Teoria generală a dreptului

-Seminar nr. 2-

I. Recapitulare

1. Completați punctele din afirmațiile de mai jos cu informațiile obținute din

capitolul „Încadrarea TGD în cadrul științelor juridice”:
a) Știința este un sistem de cunoștințe despre natură, ......................... și
gândire.
b) Cunoștințele sunt obținute prin metode corepsunzătoare, fiind exprimate în
concepte, categorii, ...................... și noțiuni.
c) Dreptul constituțional, dreptul civil, dreptul dministrativ, dreptul penal
sunt.......................... de drept.
d) Obiectul de studiu al Teoriei generale a dreptului este reprezentat de
.................. și .................... .
2. Alegeți varianta corectă:
A. Sistemul științei dreptului este alcătuit din următoarele părți:
a) Doar din teoria generală a dreptului;
b) Din științele juridice de ramură și din științe ajutătoare, în mod
exclusiv;
c) Din științele juridice istorice, din științele juridice de ramură și din
științele juridice participative.
B. Clasificarea trihotomică a științei este următoarea:
a) Științe ale naturii, științe despre societate, științe despre gândire;
b) Științe despre societate, științe politice, științe despre gândire;
c) Științe politice, științe juridice și științe ale naturii.
C. Științele juridice de ramură:
a) Studiază fenomene juridice particulare- ramurile dreptului
b) Nu fac parte din sistemul științelor juridice;
c) Sunt, de exemplu, dreptul civil, criminalistica sau dreptul penal.

3. Comentați următoarele afirmații:

a) „Juriștii nu-și mai pot permite luxul abordărilor realizate doar din
perspective strict locale”. (N. Popa)
b) „Dacă justiția este descrisă ca fiind legată la ochi este pentru că ea judecă
cauzele și nu oamenii, și nu deoarece prima înzestrare a unui arbitru este
lipsa de discernământ”. (Ch. Wagner)
c) „Dreptul poate fi conceput precum o armonizare a libertăţilor de acţiune
morală a fiecăruia, fiind orientat spre morală şi având ca scop însăşi
moralitatea”. (M. Djuvara)
d) „Numai neștiutorii pot fi apți de a împărți dreptatea neprihănită”. (Mark
Twain)
 4. Identificați înțelesul fiecărei expresii juridice de mai jos

a) Accessorium sequitur principale

b) Per a contrario
c) Error communis facit ius
d) inter vivos
e) lato sensu
f) nemo censetur ignorare legem

II. Metodologia juridică – scurtă introducere

Definiție: Metoda reprezintă un mijloc eficace al gândirii. Cuvântul metodă provine de

la grecescul methodos-cale, drum, dar și mod de expunere.
Ce reprezintă metodologia juridică?
Metodologia juridică reprezintă acea știință despre știința dreptului: ni se arată cum
lucrează omul de știință, regulile pe care le respectă etc. Este acea disciplină care se preocupă
de problemele logice, de problemele aflării adevărului în știința dreptului.
Conținutul metodologiei juridice? – principii, norme sau criterii metodologice
Obiectul metodologiei juridice? – nu este format din metodele de cercetare juridică, ci din
raporturile dintre metode.
! Trebuie combătut extremismul metodologic și clasamentul valoric al metodelor.