilor impuse Federației Ruse asupra IMM-urilor din Moldova și regiunea transnistreană
Toate aceste scheme de import în Moldova a
produselor siderurgice de la producători su-
puși sancțiunilor ridică multe întrebări. Dacă
oficial Chișinăul respectă sancțiunile împotriva
Rusiei în sistemul financiar și bancar, atunci ce
îl împiedică să facă același lucru în domeniul
comerțului cu metale.
A doua întrebare este că problema aprovizio-
nării cu gaze a Republicii Moldova, într-un fel
sau altul, va fi în continuare pe ordinea de zi
pe termen scurt a autorităților. La 1 mai a.c.,
Moldovagaz trebuia să prezinte un raport de
audit al datoriei sale către Gazprom, dar nu l-a
efectuat. Conducerea Moldovei a abordat cu
atenție acest subiect, încercând să nu escala-
deze relația cu agresorul.
infrastructura energetică direct cu cea a Ro-
mâniei. La 1 noiembrie 2022, MGRES a sistat
livrările de energie electrică, creând un deficit
enorm de curent electric. Autoritățile au fost
nevoite să ia decizii în vederea raționalizării
consumului15. Totodată, au crescut importu-
rile de curent electric din România, cumpărat
de pe piața liberă la un preț de câteva ori mai
mare decât cel de la MGRES16. Totodată, sis-
tarea furnizării totale a energiei electrice de
MGRES va afecta capacitatea administrației
separatiste de la Tiraspol de a acumula bani
la buget, iar aceasta ar putea conduce la o
catastrofă economică și umanitară în zona re-
spectivă.
Datele Moldelectrica, operatorul sistemului
de transport de energie, arată că în 2021 cir-
ca 74% din toată energia intrată în rețeaua de
transport a fost generată de MGRES, aceasta
fiind o piesă importantă în securitatea energe-
tică a țării. Centrala a fost privatizată ilegal în
anul 2003 de către autoritățile separatiste de
la Tiraspol, fără acordul autorităţilor legale ale
Republicii Moldova. Proprietar a devenit firma
Saint Guidon din Belgia, plătind doar 29 milioa-
ne de dolari pentru această centrală. Treptat,
după câteva tranzacții din decembrie 2004 și
iulie 2008, centrala ajunge, inițial prin firme in-
terpuse, apoi direct, în posesia grupului rusesc
Inter RAO EES.
Deși consumă circa un miliard de metri cubi de
gaze pe an, cam tot atâta cât consumă Repu-
blica Moldova fără Transnistria, plățile pentru
gaze nu ajung la Moldovagaz și nici la Gazprom.
Banii ajung pe un cont special și sunt folosiți de
autoritățile separatiste de la Tiraspol, fiind de
fapt o formulă de subvenționare de către Mos-
cova a regiunii separatiste, spun experții17. Mai
mult, aceasta deține licență de producere a
3.3. Eludarea sancțiunilor împotriva complexului militar rus
Republica Moldova a moștenit mai multe în-
treprinderi ce făceau parte din complexul in-
dustrial militar sovietic, care produceau siste-
me acustice pentru submarine militare (Răut),
componente electronice (Mezon, Sigma) sau
elemente pentru motoarele de avioane mi-
litare și civile (ASPA, Topaz, Pribor). O parte
dintre acestea nu mai activează, altele s-au
reprofilat, dar câteva au ajuns sub controlul
unor corporații din Rusia, care fac parte din
complexul militar.
O investigație RISE Moldova a identificat câteva
întreprinderi din Republica Moldova, inclusiv
din Transnistria afiliate unor corporații militare
17 Impunitate și înțelegeri rentiere în sectorul energetic al țări.
18 https://novayagazeta.ru/articles/2020/12/24/88503-gde-zateryalis-7-milliardov
Efectul sancțiunilor impuse Federației Ruse asupra IMM-urilor din Moldova și regiunea transnistreană
energiei, eliberată o dată la 6 luni de ANRE, dar
nu plătește impozite și taxe în bugetul Republi-
cii Moldova, ci în bugetul regiunii separatiste.
În plus, centrala generează energie electrică
pe baza gazelor importate de la Gazprom.
Centrala a fost implicată și în diverse scheme
dubioase. În perioada octombrie 2014 – mar-
tie 2017 livrările de energie electrică, produsă
de MGRES au fost efectuate prin intermediul
firmei Energokapital, controlată de persoane
neidentificate printr-o reţea de firme offshore,
care a obţinut profituri de zeci de milioane do-
lari scoase din zone offshore. Prin urmare, atât
grupurile de influență din Tiraspol, cât și cele
din Chișinău au folosit centrala în interes pro-
priu, dar și pentru slăbirea instituțiilor.
