Ghid pentru o

acvacultură
sustenabilă

Project N°: COLL-CT-2006-030384

Sixth Framework Programme Abordare integrată pentru o acvacultură de

apă dulce sustenabilă şi sănătoasă
 MANUAL SUSTAINAQUA

Lista abrevierilor folosite în manual 4

Prefa ă 5
1. SustainAqua – Introducere 7
2. Sustenabilitatea în acvacultură 9
3. Tehnologia 'i produc ia principalelor tipuri de acvacultură de apă dulce din Europa 15
3.1. Fermele cu bazine piscicole 15
3.2. Sisteme de acvacultură tip flow through 16
3.3. Sisteme de acvacultură cu recirculare 16
3.4. Culturi cu viviere flotabile în lacuri $i râuri 17
4. Cadrul legislativ 'i administra ia în acvacultura de apă dulce europeană 18
4.1. Politicile comune de pescuit (CFP) $i documente asociate 19
4.2. Politicile de mediu ce au un impact major asupra dezvoltării acvaculturii 22
5. Calitatea produsului 'i diversificarea – oportunită i de pia ă ale acvacultorilor pentru pe'tele 'i
produsele lor secundare 26
5.1. Calitatea produsului – cazul polonez 26
5.2. Recoltele din terenurile umede pentru industria energiei bio (energiei regenerabile) – cazul maghiar 27
5.3. Plantele de hidrocultură $i fructele tropicale pentru industria cosmetică 28
6. Tratarea apei în sistemele de acvacultură intensive prin terenuri umede 'i bazine piscicole
extensive/ Studiul de caz din Ungaria 30
6.1. Terenurile umede artificiale ca metodă sustenabilă pentru tratarea deversărilor din acvacultură $i
produc0ia de recolte valoroase (loca0ie – fermă de somn african) 30
6.2. Dintr un studiu de caz de la o ferma piscicolă: Cum să tratezi deversările unei ferme de somni? 35
6.3. Combinarea sistemelor intensiv $i extensiv în acvacultura pentru folosirea apei $i nutrien0ilor (Loca0ii
intensiv extensive) 40
6.4. De la un studiu de caz la o fermă piscicolă: Schi0area unui sistem combinat teoretic 45
7. Produc ie naturală îmbunătă ită în hele'teele extensive– Studiu de caz din Polonia 48
7.1. Noi specii $i metode în cultura de pe$te în hele$teu: Modulul POLICULTURA 48
7.2. Recomandări practice $i concluzii pentru popularea cu polyodon în policultura de hele$teu 54
7.3. Folosirea de nutrien0i din de$eurile agricole cultura piscicolă de hele$teu: Modulul CASCADE în
Polonia 57
7.4. De la un studiu de caz la o ferma piscicolă: Proiectarea unui modul în cascadă 62
8. Noi metode în fermele de păstrăv pentru a reduce efluen ii din fermă/ Studiul de caz din
Danemarca 65
8.1. Introducere – Descrierea generală a studiului de caz 65
8.2. Hrana $i hrănirea Impactul de mediu din fermele model de păstrăv 67
8.3. Consumul de energie în fermele de păstrăv model 69
8.4. Cultivarea platelor de hele$teu în lagunele din fermele model 72
8.5. Cultivarea de specii de pe$te alternative în lagunele din fermele model 73
8.6. Sumar – Factori de succes $i constrângeri 74
8.7. De la un studiu de caz la o fermă piscicolă: cum să administrezi o fermă de păstrăv model care
produce 500 t pe$te pe an (Ferma de păstrăv model Ejstrupholm) 75
9. Cre'terea de Tilapia în sistemele de acvacultură cu recirculare (RAS) – Studiul de caz din Olanda77
9.1. Modul – Reactorul de denitrificare a îngră$ământului natural Manure Denitrifying Reactor (MDR) 77
9.2. De la un studiu de caz la o fermă piscicolă: Integrarea unui USB MDR de denitrificare într un sistem
RAS de tilapia de 100 MT 81
9.3. Modul –Sistem de filtrare pe bază de alge Periphyton Turf Scrubber (PTS) 100
9.4. De la un studiu de caz la o fermă piscicolă: Cum se administrează un hele$teu model ce produce 5
tone metrice de pe$te pe an cu modulul PTS 101
10. Produc ia în policultură tropicală cu conceptul integrat ,,Tropenhaus” – Studiul de caz din
Elve ia 103

2/118
 MANUAL SUSTAINAQUA

10.1. Introducere – Conceptul general al Tropenhaus în Elve0ia 103

10.2. Integrarea crustaceelor în produc0ia de tilapia $i hrănirea pe$tilor din plante tropicale 104
10.3. Filtrul acvaponic pentru apă caldă într un sistem de policultură ,, tropical" 106
10.4. De la un studiu de caz la o fermă piscicolă: Designul sistemului de filtrare acvaponic cu apă caldă în
Tropenhaus Wolhusen 109
Referin e 'i recomandări pentru lecturi suplimentare 113
Informa0ii despre proiectul SustainAqua 113
Sustenabilitatea în acvacultură 113
Lecturi recomandate depre terenurile umede artificiale $i sistemele integrate intensiv extensive 114
Lecturi recomandate despre policultura de hele$teu $i sistemul în cascadă 114
Lecturi recomandate despre fermele de păstrăv model 114
Lecturi recomandate despre metode noi în RAS 115
Lecturi recomandate legate de proiectul Tropenhaus 115
Autorii manualului 117
Mul umiri 118

3/118
 MANUAL SUSTAINAQUA

Lista abrevierilor folosite în manual

ADC: Apparent Digestibilty Coefficient (Proportion of the nutrient digested in relation to the amount
consumed)* Coeficient de digestibilitate aparentă
BOD: Biological Oxygen Demand during 5 days (Easy Degradable Organic Matter) – Consumul Biologic de
Oxigen în 5 zile (substan4ă organică u5or degradabilă)
COD: Chemical Oxygen Demand (Total Organic Matter) incl. BOD – Consumul Chimic de Oxigen (substan4ă
organică totală, inclusiv BOD)
CO2 : Carbondioxide – Bioxid de carbon
FCR: Feed Conversion Ratio (kg feed/kg body mass gain) – Rata de conversie a hranei (kg hrană/kg spor)
N: Nitrogen * Azot
NFE: Azot Free Extracts (Carbohydrates) – Compu5i fără azot (Carbohidra4i)
NO3* : Nitrate – Nitra4i
NO2*: Nitrite – Nitri4i
O2: Oxygen – Oxigen
P: Phosphorus – Fosfor
SGR: Specific Growth Rate (% body mass gain/day) – Cre5tere specifică (% spor corporal / zi)
CBA: Cost Benefit Analysis used for economic investigation of the investments – analiza cost*beneficiu
folosită pentru analize economice ale investi4iei
RT: hydraulic retention time [h] – Timp de re4inere hidraulică
q: water flow, measured in [m3/h, m3/d, l/s] – debit, măsurat în [m³/h, m³/zi, l/s]
DM: dry matter – substan4ă uscată

4/118
 MANUAL SUSTAINAQUA

Prefa ă

În întreaga lume, acvacultura se dezvoltă rapid datorită ac4iunii a doi factori importan4i: cererea în continuă
cre5tere de fructe de mare si rezervelor scăzute de pe5te din oceanele lumii. Pentru a evita gre5elile făcute
în sectorul de agricultură 5i pescuit european, fermierii preocupa4i de acvacultură trebuie sa fie preocupa4i în
mod egal de siguran4a mediului, viabilitatea economică 5i dezvoltarea acceptatabilă din punct de vedere
social, acestea fiind principiile sustenabilită4ii, în dezvoltarea lor prezentă 5i viitoare.
De fapt, fiecare fermier din acvacultură, chiar dacă produce pe5te în RAS (sisteme de acvacultură cu
recirculare) sau în bazine piscicole, î5i pune acelea5i întrebări. Cum să utilizeze nutrien4ii din hrană mai
eficient pentru a diminua costurile, pentru a atinge o productivitate ridicată 5i cum să aibă mai pu4ini nutrien4i
în apa uzată? Cum să îmbunătă4ească tratamentul apei reziduale 5i să reducă deversarea pentru a diminua
taxele pe poluare impuse de autorită4i? Cum să îndeplinească toate cerin4ele 5i limitările legale, cum să
dovedească consumatorilor că produsele de cultură sunt de cea mai înaltă calitate 5i produse într*un mod
armonios cu mediul înconjurător? Cum să rezulte totu5i suficiente venituri pentru a asigura traiul fermierului
5i slujbele angaja4ilor?
Proiectul UE numit SustainAqua î5i doreste să răspundă la câteva dintre aceste întrebări. Prin acest proiect
se dore5te ca industria europeană de acvacultura de apa dulce să devină cu adevarat sustenabilă prin
îmbunătă4irea metodelor de produc4ie, cercetarea unor poten4iale aplica4ii pe pia4ă 5i cre5terea calită4ii
produsului. SustainAqua a realizat cinci studii de caz diferite în Europa, reprezentând cele mai relevante
tipuri de acvacultură de apă dulce 5i specii de pe5te. Au fost testate variate tehnici pentru întărirea diferitelor
ferme de acvacultură din Europa, intr*un mod sustenabil, de la sistemele de bazine piscicole intensive 5i
semi*intensive care predomină în Europa Centrala 5i de Est, până la sistemele de acvacultura cu recirculare
intensive, a5a cum sunt utilizate ele în Europa de Nord 5i de Vest. Cele mai importante rezultate sunt
descrise în manualul SustainAqua.
Ca un prim pas, vom discuta despre conceptul de „sustenabilitate” 5i ce ar putea însemna acesta pentru
acvacultură. Vom prezenta indicatorii pentru sustenabilitate care au fost dezvolta4i pentru evaluarea studiilor
de caz SustainAqua. Tehnologiile diferite din acest sector – fermele în bazine piscicole, cele curgătoare sau
fermele de tip RAS – sunt prezentate pe scurt pentru o mai bună clasificare a modulelor următoare. După
cum se 5tie, munca fermierilor din acvacultură 5i dezvoltarea viitoare a fermelor lor sunt influen4ate în mare
măsura de reglementări na4ionale 5i europene diverse ce se aplică în acest sector. De aceea, se oferă 5i o
introducere în sistemul de reglementări europene. Un criteriu important in rezisten4a pe o pia4a cu o
competivitate în cre5tere este excelen4a, calitatea dovedită a pe5telui 5i utilizarea inovatoare a produselor
secundare rezultate din acvacultură. Un capitol din manual prezintă impactul unor sisteme diferite de cultură
asupra calită4ii produsului 5i poten4ialele aplica4ii pe pia4ă ale produselor secundare din acvacultură.
Partea centrală a manualului constă în descrierea unor module diferite cercetate în cele cinci studii de caz
SustainAqua. Zonele de bazine piscicole utilizate în mod tradi4ional din Europa Centrală sunt reprezentate
de studiile de caz din Ungaria 5i Polonia. În Ungaria, tratarea apei pentru produc4ia de pe5te în sistem
intensiv flow*through, este îmbunătă4ită prin constituirea de zone umede care ac4ionează ca filtre biologice.
În plus, sunt prezentate avantajele combinării acvaculturii intensive 5i extensive pentru folosirea eficientă a
apei 5i a nutrien4ilor. Studiul de caz din Polonia include acvacultura 5i cerin4ele unei ferme agricole moderne
cu un sistem de bazine piscicole în stil „cascadă” prin utilizarea de îngră5ământ animal în producerea de
plancton, ca 5i hrană pentru policulturile de crap. Cererea de crap în scădere din Europa de Est este
combătută prin introducerea polyodonului (Polydon spathula) ca o nouă specie în policultura tradi4ională
pentru a diversifica produc4ia de specii, pentru utilizarea eficientă a nutrien4ilor 5i pentru cre5terea
profitabilită4ii fermei.
În Danemarca 5i Olanda, au fost testate tehnicile pentru aplicarea sistemelor de recirculare exterioare 5i de
interior. În Danemarca, păstravul curcubeu este studiat la a5a*numitele ferme model, în scopul de a optimiza
managementul hranei 5i pentru a reduce impactul asupra mediului 5i costurile cu energia. Studiul de caz din
Olanda cuprinde produc4ia intensivă de tilapia în sistem RAS, folosind două module diferite cu un reactor de
denitrificare al îngră5ământului, sistem de filtrare pe bază de alge pentru a reduce risipa de apă, consumul
de energie 5i emisia de nutrien4i. Un caz unic în Europa, studiul de caz din Elve4ia completează acest proiect
prin cre5terea de tilapia 5i de fructe tropicale într* un sistem de sere policulturale, folosind în mod gratuit
surplusul de căldura pentru a demonstra că „de5eurile” pot fi folosite ca 5i resurse multifunc4ionale pentru a
produce pe5te 5i produse derivate într*un mod cât mai economic 5i ecologic.
Pentru a face rezultatele noastre stiin4ifice u5or de pus în practică de către fermieri, capitolul „De la un studiu
de caz la o fermă piscicolă” prezintă informa4ii la îndemână pentru implementarea modulelor, precedate de o
descriere generală, principiile sale, evaluarea indicatorilor SustainAqua, factorii săi de succes cât 5i
dificultă4ile 5i beneficiile.

5/118
 MANUAL SUSTAINAQUA

Acvacultura de apă dulce din Europa se află în a5teptarea unor vremuri pline de provocări 5i prive5te către
un viitor strălucit, daca vom continua să ne unim for4ele, cercetătorii pentru dezvoltarea continuă 5i industria
ce implementează metode 5i tehnologii pentru o agricultură sustenabilă, pentru o Comunitate Europeană
sustenabilă.

Dipl. Ing. Alexandra Oberdieck Prof. Dr. Johan Verreth

Bremerhaven, Germany, June 2009 Wageningen, Netherlands, June 2009
Coordonator SustainAqua Manager 5tiin4ific SustainAqua

6/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
1. SustainAqua – troducere

1. SustainAqua – Introducere

Fermierii europeni din piscicultura de apă dulce poartă o bătalie pe două fronturi: pe de o parte, datorită
extinderii procesului de globalizare, ei fiind for4ati să intre în competi4ie cu producători din 4ări cu costuri de
produc4ie mult mai reduse. Pe de cealaltă parte, trebuie să se conformeze cerin4elor stricte ale legisla4iei
na4ionale 5i europene cu privire la calitatea produsului, mediul înconjurător 5i sănatate. În plus, există
restric4ii legale cu privire la deversarea apelor reziduale, extragerea apei, folosirea de substan4e chimice 5i
modificări genetice. Succesul acvaculturii europene de apă dulce depinde în mare măsura de abilită4ile
fermierului de a face fa4ă acestor provocări.

Conceptul SustainAqua
SustainAqua este un proiect colectiv de cercetare, co*finan4at de Uniunea Europeană prin Sixth Framework
Programme cu scopul general de a face industria acvaculturii europeane mai sustenabilă 5i deci de a ajuta
fermierii să devină mai competitivi la nivel global. Obiectivul proiectului este de a extinde baza de cuno5tin4e
a fermierilor, învă4ându*i să:
• Să îmbunătă4ească metodele de produc4ie, eficien4a proceselor 5i profitabilitatea:
• Să cerceteze poten4ialele aplica4ii pe pia4ă a produselor secundare pentru industrii alternative, cum ar fi
industria energetică 5i cea a cosmeticelor:
• Să crească calitatea produsului (gust, valoare nutritivă) ca 5i instrumente de marketing pentru a dezvolta
gradul de acceptare al consumatorului pentru pe5tele provenit din fermele piscicole 5i să
îmbunătă4ească imaginea industriei de profil;
Prin concentrarea asupra produc4iei sustenabile din acvacultură, proiectul î5i propune să îmbunătă4ească
imaginea industriei 5i a produselor sale pentru consumatorii finali 5i poten4ialii clien4i. Proiectul va prezenta o
varietate de posibilită4i tehnologice 5i informa4ii despre cum se pot moderniza sisteme de acvacultură
conven4ionale. Noile tehnologii se presupune că au costuri semnificativ mai mici în ceea ce prive5te
construc4ia, între4inerea 5i cheltuielile de exploatare, decât sistemele conven4ionale, mai ales în tratarea apei
reziduale.

Studii de caz – cercetare aplicată

Pentru a atinge obiectivele generale, echipa a derulat cinci studii diferite de caz în Ungaria, Polonia, Olanda,
Danemarca 5i Elve4ia. Fiecare reprezintă unul dintre cele mai relevante tipuri de acvacultură de apă dulce
din Europa 5i specii de pe5te, păstrav, crap, tilapia 5i somn. Fiecare studiu de caz dezvoltă 5i cercetează
diferite solu4ii pentru optimizarea proceselor de produc4ie, îmbunătă4irea calită4ii 5i diversificarea produselor.
În detaliu, echipa de proiect va cerceta:
• Diferite tehnici pentru optimizarea managementului hranei, apei 5i energiei prin (i) Reducerea costurilor
cu energia prin cre5terea eficien4ei utilizării acesteia; (ii) Reducerea costurilor cu apele reziduale prin
scăderea volumului apei reziduale deversate; (iii) Reducerea costurilor cu hrana pe5tilor prin
eficientizarea utilizării nutrien4ilor; (iv) Reducerea costurilor cu for4a de muncă per produs;
• Diversificarea celor mai relevante sisteme de acvacultură de apă dulce din Europa,
• Gustul 5i valoarea nutritivă a pe5tilor produ5i în diferite sisteme de produc4ie,
• Compu5ii 5i valoarea economică a produselor secundare poten4iale,
Echipa inten4ionează să transfere principiile eficiente ale managementului nutrien4ilor în sistemele naturale,
în sistemele de acvacultură eficiente. Un exemplu este managementul eficient al nutrien4ilor. Pe lângă
produc4ia de pe5te, materialul organic va fi exploatat pe cât posibil pentru producerea de produse ce pot fi
pozi4ionate pe pia4ă ca macronevertebrate, alge sau plante pentru diferite aplica4ii industriale. Acest lan4 de
de nutrien4i optimizat reduce risipa, evită implementarea tratamentului costisitor al apelor reziduale 5i a
tehnologiilor de filtrare 5i reduce costurile. Aceste principii sunt testate în diferite sisteme, semi* intensive 5i
intensive.
În plus, având în vedere că „sănătatea” 5i „gustul” sunt cerin4e importante ale consumatorilor, echipa
dovede5te prin teste profesionale dacă optimizarea prevăzută va avea o influen4ă asupra calită4ii produselor
din pe5te.

Scurta introducere a celor cinci studii de caz

Studiul de caz din Ungaria se preocupă de somnul african 5i european, specii produse în bazine 5i în viviere
flotabile situate în bazine piscicole. S*a studiat de asemenea tratamentul apei rezultate în bazine piscicole
legate în serie, producând diferite specii de crap 5i culturi din soluri umede, cum ar fi salcia 5i trestia.
Acestea sunt cultivate ca 5i produse secundare care ac4ioneaza ca 5i sisteme de tratare a apelor reziduale
eficiente din punct de vedere al costurilor 5i bio. În plus, poten4ialul lor ca resursă regenerabilă pentru

7/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
1. SustainAqua – troducere

industria bioenergetică este studiat în prezent.

În Elvetia, tilapia este crescut într*un sistem de hidro*cultură cu plante tropicale cum ar fi bananul, mango 5i
guava ca 5i produse secundare. Sistemul de cre5tere “Tropenhaus Ruswil” este o policultură de 1500m² o
seră ce folose5te căldura excedentară de la o uzină de densificare a gazului natural ca 5i sursă de energie.
Studiul de caz vrea să dovedească că „reziduurile” pot fi folosite ca 5i resursă multifunctională într*un sistem
de policultură pentru a produce pe5te 5i produse secundare viabile din punct de vedere economic 5i
ecologic.
În studiul de caz din Polonia, crapul este produs în două module. Un scop este de a produce hrana din apa
reziduală folosind un sistem de bazine piscicole în „cascadă”, unde îngră5ământul organic agricol este folosit
pentru a cre5te pe5te 5i biomasa. Aceasta permite ca pe5tele să fie produs fără folosirea unor surse externe
de hrană. În plus, noi specii au fost introduse în policultura tradi4ională pentru a cre5te diversitatea
produselor 5i nivelul de profitabilitate al fermelor de crap.
Studiul de caz din Olanda se ocupă de produc4ia intensivă de tilapia în sisteme de acvacultură cu recirculare
(RAS) folosind două experimente diferite, cu un reactor de denitrificare pentru îngră5ământ, sistem de filtrare
pe bază de alge – alge de cultură 5i biomasă capabile să recupereze poluan4ii din apă. Scopul este să se
reducă consumul de apă la mai pu4in de 25 litri/ kg de hrană, de a reduce consumul de energie 5i emisia de
azot dizolvat 5i separat, fosfor, dioxid de carbon 5i materie organică.
În Danemarca păstravul curcubeu este studiat la opt ferme model în scopul de a optimiza hrănirea 5i
managementul fermei 5i de a reduce impactul asupra mediului 5i costurile cu energia. Fermele model
combină tehnologiile din fermele piscicole intensive cu recirculare cu tratamentul deversărilor în terenuri
umede pentru a ob4ine cre5terea substan4ială a produc4iei de pe5te, în timp ce se reduce sau chiar se
elimină impactul asupra mediului.

Importan a sustenabilită ii
Sustenabilitatea acvaculturii este crucială dacă industria nu va merge în direc4ia sectorului pisciculturii. În jur
de 75 de procente din cele mai valoroase resurse marine sunt ori exploatate până la limită sau chiar peste
aceasta. În acela5i timp, consumul mondial de pe5te a crescut de la 45 milioane de tone în 1973 la mai mult
de 130 de milioane în 2000, iar FAO estimează că 40 de milioane de tone de fructe de mare în plus vor fi
necesare până în 2030, doar pentru a men4ine nivelul actual de consum.
Pentru a putea sus4ine această cerere în continuă cre5tere pe termen lung, alternative sustenabile trebuie
dezvoltate. Cea mai promi4ătoare este industria acvaculturii. Cu o rată de cre5tere de 8% pe an din anii ’80,
acvacultura este probabil industria alimentară cu cea mai rapidă cre5tere, care de4ine astăzi aproape
jumătate din pe5tele consumat global, de la numai 9% în 1980.

Transferul de cuno'tin e
Proiectul SustainAqua cu modulele sale diferite AQUA+, oferă tehnici practice 5i informa4ii vaste despre cum
se modernizează diferite sisteme conven4ionale de acvacultură pentru a îmbunătă4ii profitabilitatea
procesului de produc4ie, protec4ia mediului, calitatea produsului 5i pentru a diversifica gama de produse.
Aceste op4iuni vor ajuta fermierii din acvacultură să se alinieze la legisla4ia na4ională 5i europeană curentă 5i
viitoare 5i să îndeplinească cerin4ele pentru viitoarele standarde de calitate sustenabile 5i Codurile de
Conduită * un mare avantaj pentru strategiile de publicitate ale fermierilor. Cele mai multe module ale
AQUA+ au mai mult decât o singură func4ie în acela5i timp, cum ar fi de exemplu tratarea apelor reziduale,
managementul eficient al nutrien4ilor 5i produc4ia de produse secundare eficiente din punct de vedere
economic. Prin diversificarea produselor, fermierii vor fi mai flexibili 5i mai pu4in sensibili la fluctua4iile pie4ei.
Know*how * ul generat de studiile de caz, va fi promovat prin 22 de seminarii de training pentru fermierii din
acvacultură din Austria, Danemarca, Germania, Ungaria, Polonia, Suedia, Spania 5i Turcia 5i prin două
seminarii de e*learning în perioada mai*iulie 2009. Activită4ile de training 5i informare includ acest manual de
instruire, SustainAqua*wiki 5i platforma de E*learning; ele prezintă beneficiile, riscurile 5i costurile, criteriile
pentru ob4inerea succesului precum 5i informa4ii tehnice despre diferitele moduluri de cercetare. Opt puncte
na4ionale de contact, coordonate de către responsabilii asocia4iei acvaculturii, vor servi ca 5i platforme de
consultan4ă pentru fermieri chiar 5i după finalizarea proiectului, oferind fermierilor acces la cuno5tintele
generate de proiecte. Cu ajutorul acestor instrumente, fermierii vor fi încuraja4i să restructureze par4ial sau
total procesul lor de produc4ie pentru a*l face mai sustenabil, mai eficient, cu beneficii economice 5i de mediu
pe termen lung.

8/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Sustenabilitatea în acvacultură

2. Sustenabilitatea în acvacultură

Termenii „sustenabilitate” sau „dezvoltare sustenabilă”, adeseori folosi4i ca simple expresii, au mult mai multe
de oferit. Sunt concepte ce garantează un mediu în care se poate trăi pentru to4i oamenii, pe termen lung,
cuprinzând cel pu4in trei componenete fundamentale ale dezvoltării sustenabile: păstrarea unui mediu
înconjurător func4ional, bunăstarea economică 5i egalitatea socială. În acela5i fel, 5i in acvacultură, pasul
spre sustenabilitate înseamnă nu numai atingerea obiectivelor de mediu, dar 5i oferirea de avantaje
economice clare pentru fermierii din domeniu, pe termen lung.
Oricum, termenul de ‘’sustenabilitate” este adeseori diluat 5i slăbit, fiind folosit de politicieni, antreprenori 5i
public în diferite ocazii, adeseori într*un sens fals 5i cu o definire incorectă, doar pentru a exploata sensul
pozitiv al cuvântului (a5a cum s*a întâmplat în cazul cuvintelor „bio” sau „eco” în anii 1990.
Următorul fragment va arăta contextul în care proiectul SustainAqua a fost dezvoltat 5i dus la bun sfâr5it,
prin oferirea unei perspective asupra trecutului 5i a defini4iei autentice a termenului de „sustenabilitate”,
asupra subiectului „sustenabilitate 5i acvacultură” 5i aplica4iilor sale în proiectul SustainAqua.

Introducere – Background/ ul conceptului de „sustenabilitate”

O origine importantă a conceptului de „sustenabilitate” sau „dezvoltare sustenabilă” este regasită în raportul
„Viitorul nostrum comun” ("Our Common Future"), mai cunoscut ca raportul Brundtland. Teza principală este
că dezvoltarea sustenabilă „întâlne5te nevoile prezentului fără a compromite posibilitatea genera4iilor viitoare
de a*5i împlini propriile nevoi”. Dezvoltarea sustenabilă (în agricultură, silvicultură, piscicultură) conservă
pământul, apa, plantele 5i resursele animale, nu degradează mediul înconjurător, este potrivită din punct de
vedere tehnic, viabilă din punct de vedere economic 5i acceptabilă social.
Dezvoltarea sustenabilă este bazată pe considera4ii pe termen lung, aceasta fiind o abordare integrantă, nu
sectorială. Termenul este de obicei prezentat pe trei dimensiuni: ecologică, economică 5i socială. Toate
dimensiunile au importan4ă egală 5i se influentează reciproc. Ele nu pot fi separate. În primul rând, acest
model cu cele trei dimensiuni de importan4ă egală a fost luat în considerare pentru îmbunătă4irea pozi4iei fa4ă
de îngrijorările produse de mediul înconjurător. Oricum, de atunci, gândirea dependen4ei fiecărei dimensiuni
de celelalte, a fost criticată pentru că nu a arătat că economia 5i societatea se bazează în primul rând pe
lumea naturală 5i resurse. (vezi figura 1).

Figura 1: Diagrama sustenabilită0ii

La începutul secolului 21 este absolut necesară o mai buna integrare a acestor trei obiective pentru a putea
atinge dezvoltarea sustenabilă. Focalizarea actuală este asupra economiei, neglijând adeseori scopurile
sociale 5i de mediu. Este de aceea imperios necesar să se creeze un echilibru între cei trei stâlpi de
sus4inere, punând o importan4ă mai mare pe sustenabilitatea de mediu pentru a compensa actuala
supraestimare a economiei. Cu siguran4ă, în acest proces, documentul Rio Declaration on Environment and
Development trebuie luat în considerare, indicând că protec4ia mediului ar trebui să constituie o parte
integrantă din procesul de dezvoltare 5i nu poate fi judecată separat. De accea este recunoscut faptul că nici
o activitate din industrie, agricultură sau acvacultură nu va avea loc dacă nu este profitabilă din punct de
vedere economic. Este sarcina politicienilor 5i a societă4ii să găsească căi pentru a atinge, în mod egal, toate
cele trei obiective ale sustenabilită4ii. Un instrument important în atingerea acestui mod de gândire,
„sustenabilitatea” în toate cele trei dimensiuni, este cercetarea 5i aplicarea de tehnologii inovatoare sau
optimizate. În domeniul acvaculturii de apă dulce, acesta este exact obiectivul SustainAqua.

9/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Sustenabilitatea în acvacultură

Sustenabilitate 'i acvacultură

Acvacultura, ca 5i celelalte practici de produc4ie alimentară 5i industrială, se află în fa4a provocării dezvoltării
sustenabile. Acvacultura a crescut exponen4ial în ultimii 50 de ani, de la o produc4ie de mai pu4in de 1 milion
de tone în 1950 la 51,7 milioane de tone în 2006. În timp ce produc4ia din pescuit este în stagnare 5i chiar în
scădere, acvacultura continuă să crească mai rapid decât orice alt sector din produc4ia alimentară animală.
Acvacultura va continua să joace un rol important în produc4ia mondială de pe5te pentru a îndeplini cererea
în cre5tere la nivel mondial de produse pe bază de pe5te.
De aceea este esen4ial să se identifice în permanen4ă căi 5i mijloace pentru a face practicile de produc4ie în
acvacultură mai sustenabile, eficiente 5i eficace din punct de vedere al costurilor prin îmbunătă4irea
capacită4ii for4ei de muncă, folosirea resurselor 5i managementul mediului. În special în acest context,
proiectul SustainAqua poate fi înteles: SustainAqua a căutat mai intâi solu4ii concrete precum instrumentele
tehnice 5i metodologice, apoi oferă diverse activită4i de training pentru a informa fermierii asupra rezultatelor
complexe ale proiectului, în scopul de a ob4ine o acvacultură mai sustenabilă în Europa.
Este esen4ial ca diferite initia4ive la nivel na4ional, european 5i global dezvoltă 5i în permanen4ă actualizează
codul de conduită, indicatorii de sustenabilitate 5i sistemele de certificare, etc., pentru a ajunge la o
în4elegere comună 5i acceptată a sustenabilită4ii în acvacultura printre factorii de decizie 5i cum poate fi
aceasta ob4inută în practică. Numim numai câteva:
• FAO Cod de comportament pentru exploatare piscicolă responsabilă* „Code of conduct for responsible
fisheries" (1995)
• FEAP Cod de comportament pentru agricultură europeană* „Code of conduct for European Aquaculture"
(2000); aflat în curs de revizuire
• EVAD Ghid pentru co*constituirea unor indicatori de dezvoltare sustenabili în acvacultură – „Guide to the
co*construction of sustainable development indicators in aquaculture” (2008)
• Conven4ia Global Aquaculture Alliance (GAA) si GLOBALGAP pentru dezvoltarea 5i armonizarea
sistemelor de certificare pentru sectorul acvaculturii la nivel global (2009)
Proiectul Uniunii Europene CONSENSUS (2005*2008), de exemplu, „Implicarea factorilor de decizie multiplii
în protocoale pentru o acvacultura sustenabilă în Europa”, a dezvoltat un set de indicatori de sustenabilitate
ca o bază pentru un sistem de certificare pentru o acvacultură sustenabilă 5i pentru un proces de clasificare
care este bazat pe impact scăzut asupra mediului, competitivitate 5i responsabilitate etice ridicate, cu privire
la biodiversitate 5i bunăstarea animalelor. Toate organiza4iile 5i asocia4iile importante din produc4ia în
acvacultură au fost implicate.
SustainAqua „a desăvâr5it" CONSENSUS prin investigarea unor îmbunătă4iri tehnologice care pot face
diferitele sisteme de acvacultură europene mai sustenabile (vezi capitolul 1). De aceea descrierea
sustenabilită4ii prezentată aici, 4inte5te în primul rând spre oferirea unei direc4ii clare pentru cercetarea
întreprinsă în cadrul proiectului SustainAqua pentru a dezvolta metode 5i tehnologii pentru o produc4ie mai
sustenabilă în Europa. În acest mod, SustainAqua anticipează viitoarea legisla4ie 5i etichetare ce se află încă
în dezbatere, 5i oferă linii directoare 5i solu4ii tehnice pentru practici mai sustenabile în acvacultură. Astfel,
proiectul contribuie la îndeplinirea criteriilor de sustenabilitate a viitoarelor etichetări 5i modificări legislative
care nu sunt încă în vigoare.

Limitele sistemului
Pentru a păstra subiectul „sustenabilitate 5i acvacultură”
cât mai u5or de administrat 5i de pus în practică, este
important să definim limitele sistemului pentru care
sustenabilitatea este definită. Pentru SustainAqua, trei
nivele ale limitelor sistemului pot fi diferen4iate,
vizualizate în cele trei cercuri din figura 2:
1. „Nivelul fermei": include factorii care pot fi direct
influen4a4i de către fermier, cum ar fi calitatea apei,
hrana 5i managementul energiei, sănătatea pestilor, Figura 2: Trei nivele ale limitelor sistemelor pentru care
etc. sustenabilitatea este definită de SustainAqua
2. „Al doilea nivel": se adresează factorilor direct lega4i
de procesele fermei asupra cărora fermierul nu are o influen4ă directă, dar pe care i*ar putea totu5i
influen4a dacă ar dori sau ar avea nevoie. De exemplu: calitatea hranei pe5tilor, cum hrana pe5tilor este
compusă/procesată, distan4a pe căile de transport pentru hrană, tipul de energie folosit de fermieri
(regenerabilă sau nu), pie4ele pentru produse (departe – transportul de distan4e lungi, aproape –
transportul pe distan4e scurte), etc. Fermierul poate de asemenea să transfere anumi4i factori de la
nivelul doi la nivelul unu (de ex. producerea hranei pentru pe5ti la fermă, folosind energia produsă la
fermă sau prin vânzarea produselor direct din fermă).

10/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Sustenabilitatea în acvacultură

Prinele ceruri sunt cele mai relevante pentru proiectul SustainAqua.

3. „Nivelul trei": con4ine factori care sunt indirect lega4i de procesele din fermă dar care nu pot fi în mod
normal, influen4a4i de către fermier. Ace5tia sunt factori precum sustenabilitatea materialelor de ambalare
(produc4ie, material, etc.), tip de combustibil folosit pentru transportul pe5telui, etc.
SustainAqua se concentrează pe procesul din fermă propriu*zis („nivelul fermei"). Cei mai relevan4i factori
din cel de*al doilea cerc sunt de asemenea lua4i în considerare, cum ar fi produc4ia de hrană pentru pe5te,
producerea de energie, energie pentru rezerva de apă de o anumită calitate, transport 5i poten4iale pie4e.
Pentru o imagine completă, „nivelul regulator” trebuie luat în considerare de asemenea, cum ar fi
reglementările 5i normele europene, na4ionale 5i regionale, etc. Acestea afectează toate nivelele în moduri
diferite, dar nu pot fi influen4ate de către fermier. În SustainAqua sunt luate în considerare numai acele
reglementări ce sunt relevante pentru primul 5i al doilea cerc.

Indicatorii de sustenabilitate 'i certificarea

Disponibilitatea limitată a resurselor naturale 5i costurile în cre5tere cu energia, subliniază necesitatea de a
face acvacultura să devină mai sustenabilă. Industria acvaculturii lucrează deja pentru atingerea acestui
deziderat, dar mai rămâne încă o cale lungă de făcut. În compara4ie cu alte sisteme de produc4ie animală,
acvacultura se află sub o presiune specială să devină mai sustenabilă pentru că se folose5te de resurse
naturale cum sunt apa dulce, terenurile umede, zonele de coastă 5i de asemenea de capturarea de pe5te
pentru producerea de hrană sau împrospătarea stocului.
Sustenabilitatea unei activită5i 5i măsurarea acesteia nu este un subiect static, prin defini4ie, aceasta
încorporează aspecte economice, de mediu 5i sociale. (vezi Figura 3). Fiecare abordare a sustenabilită4ii
con4ine, în afară de fapte de necontestat, valori sociale ata5ate care pot fi discutate sau se pot schimba în
timp. Aceasta înseamnă că nu este posibil în toate cazurile să se decidă foarte clar dacă un proces este
sustenabil sau nu. Adeseori există tranzi4ii de la procese nesustenabile la procese sustenabile.

Figura 3: Acvacultura de apă dulce sustenabilă, combină aspecte ecologice, economice $i sociale

Diferitele coduri de conduită 5i criterii men4ionate mai sus, 4intesc să rezolve acest aspect 5i inten4ionează să
sus4ină o cultivare sustenabilă a produselor de acvacultură. Dar până acum nu există criterii complete 5i
practicabile europene, indicatori 5i sisteme de etichetare conexe care să fie capabile să certifice stadiul de
sustenabilitate al unui produs. Proiectul SustainAqua inten4ionează să sus4ină această dezvoltare ce se află
la ora actuală în diferite stadii (vezi mai sus). A5a cum am mai men4ionat, SustainAqua nu inten4ionează să
intre în competi4ie cu sistemele de indicatori care au fost deja dezvoltate într*o abordare vastă a factorilor de
decizie, de exemplu de către CONSENSUS. Criteriile selectate prezentate mai jos sunt concentrate pe cele
cinci studii de caz SustainAqua 5i vor oferi o direc4ie clară despre cum sustenabilitatea poate fi crescută în
fermele de acvacultură. Ele sunt în primul rând desemnate să ofere o orientare măsurabilă asupra
transferabilită4ii 5i punerii în practică a cercetarilor îndeplinite în cele cinci studii de caz SustainAqua, pentru
a dezvolta metode aplicabile 5i tehnologii pentru o produc4ie de acvacultura sustenabilă în Europa. Scopul
nu este să judecăm dăcă o anumită acvacultură de apă dulce este sustenabilă sau nu, ci să oferim o direc4ie
fară echivoc despre ce se poate face într*un studiu sau într*o fermă pentru cre5terea sustenabilită4ii.

Indicatorii sustenabilită ii SustainAqua

Echipa SustainAqua a dezvoltat la începutul proiectului 28 de indicatori pentru cele trei dimensiuni ale

11/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Sustenabilitatea în acvacultură

sustenabilită4ii, cea de mediu, cea economică si cea socială. Oricum, pentru că SustainAqua nu a putut să
acopere toate ariile de cercetare 5i îmbunătă4ire a sustenabilită4ii pentru fermele de acvacultură, opt
indicatori au fost selecta4i în final pentru a fi aplica4i în cele cinci studii de caz, a5a cum se poate vedea în
Tabelul 1. Ei au fost selecta4i după urmatoarele:
• Relevan a pentru ac iune: Indicatorul este sensibil la schimbările de management conform obiectivului
5i este util pentru măsurarea gradului în care actorul se indreaptă către obiectiv.
• Plauzibil: Indicatorul poate fi în4eles/ însu5it de către actor.
• Măsurabil: Este posibil ca indicatorul să fie măsurat.
• Realist: Va fi posibil să măsuram 5i înregistrăm acest indicator cu resursele prevăzute (buget, timp) ale
proiectului.

Dimensiunea de mediu
Obiectiv specific/ criteriu Indicator Unitate
Energie

Eficien4a energiei: Să se reducă necesarul de Energie utilizată per produs final kWh/ kWh (diferen4iată pentru
energie pe cât de mult posibil (pe5te, biomasă) fiecare produs)

Date de intrare: Să se reducă cantitatea de apă Apa folosită per produs final (pe5te,
l/kg produs
intrată din afara sistemului (refolosirea apei) biomasă)
Apa

Date de ie5ire: Să se reducă cantitatea de apă Scurgerea per produs final (pe5te,
reziduală deversată (pentru aspecte de calitate biomasă) – fară evaporare 5i infiltra4ii, l/kg produs
vezi nutrien4i/ date de ie5ire) dar incluzând precipita4iile

Eficien4a utilizării: Să se folosească aportul Eficien4a reten4iei nutrien4ilor (NRE) –

nutrien4ilor cât mai eficient (să se producă dintr*o
anumită unitate de nutrien4i cât mai multe produse
vandabile de cea mai înaltă calitate)
Date de ie5ire (vezi de asemenea apa): Să se
Nutrien4i
kg nutrient (N, P, COD) re4inut în
reten4ia nutrien4ilor în produsul final per
produs/kg nutrient aport [%]
kg de nutrient raportat la sistem, ca un
(TOD calculate din COD si N)
întreg (pe5te, biomasă)

N, P, COD, conductivitatea
reducă cantitatea de ape reziduale deversate Cantitatea de nutrien4i/ calitatea apei
electrică descarcată per kg de
(nutrien4i, minerale 5i pierderile de materie reziduale
produs final
organică)
re4inerea nutrientilor per kg în
Refolosirea nutrien4ilor pentru produse secundare Re4inerea nutrien4ilor pentru Nutrient
produsele secundare per kg de
valoroase (pentru a produce produse secundare N/P refolosit pentru produse
nutrient intrat în sistem, ca întreg
în cadrul fermei) secundare valoroase
[%]
Dimensiunea economică
Obiectiv specific/ criteriu Indicator Unitate
Costuri de
produc4ie

Timp de muncă per produs final la un

Cre5terea productivită4ii per unitate nivel de fermă comercială (supozi4ie h (ora) /kg produs
bazată pe un model)
Amortizarea
fluctua4ilor
pie4ei

Îmbunătă4irea siguran4ei produsului/ sănătă4ii:

Tratamente/ ciclu de produc4ie Tratamente/ ciclu de produc4ie
Pentru a reduce epidemiile

Tabel 1: Indicatorii de sustenabilitate pentru cele 5 studii de caz SustainAqua

În capitolele cu studiile de caz, se vor face adesea referiri la ace5ti indicatori pentru că ei constituie baza
pentru evaluarea cercetării din SustainAqua 5i pentru transferarea rezultatelor aplica4ii practice.
Ceilal4i 20 de indicatori nu au fost măsura4i sau evalua4i în detaliu, pentru că evaluarea lor nu a constituit
scopul acestui proiect. Printre ei erau indicatori cum ar fi: Apa $i Clima* pentru a sus4ine stabilizarea
climatului local folosind cre5terea evaporării prin metoda terenurilor umede artificiale/ ochiurilor de apă. S* au
identificat indicatori regăsi4i în dimensiunea socială: Suport acordat dezvoltării rurale sau Sprijin pentru
crearea de noi locuri de muncă. Mai multe detalii despre acest subiect pot fi găsite în SustainAqua wiki sau
pe www.sustainaqua.org.

Aplicarea principiilor sustenabilitatii în acvacultura

În următoarele subcapitole, principiile fiecăria arii de sustenabiliate vor fi prezentate în detaliu. În plus, vor fi
oferite sugestii generale despre cum acvacultura poate deveni mai sustenabilă pe baza acestor principii.
Exemple practice despre poten4ialele aplica4ii ale acestor principii pot fi observate în studiile de caz

12/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Sustenabilitatea în acvacultură

prezentate în manual.
Îmbunătă0irea sustenabilitatii ecologice
Apa, nutrien4ii, zona folosită pentru fermă 5i energia sunt cele mai importante aspecte legate de
sustenabilitatea ecologică a fermelor de acvacultură. În privin4a apei, atât cantitatea necesară cât 5i calitatea
sunt aspecte importante. Apa dulce poate fi ob4inută din surse de suprafa4ă cum ar fi lacurile 5i râurile sau
din surse subterane (strat acvifer) prin forarea de pu4uri. Un scop important în toate sistemele este
reducerea cantită4ii de apă dulce necesare, pentru a nu pune presiune suplimentară pe ecosistemul natural.
Un obiectiv la fel de important este reducerea cantită4ii de ape reziduale 5i optimizarea tratamentelor de
deversare pentru că în cele mai multe cazuri deversările din acvacultura con4in mul4i nutrien4i ce ar putea
contamina sistemele naturale. Cele mai bune practici de management depind de tipul de acvacultură.
Bazinele piscicole tradi4ionale de crapi, de exemplu, au nevoie de apă numai pentru a o înlocui pe cea
evaporată sau infiltrată ; scurgerile sunt reduse până la recoltare. Sistemele de acvacultură cu recirculare,
cum este 5i ferma model de păstrav din Danemarca, sunt un alt exemplu de cum se poate reduce cantitatea
necesară de apă în mod radical. În ultimul caz, se folosesc de exemplu lagune de plante pentru a re4ine
nutrien4ii din deversări. (vezi capitolul Danemarca).
Folosirea eficientă a nutrien4ilor necesari este de asemenea esen4ială pentru sustenabilitatea ecologică.
Primul pas este reducerea pierderilor de hrană printr* un sistem de hrănire avansat 5i prin selectarea hranei
potrivite. Folosirea adi4ională a nutrien4ilor răma5i este o sarcină specifică fiecarei ferme. Folosirea de
perifiton (o mixtură de alge), ca în studiul de caz din Ungaria este o solu4ie posibilă. Folosirea unor specii
diferite de pe5te în acela5i bazin piscicol, o policultură, poate ridica gradul de eficien4ă al nutrien4ilor datorită
diverselor ni5e ecologice ale speciilor de pe5te. Această solu4ie este folosită în studiul de caz din Polonia.
Dar este important în acest caz să nu se folosească specii străine sau care lipsesc din fauna locală. Dacă
există o suprafa4ă suficientă, pot fi folosite resursele regenerabile cum ar fi trestia sau salcia (de exemplu în
studiul de caz din Ungaria) sau grădinile de plante ca în studiul de caz din Danemarca pentru a cre5te gradul
de eficien4ă în utilizarea nutrien4ilor.
Sursa hranei folosite este un alt aspect ce poate contribui la sustenabiliatatea ecologică, de exemplu prin
folosirea hranei produsă prin capturi accidentale din zonele de pescuit sustenabile (e.g. certificarea MSC).
O situa4ie privind zona utilizată pentru ferma de acvacultură depinde de circumstan4e locale. În general,
nevoia de a produce resurse regenerabile în plus fa4ă de hrană, pune o presiune suplimentară asupra
terenului. Folosirea unei zone mai mici de teren pentru produc4ia de pe5te în unele sisteme de acvacultură
cu recirculare poate fi o contribu4ie importantă. Pe de cealaltă parte aria de bazine piscicole a fermei de
acvacultură poate contribui la stabilizarea climatului local prin cre5terea evaporării. Poate oferi, de
asemenea, zone valoroase excelente din punct de vedere ecologic.
În privin4a utilizării energiei, acesta este un subiect de discu4ie major în sistemele de acvacultură cu
recirculare, cum este cel din Olanda (vezi capitolul Olanda). De asemenea, 5i in alte sisteme de acvacultură
este posibil 5i important să se reducă cantitatea de energie prin cre5terea eficien4ei utilizării acesteia, de
exemplu prin pompe mai performante. Scopul este de a produce cel pu4in aceea5i cantitate de pe5te cu mai
pu4ină energie sau chiar mai mult peste cu aceea5i cantitate.
Îmbunătă0irea sustenabilită0ii economice
Acvacultura este sustenabilă economic 5i viabilă dacă ferma este profitabilă, venitul fermei este sigur, iar
produsele sunt acceptate de către clien4i. În multe cazuri, îmbunătă4irea sustenabilită4ii de mediu poate duce
la optimizarea sustenabilită4ii economice. De exemplu, o utilizare mai eficientă a hranei 5i a nutrien4ilor sau o
reducere a consumului de apă dulce nu sunt pozitive numai pentru mediu, ci pot reduce 5i costurile. În
func4ie de legisla4ia na4ională, reducerea risipei de apă este o contribu4ie importantă la diminuarea costurilor
de produc4ie. Acela5i lucru este valabil pentru toate procesele ce depind de energie. O distribu4ie locală sau
regională a produselor va diminua costurile de trasport care sunt, în parte, costuri cu energia. Diversificarea
acvaculturii poate amortiza fluctua4iile pie4ei. Policultura sau produc4ia adi4ională de resurse regenerabile,
plante de gradină sau puiet de pe5te sunt exemple aplicate în studiile de caz. Producerea de produse de
înaltă calitate poate cre5te pre4ul de vânzare 5i încrederea consumatorului. În cele din urmă, dar foarte
important, sustenabilitatea sus4inută 100% (dar nu ca o sarcină neplacută) poate fi un argument valoros
pentru cre5terea gradului de acceptare al consumatorilor.
În orice caz, toate aceste aspecte trebuie evaluate separat, pentru că disponibilitatea resurselor necesare
pentru o acvacultură (apă, sol, nutrien4i, energie) se schimbă foarte mult în diferitele 4ări 5i regiuni ale
Europei. În zonele din preajma unui ora5 mare, de exemplu, un sistem intensiv de recirculare poate fi
sustenabil, mai ales dacă poate fi încălzit cu surplusul de căldură; în acela5i timp, în zonele rurale (a5a cum
există suprafe4e mari în Ungaria), ar putea fi mult mai sustenabil economic să se creeze un bazin piscicol de
crap extensiv, având în vedere că pământul 5i apa sunt mai ieftine 5i disponibile.
Îmbunătă0irea sustenabilită0ii sociale

13/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Sustenabilitatea în acvacultură

Chestiunea sustenabilită4ii sociale este de asemenea complexă. Include oportunită4i de angajare în acest
sector, condi4iile de muncă din fermele de acvacultură (igienă, siguran4ă, instruire) dar 5i publicul obi5nuit, cu
posibilită4i de relaxare, chestiuni legate de sănătate 5i nutri4ie. Aspecte importante sunt de asemenea gradul
de atractivitate al acvaculturii pentru tinerele genera4ii, gradul în care sistemul de acvacultură pastrează
cultura 5i tradi4iile (de exemplu bazinele piscicole* fermă din Europa de Est). Acesta temă nu a fost una
majoră pentru proiectul SustainAqua care s*a concentrat mai mult pe solu4ii tehnice ce pot cre5te
sustenabilitatea de mediu 5i economică. Acestea, daca sunt atinse, oferă suport si pentru sustenabilitatea
socială pentru că asigură locuri de muncă, asigură mediul func4ional pentru relaxare 5i contribuie la o
alimenta4ie sănătoasa, de bună calitate.

