CONCURSUL JUDEȚEAN DE DEZBATERI ACADEMICE

„EU aleg EUropa!”

Concursul județean de dezbateri academice „EU aleg Europa!” în format WS se
adresează elevilor de liceu și studenților din județul Bacău care doresc să îşi valorifice
abilităţile de argumentare și dezbatere pe teme majore de discuție la nivelul Uniunii
Europene.
Concursul este organizat de centrul EUROPE DIRECT Bacău (având ca structură-
gazdă Universitatea „Vasile Alecsandri din Bacău în parteneriat cu Municipiul Bacău) în
colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Bacău.

1. Obiectivul general al prezentului proiect este organizarea concursului de

dezbateri academice „EU aleg EUropa!” adresat elevilor de liceu din județul
Bacău.

2. Obiectivul specific a) organizarea a trei faze de concurs eliminatorii prin metoda

de dezbateri a lui Karl Popper, pentru minimum două echipe din fiecare liceu
înscris, a câte 3 elevi și un profesor coordonator.
Obiectivul specific b) este informarea și conștientizarea elevilor și cadrelor
didactice cu privire la teme actuale de importanță majoră pentru cetățenii europeni.

Format: dezbateri academice pe parcursul cărora participanții au posibilitatea de

a interacţiona prin schimburi de întrebări sau prin intervenţii punctuale, prin metoda de
dezbateri WS

3. Public țintă:
Pot participa la concursul de dezbateri „EU aleg EUropa!” elevi de liceu din
județul Bacău (din clasele a XI-a şi a XII-a, care au vârsta minimă de 17 ani) sau
studenți băcăuani (cu vârsta între 18-21 de ani). Înscrierea se face de către
profesorii coordonatori, pe linkul https://forms.gle/RCTtUJ994rEpdBhM9.

4. Organizare: Concursul va fi organizat în 3 etape:

a. Etapa pe liceu – implică participarea în concurs a minim 2 echipe a câte 3 elevi și 1
profesor coordonatori, timp de minimum oră, în prezența elevilor susținători, invitaților,
conducerii liceului/colegiului, altor profesori, etc.. Moțiunea de dezbatere propusă la
această etapă este: AP crede că viitorul agriculturii europene depinde de
tranziția verde colectivă a Europei.

b. Etapa zonală - echipele câștigătoare de la faza locală se califica la faza zonală

care se va desfășura după cum urmează:
- Zona Bacău – la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, echipele
câștigătoare din localitățile Bacău, Buhuși, Podul Turcului;
 - Zona Valea Trotușului-Comănești – la un colegiu din zonă, cu participarea
echipelor câștigătoare din localitățile Moinești, Comănești, Dărmănești, Tg.
Ocna și Onești;

- Pentru etapa zonală, moțiunea de dezbatere rămâne cea de la faza locală: AP

crede că viitorul agriculturii europene depinde de tranziția verde colectivă
a Europei.

c. Etapa finală – echipa câștigătoare din fiecare zonă se va califica la etapa finală
care se va desfășura la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău.
Moțiunea de dezbatere propusă pentru această etapă este: AP crede că viitorul
Uniunii Europene depinde de răspunsul comun al provocările de mediu,
digitale, socioeconomice și geopolitice.
5. Calendar estimativ:
• 8 februarie 2024 – lansarea concursului;
• 9-29 februarie 2024 – înscrierea echipelor la concurs;
• 21 februarie 2024 – training online pentru elevii inscrisi/interesati să se
inscrie/inscriși în concurs;
• 22 februarie 2024 – training pentru coordonatorii echipelor înscrise în concurs
(în special pentru profesorii care au mai puțină experiență în dezbateri
academice);
• 18-31 martie 2024 – desfășurarea fazei locale (la nivel de liceu), conform unui
calendar stabilit împreună cu profesorii coordonatori;
• 6-20 aprilie 2024 – desfăşurarea fazelor zonale Bacău si Valea Trotușului-
Comănești;
• 9 mai 2024 – desfăşurarea fazei finale a concursului (la Universitatea „Vasile
Alecsandri” din Bacău).