O dovadă în plus este dosarul condamnării în
Rusia a Carinei Țurcan, care timp de aproape
un deceniu a făcut parte din managementul
grupului Inter RAO EES în Rusia.18
de stat din Rusia. Acestea produc diverse piese
mici cum ar fi utilaje microelectronice sau ele-
mente pentru motoarele de avioane, inclusiv
de vânătoare MIG, dar şi utilaje complexe, pre-
cum turbine pentru pomparea gazelor, care
cad sub incidența prevederilor privind mărfu-
rile cu dublă destinație.
Conform investigației, aceste companii lucrea-
ză direct sau indirect pentru sectorul militar
rus, chiar dacă unele corporații sunt incluse
în pachetele de sancțiuni impuse de UE, SUA,
Regatul Unit etc, ca urmare a războiului din
Ucraina.
13
Potrivit legislației, se consideră mărfuri stra-
tegice produsele care din motive de securita-
te sau în baza acordurilor internaționale, sunt
socotite a fi de-o asemenea importanță milita-
ră, încât exportul, importul, tranzitul acestora
sunt fie interzise în totalitate, fie supuse unor
condiții sau restricții specifice.
Pentru a efectua exportul de mărfuri strategi-
ce, orice agent economic din Moldova trebuie
să obțină o autorizație unică de transfer de la
Comisia interdepartamentală de control asu-
pra exportului, reexportului, importului şi tran-
zitului de mărfuri strategice, a cărei activitate
este asigurată de Agenția Servicii Publice (ASP).
Comisia este condusă de ministrul economiei
și include reprezentanți de la diverse instituții
de stat.
Una dintre companiile identificate este TOPAZ,
care în anul 2002 a fost privatizată de între-
prinderea unitară de stat Salyut din Federaţia
Rusă, fiind specializată în producţia de motoa-
re pentru avioanele militare şi civile. Salyut fă-
cea parte din Agenţia de Stat Avia şi Cosmică
a Federaţiei Ruse. După o serie de reorgani-
zări, Salyut a fost lichidată la începutul anului
2019, activele ei fiind preluate în mare parte
de Corporația unită producătoare de motoare
(ODK, Объединенная двигателестроитель-
ная корпорация) ce face parte din corpora-
ția rusă de stat Rostec. Ambele fac parte din
lista companiilor care fac obiectul sancțiunilor
impuse Rusiei de SUA, UE și de alte state oc-
cidentale.
3.4. Uzina producătoare de mașini din Bender
O altă întreprindere conectată la complexul
militar din Rusia este Uzina producătoare de
mașini din Bender (Российское предприятие
«Бендерский машиностроительный завод»),
care produce diverse componente mici, la co-
manda unor companii din Rusia.
14 Efectul sancțiunilor impuse Federației Ruse asupra IMM-urilor din Moldova și regiunea transnistreană
Datele ASP arată că Topaz avea la începutul
acestui an două autorizații individuale de ex-
port al mărfurilor strategice, care au expirat
în iulie și august a.c. Potrivit anchetei RISE, nu
există informații certe despre eventuale livrări
de mărfuri în Rusia.
ODK a moştenit de la Salyut şi drepturile asu-
pra unei altei întreprinderi din Moldova: uzina
Pribor din Bender, despre care, însă, sunt dis-
ponibile puține informaţii. Acesta produce in-
stalații de pompare a gazelor, pompe rotative
cu vortex și echipamente speciale nestandar-
dizate, fiind privatizată în anul 2003. În pro-
tocolul ședinței comisiei mixte moldo-rusești
din noiembrie 2016 se menţiona că partea ru-
sească a apelat la partea moldovenească cu
privire la blocajele în livrarea producţiei uzi-
nei Pribor, prin aeroportul din Chișinău, către
Salyut din Rusia. În prezent, uzina Pribor nu
deține autorizații individuale de export al măr-
furilor strategice cu dublă destinație. Totuși,
într-un răspuns oficial, ASP a informat că, la
începutul lunii martie 2022, întreprinderea a
depus o cerere în vederea obținerii autoriza-
ției de export în Rusia. Cererea uzinei a fost
examinată de Comisia interdepartamentală
la 21 aprilie 2022, care a decis să prelungeas-
că, pe perioada Stării de Urgență în Republica
Moldova, termenul de examinare a acesteia.