14/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Tipuri de acvacultură de apă dulce

3. Tehnologia 'i produc ia principalelor tipuri de acvacultură de apă

dulce din Europa

Exista multe posibilită4i să grupezi 5i să descrii diversele tipuri de produc4ie din acvacultura de apă dulce.
Dar din punctul de vedere al sustenabilită4ii, metodele de produc4ie pot fi cea mai rezonabilă bază pentru
descriere. Desi există multe suprapuneri 5i tranzi4ii între sistemele de produc4ie de pe5te de apă dulce,
următoarele metode de bază pot fi distinse:
• Fermele cu bazine piscicole
• Sisteme tip flow*through
• Sisteme de acvacultură cu recirculare
• Culturi cu viviere flotabile

3.1. Fermele cu bazine piscicole

Producerea de pe5te de apă dulce în bazine piscicole făcute de mâna omului este adeseori considerată ca
fiind cea mai veche activitate fermieră din Europa, datând din perioada medievală. Bazinele piscicole erau
construite în zone unde rezervele de apă erau disponibile 5i solul nu era potrivit pentru agricultură. Solurile
umede din Europa Centrală 5i de Est sunt exemple bune în acest sens. Produc4ia totală europeană din
fermele cu bazine piscicole este de aproximativ 475 000 tone. Aproape jumătate din aceasta produc4ie este
formată din ciprinide, cum ar fi crapul comun, crapul argintiu (sânger) 5i novac. Principalele 4ări producătoare
sunt Federa4ia Rusă, Polonia, Cehia, Germania, Ucraina 5i Ungaria.
Bazinele piscicole tipice sunt îngrădiri în care pe5tii trăiesc într*un climat asemănător cu cel natural,
hrănindu*se cu ceea ce cre5te în bazin în mod natural datorită luminii soarelui 5i cu nutrien4ii disponibili.
Pentru a atinge recolte mai ridicate, fermierii de astăzi introduc nutrien4i (îngră5ământ organic) 5i hrană
suplimentară (granulată). Această hrană este completată de stocuri de puiet 5i de apă ce curge prin bazin.
Produc4ia de pe5te în bazine piscicole rămâne „extensivă” sau ‘’semi*intensivă” (cu hrănire suplimentară) în
cele mai multe 4ări, unde sistemele de apă dulce semi*statice joacă un rol important în agricultură.
Chimicalele 5i produsele terapeutice nu sunt de obicei folosite în bazinele piscicole. De aceea cea mai
importantă chestiune de mediu este folosirea de fertilizan4i organici care pot cauza contaminarea apelor
naturale din zonă. Folosirea fertilizan4ilor organici este reglementată la nivel na4ional. Bazinele piscicole
extensive sunt de obicei înconjurate de centuri de trestie 5i vegeta4ie naturală, oferind un habitat important
pentru floră 5i faună. Ele joacă un rol aflat în cre5tere în turismul rural. Multe ferme cu bazine piscicole au
fost transformate în ferme de pe5te mutifunc4ionale, unde sunt oferite servicii diverse pentru relaxare,
men4inerea biodiversită4ii si îmbunătă4irea managementului apei.

Fermă cu bazine piscicole în Ungaria (Photo: HAKI)

15/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Tipuri de acvacultură de apă dulce

3.2. Sisteme de acvacultură tip flow through

În sistemele tradi4ionale de acvacultură cu circulare, apa trece prin sistemul de cultură o singură dată 5i este
apoi deversată în mediul acvatic. Curgerea apei prin sistemul de cultură asigură oxigen pe5tilor 5i duce cu
ea reziduurile dizolvate afară din sistem. Cea mai des practicată formă de sisteme de circulare în
acvacultura din Europa este în fermele de păstrăv. Apa este luată din râu, circulă prin fermă 5i este tratată
inainte de a fi deversată în aval. Toată apa din fermă este înnoită cel pu4in o dată pe zi. Când există mai
multe ferme pe acela5i râu, este în interesul tuturor să fie păstrată calitatea apei deversate dintr*o fermă,
astfel încât aceasta să poata fi folosită în altă fermă. Produc4ia de păstrăv este răspândită prin întreaga
Europă 5i păstrăvul proaspăt poate fi achizi4ionat oriunde. Datorită cerin4elor sale de cre5tere 5i performan4ei
în productivitate, păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss) domină produc4ia de păstrav din Europa
(aprox. 95% din produc4ia totală). Cele mai multe state membre ale EU au ferme de păstravi în apropierea
râurilor 5i folosesc bazine de beton sau iazuri. Sunt folosite uneori 5i viviere flotabile pe lacuri. Aproximativ
220 000 de tone de păstrăv por4ionat sunt produse 5i vândute în Europa în fiecare an, 85% sunt produse în
UE unde cei mai mari producători sunt Italia 5i Fran4a, urmate de Danemarca, Germania 5i Spania. Singurul
mare producător de păstrăv por4ionat din afara UE este Turcia.
După mul4i ani de cre5tere lentă dar constantă, în perioada 2000*2005 produc4ia de păstrăv por4ionat a
scăzut u5or (aproximativ minus 0.6% pe an), dar pre4urile au rămas bune.
Alte susrse de apă sunt apa din izvoare sau apa pompată din pu4urile subterane forate. În unele 4ări, sursele
de apă încalzită industrial (cum ar fi uzinele ce generează electricitate) sunt de asemenea folosite pentru a
produce pe5te în sisteme flow*through. Apele geotermale oferă de asemenea apă încălzită în mod natural,
permi4ând cre5terea de noi specii de apă dulce (în special somn african, anghilă, sturion, biban 5i tilapia).

F ermă piscicolă tradi0ională în Danemarca (Photo: DTU Aqua)

3.3. Sisteme de acvacultură cu recirculare

Sistemele de acvacultură cu recirculare (RAS) sunt sisteme construite pe pământ, în care apa este refolosită
dupa tratamentul mecanic 5i biologic pentru a reduce nevoia de apă 5i energie precum 5i emisia de nutrien4i
în mediul inconjurător. Aceste sisteme prezintă câteva avantaje cum ar fi: economisirea de apă 5i energie,
un control riguros al calită4ii apei, impact scăzut asupra mediului, nivele înalte de biosecuritate 5i un control
mai facil al de5eurilor în compara4ie cu alte sisteme de produc4ie. Principalele dezavantaje sunt costurile
ridicate de capital, costuri ridicate opera4ionale, condi4ii pentru un management atent (5i de accea o for4ă de
muncă înalt calificată) 5i dificultă4i în tratarea epidemiilor. RAS este încă o mică parte din produc4ia de
acvacultură a Europei 5i a devenit relevantă mai ales în Olanda 5i Danemarca. Principalele specii de apă
dulce produse în RAS sunt somnul 5i anghila, dar sunt 5i alte specii produse folosindu*se acela5i tip de
tehnologie. Produc4ia de anghilă în UE a fost de aproximativ 11 000 tone/an până în 2001 5i apoi s*a redus
la aprox. 8500 tone/ an. Din 2002 produc4ia s*a stabilizat per ansamblu. Dar această cifră ascunde schimbări

16/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Tipuri de acvacultură de apă dulce

majore printre marii producători; produc4ia din Italia (cândva cel mai mare producător din UE) este pe un
trend descendent de la sfâr5itul anilor 1990, iar produc4ia din Danemarca a scăzut de asemenea dupa 2001.
Aceste pierderi au fost compensate par4ial de unele cre5teri în produc4ia provenită din Danemarca. Oricum,
datorită aprovizionarii incerte cu puiet de 4ipari, unii fermieri schimbă specia pe care o produc sau renun4ă în
totalitate la această activitate.

Produc0ie intensivă de Tilapia în RAS (Photo: WU AFI)

3.4. Culturi cu viviere flotabile în lacuri "i râuri

Culturile cu viviere flotabile bine realizate 5i administrate cu grijă, oferă posibilită4i limitate dar importante
pentru acvacultura de apa dulce. În unele ape, produc4ia extensivă sau intensivă de pe5te în viviere poate să
corespundă cu folosirea sustenabilă a resurselor naturale. De exemplu, păstrăvul arctic (Salvelinus alpinus)
este la ora actuală o afacere mică dar de succes în Suedia 5i se a5teaptă ca aceasta să crească
considerabil în următorii ani. Aceste ferme sunt situate în special pe lacuri neexploatate 5i pe lacurile de
acumulare de*a lungul râurilor cu baraje din partea de nord a 4ării. Aceste ape sunt sărace în mod natural în
nutrien4i, dar după regularizarea cursurilor de apă au fost epuizate, oferind în prezent condi4ii aproape sterile.
Cre5terea de pe5te în aceste ape ar fi o ac4iune de restaurare, cantitatea crescută de nutrien4i ar servi la
aducerea mediului acvatic mai aproape de starea sa naturală. Este necesară cel pu4in o produc4ie anuală de
5000 de tone pentru păstrăvul arctic pentru a cre5te nivelul actual de fosfor de 3 Yg/l la un nivel estimat ini4ial
de 10 Yg/l în aceste lacuri.

17/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Cadrul legislativ

4. Cadrul legislativ 'i administra ia în acvacultura de apă dulce

europeană

Este un fapt bine cunoscut că acvacultura este una dintre cele mai reglementate industrii din Uniunea
Europeană. Produc4ia de pe5te ce folose5te resursele naturale limitate ale liniilor de coastă 5i rezervele de
apă dulce este o chestiune de interes public. Nu este de mirare că toate păr4ile interesate, cum ar fi Uniunea
Europeana 5i guvernele na4ionale, organiza4iile non*guvernamentale 5i industria însă5i vor sa controleze
industria acvaculturii. Pe de cealaltă parte acest interes a dus la atât de multe reglementări, documente 5i
alte comunicări, încât este foarte greu pentru fermieri să păstreze o viziune de ansamblu asupra acestora,
iar fermierii nu î5i doresc decât să producă pe5te sănătos fără să distrugă resursele naturale.
Studiile de caz din proiectul SustainAqua au fost realizate pentru a oferi fermierilor informa4ii despre cum î5i
pot dezvolta afacerea 5i economisi în acela5i timp cea mai importantă resursă: apa dulce curată. Scopul
acestui capitol este de a oferi o privire de ansamblu pentru fermieri asupra celor mai importante documente
legate de acvacultură, documente de la Uniunea Europeana, ONG*uri 5i alte organiza4ii. Acest subiect este
detaliat în Studiul SustainAqua, disponibil pe website*ul proiectului (www.sustainaqua.org).
În statele membre ale UE este evident că diferitele instrumente legale ale Comunită4ii au cel mai mare
impact asupra reglementărilor din acvacultură. O excelentă defini4ie a diferitelor tipuri de documente
legislative a fost pregătită de către Federa4ia producătorilor europeni din acvacultură*Federation of European
Aquaculture Producers (sursa: www.profetpolicy.info):
Green Paper: Documentele verzi (Green Papers) sunt documente publicate de către Comisia Europeană
pentru a stimula discu4iile pe teme date la nivel european. Ei invita păr4ile relevante implicate (organisme sau
indivizi) să participe la un proces de consultări 5i dezbateri pe baza propunerilor pe care ei le*au înaintat.
Documentele verzi pot spori dezvoltările legislative ce sunt schi4ate în Documentele albe (White Papers).
White Paper: Documentele albe ale Comisiei (White Papers) sunt documente ce con4in propuneri pentru
ac4iuni comunitare într*o zonă specifică. În unele cazuri, acestea urmează un Document verde publicat
pentru lansarea unui proces de consultare la nivel European. Cand un Document alb este primit favorabil de
către Consiliu, acest lucru poate duce la un program de ac4iune din partea Uniunii în zona de interes.
Documente COM: acestea acoperă aria legisla4iei propuse 5i a altor comunicate ale Comisiei către Consiliu
5i/ sau către alte institu4ii 5i documentele pregătitoare;
Documente SEC: reprezintă documente interne asociate cu procesul decisional 5i func4ionarea generală a
departamentelor Comisiei;
Decizie: O decizie a Uniunii Europene obligă indivizii, companiile sau statele membre men4ionate în decizie.
Nu obligă în general, a5a cum se întamplă cu o reglementare.
Directivă: Directivele trebuiesc transferate în legile na4ionale prin parlamentul 5i guvernele statelor membre,
în termen de 18 luni. De*a lungul anilor, Tribunalul Uniunii Europene a proclamat multe directive ca fiind
direct aplicabile 5i chiar a declarat că 4ările ce nu au implementat o directivă la timp sunt pasibile de plă4i
compensatorii. Directivele sunt în mod normal transformate în legi na4ionale, prin parlamentul na4ional sau
mai des prin guverne, prin acte de delegare.
Recomandare: O decizie ce nu este obligatorie, care îndeamnă statele membre să se supună. Un stat
membru nu poate fi penalizat pentru nerespectarea recomandărilor.
Reglementare: O decizie a UE care obligă direct toate statele membre 5i to4i ceta4enii Uniunii Europene. În
timp ce directivele trebuie „transpuse” în legile na4ionale, reglementările sunt direct aplicabile. De aceea este
interzisă schimbarea reglementărilor UE când sunt transpuse în legisla4ia na4ională.
Rezolu ie: O rezolu4ie este o declara4ie ce nu obligă, care define5te obiective 5i face declara4ii politice.
Rezolu4iile Consiliului European trasează direc4ia pentru viitoarele ini4iative de politică. Rezolu4iile pot fi
folosite de către Tribunalul Uniunii Europene pentru interpretarea legilor. Se poate vorbi despre ele ca fiind o
formă de „legisla4ie soft”.
Tratat:
1. O în4elegere formală între două sau mai multe state cu referire la pace, alian4ă, comer4 sau rela4ii
internationale.
2. Documentul formal ce cuprinde o astfel de întelegere interna4ională.
Acestea sunt instrumentele ce sus4in implementarea politicilor Uniunii Europene, politici ce reprezintă „stâlpii”
UE. Există multe politici comune ce influen4ează acvacultura de apă dulce, dar probabil că cele mai
importante sunt:
• Politicile comune de pescuit
• Politicile pe teme de mediu, în primul rând politici privind apa

18/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Cadrul legislativ

4.1. Politicile comune de pescuit (CFP) "i documente asociate

Politicile comune de pescuit (CFP) sunt instrumentul Uniunii Europene pentru managementul pescuitului 5i
acvaculturii. Acest document a fost creat să administreze o resursă comună 5i să îndeplinească obliga4iile
trasate în primul Tratat al ceea ce urma să devină Comunitatea Europeană.
Politicile comune de pescuit vor asigura exploatarea resurselor acvatice vii care oferă sustenabilitate
economică, condi4ii de mediu 5i sociale. În acest scop, Comunitatea va aplica o abordare precaută în luarea
de măsuri menite să protejeze 5i să conserve resursele acvatice vii, să contribuie la exploatarea lor
sustenabilă 5i să minimalizeze impactul activită4ilor de pescuit asupra eco* sistemelor marine. Scopul său
principal este implementarea progresivă a unei abordări bazate pe eco* sistem în managementul pescuitului.
Contribuie de asemenea la o industrie a acvaculturii viabilă 5i competitivă economic, luând în considerare 5i
interesele consumatorilor.
Măsuri comune au fost agreate în următoarele arii principale:
• Conservarea 5i limitarea impactului de mediu asupra pescuitului – protejarea resurselor de pe5te prin
reglementarea cantită4ii de pe5te extrasă din mare, pentru a permite pe5tilor tineri să se reproducă 5i
prin asigurarea că aceste măsuri sunt respectate.
• Structuri 5i managementul flotei – pentru a ajuta pescuitul 5i industriile din acvacultura să î5i adapteze
echipamentul 5i formele de organizare la constrângerile impuse de resursele precare 5i pia4ă; măsuri ce
4intesc crearea unei echilibru între efortul de pescuit 5i resursele de pe5te disponibile au fost adoptate;
• Pie ele – pentru a men4ine o organizare comună a pie4ei de produse din pe5te 5i pentru a potrivi oferta
5i cererea în beneficiul producătorilor 5i al consumatorilor;
• Rela ii cu lumea exterioară – înfiin4area de parteneriate în domeniu 5i negocierea la nivel interna4ional
în cadrul organiza4iilor piscicole regionale 5i interna4ionale pentru măsuri de conservare comune în
pescăriile marine de mare adâncime.
Din 2007 implementarea CFP merge în paralel cu Politica maritimă integrată a Uniunii Europene * Integrated
Maritime Policy of the European Union, iar numele Directoratului General a devenit DG MARE.
Principala preocupare a CFP este includerea pescăriilor din mări. Acvacultura a câ5tigat un rol important
numai în ultimii ani. Temele legate de acvacultură au devenit acum o parte importantă din ariile de activitate
comune men4ionate mai sus. Conducerea executivă a CFP, Directoratul General pentru piscicultură 5i
afaceri maritime a pregătit un document COM (COM(2002) 511) despre strategia pentru o dezvoltare
sustenabilă a acvaculturii europene. În 2007, DG MARE a început o discu4ie mutuală cu industria
acvaculturii pentru a actualiza această strategie.

4.1.1. Strategia Comisiei pentru dezvoltarea sustenabilă a industriei acvaculturii europene

Strategia Comisiei pentru o dezvoltare sustenabilă a industriei acvaculturii europene 4inte5te către:
• Crearea pe termen lung de locuri de muncă sigure, în special în zonele dependente de pescuit;
• Asigurarea accesului consumatorilor la produse care sunt sănătoase, sigure 5i de bună calitate 5i
promovarea sănătă4ii animale 5i a standardelor de bunăstare;
• Asigurarea unei industrii sigure din punct de vedere al mediului înconjurător;
Strategia spune că este important să se reducă impactul negativ asupra mediului al acvaculturii prin
dezvoltarea unui set de norme 5i/ sau a unor acorduri voluntare care să împiedice degradarea mediului.
Dimpotrivă, influen4a pozitivă a unor acvaculturi asupra mediului, trebuie recunoscută 5i încurajată, inclusiv
prin stimulente financiare publice.
În privin4a conflictelor dintre acvacultura 5i mediu, strategia a identificat următoarele arii de interes:
• Atenuarea impactului reziduurilor
• Să administreze cererea în cre5terea de pe5te sălbatic
• Să dezvolte instrumente pentru contracararea impactului evadărilor al speciilor straine si al GMO
(organisme modificate genetic)
• Prevenirea 5i controlul integrat al poluării
• Criterii specifice 5i linii directoare pentru Evaluările impactului asupra mediului înconjurător în
acvacultură
• Să recunoască 5i să întărească impactul pozitiv al culturii extensive 5i al repopulării
• Să găsească solu4ii pentru salvarea speciilor sălbatice protejate

19/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Cadrul legislativ

În general, viziunea 5i obiectivele strategiei din 2002 sunt sus4inute 100% 5i sunt considerate încă valabile,
dar există câteva argumente ce pot fi înaintate pentru a justifica necesitatea unei revizuiri. Comisia a început
un proces de consultare în 2007 pentru a actualiza strategia pentru acvacultură. Din documentele de lucru
ale acestei consultări, se observă urmatoarele subiecte legate de acvacultura de apă dulce ce ar putea
câ5tiga o mai mare importan4ă în noua strategie:
1. Dezvoltarea acvaculturii prietenoase cu mediul înconjurător. Uniunea Europeană este angajată în
crearea unui nivel înalt de protec4ie a mediului 5i există un număr de prevederi care să asigure o
dezvoltare sustenabilă a acvaculturii din punct de vedere al mediului.
2. Fermele acvatice reprezintă o nouă era în domesticirea animalelor. Domesticirea nu înseamnă numai
4inerea animalelor în captivitate 5i hrănirea lor pentru a cre5te. Ea culminează cu stăpânirea deplină a
reproducerii, înmul4irea, hrănirea 5i ob4inerea de rezultate în selec4ia soiurilor în func4ie de obiectivul de
produc4ie 5i de felul în care animalele sunt crescute.
3. Depa5irea limitărilor în spa4iu, importan4a dezvoltării tehnologice 5i a planificării spa4iale. Competi4ia în
cre5tere pentru spa4iu repezintă o provocare majoră pentru dezvoltarea viitoare a fermelor piscicole 5i a
loca4iilor de produc4ie din acvacultură, situate în zonele de coastă.
4. Există un curent unanim care sus4ine că sistemele de acvacultură care folosesc recircularea (5i posibil
încălzirea) oferă cele mai promi4ătoare solu4ii acolo unde spa4iul este factorul ce limitează apa dulce, dar
5i pentru loca4iile costale. Recircularea apei 5i tehnologia de tratare sunt văzute de asemenea ca
modalitate de a rezolva impactul acvaculturii asupra mediului 5i pentru controlul optim al parametrilor de
mediu optimi pentru pe5te. Sunt necesare însă niveluri superioare de instruire ale for4ei de muncă
(monitorizarea sistemului 5i supraveghere), iar automatizarea sarcinilor este aproape o condi4ie
obligatorie.
5. Agricultura extensivă în bazinele piscicole din interiorul teritoriului 5i din terenurile umede sau cele din
lagunele de coastă trebuie să facă fa4ă competi4iei cu alte dezvoltări de natură economică (agricultură,
industrie, turism, etc).
Principalele activită4i planificate ale acestei strategii pot fi regăsite în Reglementarea consiliului fondului
european piscicol – Council Regulation of European Fisheries Fund.

4.1.2. Reglementarea consiliului fondului european piscicol

Până în 2006 principalul instrument financiar care sus4inea realizările Politicilor piscicole comune a fost
Instrumentul financiar pentru orientare în piscicultură (FIFG). Pentru planificarea financiară a UE, în perioada
2007*2013, un nou instrument financiar va fi folosit, Fondul european pentru piscicultură (FEP). Fiind unul
dintre fondurile structurale, FEP a fost format din bugetul comun al EU, iar nivelele responsabile ale factorilor
de decizie europeni au alocat bani statelor membre, bugetul trebuind completat cu bani na4ionali.
Cum întreaga politică regională a EU s*a schimbat pentru a se armoniza cu reforma CFP, reglementările
fondurilor structurale pentru piscicultură 5i agricultură au trebuit de asemenea schimbate. Pe baza
comunicatelor de la comisie (COM (2004) 497 final), reglementarea consiliului ((EC) No 1198/2006) a fost
adoptată. Discu4iile cu statele membre 5i factorii de decizie asupra propunerii Comisiei au dat na5tere la o
serie de schimbări. De exemplu, ajutorul limitat propus ini4ial pentru întreprinderile micro 5i mici ce operează
în agricultură, procesare 5i marketing. Va fi posibil acum să se ofere burse pentru întreprinderile mijlocii 5i
mari, dar micro întreprinderile 5i cele mici vor avea prioritate. În plus, noi compensa4ii ar putea fi oferite
pentru fermele piscicole ale căror loca4ii se află în ariile protejate NATURA 2000. Sprijinul pentru pescăriile
situate în interiorul teritoriului, organiza4iile producătorilor 5i achizi4ia de echipament de pescuit de către
tinerii pescari va fi de asemenea posibil. Totu5i, textul final al FEP, aprobat de Consiliu, păstrează
elementele esen4iale ale propunerilor Comisiei 5i rămâne fidel principiilor 5i obiectivelor CFP.
Programul EFF se va derula timp de 5apte ani, cu un buget total de aprox. 3.8 miliarde de Euro. Finan4area
va fi disponibilă pentru toate sectoarele industriei* pescării maritime sau de interior, afaceri cu acvacultură,
organizarea producătorului, procesarea 5i marketingul* ca 5i pentru zonele de pescuit. Va depinde de statele
membre să decidă cum vor să aloce fondurile în func4ie de priorită4ile trasate, dar trebuie să pregătească un
Plan na0ional strategic ca bază pentru programul opera4ional. Comisia oferă recomandări statelor membre
despre cum să î5i pregătească planurile na4ionale strategice (NSP):
• NSP va fi întocmit cu consultarea partenerilor relevan4i
• Informa4iile cerute de NSP prezintă legătura între priorită4i pentru FEP
• Interven4i 5i zonele CFP
• Informa4ia poate fi de asemenea inclusă în chestiuni strategice pe orizontală
• NSP va face subiectul unei dezbateri pe baza rapoartelor statelor membre
Despre con4inutul NSP:

20/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Cadrul legislativ

• Descrierea generală a sectorului

• Analiza SWOT a sectorului 5i a dezvoltării sale
• Obiectivele 5i priorită4ile statelor membre vis à vis de sustenabilitate
• Dezvoltarea pescăriilor 5i a acvaculturii cu privire la CFP
• Indicarea resurselor ce pot fi mobilizate pentru îndeplinirea strategiei na4ionale
• Procedura pentru dezvoltarea, implementarea 5i monitorizarea NSP

Sprijin financiar pentru fermierii din acvacultură

Este o certitudine că strategiile 5i măsurile planificate trebuie să se armonizeze cu reglementările consiliului
Fondului European pentru Piscicultură. Acest document identifică 5 Axe de prioritate dupa cum urmează:
1. Măsuri pentru adaptarea flotei de pescuit a Comunită4ii
2. Acvacultura, pescuitul în interiorul teritoriului, procesarea 5i marketingul pisciculturii 5i produselor din
acvacultură
3. Măsuri pentru interesul comun
4. Dezvoltarea sustenabilă a zonelor de pescuit
5. Asisten4ă tehnică
Pentru fermierii care lucrează într*un mediu cu apa dulce, cele mai importante măsuri sunt detaliate pe axa 2
5i axa 3.
Axa 2 – Acvacultura, pescuitul în interiorul teritoriului, procesarea $i marketingul pisciculturii $i produselor
din acvacultură
În cadrul axei 2, următoarele măsuri sunt eligibile pentru finan4area sectorului acvaculturii:
Investi ii productive în acvacultură: FEP poate sprijini investi4iile în construc4ia, lărgirea, echiparea 5i
modernizarea instala4iilor de produc4ie, în special dacă implică îmbunăta4irea condi4iilor de muncă, igienă,
sănătate umană sau animală 5i calitatea produsului, reducând impactul negativ sau întărind efectele pozitive
asupra mediului. Investi4iile vor contribui la unul sau mai multe dintre următoarele obiective:
a. Diversificarea spre noi specii 5i produc4ia de specii cu perspective bune de pia4ă;
b. Implementarea metodelor acvaculturii ce reduc substan4ial impactul negativ sau întăresc impactul pozitiv
asupra mediului în compara4ie cu practicile obi5nuite din acest sector;
c. Sprijin pentru activită4ile tradi4ionale de acvacultură, importante pentru păstrarea 5i dezvoltarea fondului
economic, social 5i de mediu;
d. Sprijin pentru achizi4ia de echipamente ce pot proteja fermele împotriva prădătorilor sălbatici;
e. Îmbunătă4irea condi4iilor de muncă 5i siguran4ă pentru lucrătorii din acvacultură;
Măsuri pentru apă/ mediu înconjurător: FEP poate sprijini acordarea de compensa4ii pentru folosirea
metodelor de produc4ie din acvacultură care ajută la protec4ia 5i îmbunătă4irea mediului înconjurător 5i la
conservarea naturii.
De exemplu, forme de acvacultură ce cuprind protec4ia 5i intensificarea ac4iunilor de mediu, resursele
naturale, diversitatea genetică 5i managementul peisajului, pot primi sprijin în cadrul acestor măsuri. Pentru
sprijinul oferit, beneficiile de mediu ale unor astfel de angajamente trebuie demonstrate printr*o evaluare
prealabilă, condusă de un organism desemnat 5i competent.
Comisia î5i dore5te de asemenea să încurajeze fermierii din piscicultură să participle la schema de audit 5i
eco*management a Comunită4ii create prin Reglementarea (EC) No 761/2001 a Parlamentului European 5i a
Consiliului din 19 martie 2001, ce permite participarea voluntară prin organiza4ii în schema de audit 5i eco*
management a Comunită4ii (EMAS).
Oricum, mai există încă multe dezbateri în cadrul industriei despre aceste aspecte. Acvacultura organică, în
accep4iunea Reglementării Consiliului (EEC) No 2092/91 din 24 iunie 1991 însemnând producerea organică
de produse agricole, poate primi de asemenea sprijin aici.
Datorită reglementarilor din acvacultura organică, reglementari foarte stricte 5i costisitoare, este foarte
important ca „acvacultura sustenabilă” să primească compensa4ii pentru crearea valorilor de mediu.
Termenul de „acvacultură sustenabilă” înseamnă aici că o activitate din acvacultură este compatibilă cu
constrângerile de mediu specifice, rezultând din desemnare zonelor NATURA 2000, conform Directivei
Consiliului 92/43/EEC din 21 Mai 1992 asupra conservării habitatelor naturale 5i a florei 5i faunei salbatice.
Pentru a primi compensa4ii conform acestui Articol, beneficiarii trebuie să se angajeze pe o perioadă de
minim cinci ani să respecte condi4iile de protejare a mediului 5i a apelor, condi4ii ce trec dincolo de aplicarea
normală a bunelor practici din acvacultură.

21/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Cadrul legislativ

Măsuri de sănătate publică: Aceste măsuri privesc în primul rând fermele de molu5te, protejându*le
împotriva impactului economic în cazul unei răspândiri de alge dăunătoare.
Măsuri de sănătate animală: FEP poate să contribuie la finan4area controlului 5i eradicării bolilor din
acvacultura în termenii Deciziei Consiliului 90/424/EEC din 26 iunie 1990 despre cheltuielile din domeniul
veterinar.
Există 5i alte măsuri în cadrul celor doua axe care nu afectează direct fermierii din acvacultura de apă dulce,
de5i în unele cazuri pot fi totu5i interesa4i de acestea.
Pescuitul în interiorul teritoriului: Măsuri eligibile pentru ajutor
• Ajutor pentru pescuitul în interiorul teritoriului 5i pescuitul pe ghea4ă, în conformitate cu prevederi
similare cu cele din actualul FIFG
• Ajutor pentru redistribuirea vaselor de pescuit de interior către pescuitul de exterior
• Cesiune temporară prevăzută într*un act legal al Comunită4ii
Procesare 'i Marketing: Măsuri eligibile pentru ajutor
• Îmbunătă4irea condi4iilor de muncă, de sănătate 5i de igienă 5i calitatea produsului
• Reducerea impactului negativ asupra mediului înconjurător
• Să îmbunătă4ească gradul de utilizare al speciilor pu4in folosite, al produselor secundare sau al
de5eurilor
• Să aplice noi tehnologii, să dezvolte metode de produc4ie inovatoare
• Marketingul produselor (în primul rând provenit din terenurile locale 5i acvacultură)
• Învă4are continuă
Axa 3 – Măsuri pentru interesul comun
În cadrul Axei 3, FEP poate sus4ine măsuri de interes comun care nu pot fi în mod normal sus4inute de către
sectorul privat 5i care ajută la îndeplinirea obiectivelor 5i politicilor piscicole comune. Promotorii acestor
măsuri pot fi operatorii priva4i, organiza4iile ce ac4ionează în numele producătorilor sau organiza4iile
recunoscute, cu condi4ia ca ac4iunile lor să fie de interes comun. Măsurile eligibile sunt:
• Ac4iuni colective
• Protec4ia 5i dezvoltarea faunei 5i florei acvatice
• Porturi de pescuit, adăposturi 5i cheiuri de debarcare
• Dezvoltarea de noi pie4e 5i campanii de promovare
• Proiecte pilot derulate de către un operator economic, o asocia4ie profesională recunoscută sau un alt
organism competent în acest scop, de către statul membru, în parteneriat cu un organism stiin4ific sau
tehnic
• Modificarea vaselor de pescuit în vederea redistribuirii
Ac4iuni colective legate de acvacultură pot fi urmatoarele:
• Îmbunăta4irea condi4iilor de muncă 5i de siguran4ă
• Transparen4a pie4elor
• Îmbunătă4irea calită4ii 5i siguran4ei alimentare
• Dezvoltarea, restructurarea 5i îmbunătă4irea loca4iilor destinate acvaculturii
• Dezvoltarea unor noi metode de training
• Promovarea de parteneriate între oamenii de 5tiin4ă 5i operatori
• Promovarea egalită4ii de 5anse
• Crearea 5i restructurarea organiza4iilor producătorilor 5i implementarea planurilor acestora
• Studii de fezabilitate legate de promovarea parteneriatelor cu 4ări ce nu fac parte din Uniunea
Europeană

4.2. Politicile de mediu ce au un impact major asupra dezvoltării acvaculturii

O politică de mediu a UE nu este nimic nou. Actualul program de ac4iune pe mediu care va dura până în
2012 este cel de*al 5aselea dintr*o serie. El a fost creat pe baza a 30 de ani de activitate 5i deja a livrat o
serie de beneficii – incluzând aerul 5i apa mult mai curate, expansiunea habitatelor naturale protejate, un
management mai bun al de5eurilor, o aten4ie deosebită fa4ă de consecin4ele asupra mediului 5i fa4ă de
planificarea deciziilor 5i produse mai prietenoase cu mediul înconjurător. Oricum, rămân totu5i mari provocări

22/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Cadrul legislativ

de rezolvat.
Al 5aselea program de mediu con4ine patru priorită4i:
• Schimbările climaterice
• Natura 5i biodiversitatea
• Mediul, sănătatea 5i calitatea vie4ii
• Resursele naturale 5i risipa
Din punctul de vedere al unui fermier din acvacultură, ac4iunile în zona conservării naturii 5i a protec4iei
resurselor naturale (cum este apa) sunt cele mai importante.

4.2.1. Politica de conservare a naturii: Habitatul 'i Directiva pentru păsări, Natura 2000
Politica de conservare a naturii a UE este bazată pe doua reglementări legislative principale* Directiva
pentru pasări 5i Directiva pentru Habitate * 5i beneficiază de un instrument financiar specific, fondul LIFE*
Nature. Priorită4ile sale sunt crearea unei re4ele europene ecologice (formată din arii speciale de
conservare), numită NATURA 2000 5i integrarea condi4iilor de protec4ie a naturii în politicile UE cum ar fi
agricultura, dezvoltarea regională 5i transport.
Re4eaua Natura 2000 a fost înfiin4ată în 1992 prin adoptarea Directivei pentru habitate care, împreună cu
Directiva pentru păsări, formează piatra de hotar a politicii pentru conservarea naturii europene. Este o parte
din răspunsul Europei la conservarea biodiversită4ii globale în conformitate cu obliga4iile interna4ionale
impuse de Conven4ia pentru Biodiversitate – Biodiversity Convention.
Scopul re4elei Natura 2000 este să protejeze 5i să administreze speciile vulnerabile 5i habitatele lor pe
teritoriul Europei, făra a 4ine seama de grani4ele na4ionale sau politice. Natura 2000 nu este numai un sistem
al rezervelor naturale stricte, unde orice activitate umană este sistematic exclusă. Acesta adoptă o abordare
diferită, recunoa5te faptul că omul este parte integrantă din natură 5i că cei doi activează cel mai bine în
parteneriat. Într*adevăr, multe loca4ii din Natura 2000 sunt valoroase tocmai pentru modul în care au fost
administrate până acum 5i este important să se asigure continuarea acestor activită4i 5i pe viitor.
Prin asocierea activă a unor utilizatori de terenuri în administrarea loca4iilor Natura 2000, este posibil ca
habitatele semi*naturale 5i speciile vulnerabile, dependente de o administrare pozitivă, să fie men4inute.
Recenta reformă asupra Politicii de agricultură comună a separat pla4ile din produc4ie 5i le*a înlocuit cu o
singură plată per fermă care se bazează pe condi4ii bune agricole 5i de mediu. Natura 2000 a fost de
asemenea încorporată în Politicile comune de pescuit, iar fermierii din fermele piscicole vor fi sus4inu4i pentru
a întruni cerin4ele administrării loca4iei pentru Natura 2000.
Re4eaua Natura 2000 este compusă din Zone speciale de conservare (Special Areas of Conservation –
SACs) – desemnate pentru una sau mai multe din cele 198 tipuri de habitat amenin4ate 5i pentru cele 800 de
specii înscrise în anexele la Directiva habitatelor. Include de asemenea Zone de protec4ie specială (Special
Protection Areas – SPAs) – clasificate conform Directivei păsărilor pentru 200 de specii de păsări amenin4ate
5i pentru soluri umede de importan4ă interna4ională.
Loca4iile sunt selectate în trei stadii.
1. Primul stadiu implică o evaluare 5tiin4ifică la nivel na4ional. Fiecare stat membru identifică loca4ii
importante pentru speciile 5i habitatele existente pe teritoriul său pe baza unor criterii 5tiintifice comune.
Aceste liste na4ionale sunt trimise apoi, în mod formal, Comisiei Europene.
2. Al doilea stadiu implică selectarea loca4iilor de importan4ă comunitară din listele na4ionale în
concordan4ă cu una dintre cele 5apte regiuni biogeografice din Europa. Acest lucru este realizat de către
Comisia Europeană în conformitate cu Natura 2000 5i conform cu principiile dezvoltării sustenabile. Scopul
său nu este de a opri toate activită4ile economice, ci de a trasa parametrii în care acestea pot avea loc în
timp ce se respectă colaborarea europeană pentru biodiversitate cu statele memebre 5i exper4ii în 5tiin4ă.
3. Stadiul trei: Odată ce loca4iile sunt selectate în stadiul doi, ele devin parte din Re4eaua Natura 2000.
Statele membre au un termen de până la 5ase ani să le desemneze ca fiind Arii speciale de conservare
(SAC) 5i, dacă este necesar să introduca măsuri de management pozitiv pentru a men4ine sau a redresa
speciile 5i habitatele către un statut de conservare favorabil.
Directiva solicită ca în cadrul loca4iilor Natura 2000 să fie evitate ac4iunile destructive ce ar putea perturba în
mod semnificativ speciile sau ar putea deteriora habitatele pentru care loca4ia a fost aleasă.
Măsuri pozitive ar trebui luate, atunci când este cazul, pentru a men4ine 5i redresa aceste habitate 5i specii
într* un „stadiu de conservare favorabil” în forma lor naturală.
Depinde de statele membre să decidă cum pot ob4ine conservarea loca4iei:
• Statutară (e.g. crearea unei rezerve naturale)

23/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Cadrul legislativ

• Contractuală (e.g. semnarea de acorduri de administrare cu proprietarii de terenuri)

• Administrativă (oferirea fondurilor necesare pentru administrarea loca4iei)

4.2.2. Directiva cadru pentru apă 'i acvacultura de apă dulce

Pe 23 octombrie 2000, "Directiva 2000/60/EC a Parlamentului European 5i a Consiliului ce stabile5te cadrul
pentru ac4iunile comunitare în domeniul politicii pentru apă” sau, mai pe scurt, Directiva cadru pentru apă în
EU* EU Water Framework Directive, WFD, a fost în sfârsit adoptată. WFD lărge5te protec4ia apei la toate
apele 5i stabile5te obiective clare despre cum un „status pozitiv” trebuie atins pentru toate apele europene
până în 2015 5i că folosirea apei trebuie să fie sustenabilă în toată Europa. Acest sistem vine chiar la timp,
având în vedere faptul că resursele de apă ale Europei suportă deja o presiune în cre5tere.
Implementarea WFD ridică un număr de provocări tehnice comune pentru statele membre, Comisie, 4ări
candidate, tări EEA, factori de decizie 5i ONG* uri. În plus, multe dintre bazinele râurilor europene sunt
interna4ionale, traversând grani4e administrative 5i teritoriale. De accea, în4elegerea 5i abordarea comune
sunt cruciale pentru o implemetare de succes 5i efecientă a Directivei.
Comisia a prezentat o „Propunere pentru o directivă cadru pentru apă” cu următoarele scopuri principale:
• Lărgirea scopului protec4iei apei la toate apele, ape de suprafa4ă sau subterane
• Ob4inerea „statusului pozitiv” pentru toate apele până la un termen limită stabilit
• Managementul apei bazat pe bazinele râurilor
• „Abordarea combinată” a limitelor valorilor de emisii 5i a standardelor de calitate
• Corectarea pre4urilor
• Implicarea cetă4enilor
• Legisla4ie coerentă
Cel mai bun model pentru un sistem singular de administrare a apei este managementul prin bazinul râului*
unitatea geografică 5i hidrologică naturală – dincolo de grani4ele adimistrative sau politice. Ini4iativele duse
mai departe de statele membre pentru râurile Maas, Schelde sau Rin au servit ca exemple pozitive ale
acestei abordări, prin cooperarea 5i trasare unor obiective comune de*a lungul grani4elor statelor membre,
sau chiar în afara spa4iului european pentru Rin. În timp ce câteva 4ări membre 5i*au asumat deja abordarea
bazinului râului, acest lucru nu s*a întamplat pretutindeni. Pentru fiecare district al bazinului unui râu – unele
dintre ele traversează frontiere na4ionale – va fi nevoie de un plan al managementului bazinului râului care
să fie actualizat o data la 5ase ani 5i care va oferi contextul pentru coordonarea cerin4elor identificate mai
sus.
Pentru a răspunde provocărilor într*un mod cooperant 5i coordonat, statele membre, Norvegia 5i Comisia au
căzut de acord asupra unei Strategii comune de implementare (CIS) pentru Directiva cadru a apei la numai
cinci luni după activarea Directivei.
CIS este actualizat regulat de către statele membre 5i cele mai importante priorită4i pentru perioada 2007*
2009 au fost considerate, de către Directori, urmatoarele: „WFD 5i agricultura”, „WFD 5i hidromorfologia”,
„obiectivele de mediu, excep4iile 5i chestiunile economice înrudite”, „deficitul de apă 5i secetă” 5i
„monitorizarea biologică 5i chimică”. Mai mult, activitatea pe schimbarea climaterică este cu siguran4ă
prevăzuta, activitatea ce se va concentra asupra op4iunilor 5i oportunită4ilor oferite de către Politica cadru
pentru apă a Uniunii Europene pentru adaptarea la impactul schimbărilor climaterice. De aceea activitatea
va trebui coroborată cu alte activită4i CSI cu privire la crearea de legături 5i coordonarea eforturilor legate the
schimbările climaterice.
Obiectivele de mediu sunt definite în Articolul 4 – articolul cheie – din Directiva cadru pentru apă (WFD).
Scopul este managementul sustenabil pe termen lung al apei bazat pe un nivel ridicat de protec4ie al
mediului acvatic. Articolul 4.1 define5te obiectivul general al WFD ca fiind atins pentru toate sursele de apă,
de suprafa4ă sau subterane, de exemplu atingerea statusului pozitiv până în 2015, 5i introduce principiile
prevenirii oricărei deteriorări suplimentare a situa4iei curente. Urmează apoi un număr de exceptii de la
obiectivele generale care permite, pentru obiectivele mai pu4in urgente, extinderea termenului limită dincolo
de 2015 sau implementarea de noi proiecte în cazul în care o serie de condi4ii sunt îndeplinite.
Exerci4iul de intercalibrare este un element cheie în trasformarea obiectivului general de mediu în unul
opera4ional într*un mod unitar în toată Uniunea Europeană. Schema clasificarii WFD pentru calitatea apei
include cinci categorii de status: înalt, bun, moderat, slab sau rău. Obiectivul general al WFD este ob4inerea
„statutului bun” pentru toate suprafe4ele de apă până în 2015. „Statutul bun” înseamnă de asemenea un
statut bun ecologic 5i un statut bun chimic.
Documentele pentru ghidare 5i rapoartele tehnice au fost produse pentru a oferi asisten4ă factorilor de
decizie în implementarea WFD. Documentele pentru ghidare inten4ionează să ofere o abordare

24/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Cadrul legislativ

metodologică exhaustivă, dar va fi nevoie ca acestea să fie adaptate pentru circumstan4ele specifice ale
fiecărui stat memebru al EU.
Toate aceste documente, inclusiv cele produse în cadrul proiectului Strategia comună de implementare pot fi
găsite în biblioteca WFD CIRCA (http://ec.europa.eu/environment/water/water*framework/iep/index_en.htm).

25/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Oportunită0i de pia0ă

5. Calitatea produsului 'i diversificarea – oportunită i de pia ă ale

acvacultorilor pentru pe'tele 'i produsele lor secundare

Un criteriu foarte important pentru a rezista la competi4ia în cre5tere de pe pia4a de pe5te, este calitatea
excelentă a produsului asociată cu calitatea cărnii 5i preferin4ele consumatorilor. Consumatorii sunt din ce în
ce mai preocupa4i de modul în care este produs pe5tele sau ce tip de ingrediente se folosesc pentru hrană.
Reglementările 5i autorită4ile UE se concentrează de asemenea asupra siguran4ei hranei 5i trasabilită4ii
produc4iei de la „ou la farfurie”. Datorită propriilor interese comerciale 5i pentru a îndeplini a5teptările
clien4ilor în timp ce respectă cerin4ele reglementărilor, cele mai multe lan4uri de supermarketuri au introdus
reguli foarte stricte cu privire la produsele din pe5te. Pentru a vinde pe5te prin acest canal de pia4ă
important, produsele trebuie să îndeplinească standarde de calitate înalte.
Pe de cealaltă parte, mediul economic 5i social aflat în schimbare creează noi pie4e pentru produsele
secundare, iar fermierii trebuie să găseasca mijloace inovatoare de a utiliza produsele secundare mai
eficient. Prin accesarea alternativelor, a pie4elor ce cresc rapid alături de pia4a principală a produselor din
pe5te de bună calitate, fermierii ar putea să î5i crească sustenabilitatea economică 5i să î5i îmbunăta4ească
competivitatea pe pia4a de acvacultură interna4ională, în special cu importurile cu costuri reduse din Asia.
Unul dintre scopurile majore ale SustainAqua a fost analizarea influen4ei diferitelor sisteme de cre5tere 5i a
tiparelor de hrănire asupra calită4ii pe5telui. Un alt scop a fost cercetarea poten4ialelor aplica4ii de pia4ă ale
diferitelor produse secundare din acvacultură, pentru atragerea de noi pie4e de desfacere.
În studiul de caz din Polonia, a fost evaluat impactul a trei sisteme diferite de bazine piscicole 5i al hranei
asupra calită4ii crapului comun. În studiile de caz din Elvetia 5i Ungaria, a fost analizat poten4ialul de pia4ă al
produselor secundare pentru industria cosmetică 5i cea energetică: plante de hidrocultură 5i fructe tropicale
la Tropenhaus, în Elvetia, 5i diferite recolte pentru terenurile umede în Ungaria.

5.1. Calitatea produsului – cazul polonez

Termenul „calitatea pe5telui” este un set complex de caracteristici influen4ate de numero5i factori. Include:
aspect (ex.culoare), valoare nutritivă (compozi4ia păr4ilor comestibile, ex: acizi gra5i, grăsime), caracteristici
organoleptice (gust, aromă, miros, textură), prospe4ime 5i siguran4ă (includerea unor păr4i componente
toxice, metale grele, chimicale folosite în acvacultură 5i metaboli4ii lor, patogeni umani).
În cadrul SustainAqua, principalul scop a fost identificare influen4elor hranei 5i a sistemului de cultivare
asupra calită4ii 5i gustului la crap, cu ajutorul testelor consumatorilor, alcătuirea profilului senzorial cu o
echipă de speciali5ti 5i analiza chimică a proteinei, grăsimii 5i a acizilor gra5i.
Următoarele întrebări au fost analizate:
• Există o diferen4ă de gust 5i calitate dacă crapul este 4inut în sisteme de policultură sau monocultură
(spectru diferit de hrană 5i eficientizarea utilizării disponibilă)?
• Există o diferen4ă de gust 5i calitate dacă crapul este hrănit cu cereale (porumb 5i grâu) sau cu mâncare
naturală?
Cercetarea s*a concentrat asupra crapului comun (Cyprinus carpio), principala specie crescută în Polonia.
Următoarele mostre de pe5te au fost analizate:
1. Crapul comun crescut în monocultură tradi4ională * hrănit cu cereale
2. Crapul comun crescut în policultură traditională * hrănit cu mâncare naturală
3. Crapul comun crescut în monocultură * hrănit cu mâncare naturală
În plus, novacul (Hypophthalmichthys nobilis) a fost analizat, de asemenea crescut într*un sistem de
policultură cu hranire naturală pentru a demonstra calitatea ridicată 5i gustul 5i pentru a ob4ine un grad mai
mare de acceptare pe pia4ă. La ora actuală există câteva prejudecă4i printre consumatori în privin4a gustului
neplăcut al acestor specii, de aici rezultând pre4uri scăzute (ca. 1€/kg).
Rezultatele arată că crapul ce a fost hrănit natural a avut un con4inut mult mai scăzut de grăsime decât cel
hrănit cu cereale. Apar de asemenea diferen4e semnificative în con4inutul de acizi gra5i 5i în compozi4ie.
Crapul cu hrănire naturală a avut propor4ii mai mari de n*3 5i n*6 acizi gra5i polinesatura4i (PUFA) care sunt
considera4i a avea efecte pozitive asupra sănătă4ii umane. De asemenea pentru a 4ine cont de gradul de
acceptare al consumatorului, crapul cu hrănire naturală a fost clasat mult mai bine, datorită mirosului său
proaspăt, neutru 5i nu prea aspru 5i datorită gustului delicat, nu mucegăit. Nu a fost detectată nici o diferen4ă
semnificativă între crapii din sistemele de monocultură sau policultură, în urma analizelor.
Poate fi concluzionat că sistemul de hrănire are un impact mai ridicat asupra calită4ilor senzoriale 5i chimice
decât sistemul de cultură. Factorul principal care controlează con4inutul de grăsime, compozi4ia în acizi gra5i
5i caracteristicile organoleptice, este dieta. Daca crapul este crescut în monoculturi sau in policulturi pare să

26/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Oportunită0i de pia0ă

nu aibă o influen4ă puternică asupra calită4ii pe5telui.

În plus, cu privire la marketingul novacului (Hypophthalmichthys nobilis), rezultatele acestui studiu au arătat
o evaluare pozitivă a calită4ii senzoriale / acceptării consumatorului, atingând acelea5i valori ca 5i crapul
comun.