6. Rezultate:
- Participarea liceelor din județul Bacău, cu minimum 25 elevi susținători din
clasele a XI-XII-a/etapa locală;
- Organizarea etapei zonale în prezenta a minimum 50 de susținători pentru
fiecare zonă;
- Dezbaterea finală în prezenta a minimum 100 de susținători, invitați, presa,
autorități publice, ONG-uri;
- Premierea echipelor câștigătoare la faza locală și zonală (la finala de pe 9 mai);
- Premierea echipei câștigătoare la faza finală cu o vizită de documentare la
Parlamentul European, în perioada august-septembrie 2024.
 FORMATUL WORLD SCHOOLS (World Schools Style- WSS)

Este recomandat claselor a XI-a şi a XII-a, deoarece pune accent pe retorică şi pe

capacitatea de a utiliza cultura generală deja formată.

În WS, se confruntă două echipe formate din câte trei membri. Echipele se numesc
formal Guvern (G) şi Opoziţie (O), echipa guvernului având ca sarcină susţinerea
moţiunii, iar echipa opoziţiei având ca sarcină negarea moţiunii. Nu există timp special
dedicat interacţiunii dintre membrii celor două echipe, ci există posibilitatea solicitării unor
chestionări (intervenţii) în timpul discursurilor.
După ce fiecare vorbitor a vorbit o dată, al doilea sau primul vorbitor al fiecarei
tabere prezintă un discurs de răspuns (sumativ), cu discursul Opoziţiei primul şi cel al
Guvernului al doilea. Ordinea acestor discursuri este astfel încât echipa Guvernului, cea
care propune o schimbare, are ultimul cuvânt.

Structura unei dezbateri în World Schools (WS) este:

G1 – discursul primului vorbitor al echipei Guvernului (5 minute)

O1 – discursul primului vorbitor al echipei Opoziţiei (5 minute)
G2 – discursul celui de-al doilea vorbitor al echipei Guvernului (5 minute)
O2 – discursul celui de-al doilea vorbitor al echipei Opoziţiei (5 minute)
G3 – discursul celui de-al treilea vorbitor al echipei Guvernului (5 minute)
O3 – discursul celui de-al treilea vorbitor al echipei Opoziţiei (6 minute)
OS – discursul sumativ al echipei Opoziţiei-Reply (3 minute)
GS – discursul sumativ al echipei Guvernului – Reply (3 minute)

Roluri ale vorbitorilor:

G1 – salută, prezintă echipa şi enunţă moţiunea

- stabileşte aria de dezbatere; definirea se face în concordanţă cu sensul de bază
al moţiunii date;
- prezinte cazul echipei sale, incepând cu valoarea centrală /filosofia cazului
exprimată explicit sau implicit;
- să anunţe structura cazului (case division) respectiv, împărţirea argumentelor pe
membrii echipei (case division)
- să prezinte partea sa de caz;
- prezintă concluziile.
O1 – salută, prezintă echipa;
- răspunde, dacă este cazul, interpretărilor moţiunii;
- explică deosebirile fundamentale între cazul guvernului si cazul opoziţiei;
- prezintă o contrafilosofie/o valoare a cazului propriu;
- anunţă împărţirea argumentelor ( două-trei);
- prezintă partea sa de caz (unul-două argumente);
- trage concluzii.
 G2 - răspunde atacurilor opoziţiei, refăcând argumentele atacate ( cu material nou);
- contraargumentează toate argumentele opoziţiei;
- prezintă partea sa de caz (unul-două argumente);
- prezintă concluzii ;

O2 - contraargumentează argumentele refăcute de G2;

- atacă partea de caz prezentată de G2;
- reface argumentele opoziţiei contraargumentate de G2 ( cu material nou);
- prezinză concluzii.

G3 - răspunde tuturor atacurilor opoziţiei, mai ales celor ale lui O2;
- resusţine toate argumentele guvernului;
- contraargumrntează toate argumentele opoziţiei;
- trage concluzii.
O3 - răspunde vorbitorului 3 al guvernului, resusţinând cazul opoziţiei;
- contraargumentează toate argumentele guvernului;
- trage concluzii.

Discursurile Reply
Concluzionează dezbaterea din punctul de vedere al propriei echipe și evidențiază de ce
echipa sa ar trebui să câștige dezbaterea. Nu pot aduce noi argumente, doar exemple
noi. Nu se acceptă/nu se fac puncte de intervenție. Discursurile Reply pot fi susținute
numai de vorbitorii 1 sau 2 ai echipelor. Primul Reply este al Opoziției, al doilea al
Guvernului.
OS - prezintă concluziile dezbaterii din punctul de vedere al opozitiei
- evidentiază cele mai importante puncte de discutie şi arată de ce le-a câştigat;
(asemănător ariilor de conflict)
GS - prezintă concluziile dezbaterii din punctul de vedere al guvernului ;
- evidenţiază cele mai importante puncte de discuţie şi arată de ce le-a câştigat.