Datele de pe platforma actpermisiv.gov.md
arată că întreprinderea nu a obținut autoriza-
ția solicitată de la comisia specializată. Or ul-
timele autorizații au fost emise în 2021 și au
expirat la 31 decembrie 2021.
În luna octombrie 2006, uzina a fost cumpă-
rată de compania rusească Aviamzkomplekt,
fiind specializată în construcția de componen-
te pentru aparate de zbor, inclusiv pentru ra-
chete, și este parteneră în câteva proiecte cu
corporația Rachete tactice din Rusia, producă-
toare de rachete X-22 și X-59 folosite pentru
distrugerea podului de la Zatoka din regiunea
Odesa. În prezent, uzina dispune de 2 autoriza-
3.5. ASPA
O altă întreprindere afiliată unor corpora-
ții cu profil militar din Rusia este Uzina con-
structoare de mașini ASPA din Orhei. Până la
finele lunii mai 2022, aceasta a deținut auto-
rizația necesară pentru exportul mărfurilor
cu dublă destinație. După o serie de modi-
ficări ale proprietarilor, în anul 2004 uzina
3.6. Ultimele evoluţii din regiune
Autorităţile separatiste continuă programul
de privatizare în regiune și au reuşit în acest
an să vândă pachetul de acțiuni de circa 43%
al uzinei Elektromaş/Электромаш din Tiras-
pol, unei companii din Sankt Petersburg, fon-
dată recent de un cetăţean rus, care pare a
Efectul sancțiunilor impuse Federației Ruse asupra IMM-urilor din Moldova și regiunea transnistreană
ții individuale de export a mărfurilor cu dublă
destinație în Federația Rusă, valabile până la 31
decembrie 2022.
a ajuns în gestiunea companiilor afiliate cu
fostul director al Salyut. În 2012, conducerea
ASPA raporta că 53,5% din producție a fost
livrată grupului Salyut, 22,4% – uzinei AGAT
din Gavrilov-Iam, 13,4% – uzinei din Naro-Fo-
minsk, toate din Rusia şi având conexiune cu
complexul militar.
fi mai degrabă un interpus. Uzina produce
motoare electrice de mare putere, de până
la 5.000 kV, dar are în plan şi de 10.000 kV.
Totodată, în regiune sunt şi alte întreprinderi
care au relații cu corporații și oameni de afa-
ceri din Rusia.
15
IV. IMPACTUL ASUPRA
SECTORULUI PRIVAT
Războiul a scos în prim-plan problemele secu-
rității colective internaționale și responsabilita-
tea oricărei țări de a acționa conform dorinței
proprii și, în același timp, împotriva voinței co-
munității internaționale. Războiul din Ucraina
a schimbat deja structura geopolitică a Europei
de Vest și a lumii. O nouă agendă internațio-
nală se formează pentru lunile și anii următori,
având în vizorul priorităților o serie de aspecte:
↘ cheltuielile guvernamentale pentru
apărare vor crește semnificativ, ceea ce
va ridica semne de întrebare cu privire
la mărimea impozitelor colectate, dar
și a cheltuielilor prioritare;
↘ o discuție amplă a politicii energeti-
ce va influența investițiile direcționate
pentru diversificarea surselor de com-
bustibil bazate pe hidrocarburi și inten-
sificarea investițiilor în sursele de ener-
gie curată;
↘ în ciuda adaptării sectorului privat la
perturbările din lanțurile de aprovizio-
nare ale unor bunuri, există o probabi-
litate mare de apariție a unor noi lacune
și tensiuni logistice și de comunicare,
în domeniul fertilizanților, de exemplu,
precum și aprofundarea stării de incer-
titudine de pe piețele financiare globale;
↘ pe măsură ce tensiunile cresc, proba-
bilitatea slăbirii modelelor tradiționale
de comerț global și investiții transfron-
taliere va crește.
16 Efectul sancțiunilor impuse Federației Ruse asupra IMM-urilor din Moldova și regiunea transnistreană
Costurile economice și consecințele războiului
se amplifică din cauza incertitudinii cu privire
la modul în care se va desfășura războiul, dacă
vor fi impuse mai multe sancțiuni și modul în
care va răspunde Rusia. La rândul său, incer-
titudinea alimentează creșterea prețurilor la
mărfuri, dar și modalitatea de estimare s riscu-
rilor aferente. De asemenea, vor crește costu-
rile de inițiere a afacerilor, iar acest fapt are un
impact negativ asupra deciziilor investiționale
importante. Volatilitatea prețurilor mărfurilor
și ale activelor financiare va avansa în urmă-
toarea perioadă, iar companiile vor trebui să
se adapteze, luând decizii informate.