5.2. Recoltele din terenurile umede pentru industria energiei bio (energiei regenerabile) –
cazul maghiar
Poten4ialul produc4iei de biomasă pentru sectorul în cre5tere vertiginoasă al energiei bio este uria5.
Produsele secundare lignocelulozice provenite din activită4i de acvacultură oferă posibilită4i uria5e pentru
produc4ia de combustibil etanol, căldură sau electricitate. Combina4ia dintre acvacultură, tratamentul apelor
reziduuale 5i produc4ia de energie bio este o abordare inovatoare în Uniunea Europeană. Ar putea să
servească două scopuri, cu avantaje enorme în acela5i timp.
4. Fermierii ar putea profita în două moduri diferite, în acela5i timp: diminuarea costurilor pentru tratarea
apelor reziduale 5i vânzarea unui nou produs pentru venituri suplimentare.
5. Pentru a acoperi viitoarele cereri masive de biomasă în UE, toate ariile cu poten4ial pentru cultivarea
biomasei trebuie folosite, inclusiv loca4iile de acvacultură.

Sălcii dupa plantarea în apa ce acoperă terenurile umede (Photo: AKVAPARK)

Posibilită i
În cadrul SustainAqua, trestia comuna (Phragmites australis), papura (Typha latifolia/ angustifolia), trestia
gigant (Arundo donax) 5i salcia (Salix viminalis) sunt analizate exact pentru poten4iala utilizare ca biomasă în
scopuri legate de energie, ex. pentru produc4ia de tala5 sau pele4i pentru generarea de căldură 5i
electricitate sau pentru producerea de bioetanol celulozic ca bio* combustibil pentru transport (vezi Tabel 2).
Con inutul de * Factor critic ce determină cantitatea de caldură ob4inută prin ardere
apă * Cu cât este mai mare con4inutul de apă din combustibil, cu atât este mai mic con4inutul de energie
Valoarea
* Cantitatea de energie emisă sub formă de căldura cand un kg de lemn este ars
combustibilului
Polizaharidele * Membranele plantelor con4in în principal trei tipuri diferite de polimeri: celuloza, hemiceluloza 5i
din membrană lignina
* Celuloza 5i hemiceluloza con4in 5iruri lungi de zaharuri ce pot fi transformate în combustibili pentru
transport cum ar fi bioetanolul
* Pentru a cunoa5te aportul de polizaharide este important să evaluam poten4ialul ini4ial al culturilor
pentru producerea de bio* combustibil

Tabel 2: SustainAqua analizează poten0ialul de energie bio al recoltelor de pe terenuri umede

Rezultatele acestor analize dovedesc poten4ialul clar pentru aplica4iile energiei bio. Cifrele pentru
polizaharidele din membrane arată oportunită4ile de producere a bioetanolului celulozic din aceste recolte, în
special la Arundo donax 5i Phragmites australis. Valoarea cantită4ii de căldură a arătat cifre promi4ătoare mai

27/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Oportunită0i de pia0ă

ales pentru papură. Alte experimente interna4ionale dovedesc poten4ialul ridicat al celor patru culturi testate
pe terenurile umede.
Totu5i, trebuie luat în considerare faptul că, într* o fermă de acvacultură, scopul principal al unei planta4ii pe
terenurile umede este tratarea apei reziduale din activită4ile de acvacultură. Scopul este de a utiliza această
biomasă produsă ca 5i produs secundar pentru producerea de energie bio. În orice caz, tratamentul apei
reziduale va fi întotdeauna prioritatea planta4iilor pe terenuri umede, nu producerea de energie bio. Aceasta
ar putea duce la următorii factori care sunt nocivi pentru producerea de energie bio eficientă 5i rentabilă:
3. Amplasarea culturii pe terenuri umede nu oferă conditiile optime de cre5tere pentru producerea de
energiei bio
4. Momentul recoltării este important pentru calitatea optimă a arderii (cea mai buna primăvara)
5. Cicluri de recoltare de doi sau trei ani ar putea fi mai potrivite
Trebuie să fie îndeaproape investigat modul în care tratamentul apei 5i produc4ia recoltei pentru energie pot
fi combinate cât mai eficient posibil, pentru a oferi condi4ii optime pentru atingerea ambelor obiective.

Oportunită i de pia ă
Condi4iile sunt la ora actuală foarte favorabile dezvoltării biomasei pentru producerea de energie. ]intele
ambi4ioase ale UE de a cre5te aportul energiei bio în mixul european de energie crează o cerere uria5ă
pentru resurse de biomasă în deceniul viitor. Este de asemenea o 5ansă unică pentru fermierii din
acvacultură să câ5tige venituri suplimentare prin utilizarea produselor secundare din ferma lor pentru a
asigura industriei energiei bio biomasa necesară.
Salcia (Salix viminalis) este deja folosită pentru producerea de tala5 pentru încălzire 5i generarea de
electricitate, de exemplu în a5a*numitele planta4ii de subarboret cu rota4ie scurtă (SRC). SRC indică
informa4ii utile despre designul zonelor de cultură pe terenuri umede pentru aplicarea în acvacultură. Pentru
profitabilitate, zona ar trebui să aibă minim 1 ha, să fie accesibilă pentru utilajele de recoltare 5i să producă
minim 8*11 t de masă uscată la hectar pe an.
În privin4a celor trei plante erbacee folosite în studiul de caz din Ungaria, trestia comună, papura 5i trestia
uria5ă, acest sector abia începe să se dezvolte 5i să se lanseze. Se a5teaptă să apară îmbunătă4iri în viitorul
apropiat. De accea, în timp ce dezvoltarea tehnico*economică pentru o pia4ă func4ională a biomasei*energiei
bio de*a lungul Europei începe să se petreacă 5i va fi atinsă în 3*5 ani, acest interval de timp ar trebui folosit
pentru a optimiza condi4iile pentru producerea biomasei în strânsă legatură cu activită4ile de acvacultură. În
acela5i timp este necesar sa nu se neglijeze scopul ini4ial al culturilor de pe terenurile umede, tratarea apelor
reziduale 5i reten4ia nutrien4ilor.

5.3. Plantele de hidrocultură "i fructele tropicale pentru industria cosmetică

Plantele de hidrocultură 5i fructele tropicale au un mare poten4ial de a fi folosite ca produse primare
regenerabile în industria cosmetică. ^ansa pentru astfel de produse secundare din acvacultură este
vânzarea provenien4ei produsului. Conceptul holistic ar putea fi un argument de vânzare unic pentru astfel
de produse. În special SME ar putea fi foarte interesată în dezvoltarea comună de noi produse, cum ar fi
cremele de papaya sau de guave.

Posibilită i
În cadrul SustainAqua, linti4a (Lemna sp.) – care ar putea fi un produs secundar considerabil al sistemului de
tratare pe terenuri umede din Ungaria sau în sistemul „cascadă” polonez – zambila de apă (Eichhornia
crassipes), guava (Psidium sp.) 5i papaya (Carica papaya) au fost analizate. Pentru fructele tropicale,
analiza s*a focalizat asupra fructelor de calitate scăzuta 5i medie care nu ar putea fi vândute la pie4ele de
fructe ca un produs de primă clasă. Cum nu a fost posibilă căutarea unor noi ingrediente sau întreaga
compozi4ie chimică a plantelor selectate, cele mai promi4ătoare ingrediente cunoscute au fost evaluate
pentru concentra4ia lor (vezi Tabel 3):
Pectina * Linti4a este bogată într*o pectină specifică clasei Lemna (apiogalactoronan/ lemnan)
* Caracteristici extraordinare în compara4ie cu pectina obisnuită (din mere)
* Ar putea fi folosită pentru tratarea simptomelor pielii ce îmbătrâne5te sau a inflama4iilor pielii
Carotenoide, * Guava 5i papaya sunt bogate în substan4e bioactive
lycopene * ß*caroten 5i lycopene sunt cunoscute pentru impactul pozitiv asupra sănătă4ii umane
Polyphenol * Guava are proprietă4i antioxidante atribuite con4inutului său de polyphenol
* Zambila de apă, datorită con4inutului de polyphenol, poate proteja pielea impotriva efectelor
dăunatoare ale metalelor grele 5i îmbunătă4e5te respira4ia celulelor
* Zambila de apă poate fi de asemenea potrivită pentru fitoremediere 5i este capabilă să extragă
metale 5i materiale toxice din apa reziduală pentru uz metabolic propriu

28/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Oportunită0i de pia0ă

Tabel 3: SustainAqua determină poten0ialul industrial al platelor de hidrocultura $i al fructelor tropicale

Rezultatele acestor analize dovedesc că produsele secundare din studiul de caz Tropenhaus nu con4ineau o
concentra4ie mai mare de substan4e active cunoscute, comparativ cu alte plante. O valoare adăugată în
utilizarea produselor secundare din acvacultură în sectorul cosmetic ar putea reprezenta abordarea holistică
5i organică a, de exemplu, produc4iei de la Tropenhaus sau din alte ferme sustenabile din acvacultură. Un
astfel de argument unic la vânzare ar putea fi benefic pentru amunite ramuri ale industriei, în mod special în
întreprinderile mici 5i mijlocii.

Oportunită i de pia ă
Proiectele de dezvoltare actuale din industria cosmetică, în special pia4a de cosmetice naturale, sunt
favorabile utilizării produselor secundare din acvacultură:
• Cre$teri de pia0ă de până la 20% în bran$a cosmeticelor naturale
Vânzările globale de cosmetice organice sunt în plin avânt, cu venituri ce se apropie de 5 miliarde de
Euro în 2006. Europa este motorul principal al cre5terii, cu rate de cre5tere de peste 20%, până la
vânzări de 1,1 miliarde Euro. Germania, urmată de Austria 5i Elve4ia, este 4ara din fruntea clasamentului
pe acest segment de pia4ă, ajungând la vânzări de 650 milioane Euro în 2006. Cota de pia4ă pentru
întreaga pia4ă a cosmeticelor este prevăzută să crească de la 6% în prezent până la 10% în 2012.
Totu5i pie4ele din Franta au cea mai rapidă cre5tere, cu rate de cre5tere de 40% în 2005.
• Dominatia unor întreprinderi mici $i mijlocii foarte inovatoare
În Europa furnizorii sunt foarte fragmenta4i 5i domina4i de întreprinderile mici 5i mijlocii, cu peste 400 de
IMM* uri ce produc cosmetice naturale.
• Rata ridicată de dezvoltare de noi produse (NPD): NPD este trasătura cheie
Industria produselor cosmetice este caracterizată de inova4ie 5i o rată ridicată de dezvoltare de noi
produse. Inova4ia este esen4ială pentru îmbunăta4irea performan4ei, pentru siguran4ă 5i impactul de
mediu al produselor. Companiile experimentează cu ingrediente naturale, îndepărtându* se de
substan4ele chimice sintetice.
• Pozi0ionarea produsului: Marketingul de succes derivă din diferen0ierea clară de produsele concurente
Un factor de succes cheie pentru cosmeticele naturale este pozi4ionarea produsului. Câ5tigătorii pie4ei
sunt companiile care pot diferen4ia cu succes produsele lor de cele concurente, fie ele naturale sau
standard.

29/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Ungaria

6. Tratarea apei în sistemele de acvacultură intensive prin terenuri

umede 'i bazine piscicole extensive/ Studiul de caz din Ungaria

6.1. Terenurile umede artificiale ca metodă sustenabilă pentru tratarea deversărilor din
acvacultură "i produc-ia de recolte valoroase (loca-ie – fermă de somn african)

6.1.1. Introducere – Descrierea generală a inova iei

Ob4inerea 5i men4inerea calită4ii apei în corpurile de apă naturale este un obiectiv important al legisla4iei
na4ionale 5i europene 5i al ONG*urilor deoarece calitatea 5i cantitatea resurselor de apă dulce este unul
dintre factorii cheie al unei vie4i sănătoase. Deversările cauzează contaminarea 5i deteriorarea
ecosistemelor naturale. Mai mult, taxa pentru apa poluată în Ungaria este remarcabilă. Aceste argumente
for4ează producătorii să găsească metode de tratare eficiente 5i ieftine.
În ultimele decenii terenurile umede artificiale au fost redescoperite ca metodă eficientă pentru tratarea apei
reziduale. În ecosistemele din terenurile umede, con4inutul de poluan4i este diminuat printr*un proces natural
care folose5te plantele ce purifică apa. Poluan4ii deversa4i sunt stabiliza4i 5i transforma4i în nutrien4i solubili
care sunt folosi4i printre organismele din terenurile umede.
Prin combinarea diferitelor tipuri de terenuri umede, cum ar fi iazurile de stabilizare, bazinele piscicole, 5i
iazurile cu plante macrofite, eficien4a înlăturării nutrien4ilor poate fi crescută. Mai mult, prin integrarea unor
specii de pe5te 5i plante valoroase, ace5ti nutrien4i pot fi transforma4i în produse secundare vandabile. Prin
comasarea pe5telui într*un singur bazin, o anumită propor4ie din nutrien4ii deversa4i este refolosită în carnea
de pe5te, iar nivelul necesar de oxigen dizolvat asigură condi4ii propice pentru procesele aerobice. În bazinul
cu plante macrofite, cele care tolerează nivelul de apă uzată, asimilează o cantitate considerabilă de
nutrien4i pentru produc4ia de biomasă ce poate fi folosită în energia bio.

6.1.2. Principiile studiului de caz

Ferma de somn african, denumită pe scurt FSA este localizată la sistemul experimental de bazine piscicole,
din cadrul Institutului pentru piscicultură, acvacultură 5i iriga4ii (HAKI) din Szarvas, Ungaria. La scara unui
pilot de 1.1 ha (Subsistem ‘A’) 5i 0.4 ha (Subsistem ‘B’), sistemele de terenuri umede au fost construite
pentru tratarea apelor deversate dintr*o fermă de somn african în sistem intensiv de tip flow*through.

Subsistemele din terenurile umede au fost construite prin combinarea unui bazin de stabilizare, unui bazin
piscicol 5i a unui bazin cu plante macrofite. Bazinele au fost umplute cu apă dulce dintr* un bra4 al unui râu
(Körös) situat în apropiere, la începutul perioadei de operare (mai în 2007, februarie în 2008).
Deversările din ferma de
somn african au fost Subsystem Subsystem ’B’
canalizate în bazinul de
stabilizare, unde un aerator
cu zbaturi a fost pus în
func4iune 5i unde a fost A_SP B_SP 1387 m2
3072 m2
adaugată apa din râu. Apa
din bazinul de stabilizare a
fost introdusă în bazinul B_FP 1380 m2
piscicol unde o parte din A_FP
nutrien4i a fost re4inută în 3072 m2
biomasă. Deversarea din B_SA B_AR
bazinul piscicol a fost 683 m2 683 m2
canalizată în terenurile
umede artificiale unde sunt A_PH A_TY B_SAi B_TAi
plantate diverse plante cu 683 m2 683 m2
2 2
2288m 2728m
poten4ial energetic: trestia
comună (Phragmites
australis), papura (Typha Flow/through
Stabilisation pond
latifolia 5i T. angustifolia), African catfish
Fishpond
salcia (Salix viminalis), trestia farm Macrophyte pond
uria5ă (Arundo donax) 5i Irrigated area
tamari5ca (Tamarix
tetrandra) (vezi Tabelul 4).
Figura 4: Schemă a studiului de caz FSA
Schema acestui modul poate

30/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Ungaria

fi regăsită în Figura 4.
Două câmpuri irigate adi4ionale au fost conectate la Subsistemul B în 2008. Apa a fost men4inută sub
suprafa4a solului 5i a fost examinată capacitatea de remediere a con4inutului de sodiu pentru salcie
energetică 5i tamari5că.
Următoarele principii au fost aplicate:
Timpul de reten4ie: Timpul de reten4ie hidraulică calculată a fost de 18 zile în fiecare unitate.
Adâncimea apei: Adâncimea medie în bazinele de stabilizare 5i în cel piscicol a fost de 1,2 m, iar în
bazinul cu plante macrofite a fost de 0.5 m.
Pe5tele: A fost folosită policultura de pe5te la o densitate de 900 kg/ha: 35% crap comun (Cyprinus
carpio), 60% crap argintiu (Hypophthalmichthys molitrix) 5i 5% cosa5 (Ctenopharyngodon idella) în
aprilie 5i mai. Componen4a mixului de pe5te a fost aleasă pentru a atinge scopurile propuse în tratarea
apei 5i pentru a utiliza sursele naturale de hrană cât mai eficient posibil.
Hrană: Nu a fost folosită hrana artificială în bazinele piscicole.
Recoltarea: Bazinele piscicole au fost recoltate 4n noiembrie, apa a fost drenată, iar fundul bazinului a
fost men4inut uscat pe perioada iernii (din noiembrie până în februarie).

Unitate Zonă Adâncimea Specii Comentarii

apei
2
A_SP 3 072 m 1.2 m Linti4a (Lemna sp.) Îndepărtată regulat

2 Depusă în aprilie
A_FP 3 072 m 1.2 m Policultura de crap
Recoltată în noiembrie
2 Trestia comuna (Phragmites australis),
A_PH 2 288 m 0.5 m Recoltată în noiembrie
linti4ă
2
A_TY 2 728 m 0.5 m Papura (Typha latifolia, T. angustifolia) Recoltată în noiembrie
2
B_SP 1 387 m 1.2 m Linti4a (Lemna sp.) Îndepartată regulat

2 Depusă în aprilie
B_FP 1 380 m 1.2 m Policultura de crap
Recoltată în noiembrie
2 Salcie (Salix viminalis), Plantată în 2006, cre5tere insuficientă,
B_SA 683 m 0.5 m
papura (Typha sp.) invazia papurei
2 Trestia uria5ă (Arundo donax), papura Plantata în 2006, cre5tere insuficientă,
B_AR 683 m 0.5 m
(Typha sp.) invazia papurei
2 Nu este Plantată în 2007, irigată cu apă
B_SAi 683 m Salcie (Salix viminalis)
aplicabilă deversată din bazinul piscicol (B_FP)
2 Nu este Plantată în 2007, irigată cu apă
B_TAi 683 m Tamari5ca (Tamarix tetrandra)
aplicabilă deversată din bazinul piscicol (B_FP)

Tabel 4: Principalele caracteristici ale unită0ilor experimentale

6.1.3. Evaluarea indicatorilor de sustenabilitate selecta i de SustainAqua

Apa la intrare 'i la ie'ire
Apa de intrare a fost introdusă în sistemul experimental din două surse:
• Deversările din ferma de somn african ce trebuie tratate
• Apa dulce din râul Körös pentru umplerea bazinelor, asigurarea oxigenului 5i a algelor pentru
stabilizarea bazinelor pe timpul opera4iunii
Bazinele au fost ini4ial umplute cu apă dulce din bra4ul râului Körös. Majoritatea apei de râu a fost utilizată
3 3 3 3
pentru umplere (13 829 m în 2007; 11 173 m în 2008); al4i 10 037 m în 2007 5i 17 089 m în 2008 au fost
3
adauga4i în timpul opera4iunii de stabilizare a bazinelor. Consumul zilnic de apă a fost în medie de 65.6 m 5i
3
69.5 m în 2007 si 2008. Volumul zilnic teoretic a fost calculat pentru că împrospătarea apei nu era o
opera4iune zilnică, ci avea loc numai în cazul unei regim de oxigenare nefavorabil. Consumul specific de apă
3
dulce a fost calculat pentru sistemul de tratament 5i s*a descoperit că pentru 1 m de apa deversată tratată a
3 3
fost folosita 0.159*0.274 m de apă de râu 5i, în total, incluzând umplerea ini4ială, 0.279*0.453 m a fost
aplicată.
Ie5irea apei a fost asigurată la poarta de scurgere a bazinelor cu plante macrofite. În timpul reten4iei, volumul
apei din interior a scăzut prin evaporare, circuitul apei în natură 5i secetă. De aceea volumul apei ie5ite a

31/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Ungaria

fost mai mic cu 55*57% decat volumul apei intrate.

Eficien a utilizării nutrien ilor

Produc4ia totală de azot a fost de 162 kg în timpul perioadei de func4ionare din 2007, ceea ce corespunde
unei deversări de 1.05 kg/zi pentru întregul sistem de tratare. În apa de ie5ire a fost detectat cu 10% mai
pu4in azot decât în sursa apei de intrare. Produc4ia totală de fosfor a fost de 44.9 kg 5i descărcarea zilnică de
0.29 kg. În apa de ie5ire a fost găsit un procent de 27% din fosforul prezent în apa de intrare. Con4inutul de
carbon al probelor de apă a fost calculat ca fiind jumătate din cantitatea de aerosoli volatili: produc4ia totală
de carbon a fost de 3 262 kg în timpul opera4iunii, corespunzând unei produc4ii zilnice de 21.1 kg. În apa de
ie5ire a fost detectat mai pu4in de 8 % din carbonul organic ini4ial (Tabel 5).

N P C

Intrare Ie'ire Scoatere Intrare Ie'ire Scoatere Intrare Ie'ire Scoatere

Unitate
kg kg % kg kg % kg kg %
A_ST 1 167 722 38.1 117 95.1 18.7 1 930 1 307 32.2
A_FI 722 404 27.2 (44.0) 95.1 69.0 22.3 (27.4) 1 307 1 022 14.8 (21.9)
A_PH 207 77.4 11.1 (62.6) 35.6 20.5 12.9 (42.4) 526 325 10.4 (38.2)
A_TY 196 46.5 12.8 (76.3) 33.4 15.1 15.6 (54.8) 495 279 11.2 (43.6)
A_Total 1 167 124 89.4 117 35.6 69.6 1 930 605 68.7
B_ST 512 235 54.1 50.0 31.9 36.2 813 561 31.0
B_FI 235 114 23.6 (51.5) 31.9 18.8 26.1 (41.0) 561 374 23.0 (33.4)
B_SA 56.4 21.1 6.90 (62.6) 9.30 5.13 8.36 (44.9) 188 108 9.82 (42.5)
B_AR 58.1 17.0 8.03 (70.8) 9.55 4.13 10.8 (56.7) 186 79.4 13.1 (57.3)
B_Total 512 38.1 92.6 50.0 9.26 81.5 813 187 77.0
Total 1 679 162 90.3 167 44.9 73.1 2 743 792 71.1

Tabel 5: Nutrien0i de intrare, de ie$ire $i suprimarea nutrien0ilor din unită0ile FSA în 2007 (în paranteze: scoaterea
calculată pentru intrarea în bazin)

N P C
Intrare Ie'ire Scoatere Intrare Ie'ire Scoatere Intrare Ie'ire Scoatere
Unit
kg kg % kg kg % kg kg %
A_ST 1 352 865 36.0 152 95.9 37.0 2 646 1 304 50.7
A_FI 865 376 36.1 (56.5) 95.9 48.0 31.5 (49.9) 1 304 1 143 6.07 (12.3)
A_PH 184 41.9 10.5 (77.3) 23.7 15.5 5.36 (34.4) 562 161 15.2 (71.4)
A_TY 198 37.1 11.9 (81.2) 23.3 14.7 5.66 (36.9) 522 166 13.4 (68.1)
A_Total 1 352 79.0 94.2 152 30.2 80.1 2 646 327 87.6
B_ST 717 361 49.6 78.9 40.4 48.7 1 351 554 59.0
B_FI 361 184 24.7 (49.0) 40.4 19.3 26.7 (52.2) 554 503 3.78 (9.22)
B_SA 88.3 17.3 9.90 (80.4) 9.21 2.96 7.93 (67.9) 238 68.3 12.5 (71.3)
B_AR 99.0 19.5 11.1 (80.3) 9.78 3.97 7.36 (59.4) 257 80.1 13.1 (68.8)
B_Total 717 36.8 94.9 78.9 6.93 91.2 1 351 148 89.0
Total 2 069 116 94.4 231 37.1 83.9 3 997 475 88.1

Tabel 6: Nutrien0i de intrare, de ie$ire $i scoaterea nutrien0ilor din unitatile FSA în 2008 (în paranteze: scoaterea
calculată pentru intrarea în bazin)

Produc4ia totală de azot a fost calculată la 116 kg în timpul perioadei opera4ionale din 2008, ceea ce
corespunde la o descărcare zilnică de 0.48 kg pentru întregul sistem. În apa de ie5ire a fost detectat mai
pu4in de 6% din cantitatea de azot detectată în apa sursă de intrare. Fosforul total a fost la ie5ire de 37.1 kg
5i descărcarea zilnică a fost de 0.15 kg, iar în apa de ie5ire s*a depistat 16% din fosforul existent în apa de
intrare. Produc4ia totală de carbon a fost de 4812 kg pe perioada opera4iunii, adică o descărcare de 19.7 kg/
zi. În apa de ie5ire, a fost detectat mai pu4in de 5% din carbonul organic existent în apa de intrare (Tabel 6).
Produc4ia de azot 5i fosfor a fost considerabil mai mică în 2008 decât în 2007, în special cu privire la
descărcările zilnice care au fost cu aproape 50% mai mici în 2008. Produc4ia de carbon organic, conform

32/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Ungaria

cantită4ilor zilnice, a fost similară în cei doi ani.

2007 2008
Nutrien i Unitate
N P C N P C
Intrare kg 1 679 167 2 743 2 069 231 3 997
Apa % 9.7 27 29 5.6 16 4.3
Apa la recoltare % 10 17 20 5.9 9.2 7.5
Ie5ire
Pe5te % 1.0 1.8 3.5 0.99 1.7 2.3
Plante % 4.0 9.2 n.c.* 3.7 8.5 n.c.*
*nu au fost calculate

Tabel 7: Produc0ia de nutrien0i $i reten0ia în produse secundare

O parte din nutrien4ii din modulul FSA a fost transformată în pe5te 5i plante, produse secundare valoaroase.
O propor4ie similară din nutrien4ii de intrare a fost transformată în pe5te 5i plante pentru biomasă în ambii
ani: 1.0%, 1.8%, 5i 2.3*3.5% azot, fosfor 5i carbon organic au fost re4inute în pe5tele recoltat. În plante s*au
format 3.7*4.0% azot 5i 8.5*9.2% fosfor, din cantită4ile de nutrien4i de intrare (Tabel 7).

Eficien a energiei
În timpul operării sistemului experimental FSA, energia electrică a fost folosită pentru pomparea deversărilor
în bazinele de stabilizare (o pompă cu o putere de 3.1 kW), pentru mixarea 5i aerarea apei din bazin cu
aeratoare (2 bucă4i cu o putere de 0.75 kW). Consumul de energie pentru pompele electrice 5i aeratoare a
fost de 16221 kWh în 2007 5i de 16997 kWh în 2008. Dacă atunci când deversările intră în sistemul de
tratament se folose5te for4a gravita4ională, consumul de energie pentru pompe poate fi eliminat. Energia
3
consumată calculată pentru deversările din acvacultura tratată a fost de 0.257 kWh/m în 2007 5i de
3
0.273 kWh/m în 2008. Aproximativ 48 l de combustibil (487 kWh) au fost folosi4i pentru recoltarea 5i
transportul biomasei.
Valoarea totală a combustibilului pentru biomasa recoltată a fost de 81728 MJ, corespunzatoare pentru
22702 kWh în 2007 5i 359207 MJ echivala4i cu 99780 kWh în 2008. Calculând bugetul pentru energie al
sistemului experimental, 6000 kWh înseamnă că în timpul opera4iunii din 2007 5i că în 2008 s*a câ5tigat cu
82296 kWh mai multă energie (Tabel 8).
2007 2008
kWh MJ kWh MJ
Consumul de energie electrică 16 221 58 396 16 997 61 189
Pompe de deversare 10 714 38 570 9 077 32 677
Aerare 5 508 19 829 7,920 28 512
Consum de combustibil 487 1 754 487 1 754
Valoare de combustibil efectivă
22 702 81 728 99 780 359 207
a plantelor
Pondere 5 994 21 578 82 296 296 263

Tabel 8: Bugetul de energie al FSA

În sistemul de tratare a deversărilor, au fost cultivate recolte valoroase de produse secundare, din moment
ce prin utilizarea lor ca 5i combustibil este produsă energie regenerabilă. Plantele au fost recoltate din
iazurile cu plante macrofite în decembrie 2007, iar biomasa totală a cântărit 8320 kg.
Biomasa de macrofite produsă a fost estimată la 40900 kg în 2008. Papura a avut cea mai mare rată de
cre5tere, iar planta4iile de salcie cea mai mică. La trestia gigant 5i la salcie, a apărut o cre5tere spontană de
papură care a suprimat dezvoltarea speciilor plantate. Trestia comună a avut cea mai mare valoare
energetică cu o medie de 11 372 J/g. Salcia a avut o valoare de 9 699 J/g. Papura 5i trestia gigant au avut
valori energetice comparativ mai mici de 9 214 J/g si 8 611 J/g.
De*a lungul toamnei, iernii 5i primăverii, valoarea energetică a fost aproape dublă pentru trestie 5i crescută
cu 45% pentru papură, în timp ce volumul de apă era în scădere. Aceste rezultate indică că lunile martie 5i
aprilie sunt cele mai bune pentru recoltarea în terenurile umede pentru a ob4ine cea mai ridicată valoare
energetică.

Productivitatea muncii
Aprovizionarea întreprinderii, activită4ile de zi cu zi, recoltarea plantelor 5i a pe5telui solicită aproximativ 64,

33/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Ungaria

176, 216 5i 32 om*oră. Astfel, munca depusă în timpul procesului de tratare a fost de 488 h sau 0.00778 om*
3
ora/m în FSA.

6.1.4. Factori de succes 'i constrângeri

Ferma pentru somn african a oferit rezultate de mediu 5i economice semnificative:
• Refolosirea 'i reten ia nutrien ilor: Aplicarea sistemului de tratare studiat a scăzut cantitatea de
nutrien4i deversa4i din acvacultura intensivă cu 1300 kg N/ha, 130 kg P/ha 5i 7500 kg COD/ha pe
parcursul opera4iunii, din februarie în noiembrie 2008
• Produc ia de pe'te: În bazinele piscicole s*a produs în medie 1458 kg/ha biomasă de pe5te pe bază de
hrană naturală
• Produc ia de biomasă: 40900 kg de biomasă din plante au fost produse ca poten4ială sursă de energie
regenerabilă. În compara4ie cu arderea combustibilului fosil, economia de emisie de CO2 ar fi de 11250
kg pe an
• Bugetul energiei pozitive: În timpul operării terenurilor umede artificiale a fost consumată mai pu4ină
energie decât cea produsă sub formă de biomasă
• Suprimarea nutrien4ilor din apele deversate duce la reducerea taxei pe apa reziduală 5i ajută la
evitarea amenzilor de mediu
• Costuri mai scăzute decât tehnologiile industriale de tratarea a apelor
• Producerea de produse secundare vandabile generează venituri suplimentare
Totu5i, aplicarea acestei metode de tratare prezintă 5i unele constrângeri:
• Condi4iile climaterice din Europa Centrală 5i de Est limitează operarea continuă a terenurilor umede
artificiale sub nivelul de încarcare pe timpul iernii. La temperaturi scăzute (sub 15 ºC), este recomandat
să se reducă încărcătura deversărilor prin scăderea concentra4iei (filtrarea solidelor în suspensie) sau
volumul de apă uzată (depozitare).
• Apele de suprafa4ă (cu aprovizionare continuă de apă) din terenurile umede asigură condi4ii avantajoase
pentru trestie 5i papură. Totu5i, apele de suprafa4ă deschise 5i stratul de sol relativ sub4ire nu au fost
optime pentru aceste plante. Solurile umede cu un strat adânc fertil oferă condi4ii de cre5tere favorabile
pentru aceste specii.
• Construirea 5i operarea cu succes necesită o planificare în detaliu 5i controlul permanent al calită4ii apei
în unită4i. Necesită de asemenea controlul nivelului de oxigen dizolvat în bazinele piscicole pentru că
supraîncărcarea sistemului poate cauza dezechilibre severe în bazinele ce func4ionează ca ecosisteme
artificiale.

6.1.5. Beneficiile implementării

Legisla4ia de mediu for4ează producătorii din acvacultură să minimalizeze deversările de nutrien4i 5i poluan4i
5i să folosească metode sustenabile de purificare. Sistemul combinat de terenuri umede oferă o metodă de
tratament adecvată care este capabilă să respecte standardele de mediu. Costurile de construc4ie 5i operare
sunt mai scăzute decât cele pentru tehnologiile de purificare artificială. Făcând calculul pe baza parametrilor
medii de calitate a apei din experiment, se ajunge la o reducere de 10.2 milioane HUF pentru costurile cu
taxa pe ape reziduale în cazul fermelor de somni africani. Ar putea genera un venit suplimentar de 6.5
milioane HUF din produc4ia de papură 5i pe5te, în timp ce costurile totale ale opera4iunii ar fi sub 4.6
milioane HUF.
Bazinele piscicole sunt potrivite pentru produc4ia suplimentară de pe5te, de exemplu pentru culturi de pe5te
ornamental sau specii ce folosesc resurse naturale de hrană, oferind oportunitatea profitabilă de a folosi
nutrien4ii risipi4i.
Metodele naturale de tratare solicită o cantitate scăzută de energie neregenerabilă de5i sunt sisteme
intensive. Pe baza rezultatelor unor ani de experimente 5i luând în considerare condi4iile climatice 5i
economice, un sistem de terenuri umede de 12 ha ar putea fi capabil sa trateze 100% apa deversată dintr*o
fermă cu sisteme de tip flow*through de somn african cu o capacitate de 300 t pe5te/ an.

34/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Ungaria

6.2. Dintr un studiu de caz de la o ferma piscicolă: Cum să tratezi deversările unei ferme de
somni?

6.2.1. Descrierea fermei piscicole intensive

Rezultatele studiului de caz FSA sunt extrapolate la o fermă cu sisteme de tip flow*through deja existentă
care are o capacitate de produc4ie totală de 300 tone pe an. Somnul african (Clarias gariepinus) este produs
3
intensiv în bazine de exterior cu apa geotermală. Volumul total de apă al bazinelor este de 1200 m pe o
2
zonă de 3690 m . Consumul de hrană mediu pentru ca un pe5te care să poată ajunge la o dimensiune
vandabilă este de 1.2 kg hrană/kg pe5te. Totu5i, în timp ce se cre5te o tonă de somn african, 24 kg azot (N)
5i 3,9 kg fosfor (P) sunt transformate în biomasă de pe5te: iar 52 kg N 5i 9,8 kg P sunt deversate cu apa
reziduală. Apa uzată este canalizată într*o baltă unde deversările cauzează intoxicarea 5i deteriorarea
ecosistemului natural. Mai mult, conform legisla4iei de mediu recente, taxa pentru apele reziduale este
calculată pe baza masei nete de nutrien4i la ie5ire, iar producătorii sunt obliga4i să aplice o tehnologie de
tratament sustenabilă.

6.2.2. Mecanismul tratării terenurilor umede

În ecosistemele din terenurile umede, con4inutul de poluare este diminuat de procese naturale ce folosesc
surse de energie regenerabilă. Terenurile umede artificiale sunt tehnologii sustenabile:
• Sunt eficiente în înlăturarea poluării;
• Sunt necesare cantită4i minime de energie fosilă 5i chimicale;
• Costurile de construc4ie sunt scăzute, costurile de operare 5i între4inere sunt considerabil mai mici decât
cele ale sistemelor de tratare artificiale;
• Se potrivesc bine în mediul natural 5i valoarea lor estetică notabilă duce la un grad mai înalt de
acceptare din partea societă4ii;
• Crearea de habitate pe terenurile umede ajută la păstrarea unor specii rare 5i contribuie la biodiversitate;
Prin combinarea diferitelor tipuri de ternuri umede, bazine de stabilizare, bazine piscicole 5i bazine cu plante
macrofite, eficien4a suprimării nutrien4ilor poate fi întărită; mai mult, prin integrarea speciilor valoroase,
nutrien4ii sunt transforma4i în produse vandabile. La aplicarea metodei terenurilor umede cu flux de
suprafa4ă, luarea în considerarea a următorilor factori este esen4ială:
• Necesarul de teren este semnificativ,
• Condi4iile climatice influentează eficien4a tratării.

6.2.3. Planificarea parametrilor

Caracteristicile apei deversate
Apa deversată din fermele de somn african este caracterizată printr*un con4inut total ridicat de substan4e
solide dizolvate, con4inut ce î5i are originea în apa geotermală uzată 5i în cererea mare de oxigen chimic
(COD). Azotul total este compus din aproximativ 60% amoniu N (TAN) 5i 40% azot organic, alte forme de N
au fost găsite în cantită4i neglijabile. Fosforul total con4inea aproape 50% ortofosfat P, în timp ce substan4ele
solide volatile in suspensie au reprezentat 90% din totalul solidelor în suspensie. Pe baza concentra4iilor
medii, produc4ia anuală totală de azot a egalat la 13 t masa de fosfor ce se ridica la 1.3 t, iar 87 t COD au
fost eliberate anual (Tabel 9).
CDeversare STD Încărcare
Parametru
mg/l kg/zi
Totalul substan4elor solide dizolvate 714 62.5 857
Cererea de oxigen chimic 200 89.0 239
Amoniu N 18.7 5.84 22.4
Total organic N 11.6 11.8 13.9
Total N 29.7 11.4 35.6
Ortofosfat P 1.37 1.07 1.64
Total P 2.90 0.92 3.48
Substan4e solide volatile în suspensie 114 57.6 137

Tabel 9: Valorile medii ale parametrilor chimici ai apei $i încărcarea zilnică calculată pentru apele deversate (n=38)
(STD: devia0ia standard)

35/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Ungaria

Reten ia nutrien ilor

Bazându*ne pe datele unui experiment de încărcare, dependent de temperatură, din 2008, capacită4ile de
reten4ie au fost calculate pentru intervale de 5 ºC. Suprimarea N a arătat cea mai ridicată sensibilitate, iar
suprimarea COD s*a îmbunătă4it de asemenea când temperatura apei a crescut. Reten4ia de P 5i
suprimarea de VSS au fost mai eficiente doar la seria de temperaturi înalte (Tabel 10). În timpul planificării
sistemului ar trebui luat în considerare cel mai mic grad de eficien4ă a suprimării, iar dimensionarea zonei cu
diferite tipuri de terenuri umede este recomandat să fie făcută cu unită4i de bazine piscicole paralele ce pot fi
ata5ate sau desprinse în func4ie de necesită4i.

Intervalul de Suprimarea N Suprimarea P Suprimarea VSS Suprimarea COD

temperatura al apei kg/ha/day
10*15 ºC 2.96 0.36 19.48 18.99
15*20 ºC 5.71 0.37 18.68 30.92
20*25 ºC 7.41 0.75 37.66 44.46
Tabel 10: Suprimarea specifică în sistemele de terenuri umede artificiale la intervale de temperaturi diferite

Posibilitatea de a adăuga apă proaspătă pe parcursul opera4iunii, în special în cazul stabilizării 5i al bazinelor
piscicole, este un principiu important în procesul de tratare. Sistemul canalului de alimentare 5i drenaj al
bazinelor trebuie planificat 5i construit astfel încât să fie posibilă umplerea 5i drenajul independente ale
unită4ilor, atunci când este necesar.

Popularea cu pe'te
În bazinele piscicole, policultura de crap a fost aleasă pentru a se folosi direct de către pe5ti o anumită
cantitate din nutrien4ii risipi4i sau de a*i utiliza în re4eaua trofică a bazinelor. Crapul comun se hrane5te pe
fundul apei ridicând sedimentele, astfel nutrien4ii 5i materia organică se răspândesc în apa intensificând
produc4ia primară 5i crescând rezerva de hrană disponibilă pentru pe5tii ce se hrănesc prin filtrare. Crapul
argintiu tolerează densită4ile mai ridicate 5i poate consuma o mare parte din fitoplancton 5i zooplancton. S*a
observat că crapul argintiu poate filtra rămă5itele de hrană din deversările fermelor intensive. Cosa5ul, ca
pe5te ce se hrăne5te macrofit, a fost ales ca să controleze cre5terea linti4ei în bazinul piscicol. Într*un bazin
eutrofic/hipertrofic, speciile de linti4ă cresc spontan 5i pot acoperi întreaga suprafa4ă la bazinele mici,
împiedicând produc4ia primară de alge. Mai mult, introducerea de puiet de crap comun poate preveni
cre5terea prea abundentă a zooplanctonului.
Diferite densită4i ale popula4iei au fost testate pe parcursul experimentelor. Cele mai bune rezultate pentru
crapul comun 5i argintiu au fost ob4inute la o densitate totală a popula4iei de 1000 kg/ha cu o compozi4ie de
35%:50%:15% (completată cu cosa5i). Greutatea individuală a popula4iei, vârsta pe5telui, influen4ează
rezultatele. Asfel un pe5te de un an ar trebui să crească mai intensiv decat un pe5te de dimensiuni mari;
totu5i crapul comun de 2 ani este capabil să împră5tie sedimentele mai eficient.

6.2.4. Factorii critici ai opera iunii

Condi4ii climatice: sistemul natural de tratare a apei, func4ionează adecvat la o temperatură a apei de of 15*
30 ºC, în acest caz din aprilie până în octombrie în Europa Centrală. Totu5i, fermele de pe5te î5i continuă
produc4ia pe tot parcursul anului. Iarna este caracteristică o suprimare redusă a nutrien4ilor, în special a
azotului. De aceea, descărcarea scade la temperaturi mai scăzute 5i este necesară o arie mai largă pentru
înlăturarea nutrien4ilor. Filtrarea mecanică ar putea de asemenea să scadă încărcarea de nutrien4i a
compu5ilor dizolva4i.
Popula4ia de pe5te: în ecosistemele bazinelor piscicole, speciile selectate 5i organismele apărute în mod
natural cer măsuri adecvate de management. Pe5tele este sensibil la un nivel scăzut de oxigen (<1.5*2.0
mg/l) 5i la concentra4ia crescută de amoniac neionizat (>0.3*0.4 mg/l). Când radia4ia solară este în
permanen4ă împiedicată de nori 5i vreme ploioasă, producerea fotosintetică de O2 poate fi redusă 5i, din
aceasta cauză, scade concentra4ia de O2 din apă. Nivele înalte de amoniac pot fi cauzate prin
supraîncărcarea bazinelor, în special la temperaturi mai scăzute 5i atunci când activitatea bacteriilor
nitrificatoare este reprimată. Sub nivelul dorit de O2 dizolvat, suplimentarea deficitului trebuie făcută prin
aerarea sau reîmprospătarea apei. Aerarea 5i reîmprospătarea suplimentară a apei ajută la reducerea
amoniacului neionizat. Monitorizarea regulată (zilnică) a O2, a concentra4iei de amoniac 5i luarea în
considerare a condi4iilor de vreme pot preveni deteriorarea fatală a calită4ii apei.
,,Exploziile” de plancton: La începutul perioadei de vegetare, o cre5tere abundentă a zooplanctonului se
poate petrece în bazin. Prin filtrarea substan4elor solide 5i a fitoplanctonului este produsă o biomasă
considerabilă; totu5i gradările de zooplancton scad concentra4ia de oxigen din apă. Pentru a preveni

36/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Ungaria

reproducerea defavorabilă de zooplancton, înlăturarea biomasei poate fi rezolvată prin introducerea de puiet
piscicol sau prin filtrare. Nu au fost observate ‘’explozii” de cyanobacteria în unită4ile de tratare.
Linti4ă : în apele stătătoare, diferitele specii de linti4ă pot apărea în condi4ii optime 5i se pot reproduce din
abunden4ă. Acoperind suprafa4a bazinului, linti4a stânjene5te cre5terea 5i activitatea fitoplanctonului, ducând
la condi4ii anaerobice în apă. Deoarece procesele aerobice sunt preferate în sistemele de tratare, înălturarea
linti4ei este recomandată în toate unită4ile. Cea mai bună solu4ie pentru controlul linti4ei în bazinele piscicole
este introducerea de cosa5i care pot consuma linti4ă 5i o pot transforma în biomasă de pe5te. În bazinele cu
plante macrofite, înlăturarea manuală a linti4ei este de asemenea recomandată pentru a cre5te suprafa4a
deschisă de apă.
Acumulare: Acumularea moderată de sedimente/mâl a fost observată la transferarea deversărilor din
acvacultură în bazinele de stabilizare, iar dupa operarea mai îndelungată (15*20 de ani), înlăturarea
sedimentelor acumulate ar putea fi necesară.

6.2.5. Proiectarea sistemului de terenuri umede

Pe baza rezultatelor existente 5i a calculării descărcării zilnice dintr*o fermă de pe5te cu o capacitate de
300t/an, un sistem de 12ha de ternuri umede este recomandat. Mărimea 5i structura sistemului este
proiectată pentru a asigura siguran4a tratării iarna 5i pentru a îmbunătă4ii calitatea apei deversate.
Construirea de bazine paralele poate să crească flexibilitatea sistemului, atunci când zone mai largi ar putea
fi necesare iarna pentru a atinge limitele de încărcare vara (vezi Figura 5).
Prin studierea contribu4iei diferitelor tipuri de
terenuri umede în suprimarea nutrien4ilor, s*a
AC
ob4inut propor4ia recomandată pentru bazinul de f arm
stabilizare : bazin piscicol : bazin macrofit,
combina4ia este 3,5:2:1. De aceea, sistemul de
terenuri umede sugerat constă în:
• Trei bazine de stabilizare de 2.2 ha, Stabilisation Stabilisation Stabilisation
pond pond pond
• Un bazin piscicol de 3.7 ha 5i 2.2 ha 2.2 ha 2.2 ha
d epth 1.2 m d epth 1.2 m depth 1.2 m
• Un bazin macrofit de 1.8 ha.
Popula4ia de policultură de crap este recomandată
în unită4ile de bazine piscicole. Popula4ia
recomandată de pe5te este de 35%:50%:15% crap
comun (2y): crap argintiu (1y): cosa5i la o Fishpond
densitate de 1000 kg/ha 5i 50*300 g greutate 3 .7 ha
individuală. Alte specii de crapi, de exemplu d epth 1.2 m
pe5tele ornamental poate fi crescut la o densitate
similară.
La începutul opera4iunii, bazinele sunt umplute cu
apă din râu (apa nepoluată de suprafa4ă sau ape Macrophyte pond
subterane). Folosind bazinele de stabilizare 1.8 ha
d epth 0.5 m
paralele, drenarea 5i umplerea pot fi făcute
alternativ. Conform ipotezei noastre, un bazin de
stabilizare nu va fi folosit în timpul lunilor calde (din Figure 5: Suggested structure of the wetland treatment
aprilie până în septembrie). Umplerea acestei system for a 300 t/year capacity African catfish (AC) farm
unită4i poate să înceapă înainte sau în paralel
drenarea 5i umplerea altor unită4i de stabilizare. Pe perioada golirii 5i umplerii anumitor bazine de stabilizare,
tratarea se poate desfă5ura în bazinul deja umplut. Bazinul piscicol este recoltat la sfâr5itul lunii octombrie 5i
începutul lunii noiembrie. Dupa recoltare, intrarea apei din bazinele de stabilizare poate fi continuată. Este
recomandat ca macrofitele sa fie recoltate primăvara devreme, în martie, atunci când con4inutul de apă din
plantele de suprafa4ă este cel mai scăzut. Este inteligent să se păstreze un nivel al apei redus în bazinele cu
plante macrofite în timpul recoltării. Se presupune că pe parcursul unui an, terenurile umede propuse vor
înlătura:
• În jur de 1000* 1 100 kg de fosfor,
• 7 000*8 000 kg azot anorganic 5i
• 70 000*80 000 kg COD din apa deversată.
Calculând cu parametrii medii de calitate a apei din acest experiment, am ajunge la o reducere de 9 672 000
HUF a taxelor pentru apă poluată, pentru fermele de somn african. Câ5tiguri suplimentare pot proveni din
producerea pe5telui în bazinele piscicole 5i din produc4ia de papură (bio combustibil) în bazinele cu plante
macrofite. Calculând cu 5% rata de reducere din valoarea netă actuală a investi4iei, aceasta devine pozitivă

37/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Ungaria

în al optulea an (2017 în model) 5i putem vorbi despre sume de 34 milioane HUF după 15 ani de
func4ionare. Alte calcule sunt trecute în tabelul de mai jos. În CBA se presupune că pre4urile la energie 5i la
combustibili 5i pre4ul de pia4ă al papurei vor cre5te cu 6% pe an. Infla4ia veniturilor este calculată la 3% în
model, în timp ce cre5terea de pre4 pentru pe5te 5i produse din pe5te este calculată la 2% pe an (Tabel11).