Se acordă 1 minut timp de gândire între discursuri. Este decizia directorului de turneu
daca se stabileste timpul de gandire de 2 minute. Orice depășire a timpului de discurs cu
mai mult de 20 de secunde va fi penalizată, prin acordarea unui punctaj mai mic
vorbitorului.

Intervenţiile reprezintă posibilitatea de a adresa o întrebare punctuală, de a face o

clarificare, de a exprima o idee sau de a prezenta un exemplu. Nicio intervenţie nu trebuie
să depăşească 15-20 de secunde, deci trebuie să fie scurtă şi la obiect. Orice membru al
unei echipe poate adresa intervenţii în timpul oricărui discurs constructiv al echipei
adverse, mai puţin în timpul ultimelor două discursuri sumative. Primul şi ultimul minut al
discursurilor constructive reprezintă un timp protejat şi de aceea nu se solicită intervenţii
decât în afara acestui timp.
În fiecare discurs este recomandat să fie acceptate două-trei intervenţii, desigur,
ţinând cont de numărul de intervenţii cerute. Pe de altă parte, orice membru al echipei
adverse vorbitorului ar trebui să adreseze trei- patru intervenţii. Prea puţine intervenţii
arată pasivitate, iar prea multe ar duce la « hărţuirea » vorbitorului. Ambele sunt
sancţionate. Între două intervenţii trebuie să existe minimum 30 de secunde.
Debaterul care doreste o intervenţie, se ridică şi spune „Intervenţie, vă rog! sau
„Clarificare!” sau „Intervenţie!”. Dacă i se face semn că este refuzat, debaterul trebuie să
se aşeze. De asemenea, este recomandat ca intervenţiile să fie respinse sau acceptate
într-un mod politicos, prin formule de tipul: „Vă rog… „Poftiţi…” pentru a accepta sau „Nu,
mulţumesc !... ” Unii fac doar un simplu gest, pentru a nu-şi întrerupe discursul. Nu se
recomandă ca un vorbitor să-şi întrerupă o idee pentru a răspunde la o intervenţie. E bine
să fie acceptată intervenţia la sfârşitul unei idei, argument.

Construcția cazului
„
definiții (trebuie să contribuie la explicarea semnificației moțiunii), Status-quo (informații
referitoare la contextul în care se desfășoară moțiunea, obiectiv pentru ambele echipe),
Filosofia cazului (abordarea și obiectivul pe care echipa își propune să le demonstreze
de-a lungul dezbaterii), Structura Cazului (ariile mari pe cadrul cărora o echipă își
elaborează argumentele. Structura cazului trebuie anunțată de la primul vorbitor și
respectată de-a lungul dezbaterii) și Argumentele. Cazul trebuie împărțit în așa fel încât
liniile mari de acțiune să fie clare încă de la primul discurs.

Moţiunile propuse spre dezbaterea WS au următoarea formă:

Acest Parlament ar reintroduce uniformele la liceu.
Acest Parlament crede că protectia mediului este mai importantă decât dezvoltarea
economică.
Acest Parlament ar privatiza sistemul de sănătate.
Acest Parlament ar privatiza sistemul de învăţământ.
Acest Parlament ar interzice vânzarea alcoolului.
Acest Parlament ar cenzura internetul.
Acest Parlament ar interzice orice formă de pedeapsă corporală aplicată copiilor.
Acest Parlament ar desfiinţa grădinile zoologice.
Acest Parlament ar modifica modul de reprezentare a ţărilor în ONU.
Acest Parlament crede că identitatea naţională este ameninţată de globalizare.

Evaluarea unei dezbateri se numeşte arbitraj şi este realizat de profesor, dar şi

ceilalţi elevi consemnează dezbaterea în vedera realizării evaluării dezbaterii.
Dezbaterea este consemnată pe o foaie A3, împărţită în 8 coloane, câte discursuri sunt
Evaluarea unei dezbateri se numeşte arbitraj şi este realizat de profesor, dar şi
ceilalţi elevi consemnează dezbaterea în vedera realizării evaluării dezbaterii.
Arbitrul trebuie să fie obiectiv, să nu ia decizia în funcţie de preferiţele şi opiniile
sale, dar nu este “ tabula rasa “. Ca punct de start el nu are nicio opinie despre moţiunea
dezbătută.
 Statutul arbitrului în WSS:
a. Arbitrul poate evalua dacă un argument este slab sau puternic;
b. Arbitrul nu este părtinitor unei poziţii pe care o susţine personal;
c. Arbitrul nu are dreptul să ţină cont de informaţii de specialitate pe care le are;
d. Arbitrul are nu ia în consideraţie exemple sau informaţii care nu sunt adevarate, iar
acest lucru poate fi considerat notoriu la nivel mondial.
e. Arbitrul trebuie să fie obiectiv.
Arbitrul puncteaza pe o scala de la 60 la 80 (teoretic de la 1 la 100), fiecare vorbitor
constructiv si pe o scale de la 30 la 40 (teoretic de la 1 la 50) fiecare vorbitor conclusiv.
De obicei, nu se acorda punctaje sub 61-62 si nici peste 74-75.