Pe baza celor de mai sus, Centrul de Politici și
Antreprenoriat Economic (CAPE) recomandă
ca întreprinderile locale implicate în comerțul
internațional să respecte cu atenție cerințele
băncilor comerciale din Moldova. Pentru a pro-
cesa un transfer bancar, companiile trebuie să
își informeze cu promptitudine partenerii stră-
ini despre cerințele existente impuse de BNM
și să solicite un pachet complet de documen-
te care să dezvăluie identitatea beneficiarilor
efectivi, pentru a evita întârzierea plăților.
Guvernul Republicii Moldova, BNM, Serviciul de
luptă împotriva spălării banilor etc., împreună
cu sectorul privat, trebuie să înceapă să dezvol-
te modalități legale de protejare a rezidenților
moldoveni de impactul negativ al sancțiunilor
pentru a minimiza riscurile altor sancțiuni.
Experiența țărilor cu instituții mai mature arată
că cea mai sigură strategie de a face afaceri în
aceste condiții este:
respectarea cu bună știință a tuturor
prescripțiilor, interdicțiilor și restricții-
lor;
verificarea contrapartidelor, a persoa-
nelor autorizate să semneze contracte;
obținerea de asigurări de la contrapar-
tide că acestea n-au încălcat restricțiile
impuse de sancțiuni;
indicarea în contracte a unor clause
explicite privind împrejurările de for-
ță majoră acceptate de părți și conse-
cințele aplicabile relațiilor dintre părți
atunci când aceasta se vor produce.
Aderarea parțială a Moldovei la sancțiunile
internaționale aplicate în sectorul bancar și
financiar înseamnă că băncile sunt obligate
să respecte toate politicile și restricțiile stabi-
lite de sistemele internaționale de plăți. Astfel,
din punct de vedere financiar și bancar, sunt
respectate toate aceste interdicții, inclusiv re-
stricțiile aplicate de sistemele SWIFT sau Visa/
MasterCard.
Mai mult, având în vedere că majoritatea băn-
cilor comerciale din Moldova fac parte din gru-
puri financiare internaționale, acestea sunt
obligate să respecte politicile și regulile apro-
bate la nivel de grup, inclusiv cele legate de
respectarea restricțiilor impuse prin sancțiuni.
Băncile locale au început să aplice un sistem
mult mai riguros de verificare în ceea ce pri-
vește transferurile internaționale către clienți
locali. În practică, acest sistem de verificare se
aplică nu numai transferurilor din Rusia și Bela-
rus, dar și altor transferuri, inclusiv din statele
membre ale UE, atunci când plătitorul interna-
țional nu este cunoscut de banca locală.
Deși nicio măsură luata nu poate garanta pro-
tecția împotriva comportamentului neloail al
Efectul sancțiunilor impuse Federației Ruse asupra IMM-urilor din Moldova și regiunea transnistreană
partenerului de afaceri și împotriva riscului im-
punerii unor sancțiuni secundare, la stabilirea
penalității, BNM sau alt organism autorizat va
lua in considerare existența politicilor inter-
ne relevante și a procedurilor de conformare
pentru a minimiza riscurile de sancționare. Din
punct de vedere practic, sistemul de verificare
utilizat în prezent de băncile moldovenești pre-
supune solicitarea de informații și documente
suplimentare de la destinatarul transferului cu
privire la beneficiarul final al plătitorului inter-
național. Potrivit opiniei reprezentanților BNM,
acest lucru se face pentru a verifica și confirma
că nici plătitorul, nici beneficiarul său efectiv
nu sunt incluși în lista de sancțiuni aprobată de
Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii
sau alte state. În ciuda faptului că aceste solici-
tări măresc timpul de procesare a transferurilor
din străinătate în conturile companiilor locale,
respectarea acestor cerințe reduce consecin-
țele riscurilor de a fi sancționați. Astfel, efectul
acestor sancțiuni afectează în mod direct atât
sistemul bancar al Moldovei, cât și afacerile
locale, inclusiv companiile transnistrene, care
utilizează transferuri bancare internaționale.
Este necesară perfecționarea mecanismului
de verificare a sancţiunilor şi de monitorizare
a tranzacţiilor care reglementează activitatea
economică externă a companiilor din Trans-
nistria prin intermediul băncilor moldoveneşti.