38/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Ungaria

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024
Costurile de construc4ie pentru
bazine (4.5 milioane HUF/ha) 58 400
+ achizi4ia terenului
Costul puietului piscicol 1 128 1 151 1 174 1 197 1 221 1 245 1 270 1 296 1 322 1 348 1 375 1 403 1 431 1 459 1 488
Costuri cu combustibilul (250
25 75 80 84 89 95 100 106 113 120 127 134 142 151 160 170
litrii/an)
Costul energiei electrice
1 261 1 337 1 417 1 502 1 593 1 688 1 789 1 897 2 011 2 131 2 259 2 395 2 538 2 691 2 852
(35,040 kWh/ an)
Costuri cu for4a de muncă
400 2 100 2 163 2 228 2 295 2 364 2 434 2 508 2 583 2 660 2 740 2 822 2 907 2 994 3 084 3 176
(2,800 ore/an)
Venituri din papură (0.8
863 915 970 1 028 1 090 1 155 1 224 1 298 1 375 1 458 1 546 1 638 1 737 1 841 1 951
HUF/MJ)
Venituri din produc4ia de pe5te 3 356 3 423 3 492 3 561 3 633 3 705 3 779 3 855 3 932 4 011 4 091 4 173 4 256 4 341 4 428
Taxe pe apa poluată evitate 9 672 9 672 9 672 9 672 9 672 9 672 9 672 9 672 9 672 9 672 9 672 9 672 9 672 9 672 9 672
Profit *58 825 9 327 9 280 9 230 9 178 9 122 9 064 9 002 8 937 8 868 8 795 8 718 8 637 8 551 8 460 8 365
Profit redus (r=5%) *58 825 8 882 8 417 7 973 7 551 7 148 6 764 6 398 6 049 5 716 5 399 5 097 4 809 4 535 4 273 4 024
Valuarea netă actuală *58 825 *49 943 *41 526 *33 552 *26 002 *18 854 *12 090 *5 693 356 6 072 11 471 16 568 21 378 25 912 30 185 34 209

Tabel 11: CBA al sistemului de 12 hectare de terenuri umede propus (thousands HUF, 1 EURO=275 HUF)

39/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Ungaria

6.3. Combinarea sistemelor intensiv "i extensiv în acvacultură pentru folosirea apei "i
nutrien-ilor (Loca-ii intensiv extensive)

6.3.1. Introducere – Descrierea generală a inova iei

Pe parcursul dezvoltării tehnologiilor verzi de produc4ie de pe5te, solu4ia evidentă pentru acvacultura
intensivă este integrată în sistemele de bazine piscicole. Principiul acestei metode este tratarea apelor
deversate îmbogă4ite cu nutrien4i organici 5i anorganici din bazinele piscicole intensive în bazine intensive.
Aici, o parte a nutrien4ilor este utilizată în diverse procese de produc4ie biologice 5i cealaltă parte este fixată
în sedimentele din bazin. Apa tratată sau purificată este reciclată către bazinele piscicole intensive. Aplicarea
sistemului de produc4ie combinat contribuie la sustenabilitatea ecologică 5i la produc4ia de pe5te vandabil.
Acvacultura bazată pe perifiton este o tehnologie pentru cre5terea produc4iei de hrană naturală în bazin 5i
utilizarea acesteia pentru produc4ia de pe5te. O mai bună utilizare a nutrien4ilor în sistemele de acvacultură
4inte5te către descre5terea descărcărilor de nutrien4i în apele naturale. Produc4ia din acvacultură este mai
ridicată în bazinele piscicole care au substrat de perifiton, decât în cele care nu au. Noua produc4ie primară
5i produc4ia secundară de adâncime a comunită4ilor ata5ate găzduite de către substratul artificial, sus4ine o
nouă re4ea trofică, o parte din acesta sfâr5ind ca 5i biomasă de pe5te. A pă5una pe un strat bi*dimensional
de perifiton este mai eficient din punct de vedere mecanic decât filtrarea algelor dintr*un mediu de plancton
tri*dimensional. Dacă algele din bazinele piscicole ar putea fi crescute pe substraturi, mai multe specii de
pe5te ar fi capabile să le recolteze, acest lucru conducând la o utilizare mai eficientă a produc4iei primare.
Aplicarea perifitonului într*un bazin piscicol construit pentru tratarea apei reziduale poate îmbunătă4i, de
asemenea, capacitatea de purificare a bazinului.
Obiectivul major al studiului de caz pentru loca4iile intensiv* extensive (IES) este să ajute fermierii din fermele
tradi4ionale de crap să î5i folosească apa mai eficient, prin producerea de specii valoroase în bazinele lor
sau în bazinele utilizate extensiv pentru a diversifica produc4ia 5i pentru a cre5te performan4a economică a
produc4iei de pe5te.
Principiul cercetării asupra IES a fost bazat pe legătura dintre metodele de produc4ie intensive 5i extensive
din acvacultură 5i diferitele specii care ocupă ni5e diferite din lan4ul trofic, într*un sistem unic integrat, astfel
încăt nutrien4ii risipi4i să poată fi recicla4i. Acesta duce la o utilizare mai eficientă a nutrien4ilor 5i reduce
emisiile în mediu; în acela5i timp productivitatea per unitate de apă cre5te.
Scopul acestei sarcini a fost dezvoltarea unei noi metode pentru producerea de pe5te răpitor în sisteme de
bazine piscicole 5i cre5terea gradul de utilizare al nutrien4ilor în produc4ia de pe5te. Scopurile inova4iei IES
au fost:
1. Cre5terea capacită4ii de produc4ie;
2. Diversificarea speciilor cultivate 5i
3. Reciclarea nutrien4ilor în cadrul sistemului de produc4ie.
Cu aceste obiective, munca de cercetare s*a concentrat asupra:
• Evaluarea poten4ialului reutilizării nutrien4ilor în sistemele de acvacultură combinate
• Investigarea diferitelor elemente biotehnologice (ex. aplicarea perifitonului, introducerea scoicilor) în
produc4ia suplimentară de pe5te 5i în calitatea apei
• Evaluarea bugetului de nutrien4i a sistemului experimental

6.3.2. Principiile modulului

2
Experimentele IES au fost derulate în trei bazine (dimensiune 310 m , adâncime 1 m fiecare). Aceste bazine
3
serveau ca 5i unită4i extensive, în care a fost introdusă o vivieră flotabilă ca 5i unitate intensivă (volum 10 m )
în fiecare bazin (Figura 6). Bazinele piscicole au fost umplute cu apă naturală dintr*un râu înainte cu o
săptamână de introducerea pe5telui. Nivelul apei a fost men4inut prin introducerea regulată de apă de râu.
Un aerator cu zbaturi (0,5 kW) a fost introdus în bazin pentru a oferi o concentra4ie de oxigen suficientă 5i
pentru a men4ine circularea apei între unită4ile intensive 5i extensive. Medicamente sau substan4e chimice nu
au fost folosite în timpul experimentului.

40/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Ungaria

Canal de alimentare cu apă

Unitate de tratare a apei Unitate de tratare a apei Unitate de tratare a apei

2 2 2
300 m 300 m 300 m

Populare doar cu pe5te Perifiton Perifiton

Intensivă

Intensivă

Intensivă
Unitate

Unitate

Unitate
Populare doar Pe5te + scoici
cu pe5te populare (2007)

Sistem experimental I. (IES/1) Sistem experimental II. (IES/2) Sistem experimental III. (IES/3)

: Aerator cu zbaturi : directia de circulare a apei

Figura 6: Schema sistemului experimental

Toate bazinele au fost supuse la acela5i regim de hrănire 5i populare cu pe5te. A fost aplicată zilnic hrană
sub formă de granule (45% proteină crudă, C:N ratio 6) în bazinele intensive folosindu*se un aparat de hrănit
automat, dar nu s*au furajat 5i bazinele extensive. Designul bazinelor extensive a fost singura diferen4ă între
sisteme, acolo unde au fost testate efectul aplicării de perifiton, introducerea popula4iei de scoici asupra
calită4ii apei, productivită4ii pe5telui 5i utilizării nutrien4ilor. Încărcarea medie de hrană a fost de 0.5 5i 1.2 g
2
N/m /zi în 2007 5i în 2008 (Tabel 12). Singura sursă de nutien4i a sistemului a fost mâncarea de pe5te
utilizată în unitatea intensivă. Zona suplimentară pentru dezvoltarea perifitonului a echivalat la 0, 100 5i 200
2 2
% (0, 1 si 2 m zona de perifiton/ m suprafa4a bazinului) la zona de suprafa4ă a bazinului (Tabel 13).

Azot Fosfor Carbon organic

Medie Maxim Medie Maxim Medie Maxim
2007 0.51 0.72 0.08 0.12 3.1 4.4
2008 1.2 1.8 0.19 0.28 7.3 10.6

Tabel 12:Încărcarea zilnică de hrană a IES

IES/1 IES/2 IES/3

2 2
Încărcarea medie de 2 2 PA 1 m /m + popula4ie
2 Fără perifiton PA 1 m /m
hrană 0.5 g N/m /zi(2007) crustacee
Încărcarea medie de
2 2 2 2 2
hrană 1.2 g N/m /zi Fără perifiton PA 1 m /m PA 2 m /m
(2008)
PA: Suprafa4a cu perifiton
Tabel 13: Premisele experimentale

Operarea sistemului în 2007

Unită4ile intensive de cre5tere a somnului european (Silurus glanis L.) ce a fost crescut 5i hrănit cu granule –
3
biomasa popula4iei ini4iale a fost de 100 kg (10 kg/m ) – în timp ce în unită4ile extensive crapul comun
(Cyprinus carpio L.) 5i tilapia (Oreochromis niloticus L.) au fot crescu4i fără hrană artificială, biomasa
popula4iei ini4iale a fost de 30*30 kg. În cea de*a treia unitate a existat popula4ie suplimentară de scoici de
2
apă dulce (Anodonta cygnea L.) cu o densitate de 1 bucată/ m (dimensiune per individ 109±69 g). Scoicile
au fost plasate în plase de plastic în suspensie la 10cm de fundul bazinului. 10 molu5te au fost plasate intr*o
plasă, în total au fost instalate 30 de plase în IES/3. În două tratamente (IES/2 and IES/3), productivitatea
unită4ii extensive a fost întărită prin perifiton dezvoltat pe substraturi artificiale iar la cel de* al treilea (IES/1)
fără alt control suplimentar al substratului. Crengile de salcie au fost folosite ca 5i substrat pentru cre5terea
2
perifitonului. Substratul de salcie a adăugat o suprafa4ă eficien4ă de aproximativ 300 m per bazin,
aproximativ cât întreaga arie de suprafa4ă a apei din bazin. Totu5i, suprafa4a crengilor a fost în scădere
2
continuă în timpul operării, pentru a ajunge la sfâr5itul sezonului de produc4ie la numai 70 m . Sistemul
experimental a fost opera4ional timp de 22 săptămâni, din 10 mai până în 11 octombrie 2007.

41/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Ungaria

Operarea sistemului în 2008

3
În al doilea an, densitatea popula4iei (20 kg/m ) din unită4ile intensive 5i extensive a fost dublată comparativ
2
cu 2007, iar încărcarea de hrană a fost crescută la 1.2 gN/m /zi. Pentru siguran4a opera4iunii, unitatea
intensivă a fost populată cu somn african (Clarias gariepinus L.), ca 5i pe5te model ce este mai robust decât
cel european. Premisele experimentului IES/3 sunt schimbate în 2008, bazinul a fost populat fără scoici în
2 2 2
timp ce suprafa4a substratului arficial a fost crescută la 600 m (2 m zona perifiton/m suprafa4a bazinului).
Motivul îndepărtării scoicilor din experiment a fost acela ca mortalitatea lor a fost ridicată în primul an, iar
acumularea de nutrien4i din biomasa scoicilor nu a fost atât de ridicată pe cât se a5tepta. În plus, problema
parazi4ilor apăru4i în unitatea experimentală a
IES/1 IES/2 IES/3
cauzat mortalitate ridicată în cazul pe5tilor din
unitatea intensivă. În cel de* al doilea an al 2007 Unitate intensivă 3,173 5,747 2,747
operării, a fost folosit un substrat artificial din Unitate extensivă 3,619 2,078 4,044
plastic pentru cre5terea perifitonului pentru că Intregul sistem 6,792 7,825 7,083
acesta este constant în raport cu crengile de 2008 Unitate intensivă 13,221 12,788 12,811
salcie. Opera4iunea a durat 16 săptămâni, din 21
Unitate extensivă 2,789 5,048 2,718
mai până în 10 septembrie 2008.
Întregul sistem 16,010 17,837 15,529
În ambii ani, productivitatea netă de pe5te a
intregului sistem (intensiv 5i extensiv) a fost cea Tabel 14: Productivitatea netă de pe$te în IES (kg/ha)
mai ridicată în acele bazine în care perifitonul a
fost prezent pe 100% din suprafata bazinului
(Tabel 14).

6.3.3. Evaluarea indicatorilor de sustenabilitate selecta i de SustainAqua

Eficienta energiei
Numai energie electrică a fost folosită pentru mixarea 5i aerarea apei din fiecare bazin experimental prin
aeratoare cu zbaturi (0,5 kW), în timpul IES/1 IES/2 IES/3
opera4iunii. În totalul consumului de energie, a
dominat consumul de energie electrică, în timp ce 2007 Energie utilizată 1857 1857 1857
combustibilul a constituit 2*3% din necesarul de EC unitate intensivă 18.8 10.4 21.6
energie. Consumul zilnic de energie a fost de 12,2 (kWh/kg)
în 2007 5i de 12,4 kWh, in 2008. Consumul de EC întregul sistem 8.76 7.61 8.40
energie în produc4ia de pe5te este rezumat în (kWh/kg)
Tabelul 15. Consumul specific de energie a fost 2008 Energie utilizată 1384 1384 1384
mult mai ridicat in 2007 decât în 2008, datorită EC unitate intensivă 3.35 3.47 3.46
productivită4ii mai reduse din primul an de (kWh/kg)
cercetare. Eficien4a utilizării energiei a fost EC întregul sistem 2.76 2.48 2.85
îmbunătă4ită prin produc4ia suplimentară de pe5te (kWh/kg)
în unitatea extensivă cu 35% in 2007 5i 21% in EC: Consumul de energie pentru producerea de peste (kWh/kg
2008. productie neta de peste)

Intrarea 'i iesirea apei Tabel 15: Consumul de energie al IES (kWh)

Bazinele au fost umplute cu apă proaspătă dintr* IES/1 IES/2 IES/3

un bra4 al răului Körös, situat în apropiere.
Evaporarea 5i seceta au fost compensate în mod 2007 Alimentare cu apă 735 518 848
regulat în bazinele extensive în timpul perioadei Eliminarea apei 248 242 225
3
experimentale (Tabel 16). Apa reziduală nu a fost Consum apă (m /kg pe5te) 3.5 2.1 3.8
deversată în mediu în timpul perioadei de cultură; 2008 Alimentare cu apă 956 890 850
apa a fost drenată numai la recoltarea pe5telui. Eliminarea apei 245 256 260
3
Utilizarea nutrien ilor Consum apă (m /kg pe5te) 1.9 1.6 1.8
Totalul intrărilor de nutrien4i (popularea cu pe5te,
apa intrată, hrănirea pe5telui) 5i al ie5irilor (pe5te 3
Tabel 16: Water budget of the IES (m )
recoltat 5i apa drenată) sunt rezumate în
Tabelul17. Principala sursa de nutrien4i este hrana pestilor, care reprezintă 80% din intrarea totală de azot,
75% din fosfor si 85% din carbon. Reten4ia nutrien4ilor a fost de 6,300 kg/ha pentru carbonul organic,
1,000 kg/ha pentru azot si 180 kg/ha pentru fosfor in 2008, cu incărcare de nutrien4i mai ridicată. Nutrientii
re4inu4i reprezintă 65 si 57% din azot 5i 66 5i 58% din fosfor 5i 75 5i 64% din carbonul organic introdus în
sistem în 2007, respectiv 2008. Sistemul combinat a fost capabil să proceseze 1,400 kg/ha de azot provenit
din hrana pe5tilor.
Utilizarea nutrienţilor din producţia de pe5te în IES, exprimată în procentajul nutrienţilor introdu5i în hrana

42/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Ungaria

pe5tilor, este prezentat în Tabelul 18. Produc4ia combinată de pe5te a condus la utilizarea mai ridicată a
proteinei cu 26%; cu aplicarea de perifiton, această propor4ie poate fi crescută cu 40% în 2008. Utilizarea
totală de nutrien4i în produc4ia de pe5te a fost cea mai bună atunci când zona de perifiton a fost de 100% din
suprafa4a hele5teului în ambii ani, iar utilizarea nutrien4ilor a scăzut în cazul celor mai înalte procente de
perifiton. Aceasta indică că procentul de 100% de perifiton a fost suficient pentru a utiliza metaboli4ii dintr* o
2
încărcare de hrană de 1.8 g N/m /zi. RCF * ul (rata de conversie a furajului) mediu a fost de 3.3 5i 1.6 în
unitatea intensivă în 2007 5i în 2008. Prin produc4ia combinată, RCF a fost îmbunătă4it cu 51% 5i 44% (la 1.6
si 0.9) datorită productivită4ii suplimentare de pe5te în unitatea extensivă.

IES/1 IES/2 IES/3

N P C N P C N P C
2007 Intrare (kg/ha) 930 160 5400 930 150 5400 950 160 5500
Ie5ire (kg/ha) 330 55 1200 350 59 1600 310 55 1300
Reten4ie (%) 65 65 78 63 67 72 67 65 76
2008 Intrare (kg/ha) 1790 310 9700 1800 320 9700 1800 310 9700
Ie5ire (kg/ha) 760 130 3100 840 140 3900 720 130 3200
Reten4ie (%) 58 60 67 53 55 59 60 60 67

Tabel 17: Bugetul par0ial de nutrien0i al IES

PA 100%+SF (2007), PA
PA 0% PA 100%
200% (2008)
N P C N P C N P C
2007 Intensiv 8.5 7.8 5.6 17 17 11 6.4 5.6 4.1
Extensiv 11 13 7.8 6.5 6.9 4.2 13 17 9.2
Total 20 21 13 24 24 16 19 24 13
2008 Intensiv 23 23 16 22 22 15 22 22 15
Extensiv 6.1 3.3 4.4 10 8.9 7.3 5.9 3.3 4.2
Total 29 26 20 33 31 22 28 25 19
PA: Periphyton area (zona de perifiton), SF: shellfish (molu5te)

Tabel 18: Acumularea nutrien0ilor în biomasa de pe$te în procentajul intrării de hrană (%)

Din hele5teele experimentale, 2.6*8.3 g azot, 0.20*0.53 g fosfor 5i 9*46 g carbon organic, au fost eliberate în
timpul produc4iei de 1 kg (Tabel 19). Nu a existat efect asupra con4inutului de nutrien4i al deversărilor din
partea aplicării de perifiton 5i a încărcării de hrană. Numai concentra4ia de azot a fost mai scăzută 4n
deversări în cazul unui procent de 200% de perifiton.

IES/1 IES/2 IES/3

N P C N P C N P C
2007 8.3 0.48 9.2 5.1 0.48 30 5.1 0.32 25
2008 4.2 0.20 16 5.8 0.53 46 2.6 0.27 20

Tabel 19: Descărcarea de nutrien0i în produc0ia de pe$te din IES (g/kg productivitate de pe$te netă)

În opera4iunea de tratare a apei, în afară de asimilarea de nutrien4i a algelor 5i de descompunerea

bacteriilor, consumul de organisme heterotrofice 5i procesele de denitrificare au un rol important. De aceea,
regularizarea regimului de oxigen pentru a oferi condi4ii aerobe prin aerare artificială este importantă pentru
înlăturarea eficientă a nutrien4ilor în timpul tratării apei.
Combinarea din experimentul pilot dintre o unitate intensivă de produc4ie de pe5te 5i una extensivă 5i*a
dovedit aplicabilitatea în astfel de siteme. Sistemul combinat a putut procesa o parte semnificativă a
nutrien4ilor în surplus din produc4ia intensivă de pe5te. Maximul de surplus de nutrien4i refolosi4i prin
produc4ia suplimentară de pe5te în hele5tee, a reprezentat 13% din azot, 17% fosfor 5i 9% carbon organic.
Eficien4a unită4ii extensive a fost îmbunătă4ită prin dezvoltarea de perifiton pe substraturi artificiale pentru că
acesta poate oferi hrană specială pentru pe5te. Cantitatea de materie uscată din perifiton, dezvoltată pe
diferite straturi, a fost mult mai mare în mostrele colectate din partea de sus a jaloanelor decât în cele luate
din partea de jos. Comparând cantită4ile anuale medii de materie uscată din perifiton, nu a existat nici o
diferen4ă semnificativă între cele doua hele5tee. Totu5i, cantitatea mai mare de perifiton consumat de pe5ti a

43/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Ungaria

condus la o productivitate mai mare a pe5telui în unitatea extensivă. Urmărind schimburile cantitative 5i
calitative ale perifitonului, ob4inem cuno5tin4e mai detaliate despre modul în care func4ionează sistemul, ciclul
nutrien4ilor 5i fluxul de energie din ecosistemul acvatic 5i despre posibilită4ile de cre5tere a eficien4ei
sistemului ce ar putea fi aplicate la operarea 5i dezvoltarea viitoare a tehnologiei.
Cercetările asupra balan4ei de nutrien4i ai sistemului au demonstrat că o marime adecvată a hele5teului
extensiv ar putea trata eficient deversările din cultura intensivă 5i ar putea face posibila refolosirea apei în
produc4ia intensivă de pe5te.

Productivitatea muncii 'i sustenabilitatea economică

31.3 5i 37.3 ore*om au fost folosite pentru produc4ia de pe5te în fiecare unitate experimentală. Astfel,
consumul mediu de for4ă de muncă a fost de 0,13*0,15 5i 0,07*0,08 ore/kg productivitate netă de pe5te în
2007 5i respectiv în 2008.
Cum ambii ani de operare au dovedit cea mai bună performan4ă a subsistemului IES/2, se poate constata că
2 2
folosirea unui 1 m suprafa4ă artificială pentru 1 m suprafa4ă de hele5teu duce la cea mai înaltă viabilitate
economică. Rezultatele arată că cre5terea de somn african (2008) este mai viabilă decat cre5terea de somn
european (2007).

6.3.4. Factori de succes 'i constrângeri

Rezultatele au demonstrat că combinarea sistemului de fermă intensivă cu cel extensiv este un instrument
eficient în reducerea poluării mediului din fermele de pe5te intensive 5i o modalitate de a cre5te produc4ia de
pe5te extensivă, ca 5i produs comun.
Eficien4a unită4ii extensive poate fi îmbunătă4ită prin dezvoltarea de perifiton pe substratele artificiale.
Produc4ia combinată de pe5te a avut ca rezultat utilizarea mai ridicată a proteinei cu 26%; prin aplicarea de
perifiton, acest procent poate cre5te până la 40%. Aceste comunită4i ata5ate substratului oferă un nou lan4
trofic 5i o parte din acesta este recuperată ca biomasă de pe5te. Calitatea apei a fost adecvată pentru
cre5terea pe5tilor.
Productivitatea generală este în general de 1 t/ha în hele5teele tradi4ionale, dar în sistemele combinate
poate fi crescută până la 20t*ha. Totu5i, descărcarea de nutrien4i din hele5teele tradi4ionale este foarte
scăzută datorită eficientizării utilizării nutrien4ilor.

6.3.5. Beneficiile implementării

IES/1 IES/2 IES/3
Combinarea acvaculturii extensive cu cea intensivă
Energia consumată pentru produc-ia pe"telui
exploatează avantajele fermelor tradi4ionale 5i ale (kWh/kg)
sistemelor intensive. Specii de pe5ti de pradă
Unitate intensivă 3.4 3.5 3.5
valoro5i pot fi produse în partea intensivă a
sistemului, în timp ce integrarea unui hele5teu Întregul sistem 2.8 2.5 2.9
extensiv ca 5i unitate de tratament duce la scăderea Consumul de apă pentru produc-ia pe"telui (m3/kg)
încărcării de nutrien4i din mediu 5i recuperarea de Captarea apei 1.8 1.6 1.6
nutrien4i in produc4ia de pe5te. Cre5terea intensivă Descarcarea apei uzate 0.5 0.4 0.5
poate fi făcută in viviere sau in bazine plutitoare care
Descărcarea de nutrien-i per kg de pe"te produs
sunt plasate în mediul hele5teului extensiv. În partea (g/kg)
administrată intensiv a sistemului, pe5ti carnivori
N 4.2 5.8 2.6
valoro5i pot fi crescu4i în condi4ii controlate 5i pot fi
hrăni4i cu o dietă artificială. Hrana care nu a fost P 0.20 0.53 0.27
mâncată 5i de5eurile metabolice pot fi utilizate în C 16 46 20
partea extensivă 5i pot cre5te productivitatea Refolosirea nutrien-ilor prin produc-ia suplimentară
pe5telui. În compara4ie cu eficien4a utilizării de pe"te (% din intrare)
nutrien4ilor de 20*25% in sistemele de cultură cele N 6.0% 10% 5.8%
mai intensive, în sistemele de hele5tee integrate P 3.2% 8.6% 3.2%
aceasta ar putea fi crescută la 30*35%, de aici
C 4.3% 7.2% 4.1%
rezultând mai pu4ini nutrien4i descărca4i în apă.
Aplicarea sistemului de produc4ie a pe5telui Tabel 20: Indicatorii de sustenabilitate ai IES in 2008
combinat, intensiv*extensiv în hele5tee, ar putea
contribui la o mai bună utilizare a resurselor de apă si la sustenabilitatea acvaculturii. Rezultatele studiului de
caz au demonstrat că combinarea acvaculturii intensive cu hele5teele extensive intensifică eficien4a utilizării
nutrien4ilor 5i produc4ia de pe5te într*un sistem combinat. Cei mai importan4i indicatori de sustenabilitate sunt
prezenta4i în Tabelul 20.

44/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Ungaria

6.4. De la un studiu de caz la o fermă piscicolă: Schi-area unui sistem combinat teoretic

6.4.1. Tehnologia în general

Tehnologia aplicată a IES este simplă: o unitate compartimentată pentru produc4ia intensivă plasată intr*un
hele5teu tradi4ional. Viviere sau bazine pot fi folosite ca 5i unită4i intensive ce func4ionează în strânsă
interac4iune cu hele5teul. Hele5teul ac4ionează ca un filtru biologic 5i tratează reziduurile din unitatea
intensivă.
Productivitatea pe5telui in hele5teele extensive poate fi sporită prin prevederea unor suprafe4e suplimentare
pentru cre5terea produc4iei de perifiton. Pe baza rezultatelor noastre, putem afirma că produc4ia
suplimentară de pe5te în unitatea extensivă a fost cea mai ridicată când zona de perifiton a fost pe 100% din
suprafa4a hele5teului.
Cheia operării în siguran4ă a sistemului este echilibrul între încărcarea de nutrien4i a unită4ii intensive 5i
capacitatea de tratare a hele5teului extensiv. Cu o mărime adecvată a hele5teului extensiv, calitatea optimă
a apei pentru produc4ia pe5telui poate fi men4inută si descărcarea de nutrien4i în apele naturale poate fi
minimalizată.
Aeratoarele pot contribui la circula4ia adecvată a apei între unită4ile intensive 5i extensive 5i pot men4ine un
nivel optim de oxigen.
Sistemul de hele5tee ac4ionează ca un sistem închis; nu există apă deversată în mediu pe parcursul
perioadei de cultură, iar apa este drenată din hele5tee numai atunci când se recoltează pe5tele. Numai
eveporarea 5i seceta ar trebui compensate în mod regulat. Evaporarea este mai ridicată într*un sistem aerat
în permanen4ă decât în hele5teele tradi4ionale, propor4ia a5teptată a compensării cu apă ar putea fi de 150%
din volum total anual.

Avantaje Dezavantaje
Tehnologie simplă cu o investi4ie 5i costuri de operare Condi4ii de produc4ie mai pu4in controlabile (ex. fluctua4ile de
scăzute temperatură)
Eficien4a utilizării nutrien4ilor îmbunătă4ită 5i venit adi4ional Calitatea apei afectată în primul rand de procese biologice
prin produc4ie de pe5te suplimentară naturale
Descărcare scăzută de nutrien4i in apele naturale Perioadă limitată de cre5tere (din aprilie până in octombrie în
Ungaria)
Cerere de energie scăzută pentru produc4ia de pe5te Stocarea pe5telui peste iarna ar trebui rezolvată
Consum de apă mai scăzut in compara4ie cu alte practice
din domeniu
Produc4ia concentrată reduce pierderile cauzate de
prădători

Tabel 21: Pro $i contra aplicării IES

6.4.2. Planificarea parametrilor

2
Încărcarea de hrană maximă a sistemului este de 1.8 gN/m /zi (corespunde aplicării de hrană ce con4ine
11.2 g proteină crudă sau 2 kg popula4ie de pe5te în unitatea intensivă.
Popula ia de pe'te sugerată: policultura de crap este indicată în hele5teele extensive, bazată pe popula4ia
de crap comun ca 5i pe5te omnivor ce se hrane5te de pe fundul apei, împreună cu specii de pe5te ce se
hrănesc prin filtrare (ex. tilapia, crapul argintiu). În cazul monoculturii de crap comun în hele5teiul extensiv,
se recomandă mixarea grupurilor de crap de diferite vârste (1 5i 2 ani).
Productivitatea de pe'te netă a5teptată este în jur de 18 t/ha cu stimularea produc4iei de perifiton (13 t/ha
din produc4ia intensivă 5i 5 t/ha provenite din hele5teul extensiv), 5i 16 t/ha fără oferirea de suprafată pentru
perifiton (13 5i 3 t/ha din produc4ia intensivă 5i respectiv din produc4ia extensivă). Aria suplimentară
recomandată pentru dezvoltarea de perifiton ajunge la aproximativ 100% din suprafa4a hele5teului.
Rezultatele nosstre au dovedit că eficien4a unită4ii extensive poate fi îmbunătă4ită prin dezvoltarea de
perifiton pe substaturile artificiale. Produc4ia combinată de pe5te a dus la o utilizare a proteinei cu 25% mai
mare decât în cadrul acvaculturii intensive separate; prin aplicarea suprafe4ei de perifiton, acest procent
poate fi crescut chiar 5i cu 40%.
Necesarul de oxigen al sistemului de produc4ie este mai ridicat decât acela din sistemele traditionale de
hele5tee datorită încărcării ridicate cu nutrien4i si popula4iei de pe5te. Procentul total de respira4ie al

45/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Ungaria

2
comunită4ii este de 1.5 gO2/m /oră 5i este asigurat din produc4ia de oxigen a alegelor în timpul zilei, iar pe
timpul nop4ii este necesară aprovizionarea cu oxigen artifial. Aeratoarele cu zbaturi au fost folosite pentru a
păstra un nivel de oxigen adecvat în circularea apei din experimental nostru. Conform calculelor noastre, o
putere totală de 1 kW este o capacitate suficientă pentru a men4ine nivelul de oxigen într*un hele5teu de
2
1500*2 000 m în timpul orelor de noapte, cu aeratoare cu zbaturi. În timpul zilei, în special în orele de soare,
principala func4ie a aeratorului este de a men4ine o circula4ie adecvată a apei între modulele intensive 5i
extensive ale sistemului 5i de a scoate reziduurile din modulul intensiv. Amestecarea este importantă pentru
a asigura păstrarea algelor în suspensie în coloana de apă pentru a spori produc4ia primară. Viteza adecvată
a circula4iei apei este de 5*10 cm/sec.

6.4.3. Factori critici ai opera iei

Principalul risc al opera4iunii este eficien4a instabilă a purificării provenită din fluctua4ia neprevăzută a
biomasei de pancton 5i a compozi4iei de specii în hele5teul de tratare.
De aceea factorii importan4i din sistem sunt mixarea omogenă a hele5teului de tratare cu men4inerea
nivelului adecvat de oxigen pentru a satisface nevoia de oxigen a pe5telui, procesele de nitrificare 5i
descompunere.
Nivelul critic de oxigen este de 4 mg/l. Este important să se evite dezvoltarea de condi4ii permanent anoxice,
oriunde în sistem. Azotul amoniacal total (TAN) 5i concentra4ia de nitri4i trebuie să fie mai mici decît 0,5 mg/l.
Apari4ia unui nivel ridicat de amoniac indică nitrificarea insuficientă sau încărcarea sistemului. În cazul unui
nivel ridicat de amoniac, încărcarea de hrană ar trebui redusă 5i aerarea artificială ar trebui făcută intensiv
până când nivelul de amoniu si de nitri4i scade până la un nivel tolerabil.
Pentru a evita acumularea nutrien4ilor în sedimentele din hele5teu, este necesară aerarea periodică prin
drenare. Este recomandat să se păstreze hele5teul uscat pe perioada iernii, pentru că mineralizarea azotului
5i a carbonului organic au loc în acest anotimp, iar perioada uscată minimalizează riscul apari4iei parazi4ilor
5i a altor agen4i infec4io5i. Nivelul de hrănire trebuie adaptat la fluctua4iile de temperatură fiindcă sistemul de
produc4ie este expus la acestea.

6.4.4. Designul unei ferme teoretice cu o produc ie de 80 t/an

O fermă teoretică este descrisă in continuare, o fermă caracterizată prin produc4ia planificată de aproximativ
50 t de pe5te răpitor produs intensiv 5i 30t de crap comun. Cu un profit planificat de 8 milioane HUF, poate fi
considerată o fermă mică de familie (Tabel 22).
Pe baza rezultatelor din anii de experimente si luând în considerare aspectele economice, sugerăm
stabilirea unui sistem de hele5tee intensiv–extensiv de 2.5 ha. Sistemul ar consta in 2 hele5tee, fiecare cu
3
câte 4 viviere ca 5i unită4i intensive de cre5tere a pe5tilor răpitori (densitatea popula4iei: 20 kg/m , RCF: 1.5).
În partea extensivă a hele5teelor este recomandată cre5terea de crap fără hrănire (densitatea popula4iei: 6
2
t/ha) 5i folosirea de substrat artificial pentru a mări produc4ia de perifiton (10 000 m substrat/hectar). Apa va
fi circulată cu 4*4 aeratoare cu zbaturi (2*2 kW).
Unitate intensivă Hele'teu extensiv Combina ie
Popula-ie
total (t) 16 15 31
2
unitate 2 t/vivieră (100m ) 7.5 t/hele5teu
(1.25ha)
ha (t/ha) 6.4 6 12.4
FCR 1.5 * 1.0
Hrană consumată 51 t * 51 t
Recoltare
total (t) 50 27.5 77.5
unitate 6.25 t/vivieră 15 t/hele5teu
2
(100m ) (1.25ha)
ha (t/ha) 20 13.75 31
Productivitate netă
total (t) 34 t 12.5 46.5
ha (t/ha) 13.6 5 18.6

Tabel 22: Popularea si productivitatea la o ferma teoretică

46/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Ungaria

Arie totală hele'teu: 1.25 hectare Arie totală hele'teu: 1.25 hectare
Unitate intensivă Unitate intensivă Unitate intensivă Unitate intensivă
produc4ie produc4ie produc4ie produc4ie
100 m2 100 m2 100 m2 100 m2

Unitate intensivă Unitate intensivă Unitate intensivă Unitate intensivă

produc4ie produc4ie produc4ie produc4ie
100 m2 100 m2 100 m2 100 m2

Figura 7: Schema fermei teoretice

Costurile calculate de investi4ie cuprind achizi4ia a 3.5 ha de pământ (1.4 milioane HUF*), construirea unei
3
zone de hele5teu de 2.5 ha (15 milioane HUF*) cu o vivieră de 800 m (0.8 milioane HUF*), amplasarea unui
substrat artificial pentru producerea de perifiton (1.2 millioane HUF*) 5i crearea unui flux de active ini4iale
(0.6 milioane HUF*). Calcule mai detaliate sunt listate în tabelul de mai jos. În CBA se consideră că pre4urile
sunt constante. Calculând cu un scont de 10%, valoarea netă actuală a investi4iei devine pozitivă în al treilea
an iar sumele de 33 milioane HUF* după 10 ani de operare.

* 1 euro = 275 HUF (13.05.2009)

0. an 1. an 2. an 3. an 4. an 5. an 6. an 7. an 8. an 9. an 10. an
Investi4ie *19000
Valoare reziduală după 10 ani 5 000
Costurile cu hrana *10260 *10260 *10260 *10260 *10260 *10260 *10260 *10260 *10260 *10260
Costurile cu semni4ele *17600 *17600 *17600 *17600 *17600 *17600 *17600 *17600 *17600 *17600
Costurile cu for4a de muncă *1 800 *1 800 *1 800 *1 800 *1 800 *1 800 *1 800 *1 800 *1 800 *1 800
Costuri cu energia *1 613 *1 613 *1 613 *1 613 *1 613 *1 613 *1 613 *1 613 *1 613 *1 613
Cost total /31273 /31273 /31273 /31273 /31273 /31273 /31273 /31273 /31273 /31273
Venit total 39 400 39 400 39 400 39 400 39 400 39 400 39 400 39 400 39 400 39 400
Cash/flow /19000 8 127 8 127 8 127 8 127 8 127 8 127 8 127 8 127 8 127 13 127
Cash/flow scontat (r=10%) /19000 7 388 6 717 6 106 5 551 5 046 4 588 4 171 3 791 3 447 5 061
Cash+flow scontat cumulat /19000 /11612 /4 895 1 211 6 762 11 808 16 396 20 567 24 358 27 805 32 866

Tabel 23: CBA al fermei teoretice (mii de HUF*), 1 EURO=275 HUF

47/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Polonia

7. Produc ie naturală îmbunătă ită în hele'teele extensive– Studiu de

caz din Polonia

7.1. Noi specii "i metode în cultura de pe"te în hele"teu: Modulul POLICULTURA

7.1.1. Descriere generală a studiului de caz

Majoritatea fermelor din Polonia sunt constituite ca 5i multicultură de crap comun. Alte specii de pe5te
produse împreună cu crapul au valoare de pia4ă scazută datorită cererii scăzute. De aceea, diversificarea
slabă a produc4iei nu permite compensarea pierderilor economice cauzate de cererea în scădere de crap. În
plus, aceste popula4ii de monocultură nu sunt eficiente în ceea ce prive5te utilizarea nutrien4ilor. De aceea,
pentru a îmbunătă4ii profitabilitatea fermelor de crapi 5i pentru a reduce impactul lor asupra mediului, este de
dorit introducerea unei popula4ii de policultură.
Introducerea unor noi specii de pe5te ar cre5te diversitatea produselor în fermele cu hele5tee 5i le*ar permite
să devină mai competitive cu al4i producători de pe5te, prin oferirea de produse ce au cerere ridicată printre
consumatori. Datorită naturii fermelor de crap, un substitut pentru ciprinidele fitofage 5i planctonofage este
cea mai rezonabilă solu4ie. Cercetările din literatura specifică 5i observa4iile practice au arătat ca specia
polyodon (Polyodon spathula) este una dintre speciile posibile pentru introducere. Polyodon este un
acipenserifom ce trăie5te în mod natural în râurile lente din zonele temperate din America de Nord. Pe
parcursul vie4ii sale, polyodon, spre deosebire de sturioni, se hrane5te exclusiv cu organisme din plancton 5i
ajung la o lungime de 2 m. Este apreciat pentru gustul cărnii sale 5i pentru icre. Polyodon a fost importat in
Polonia in anii ’80 din secolulul trecut, dar totu5i nu au devenit o specie populară. Polyodon este un pe5te ce
se hrăne5te prin filtrare 5i datorită ritmului rapid de cre5tere pare a fi un excelent înlocuitor pentru novac. În
afară de beneficiile economice, prezen4a speciilor de pe5te ce se hrănesc prin filtrare cre5te dinamica
nutrien4ilor 5i reten4ia de N 5i P în biomasă de pe5te, ducând la scăderea acumulării în mediul înconjurător.

7.1.2. Principiile modulului

Tehnologia dezvoltată sub modulul de policultură aduce noi oportunită4i pentru fermierii ce conduc ferme de
crap cu hele5tee. Tehnologia propusă implică introducerea de polyodon în acvacultura de crap ca 5i
înlocuitor pentru novac. Compozi4ia policulturii este descrisă împreună cu produc4ia planificată 5i cu
rezultatele economice, incluzând observa4ii practice asupra tehnicilor de producere de polyodon. Tehnologia
nu necesită costuri de investi4ie, în afară de achizi4ia de noi popula4ii de pe5te.

Popularea
Monocultura standard si popula4iile de pe5te de policultură au fost comparate cu doua popula4ii
experimentale ce includ polyodon 5i sturionul. Popula4iile de pe5te au fost desemnate pentru a se asigura că
fiecare spectru de hrană al pe5telui (pe5tii ce se hrănesc de pe fundul apei, cei ce se hrănesc prin filtrare,
ierbivorii) a purtat aceea5i biomasă de pe5te (Tabel 24). Aceste tratamente (popula4ii diferite de pe5te) au
fost conduse în dublu exemplar. Pe5tele a fost introdus în hele5teu la sfâr5itul lunii aprilie 5i a rămas timp de
cinci luni.

Specii Monocultură Policultură– lin Policultură crap Policultură sturion

Cosa5 30 kg/ha 30 kg/ha 30 kg/ha
*
500 g 500 g 500 g
Crap argintiu 60 kg/ha 60 kg/ha 60 kg/ha
*
(Hypophthalmichthys molitrix) 500 g 500 g 500 g
Novac 72 kg/ha
* * *
(Aristichthys nobilis) 100 g
Polyodon 72 kg/ha 72 kg/ha
* *
(Polyodon spathula) 500 g 500 g
Lin 45 kg/ha
* * *
(Tinca tinca) 250 g
Crap comun 150 kg/ha 105 kg/ha 150 kg/ha
*
(Cypriunus carpio) 250 g 250 g 250 g
Sturion siberian 150 kg/ha
* * *
(Acipenser baerii) 250 g

Tabel 24. Popula0ia de pe$te cercetată în modulul de policultură (biomasă ini0ială $i greutatea medie individuală)

48/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Polonia

Hele'tee
Un experiment pilot pe parcursul a două anotimpuri a fost realizat, introducând polyodon în hele5teele de
pământ populate cu crapi. Toate experimentele au fost derulate întru*un complex de hele5tee de pământ
2
experimentale, locat în sudul Poloniei (18°45’E, 49°53’N). Hele5teele au dimensiunea de 1 500 m fiecare,
3
iar adâncimea medie este de 1 m, deci cu un volum estimat la 1 500 m . Hele5teele sunt 100% drenabile,
aprovizionate cu apă din râul Vistula.

Fertilizare
Hele5teele au fost fertilizate cu uree (46% N) 5i superfosfat (20% P) în fiecare săptămână. Aceasta a condus
la o intensitate a fertilizării de 147 kgN/ha 5i 25 kgP/ha per anotimp.

7.1.3. Evaluarea indicatorilor de sustenabilitate selecta i de SustainAqua

Produc ia de pe'te
În cadrul tratamentelor testate în modulul Policultura, popula4iile de pe5te ce includ polyodon 5i crapul comun
au permis cea mai mare cre5tere totală în biomasa de pe5te. Rezultatele ob4inute sunt prezentate în Tabelul
25. Cre5terea de biomasă la polyodon a fost cu aproximativ 30% mai mare decât cre5terea de biomasă la
crap, pe când biomasa de crap ob4inută în monocultură 5i în policultură cu popula4ia de polyodon a fost
comparabilă. Popula4ia de polyodon în tratamentele Policultură de crap 5i Policultură de sturion a fost
responsabilă pentru majoritatea produc4iei totale de pe5te (vezi Figura 8). Produc4ia scăzută de crap în
Policultura de lin a fost cauzată de o rată înaltă de mortalitate legată de izbucnirea de KHV. Totu5i, cre5terea
în biomasă la novac, în acestă tratare, a atins numai 53% din biomasa ob4inută la polyodon.
Valoarea estimată a ob4inerii de biomasă de pe5te în toate tratamentele testate este prezentată in Figura 9.
Pre4urile medii de vânzare cu amănuntul în Polonia, folosite în calcule, sunt prezentate în Tabelul 26.
Presupunând că pre4urile date sunt corecte, valoarea cantită4ii de polyodon produs (biomasă ob4inută pe
parcursul unui anotimp) a fost de trei ori mai mare decât la alte specii produse împreună în policultură.

Specii Monocultură Policultură lin Policultură crap Policultură sturion

Cosa5 * 85 kg/ha; 95 % 100 kg/ha; 100 % 91 kg/ha; 100 %
Crap argintiu * 65 kg/ha; 65 % 99 kg/ha; 70 % g 91 kg/ha; 70 %
Novac n 280 kg/ha; 83 % * *
Polyodon * * 567 kg/ha; 65 % 488 kg/ha; 67 %
Lin * 24 kg/ha; 87 % * *
Crap comun 438 kg/ha; 95 % 49 kg/ha; 37 % 426 kg/ha; 65 % *
Sturion * * * 102 kg/ha; 89%

Tabel 25: Biomasa de pe$te ob0inută $i rata de supravie0uire în cadrul modulului de Policultură

Specii Pre (PLN/kg) Pre (€/kg)

Crap comun 10,04 2,23
Lin 13,30 2,95
Sturion 26,87 5,97
Crap argintiu 8,43 1,87
Novac 8,43 1,87
Polyodon* 26,87 5,97
Cosa5 9,00 2,00
* Valoare estimată bazată pe pre4ul sturionului (nu există date reale disponibile)
Tabel 26.Pre0ul mediu cu amănuntul la speciile de pe$te utilizate în modulul de Policultură

49/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Polonia

1200
Biomasa peştilor [kg/ha]

1000
C os aş
800 P olyodon
Novac
600
C rap argintiu
400
S turion
200 L in
C rap C omun
0
MO NO C UL TUR Ă P O L iC UL TUR Ă P O L IC UL TUR Ă P O L IC UL TUR Ă
CRAP CRAP S TUR IO N L IN

Figura 8: Biomasa medie de pe$te câ$tigată la popula0iile cercetate

5000

4000
Valoarea Productiei [€/ha]

C os aş
3000 P olyodon
Novac

2000 C rap argintiu

S turion
L in
1000
C rap C omun

0
MO NO C UL TUR Ă P O L IC UL TUR Ă P O L IC UL TUR Ă P O L IC UL TUR Ă
CRAP CRAP S TUR IO N L IN

Figure 8: Valoarea estimată de biomasă de pe$te câ$tigată în anotimpul cercetării

Popula4ia de polyodon ob4inută la începutul proiectului a fost 4inută în condi4ii extensive în hele5teele tip
crap, fără hrănire suplimentară. Pe5tele s* a hrănit în exclusivitate cu plankton. Masa corporală individuală în
lunile de produc4ie 10, 18 si 30, este prezentată în Figura 10.

Produc ia primară
Cea mai înaltă produc4ie primară netă de plancton (0,349 mgO2/L—h) a fost raportată în hele5teele populate
cu policulturi formate din crap comun 5i polyodon. A fost cu 53% mai mare în compara4ie cu monocultura de
crap. Diferen4a este cauzată de modificarea spectrului de plancton datorată tiparului de hrănire al polyodon.
Polyodon se hrane5te mai ales cu zooplancton. De aceea prezen4a sa într* o popula4ie de pe5te afectează
compozi4ia calitativă a planctonului. Pa5unarea zooplanctonului favorizează cre5terea de alge autotrofice,
astfel produc4ia primară netă a corpului de apă din hele5teu. În contrast, cea mai pu4in eficientă resuspensie

50/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Polonia

a sedimentelor de pe fundul apei în policultura de sturion, a condus la o produc4ie primară cu 24% mai
scazută în compara4ie cu policultura ce implică crapul comun (Figure 10).

Figure 9: Greutatea corporală medie (±SD) individuală a polyodon în trei ani consecutivi

0.40
2 /L·h]

0.35

0.30
Producţie primară netă [mgO

0.25

0.20

0.15

0.10

0.05

0.00
MO NO C UL TUR Ă P O L IC UL TUR Ă P O L IC UL TUR Ă P O L IC UL TUR Ă L IN
C R AP S TUR IO N

Figure 10: Produc0ie primară medie netă sezonieră în hele$teul cu popula0iile cercetate

Eficien a energiei
Necesarul de energie pentru fermele cu hele5teu este în primul rand legat de transport 5i manipularea
pe5telui. Energia introdusă (în principal fosilă) este în întregime împră5tiată 5i nu intră în produs. Cererea de
energie este specifică activită4ilor fermei 5i depinde de dimensiunea fermei, construc4ia hele5teului 5i
echipamentul utilizat. Ace5ti factori influen4ează cantitatea de energie necesară mai mult decât tehnologia de
produc4ie aplicată. Astfel, eficien4a energiei în sistemele de hele5tee cercetate nu a fost calculată.

Utilizarea apei
Fermele extensive de crap implică volume mari de apă colectate pe perioada umplerii hele5teelor,
primăvara. Utilizarea apei de intrare (input) exprimată în litrii per kg de produs este de zeci până la sute de
ori mai ridicată decât în cadrul produc4iei de pe5te intensive. Totu5i, apa utilizată în hele5tee nu este
conectată numai cu produc4ia de pe5te. Corpurile mari de apă (complexele de hele5tee) sunt elemente

51/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Polonia

importante ale mediului ce contribuie la re4inerea apei din sistemul de drenaj local si la reciclarea apei locale.
Toate hele5teele folosite în modulul de policultură au fost localizate în acela5i complex de hele5tee, situate
unul lângă altul 5i de aceea fiind supuse acelora5i condi4ii climaterice. Acela5i regim de apă a fost aplicat în
toate tratamentele. De aceea, calculele prezentate mai jos au fost făcute pentru întregul complex de
hele5tee, nu pentru hele5tee individuale. Diferen4ele dintre tratamente observate, au rezultat numai din
sporirea cantită4ii de pe5te.

Apă intrată: l/kg produs

3
Cea mai bună popula4ie cercetată în modulul de Policultură a solicitat 8,4 m /kg de pe5te produs. Aceasta
este o îmbunătă4ire importantă atunci când este comparată cu monocultura standard în care necesarul de
apă per kg de produs ar putea fi dublu (Tabel 27).

3 Apă intrată: l/kg produs

m /kg
În general, apa ie5ită dintr*un sistem de hele5tee este
MONOCULTURA DE CRAP 26,5 egală cu volumul hele5teului recoltat. Totu5i, în timpul
POLICULTURA DE CRAP 8,4 căderilor de ploaie din sezonul de produc4ie, dacă se
compenseaza pierderile prin evaporare 5i secetă, debitul
POLICULTURA DE STURION 15,4
va contribui la totalul de apă de ie5ire. În acest caz, apa ce
POLICULTURA DE LIN 19,9 părăse5te hele5teul este mai similară apei stocate decât
apei de ploaie, în ceea ce prive5te con4inutul de nutrien4i.
Tabel 27. Apa intrată exprimată în volum per Pentru calcularea apei de ie5ire, au fost folosite volumul
greutatea produsului
total al sistemului cercetat si caderea de ploaie. În func4ie
de popula4ia folosită, valorile au variat între 13,81 5i 43,65
3
m /kg de produs brut (Tabel 28).