Criteriile de evaluare:
In formatul WS exista 3 criterii după care sunt punctaţi vorbitorii şi după care se
câştigă sau pierde o dezbatere: stil (40 de puncte), conţinut (40 de puncte), strategie
(20 de puncte).

Stil : Claritarea limbajului, corectitudinea, limbaj nonverbal, limbaj paraverbal

Conținut : afirmatii introductive, explicație, exemple, impact
Strategie : structura discursului (inceput, cuprins, incheiere), incadrarea în timp

Standardul de punctare in formatul World Schools:

Discursurile Constructive:

Standard Total Stil Continut Strategie

(100) (40) (40) (20)
Exceptional 80 32 32 16
Excelent 76-79 31 31 15-16
Remarcabil 74-75 30 30 15
Foarte Bine 71-73 29 29 14-15
Bine 70 28 28 14
Satisfacator 67-69 27 27 13-14
Competent 65-66 26 26 13
La limita 61-64 25 25 12-13
Lasa de dorit 60 24 24 12
 Discursurile Conclusive:

Standard Total Stil Continut Strategie

(50) (20) (20) (10)
Exceptional 40 16 16 8
Foate bine/Exclelent 36-39 15 15 7.5
Bine 35 14 14 7
La limita/satisfacator 31-34 13 13 6.5
Lasa de dorit 30 12 12 6

a. Conţinut (40 de puncte):

Conţinutul reprezintă calitatea argumentelor folosite, precum şi calitatea

contraargumentelor, privită separat de calităţile oratorice. (ca şi cum ar fi citite de pe o
foaie)

Prin conţinut se evaluează calitatea raţionamentelor şi exemplelor, dar şi gradul de

complexitate al acestora (un argument simplist va fi, de regulă, punctat mai slab decat
un argument complex)

b. Stil (40 de puncte):

Arbitrii nu vor cauta vorbitori “cu stil”, ci mai degraba vor analiza “stilul de a vorbi”
al acestora. Stilul înglobează modul în care un debater vorbeşte (repede/rar, apasat/lin,
aprins/calm), felul de a folosi limbajul nonverbal şi paraverbal şi alte elemente ce ţin de
capacitatea de a captiva audienţa.

c. Strategia (20 de puncte):

Strategia implica doua aspecte:

1. Structura discursului
2. Intelegerea si aprecierea ariilor cheie ale dezbaterii si coeziunea argumentelor
În ceea ce priveşte structura, aceasta implică încadrarea în timpul alocat (6, respectiv 3
minute) şi acordarea unui timp corespunzator argumentelor prezentate, anunţarea
argumentelor, precum şi punctarea (numirea) argumentelor.
In ceea ce priveşte al doilea aspect, acesta implică identificarea argumentelor cheie ale
dezbaterii, precum şi menţinerea unei linii coerente între argumentele unei echipe.
E important ca strategia să nu fie confundată cu conţinutul. Spre exemplu, dacă într-o
dezbatere, un vorbitor al opoziţiei atacă toate argumentele cheie ale guvernului, dar face
acest lucru folosind contaargumente de un nivel calitativ foarte scăzut, atunci el va primi
un punctaj bun pe strategie şi unul slab pe conţinut.
Menţinerea proporţiei acestor trei categorii este foarte importantă.

Bibliografie selectivă
https://ardor.org.ro/resurse/
http://ardor.org.ro/wp-content/uploads/2016/05/Dezbatere-Oratorie-si-Retorica-
online.pdf
https://www.youtube.com/watch?v=vcmXI-CR60M
https://www.youtube.com/watch?v=sUmMJGfqcB4
https://www.youtube.com/watch?v=c-rudgCSCZY
http://www.mediensis.ro/mediensisdebate/wpcontent/uploads/2014/03/Regulament_de_
dezbateri_WS_Tinerii_Dezbat.pdf