Funcționalitatea mecanismului poate fi îm-
bunătățită prin stimularea utilizării serviciilor
băncilor licențiate din Moldova de companiile
din Transnistria, care reduc costurile de tran-
zacție, în timp ce le demotivează să utilizeze
tranzacțiile cu ocolirea sistemului de verificare
a sancțiunilor.
În Moldova nu există un organism de regle-
mentare care să coordoneze activitatea antre-
prenorială. În contextul crizei create de pan-
demie și al consecințelor dramatice ale bloca-
jului pentru IMM-uri, necesitatea unui birou
al Ombudsmanului a devenit și mai urgentă.
Legea cu privire la avocatul în afaceri/avocatul
17
antreprenorilor, care trebuia să intre în vigoare
la începutul anului 2021, nu a primit acoperire
bugetară, fiind înghețat procesul de punere în
aplicare a legii. În contextul războiului din regi-
une, legea trebuie completată și adaptată noi-
lor realități. Numirea unui coordonator național
de monitorizare și consiliere privind politica de
sancțiuni este primul pas în această direcție.
Sancțiunile afectează și companiile moldove-
nești. Una dintre modalitățile prin care se poate
întâmpla acest lucru este controlul operațiunilor
de export-import, interzicând importul și expor-
tul anumitor mărfuri, dar și servicii. Totodată,
dependența de resursele energetice rusești și
imposibilitatea de a estima prețul pentru aceste
resurse scad competitivitatea companiilor loca-
le, în special, a celor din sectorul de prelucrare.
În urma discuțiilor cu reprezentații companiilor
și ai asociațiilor de business din Moldova am
constatat o serie de probleme cu care se con-
fruntă agenții economici din cauza războiului,
dar și a sancțiunilor impuse Rusiei:
↘ în mare parte, contractele de reasigurare
a aeronavelor moldovenești, dar și a ce-
lor din domeniul agricol sunt reasigurate
în Rusia. În cazul în care riscul asigurat
s-ar produce, iar companiile de reasigu-
rare din Rusia ar recunoaște dauna și ar
încerca să facă achitarea către compania
asigurată, atunci aceasta nu va avea po-
sibilitate să primească plata. În această
situație este important de identificat so-
luții legale de comun acord cu instituțiile
statului, luând în considerare ca, practic,
18 Efectul sancțiunilor impuse Federației Ruse asupra IMM-urilor din Moldova și regiunea transnistreană
toate aeronavele sub pavilionul Republi-
cii Moldova sunt reasigurate în Rusia;
↘ companiile din Transnistria care au un re-
gim special, dar și cele din Moldova care
au relații comerciale cu companii din Ru-
sia din sectorul metalelor pot folosi Mol-
dova pentru a face reexportul produselor
introduse în lista de sancțiuni, l eludând
în acest mod sancțiunile. Este important
de elaborat un cadru juridic de identifi-
care și contracarare a operațiunilor sus-
picioase care ar putea eluda sancțiunile
prin intermediul Moldovei;
↘ importul de inputuri în agricultură, în
special, a fertilizanților în baza contracte-
lor de import, pentru care plata trebuia
făcută cu o vacanță de plată, iar impune-
rea sancțiunilor în domeniul bancar face
imposibilă achitarea conform contractu-
lui, pune în dificultate companiile vizate.
Pe de altă parte, exportul produselor deja
importate poate fi tratat ca reexport, iar
compania să nimerească în lista de sanc-
țiuni;
↘ transparența scăzută sau uneori insufi-
cientă în cazul achizițiilor publice ce vi-
zează sectoarele de importanță pentru
securitatea statului, precum achiziția
lucrărilor de modernizare a blocului de
producere a energiei electrice de la Ter-
moelectrica, creează riscuri pentru secu-
ritatea statului. O soluție ar fi punerea în
aplicare a legii nr. 174/2021, dar și mo-
dificarea acesteia pentru a fi aplicabilă și
domeniului de achiziții publice.
Efectul sancțiunilor impuse
Federației Ruse asupra
IMM-urilor din Moldova
și regiunea transnistreană

Economie fără monopoluri, libertate fără privilegii

Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE)

Republica Moldova, mun. Chișinău, str. Pușkin, 45 B, MD-2005
office@cape-md.org
@CAPEMoldova
www.cape-md.org

Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE) este un centru analitic independent care are
misiunea de a susține dezvoltarea democrației și a economiei funcționale prin politici publice concentrate
pe dezvoltarea sectorului privat și stimularea inițiativei private.

Opiniile reflectate în prezentul raport aparțin autorului și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale
Centrului Internațional pentru Antreprenoriat Privat.