Eficien a utilizării nutrien ilor

Patru surse majore de nutrien4i au fost identificate în 3
m /kg
modulul de cercetare:
MONOCULTURA DE CRAP 43,65
• Fertilizatori (uree 5i superfosfat) – principala sursă de N
5i P livra4i în sistem POLICULTURA DE CRAP 13,8
• Fluxul de apă – apa de râu folosită pentru umplerea POLICULTURA DE STURION 25,4
hele5teului con4ine nutrien4i primi4i prin sistemul de POLICULTURA DE LIN 32,8
drenaj al râului; cantitatea de nutrien4i este mică, totu5i
nu neglijabilă. Pentru calcule a fost folosit numai Tabel 28. Apa ie$ită exprimată în volum per
volumul hele5teului; greutatea produsului
• Depozitele de sedimente de pe fund– există o cantitate
mare de nutrien4i acumulată în sedimentele de pe fund care sunt disponibile din punct de vedere bio.
Ele constituie o sursa majoră de N 5i de P, având în vedere că o frac4iune importantă din fertilizatorii de
fosfat mineral se găse5te în sedimente după aplicare. Totu5i, analiza cantitativă a P 5i N din
sedimentele de pe fund din modulul de Policultură, înainte 5i după sezonul de produc4ie, nu a arătat
schimbări importante în concentra4ia lor. Cre5terea cantită4ii acestor compu5i a fost estimată la +0,84%
5i +0,45% pentru N 5i respectiv pentru P. Aceasta oferă o cre5tere de 1,57 kgP/ha în compara4ie cu
26,9 kgN/ha, adăugată cu fertilizatorul 5i un plus de 19,35 kgN/ha comparat cu 159 kgN/ha, adăugat cu
fertilizatori. De aceea, solul de pe fund nu a fost luat în calcul.
• Căderile de ploaie 5i evaporările – surse de nutrien4i externe, necontrolate. În cazul modulului de
policultură, volumul evaporărilor a fost neglijabil în compara4ie cu căderile de ploaie. Totu5i, căderile de
ploaie nu au fost analizate pentru con4inutul de P 5i de aceea au fost omise din calcule.
• Fixarea de azot – unele alge verzi* albastre 5i bacterii pot asimila azot molecular în componen4i organici
îmbogă4ind ecosistemul cu azot bio disponibil. Totu5i, semnifica4ia acestui proces poate fi importantă în
apele calde; sub condi4iile climaterice cercetate, aceasta este neglijabilă în compara4ie cu fertilizarea.
Datorită acestei ipoteze, fixarea azotului a fost omisă din calcule.
Calcularea eficien4ei utilizării nutrien4ilor a fost bazată pe nutrien4ii introdu5i cu fertilizatorii 5i pe apa folosită
pentru umplerea hele5teului ca singura sursa de N 5i P. Pentru popula4ia de Policultură optimă, Eficien0a
re0inerii nutrien0ilor a fost estimată la 20,9% 5i 10,8% pentru N 5i respectiv P (Tabel 29). În cazul azotului,
lipsa de fixare de N2 5i volatililizarea N2 cauzată de denitrificare, au fost luate în considerare.

52/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Polonia

AZOT FOSFOR
DATE DE RETEN?IE DATE DE RETEN?IE
INTRARE kg/ha % INTRARE kg/ha %
MONOCULTURA DE CRAP 159,1 10,6 6,6 30,9 1,1 3,4
POLICULTURA DE CRAP 159,1 33,3 20,9 30,9 3,3 10,8
POLICULTURA DE STURION 159,1 18,1 11,4 30,9 1,8 5,9
POLICULTURA DE LIN 159,1 14,0 8,8 30,9 1,4 4,6

Tabel 29. Reten0ia azotului $i fosforului în biomasa de pe$te

Sigura sursă externă de carbon din sistemul de hele5tee a fost urea. Totu5i, cantitatea de C introdusă cu
fertilizatorii 5i cantitatea de C organic sau CO2 introdusă în sistem odată cu scurgerile sau cu aprovizionarea
cu apă, pot fi neglijate. Orice carbon organic prezent in sistemul de hele5tee, derivă din produc4ia primară.
CO2 – ul transferat în apă din atmosferă este principala sursă de carbon organic în biomasa dezvoltată intr*
un hele5teu. Traiectoriile carbonului organic în ecosistemul unui hele5teu sunt foarte complexe si fluctuează
cu produc4ia unui sezon. Cantitatea de carbon organic într*un corp de apă poate fi calculată (pe baza COD).

Ie'irea de nutrien i
Un sistem de hele5tee bine între4inut nu deversează apă în timpul sezonului de produc4ie, pentru că
pierderile de nutrien4i nu sunt de dorit. Acest lucru prive5te 5i hele5teele cultivate extensive cum sunt cele
utilizate în modulul de policultură. Pe parcursul sezonului de produc4ie, nutrien4ii sunt elibera4i numai prin
secetă. Totu5i acest lucru este destul de rar 5i constituie numai o parte minoră din totalul de nutrien4i elibera4i
în timpul sezonului de produc4ie. Majoritatea nutrien4ilor sunt elibera4i în timpul drenajului hele5teului la
recoltare. Cantitatea de nutrien4i eliberată
din sistem a fost estimată, presupunând că
Ie'irea de nutrien i
aceasta echivalează cu concentra4ia din
apa hele5teului dinainte de recoltare, kgN/kg produs kgP/kg produs
multiplicată cu volumul hele5teului. MONOCULTURA DE CRAP 0,39 0,079
În mod asemănător cu influxul de apă,
POLICULTURA DE CRAP 0,1 0,023
diferen4ele valorilor înregistrate între
tratamente sunt legate de cre5terea în POLICULTURA DE 0,22 0,045
biomasă de pe5te. Concentra4ia nutrien4ilor STURION
în apa deversată a fost mult mai pu4in POLICULTURA DE LIN 0,29 0,059
responsabilă pentru diferen4ele observate.
În acest caz, numai cantitatea de azot si Tabel 30. Pierderea de nutrien0i prin apa de scurgere per kg de pe$te
fosfor a fost estimată (Tabel 30). produs

Cre'terea productivită ii per unitate de

muncă
Fundamental, tehnologia propusă (introducerea de polyodon) nu schimbă tehnicile si echipamentul implicate
in produc4ia de pe5te. Totu5i, observa4iile făcute in timpul recoltării hele5teelor experimentale folosite pentru
modulul de policultură, sugerează o cre5tere a muncii solicitate pentru recoltare, în special pe timpul sortării.
Recoltarea popula4iei din hele5teu pentru policultură necesită cu aproximativ 10% mai mult timp de muncă în
compara4ie cu hele5teele de monocultură. Cantitatea de muncă depusă este strâns legată de facilită4ile 5i
echipamentele folosite 5i de numărul 5i experien4a personalului. Mărimea hele5teelor 5i numărul celor
recoltate au un rol important, de asemenea.

7.1.4. Factori de succes 'i constrângeri

Principalele succese 5i descoperiri ale experimentelor derulate în modulul de policultură sunt:
• Introducerea de polyodon american în policultură cu crapul comun în cultura hele5teului.
• Polyodon, ca un substitut pentru novac, permite crearea de biomasă de pe5te în hele5teele de cultură
de crap.
• Valoarea de pia4ă ridicată a polyodon poate cre5te profitabilitatea fermei, asigurând un produs de înaltă
calitate.
• Prezen4a speciilor de pe5ti filtratori cre5te dinamica nutrien4ilor în hele5tee 5i reten4ia mai ridicată de
N 5i P în biomasă de pe5te, aceasta ducând la scaderea acumularii lor în mediu.
Conform cercetărilor, există 5i constrângeri pentru produc4ia de polyodon:
• Pre4 ridicat al materialului pentru populare, oscilând de la 8 euro pentru un pe5te de un an (~100 g)*

53/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Polonia

cauzat de dificultă4ile sale de reproducere.

• Limitări legate de tehnicile de produc4ie:
Puietul de polyodon este o pradă u5oară pentru păsări, de aceea hele5teele de produc4ie ar trebui să
fie acoperite cu plase
Când sunt înghesui4i 5i recolta4i, pe5tii ar trebui manipula4i cu multă grijă pentru că sunt foarte
sensibili
În timpul clasării 5i sortării, este necesar spatiu suplimentar si apă pentru a preveni asfixierea
• Legisla4ia EU limitează introducerea de specii exogene în acvacultură: de aceea produc4ia de polyodon
în diferite tări din EU poate întâmpina o serie de obstacole. Totu5i, cererea în cre5tere pentru produse
din acvacultură în EU, poate for4a dezvoltarea tehnologiilor ce permit producerea de specii străine
(incluzând polyodon) într*un mod sigur din punct de vedere al mediului înconjurător.
• Aspecte legate de pia4ă:
Polyodon nu este o specie cunoscută pe pia4a de pe5te din EU
Cererea necunoscută conduce la pre4uri cu amănuntul incerte
Pu4ine informa4ii disponibile despre procesarea produsului 5i calitate
Aspectele enumerate mai sus au nevoie de cercetare suplimentară.

7.1.5. Beneficiile implementării

Introducerea speciei polyodon profitabilită4ii fermelor. Specia polyodon, datorită ritmului său rapid de cre5tere
5i a cărnii 5i icrelor foarte apreciate, pare a fi un excelent înlocuitor pentru novac. El oferă o cre5tere mai
mare a biomasei cu o valoare de pia4ă mult mai mare decat alte specii de pe5ti filtratori. Introducerea de noi
specii ar cre5te diversitate de produse a fermelor de hele5tee 5i le*ar permite să concureze cu al4i
producători de pe5te, prin furnizarea de pe5te cu o cerere mai ridicată pe pia4ă.

7.2. Recomandări practice "i concluzii pentru popularea cu polyodon în policultura de

hele"teu

7.2.1. Performan a de cre'tere a speciei polyodon

A fost observată performan4a de cre5tere a speciei polyodon în hele5teele de crapi. Masa corporală 5i
mortalitatea au fost înregistrate timp de 24 de luni, în timpul fiecărei recoltări. Masa corporală ini4ială medie a
unui peste de aproximativ 10 luni a fost de 90 g 5i a crescut la aproximativ 2700 g în timpul primului sezon
de reproducere. Mostre de pe5te au fost sacrificate pentru a evalua con4inutul intestinelor inainte de iernatul
din 2008. Spre deosebire de crapul comun, intestinele de polyodon erau pline cu materie originând din
plancton. Aceasta indică un sezon de hranire mai lung, comparativ cu crapul comun. Datorită acestui lucru,
polyodon nu a pierdut din greutatea corporală pe perioada iernării, în contrast cu crapul comun.

7.2.2. Mortalitatea la polyodon

Pe parcursul perioadei de 24 de luni, mortalitatea medie cumulată la polyodon a atins aproape 50%. Rata de
supravie4uire înregistrată este comparabilă cu cea observată la crapul comun. Totu5i, datorită faptului că
valoarea popula4iei la polyodon este mai mare decât la crapul comun, impactul este mai sever cand vine
vorba despre performan4a economică a fermei de pe5te. De aceea, acesta ar putea fi unul dintre principalele
dezavantaje în introducerea polyodon în cultura de hele5teu.
Observa4iile făcute în timpul recoltării, fiind parte 5i din sezonul de produc4ie si din iernare, au condus la
câteva concluzii practice legate de mortalitatea la polyodon 5i cum se poate reduce pierderea de pe5te în
condi4ii de produc4ie reale:
• Muncitorii ce recoltează din hele5tee sunt de cele mai multe ori obi5nui4i cu manipularea crapilor, un
pe5te mult mai viguros decât polyodon. De aceea, precau4ii excep4ionale ar trebui luate la manipularea
noilor specii. Aceasta implică 5i prinderea cu plasa de mână 5i sortarea sau clasarea. Personalul ar
trebui informat despre particularită4ile noii specii.
• O aten4ie specială trebuie acordată în timpul capturării cu plasă 5i înghesuirii. Ciocul tinde să se prindă în
ochiurile plaselor utilizate pentru recoltare. Pe5tii imobiliza4i se pot asfixia. Este recomandabil să se
utilizeze plase cu dimensiuni adecvate ale ochiurilor.
• Înghesuirea prelungită cu alte specii intr*un năvod poate duce la asfixierea polyodonului. Acest lucru este
foarte important mai ales dacă există o perioadă între transporturile succesive de pe5te.
• După recoltarea din hele5tee, pe5tii sunt 4inu4i în apă proaspătă pentru a spăla branhiile înfundate cu
sedimente. S*a observat că polyodon are un timp de refacere mult mai lung decât crapul comun sau

54/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Polonia

novac. În plus, are nevoie de suficient spa4iu pentru a înota pentru că nu folose5te operculul pentru a
lăsa apa să tracă prin branhii. De aceea, o aten4ie specială trebuie acordată procesului de spălare a
branhiilor.
• Datorită formei alungite a ciocului, polyodon nu încape în cele mai multe plase de mână. De aceea, este
probabil să se distrugă ciocul sau branhiile. Este recomandabil să se folosească plase de mână de
dimensiuni potrivite pentru a se evita răni deschise pe corp sau branhii.
• Puietul de pe5te este o pradă u5oară pentru păsările care se hrănesc cu pe5ti. De aceea, hele5teele
populate cu polyodon de până la 300*500 g trebuie protejate împotriva păsărilor cu plase sau cu sfori
plasate deasupra hele5teului.

7.2.3. Performan a ecologică

Prezen4a pe5tilor filtratori intensifică produc4ia primară din ecosistemul hele5teului. Datorită productivită4ii
ridicate din hele5teu, speciilor cuprinse în popula4ia de pe5te ce nu au un spectru al hranei care să se
suprapună, produc4ia totală a sistemului a fost aproape triplată în tratamentele de policultură în compara4ie
cu monocultura. Influen4a diferitelor popula4ii de pe5te a fost observată de asemenea în cazul parametrilor
hidrochimici 5i fizici ai apei, legată de producerea de organisme de plancton: transparen4a apei 5i
concentra4ia de clorofilă. În acela5i timp, concentra4ia medie de oxigen dizolvat în hele5teele populate cu
monocultură a fost mai scăzută 5i mai fluctuantă decât cea observată în alte tratamente. Prezen4a pe5tilor
filtratori reduce abunden4a zooplanctonului 5i de aici riscul cre5terii sale necontrolate; aceasta conduce la
pă5unarea extensivă a algelor autotrofice responsabile pentru oxigen 5i deci pentru produc4ia primară.
Modul de hrănire a crapului comun cauzează resuspensia eficientă a sedimentelor de pe fund 5i un schimb
mai bun dintre nutrien4i 5i apă.
Cum nu au existat alte recolte ob4inute din sistem, numai cre5terea biomasei de pe5te este responsabilă
pentru diferen4ele observate între tratamente. Compu5ii biogenici risipi4i, în marea lor majoritate, sunt
depozita4i în sedimentele de pe fundul apei. Apoi, în timpul recoltării unui hele5teu poate fi (prin resuspensie
mecanică) eliberat în apa reziduală eliberată din hele5teu 5i poate contribui în final la intoxicarea apelor
naturale. Utilizarea îmbunătă4ită a nutrien4ilor prin folosirea policulturii nu elimină, dar reduce totu5i drastic
acest fenomen.

7.2.4. Performan a economică

Introducerea speciei polyodon în cultura tradi4ională de hele5teu, bazată pe crapul comun, este o solu4ie
posibilă pentru îmbunătă4irea profitabilită4ii fermei de crap. Cum parametrii tehnologici ai cărnii de polyodon
sunt similari cu cei ai altor sturioni, se poate presupune că va fi apreciată în mod asemănator de către
consumatori. În plus, polyodon, dacă ajunge la maturitate, poate fi o sursă de icre foarte valoroase 5i
apreciate (caviar).
Popula4ia din policultura testată ce include 5i polyodon, crap comun, crap argintiu 5i cosa5, fără hrănire
suplimentară 5i 4inu4i în hele5tee, primind doar fertilizatori agricoli, este capabilă să ofere o cre5tere a
biomasei de pe5te similară popula4iei din monocultură de crap comun hrănit cu cereale (grâu 5i porumb).
Eliminarea costurilor cu hrana, împreună cu valoarea crescută a pe5telui produs, oferă un avantaj major fa4ă
de produc4ia din monocultură.
Dimensionarea economică a policulturii trebuie să ia în considerare cantitatea sporită de muncă, în special în
perioada recoltării. Mai multe ore de muncă sunt necesare datorită sortării suplimentare a pe5telui recoltat.
Facilită4i sau echipamente suplimentare ar putea fi necesare pentru capturarea, manipularea, transportul 5i
depozitarea polyodonului.

7.2.5. Popula ia de pe'te recomandată

Pe baza rezultatelor ob4inute în timpul cercetării, se poate recomanda o popula4ie de pe5te ce include
polyodon. Urmând recomandările, în privin4a popula4iei de pe5te ce urmează să fie produsă într*un mod
semi*extensiv, în hele5tee ciprinicole, fără hrănire suplimentară, fertilizat cu fertilizatori agricoli:
• Clase de vârstă diferite ale tuturor speciilor pot fi utilizate, totu5i ni5te cerin4e de bază trebuie îndeplinite.
• Resuspensia eficientă a sedimentelor ce oferă un ciclu de nutrien4i eficient în corpul apei, necesită
suficientă biomasă a pe5tilor ce se hrănesc pe fundul apei 5i greutatea lor corporală individuală. De
aceea, crapul comun este favorizat în popula4ie numai în al doilea 5i al treilea sezon de produc4ie.
• Densitatea popula4iei ar trebui calculată conform intensită4ii fertilizării planificate 5i fertilită4ii hele5teului.
Cre5terea de biomasă estimată la crapul comun dintr*un hele5teu fertilizat cu 40 kgP/ha 5i 240 kgN/ha
per sezon este 450 kg/ha.

55/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Polonia

• Densitatea popula4iei 5i greutatea

Cre'terea Greutatea
individuală trebuie calculate conform de biomasă individuală
Greutate Densitatea
greută4ii finale individuale dorite. Reguli Specii estimată finală dorită
ini ială popula iei
similare, inclusiv în ceea ce prive5te
clasa de vârstă, se aplică 5i la alte [kg/ha] [kg/ind] [kg/ind] [ind/ha]
ciprinide. 400 0,3 0,05 1 600
Crap comun
• Se poate a5tepta o cre5tere a biomasei 400 1,2 0,2 400
la polyodon de aproape 600 kg/ha 5i o 600 1 0,1 667
greutate individuală de 1750 5i 3500 g,
după al doilea 5i respectiv al treilea Polyodon 600 2 1 600
sezon de produc4ie. Densitatea 600 3 2 600
popula4iei de polyodon prezentată în 70 1,5 0,5 70
Tabelul 31 a fost stabilită pe baza Crap argintiu
70 0,5 0,1 175
performan4ei sale de cre5tere
înregistrată numai pe perioada Cosa5 100 1,5 0,5 100
experimentului. Valorile oferite nu 100 0,5 0,1 250
determină ritmul maxim de cre5tere al
Tabel 31. Exemplu de design al densită0ii popula0iei de pe$te
polyodon în condi4ii de produc4ie.
Pe baza acestor recomandări, un exemplu de design al popula4iei de pe5te este prezentat în Tabelul 31.

7.2.6. Principalele constângeri ale introducerii speciei polyodon

De5i există multe aspecte pozitive legate de introducerea speciei polyodon, există totu5i 5i unele
constrângeri:
• În acest moment, în Polonia, polyodon nu este reprodus la scară comercială. Tot materialul disponibil
este importat ca 5i ouă fertilizate sau puiet. Acesta este motivul principal al pre4ului ridicat pentru
materialul popula4iei. Pre4ul oscilează în jurul a 8 € per 100 g pe5te. Totu5i, progresul în reproducere este
raportat de către unele ferme piscicole poloneze. Imediat ce polyodon va fi reprodus la scară comercială,
pre4ul va fi redus semnificativ. În cadrul EU, reproducerea de succes a polyodon a fost deja raportată în
Cehia 5i România.
• Limitări legate de tehnicile de produc4ie: Introducerea de noi specii necesită noi tehnici mai ales în
manipularea pe5telui 5i în instruirea lucrătorilor. Principalele recomandări sunt listate în capitolul anterior.
• Polyodon este o specie exogenă (străină) în Europa. Legisla4ia EU limitează introducerea de noi specii în
acvacultură. De aceea, produc4ia de polyodon în diferite 4ări ale Uniunii Europene ar putea întâmpina
dificultă4i. Totu5i, directivele EU oferă a anumită libertate statelor membre pentru adoptare. Este
important faptul că alte specii de pe5te produse în Polonia 5i în alte state membre ale Uniunii Europene
sunt specii exogene conform Directivei, de asemenea. Printre speciile folosite în modulul de policultură,
doar linul este o specie locală. Cererea în cre5tere pentru produse din acvacultură în EU poate for4a
dezvoltarea de tehnologii care să permită producerea de specii exogene (incluzând polyodon) într* un
mod sigur din punct de vedere al mediului înconjurător.
• Există 5i aspecte legate de pia4ă. Polyodon nu este o specie recunoscută pe pia4a de pe5te din EU.
Acest aspect prive5te Polonia în particular, dar nu numai. Ciocul lung face specia polyodon interesantă
pentru unii oameni, dar cu siguran4ă nu practică pentru abatoare sau preparare. Vanzarea de pe5te viu
sau doar eviscerat nu pare a fi o solu4ie optimă datorită modului în care arată acesta. Percep4ia generală
a speciei polyodon îi poate reducerea cererea 5i valoarea. Totu5i, o cerere mică dar constantă de pe5te
întreg poate fi a5teptată.
• Pre4ul cu amănuntul va depinde de pre4ul materialului pentru popula4ie 5i de percep4ia consumatorilor
asupra polyodon. Totu5i, ne putem a5tepta la un pre4 similar cu cel al altor specii de sturion, datorită
calită4ii similare a cărnii.
• Majoritatea polyodonului al trebui oferit ca 5i pe5te procesat totu5i, anumite dificultă4i tehnice pot fi
a5teptate să apară datorită formei sale iesite din comun. Aproape că nu există informatii disponibile în
ceea ce prive5te procesarea acestuia 5i calitatea produsului final. Nu există informa4ii stiin4ifice
disponibile despre preferin4ele consumatorilor.
• Con5tientizarea în cre5tere a consumatorilor în ceea ce prive5te bunăstarea pe5tilor este o preocupare
importantă. Fiecare specie are nevoi de mediu distincte. Totu5i, pe perioada experimentului, polyodon a
avut performan4e foarte bune în ceea ce prive5te rata de cre5tere, dar hele5teele nu sunt mediul său
natural. Există un pericol poten4ial ca 5i condi4iile din hele5teele de crap să nu fie optime pentru
polyodon. Acela5i lucru este valabil pentru manipularea 5i transportul speciei. Aceste aspecte necesită
cercetări suplimentare.

56/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Polonia

7.3. Folosirea de nutrien-i din de"eurile agricole cultura piscicolă de hele"teu: Modulul
CASCADE în Polonia

7.3.1. Descrierea generală a studiului de caz

Specializarea progresivă a agriculturii în Europa Centrală are ca efect ferme de produc4ie de animale
monoculturale care nu au op4iuni de utilizare a nutrien4ilor din de5euri. Astfel, descărcarea sau utilizarea
internă a îngra5ământului natural produs devine a problemă datorită limitărilor legale 5i tehnice. În
consecin4ă, este nevoie de o solu4ie necostisitoare, sustenabilă, prietenoasă cu mediul 5i u5or de men4inut,
care să permită utilizarea îngră5ământului natural. Un hele5teu este un ecosistem, constând în diferite medii,
favorizând un număr mare de procese biochimice, sus4inute prin activitatea de hrănire a pe5tilor. Aceasta
permite ca materia organică să fie transformată în compu5i care intră în lan4ul trofic al hele5teului, având ca
efect produc4ia primară 5i în cele din urmă, cre5terea de biomasă de pe5te. Sursa de energie 5i nutrien4i
poate fi îngră5ământul natural lichid ce provine de la o fermă de animale. Integrarea unei ferme de animale
în cadrul unui hele5teu, ca unul dintre elementele sale, este un pas către mult promovata 5i dorita agricultură
integrată. Utilizarea internă a resurselor create în cadrul fermei este un element important de stabilitate.
Solu4ia propusă este dedicată mai ales fermelor mici de animale, considerate a fi organice sau care doresc
să î5i îmbunătă4ească sustenabilitatea. Un sistem de tip flow* through construit într* un hele5teu de pe5te,
aprovizionat cu apă proaspătă, folose5te cantită4i semnificative de azot, fosfor 5i materie organică. O
cantitate semnificativă din ace5ti compu5i este re4inută în sistem sau transformată în gaz. Incărcarea totală
de nutrien4i descărcată pe parcursul sezonului din sistem, este mai scăzută decât cea livrată. Pe lângă
beneficiile ecologice, producerea de pe5te poate fi o sursă suplimentară de venit.

7.3.2. Principiile modulului

Modulul se bazează pe stabilirea a patru compartimente
de hele5teu conectate în serie 5i aprovizionate cu apă
proaspătă, ac4ionând ca 5i transportator de nutrien4i.
Singura sursă artificială de nutrien4i 5i energie sunt
îngră5ământul natural lichid 5i aprovizionarea cu apă.
Ace5ti compu5i, în func4ie de forma lor (minerală sau
organică), sunt responsabili cu dezvoltarea biomasei în
partea corespunzătoare a cascadei. Fiecare parte a
sistemului de hele5teu folose5te nutrien4ii oferi4i prin
diferite procese ecologice.
Un sistem de tip flow*through, inspirat din tipul
hele5teelor de crap, a fost construit. Amplasarea
experimentului a constat în două hele5tee pe pământ
identice, conectate printr* o conductă (35 m lungime, ØIN
15 cm), în serie (aria totală 0,3 ha). Fiecare hele5teu a
fost împăr4it în două păr4i printr* o plasă (3x3 cm), Figure 11: A diagram of the designed cascading system
formându* se patru compartimente (vezi Figura 12).
Fiecare compartiment trebuie sa ducă la îndeplinire o sarcină diferită în sistemul în cascadă construit (vezi
Tabel 32).
Part a sistemului Descriere
• Compartimentul alimentat cu îngră5ământ natural
A • Materia organică rezultată din îngră5ământul natural a fost principala sursă de energie
Compartimentul de pentru zooplankton 5i dezvoltarea de bacterioplancton
zooplankton • Făra populare cu pe5te
• 33% din suprafa4a totală a sistemului
B
• Populat cu pe5ti filtratori pentru a utiliza planctonul dezvoltat în compartimentul A
Compartimentul
• 17% din suprafa4a totală
pe5tilor filtratori
C • Populat în policultură cu crap comun, novac, crap argintiu 5i cosa5
Compartimentul de • Nutrien4i 5i pe5te care să utilizeze planctonul dezvoltat în compartimentul A
policultură • 25% din suprafa4a totală
D
• Ac4ionând ca 5i bazin de sedimentare pentru solidele în suspensie din partea C
Compartimentul de
• 25% of the cascade total area
sedimentare

Tabel 32: Rolul compartimentelor din sistemul în cascadă

57/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Polonia

Hele5teele au fost alimentate cu apă proaspătă

3 Sursă Total
la volumul mediu de 4,23 L/s—ha (15,3 m /h—ha). Compus
Balegar [kg/ha] Apă [kg/ha] [kg/ha]
Sistemul a primit bălegar bovin lichid bi*
săptămânal. Îngră5ământul natural a fost aplicat C 402,5 144,3 546,8
în compartimentul de zooplankton, lângă sursa N 39,7 78,2 117,8
de apă. În timpul sezonului sistemul a primit 25 P 16,3 1,1 17,4
3 3
m /ha (7,5 m per cascadă), ceea ce a fost
echivalent cu 571 kgDM/ha. Cantitatea de Table 33: Încărcătura de nutrien0i livrată cu bălegarul $i
aprovizionarea cu apă a cascadei
nutrien4i intrată în cascadă pe perioada
sezonului de produc4ie este prezentată în Tabel
33.

Principalele caracteristici ale îngră'ământului natural utilizat în experiment

Pentru a oferi conversie eficientă nutrien4ilor 5i energie biomasei, o sursă de materie organică u5or
biodegradabilă este necesară. Diferitele feluri de îngră5ămînt natural au fost folosite în produc4ia pe5telui
timp de secole ca 5i sursă de nutrien4i, pentru mai multe motive: (1) este relativ ieftină, (2) este disponibilă în
cadrul fermei 5i (3) potrivită pentru o varietate de specii de pe5te
Parameter Unit Value
în policultură. În plus, cantitatea de îngră5ământ permisă pentru
împră5tierea pe pământ a fost limitată recent prin reglementări
Materie uscată* Dry na4ionale. Cele mai multe hele5tee în Polonia sunt locate în
[%] 8,0
matter (DM) zonele rurale cu o densitate ridicată a popula4iei animale din
Azot total (N) [%DM] 0,48 agricultură, unde îngră5ământul natural lichid este principalul tip
de reziduu, ce devine o mare neplăcere dacă nu este utilizat.
Fosfor total (P) [%DM] 0,15 Pentru utilizarea in hele5tee, ca 5i sursă de nutrien4i pentru
Potasiu (K) [%DM] 0,26 zooplancton, gunoi bovin lichid sau gunoiul de porc, par a fi
3 adecvate.
BOD5 [gO2/dm ] 5,0
Compozi4ia îngră5ământului natural detectate pentru
3
COD [gO2/dm ] 14,0 experimentele din modulul Cascade este cuprinsă în Tabelul 34.
Table 34: Compozi0ia gunoiului lichid Totu5i, compozi4ia 5i calitatea gunoiului lichid se poate schimba
amestecat bovine/porc (~50/50 v/v) în timpul unui sezon de produc4ie conform speciilor, dimensiunii
5i vârstei, hranei 5i apei, factorilor de mediu. De aceea analiza
îngră5ământului natural trebuie repetată frecvent pe perioada aplicării.

7.3.3. Evaluarea indicatorilor de sustenabilitate selecta i de SustainAqua

Modulul Cascade a fost cercetat în două sezoane succesive. Totu5i, analiza datelor preliminare a arătat
performan4a slabă a proiectului investigat în 2007. Astfel, în 2008, a5ezarea a fost refăcută. În ambele
sezoane, sistemul în cascadă a fost derulat în duplicat pentru a se asigura calitatea adecvată a datelor
ob4inute.
Sezonul de produc4ie a fost împăr4it în cinci perioade (patru săptămâni fiecare), începând cu 12 mai.
Îngră5ământul natural a fost aplicat numai pentru primele patru perioade. Condi4iile de lumină 5i scăderile de
temperatură din ultima perioadă, nu au permis introducerea de materie organică ce ar fi putut duce la
epuizarea oxigenului.

Intrarea de apă: l/kg produs

Alimentarea cu apă avea ca 4intă numai transportul nutrien4ilor de*a lungul cascadei 5i nu era o resursă
necesară 4n producerea pe5telui. Intrarea de apă necesară pentru producerea pe5telui poate fi calculată
3
încă. A fost estimată la 66,9 m /kg.

Ie'irea de apă: l/kg produs

Acela5i principiu ca mai sus se aplică la calcularea intrării de apă. Diferen4a dintre intrare 5i iesire rezultă din
3
secetă. Evaporare 5i ploi. Ie5irea de apă din sistem a fost estimată la 44,07 m /kg de pe5te.

Eficien a energiei
Sistemul cercetat nu a utilizat energie pentru a men4ine cascada. Singura energie folosită a fost legată de
transportul pe5telui, înainte 5i după sezonul de produc4ie. Alte cereri sunt legate de men4inerea facilită4ilor
fermei. Energia introdusă este în întregime împră5tiată 5i nu intră direct în produs. În cazul în care sistemul
nu poate fi alimentat cu apă prin gravita4ie, ar putea fi necesară circularea apei în cascadă prin pompare. În
acest caz, cererea de energie pentru refolosirea apei poate reprezenta costuri semnificative pentru a face
modulul func4ional.

58/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Polonia

Produc ia de pe'te
Sistemul este proiectat sa utilizeze nutrien4ii reziduali, în principiu. Producerea de pe5te în cascadă este o
activitate suplimentară, dar totu5i importantă. Sistemul este capabil să producă o biomasă semnificativă de
pe5te. De5i există multe variabile, produc4ia totală de pe5te poate fi estimată la 380 kg/ha. Divizarea
produc4iei (un sezon de cre5tere în biomasă) la speciile de pe5te este prezentat în figura 13.

400

350
Productivitatea [kg/ha]

300
S turion
250
P olyodon
200 C rap comun
150 Novac
C rap argintiu
100
C os aş
50

0
P roducţia de peş te
Figura 12:Cre$terea în biomasă ob0inută în modulul cercetat

Eficien a utilizării nutrien ilor: kg nutrient (N, P, COD) re inut în produs /kg nutrient intrare input [%]
Principalul scop al cascadei a fost re4inerea nutrien4ilor livra4i. Doua surse principale de azot, fosfor 5i carbon
organic au fost luate în calcul:
• Intrarea de apă dulce * sistemul a fost constant alimentat cu apă provenind din râu. În timpul perioadei
cercetate (20 saptămâni), apa furnizată a adus în sistem a cantitate semnificativă de nutrien4i. În total
424 kgC/ha (organic C), 39,7 kgN/ha 5i 16,3 kgP/ha au fost introduse în sistem odată cu apa, timp de 20
de săptămâni.
• Alimentarea cu îngră5ământ natural* bi* săptămânal, sistemul a fost alimentat cu îngră5ământ, acesta
fiind principala sursă de azot. În total 78,1 kgN/ha 5i 1,1 kgP/ha au fost livrate per hectar de cascadă, în
20 de săptămâni.
• Fixarea azotului* ca 5i în cazul modulului de policultură, această sursă de N a fost omisă din calcule.
Datorită func4ionării de bază a modulului Cascade, reten4ia nutrien4ilor în biomasa de pe5te 5i în întregul
sistem de cascadă este importantă. În cazul reten4iei nutrien4ilor în biomasa de pe5te, numai azotul 5i
fosforul au fost luate în considerare. De5i îngră5ământul natural a introdus o cantitate semnificativă de
carbon organic, nu se 5tie cât au câ5tigat pe5tii din zooplanctonul 5i bacterioplanctonul dezvoltate din
această materie. Majoritatea materiei organice adăugate în biomasa de pe5te derivă din produc4ia primară.
Cantitatea de azot 5i fosfor din biomasa de pe5te recoltată a fost comparată cu datele de intrare totale ale
acestoe compu5i. A fost calculată numai reten4ia de azot 5i fosfor în biomasa de pe5te. (Tabel 35).

Intrare [kg/ha—season] Reten ie

Apă Îngră"ământ TOTAL kg/ha %
Azot 39,7 78,1 117,8 10,4 8,8
Fosfor 16,3 1,1 17,4 1,0 5,8

Tabel 35. Eficien0a utilizării nutrien0ilor de către pe$te în modulul Cascade

59/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Polonia

Pe parcursul sezonului de produc4ie, sistemul de cascadă a re4inut cantită4i semnificative de nutrien4i.

Cantită4ile tuturor parametrilor măsura4i au fost mai mici la ie5ire decât la intrare. Sunt prezentate cantită4ile
de carbon organic, azot 5i fosfor intrând 5i ie5ind din sistem, împăr4ită în perioade de patru săptămâni (I to
IV) ale sezonului (16 săptămâni în total).

70
C load [kg/ha]

60
50
40
30
20
10 Îngrăş ământ
0
Aport de apa
Alimentare

Alimentare

Alimentare

Alimentare
Evacuare

Evacuare

Evacuare

Evacuare
E vacuare apa

I II III IV

Figura 13: Cantitatea de carbon organic la intrarea $i ie$irea din sistemul de cascadă

45
Incarcatura de N [kg/ha]

40
35
30
25
20
15
10
5 Îngrăş ământ
0
Aport de apa
Alimentare

Alimentare

Alimentare

Alimentare
Evacuare

Evacuare

Evacuare

Evacuare

E vacuare apa

I II III IV

Figura 14: Cantitatea de azot organic la intrarea $i ie$irea din sistemul de cascadă

5.0
Incarcatura de P [kg/ha]

4.0
3.0
2.0
1.0
0.0
Îngrăş ământ
Alimentare

Alimentare

Alimentare

Alimentare
Evacuare

Evacuare

Evacuare

Evacuare

Aport de apa
E vacuare apa

I II III IV

Figura 15: Cantitatea de fosfor la intrarea $i ie$irea din sistemul de cascadă

60/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Polonia

Reten4ia nutrien4ilor a fost calculată din diferen4a Cantitate Reten ie

cantită4ii totale de nutrien4i introdusă în sistem ( cu Compus
alimentarea cu apă 5i îngră5ămînt) 5i nutrien4ii [kg/ha] kg/ha %
descarca4i pe parcursul sezonului, pe baza C 571,61 291,44 50,99
concentra4iei din apa care părăse5te sistemul. N 117,85 88,72 75,28
Rezultatele sunt prezentate în Tabelul 36. P 17,33 8,64 49,86

Ie'irea de nutrien i Tabel 36: Reten0ia de C,N $i P introdu$i în sistem cu apa

$i îngră$ământul, în cascadă
Sitemul de cascadă a fost în permanen4ă alimentat cu
apă. De aceea, în ciuda reten4iei ridicate de N,
încarcarea totală de nutrien4i a fost mai mare 5i a atins 0,125 kg N 5i 0,018 kg P per kg de pe5te produs.

Refolosirea nutien ilor pentru hrana pe'tilor: reten ia nutrien ilor în kg, în produse secundare per kg
de nutrient intrat în sistem, ca 'i întreg [%]
În modelul cercetat, a fost încercată 5i produc4ia de recolte adi4ionale de plante. Totu5i, testul a e5uat
datorită unor motive tehnice. Tipul hele5teului folosit a favorizat dezvoltarea unor specii de plate nedorite, în
locul celor dorite. Totu5i, produc4ia de plante poten4ial folositoare, care ar putea fi utilizate in situ, este
posibilă. Produc4ia de Azolla (feriga de apă) ca 5i hrană pentru pe5tii ierbivori 5i ca o sursă alternativă de
azot, poate fi luată în considerare.

Cre'terea productivită ii per unitate de muncă

Introducerea sistemului cascadă, necesită o cantitate suplimetară de muncă, legată de între4inerea
sistemului (incluzând recoltarea). Sistemul nu îmbunătă4e5te productivitatea/ propor4ia muncii.

7.3.4. Factori de succes 'i constrângeri

Cercetarea derulată în cadrul modulului Cascade, a dus la dezvoltarea unei tehnologii prietenoase cu
mediul, ce utilizează materia organică reziduală provenită din alte ramuri ale agriculturii (ferme de bovine 5i
porcine).
Principalele constrângeri ale sistemului sunt:
• Necesarul de apă – Sistemul necesită volume semnificative de apă pentru a furniza fluxul de nutrien4i
prin cascadă. Cantitatea de apă intrată 5i deversarea sa în apele naturale poate fi restric4ionată în unele
tări, în special dacă numai iesirea încărcăturii de nutrien4i este luată în considerare în loc de diferen4a
dintre cantitatea intrată 5i cea deversată.
• Func4ionarea adecvată a sistemului proiectat, este limitată la aproape 7 luni, între primăvară 5i toamnă,
când temperatura apei 5i radia4ia soarelui sunt sufficient de intense pentru a sus4ine procesele
hidrobiologice la nivele suficiente.

7.3.5. Beneficiile implementării

• Hele5teul cascadă se poate comporta ca 5i segment multifunc4ionalal unei ferme animale integrate.
• Sistemul crează oportunită4i pentru reducerea costurilor utilizarii apei reziduale prin reten4ia ei în
ecosistemul controlat al unei hele5teu în cascadă.
• Tehnologia propusă reduce impactul fermei asupra mediului înconjurător.
• Sistemul proiectat permite producerea de pe5te într* o manieră extensivă, folosind nutrien4ii irosi4i.
• Pe5tele produs cu hrană naturală poate avea o calitate nutritivă mai ridicată 5i poate fi mai apreciat de
către consumatori (vezi capitolul 5).
• În afară de avantajele utilitariste ale sistemului în cascadă, construirea sau numai men4inerea sistemului
de hele5tee îmbogă4e5te mediul natural la mai multe nivele: biodiversitate, ape subterane sau reten4ia
adi4ională de apă. De4inerea de hele5tee poate oferi fermierului dreptul la subven4ii europene sau
na4ionale, datorită valorii sale de mediu. Hele5teele, fiind un sistem în cascadă, pot de asemenea să
func4ioneze ca 5i loca4ie pentru pescuit sportiv, aducând venit suplimentar

61/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Polonia

7.4. De la un studiu de caz la o ferma piscicolă: Proiectarea unui modul în cascadă

7.4.1. Grupul intă 'i cerin e tehnologice de bază

Solutia propusă este dedicată în special fermelor de animale de mici dimensiuni, gândite ca 5i ferme
organice 5i/sau ferme ce vor să î5i îmbunătă4ească sustenabilitatea 5i să coopereze cu fermele piscicole cu
hele5tee. Fermele de bovine 5i/sau porcine care colectează 5i fermentează îngră5ământul lor natural sunt
privilegiate.
Ferma doritoare să aplice tehnologia ar trebui să de4ină hele5tee sau să fie capabilă să construiască un
sistem de hele5tee 5i să îl alimenteze cu apă. Sistemul necesită o suprafată mare de teren, aproape 1 ha de
zonă de hele5teu per fiecare 150 kg de carbon organic provenit din îngră5ământul natural. În acela5i timp,
sistemul trebuie alimentat cu flux de apă, care să permită men4inerea unui timp de reten4ie hidraulic de
aproximativ 45 zile.

7.4.2. Planificarea parametrilor cascadei

• Sistemul cercetat a fost proiectat să unească avantajele fermei piscicole cu nevoile fermelor de animale de
a utiliza îngră5ământul natural.
• Modulul este bazat pe amplasarea de patru compartimente de hele5teu, legate în serie 5i alimentate cu
apă proaspătă ce ac4ionează ca 5i transportator pentru nutrien4i.
• Singurele sursă de nutrien4i 5i de materie organică sunt îngră5ământul natural lichid 5i apa introdusă în
sistem. Acesti compu5i, în func4ie de forma lor (minerală sau organică), sunt respomsabili pentru dezvoltarea
biomasei în zonele respective ale cascadei.
• Fiecare parte a sistemului este responsabilă pentru procese diferite ce duc la utilizarea nutrien4ilor reziduali
la toate nivelele trofice.
• Când biomasa de plancton s* a dezvoltat în par4ile corespunzătoare ale cascadei, biomasă de pe5te este
produsă.Pe5tele poate fi o sursă suplimentară de venit.
Proiectul sistemului în
cascadă, pentru
performan4ă optimă, ar
trebui să fie compus din
patru compartimente de
dimensiuni diferite 5i cu
roluri diferite în sistem. Aria
relativă dată a fiecărui
compartiment ar trebui
păstrată, cu doar o mică
devia4ie. Nu există
constrângeri generale legate
de dimensiunile unui
compartiment anume, de5i
formele alungite sunt
favorabile pentru men4inerea A.
fluxului de apă prin sistem.
Sistemul poate fi compus
din două sau trei hele5tee,
cu toate acestea primele
două compartimente vor fi
plasate într* un hele5teu 5i
pot fi separate print*o plasă
pentru a oferi transportul
zooplanctonului.
Amplasarea sugerată a
cascadei este prezentată în
Figure 16. Urmatoarele păr4i
ale sistemului nu trebuie să
fie orientate într* o singură
linie. Utilizarea de conducte
între compartimentele B*C 5i B.
C*D este posibilă. Figure 16: Posibilă amplasare a sistemului în cascadă: A sistem cu două hele$tee;
Fiecare compartiment al B sistem cu trei hele$tee

62/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Polonia

sistemului folose5te resurse diferite 5i joacă un rol diferit în cascadă.

Compartiment A – Partea de zooplancton: Acest compartiment este direct alimentat cu apă 5i îngră5ământ
organic. Timpul de reten4ie hidraulică în acest compartiment ar trebui stabilit la doua săptămâni. Acesta
perioadă oferă suficient timp pentru dezvoltarea zooplanctonului. Zooplanctonul 5i bacterioplanctonul se
hrănesc direct cu materie organică provenită din îngră5ământul organic oferit. Compu5ii biogenici proveni4i
din îngră5ământ, apa livrată sau depozitele de pe fund sus4in produc4ia primară; totu5i marea abunden4ă de
zooplancton suprimă dezvoltarea fitoplanctonului. Astfel, produc4ia primară netă este minimă sau negativă.
Acest fapt este un factor limitator principal pentru utilizarea îngră5ământului natural . Oxigenul livrat odată cu
apa, exprimat în moli, trebuie să fie de cel pu4in două ori cât cantitatea de carbon organic intrat odată cu
îngră5ământul pentru a păstra condi4iile de oxigen în hele5teu. Compartimentul zooplancton nu ar trebui
populat cu pe5te, totu5i specii de peste mici ce se hrănesc de pe fund sunt admise (pâna la câteva duzini
kg/ha). Popula4ia de pe5te nu ar trebui să cauzeze resuspensia sedimentelor, de aceea ciprinidele nu sunt
favorizate în compara4ie cu sturionii tineri (<50 kg/ha, exemplare de 1*3 ani sunt recomandate). Popula4ia
<100 kg/ha de cosa5i este de dorit pentru a controla cre5terea macrofitelor.
Compartiment B – Partea pe$tilor filtratori: Compartimentul este în principal populat cu specii de pe5ti
filtratoare. Planctonul dezvoltat în Compartimentul A, transferat cu fluxul de apă, este utilizat pentru pe5tii
planctonofagi. Popula4ia compusă din polyodon 5i/sau ciprinidele filtratoare este propusă. O densitate a
popula4iei de 150 kg/ha de polyodon sau novac 5i 150 kg/ha de crap argintiu este suficientă pentru a utiliza
planctonul (greutatea individuală recomandată a pe5telui 0,5–3 kg). Compartimentul ar trebui separat de
Compartimentul A cu o plasă numai pentru a asigura transferul eficient al planctonului. Folosirea de
conducte reduce eficien4a transferului.

Parte a sistemului Descriere

A • Compartiment alimentat cu îngră5ământ organic
Compartimentul
Zooplancton • Materia organică derivată din îngră5ământ a fost principala sursă de energie pentru
dezvoltarea zooplanctonului 5i bacterioplanctonului
• Fără popula4ie de pe5te
• 33% din suprafa4a totală a sistemului
B • Populat cu pe5ti filtratori care să utilizeze planctonul dezvoltat în compartimentul A
Partea pe5tilor filtratori
• 17% din suprafa4a cascadei
C • Popularea cu policultură de crap, novac, crap argintiu 5i cosa5
Compartimentul
policulturii • Nutrien4i 5i pe5ti care să utilizeze planctonul dezvoltat în compartimentul A
• 25% din suprafa4a cascadei
D • Ac4ionând ca 5i bazin de sedimentare pentru solidele în suspensie venind din partea C
Compartimentul de
sedimentare • 25% din suprafa4a cascadei

Tabel 37. Descrierea compartimentelor sistemului cascadă

Compartiment C – Partea de policultură: Parte a sistemului responsabilă pentru utilizarea compu5ilor

biogenici proveni4i din compartimentele precedente fiind singura sursă externă de azot 5i fosfor. Prezen4a
crapului comun, ca 5i specie principală, intensifică produc4ia de nutrien4i 5i produc4ia primară. De aici,
volumul compartimentului ar trebui să ofere timp de reten4ie hidraulică de aproape 12 zile. Acest
compartiment este responsabil pentru majoritatea productivită4ii de biomasă a cascadei. Popula4ia de pe5te
acoperă un spectru larg de hrană naturală dezvoltată în compartiment. Popula4ia recomandată este
compusă din ciprinide, de5i folosirea polyodonului în locul novacului este sugerată (Tabel 38).
Greutate individuală ini4ială
Specii Densitatea popula4iei [kg/ha]
[g]
Crap comun (C2) 200 * 300 g 300
Novac ORI Polyodon* 500 * 1 000 g 150
Crap argintiu 500 * 1 000 g 150
Cosa5 750 * 1 500 g 100
*înlocuitor recomandat pentru novac
Tabel 38. Popula0ia de pe$te recomandată pentru Compartimentul C

63/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Polonia

Compartiment D – Partea de sedimentare: Ultima parte a compartimentelor ac4ionează ca bazin de

sedimentare. Popula4ia din partea B cauzează o resuspensie masivă a sedimentelor de pe fund aceasta
ducând la tulburarea ridicată 5i la concentrarea substan4elor solide în suspensie. Cum materia suspendată
con4ine 5i nutrien4i 5i carbon organic, nu ar trebui eliberată în mediu. Partea de Sedimentare a cascadei,
datorită timpului lung de reten4ie si nepopulării cu pe5te, oferă condi4ii bune pentru sedimentarea subsan4elor
solide în suspensie. Suprafa4a apei poate fi utilizată pentru producerea de recolte suplimentare de plante
sau poate fi folosită pentru relaxare. Lipsa pe5telui 5i transparen4a ridicată a apei favorizează cre5terea
plantelor de apă ce folosesc nutrien4i dizolva4i din apă. În cazul în care se dore5te o produc4ie de plante
anume, trebuie dezvoltate echipamente 5i tehnologii relevante.

7.4.3. Parametrii de operare

Există doi factori principali care afectează proiectarea cascadei: fluxul apei 5i livrarea de îngră5ământ
natural. Balan4a dintre nevoile unei ferme de utilizare a îngră5ământului 5i apa 5i terenul disponibile, trbuie
păstrată. Totu5i, calculele economice trebuie sa ia în considerare valorile de mediu 5i beneficiile
sustenabilită4ii sistemului.

Fluxul de apă
Eficien4a livrării de apă poate fi un factor limitator în unele cazuri. În astfel de cazuri, suprafa4a totală 5i de
aici capacitatea de livrare de îngră5ământ natural, vor depinde de aprovizionarea cu apă. Presupunând o
adâncime medie a hele5teului de 1m, volumul total al sistemului, (de aici aria), At, va fi determinată de
3 3 2
multiplicarea timpului de reten4ie, RT (15 zile = 360h) 5i fluxul de apă posibil, q [m /h]): At=RT—q [m =~m ]

Furnizarea de îngră'ământ natural

Dacă aprovizionarea cu apă nu este factorul limitator, sistemul trebuie dimensionat în func4ie de
aprovizionarea cu materi organică derivată din îngră5ământul natural. Există a relatie puternică între fluxul
de apă 5i rezerva de carbon organic. Cum produc4ia primară în partea cu Zooplancton este foarte limitată
sau negativă datorită dezvoltării de plancton, în cel mai rău caz singura sursă de oxigen este apă intrată în
sistem. Fiecare gram de carbon organic derivate din îngră5ământul natural solicită ~2,7 g of oxigen.
3
Presupunând că apa de intrare con4ine ~7 gO2/m , doar 2,5 g de carbon organic pot fi livrate per fiecare
metru cub de apă pentru a sus4ine condi4iile de oxigen îm compartimentul A. Dacă îngră5ământul natural
3 3 3
folosit con4ine 5 kgC/m (valoare medie), atunci aproape 2000 m ode apă sunt necesari pentru 1 m de
îngră5ământul natural lichid. Totu5i, această valoare poate varia în func4ie de condi4iile de lumină 5i
temperatură. În timpul verii, mai pu4ină apă (~20%) poate fi oferită (sau ~20% mai mult îngră5ământ natural),
dar pe măsură ce intensitatea luminii descre5te, valoarea dată trebuie păstrată.
Rela4ia dintre concentra4ia de C, N 5i P rămâne în anumite marje în cazul îngră5ământului natural.
Cercetările derulate nu au arătat nici o constrângere legată de N 5i P. De aceea, încărcătura de azot 5i fosfor
livrată cu îngră5ământul natural este arareori factorul limitator pentru sistemul proiectat.

7.4.4. Rezultate a'teptate

Folosirea îngră5ământului natural pentru fertilizarea hele5teelor de crapi are o istorie îndelungată, totu5i a
intrat în declin 5i a fost înlocuit cu fertilizatori din agricultură mai convenabili. În afară de asta, intensificarea
produc4iei a redus cererea pentru produc4ia primară în hele5tee 5i a favorizat hrănirea. Curentul recent
pentru extindere, ne întoarce la folosirea reziduurilor organice 5i a ciclurilor de produc4ie închise. Cercetîrile
derulate au avut ca5i rezultat dezvoltarea unei tehnologii prietenoase cu mediul, ce utilizează materia
organică reziduală provenită din alte ramuri ale agriculturii (ferme de bovine 5i porcine).
3
Amplasamentul celor patru compartimente a func4ionat foarte bine permi4ând utilizarea de 25 m de gunoi de
bovine per un hectar din suprafa4a totală a cascadei. Totu5i, marea constrângere a sistemului rămâne
necesarul de apă. Sistemul necesită volume semnificative de apă pentru a produce fluxul nutrien4ilor prin
cascadă. Dimensiunea 5i capacită4ile sistemului depind de eficien4a aprovizionării cu apă, ceea ce pare a fi
un factor limitator. În special, dacă intrarea de apă 5i deversarea sa în apele naturale este restric4ionatî în
unele 4ări.
Func4ionarea corectă a sistemului proiectat este limitată la aproximativ 7 luni între primăvară 5i toamnă, când
temperatura apei 5i radia4ia soarelui sunt suficient de intense pentru a sus4ine procesele hidrobiologice la
nivele satisfăcătoare.

64/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Danemarca

8. Noi metode în fermele de păstrăv pentru a reduce efluen ii din fermă/

Studiul de caz din Danemarca

8.1. Introducere – Descrierea generală a studiului de caz

Cre5terea de păstrăv curcubeu (Onchorhynchus mykiss) are o tradi4ie de mai mult de 100 de ani în
Danemarca, iar acesta este specia dominantă în acvacultura daneză. Produc4ia totală anuală este de
aproximativ 33 000 tone în apă dulce 5i de aproximativ 7 000 tone în apă de mare, ceea ce corespunde cu
20% din consumul de pe5te danez. Totu5i, valoarea produc4iei din acvacultură este aproape 25% din
valoarea totală a sectorului de piscicol danez.
Produc4ia daneză de păstrăv curcubeu în apă dulce are loc în aproape 250 de ferme. Dintre acestea, 200 de
ferme sunt conduse ca 5i sisteme tradi4ionale de tip flow* through a5a cum au fost conduse timp de decenii,
alimentate cu apă dintr*un stăvilar 5i cu o utilizare relativ limitată de echipamente consumatoare de energie
(pompe, etc.). Apa trece prin fermă datorită gravită4ii 5i ajunge în final în bazinul de sedimentare
(sedimentarea particolelor de materie), înainte de a fi deversată în cursul de apă. Până în anii 1980,
produc4ia daneză de păstrăv curcubeu în apă dulce s*a făcut în general fără nici un tratament al apei
reziduale.
Datorită interesului public în cre5tere pentru aspectele de mediu, cum ar fi deversarea de nutrien4i din
fermele de păstrăv sau împiedicarea mobilită4ii faunei de* a lungul cursurilor de apă prin stăvilare, o nouă
legisla4ie de mediu a intrat în vigoare în Danemarca în 1989. În consecin4ă, fiecărui fermier i s*a acordat o
cotă restric4ionată de hrană, iar calitatea hranei trebuia să respecte anumite specifica4ii. A devenit obligatoriu
pentru toate fermele de păstrăv să construiască un bazin de sedimentare pentru înlăturarea particulelor de
materie organică 5i pentru nutrien4i înainte ca apa să fie deversată în cursul de apă. Fermierii au fost de
asemenea obliga4i să urmeze un program de mostre de apă pentru a furniza documenta4ie despre eliberarea
aproximativă de nutrien4i.
Pentru a se adapta la acastă legisla4ie, o parte dintre fermele tradi4ionale au fost transformate în ferme
tehnologizate. Ce folosesc diferite grade de purificare a apei, refolosire a apei, oxigenare, etc. ^i mai mult, o
dezvoltare semnificativă a avut loc în dezvoltarea unei hrane eficiente, cu un grad înalt de utilizare a
nutrien4ilor, în tehnologia de hrănire, în tratarea apei, reducerea volumului apei de intrare 5i în
managementul fermei. În consecin4ă, cantitatea de pe5te produsă per kg de hrană ca 5i reducerea de
poluan4i elibera4i au fost îmbunătă4ite semnificativ.
Totu5i, legisla4ia de mediu a fost urmată de o nouă legisla4ie ce impunea o limită maximă preluării permise
de apă din cursul de apă. Conform legisla4iei, cel pu4in jumătate din fluxul de apă din cursul de apă trebuie
să treacă pe lângă fermă. Pentru a continua produc4ia, această legisla4ie for4ează fermierii să devină mai
independen4i fa4ă de cursul de apă, ceea ce înseamnă reducerea consumului de apă dulce, cură4are 5i
refolosire a apei.
Ca 5i consecin4ă a cotelor de hrană restric4ionate, a legisla4iilor de mediu, restric4iilor pentru apă preluată din
cursurile de apă 5i a Directivei cadru pentru apă a EU care stabile5te standarde pentru calitatea apei din
recipien4i, clarificarea condi4iilor viitoare pentru pentru fermele de păstrăv din Danemarca a fost necesară
urgent. În timpul discu4iilor între organiza4iile din acvacultură, autorită4ile de mediu 5i ONG*uri, ideea de
,,Ferme piscicole model” s*a născut în jurul anului 2000
Conceptul de fermă model 4inte5te spre reducerea preluării de apă dulce 5i spre cre5terea reten4iei de
nutrien4i prin utilizarea tehnologiei de recirculare. Unii dintre cei mai importan4i parametrii care descriu
fermele piscicole model sunt cuprin5i în Tabelul 39. Toate datele sunt bazate pe folosirea de 100 de tone de
hrană pe an.

Parametru Ferma model de păstrăv

Material pentru hele5teu Beton
Recircularea apei (min. %) 95
*1
Apa utilizată (max. l n s ) 15
Colectarea sedimentelor din hele5teu Da
Filtre pentru înlăturarea particulelor Da
Biofiltre Da
Lagune de plante Da

Tabel 39: Parametrii fermelor piscicole model daneze

65/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Danemarca

O fermă de păstrăv model (Ejstrupholm Dambrug): În fundal, în partea stângă, sunt lagunele
vegetale ce constau în foste hele$tee de pământ, canale de intrare $i de ie$ire (Photo: DTU Aqua)

Strategia fermei de păstrăv model implică avantaje de mediu semnificative 5i perspective:

• Fermele model au devenit independente de apa preluată din cursul de apă pentru ca primesc apă din
canalele de scurgere de sub uzina de produc4ie 5i/sau din pu4uri din apropiere 5i din recircularea apei (pînă
la 97% grad de recirculare)
• Consumul de apă a fost redus la aprox. 0.15 l/sec/t hrană sau aprox. 3 900 l per kg de pe5te produs
corespunzând la 1/13 din cel utilizat în fermele tradi4ionale de păstrăv în sistem flow through.
• Trecere liberă de* a lungul cursului de apă pentru fauna sălbatică
• Cantitate semnificativă de substan4e u5or degradabile (BOD), substan4ele organice (COD), fosforul,
amoniacul*N 5i total*N au fost îndepărtate de către dispozitivele de cură4are din interiorul fermei 5i din
lagunele de plante
• Utilizarea lagunelor de plante pentru cre5terea de plante comerciale de grădină, recolte comestibile cum ar
fi macri5ul de baltă sau alte specii, poate furniza un beneficiu ca 5i element integrat al unei ferme de păstrăv
model
• Condi4ii stabile de fermă (calitatea apei, etc.)
• Poten4iala cre5tere a produc4iei de păstrăv fără cre5terea impactului asupra mediului corespunzatoare

Totu5i, implementarea tehnologiei fermei model necesită cuno5tin4e extensive 5i experien4ă legate de:

• Necesită4ile biologice ale specie ce urmează să fie produsă

• Cuno5tin4e extensive despre designul 5i func4ia fiecărui dispozitiv din fermă, e.g. filtrarea mecanică, filtrele
bio, aeratori, pompe etc.
• Cuno5tinte extensive despre implica4iile cre5terii de pe5te în ferme folosind tehnologia recirculării
•Experientă în fermele piscicole 5i în conducerea sistemelor ce folosesc tehnologia recirculării
• Calitate adecvată a apei
• Hrană de înaltă calitate 5i strategii de hrănire
Din perspectivă de mediu 5i comercială, fermele model de pe5te sunt un succes. Unii fermieri raportează un
timp de produc4ie mai scăzut 5i, în plus fa4ă de reducerea mare în eliberarea de nutrien4i, migra4ia faunei în
cursurile de apă din apropiere este facilitată. Totu5i, sistemul are nevoie de optimizare în special cu privire la
scăderea eliberării de azot. De aceea studiul de caz SustainAqua danez a investigat diferite aspecte/module
ale fermelor de păstrăv model pentru optimizare:
1. Hrana 5i hrănirea* impactul de mediu de la fermele de păstrăv model

66/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Danemarca

2. Consumul de energie în fermele de păstrăv model

3. Cultivarea de plante de hele5teu în lagunele fermelor model
4. Cultivarea speciilor de pe5te alternative în lagunele fermelor model

8.2. Hrana "i hrănirea Impactul de mediu din fermele model de păstrăv
Hrana este cel mai important parametru în rela4ie cu cre5terea pe5tilor, cu impactul asupra mediului 5i cu
costurile de produc4ie. Pentru a estima performan4a de mediu a fermelor model, este crucială întocmirea unei
cuantificări precise a contribu4iei din hrană la apa de produc4ie, a5a* numita ,,contribu4ie din produc4ie”
înainte ca apa să fie trecută mai departe pentru tratament în dispozitivele de cură4are din fermă.
Diferitele dispozitive de cură4are aplicate în fermele model, au grade de eficien4ă diverse, depinzând de
magnitudinea 5i compozi4ia reziduurilor pe care le primesc. De aceea, dezvoltarea unui model de calcula4ie
totală este necesar pentru a fi capabili să prevedem performan4a de mediu a unui sistem în termeni de
componen4i ai reziduurilor– azot (N), fosfor (P) 5i materie organică – transfera4i în cursul de apă. Modelul ar
trebui să ia în considerare parametrii de produc4ie relevan4i (tipul de hrană, cantitate de hrană, produc4ia de
pe5te etc.), parametrii opera4ionali (temperatură, con4inut de oxigen etc.) 5i amplasarea sistemului
(componente, volume de flux 5i dimensiuni).

8.2.1. Descrierea generală a inova iei

Forma fizică (dizolvate, suspendate, în particule) 5i structura chimică (N, P, BOD5 [nevoia de oxigen
biologic], COD [nevoia de oxigen chimic]) a componentelor din reziduuri pot fi evaluate în experimentele de
laborator. Pe baza rezultatelor acestor experimente, poate fi dezvoltat un model predictiv de laborator (modul
al calcula4iei model totale) bazat pe contribu4ia directă a reziduurilor, din tipuri de hrană comerciale relevante
aplicate în sistemele de acvacultură. Modelul de laborator este o informa4ie importantă pentru precizia
modelului calcula4iei totale.

Figura 17: Amplasarea pentru evaluarea formei fizice $i structurii chimice a componen0ilor reziduurilor $i contribu0ia
directă a acestora, din tipuri de hrană comerciale relevante aplicate în sistemele de acvacultură.

8.2.2. Principiile modului

Modelul de calcul este bazat pe date care au fost ob4inute printr* un program de documentare 5i măsurare
care a fost derulat la opt ferme* model în Danemarca în perioada 2005*2007. Aceste ferme de păstrăv model
au fost echipate cu trape pentru sedimente, biofiltre 5i terenuri umede artificiale, în timp ce câteva dintre ele
au avut instalate micro site. Datele pentru utilizarea apei, concentra4ia nutrien4ilor în apă la câteva loca4ii din
cadrul fermei de pe5te, cantită4i de hrană utilizată 5i ingredien4ii din aceasta, cre5terea în biomasă etc., a fost
ob4inute de la toate fermele, iar rezultatele principale au fost integrate în modelul calcula4iei totale.

67/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Danemarca

Mai mult, datele de la fermele tradi4ionale de păstrăv din Danemarca (date din By* og Landskabsstyrelsen,
2007) au fost folosite în model. În mod normal, aceste ferme nu au facilită4ile ce caracterizează fermele de
păstrăv model dar, conform legisla4iei daneze (Bekendtgørelse om Ferskvandsdambrug), fermele de păstrăv
trebuie să aibă un bazin de sedimentare instalat imediat după unitatea/ unită4ile de produc4ie.
Prin integrarea datelor îm modelul de calcul din fermele model de păstrăv 5i fermele tradi4ionale cu mai
pu4ină tehnologie, modelul oferă oportunitatea de a ob4ine estimări pentru deversările din fermele de păstrăv
la nivele tehnologice diferite. După integrarea datelor, modelul a fost verificat 5i ajustat în consecin4ă, pentru
a se corela exact cu deversările măsurate reale. În acest fel, s* a 4intit către optimizarea modelului pe cât a
fost posibil la acel moment.
Experimentele de laborator au fost derulate în 18 bazine termoplastice, în sistem flow through, cu un volum
de 189 l. Bazinele au fost montate într* un sistem Guelph modificat, în care treimea de jos a bazinelor a fost
conică 5i separată de restul bazinului printr* un grătar. Acest design a permis sedimentarea rapidă 5i
colectarea de particole fecale ce nu au fost deranjate în coloane de sedimentare răcite 5i în parte separate.
Păstrăvi curcubeu de aprox. 50 g fiecare au fost ob4inu4i de la fermele piscicole daneze locale 5i transfera4i
către facilită4ile de cercetare DTU Aqua din Hirtshals, Danemerca. Consumul de hrană a fost înregistrat pe
parcursul întregului experiment 5i materii fecale au fost colectate din coloanele de sedimentare. Coloanele
de sedimentare au fost golite zilnic, înainte de hrănire 5i mostrele de fecale au fost depozitate la *20 °C până
la analiza proteinelor, lipidelor, extractului liber de N (NFE), cenu5ă, fibre crude 5i P.
Cele trei tipuri de hrană folositeau avut următoarea compozi4ie medie, Proteină: 46.3 %
cum se poate vedea în Tabel 40, în partea dreaptă: Lipide: 27.5 %
Mostre au fost luate pentru determinarea contribu4iei lui N 5i P NFE: 12.6 %
la reziduuri 5i a N 5i P. Reten4ia de N 5i P de către pe5ti a fost Cenu'ă: 6.9 %
determinată prin analiza concentra4ia de N 5i P la pe5te, la începutul li
la finalul întregului experiment. Fibre crude: 1.4 %
Matrie uscată: 94.6 %
Un experiment 5tiin4ific distinct a afost stabilit pentru determinarea
contribu4iei de BOD5 dizolvat 5i a reziduurilor de COD, precum 5i Fosfor: 0.98 %
.
pentru determinarea particuleleor de BOD5 5i reziduurilor de COD. Con inut de energie 23.8 kJ g feed
Coeficientul de digerabilitate aparentă (ADC) pentru nutrien4ii din Taele 40: Compozi0ia hranei
dietă 5i pentru minerale a fost calculate folosind urmatoarea ecua4ie:

= [( − ) ]× 100 eq. 1

unde i a fost procentajul de proteine, lipide, NFE, P, cenu5ă sau DM.

*1
Procentajul specific de cre5tere (SGR, % d ) a fost calculate pe baza cre5terii în biomasă din bazine,
presupunând că puietul a crescut exponen4ial într* o perioadă de timp relativ scurtă, experimentală:

= ( ( ) ( 0 )) / ( − 0 )× 100 eq. 2

unde W(ti) 5i W(t0) au fost biomasa la sfîr5itul (ti) 5i la începutul (t0) experimentului, 5i (ti * t0) a fost durata
experimentului în zile.
*1
Procentajul de conversie a hranei (FCR, g g ) a fost calculat pe baza cre5terii de biomasă în bazin, cantită4ii
de hrană administrată 5i risipei de hrană în cele 9 zile ale procesului de hrănire:

= ( − 0 ) ( − 0 ) eq. 3

Datele au fost au fost prelucrate statistic folosind Sigma Stat for Windows Version 3.10. Testul Holm*Sidak a
fost utilizat pentru metoda pair wise comparisons unde tratamentele de dietă au fost semnificativ diferite.
Probabilitatea ca P < 0.05 a fost luată în considerare ca 5i semnificativă în toate analizele.

8.2.3. Evaluarea indicatorilor de sustenabilitate Assessment selecta i deSustainAqua

Deversarea redusă de nutrien i
Gradul de digerabiltate măsurat (ADC) a fost în medie: proteine: 93.5 %; lipide: 91.2 %; NFE: 66.9 %;
. *1
cenu5ă: 51.9 %; fosfor: 64.2 %. Rata de cre5tere specifică înregistrată (SGR) a fost în medie: 1.97 % d 5i

68/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Danemarca

.
procentul de conversie medie a hranei (RCF) a fost 0.76 (kg hrană kg cî5tig în greutate). Reten4ia de azot 5i
fosfor de către pe5te a fost în medie 49.1 % 5i respectiv 57.6 % (Tabel 41).
Componenta de BioMar Aller Aqua Dana Feed
F2,6 P
dietă Ecolife 20 576 BM XS Dan/Ex2844
a b a
Proteine 93.9 ± 0.4 92.8 ± 0.2 93.7 ± 0.3 10.81 0.010
ab a b
Lipide 91.4 ± 0.6 88.4 ± 1.8 93.7 ± 1.0 14.22 0.005
a a a
NFE 66.6 ± 1.1 67.2 ± 0.9 67.0 ± 1.0 0.36 0.711
a b c
Cenu5ă 46.7 ± 1.8 57.2 ± 0.4 51.7 ± 0.8 62.69 <0.0001
a b a
Fosfor 60.9 ± 0.7 71.0 ± 0.9 60.6 ± 0.7 177.83 <0.0001
a a a
DM 84.7 ± 0.6 84.4 ± 0.5 85.6 ± 0.6 4.09 0.076
2
DM calculat 85.7 ± 0.5 85.2 ± 0.5 86.3 ± 0.6 * *
1)
Valorile din rânduri care nu o literă comună în notele de sus au fost semnificativ de diferite (ANOVA, Tukey HSD, P < 0.05).
2)
Digerabilitatea materiei uscate a fost calculată ca suma digerabilită4ii măsurate pentru proteine, lipide, NFE 5i cenu5ă.

Tabel 41: Coeficientele de digerabilitate aparentă (ADC) pentru proteine, lipide, NFE, cenu5ă, fosfor 5i materie uscată
1
(DM) (%, mean ± std. dev., n = 3) a dietelor ca 5i digerabilitatea calculată a materiei uscate .

Calculele contribu4iei de BOD5 5i COD au arătat o medie de 55% din of BOD5 total residual care a fost
recuperată ca reziduu dizolvat/suspendat, în timp ce o medie de 45% din BOD5 a fost recuperată ca 5i
particule. O medie de 71% din totalul de COD a fost recuperată sub formă de particule, în timp ce 29% a
fost recuperată ca 5i reziduurile dizolvate /în suspensie COD, iar procentul de BOD5/COD dizolvate/ în
suspensie a fost de 0.51.
Majoritatea reziduurilor de Total N au fost recuperate ca 5i reziduuri de TN dizolvate/ în suspensie (88%), iar
o medie de 12% a fost recuperată în particule. Aproape toate reziduurile de fosforPau fost recuperate ca 5i
particule (în medie 98%), în timp ce numai o parte minoră (în medie 2%) a fost recuperată ca 5i reziduu
dizolvat/suspendat.

8.2.4. Factori de succes 'i constrângeri

Rezultatele experimentelor de laborator au fost informa4ii importante pentru precizia modelului de calcula4ie
totală. Integrând datele in modelul de calcula4ie din fermele de păstrăv model 5i fermele tradi4ionale cu mai
pu4ină tehnologie, modelul oferă oportunitatea de a ob4ine estimări pentru deversările din fermele de păstrăv
aflate la diferite nivele de tehnologizare. Totu5i, ar trebui remarcat, ca următoarele condi4ii indispensabile au
preponderen4ă pentru ob4inerea unor estimări aceptabile din utilizarea modelului de calcula4ie:
1. Specia de pe5te utilizată trebuie să fie păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss Walbaum)
2. Hrana utilizată trebuie să fie de bună calitate, să con4ină suficiente vitamine 5i minerale pentru a sus4ine
cre5terea 5i sănătatea, iar digerabilitatea proteinelor 5i lipidelor nu trebuie să fie mai mică de 85%.
3. Dacă se aplică recircularea apei, atunci apa trebuie să rămână cel pu4in 18.5 ore în unitatea/ unită4ile de
produc4ie 5i cel pu4in 20 de ore în terenurile umede artificiale.
4. Dacă ferma este echipată cu filtre (filter tip drum filter sau similare) 5i/sau biofiltre, atunci filtrele trebuie
să aibă dimensiuni adecvate pentru a optimiza tratarea apei.
5. Cantitatea zilnică de hrană nu trebuie să depă5ească 800 kg.
6. Cu condi4ia ca aceste condi4ii indispensabile să fie îndeplinite, modelul calcula4iei totale serve5te ca 5i
unealtă potrivită pentru estimarea deversării de nutrien4i cheie din fermele de păstrăv.
Totu5i, trebuie subliniat că modelul de calcula4ie serve5te numai ca 5i unealtă în estimarea deversărilor de
nutrien4i din fermele de păstrăv, astefel încât modelul nu poate fi utilizat pentru documentarea deversărilor.

8.3. Consumul de energie în fermele de păstrăv model

Fermele piscicole model depind de transportarea apei în fermă (recirculare) ca 5i de aerarea/oxigenarea
apei datorită consumului scăzut de apă dulce nouă. Gazele reziduale precum CO2 5i N2 vor fi înlăturate din
apa de produc4ie.
Cel mai importante aspect în fermele de păstrăv model sunt legate de implementarea tehnologiei de
recirculare, astfel incît pomparea 5i purificarea apei să minimalizeze consumul de apă 5i impactul asupra
mediului. Tehnologia necesită intrare de energie 5i este de aceea un parametru important care trebuie luat în
considerare pentru o produc4ie sustenabilă.

8.3.1. Descriere generală a inova iei

Pomparea de apă în fermele de păstrăv model ca 5i injec4ia de aer /oxigen în sistemele fermei necesită

69/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Danemarca

energie. Astfel, este important să evaluăm nevoia de oxigen în timpul produc4iei 5i, conform acesteia, să
ajustăm nivelul de injec4ie/consum de energie. Nevoie de aer/oxigen este ce mai ridicată în timpul hrănirii 5i
digestiei hranei, în timpul proceselor metabolice. Mai mult, nevoia de oxigen depinde de dimensiunea
pe5telui 5i de pozi4ia popula4iei.

8.3.2. Principiile modulului

Tehnologiile curente pentru aerarea apei sunt:
• Rezervor aerator
• Difuzor cu presiune scăzută
• Aerator de suprafa4ă
• Filtru de scurgere
• Pompă tip air lift
Pentru o oxigenare/ degazare eficientă trebuie să se 4ină seama de:
• Solubilitatea satura4iei gazelor/apei cre5te odată cu presiunea, astfel încât apa expusă la presiune poate
con4ine mai mult oxigen/CO2 decât la suprafa4ă.
• Cu cât este mai mare suprafa4a de contact între gaz 5i faza de apă, cu atât mai repede gazul este dizolvat
în apă, adică bulele de aer create de difuzori cu diferite dimensiuni ale găurilor care la rândul lor afectează
magnitudinea presiunii din spate.
Rezervor aerator
Aeratoarele cu rezervor pot fi proiectate ca 5i un difuzor simplu, plasat cu 50 cm deasupra fundului unită4ii de
produc4ie, cu propor5ii adecvate între lungimea 5i adîncimea rezervorului pentru a asigura circula4ia potrivită.
Difuzor cu presiune scăzută
Un difuzor cu presiune scăzută poate avea câteva tuburi difuzoare montate pe un cadru de o4el. Difuzorul
are o presiune relativ scăzută la o adâncime moderată a apei, adică în jur de 80 cm. Eficien4a oxigenării este
bună la satura4ii de oxigen mai scăzute 5i este potrivită pentru degazare datorită adâncimii scăzute a injec4iei
de aer.
Aerator de suprafa0ă
Aeratorii de suprafa4ă sunt adeseori utilizati în fermele tradi4ionale. Apa este aruncată în aer, ceea ce crează
o suprafa4ă de contact bună cu aerul 5i mixarea în hele5teu. Aeratorul de suprafa4ă este eficient în păstrarea
pe5tilor în via4ă în condi4ii de oxigen scăzut 5i pentru degazare.
Filtru de scurgere (trickling)
Într*un filtru de scurgere, apa este pompată peste un grătar de distribu4ie deasupra filtrului. De acolo, apa
curge printr*un mediu de filtrare (ex. Bio*Blocks), oferind o suprafa4ă mare de contact pentru aerare (O2) 5i
degazare (N2/CO2). Tutu5i, filtrul de scurgere necesită energie (pompare) datorită înăl4imii de ridicare
(adeseori cel pu4in 1m).
Pompă de tip Airlift (”pompa
mamut”)
Cea mai des întâlnită metodă de
transportare a apei 5i aerare în
fermele de păstrăv model este
folosirea pompelor airlift. Func4ia
unei astfel de pompe este 5i
pomparea 5i aerarea apei. Pompa
airlift constă dintr*o cavitate/
gaură, echipată cu o parti4ie
(Figure 18). Pe o parte (în partea
stângă a figurii 19), un număr de
difuzori sunt instala4i (injec4ia de
aer sub presiune prin
compresoare). For4a motrice în
pompa airlift este diferen4a de
gravitate specifică dintre apă 5i
suprafa4a de aer/apă. Designul
airlift determină de asemenea Figure 18: Sketch of the airlift (after Lokalenergi, 2008).

70/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Danemarca

capacitatea sa de a administra fluxul de aer (să evite prăbu4irea) ca 5i capăt maxim. Capătul maxim poate fi
de aproximativ 10 cm la o adâncime a apei de 2 m.

8.3.3. Evaluarea indicatorilor de sustenabilitate selecta i de SustainAqua

Consumul de energie
Injec4ia de aer în sistemele de fermă necesită energie 5i de aceea este important să se evalueze nevoia de
aer în timpul produc4iei 5i, în acord cu aceasta, să se ajusteze nivelul de injec4ie/ consumul de energie.
Nevoia de aer/oxigen este la cel mai ridicat nivel în timpul hrănirii 5i digestiei hranei, adică în timpul
proceselor metabolice. Mai departe, nevoia de oxigen depinde de mărimea pe5telui 5i pozi4iei popula4iei.
Totu5i, pentru a atinge utilizarea optimă a aerului injectat, trebuie luate în considerare rela4iile între fluxul de
aer, principiul aerării, alegerea difuzorului 5i adâncimea apei pentru a ob4ine:
• Suprafe4e mari de contact între bulele de aer 5i apă
• Bulele de aer să aibă cel mai lung posibil timp de reten4ie în coloana de apă, înainte să atingă suprafa4a
• Cea mai scăzută presiune din spate/pierdere de presiune din sistem
Cel mai important factor pentru eficien4a optimă a airlift este rela4ia adecvată între fluxul de aer 5i cel de apă.
La o injec4ie de aer prea ridicată în rela4ie cu fluxul de apă, aerul ridicat î5i poate pierde eficien4a, adică se
poate prăbu5i. Experimentele au arătat o rela4ie directă între consumul de energie 5i aerarea eficientă a
apei. Totu5i, consumul de energie al airlift în rela4ie cu presiunea rezultată în sistemul de pompare a apei are
nevoie de cercetări suplimetare pentru optimizarea consumului de energie. În medie, consumul de energie a
fost estimat la 1.7 kWh/kg de pe5te produs.
Aerarea necesită energie pentru compresia aerului 5i cre5terea corespunzătoare a temperaturii relevă o
pierdere de energie, adică costuri cu energia suplimentare. În timpul experimentului, consumul de energie de
către airlift a fost măsurată la 5 802 W pentru compresia aerului 5i, incluzând energia pentru încălzire,
consumul total de energie a fost 10 199 W.
Pentru compararea consumului de energie corespunzător cu acela al unei pompe scufundate cu propulsor
tipice, care ridică apa la 0,4 m 5i cu o eficien4ă totală, ηtotal = 0,4 poate fi calculat după cum urmează: Q x
3 3
dp / ηtotal, unde Q = 1 300 m /h = 0,362 m /s; dp = 0,25 mVs = 2 500 Pa, i.e. = 0,362 x 2 500 / 0,4 = 2 260
W.
Calculele arată că o pompă scufundată cu propulsor poate muta apa folosind numai ¼ din energia
consumată de către airlift. Totu5i, folosirea unei pompe cu propulsor necesită energie pentru aerare prin
motode alternative.

8.3.4. Factori de succes 'i constrângeri

Sumarizând rezultatele investigării consumului de energie în trei ferme de păstrăv model diferite,
următoarele pot fi concluzionate:
• Func4ionarea corespunzătoare a pompei airlift depinde în mare măsură de rela4ia echilibrată dintre fluxul de
aer 5i cel de apă, adică rate de injec4ie de aer ar trebui ajustată la fluxul de apă.
• A existat o rela4ie lineară între consumul de energie prin injec4ia de aer 5i concentra4ia de oxigen rezultantă
din apă, după aerarea în pompa airlift.
• Costurile cu energia ale transportului intern de apă prin propulsoare scufundate a fost de ¼ din costurile cu
energia pentru utilizarea pompei airlift.
• De5i mi5carea apei cu pompa propulsoare este mai ieftină decât cea cu airlift, costurile cu energia pentru
aerare prin altă metodă (e.g. aeratoare cu bazin) ar trebui adăugate.
• Un flux scăzut de aer a oferit o aerare mai eficien4ă din punct de vedere al costurilor, decât un flux de aer
mare.
• Bulele mici de aer adăugate conform con4inutului de oxigen dorit, adică flux de injec4ie 5i timp lung de
contact între aer/apă sunt importante pentru aerarea eficientă din punct de vedere al costurilor.
• Cu cât este mai ridicat nivelul de injec4ie al aerului în coloana de apă, cu atât fluxul de aer ob4inut ar trebui
să ofere a cantitate de oxigen per unitate de timp.
• Costurile energiei pentru aerare au fost dependente semnificativ de metoda de aerare, adică geometria
difuzorului.
• Pierderea de energie datorată cre5terii semnificative de temperatură prin utilizarea unor suflante rotative, ar
trebui luată în considerare.
• Procesul de aerare eficient ar trebui monitorizat 5i administrat conform condi4iilor de fermă curente (varia4ia
diurnă, anotimp etc.).

71/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Danemarca

• În folosirea de pompe cu propulsie care să înlocuiască pompele airlift, costurile de investi4ie în pomp ear
trebui luate în considerare ca 5i solu4ii de rezervă pentru a securiza fiabilitatea opera4ională
• Aparent, este mai u5or să îmbunătă4e5ti costurile cu energia ale transportului de apă decât cele cu aerarea.

8.4. Cultivarea platelor de hele"teu în lagunele din fermele model

În conexiune cu fermele de păstrăv model, fostele hele5tee pe pământ sunt adeseori lăsate interconectate
cu vechile canale 5i de aceea crează o zonă de lagună cu plante sălbatice.
După tratarea în dispozitivele de cură4are (capcane pentru mâl, biofiltre) ale fermei, apa trece încet prin zona
de lagună pentru înlăturarea nutrien4ilor de către plante, adică tratamentul final al apei reziduale, înainte de a
o returna în cursul de apă. Lagunele de plante sunt importante pentru conversia nitra4ilor, BOD, 5i
precipitarea materiei organice 5i a fosforului. Totu5i, lagunele nu sunt eficiente în conversia amoniacului în
nitrat. Datorită conversiei materiei organice, condi4iile anaerobe pot apărea îm zonele de pe fund 5i pot
favoriza denitrificarea, adică conversia nitratului în azot gazos. De aceea, condi4iile anaerobe în lagunele de
plate pot sus4ine înlăturarea materiei organice 5i nitra4ilor.

8.4.1. Descrierea generală a inova iei

Vegeta4ia din lagunele de plante are o mare importan4ă pentru procesul de cură4are 5i a fost investigată la
Ejstrupholm. Principalele specii de plante observate în lagunele de plante, cu un grad de acoperire de până
la 80%, la ferma model de păstrăv Ejstrupholm, au fost mana de apă, linti4ă, cimbru de apă, alge
filamentoase 5i stelu4a de apă.
Plantele sunt interesante pentru înlăturarea nutrien4ilor 5i transformarea/conversia nutrien4ilor. De aceea,
plantele servesc ca 5i suprafa4ă pentru micro organisme (biofilm) 5i sunt implicate în conversia de amoniac 5i
în absorb4ia azotului dizolvat 5i a fosforului în biomasa de plante. În final, plantele influen4ează curen4ii de
apă 5i facilitează sedimentarea particulelor.
Totu5i, în afară de func4ia lor de a reduce impactul asupra mediului din produc4ia de păstrăv, lagunele de
plante pot fi folosite pentru o produc4ie secundară de specii de plante cu o mare valoare comercială care pot
oferi un venit suplimentar, pe lângă produc4ia de pe5te. Poten4ialul de pia4ă al diferitelor plante comerciale ca
5i produse secundare ale industriei piscicole a fost deja investigat.

8.4.2. Principiile modulului

Principalele specii studiate au fost grădinile perene din plante de hele5teu care, în afară de poten4ialul lor de
absorb4ie ridicată a nutrien4ilor, pot ob4ine pre4uri rezonabile pe pia4ă. Nouă specii au fost studiate, patru
apar4inând Iridacaea, una Butomaceae 5i una Nymphaecea; de asemenea au fost studiate măcri5ul de baltă
(Nasturtium officinale), Menyanthes trifoliata 5i Caltha palustris. Cercetările au fost făcute la diferite loca4ii ale
unei lagune de plante la ferma model Ejstrupholm, din Danemarca. Loca4iile selectate au fost caracterizate
prin însu5iri diferite ale fluxurilor de apă, încărcătură de nutrien4i 5i parametrii de calitate a apei.
Datorită vegeta4iei native dese ce se aglomerează pe maluri 5i în hele5tee, construc4ii speciale, adică cadre
plutitoare din polistiren, au fost folosite pentru cre5terea plantelor.

Metoda grădinii plutitoare aplicabilă în hele$teele nefolosite ale fermelor de păstrăv model (Photo: DTU Aqua)

72/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Danemarca

8.4.3. Factori de success 'i constrângeri

Lagunele (terenurile umede artificiale) reprezintă un bun poten4ial pentru reducerea eliberării de nutrien4i din
2
fermele piscicole. De aceea, îndepărtarea totală de a fost mai mare de 1 g per m pe zi. Totu5i, timpul de
reziden4ă al apei în lagună este important pentru eficien4a îndepărtării nutrien4ilor.
Totu5i, studiul a arătat că vegeta4ia naturală în laguna de plante stabilită creează probleme pentru plantele
testate, în stabilirea lor în hele5tee, canale 5i pe 4ărmuri. De aceea, este necesară ini4ial multă plivire
manuală pentru ca plantele să se poată localiza . Plantele din genul Iris sunt destul de tolerante, viguroase 5i
destul de u5or de crescut, dar chiar 5i acestea au fost ini4ial cotopite de speciile care cresc mai repede pe
coastele 5i malurile lagunelor.
În plus, o parte substan4ială a rădăcinilor plantelor au fost atacate de 5oarecii de apă.
Speciile măcri5ul de baltă (Nasturtium officinale), Menyanthes trifoliata 5i Caltha palustris, care se pot
răspândi repede, au fost cultivate în unul dintre fostele hele5tee de pămînt, în partea de mijloc a lagunei de
plante. Unele dintre aceste specii au supravie4uit 5i au crescut. Rata de cre5tere, totu5i, a fost mai scăzută
decât cea a5teptată, ceea ce poate fi legat de condi4iile anaerobe din hele5teul de pământ. Totu5i, o specie a
fost complet distrusă de 5oarecii de apă.
Plantele studiate s*au răspândit u5or, natural prin rizomi sau divizate manual prin diviziunea de rizomi/
răsaduri.
În plus fa4ă de reproducerea vegetală, speciile Iris produc semin4e. Plantele crescute din semin4e pot avea
caracteristici genetice diferite fa4ă de plantele înmul4ite prin diviziune sau prin încol4irea rădăcinilor, ceea ce
poate avea o consecin4ă negativă la comercializare, datorită diferen4elor fenotipice (ex. hibrizi; culoarea
florilor etc.)
Conceptul de grădină plutitoare a avut un succes relativ, iar cadrele plutitoare pot fi transformate în unită4i de
mari dimensiuni, acoperind sute de metrii pătra4i. Totu5i, fermele de păstrăv din Danemarca sunt
caracterizate de numeroase hele5tee pe pământ abandonate, care sunt relativ mici 5i strâmte. În consecin4ă,
corpurile de apă din aceste zone sunt somplet acoperite cu vegeta4ie naturală, ceea ce ar putea fi un avantaj
pentru reten4a nutri4ională, dar face dificilă introducerea unor unită4i plutitoare.
Pentru a optimiza produc4ia comercială de plante de hele5teu în laguna în ferma model de la Ejstrupholm, ar
putea fi avantajos să se restructureze par4i din lagună. Aceasta înseamnă stabilirea de zone mai mari cu un
strat sub4ire de pământ, pe care nu există vegeta4ie; apoi se poate utiliza conceptul de grădină plutitoare sau
se pot cultiva plantele direct în hele5tee, în func4ie de specie.
Unele aspecte ale construirii de hele5tee de plante ar trebui luate în considerare, în perspective ridicării unor
noi ferme. Aceste aspecte ar trebui să implice utilizarea combinată a plantelor de lagună pentru hele5teele*
gradină 5i pentru o vegeta4ie mai deasă 5i bazată pe pământ, cum ar fi stuful (Phragmites australis) sau alte
plante depozitoare. Aceste plante pot să contribuie la cre5terea condi4iilor scăzute de oxigen din hele5tee. În
prezent, cele mai multe lagune de la Ejstrupholm au condi4ii destul de anaerobice, ceea ce poate reduce
cre5terea diferitelor plante comerciale. În plus, ar trebui observat ca unită4i mai mari de cadre plutitoare pot
împiedica transportul/ difuzarea oxigenului 5i poate crea condi4ii anaerobe pentru rădăcini.
Studiul a rătat o cre5tere pozitivă pentru unele plante de hele5teu, în special cele apar4inând Iridacaea;
totu5i, poten4ialul venit din vânzarea plantelor poate fi compromise de perioada intensivă de muncă ini4ială
(plivire) 5i de recoltare.

8.5. Cultivarea de specii de pe"te alternative în lagunele din fermele model

După tratarea în dispozitivele de cură4are (capcane pentru mâl, biofiltre) ale fermei, apa trece încet prin zona
de lagună pentru înlăturarea nutrien4ilor de către plante, adică tratamentul final al apei reziduale, înainte de a
o returna în cursul de apă.

8.5.1. Descrierea generală a inova iei

Totu5i, în afară de func4ia lor de a reduce impactul asupra mediului din produc4ia de păstrăv, lagunele de
plante pot fi folosite pentru o produc4ie secundară de puiet cu mare valoare comercială, care pot oferi un
venit suplimentar, pe lângă produc4ia de păstrăv.
Ideea generală a fost cre5terea profitabilită4ii fermei prin optimizarea produc4iei sale, fără să se afecteze
produc4ia principală de păstrăv 5i operarea întregului sistem. Mai mult, a fost indicat ca produc4ia să se
bazeze exclusiv pe condi4iile predominante din lagună, fără alimentare externă (ex. hrană).

8.5.2. Principiile modului studiului de caz

Produc4ia extensivă de larve de pe5te 5i de puiet ar trebui să fie bazată pe produc4ia naturală de zooplancton
din lagunele de plante. De aceea, a fost studiat ini4ial dacă produc4ia de plancton la diferite loca4ii ale lagunei

73/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Danemarca

a fost suficientă pentru a asigura hrană pentru larvele de pe5te, ex. larve de biban 5i salau.
Pe baza rezultatelor mostrelor de zooplankton, s*a ajuns la concluzia că lagunele erau mai pu4in potivite
pentru cre5terea larvelor de pe5te. Totu5i, produc4ia de puiet, de exemplu în cu5ti din plasă (inclusiv în
loca4iile potivite din lagună), poate fi o metodologie atractivă pentru producerea de specii de pe5te variate
care să fie vândute ca 5i exemplare în cre5tere, lacuri tip put*and*take, acvarii, etc.
Pentru a investiga performan4a experimentelor cu cu5ti de plasă, experimete au fost derulate în laguna
fermei model de la Ejstrupholm 5i în două lacuri put*and*take în care calitatea apei 5i produc4ia de
zooplanctopn au fost considerate mai favorabile pentru larve. Larve de biban 5i 5alău au fost folosite pentru
experimente.

8.5.3. Evaluarea indicatorilor de sustenabilitate selecta i de SustainAqua: Nutrien i, apă 'i

eficien a utilizării spa iului
Rezultatele mostrelor de zooplancton recoltate în timpul primăverii (sezonul de larve) au arătat că
concentra4iile de plancton erau foarte variabile 5i în general sub nivelul considerat necesar pentru ca larvele
de pe5te să supravie4uiască 5i să crească. Mai mult, calitatea apei a fost instabilă, cu perioade de oxigen
scăzut 5i apari4ia de forma4iuni toxice de sulfide de hidrogen. De aceea, lagunele au fost considerate mai
pu4in potrivite pentru cre5terea de larve.
În următoarele experimente, cu5tile au fost populate cu larve de biban 5i 5alău. Rezultatele au arătat că
produc4ia de puiet în lagunele de plante din fermele de păstrăv model din Ejstrupholm nu a fost fezabilă,
datorită nivelurilor scăzute de oxigen 5i produc4iei ridicate de alge a4iforme în lagună. Aerarea apei din cu5tile
de plasă nu a fost suficientă pentru a cre5te con4inutul de oxigen la nivele acceptabile.
Totu5i, experimentele din lacurile put*and*take au demonstrate că larvele de pe5te pot fi crescute de la
eclozare până la o dimensiune de 2*3 cm (o lună) în cu5tile de plasă fără interven4ia umană în timpul
produc4iei.

8.6. Sumar – Factori de succes "i constrângeri

În rezumat, rezultatele studiului de caz pentru ferma de păstrăv model daneză au oferit informa4ii valoroase
5i instrumente legate de:
• Reducerea pierderilor de nutrien4i 5i materie organică, adică reducerea impactului asupra mediului
• Optimizarea costurilor cu energia
• Sustenabilitatea cultivării plantelor în hele5tee 5i a cre5terii de specii de puiet, suplimentar, alternativ, în
zonele de lagună a fermelor model.
Mai specific, următorii factori de succes 5i limitatori pot fi indica4i:
• Folosirea lagunelor de plante din ferma model Ejstrupholm pentru cre5terea de puiet nu a fost fezabilă
datorită nivelurilor scăzute de oxigen 5i produc4iei ridicate de thread algae alge a4iforme în lagună.
• Totu5i, experimentele paralele din lacurile put*and*take au demonstrat că larvele de pe5te pot fi crescute
de la eclozare până la o dimensiune de 2*3 cm (o lună) în cu5tile de plasă fără interven4ia umană în
timpul produc4iei.
• Func4ionarea corespunzătoare a pompei airlift depinde în mare măsură de rela4ia echilibrată dintre fluxul
de aer 5i cel de apă, adică rata de injec4ie de aerotativer ar trebui ajustată la fluxul de apă.
• Costurile energiei pentru aerare au fost dependente semnificativ de metoda de aerare, adică geometria
difuzorului.
• Pierderea de energie datorată cre5terii semnificative de temperatură prin utilizarea unor suflante
rotative, ar trebui luată în considerare.
• Procesul de aerare eficient din punct de vedere al costurilor ar trebui monitorizat 5i administrat conform
condi4iilor de fermă curente (varia4ia diurnă, anotimp etc.).
• Deversarea crescută de CO2
Principiile conceptului de fermă de păstrăv model ce utilizează tehnologia de recirculare pot fi general
adaptate în sectorul European de acvacultură.

74/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Danemarca

8.7. De la un studiu de caz la o fermă piscicolă: cum să administrezi o fermă de păstrăv

model care produce 500 t pe"te pe an (Ferma de păstrăv model Ejstrupholm)

8.7.1. Descrierea fermei piscicole model

Ferma piscicolă model Ejstrupholm este plasată la is Holtum Å (curs de apă) în Mid*Jutland, Denemarca.
Ferma este construită cu două unită4i de produc4ie identice, fiecare separată în 8 sec4iuni. În Figura 19 avem
o schi4ă a fermei model.

Sludge bed
Plant lagoons Plant lagoons

Sludge bed
Lagoon channel

River Sludge
Plant pond overflow
Lagoon
channel Sludge
Back bed
channel
1 Fence entrance

= water flow
T
Concrete fish tanks T = Trout production
Lagoon
channel

Figura 19: Schi0a fermei de păstrăv model Ejstrupholm. Săge0ile indică direc0ia fluxului de apă.

Recircularea 5i aerarea apei sunt făcute de pompe airlift.. Func4ia unei astfel de pompe este 5i pomparea 5i
aerarea apei. Pompa airlift constă dintr*o cavitate/ gaură, echipată cu o parti4ie. Pe o parte, un număr de
difuzori sunt instala4i (injec4ia de aer sub presiune prin compresoare). For4a motrice în pompa airlift este
diferen4a de gravitate specifică dintre apă 5i suprafa4a de aer/ apă. Combina4ia dintre injec4ia de aer 5i aerare
ridică nivelul apei cu câ4iva centimetrii 5i crează fluxul de recirculare.
Materia în particule din produc4ie este colectată în conuri de sedimente plasate pe fundul unită4ilor de
produc4ie, iar sedimentele sunt pompate în bazine pentru sedimentare. Apa recirculată trece printr*un
biofiltru, unde are loc conversia de amoniac în nitrat.
Apa de ie5ire din unită4ile de produc4ie 5i apa cură4ată din bazinele de sedimentare este trecută către
lagunele de plante, adică către fostele hele5tee pe pământ , care adeseori sunt lăsate interconectate cu
vechile canale 5i produc de aceea o zonă de lagună cu plante sălbatice. După tratarea în dispozitivele de
cură4are (capcane pentru mâl, biofiltre) ale fermei, apa trece încet prin zona de lagună pentru înlăturarea
nutrien4ilor de către plante, adică tratamentul final al apei reziduale, înainte de a o returna în cursul de apă.

8.7.2. Descrierea efluen ilor fermei

În tabelul de mai jos, contribu4ia specifică din produc4ie, deversarea netă 5i eficien4a cură4ării dispozitivelor
de cură4are de la ferma de păstrăv model Ejstrupholm, sunt comparate cu deversările medii specifice (g
nutrient per kg. de pe5te produs) din fermele de păstrăv daneze.
Nutrient Contribu ia din Deversare netă Grad de cură are, Deversare medie în Ejstrupholm în %
produc ie % Danemarca din media din
Danemarca
Azot total 33.7 15.8 53 31.2 51
Fosfor total 4.3 0.39 91 2.9 13
BOD 78.7 3.2 96 93.6 3
COD 224.9 * *

Tabel 42: Contribu0ia specifică pentru produc0ie, deversarea netă (media de nutrient în g per kg. de pe$te produs) $i
gradul de cură0are din ferma de păstrăv model din Ejstrupholm comparată cu deversările medii specifice din fermele de
păstrăv daneze.

75/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Danemarca

Rezltatele demonstrează o eficien4ă foarte ridicată a îndepărtării nutrien4ilor din apa din produc4ie în fermele
de păstrăv model. Mai exact, devarsarea specificî de fosfor 5i materie organică a fost redusă semnificativ în
compara5ie cu deversările medii din fermele daneze. Amoniacul, fosforul 5i material organică sunt înlăturate
în capcanele pentru mâl 5i în filtrele bio, în timp ce lagunele de plante îndepărtează eficient materia
organică, fosforul (în special suspendat) 5i total*N (în special nitrat).
Calcularea contribu4iilor de BOD5 5i COD a arătat că o medie de 55 % din BOD5 total a fost recuperată ca 5i
reziduu dizolvat/suspendat, în timp ce o medie de 45% a fost recuperată ca reziduu în particule de BOD5.
O medie de 71 % din totalul de COD rezidual a fost recuperată sub formă de particule, în timp ce 29% a fot
recuperată ca reziduu dizolvat/suspendat, iar raportul dintre BOD5/COD dizolvat/suspendat a fost de 0.51.
Majoritatea reziduului total de N a fost recuperată ca si reziduu dizolvat/ suspendat TN (88 %), în timp ce o
medie de 12 % a fost recuperată în particule.
Aproape tot fosforul residual a fost recuperat ca în particule (în medie 98 %), în timp ce numai o mică parte
(în medie 2 %) a fost recuperată ca reziduu de P dizovat/suspendat.

8.7.3. Echilibrul apei în fermă

Apa din produc4ie este captată din canalele de scurgere de sub uzina de produc4ie 5i/sau din pu4uri din
apropiere. Intrarea de apă a fost de aproximativ 45 l/sec. 5i timpul de sta4ionare în fermă a fost de
aproximativ 35 ore. Consumul de energie pentru pompare 5i aerare (oxigen) a apei a fost de aprox. 1.7
kWh/kg de pe5te produs.

Pro 'i contra fermelor de păstrăv tradi ionale 'i fermelor de păstrăv model
În compara4ie cu fermele tradi4ionale, conceptual fermelor model are următoarele:

Avantaje: Dezavantaje
• Consumul de apă redus de la aprox.50.000 l/kg • Nevoie crescută de sisteme de rezervă:
pe5te la aprox. 3.900 l/kg pe5te produs electricitate, oxigen pompe, etc.
• Independent de cursul de apă • Eliberare crescută de CO2
• Condi4ii stabile de produc4ie • Riscul acumulării de amoniac
• Varia4ii minore în calitatea apei • Nevoie crescută de supervizare 5i management
• Eficien4ă îmbunătă4ită a dispozitivelor de cură4are • Consum mai ridicat de energie/kg de pe5te
• Impact redus asupra mediului
• Utilizarea apei din pu4uri implică varia4ii de
temperatură sezoniere mai mici
• Control îmbunătă4it al administrării 5i produc4iei
• Risc extern redus de infec4ie cu patogeni
• Nevoie redusă de medicamente 5i terapeu4i
• Climat de muncă îmbunătă4it

Costurile de organizare pentru o fermă de păstrăv model ca cea descrisă mai sus sunt de aprox. 3 * 3,5
EURO/kg hrană, adică aprox. 1,6 milioane EURO pentru o fermă model ca 5i Ejstrupholm.

76/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Olanda

9. Cre'terea de Tilapia în sistemele de acvacultură cu recirculare (RAS)

– Studiul de caz din Olanda

9.1. Modul – Reactorul de denitrificare a îngră"ământului natural Manure Denitrifying

Reactor (MDR)
În Olanda pe5tii sunt în principal crescu4i în sisteme de acvacultură cu recirculare (RAS). Pentru a îmbunătă4i
sustenabilitatea culturii de pe5te în RAS, fermierii încearcă să:
1. Reducă consumul de energie 5i apă,
2. Reducă volumul apei reziduale deversate (costurile de transport cu îngră5ământul 5i costurile cu
deversările),
3. Să îmbunătă4ească utilizarea nutrien4ilor prin folosirea de diete bine întocmite pentru pe5te 5i prin condi4ii
de cultură optime,
4. Sa reducă texele pentru unită4ile de poluare care se bazează pe cantitatea devaersărilor de COD,
Kjeldahl*N 5i de fosfor.
Pentru a atinge aceste scopuri, trebuie dezvoltat un sistem de inova4ii care să reducă emisiile de azot
dizolvat 5i în particule, COD 5i materie organică. În acest studiu de caz, integrarea unui reactor de
denitrificare a îngră5ămintelor naturale, ascendent, pe un pat de sedimente în RAS a fost studiat pentru a
reduce consumul de apă 5i nevoile asociate de energie pentru încălzire 5i eliberarea nutrien4ilor. Obictivele
cercetării din studiul de caz olandez au fost să se determine: efectul vitezei fluxului ascendent asupra
performan4ei USB*MDR, efectul raportului C:N în dietă asupra înlăturării de nitrat 5i asupra calită4ii apei;
efectul unei diete bazate pe proteina din plante asupra înlăturării de nitrat 5i asupra calită4ii apei; performan4a
ascendentă a reactorului; efectul sistemului Geotube® asupra reducerii volumului de reziduuri deversate
USB*MDR, efectul USB*MDR asupra sănătă4ii 5i bunăstării pe5telui într* un RAS pilot 5i dacă integrarea unui
USB*MDR într* un RAS previne prezen4a compu5ilor urît mirositori. În final, rezultatele cercetărilor 5i datele
comerciale (ZonAquafarming BV) au fost transpuse într* un studiu de caz ce compară un 100 MT RAS
ipotetic cu 5i fără USB*MDR pentru impactul asupra indicatorilor de sustenabilitate

9.1.1. Descrierea generală a studiului de caz

Designul unei ferme piscicole începe cu alegerea speciilor de pe5te ce urmează să fie cultivate. Alegerea
speciilor de pe5te va determina în mare parte traiectoria cre5terii, economia, nevoile de calitate a apei 5i
produc4ia de reziduuri. Produc4ia de pe5te cauzează inevitabil produc4ia de reziduuri. Reziduurile sunt
deversate în apă în care trăiesc pe5ti, deteriorând calitatea apei. De aceea, este nevoie de un flux de apă
continuu pentru ca aceste reziduuri să fie înlăturate. Într* un sistem tip flow through, fluxul ce trece prin
bazinele de pe5te echivalează cu schimbul de apă al sistemului (Figure 20).

Bazin pe5te

Bazin treatment
pe5te unit 1

treatment
unit 2

Flow through RAS

Figure 20: Într un sistem flow through, fluxul ce trece prin bazinele de pe$te echivalează cu schimbul de apă al
sistemului. Intr un sistem de acvacultură cu recirculare Recirculating Aquaculture System (RAS), fluxul de apă din
bazinele de pe$te este purificat $i refolosit. Unită0i de tratare diferite pot să necesite fluxuri diferite $i sunt uneori operate
într o buclă separată în cadrul sistemului.

Într* un sistem de acvacultură cu recirculare* Recirculating Aquaculture System (RAS) fluxul de apă din
bazinele de pe5te este purificat 5i refolosit (Figure 20). Solidele sunt îndepărtate prin sedimentare sau prin

77/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Olanda

trecerea prin site, oxigenul este adăugat prin aerare sau oxigenare, dioxidul de carbon este înlăturat prin
degazare , iar amoniacul este în cea mai mare parte convertit în nitrat (NO3) prin nitrificarea în filter biologice
aerobe. Fiecare etapă a tratării reduce schimbul apei din system până la următorul component residual
limitator. În sistemul RAS conven4ional, schimbul de apă este dictat de concentra4ia de nitrat (Figure 2). În
RAS de ultimă genera4ie, nitratul este transformat în azot gaz (N2) prin denitrificare în filter biologice anoxice.
În aceste reactoare de denitrificare, material organică (preferabil de orgine internă, adică hrana neutilizată 5i
fecale din înlăturarea solide) este oxidată folosind oxigenul din molecula de nitrat. Aceste RAS de ultimă
genera4ie reduce deci nu numai cantitatea de apă utilizată 5i deversarea de azot (mai pu4in nitrat trebuie
revărsat în afară), dar 5i deversarea de materie organică.
Pentru toate compartimentele dintr*un RAS, cele cu pe5te sau unită4ile de tratare, există două întrebări
fundamentale: 1) câtă apă ar trebui să treacî prin sistem 5i 2) care sunt dimensiunile necesare (adică volum
5i formă).
Pentru bazinele de pe5te, fluxul ar trebui să fie suficient de mare pentru a înlătura cantitatea de reziduuri
produsă 5i să men4ină o calitatea a apei acceptabilă pentru pe5te. Pentru fiecare unitate de tratament, fluxul
ar trebui să fie suficient de mare pentru a îi furniza o cantitate de nutrien4i care să fie înlăturată. For each
treatment unit the flow should be large enough to provide it with the amount of nutrients (waste) to be
removed. Unită4i de tratare diferite pot să necesite fluxuri diferite 5i sunt uneori operate într*o buclă separată
în cadrul sistemului (Figura 1).
Volumul necesar al bazinului de pe5te va depinde de densitatea maximă a popula4iei pentru speciile de
pe5te în cauză. Volumul 5i forma necesare pentru bazinele de pe5te vor depinde de caracteristicile lor
func4ionale. Îndepărtarea solidelor depinde de distribu4ia dimensiunilor particulelor. Pentru filtrele biologice
3
volumul va depinde de activitatea specifică, exprimată în g reziduu/m /d înlăturat.
Din cele de mai sus rezultă că pentru designul unui RAS este crucial să se 5tie cantitatea de reziduuri
produsă pe zi. Cum toate reziduurile î5i au originea în hrană, adică tot ceea ce nu este re4inut din hrană
devine reziduu, aceasta chestiune se reduce la a cunoa5te cantitatea de hrană alocată zilnic. Datorită
popula4iei fluctuante de pe5te prezentă în fermă, cauzată de recoltare 5i repopulare, cantitatea de hrană
fluctuează de asemenea. Designul fermei ar trebui bazat pe cantitatea maximă de hrană probabilă pentru a
se realiza produc4ia anuală planificată. Aceasta poate fi calculată din planul de cultură. În cele din urmă,
produc4ia de reziduuri poate fi determinată din încărcarea maximă de hrană cu modelul bugetului de
nutrien4i, care utilizează compozi4ia hranei, gradul de digerabilitate al hranei, compozi4ia pe5telui 5i respira4ia
pe5telui pentru a calcula partea solidă (fecale) 5i partea dizolvată (excre4ia prin branhii 5i urină) a
reziduurilor.

9.1.2. Principiile modulului de denitrificare a îngă'ământului natural

Un USB*MDR are forma uni cilindru 5i este un reactor anoxic (fără oxigen liber) alimentat cu un flux de
materie reziduală din unitatea de înlăturare a solidelor (Figura 2) ce con4ine fecale în particule reziduuri
organice, floculi bacterieni 5i compu5i anorganici. Fluxul de reziduuri intră în reactor în partea centrală de jos
5i crează o viteză ascendentă a fluxului. Viteza ascendentă a fluxului din reactor trebuie să fie mai mică
decât viteza de stabilizare a celei mai mari păr4i a reziduurilor în particule, pentru a crea un pat de
sedimentare în partea de jos a reactorului ce con4ine reziduuri în particule ce pot fi stabilizate. În patul de
sedimentare, reziduurile de carbon din fecale în particule sunt digerate de bacteriile de denitrificare 5i rezultă
în: (1) produc4ia de biomasă de bacterii 5i (2) reducerea nitratului în gaz azot, producerea de dioxid de
carbon (3) producerea de alcalinitate 5i (4) produc4ia de căldură. Reziduurile în particule din patul de
sedimentare serve5te de asemenea ca 5i mediu pentru ca bacteria de denitrificare să crească. Apa pre*
stabilizată părăse5te reactorul print* un deversor zim4at în formă de V, pozi4ionat în partea de sus a
reactorului. Comparat cu un RAS conven4ional, un RAS echipat cu un USB*MDR permite: reducerea
alimentării cu apă pentru controlul nitratului, reduce deversarea de nitrat* azot, reduce consumul de energie
datorită fluxului de alimentare cu apă mai scăzut 5i producerea de căldură de către biomasa de bacterii din
USB*MDR, concentrază fluxul de solide prin filtrul tip drum, reduce dimensiunea/ volumul post* tratării pentru
că USB*MDR pre*concentrază 5i digeră deja solidele, reduce taxele pentru deversarea de nutrien4i (TAN,
nitrat, org*N 5i materie organică (COD)); cre5te produc4ia de alcalinitate 5i permite o opera4iune de cultivare
a pe5telui cu pH neutru. Dezavantajele sunt: investi4ii mai mari, mai multe cuno5tin4e sunt necesare oentru
operarea sistemului, acumulare de substan4e solide totale dizolvate (TDS).

78/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Olanda

9.1.3. Evaluarea indicatorilor de sustenabilitate selecta i de SustainAqua

Parametrii de sustenabilitate SustainAqua aplica4i în acest modul pentru un 100 MT RAS ipotetic, fără (RAS
conventional) 5i cu USB*MDR sunt resursele folosite per kg recoltat, utilizarea nutrien4ilor ca % din datele de
intare si deversarea reziduală per kg recoltat (vezi Table 43).

RAS RAS
USB MDR USB MDR
Conventional Conventional
RAS RAS
Resource use Deversare reziduală

Puiet (#/kg) 1.2 1.2 Azot

Hrană (kg/kg) 1.22 1.22 Solid (g/kg) 8.5 2.6
Electricitate (kWh/kg) 1.8 2.2 Dizolvat (g/kg) 37.4 5.9
Încâlzire (kWh/kg) 3.4 0.0 Fosfor
Apă (L/kg) 238 38 Solid (g/kg) 4.5 7.2
Oxigen (kg/kg) 1.18 1.26 Dizolvat (g/kg) 3.8 1.3
a
Bicarbonat (g/kg) 252 107 COD
Muncă (h/MT) 12.5 13.1 Solid (g/kg) 189 84
Dizolvat (g/kg) 40 9
Utilizarea nutrien ilor TOD
Solid (g/kg) 227 95
Azot (% din intrare) 32 32 Dizolvat (g/kg) 48 11
Fosfor (% din intrare) 43 43 CO2 (kg/kg incl gas) 1.58 1.10
COD (% din intrare) 32 32 TDS (g/kg) 62 28
TOD (% din intrare) 32 32 Conductivitate (uS/cm) 1060 2000
a) În practică, nevoia de bicarbonat (alcalinitate) este practic nulă când denitrificarea este aplicată.

Table 43: Evaluarea indicatorilor de sustenabilitate SustainAqua în modulul MDR

9.1.4. Factori de succes 'i constrângeri

În studiul de caz Olanda, integrarea unui reactor de denitrificare într* un RAS conven4ional, indică
următoarele:
Factori de succes
• Consumul de apă, energie 5i alcalinitate poate fi semnificativ redus în RAS conven4ional
• Consumul de energie este mult redus în compara4ie cu RAS conven4ional: mai pu4ină apă trebuie
schimbată 5i încăzită pentru a controla concentra4iile de nitrat 5i (b) o cantitate semnificativă de căldură
este produsă de biomasă de bacterii, refolosind 5i oxidând nutrien4ii reziduali.
• În compara4ie cu RAS conven4ional, deversarea reziduală este redusă (digestie) 5i concentrată (prin
selec4ia procesului de tratare) în MDR, în cadrul buclei de recirculare. Concentrarea suplimentară este
posibilă prin tratarea sedimentelor eliberate prin MDR cu un sistem Geotubes®.
Perspective
• Pentru condi4iile viitoare de fermă, unde azotul N nu poate fi controlat de către un USB*MDR,
(re)formularea dietei are ca efect un raport mai ridicat al C/N în reziduurile produse de pe5te, iar acesta
poate fi un instrument profitabil pentru a controla acumularea de nitra5i prin denitrificare. În consecin4ă,
consumul de apă, energie 5i alcalinitate va fi redus.
• Dietele pe bază de proteine din plante pot fi aplicate în viitor pentru a îmbunătă4ii imaginea de
sustenabilitate a culturii de pe5te în RAS. Acest studiu a arătat că nu există un efect semnificativ al
dietelor pe bază de proteine din plante asupra performan4ei USB*MDR. Totu5i, concentra4ia de orto*
fosfat a fost semnificativ mai mare în RAS când pe5tii au fost hrăni4i cu diete pe bază de proteine din
plante, în compara4ie cu RAS în care pe5tii au fost hrăni4i cu o dietă bazată pe pe5te.
Constrângeri
• Tilapia de Nil de până la ±150 g poate fi cultivată în sisteme de recirculare aproape închise, cu rate de
schimbare a apei de 30 l/kg hrană/zi (este cu MDR) fără a pune în pericol bunăstarea pe5tilor.
Dimpotrivă, indivizii mai mari (±300g) par să manifeste o tendin4ă de rămânere în urmă a cre5terii atunci
când sunt cultiva4i în pilotul RAS, echipat cu un USB*MDR la p rată similară de schimbare a apei. Totu5i,

79/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Olanda

acest efect nu a fost observat în RAS commercial (info ZonAquafarming BV)

• Investi4ii mai mari 5i un nivel mai ridicat al cuno5tin4elor vor fi necesare pentru operarea sistemului.

9.1.5. Beneficiile implementării

Beneficiile 5i dificultă4ile atunci când se aplică un USB*MDR într* un sistem de acvacultură cu recirculare
conven4ional, sunt bazate pe un studiu de caz pentru o fermă de tilapia ipotetică de 100 MT (= vânzări
anuale de 100 MT), integrând datele din cercetări (AFI*WUR) 5i datele comerciale din fermă în RAS
(ZONAQUAFARMING BV). Beneficiile 5i dificultă4ile indicate sunt bazate pe compara4ia unui RAS
conven4ional cu un RAS ce integrează inova4ia USB*MDR.
Beneficiile 5i dificultă4ile estimate în aplicarea unui USB*MDR 5i a unui sistem Geotube® în RAS, în
compara4ie cu un RAS fără USB*MDR 5i un sistem Geotube® sunt:

Beneficii
Resursele folosite : * Reducere la costurile cu energia de 3 kWh/kg recoltat
* Reducere la consumul de apă 200 L/kg recoltat
* Reducere la consumul de bicarbonat 252 g/kg recoltat
Refolosirea * Refolosirea nutrien4ilor prin bacterii 5i transformarea în 0.5 kWh/kg pe5te produs
nutrien0ilor:
Deversarea * Redus cu 81% for N,
nutrien0ilor:
59% for COD,
61% for TOD,
1)
30% CO2
58% for TDS
Volumul Reducerea volumului sedimentelor 7.3 L kg hrană folosind sistemul Geotube®
sedimentelor:
Dificultă i
* Investi4ii mai mari (± Euro 52800,**, USB*MDR 5i material 5i volum de biofiltru
suplimentar) în compara4ie cu RAS conven4ional
* Un filtru tip drum cu o capacitate de înlăturare TSS mai mare poate fi necesar
pentru că nu tot TSS este re4inut în USB*MDR. În experimentele pilot eficien4a
tratării TSS (%) din USB*MDR a fost de 65 ± 18 ( ± S.D; N=7).
* Un nivel mai ridicat al cuno5tin4elor pentru a opera RAS cu USB*MDR
* raportul C:N în reziduurile de pe5te poate limita rata de înlăturare a nitratului
1)
Reducerea în deversarea de dioxid de carbon datorită economiei în consumul de combustibil fosil.

Per total, în condi4iile economice din Olanda, studiul de caz indică costuri de produc4ie cu 10% mai reduse
per kg de pe5te recoltat, atunci când se compară un RAS cu B*MDR, cu unul fără.

80/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Olanda

9.2. De la un studiu de caz la o fermă piscicolă: Integrarea unui USB MDR de denitrificare
într un sistem RAS de tilapia de 100 MT

9.2.1. Introducere
În acest studiu de caz, efectele integrării unui USB*MDR de denitrificare într* un sistem RAS de tilapia de
100 MT, asupra indicatorilor de sustenabilitate, vor fi demonstrate. Un RAS conven4inal va fi comparat cu un
RAS cu USB*MDR. Conceptul 5i rezultatele ZonAquafarming B.V. cu cre5terea intensivă de tilapia în RAS,
va fi punctul de început (Figura 21).

Bazin de pe5te Bazin de pe5te

O2 O2
aerare aerare

Pat în Filtru Pat în Filtru

mi5care drum mi5care drum

USB*
MDR

Conventional USB/
MDR

Figura 21: În acest studiu de caz, un RAS conven0ional $i un RAS cu un USB MDR, amândouă conform cu conceptul
ZonAquafarming B.V.t, vor fi comparate..

Studiul de caz este realizat într* un format de ghid, pentru a oferii repere pentru dezvoltarea unui curs despre
designul 5i operarea USB*MDR. Pa5ii necesari în proiectarea RAS sunt atăta4i în Tabelul 44. Ace5ti pa5i vor
fi discuta4i în sec4iunile următoare.
Specii de pe'te Tilapia Produc ia de reziduuri
Traiectoria de cre'tere Compozi4ia pe5telui
Greutatea popula4iei 70 gram Compozi4ia hranei
Greutatea de pia4ă 845 gram Digerabilitate
Timp 24 săptămâni Pe5ti consumatori de oxigen
Intrarea de hrană Ritmurile fluxului
Conversia de hrană 1.34 Limitele calită4ii apei
3
Densitatea maximă a pe5telui 140 kg/m Schimbarea bazinelor piscicole
Mortalitate 0.5 % Schimbarea sistemului
Plan de cultură Fluxuri de tratament
]intă de produc4ie 100 MT/an Sisteme de tratament
Faze de cre5tere 2 Rezultate
Popula4ie/Schemă de recoltare 3 săptămâni N, P 5i fluxurile de COD
Cantitatea maximă de hrană 349 kg/d Indicatori de sustenabilitate
Table 44: Pa$i în proiectarea unui RAS

9.2.2. Implementare
Specii de pe'te
Prima alegere ce trebuie făcută, speciile ce vor fi cultivate, a fost deja făcută aici, este vorba despre tilapia
de Nil (Oreochromis niloticus). Adeseori această alegere este făcută pe baza pre4ului de pia4ă al pe5telui.
Pentru sustenabilitate economică, limita dintre pre4ul de pia4ă 5i costul pre4ului, care în sistemele intensive
3
este în mare măsură determinat de productivitate (kg/m /an), ar trebui să fie principalul considerent.

Traiectoria de cre'tere
Cu alegerea unei specii de pe5te 5i pozi4ia ei de pe pia4ă, se poate determina cu aproximatie traiectoria de
cre5tere, adică popula4ia 5i greutatea ei de pia4ă. Curba de cre5tere la pe5te este caracterizată de timpul în

81/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Olanda

care ajunge la greutatea de pia4ă, care la rândul ei este determinată de intrarea de hrană 5i de conversia
acesteia, amândouă depinzând de greutatea corporală. Mortalitatea depinde de asemenea de greutatea
corporală 5i este necesară pentru a se calcula numărul de pe5ti cu care se poate popula, per ciclu. În cele
din urmă, alegerea speciei de pe5te determină de asemenea condi4iile necesare culturii, cum ar fi densitatea
maximă a pe5telui 5i calitatea necesară a apei (calitatea apei se va discuta în sec4iunea Ritmurile fluxului).
În acest studiu de caz o greutate a popula4iei de 70 g 5i o greutate la recoltare de 845 g sunt alese, pe baza
cre5terii 5i intrării de hrană caracteristice pentru ZonAquafarming B.V., tilapia cum se descrie în Figura 23. Ar
trebui remarcat faptul că specia tilapia este dezvoltată prin cîteva genera4ii de reproducere selectivă. Cele
mai multe specii de tilapia commercial cresc mai pu4in repede 5i au în special dificultă4i în a atinge mărimi
peste 600*700 g în condi4ii intensive.
Tilapia din acest studiu de caz a atins greutatea de pia4ă în 24 de săptămâni cu o rată de supravie4uire
cumulativă de 99.5%. Pentru calcule suplimentare, vezi chenarul 1 din sec4iunea Plan de cultură.

9
800 8
Body weight (g)

SGR (%/d)
7
600 6
5
400 4
3 SGR = 46 bw-0.61
200 2
1
0 0
0 3 6 9 12 15 18 21 24 0 200 400 600 800

Time (weeks) Bodyweight (g)

180
Maximum density (kg/m3 )

160 Dens = 35 ln(bw) - 80

Feed conversion (-)

1.6
140
1.4
120
1.2 100
1.0 FC = 0.57 bw0.14 80
60
0.8
40
0.6 20
0.4 0
0 200 400 600 800 0 200 400 600 800

Body weight (g) Body weight (g)

0.25
Cumulative survival (%)
Mortality (%/week)

0.20 100

0.15 99

0.10 98
Mort = 1.75 bw-0.8
0.05 97

0.00 96
0 200 400 600 800 0 3 6 9 12 15 18 21 24

Body weight (g) Time (weeks)

Figura 22: Cre$terea $i caracteristricile economice ale tilapia în ZonAquafarming B.V.

Plan de cultură
După alegerea speciei de pe5te 5i a traiectoriei de cre5tere, este nevoie să se determine planul de cultură.
Acesta include 4inta de produc4ie (aici 100 MT/an), numărul fazelor de cre5tere (aici 2, diviziunea fiind pe
jumătate din timp, adică după 12 săptămâni) 5i schema de populare/recoltare (aici o dată la trei săptămâni).
Notă Cu o fermă de 100 MT, produc4ia de 100 MT de pe5te cu dimensiune de pia4ă este dorită. Pentru că
aceasta se bazează pe o intrare de 8,3 MT de puiet, preoduc4ia reală este de numai 91,7 MT.

82/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Olanda

Din planul de cultură se poate determina câte genera4ii de pe5te vor fi prezente în fermă simultan, iar cu
greutatea 5i numărul de pe5ti per genera4ie, se poate calcula încărcarea totală de hrană în kg/zi.
În planul de cultură al ZonAquafarming B.V., 12 bazine de pe5te (24 săptămâni / 2 faze de cre5tere) sunt
folosite. Bazinele sunt utilizate într* o grupare de 3 bazine, care sunt conectate prin trape ce pot fi închise. În
acest mod, pe5tele dintr* un bazin poate fi împăr4it în două bazine prin deschiderea trapei către un bazin gol
adiacent. La fiecare 3 săptămâni, unul dintre cele trei bazine (nu cel din mijloc) este populat cu 6,862 pe5ti
de 70 g. După 12 săptămâni, când pe5tii au circa 370 g, pe5tii sunt separa4i în două bazine, a5a cum s* a
descries mai sus. În acela5i timp, cel de* al treilea tanc este populat cu o nouă genera4ie de pe5te de 70g.
După 24 de săptămâni, cele două bazine cu pe5te ce atins dimensiunile de pia4ă sunt recoltate, iar pe5tele
din al treilea bazin este împăr4it în două bazine 5i primul este populat cu o nouă genera4ie de pe5te de 70g.
Acest plan de cultură este prezentat în Tabelul 45, împreună cu amplasarea fermei rezultată, forma
bazinelor, volumul apei în bazin, volumul apei în sistem 5i necesarul de muncă.
Chenar 1. Calculele planului de cultură.
Numărul de pe5ti recoltat este 100,000 (kg/an)/0.845 (kg/pe5te) = 118,343 #/an sau 118,343*(3/52) = 6,828 #/genera4ie.
3/52 este numărul de recoltări/ populări per an.
Numărul pe5tilor din popula4ie este atunci 118,343/0.995 (supravie4uire cumulativă) ≈ 118,946 #/an sau 118,946*(3/52)
= 6,862 #/genera4ie.
*0.8
Pentru prima săptămână, mortalitatea este 1.75*70 = 0.058% 5i numărul per bazin după prima săptămână este
atunci 6,862*(1*0.00058)=6,858.
Volumul necesar al bazinului este considerat ca maximul volumului necesar la sfâr5itul fazei 1 5i 2. Aici, acesta este
3
volumul necesar după 12 săptămâni, 2,516 (kg/bazin) / (35*ln(368)*80) = 19.8m . Datorită unor motive de proiectare,
3, 3
volumul real al bazinului este 20.5m iar volumul total al apei din bazin este de 246m .
După o săptămână, biomasa per bazin este de 6,858*0.087 (kg/pe5te) = 597kg. Densitatea pe5telui este atunci
3
597/20.5 = 29kg/m .
*0.61
Cre5terea pe5telui după o săptămână este de 87 * (46*87 )/100 = 2.6g/pe5te/d. Produc4ia totală pentru acel bazin
este de 0.026*6.858 = 18kg/d.
0.14

După demararea fermei, biomasa de pe5te prezentă va cre5te gradual datorită cre5terii pe5telui 5i populării
cu noi genera4ii. Îm acela5i timp cu încărcarea de hrană, cantitatea cu care au fost hrăni4i în kg/zi, va cre5te
de asemenea (Tabel 46). Încărcarea maximă de hrană este atinsă în momentul în care genera4ia atinge
dimensiunea de pia4ă, după 24 de săptămâni. După aceea, încărcătura de hrană va urma un a5a* numit
model dinte de fierăstrău (Figura 23). Proiectul fermei este bazat pe încărcătura de hrană maximă, în acest

400
Feed load (kg/d)

350
300
250
200
150
100
50
0
0 10 20 30 40 50

Weeks from startup

studiu de caz de 349 kg/d.
Figura 23: Încărcarea maximă de hrană este atinsă în momentul în care genera0ia atinge dimensiunea de pia0ă, după 24
de săptămâni. La acel moment (vezi Tabel 45, sunt 8 genera0ii prezente în fermă. Când prima genera0ie este recoltată, $i
în$ocuită cu o nouă genera0ie de pe$ti mici, încărcătura de hrană este scăzută $i apoi crescută din nou datorită cre$terii
popula0iei de pe$te. Acest proces continuă, iar încărcătura de hrană va urma un model din0i de fierăstrău.

83/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Olanda

Bazine de pe'te
Număr de bazine (grupare de 3 bazine) 12 # Număr de pe5ti recolta4i 6,828 #/genera4ie 118,343 #/an
Volumul bazinului necesar 238 m3
Volumul necesar per bazin 19.8 m3 Număr de pe5ti la populare 6,862 #/ genera4ie 118,946 #/an

Adâncimea bazinului în total 1.6 m

Lă4imea peretelui bazinului 0.2 m Muncă general 3 h/zi
Adâncimea apei în bazin 1.3 m populare 3 h/ genera4ie
recoltare 6 h/ genera4ie
Suprafa4a necesară per bazin 15 m2
Rela4ia lungime : lă4ime 4 total 1251 h/an
Lungimea desemnată rotunjită cu 0.1m 7.90 m
Lă4imea desemnată rotunjită cu 0.1m 2.00 m

Suprafa4a de apă a bazinului 190 m2 Volumul apei în bazin 246 m3 Volum sistem 384 m3
Suprafa4a totală a bazinului, incluzând pere4ii 239 m2

DIMENSIUNILE SISTEMULUI VI PERFORMAWA DE CREVTERE LA TILAPIA GRUPARE DE 3 BAZINE

Volum: 20.5 m3/bazin Bazine: 12 # ÎMPĂRWIREA PEVTELUI ÎN 2 BAZINE
Timp Greutate Densitate Popula4ie Populare Cre5tere Produc4ie Încărcare hrană Bazin 1 Bazin 2 Bazin 3
săptămâni gram/pe5te kg/m3 kg/bazin #/bazin gram/pe5te kg/t/zi FC kg /day #/bazin #/bazin #/bazin
1 87 29 597 6858 2.6 18 1.07 19 6858 3418 3418
2 106 35 727 6855 2.8 19 1.10 21 6855 3417 3417
3 126 42 863 6852 3.0 21 1.12 24 6852 3417 3417
4 147 49 1007 6849 3.2 22 1.15 25 6849 3417 3417
5 169 56 1157 6847 3.4 23 1.17 27 6847 3416 3416
6 193 64 1321 6845 3.6 25 1.19 30 6845 3416 3416
7 218 73 1492 6843 3.8 26 1.21 31 6843 3415 3415
8 245 82 1677 6842 3.9 27 1.23 33 6842 3415 3415
9 273 91 1868 6840 4.1 28 1.25 35 6840 3415 3415
10 303 101 2073 6839 4.3 29 1.27 37 6839 3414 3414
11 335 112 2291 6838 4.4 30 1.29 39 6838 3414 3414
12 368 122 2516 6836 4.6 31 1.30 40 6836 3414 3414
13 403 67 1377 3418 4.8 16 1.32 21 3418 3418 6858
14 439 73 1500 3417 4.9 17 1.34 23 3417 3417 6855
15 476 79 1626 3417 5.1 17 1.35 23 3417 3417 6852
16 514 85 1756 3417 5.2 18 1.37 25 3417 3417 6849
17 553 92 1889 3416 5.4 18 1.38 25 3416 3416 6847
18 592 98 2022 3416 5.5 19 1.39 26 3416 3416 6845
19 633 105 2162 3415 5.7 19 1.41 27 3415 3415 6843
20 674 112 2302 3415 5.8 20 1.42 28 3415 3415 6842
21 716 119 2445 3415 6.0 20 1.43 29 3415 3415 6840
22 759 126 2591 3414 6.1 21 1.44 30 3414 3414 6839
23 802 133 2738 3414 6.2 21 1.45 31 3414 3414 6838
24 845 140 2884 3414 6.4 22 1.46 32 3414 3414 6836

Table 45: Amplasarea planului de cultură pentru tilapia în ZonAquafarming B.V. Munca $i volumul sistemului totale sunt pentru RAS conven0ional.

84/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Olanda

POPULARE Pe'te nou într/ un bazin la fiecare 3

MEDIU 333 kg/d săptămâni
RECOLTARE Pe'te vandabil 2 bazine per 3
MIN. 318 kg/d săptămâni
MAX. 349 kg/d
week kg hrană 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 19 19
2 21 21
3 24 24
4 44 25 19
5 48 27 21
6 53 30 24
7 76 31 25 19
8 81 33 27 21
9 88 35 30 24
10 113 37 31 25 19
11 120 39 33 27 21
12 129 40 35 30 24
13 155 21 21 19 37 31 25
14 165 23 23 21 39 33 27
15 175 23 23 24 40 35 30
16 204 25 25 25 21 21 19 37 31
17 215 25 25 27 23 23 21 39 33
18 228 26 26 30 23 23 24 40 35
19 258 27 27 31 25 25 25 21 21 19 37
20 271 28 28 33 25 25 27 23 23 21 39
21 285 29 29 35 26 26 30 23 23 24 40
22 318 30 30 37 27 27 31 25 25 25 21 21 19
23 332 31 31 39 28 28 33 25 25 27 23 23 21
24 349 32 32 40 29 29 35 26 26 30 23 23 24
25 318 19 21 21 30 30 37 27 27 31 25 25 25
26 332 21 23 23 31 31 39 28 28 33 25 25 27
27 349 24 23 23 32 32 40 29 29 35 26 26 30
28 318 25 25 25 19 21 21 30 30 37 27 27 31
29 332 27 25 25 21 23 23 31 31 39 28 28 33
30 349 30 26 26 24 23 23 32 32 40 29 29 35
31 318 31 27 27 25 25 25 19 21 21 30 30 37
32 332 33 28 28 27 25 25 21 23 23 31 31 39
33 349 35 29 29 30 26 26 24 23 23 32 32 40
34 318 37 30 30 31 27 27 25 25 25 19 21 21
35 332 39 31 31 33 28 28 27 25 25 21 23 23
36 349 40 32 32 35 29 29 30 26 26 24 23 23
37 318 21 21 19 37 30 30 31 27 27 25 25 25
38 332 23 23 21 39 31 31 33 28 28 27 25 25
39 349 23 23 24 40 32 32 35 29 29 30 26 26
40 318 25 25 25 21 21 19 37 30 30 31 27 27
41 332 25 25 27 23 23 21 39 31 31 33 28 28
42 349 26 26 30 23 23 24 40 32 32 35 29 29
43 318 27 27 31 25 25 25 21 21 19 37 30 30
44 332 28 28 33 25 25 27 23 23 21 39 31 31
45 349 29 29 35 26 26 30 23 23 24 40 32 32
46 318 30 30 37 27 27 31 25 25 25 21 21 19
47 332 31 31 39 28 28 33 25 25 27 23 23 21
48 349 32 32 40 29 29 35 26 26 30 23 23 24
49 318 19 21 21 30 30 37 27 27 31 25 25 25
50 332 21 23 23 31 31 39 28 28 33 25 25 27
51 349 24 23 23 32 32 40 29 29 35 26 26 30
52 318 25 25 25 19 21 21 30 30 37 27 27 31

Tabel 46: Dezvoltarea încărcării de hrană de la demararea proiectului. Încărcarea maximă de hrană este la
24 de săptămâni (chenar ro$u)

85/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Olanda

Produc ia reziduală
Produc5ia de pe5te cauzează inevitabil produc4ia de
reziduuri. Exemple sunt produc4ia de fecale, excre4ia de
amoniac (NH3), dioxid de carbon (CO2) 5i consumul de
oxigen (O2). Aceste reziduuri sunt excretate în apa în care
trăiesc pe5tii, deteriorînd calitatea apei De aceea, este Hrană
nevoie de un flux de apă continuu pentru ca aceste reziduuri
să fie înlăturate. Pentru a calcula ritmurile fluxului necesare
(vezi sec4iunea Ritmurile fluxului) este nevoie să se Fecale
cunoască cantitatea de reziduuri produsă per unitate de
timp.
În acest studio de caz, aceasta este făcută cu modelul ExcreŃie
Balan0ei de nutrien0i (Figura 25) pentru azot (N), fosfor(P) 5i
nevoia de oxigen chimic* Chemical Oxygen Demand (COD).
COD este cantitatea de oxigen necesară pentru a oxida 1 kg RespiraŃie
de material 5i poate fi de aceea utilizat ca un numitor comun
pentru a caracteriza con4inutul organic al pe5telui, hrană,
reziduuri 5i material bacterian.
Cre tere
Frac4iunea organică constă în proteine, grăsimi 5i
carbohidra4i.Proteina nu este oxidată complet, azotul organic
nu este oxidat. COD poate fi calculat din compozi4ia materiei
organice cum suma de 1.38 * proteină, 2.78 * grăsime 5i
1.21 * carbohidra4i. Notă Azotul organic poate fi de
asemenea oxidat, cum poate NH4*N, to NO3*N. Aceasta Figura 24: Modelul balan0ei de nutrien0i pentru
teoretic necesită 4.57 g O2 /g N. Adăugând acesta cantită4ii calcularea produc0iei reziduale (N, P $i COD,
cu origine în hrana oferită.
de COD, va rezulta nevoia totală de oxigen * total oxygen
demand (TOD). În procesul utilizării hranei 5i al cre5terii, pe5tii în5i5i oxidează o parte din materia organică
din hrană. Consumul de oxigen al pe5telui (respira4ie) poate fi deci direct exprimat în COD (1).

Greutatea pe5telui Proteină Grăsime Cenu5ă P E COD DigN DigP DigCOD

Populare Recoltare % % % % kJ/g g/kg % % %
70 845 38 11 11.1 1.2 18.4 1 192 0.90 0.60 0.85

Tabel 47:Compozi0ia hranei $i digerabilitatea N, P $i COD.

Pentru a calcula cantitatea de reziduuri produse cînd se introduce un kg de hrană în sistem, trebuie să se
5tie compozi4ia 5i digerabilitatea hranei (Tabel 47) 5i compozi4ia pe5telui (Figura 25). Excre4ia de N 5i P
poate fi calculată ca 5i diferen4a între admisia digestibilă (hrană minus fecale) 5i cre5tere. Consumul de
oxigen al pe5telui poate fi calculat după cum urmează:

CODrespira4ie = (MEm + [1*kg] * ED) / OCE (1)

unde:
0.8
MEm = nevoia de energie pentru între4inere la tilapia 65 kJ/kg /d
ED = depunerea energiei (cre5terea în energie, kJ/pe5te/d)
kg = eficien4a marginală a depunerii enrgiei pentru tilapia 0.7
OCE = echivalent oxicaloric 14.2 kJ/g O2

Pe baza acestor pa5i, produc4ia reziduală la încărcătura maximă de hrană în ferma de tilapia 100 MT din
acest studiu de caz este prezentată în Tabel 48. De5i nu există excre4ie directă de COD de către pe5te, este
totu5i o mică cantitate de COD ce lipse5te din buget (CODrest). Această cantitate, probabil rezultată din
hrană neconsumată 5i fecale, este tratată ca 5i CODexcretion.

86/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Olanda

18 0.03
protein = 13.5 bw
600
protein, fat, ash (%) energy (kJ/g)

16

COD (g/kg)
COD = 275 bw 0.1
14 500
12 0.19
fat = 3.1 bw
400
10

8 300
energy = 4.5 bw 0.09
6
200
4
ash = 4.2 bw -0.006
100
2

0 0
0 200 400 600 800

Body weight (g)

Figura 25: Compozi0ia corporală integrală a tilapia din ZonAquaculture B.V., a$a cum este influen0ată de către greutatea
corporală.

Chenar 2. Calcularea produc4iei reziduale la încărcarea maximă de hrană.

0.03
Compozi4ia corporală a genere4iei de pe5te 8 este: Npe5te = 0.16 * 13.5 * 126 * 10 = 25.0 gN/kg, Pfish = 0.17 * 4.2 *
*0.006 0.1 0.09
126 * 10 = 6.9 gP/kg, CODfish = 275 * 126 = 446 gCOD/kg and Epe5te = 4.5 * 126 = 7.0 MJ/kg. Notă Proteina
de pe5te con4ine 16% N 5i cenu5a de pe5te con4ine 17% P.
Compozi4ia 5i digerabilitatea hranei poate fi extrasă din tabelul 4. Proteina din hrană con4ine de asemenea 16% N.
Cantită4ile de N, P 5i COD din hrană pot fi calculate ex. Nhrană = 24 (kg fed) * 0.0608 (kgN/kg hrană) ≈ 1.43 kgN/d.
Cantită4ile de N, P 5i COD din fecale pot fi calculate din digestibilitate după exemplul Nfecale = (1 – 0.9) * 1.43 = 0.14
kgN/d.
Cantită4ile de N, P 5i COD crescute pot fi calculate după exemplul Ncre5tere = 21 (kg cre5tere) * 0.025 (kg Npe5te/kg) ≈
0.52 kgN/d.
Pentru N 5i P excre4ia poate fi calculată după exemplul Nhrană – Ncre5tere – Nfecale = 1.43 – 0.52 – 0.14 = 0.76
kgN/d.
Pentru a calcula COD respirat de pe5te, se poate calcula depunerea energiei: ED = 21 (kg cre5tere)* 7.0 (MJ/kg) = 147
0.8
MJ/d. The CODrespPe5te is then [(65/1000 * 0.126 * 6,852) + (1 – 0.7) * 147 ]/14.2 ≈ 9.6 kgCOD/d.
The CODrest este atunci CODhrană – CODcre5tere – CODfecale – CODrespPe5te = 28.1 – 9.4 – 4.2 – 9.6 = 4.9
kgCOD/d.

87/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Olanda

Bazin 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total
Genera ie 1a 1b 5 2a 2b 6 3a 3b 7 4a 4b 8

Săptămâni 24 24 12 21 21 9 18 18 6 15 15 3
Greutate max
corporală 845 845 368 716 716 273 592 592 193 476 476 126 24.5 Popula4ie(MT)
Număr 3414 3414 6836 3415 3415 6840 3416 3416 6845 3417 3417 6852
Hrană 32 32 40 29 29 35 26 26 30 23 23 24 349 kg/d
FC 1.46 1.46 1.30 1.43 1.43 1.25 1.39 1.39 1.19 1.35 1.35 1.12 1.34 *
Cre5tere 22 22 31 20 20 28 19 19 25 17 17 21 261 kg/d

Npe5te 26.4 26.4 25.8 26.3 26.3 25.6 26.2 26.2 25.3 26.0 26.0 25.0
Ppe5te 6.9 6.9 6.9 6.9 6.9 6.9 6.9 6.9 6.9 6.9 6.9 6.9
CODpe5te 540 540 496 531 531 482 521 521 465 509 509 446
Epe5te 8.3 8.3 7.7 8.1 8.1 7.5 8.0 8.0 7.2 7.8 7.8 7.0

Nhrană 60.8 60.8 60.8 60.8 60.8 60.8 60.8 60.8 60.8 60.8 60.8 60.8
Phrană 12.0 12.0 12.0 12.0 12.0 12.0 12.0 12.0 12.0 12.0 12.0 12.0
CODhrană 1192 1192 1192 1192 1192 1192 1192 1192 1192 1192 1192 1192

DigN 0.90 0.90 0.90 0.90 0.90 0.90 0.90 0.90 0.90 0.90 0.90 0.90
DigP 0.60 0.60 0.60 0.60 0.60 0.60 0.60 0.60 0.60 0.60 0.60 0.60
DigCOD 0.85 0.85 0.85 0.85 0.85 0.85 0.85 0.85 0.85 0.85 0.85 0.85

Nhrană 1.96 1.96 2.46 1.74 1.74 2.13 1.61 1.61 1.81 1.40 1.40 1.43 21.2 kg/d
Ncre5tere 0.58 0.58 0.80 0.53 0.53 0.72 0.50 0.50 0.63 0.44 0.44 0.52 6.8 kg/d 32 % admisie
Nfecale 0.20 0.20 0.25 0.17 0.17 0.21 0.16 0.16 0.18 0.14 0.14 0.14 2.1 kg/d 6 g/kg hrană
Nexcre4ie 1.18 1.18 1.41 1.04 1.04 1.20 0.95 0.95 1.00 0.82 0.82 0.76 12.3 kg/d 35 g/kg hrană

Phrană 0.39 0.39 0.48 0.34 0.34 0.42 0.32 0.32 0.36 0.28 0.28 0.28 4.2 kg/d
Pcre5tere 0.15 0.15 0.21 0.14 0.14 0.19 0.13 0.13 0.17 0.12 0.12 0.15 1.8 kg/d 43 % admisie
Pfecale 0.15 0.15 0.19 0.14 0.14 0.17 0.13 0.13 0.14 0.11 0.11 0.11 1.7 kg/d 5 g/kg hrană
Pexcre4ie 0.08 0.08 0.08 0.07 0.07 0.06 0.06 0.06 0.04 0.05 0.05 0.02 0.7 kg/d 2 g/kg hrană

CODhrană 38.4 38.4 48.2 34.1 34.1 41.7 31.6 31.6 35.5 27.4 27.4 28.1 416 kg/d
CODcre5tere 11.9 11.9 15.4 10.6 10.6 13.5 9.9 9.9 11.6 8.7 8.7 9.4 132 kg/d 32 % admisie
CODfecale 5.8 5.8 7.2 5.1 5.1 6.3 4.7 4.7 5.3 4.1 4.1 4.2 62 kg/d 179 g/kg hrană
CODrespPe5te 18.1 18.1 19.9 16.0 16.0 16.2 14.0 14.0 12.9 11.9 11.9 9.6 179 kg/d 512 g/kg hrană
CODrest 43 kg/d 124 g/kg hrană

Tabel 48: Produc0ia reziduală la încărcarea de hrană maximă

88/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Olanda

Ritmurile fluxului
Un flux constant de apă este necesar să treacă prin bazinele de pe5te pentru a înlătura reziduurile 5i pentru
a împrospăta oxigenul, un flux calibrat astfel încât calitatea apei să rămână în limitele acceptabile pentru
pe5ti. Unită4ile de tratament au de asemenea nevoie de un flux de apă pentru a fi alimentate cu reziduurile
ce trebuie tratate.
Formula generală pentru calcularea ritmului fluxului necesar este:

Flux = abs [ k * P / ∆C] (2)

3
Flux = Flux prin respectivul compartiment (m /timp)
k = un factor care corectează varia4ia zilnică în produc4ia reziduală (k ≥ 1)
P = produc4ie (sau consum de O2) sau reziduuri (g/timp)
∆C = diferen4a între Climit (limitarea (=flux de ie5ire) concentra4ia de substan4ă reziduală în
3
chestiune) 5i Cin (concentra4ia fluxului de intrare a substan4ei reziduale), ambele în g/m .

Pentru că unele produc4ii sunt negative 5i de asemenea diferen4a de concentra4ie are semne diferite pentru
bazinele de pe5te 4i unită4ile de tratare, valuarea absolută este luată în considerare. Această formulă
func4ionează numai pentru substan4e mixate mai mult sau mai pu4in ideale 5i de aceea nu este aplicabilă
pentru substan4ele solide în suspensie, care pot să apară în diferite dimensiuni de particule, din mâncare
întreagă 5i granule de fecale de câ4iva mm până la particule de dimensiuni Ym. Unele devia4ii pot să apară
sub condi4ii de obturare extreme pentru fluxului, de exemplu în bazine lungi, rectangulare, cu un timp de
sta4ionare hidraulic mare. În Tabelul 49, limitele de calitate ale apei 5i valorile k pentru tilapia sunt date,
împreună cu alegerile făcute în acest studio de caz 5i ni5te parametrii de calitate a apei pentru nitrificare 5i
denitrificare (vezi de asemenea sec4iunea Sisteme de tratament) .

Pe5te Valoare k Nitrificare Denitrificare

Parametrii de calitate apă
Gamă Op0iune Gamă Op0iune

Temperatură (°C) 24*28 27 27 27

pH (*) 5.5*7.5 7 7 7
3
NH3*N (g/m ) 0.01*0.1 0.01
3
TAN (g/m ) 1.5 1*2 1.4
3
NO2*N (g/m ) 0.05*1 1
3
NO3*N (g/m ) 100*200 165 1*2 1 10
3
O2 (g/m ) 4*6 4.5 1*1.2 1.2 4.5
3
CO2 (g/m ) 15*20 15 1*1.2 1.2
3
COD dizovat (g/m ) 100*300 200 1*2 1
Solide în suspensie
3
(g/m ) 25

Tabel 49: Limitele calită0ii apei $i valorile k pentru corectarea varia0iei zilnice în produc0ia de reziduuri

Cum s* a arătat în sec4iunea Produc ia reziduală că produc4ia reziduală (P) este cel mai convenabil
exprimată per kg de hrană, rezultă că ritmurile fluxului sunt de asemenea exprimate per kg de hrană.
Fluxurile care trec prin diferite compartimente ale sistemului de acvacultură, în func4ie de configura4ie (sistem
flow through, refolosire, RAS), sunt ptrezentate în Tabel 8. Se poate vedea că un sistem tip flow through are
nevoie de cantită4i mari de apă, pentru că fluxul de schimbare al sistemului egalează fluxul prin bayinele
piscicole. Prin adăugarea sistemelor de tratament, fluxul de schimbare poate fi redus, cu pre4ul adăugării de
fluxuri prin sistemele de tratament. Pentru unele tratamente, care sunt aplicate în influxul din bazinul piscicol
(oxigenare) sau în însu5i bazinul piscicol (aerare), nu sunt necesare fluxuri suplimatare. Oxigenarea 5i
aerarea reduc de fapt fluxul prin bazinele piscicole, 5i de aceea 5i în fluxul de schimbare din sistem.
Sistemele cu reduceri în fluxul de schimbare a apei din sistem cu până la 15%, în sistemele tip flow through
se cheamă sisteme de refolosire; cu reduceri mai substan4iale vorbim deja de sisteme de recirculare (RAS).
Se poate observa că acolo unde un RAS conven4ional reduce fluxul schimbării de apă din sistem cu 1%, un

89/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Olanda

sistem tip flow through ce integrează un USB*MDR oferă o reducere suplimentară de 0.15%.

Flow through Refolosire Conven4ional USB*MDR

Schimbul în bazinele piscicole
TAN 32 32 61 74
O2 204 59 59 59
CO2 94 37 70 74
Solide în suspensie ? ? ? ?

Alegere (maximul celor de mai sus) 204 59 70 74

Schimbul în sistem
Schimbul în bazinul piscicol 204 59
NO3*N 0.187 0.029

Înlăturarea fluxului de solide în

suspensie
Schimbul în bazinul piscicol n/a n/a 70 74

Nitrificarea fluxului
Schimbul în bazinul piscicol n/a n/a 70 74

Denitrificarea fluxului
NO3*N n/a n/a n/a 0.210

n/a = nu este aplicabil

3
Tabel 50: Fluxurile de apă prin compartimentele sistemului în m /kg feed.

Chenar 3. Calcularea ritmurilor fluxului într* un RAS cu un USB*MDR.

Schimbul în bazinul piscicol
Pentru TAN, în sistem flow through 5i utilizarea sistemelor ∆C = Climit (presupunând ca nu există TAN în influent) 5i
3
de aceea Fluxul = abs[1.5 * 35 / 1.5] = 35 m /kg hrană. În RAS fluxul prin bazinele de pe5te pentru TAN este
3 3
acela5i cu fluxul necesar prin filtrul de nitrificare (chenar 7), 61 m /kg hrană pentru RAS conven4ional 5i 75 m /kg
hrană pentru RAS cu USB*MDR.
3 3
Pentru O2 , P = *512 gO2/kg hrană 5i ∆C = *10.5 g/m (chenar 4), a5a că Flux = abs[1.2 * *512 /*10.5] ≈ 59 m /kg
hrană.
3
Pentru CO2 , P = 633 gCO2/kg hrană (RQpe5te = 0.9) 5i ∆C = 10.3 g/m (chenar 5), a5a că Flux = abs[1.2 * 633 /
3
10.3] = 74 m /kg hrană.
Schimbul în sistem
Pentru NO3*N, P rămas după denitrificarea spontană 5i prin USB*MDR = 4.8 gN/kg hrană (= 1.7kg N/349 kg hrană)
3 3
5i ∆C = 165 – 0 = 165 g/m , a5a că Flux = abs[1 * 4.8 / 165] = 0.029 m /kg hrană
Denitrificare fluxului
Pentru NO3*N, P rămas după denitrificarea spontană = (15,800/349) * 0.85 = 38.5gN/kg hrană (chenar 10) din care
3 3
85% este denitrificat 5i ∆C = 10 – 165 = *155 g/m , a5a că Flux = abs[1 * (38.5 * 0.85) /*155] ≈ 0.210 m /kg hrană.

Sisteme de tratare
În sec4iunea Ritmurile fluxului s*a arătat că adăugarea de sisteme de tratare poate reduce fluxul de
schimbare al apei din sistem. Alegerea tratamentului care să fie adăugat este bazată pe primul componet
rezidual limitator. De exemplu, se poate vedea în Tabelul 8 că prin adăugarea oxigenării unui sistem flow
3
through, fluxul de schimbare necesar în sistem este redus de la 203 la 94 m /kg hrană, adică primul reziduu
limitator este oxigenul (*secare). Primul reziduu limitator supă acesta CO2, 5i a5a mai departe. În această
sec4iune, sistemele de tratament vor fi discutate în ordinea următorului reziduu limitator. Pentru cele mai
multe sisteme de tratare, numai bazele vor fi acoperite. Denitrificarea, în special cu utilizarea unui USB*
MDR, va fi discutată mai extensiv. Două sisteme de tratare care nu reduc de fapt schimbul de apă din
sistem, dar cresc sustenabilitatea sistemului de fermă, schimbul de căldură al ventila4iei 5i tratarea
sedimentelor vor fi men4ionate pe scurt.

90/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Olanda

Oxigenarea
Oxigenul poate fi adăugat apei din cultură prin aerare, aducând apa în contact cu aerul 5i prin oxigenare,
aducând apa în contact cu gazul de oxygen îmbogă4it (oxygen tehnic). Prin aerare, con4inutul de oxigen
poate fi crescut numai până la saturare. Prin oxigenare, apa din influx poate fi suprasaturată.Aceasta nu
înseamnă că apa din din bazinul piscicol este suprasaturată, în sistemele de apă complet mixte, apa din
bazine egalează concentra4ia din revărsare (vezi sec4iunea Ritmurile fluxului). În studiul de caz, apa este
oxigenată la intrarea în bazinele, în oxigenatori tip low head, cu un raport gaz* lichid (G/L ratio) de 0.05.
Parametrii de control
Suprafa4ă de contact, timp de contact, raportul gaz* lichid.
Chenar 4. Oxigenarea

Cu oxigenatorii tip low head, concentra4ia de O2 din bazinul de pe5te, afluentul bazinului este adus la 200% saturare
3 3 3
= 15 g/m . Cu concentra4ia de O2 limitatoare (= concentrarea revărsării) a pe5telui de 4.5 g/m , ∆C = *10.5 g/m .
Notă Din folosirea oxigenului tehnic în practică, se presupune că toate nevoile de O2, ale pe5tilor 5i bacteriilor, sunt
asigurate prin oxigenare 5i oxigenul tehnic este aplicat cu o eficientă de 80% (adică oxigen utilizat = 1.25 * O2 nevoi)

Înlăturarea dioxidului de carbon

Înlăturarea dioxidului de carbon este făcută prin de*gazare sau deposedare. Deposedarea se poate face prin
aerare sau prin pomparea apei peste un filtru de scurgere (turn*trickling). În acest studiu de caz, aerarea cu
bule este utilizată, în bazinele piscicole 5i în flitrele de nitrificare cu pat în mi5care.
Parametrii de control
Suprafa4ă de contact, timp de contact, raportul gaz* lichid.
Chenar 5. Deposedarea de CO2
3
Aerarea în bazinele piscicole cre5te efectiv ∆C = Climit – Cin for CO2 , sau ca 5i Climit is fixed (15 g/m ), descre5te Cin
efectiv. Cu o eficien4ă a deposedării SE efectiv ∆C = ∆C / (1 – SE). În RAS nu cunoa5tem Cin real, dar din produc4ia
3
de CO2 a pe5telui (chenar 3) 5i faptul că în practică un flux de 70 m /kg hrană este suficient într* un RAS
3 3
conven4ional ca să putem calcula o eficien4ă a deposedării de 0.4 5i un efectiv Cin = 4.2 g/m (∆C = 10.8 g/m ). Într*
un RAS cu USB*MDR mai mult CO2 este produs în filtrele biologice 5i în Cin efectiv al bazinelor piscicole va fi Cin =
3 3
4.7 g/m (∆C = 10.3 g/m ).

Înlăturarea solidelor în suspensie

Înlăturarea solidelor în suspensie din apa din acvacultură este făcută prin metode gravita4ionale
(sedimentare, plutire, hidrociclon) sau filtrare (filtre pe curs, fitre microecran). Pentru toate tipurile, distribu4ia
dimensiunilor de particule reziduale va dicta designul, indirect prin distribu4ia greută4ii particulelor pentru
metodele gravita4ionale 5i direct prin metodele de filtrare. În acest studiu de caz, un fitru microecran tip drum
(plasă 80 Ym) este folosit.
Parametrii de control
Distribu4ia dimensiunii particulelor.
Chenar 6. Filtru tip drum

Pentru designul fitrului tip drum, un tip specific poate fi ales (http://www.hydrotech.se/en/solutions/drumfilters) bazat
3
pe matricea Flux (L/s), Temperatură (°C), încărcarea de substan4e solide suspendate probabilă (g/m ) 5i
dimensiunea plasei* (um).

Nitrificarea
Înlăturarea TAN din apa de cultură din sistemele de acvacultură este în general făcută prin nitrificare.
Nitrificarea este oxidarea biologică, prin bacterii, a amoniacului (NH3) în nitrat (NO3). Acastă reac4ie se
petrece în doi pa5i, pein diferite grupuri de bacterii, cu nitritul (NO2) ca intermediar. Ecua4ia reac4iei totale
este

1g NH3*N + 4.25g O2 + 5.88g NaHCO3 0.26g COD + 0.98g NO3*N + 2.72g CO2 (3)

91/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Olanda

Din această reac4ie se poate observa că procesul consumă oxygen 5i alcalinitate 5i produce, în afară de
NO3, biomasă de bacterii 5i CO2. Pentru fiecare g de TAN 4.25 g de O2 5i aproximativ 1echivalent de
alcalinitate este necesar, iar aproximativ 0.26 g COD este produs. În sistemele de acvacultură, bacteriile de
nitrificare sunt în general crescute pe un mediu din plastic, a4a* numitele biofilme. Rata de reac4ie este de
2
aceea exprimată per suprafa4ă de mediu din plastic, în g/m /d. Din moment ce substraturile reac4iei, TAN 5i
O2, trebuie să se propage în biofilm, rata reac4iei este dependentă de concentra4ia substratului limitative.
Datorită cineticii propagării, această depen4ă ia forma unei reac4ii ½ * order reaction; rata depinde de
concentra4ie la o putere de ½ (sau √[Concentra4ie]).
2
Rate de nitrificare r (g/m /d) = a * √[TAN] + b (4)
Valorile lui a 5i b depind de tipul de
reactor de nitrificare folosit. Pentru
0.9
fitrul pat în mi5care folosit în acest
studiu de caz a = 0.65 5i b = *0.1.
Nitrification rate r (g/m2 /d)
0.8 O2 = 7.5 mg/L
Raportul concentra5iilor de O2 5i 0.7
TAN la care unul sau celălalt devine O2 = 5 mg/L
0.6
substratul limitator al ratei este 3.6.
Aceste rela4ii sunt prezentate în 0.5
O2 = 3 mg/L
Figura 27, unde se poate vedea că 0.4
la concentra4ii scăzute de TAN, rata
0.3 Actual O2
de reac4ie este dependentă de acea
concentra4ie de TAN, darn u 5i la 0.2
concentra4ii mai înalte. Concentra4ia 0.1
Average
nitrification
de TAN de unde are loc tranzi4ia, ca rate
5i tara maximă de nitrificare, sunt 0.0
dependente de concentra4ia de O2. 0 1 2 3 4
Notă Unde Climit pentru TAN este TAN (mg/L)
aproape de [O2]/3.6 , concentra4ia
medie de TAN va fi mai scăzută Figure 26: Nitrification rate (g TAN/m2/d) as affected by the concentrations of
decît [O2]/3.6 pe parcursul unei TAN and O2. The average nitrification rate in the 100 MT tilapia farm in this
păr4i din zi, iar rata medie de case study is also shown.
nitrificare va fi de asemenea mai
scăzută. Se poate corecta prin
considerarea [TAN]mediu = Climit / k (pentru k vezi ecua4ia 2 din sec4iunea Ritmurile fluxului). Fluxul
necesar prin filtrul de nitrificare este:
3
Flux (m /timp) = P / ∆C (5)
Parametrii de control pentru proiectarea reactorului de nitrificare sunt deci concentra4iile medii deTAN 5i O2.
Acestea vor determina rata de nitrificare reală 5i de aceea suprafa4a totală necesară pentru nitrificare 5i
2 3
fluxul necesar prin reactorul de nitrificare. Cu suprafa4a specifică a materialului de biofiltru (m /m ), volumul
necesar al acestuia poate fi calculat.
Parametrii de control
Concentra4iile de TAN 5i O2 în reactorul de nitrificare.

92/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Olanda

Chenar 7. Fitru de nitrificare tip pat în mi5care.

3 3
Cu Climit pentru TAN = 1.5 g/m 5i [O2 ] = 4.5 g/m , [O2] / [TAN] este aproape de 3.6 5i de aceea media [TAN] în
3
reactorul de nitrificare este [TAN]medie = 1.5 / 1.4 ≈ 1.1 g/m 5i rata de nitrificare r = 0.65 * √[1.1] – 0.1 ≈ 0.58
2
gN/m /d.
2 3
Filtrul tip pat în mi5care este umplut cu biorings cu o suprafa4ă specifică de 800 m /m , deci cu cantitatea de N care
trebuie oxidat la o încărcare maximă a hranei de 12.6 kgN (pentru RAS conventional, vezi chenar 9), 12,600 / 0.58
3
/ 800 = 28 m din biorings sunt necesare. Filtrul tip pat în mi5care este umplut cu un factor de umplere de 0.4, a5a
3
ca volumul total va fi 27 / 0.4 = 71 m . Se presupune mai departe că 95% din volumul total este apă, a5a că volumul
3
apei de nitrificare este 0.95 * 75 = 67 m .
3 3
Fluxul necesar prin filtrul pat în milcare este Flux = 12,600 / 0.59 ≈ 21,360 m /d or 21,360 / 349 = 61 m /kg hrană.
Notă: ∆C 5i fluxul au fost determinate simultan prin repetare.
3
Pentru RAS cu USB*MDR, mai mult N a fost oxidat (15.8 kgN/d, chenar 10) 5i de aceea 34 m biorings sunt
3 3 3
necesare (85 m volumtotal, 81 m volum apă) 5i fluxul necesar prin filtrul tip pat în mi5care va deveni 74 m /kg
hrană.

Denitrificarea
Înlăturarea nitratului (NO3) din apa de cultură poate fi făcută prin denitrificare. Denitrificarea este reducerea
biologică , prin bacterii, de NO3 la gaz N2. Denitrificarea este făcută prin bacterii hetrotrofice aerobe
facultative. Reac4ia de denitrificare are un număr de pa5i, cu NO2, NO 5i N2O ca intermediari. Ecua4ia reac4iei
totale este

1g NO3*N + 4.4g COD 1.54g COD + 1g N2 + 0.085g NH4*N + 5.49g NaHCO3 + 0.88g CO2 (6)

Din această reac4ie se poate observa că procesul consumă

COD 5i produce, în afară de N2, alcalinitate 5i biomasă de
stirrer
bacterii. Fiecare g de NO3*N poate oxida 2.86 g de COD în
timp ce 0.91 echivalent de alcalinitate 5i 1.54 g COD sunt
produse (0.35 g COD/g COD). Necesarul total de COD este
de aceea 2.86 / (1 – 0.35) = 4.4 g COD / g N. Totu5i dacă
este mai pu4in COD disponibil, rata de reac4ia va fi mai
scăzută. (Figura 29). Notă Chiar 5i atunci când nu este COD water out
disponibil, va mai fi o mică înlăturare endogenă (‘starvation’)
de NO3*N. COD utilizat de către bacteriile de denitrificare
poate fi de origine internă (fecale 5i hrană neconsumată) sau
sludge out
externă (ex. metanol).
Bacteriile de denitrificare pot fi crescute pe mediu din plastic,
a5a* numitele biofilme sau în cre5tere suspendată ca 5i supă
bacteriană (mâl). În acest caz, reactor cu un pat de
sedimentare cu flux ascendent agitat* Upflow Sludge Bed
(USB) reactor* este folosit. Reactorul este agitate pentru a water in
facilita ie5irea gazului azot din patul de sedimentare. COD
intern, numit 5i îngră5ământ natural, este folosit, de aici
numele de USB*Manure Denitrifying Reactor (USB/
MDR)(Figura 28). Figure 27: Pat de sedimentare cu flux
ascendent –Reactor de denitrificare
Folumul necesar de sedimente pentru reactorul de denitrificare Manure Denitrifying Reactor (USB MDR).
este determinat de capacitatea specifică a sedimentelor NO3*
3
N de înlăturare (gN/m /d). Această capacitate specifică de
înlăturare depinde de raportul COD/NO3*N al afluentului (Figura 30) de cantitatea de bacterii prezente, 5i de
3
densitatea sedimentelor (gVSS/m ), care la rândul ei este dependentă de viteza fluxului (m/h)(Figura 29).
Volumul total al reactorului este determinat de raportul volumului sedimentelor/ volum total. Diametrul 5i
înăl4imea reactorului pot fi calculate din volumul total 5i din viteza fluxului.

93/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Olanda

30
Sludge removal rate (gN/kg VSS/d)

50

Sludge density (g VSS/m3)

25
40
20
30
15

20 10
y = -22.6 x + 26.8
10 5 R² = 0.662

0
0
0 0.2 0.4 0.6 0.8
0 1 2 3 4 5 6 7

COD / NO3 -N ratio Upflow rate (m/h)

Figura 29: Rata de înlăturare a sedimentelor Figura 28: Densitatea sedimentelor influen0ată de rata
influen0ată de COD/NO3 N raport afluent apă. Cu fluxului ascendent în USB MDR.
resipa de COD intr o fermă de tilapia intensivă, rata
maximă este de 45 gN/kgVSS. Rata de înlăturare
endogenă este de 16 gN/kgVSS. Pt.simplificare, se
presupune că rata de înlăturare a sedimentelor scade
linear cu scăderea în raportul COD/N ratio.

Parametrii de control
COD/NO3*raport N în reziduurile afluente.
Chenar 8. Pat de sedimentare cu flux ascendent*Upflow Sludge Bed – Reactor de denitrificare a îngră5ămintelor
naturale* Manure Denitrifying Reactor (USB*MDR).

Raportul COD/NO3*N în reziduurile afluente ale USB*MDR este 5.1 (chenar 10), care este peste 4.4 (ecua4ia 6),
a5a că rata de înlăturare a sedimentelor este maximă la 45 gN/kg VSS/d (Figura 9).
În acest studiu de caz, am ales o rată a fluxului ascendent de 0.38 m/h, a5a că densitatea sedimentelor este *22.6 *
3
0.38 + 26.8 = 18 kg VSS/m (Figura 10), iar rata specifică de înlăturare a sedimentelor este 0.045 * 18 ≈ 0.82 kg
3
N/m /d.
3
Cu 11.3 kg NO3*N disponibil după denitrificarea spontană, 11.3 / 0.82 = 13.9m din sedimente este necesară.
Volumul total al USB*MDR este 2 * 13.9. = 27.7.m3, ceea ce aduce timpul de sta4ionare hidraulic la HRT = 27.7 /
(349/24 * 0.210) = 9h. Timpul de sta4ionare al sedimentelor poate fi calculat din cantitatea de sedimente prezentă
3 3
(13.9m * 18kg VSS/m = 250kg) 5i din cantitatea zilnică de sedimente produsă(14.9/1.42=10.5kg, box 10), as SRT
= 250 / 10.5 = 24d.
Diametrul USB*MDR poate fi calculat din sec4iunea transversală, care la rândul ei poate fi calculată din fluxul prin
USB*MDR (chenar 3) 5i din rata fluxului ascendent. Pentru flexibilitate, alegem să instalăm USB*MDR ca 3 unită4i,
2
fiecare cu un diametru de 2*√[(349/24 * 0.210/3) / π] = 1.8m. Înăl4imea USB*MDR devine atunci (27.7/3)/[(1.8/2) *
π] ≈ 3.4m.

Ventila ia schimbului de căldură

O fermă intensivă de tilapia trebuie ventilată pentru a păstra concentra4ia de CO2 din aer în limite
acceptabile. Pierderea de căldură prin ventilare poate fi substan4ială, 40 kW în RAS conventional, în acest
3
studiu de caz, 44,000 m gaz/an. Aplicarea schimbului de căldură asupra ventilării aerului ar economisi ca.
3
11 kW (12,000 m gaz/an) 5i în acela5i timp ar reduce cantitatea de apă evaporată de la 2.7 la 0.5 L/kg
hrană.

Tratarea sedimentelor
Pentru a preveni deversarea masivă de reziduuri solide diluate (fluxul de spălare al filtrului drum con4ine mai

94/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Olanda

pu4in de 0.1% materie uscată) 5i pentru a reduce costurile de eliminare pentu sedimente, îngro5area
sedimentelor poate fi aplicată. Aceasta poate fi făcută cu metode de eliminare a solidelor cum am descries
mai sus, sdimentare (bazin de digestie), plutire 5i filtrare microecran. O altă metodă de filtrare este utilizarea
de Geotubes, saci textili 4esu4i foarte rezisten5i din polipropilenă folosi4i adeseori pentru controlul 5i uscarea
sedimentelor.
În acest studiu de caz, sedimentele din spălarea prin filtrul drum din RAS conven4ional sunt îngro5ate prin
plutire, oferind un con4inut de materie uscată sedimentară finală de 2%. Sedimentele USB*MDR din USB*
MDR RAS sunt îngro5ate prin utilizarea Geotubes 5i a polimerilor, un con4inut de materie uscată
sedimentară finală de 9%.

9.2.3. Evaluarea rezultatelor unui RAS conven ional în compara ie cu un RAS cu modul MDR
Rezultatele RAS conven ional
Fluxurile 5i soarta componen4ilor reziduali la încărcarea maximă de hrană într* un RAS conven4ional sunt
prezentate în Figura 30. Din calitatea apei observată în practică într* un RAS conven4ional în
ZonAquaculture, se poate deduce că 98% din N dizolvat este oxidat, 5i 50% din COD dizolavat. Mai departe
o denitrificare spontană de 10% din N oxidat este presupusă.

Figura 30: Diagrama fluxului de N, P $i COD în RAS conven0ional.

95/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Olanda

Chenar 9. Calucularea lui N 5i a fluxurilor de COD în RAS conven4ional.

2.1kg Nfecale este înlăturat de către filtrul drum cu o eficien4ă de 0.65, oferind 1.38kg Nsolid 5i 0.74kg N (re)dizolvat.
Împreună cu Nexcre4ie 12.3kg există 13.1kg Ndizovat, care se presupune că este în întregime oxidat. Nitrificarea are
un CODproductivitate de 0.26g COD/g N, din care din nou 65% este este captat de către filtrul drum, adăugând
0.65*12.6*0.26*0.077 = 0.16kg N la Nsolid. Restul de 1.0kg adăugat la Nsolid provine din productivitatea (cre4terea
biomasei) denitrificării spontane 5i din oxidarea COD (vezi mai jos). Din Noxidat, 10% (1.3kg) este denitrificat
3
spontan, lăsând 10.7kg NO3*N rămas. Pentru a păstra o concentra4ie de NO3*N în sistem de 165 g/m , schimbul de
3
apă din sistem ar trebui să fie 10,700/165 = 65 m /d, or 65,000/349 ≈ 186 L/kg hrană.

Cele 62kg CODfecale sunt înlăturate de către filtrul drum cu o eficien4ă de 0.65, rezultând 41kg CODsolid 5i 22kg
COD (re*) dizovat. Împreună cu 43kg CODrest sunt 72kg CODdiszolvat, din care 50% (36kg) este oxidat. Bacteriile
heterotrofice au o CODproductivitate de 0.30g COD/g COD, din care din nou 65% este capturat de către fitrul drum,
adăugând 0.65*36*0.30/(1*0.30) = 10kg COD înapoi la CODsolid. O cantitate suplimentară de 3kg CODsolid provine
din productivitatea nitrificării (vezi mai sus) 5i din denitrificarea spontană, rezultând o deversare reziduală totală de
3 3
COD solid de 54kg. Cu un con4inut de COD al depunerilor de 21.3kg/m (20kg/m matrie uscată, cenu5ă
3
25%),aceasta va rezulta ăntr* un flux al depunerilor de 54/21.3 = 2.5 m /d, sau 2,500/349 ≈ 7.3 L/kg hrană.
3
Bazat pe schimbul total de apă din sistem de 65 m /d, concentra4ia de CODdizolvat din sistem va fi de 12,000/65 ≈
3
177 g/m .

Rezultatele unui RAS cu un USB/MDR

Fluxurile 5i soarta componen4ilor reziduali la încărcarea maximă de hrană într* un RAS cu un USB*MDR
asunt prezentate în Figure 31. Din calitatea apei observată în practică într* un RAS cu denitrificare din
ZonAquaculture se poate trage concluzia că 56% din COD dizolvat este oxidat. Mai departe, o denitrificare
spontană de 15% din N oxidat este presupusă, pe când din NO3*N rămas, 85% este denitrificat. Schimbul
de apă din sistem ar putea fi redus în continuare, dar nu mai există NO3 5i COD disponibile. Totu5i,
acumularea tuturor substan4elor cunoscute 5i necunoscute cre5te exponen4ial cînd se scade suplimentar
schimbul de apă.

96/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Olanda

Figure 31: Diagrama fluxului de N, P $i COD în RAS cu USB MDR

97/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Olanda

Chenar 10. Efectul denitrificării asupra fluxurilor de N, P and COD în RAS cu USB*MDR.

În RAS cu un USB*MDR, cu 2.7kg mai mult N este re*dizolvat în USB*MDR (vezi mai jos), aducând Ndizolvat total
la 15.8kg care se presupune să fie în întregime oxidat. După denitrificarea spontană (15%, 2.4kg), 5i luând în
considerare tot N biomasa de bacterii (2.1kg), NO3*N (11.4kg)ramas se presupune a fi 85% denitrificat, lăsând
3
1.7kg NO3*N rămas. Pentru a păstra concentra4ia de NO3*N în sistem de 165 g/m , schimbul de apă din sistem ar
3
trebui să fie de 1,700/165 = 10 m /d, sau 10,000/349 = 30 L/kg hrană. Notă: procentul de 85% a fost de fapt ales
pentru a men4ine un schimb al apei în sistem de aproximativ 30 L/kg hrană, a5a cum s* a observat în practică.

În RAS cu un USB*MDR este de asemenea disponibil mai mult CODsolid (58kg). Raportul COD/NO3*N în apa
afluentă din USB*MDR este de 58/11.4 = 5.1 gCOD/gN. Notă Se poate observa că CODsolid în reziduurile afluente
ale USB*MDR consistă în 70% (41kg/58kg) de reziduuri ,,proaspete” (fecale) 5i pentru 30% din reziduurile
,,reciclate” (biomasă bacteriană).
Cele 9.7kg NO3*N denitrificat, ,,oxidează” 28kg COD (9.7 * 2.86), producând [2.86/(1*0.35)*2.86] * 9.7 = 14.9kg
CODproductivitate, din care din nou 65% (ca. 10kg) este captat de către filtrul drum. Împreună cu CODsolid rămas
de 15kg, rezultă o deversare de 25kg de reziduu solid total COD . Într* un sistem Geotube, aprox. 95% din acesta
3 3
este captat. Cu un con4inut de COD al sedimentelor de 95.9kg/m (90kg/m materie uscată, con4inut de cenusă
3
25%), rezultă un flux al sedimentelor de (25*0.95)/95.9 = 0.25 m /d, or 250/349 ≈ 0.7 L/kg hrană.
Din calitatea apei observată în practică într* un RAS cu denitrificare din ZonAquaculture RAS, o concentra4ie de
3 3
COD de circa 200g/m 5i o concentra4ie de fosfat P de circa. 35g/m , se poate trage concluzia că 56% din
CODdizolvat eate oxidat, dar de asemenea că trebuie să existe o scufundare de fosfor în sistem pentru că
Pproductivitatea cerută pentru a men4ine o astfel de concentra4ie (P USB sludge = 0.21 gP/gCOD) ne se vede în
practică.

98/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Olanda

9.2.4. Parametrii de sustenabilitate

Parametrii de sustenabilitate, utilizarea resurselor per kg recoltat, utilizarea nutrien4ilor ca % din date de
intrare, deversarea reziduală per kg recoltat pentru RAS conven4ional 5i RAS cu USB*MDR sunt prezentate
în Tabel 51. Se poate observa că RAS cu USB*MDR are un necesar mult mai scăzut de căldură, aop 5i
bicarbonat. De5i RAS cu USB*MDR are necesită4i mai ridicate de electricitate, oxygen, muncă (5i investi4ii),
costurile de produc4ie reale per kg recoltat sunt cu 10% mai scăzute decît cele pentru RAS conven4ional.
Apa deversată este redusă prin integrarea unui USB*MDR cu 81% pentru N, cu 59 % pentru COD, cu 61%
pentru TOD, cu 30% pentru CO2 5i cu 58% pentru TDS.

Conven-ional USB MDR Conven-ional USB MDR

Utilizarea resurselor Deversare reziduuri

Puiet(#/kg) 1.2 1.2 Azot

Hrană (kg/kg) 1.22 1.22 Solid (g/kg) 8.5 2.6
Electricitate (kWh/kg) 1.8 2.2 Dizolvat (g/kg) 37.4 5.9
Încălzire (kWh/kg) 10.0 0.0 Fosfor
Apă (L/kg) 238 38 Solid (g/kg) 4.5 7.2
Oxigen (kg/kg) 1.18 1.26 Dizolvat (g/kg) 3.8 1.3
a
Bicarbonat (g/kg) 252 107 COD
Muncă (h/MT) 12.5 13.1 Solid (g/kg) 189 84
Dizolvat (g/kg) 40 9
Utilizarea nutrien ilor TOD
Solid (g/kg) 227 95
Azot (% din intrare) 32 32 Dizolvat (g/kg) 48 11
Fosfor (% din intrare) 43 43 CO2 (kg/kg incl gas) 1.58 1.10
COD (% din intrare) 32 32 TDS (g/kg) 62 28
TOD (% din intrare) 32 32 Conductivitate (uS/cm) 1060 2000
a) În practică, nevoia de bicarbonat (alcalinitate) este practic nulă când denitrificarea este aplicată.

Tabel 51: Parametrii de sustenabilitate, utilizarea resurselor per kg recoltat, utilizarea nutrien0ilor ca % din date de
intrare, deversarea reziduală per kg recoltat.

99/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Olanda

9.3. Modul –Sistem de filtrare pe bază de perifiton Periphyton Turf Scrubber (PTS)

9.3.1. Descriere generală a studiului de caz

Un sistem de filtrare pe bază de perifiton (PTS) ansamblu heterogen dezvoltat natural de microorganisme
ata5ate, incluzând microalge 5i bacterii care colonizează o suprafa4ă scufundată într* un mediu fototrofic.
Microorganismele ata5ate au o rată relativ ridicată de cre5tere 5i se regenerează repede după perturbare.
Un număr de diatomee bentonice (centrice, penate, unicelulare 5i filamentoase), cyanobacterii occoide 5i
filamentoase 5i alge verzi bentonice filamentoase domină în vegeta4ia de alge. Popula4ii varietate de bacterii,
protozoare 5i metazoare (ex. Nematode, mici anelide 5i microcrustacee) sunt de asemenea asociate cu
vegeta4ia de alge.
Perifitonul este o excelentă sursă de hrană pentru multe specii de pe5ti în apa naturală. Cu cât sunt mai
mul4i nutrien4i disponibili în mediul de cultură, cu atât mai înaltă este calitatea perifitonului. În timp ce cre5te,
perifitonul captează materie în particule 5i dizolvată, organică 5i anorganică 5i men4ine astfel calitatea apei
favorabilă pentru organisme acvatice. Datorită aerării constante, indusă de ac4iune a valurilor asupra PTS,
biofilmul de perifiton se dezvoltă într* un mediu bogat în oxigen, intensificând nitrificarea. Pe scurt, beneficiile
unui PFT includ produc4ia de perifiton ca 5i hrană adi4ională 5i îmbunătă4irea calită4ii apei.
Folosirea unui PTS într* un sistem de acvacultură cu recirculare (RAS) este inovativ. În acest proiect,
criteriile de design pentru un PTS în RAS au fost explorate. Tehnologia PTS pentru purificarea apei în RAS
nu este viabilă commercial pentru că este necesară o arie de interior iluminată, din care vegeta4ia de alge
trebuie recoltată regulat, făcând electricitatea 5i for4a de muncă foarte costisitoare. Cu toate acestea, există
indicii conform cărora vegeta4ia de alge reduc bacteriile coliforme în apa reziduală ter4iară 5i astfel poate
ajuta la men4inerea unei calită4i microbiene favorabile a apei în bazinele de cultură RAS. Cea din urmă poate
fi atinsă prin integrarea unui mic PTS în RAS pentru a preveni dezvoltarea excesivă a bacteriilor, în timp ce
se bazează pe înlăturarea solidelor 5i unită4i de biofiltrare pentru a men4ine o calitate a apei favorabilă. De
aceea, parametrii de design dezvolta4i pentru un RAS intensiv va permite integrarea tehnologiei PTS ca o
mică unitate în RAS sau ca o unitate mare în sisteme de exterior.

9.3.2. Principiile modulului

Patru sisteme de acvacultură cu recirculare (RAS) identice, la scară de laborator, au fost folosite în
experimente. Fiecare sistem a constat în un bazin de pe5te de 70 l, un colector de apă de 70 l con4inând o
pompă submersibilă (tip Eheim 1250219, 28W, 230V/50Hz, capacitate maximă 20 l/m, alimentând filtrul de
scurgere cu un flux de apă de 6 l/m) 5i un încălzitor electric (tip Heizer 300, 300W, 230V, men4inând
temperature apei la 25 ± 2 °C) 5i un bazin de 40 l PTS. Bazinul de pe5te a fost plasat astfel încât vibra4iile de
la PTS (datorită stropirii cu apă din galeata care basculează din PTS) să nu ajungă la bazinele piscicole.
Aerul era furnizat fiecărui sistem prin pietre de aer. Un filtru mic de scurgere a fost adăugat fiecărui sistem
*
pentru a evita vîrfuri în concentra4iile de NO2 . Fiecare sistem a avut un volum total de 185 l.
2
Pentru toate sistemele, bazinul PTS a avut o arie a suprafe4ei de 1.96 m 5i o adâncime a apei de
aproximativ 1 cm. Fiecare bazin PTS era dotat cu o plasă ecran de 3mm din o4el inoxidabil care sus4inea
cre5terea perifitonului 5i cu o găleată basculantă de plastic care se umplea 5i se golea de 4 ori pe minut
pentru a crea valuri peste ecrane (6 l/min).
Apa de evacuare din bazinul piscicol curgea în bazinul PTS 5i apoi în bazinul colector unde apa era încălzită
5i pompată în filtrul de scurgere înainte de a curge înapoi în bazinul piscicol.
Tilapia de Nil (Oreochromis niloticus) au fost introdu5i în fiecare sistem la o densitate fluctuând între 2 până
*0.8 *1
la 5 kg per sistem, iar pe5tii au fost hrăni4i 8 – 11 g kg d cu 43*47 % dietă cu proteină comercială.
Popula4ia a fost introdusă la o greutate medie individuală de 30*70 g.

9.3.3. Factori de succes 'i constrângeri

Studiile despre HSL 5i raportul C/N au fost effectuate la o intensitate scăzută a luminii . Experimentul care
compara intensitatea ridicată si scazută a luminii a arătat că lumina afectează puternic calitatea apei din
sistem, dar afectează mai pu4in cantitatea de perifiton produsă.
În hele5tee, unde perifitonul cre5te pe stâlpi sau pe fundul apei pu4in adânci, sedimentele nu vor fi captate 5i
cea mai mare parte a lor se va scufunda pe fund. Mai pu4in oxigen este disponibil pe fundul hele5teului decât
în PTS 5i acumularea excesivă de materie organică va face rapid fundul anoxic. Prin cre5terea raportului
C/N de la 10 la 20, mineralizarea materiei organice înaintează mai rapid 5i mai pu4ină materie organică de
acumulează pe fund. Prin urmare operarea sistemelor cu perifiton la un raport ridicat C:N poate fi
recomandată.
Per kg de hrană (91 % materie uscată) 70 g AFDM perifiton a fost recoltat la o intensitate scăzută a luminii,

100/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Olanda

158 g AFDM la o intensitate ridicată a luminii. 52% din DM din perifitonul colectat a fost proteină indicând că
perifitonul produs este o hrană pentru pe5te de bună calitate. Un raport de conversie a hranei de 1.34 pentru
perifiton AFDM poate fi ob4inut 5i, 4inând seama de productivitatea perifitonului, într* un hele5teu de 1 ha cu
o arie de substrat pentru dezvoltarea perifitonului egală cu suprafa4a hele5teului, o produc4ie de tilapia de
*1 *1 *2 *1
5000 kg ha yr poate fi atinsă (presupunând o productivitatea a perifitonului de 2.5 g m d 5i o utilizare de
75%).
În toate experimentele, combina4ia dintre PTS 5i filtrul de scurgere a fost suficientă pentru a men4ine o
calitate a apei favorabilă produc4iei de tilapia de Nil. Nitrificare în filtrul de scurgere 5i în PTS au contribuit
considerabil la nitrificarea din sistem 5i în toate cazurile schimbul de apă a fost necesar pentru a păstra
*1
concentra4ia de NO3*N sub 150 mg l . Din intrarea de N prin hrănire, totu5i 20*30% era eliberat cu schimbul
de apă.
O cantită4i mici din P 5i N de intrare au fost recuperate prin perifitonul recoltat; 3% în experimentul cu raportul
C/N, 9% în studiul HSL 5i 5.6 – 9.0% în studiul cu intensitatea luminii. Pentru fosfor, cantită4ile recuperate au
fost de 1.6% în studiul cu raportul C/N ratio, 12% în studiul HSL 5i 3.2 – 4.9% în studiul cu intensitatea
luminii. Aparent, produc4ia de perifiton a fost foarte diferită în cele trei studii de caz, chiar 5i la aceea5i
intensitate a luminii. În special în studiul raportului C/N produc4ia de perifiton a scăzut pe perioada studiului,
pe când asta nu s*a întâmplat în studiul pentru intensitatea luminii. Motivul pentru acestea nu este clar.

9.3.4. Beneficiile implementării

Sedimentele ce se acumulează în sistem au fost un important canal de scurgere pentru nutrien4i. Cu
aproxima4ie, 50% din sedimente s* au acumulat în PTS, 50% în colectorul de apă. Înlăturând sedimentele
din PTS numai la sfîr5itul experimentului sau la intervale săptămânale a rezultat în rate de acumulare
similare. Observând masa de echilibru a azotului, 7% din N de intrare a fost înlăturat cu sedimentele din PTS
în studiul HSL, în compara4ie cu 10% din studiul raportului C/N 5i 5*9% în studiul despre intensitatea luminii.
Pentru intrarea de P, 11, 7*8 5i 13*17% din intrarea de P au fost înlăturate în PTS, raportul C/N 5i respectiv
studiul intensită4ii luminii. Când combinăm sedimentele 5i înlăturarea perifitonului din PTS, aprox. 15*30%
din P sau N intrate au fost recoltate 5i au putut procesate pentru folosire ulterioară. Acesta este un avantaj
fa4ă de sistemele deschise, în care nutrien4ii dispar din sistem fără op4iunea de a le refolosi.

9.4. De la un studiu de caz la o fermă piscicolă: Cum se administrează un hele"teu model ce

produce 5 tone de pe"te pe an cu modulul PTS
2
Cu studiul PTS, produc4ia de perifiton 5i efectul asupra calită4ii apei au fost calculate per m de biofilm.
Efectul perifitonului asupra produc4iei în hele5teele extensive a fost testat exclusiv de către echipa de
cercetare Wageningen. Parametrii de performan4ă ai studiului de caz PTS au fost folosi4i pentru a
conceptualiza un hele5teu intensiv ca 5i parte din unitatea de recirculare.

9.4.1. Descrierea unită ii de produc ie

Parametrii pentru un hele5teu intensive cu crap Bazin piscicol 333 m2
comun ca 5i parte dintr*o unitate de recirculare Hele5teu de 300
sunt prezentate în Tabel 52. Densitatea maximă a sedimentare
3
pe5telui în bazin/ hele5teu este de 15 kg/m , iar Hele5teu de perifiton 1000
3
dimensiunea 333 m . Adâncimea apei este de 80*
Zonă de substrat 2000
100 cm. Aerarea, circularea 5i revărsarea
bazinului/ hele5teului este făcută cu pompe airlift Fluxul de apă 15 l/sec
(ac4ionate cu aer comprimat). Mi5carea apei creată Produc4ia de pe5te Bazin piscicol: crap comun
de pompele airlift este suficientă pentru a circula Hele5teu de perifiton: tilapia/crap
apa prin întregul sistem. Din bazin/ hele5teu, apa
Tabel 52: Parametrii pentru unitatea de produc0ie
curge către un hele5teu de sedimentare, cu o
cavitate de sedimentare. Cavitatea de sedimentare
3
este golită săptămânal (un volum de aprox. 10 m m). Sedimentele colectate pot fi utilizate ca 5i fertilizator.
Printr* un bazin de deversare, apa curge datorită gravită4ii către un hele5teu cu perifiton. Acesta este un
hele5teu cu o suprafa4ă instalată de două ori mai mare decât aria hele5teului. Densitatea maximă de pe5te
2
din hele5teul de perifiton este de 0.5 kg/m .
Durata culturii este de aprox. 6 luni. Crapul comun este introdus ca 5i popula4ie la o densitate de 28 50*g
3
pe5te m . Pe5tii cresc până la 500*550 g în 180 zile. Biomasa recoltată este ± 5000 kg. O dietă cu 40%
*1
proteine este folosită. Încărcarea ini4ială cu hrană este 10.1 kg d , încărcarea finală de hrană este de 67.8
*1
kg d .
După aprox. 1.5 luni după popularea cu crap comun, tilapia în exclusivitate masculi de 25 g sunt introdu5i ăn
*2
hele5teul cu perifiton la o densitate de 2 fish m . Pe5tii cresc până la o dimensiune maximă de 300 g în 4.5

101/118
 MANUAL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Olanda

luni. Nu este administrată hrană.

Bugetul de nutrien i al fermei

Înlăturarea sedimentelor de pe fundul hele5teului va fi bogată în N 5i P 5i poate fi un bun fertilizator pentru
culturile agricole.
Hrana din sistem este de 6200 kg, 40 % proteine. 17 % din N intrat 5i 23% din P intrat vor fi recuperate din
sedimente. În hele5teul cu perifiton N 5i P sunt re4inute de către fitoplancton 5i perifiton. Datorită pă5unării de
către tilapia, planctonul 5i perifitonul vor rămâne într* un stadiu productiv (Table 53).

Utilizarea apei Descriere kg

Cu excep4ia sedimentelor, nu există apă care să părăsească Hrană totală (40% prot, 1.2% P) 6 200
ferma. În plus, pierderea de apă prin evaporare este Total N în hrană 397
compensată. Dacă sunt nou construite, toate hele5teele sunt N în sedimente 77
căptu5ite, asfel încât pierderile prin infiltra4ii să fie neglijabile. N în perifiton 40
2
Aria totală a suprafe4ei este de aproape 2000 m 5i pierderea
3 N in fitoplancton 24
prin evaporare este de 3000 m .
Total P în hrană 74
P în sedimente 17.5
9.4.2. Avantaje 'i dezavantaje ale hele'teului intensiv/
sistemului de perifiton P în perifiton 3.6
P în fitoplancton 3.3
Avantaje: N recuperat la crapul comun 136
• Reten4ia nutrien4ilor 5i recuperarea lui N 5i P din sistem este P recuperat la crapul comun 40
foarte ridicată: 38 % din N de intrare 5i 60 % din P de intrare N recuperat la tilapia 16
sunt re4inute în pe5te. În plus, par4i considerabile din intrarea P recuperat la tilapia 4.8 %
de N 5i P sunt recuperate în sedimente care pot fi un N neînregistrat 104 26
excelent fertilizator. P neînregistrat 5.7 8
• Suprafa4a mare de biofiltre din sistem (aria de suprafa4ă a Table 53: N and P data for intensive
hele5teului + aria de pe stâlpi) va stabiliza calitatea apei. common carp/tilapia production unit
Rata de circula4ie în bazinul piscicol/ hele5teu este de 4 ori
pe zi, în timp ce timpul de reten4ie din hele5teul de perifiton
este de 1.6 zile. Pentru dezvoltarea fitoplanctonului acest timp este scurt, evitând înflorirea excesivă de
plancton, în timp ce pentru biofilmele ata5ate aceasta nu este o problemă.
• Impact foarte scăzut asupra mediului
• Risc scăzut pentru infec4ii cu patogeni 5i parazi4i
• Nevoie scăzută de medicamente 5i tratament chimic
• Ciclu de produc4ie annual, cu populare cu tilapia în timpul celor mai calde luni ale anului.
• Dacă există pământ disponibil adiacent bazinului de sedimentare, venituri suplimentare pot fi generate
din cultivarea de legume.
• Risc neglijabil de intoxicare cu amoniac.
• Produc4ie de 5 până la 10 ori mai mare decît din hele5teele tradi4ionale extensive, de aceea utilizare a
unor suprafe4e de teren mai scăzute. Mai mult pământ disponibil pentru dezvoltarea naturii sau alte
activită4i.

Dezavantaje:
• O zonă de produc4ie destul de mare este necesară, cu investi4ie ini4ială mare.
• Aerarea constabtă este necesară, ceea ce presupune costuri ridicate cu energia.
• Sursa alternativă de energie este necesară.
• Sursp de încredere pentru puietul necesar primăvara, în fiecare an.
• O unitate cu 5 tone este încă foarte mică. Un pilot ar trebui testat ini4ial în practică.

102/118
 MANUALUL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Elve0ia

10. Produc ia în policultură tropicală cu conceptul integrat

,,Tropenhaus” – Studiul de caz din Elve ia

10.1. Introducere – Conceptul general al Tropenhaus în Elve-ia

Conceptul Tropenhaus a fost dezvoltat pentru a realiza o utilizare economică a căldurii reziduale dintr* o
sta4ie de compresare a gazului ce deserve5te conducta de gaze naturale care merge din Olanda în Italia.
Este localizată în cantonul Lucerne din Elve4ia. Produc4ia de căldură reziduală anuală este de aprox. 100
GWH per an.
Producând papaia, guave, banane, carambola (star fruit) 5i tilapia proaspete, produse organic, din căldură
reziduală 5i hrană organică, modelul Tropenhaus este un caz model de inginerie ecologică 5i sustenabilitate.
Principalele obiective ale proiectului sunt:
• să se considere reziduurile ca resursă,
• să se caute un ecosistem bazat pe concepte de proiectare,
• să se 4intească către un nivel mai înalt de diversificare,
• să se 4intească către o integrare a sistemului de nivel înalt 5i
• să se înnoiască energia regenerabilă 5i energia CO2*neutră.

Figura 32: Uzină de densificare ca sursă de căldură reziduală pentru policultura Ruswil

În anul 1999, bazându* se pe abordarea produc4iei în policultură din Asia de Sud, un sistem de produc4ie
2
integrat pentru pe5te 5i fructe tropicale a fost lansat ca program pilot într* o seră de 1 500 m . De atunci,
muncă aplicată de dezvoltare 5i cercetare a fost derulată pentru a optimiza produc4ia în termeni de calitate 5i
cantitate.
Un element cheie al Tropenhaus este modulul de acvacultura sustenabilă pentru produc4ia de tilapia. Apa
bogată în nutrien4i din produc4ia de tilapia este folosită pentru irigare 5i serve5te ca fertilizator pentru fructele
tropicale cultivate în seră.
Cei 10 ani de experien4ă de prima mână adunată
pentru proiectul Tropenhaus Ruswil dovede5te clar
că înalta calitate, pe5tii crescu4i sustenabil 5i fructele
pot fi produse pe o bază viabilă economic, folosind
căldura reziduală ca 5i principală sursă de energie.
Datorită optimizării perioadelor de recoltare 5i
distan4elor scurte de transport între Tropenhaus 5i
clientul final (persoane private, restaurante,
supermarketuri etc.), calitatea produselor (în termeni
de gust) este mai ridicată în compara4ie cu pe5tele
5i fructele tropicale importate.
Pe baza rezultatelor promi4ătoare ale proiectului
pilot, două proiecte mai mari cu un volum de
investi4ii totale de ca. 40 milioane € au fost
dezvoltate recent. Ambele proiecte sunt la ora
actuală în fază de construc4ie 5i se a5teaptă să
Figure 33: Functional scheme of Tropenhaus Ruswil
103/118
 MANUALUL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Elve0ia

devină opera4ionale la jumătatea anului 2009. Coop, unul dintre cei mai mari doi retaileri din Elve4ia este
convins de conceptul Tropenhaus 5i de abordarea proiectului SustainAqua 5i promovează activ produsele
Tropenhaus. În acest mod, o dezvoltare a pie4ei poate fi ini4iată pentru a sus4ine deciziile de a investi într* o
produc4ie de pe5te mai sustenabilă. Noul Tropenhaus însu5i va servi ca platformă pentru a răspândi
conceptul de acvacultură sustenabilă 5i rezultatele SustainAqua către un public mai larg în anii următori. De
aceea, ca un ,,model de sustenabilitate” atractiv, contribuie la con5tientizarea importan4ei produc4iei
sustenabile de pe5te printre fermieri, consumatori, retaileri, etc.
Precondi4ii pentru implementarea sistemului „Tropenhaus System”:
• Căldura reziduală bazată pe procesarea căldurii din uzinele industriale, centrale bazate pe biogaz,
instala4ii geotermale, etc. (1.5 – 2 MW / 10 000 m2)
• Acces la o pia4ă de fructe tropicale 5i pe5te
• Sol: Nu există necesită4i specifice, dar nu este recomandat solul rece cu ape curgatoare
• Topografie: Plat până la pante u5oare
• Radia4ie: Expunere bună la radia4ia solară
În proiectul SustainAqua, sistemul Tropenhaus a fost investigat 5i dezvoltat în continuare. Cercetarea s* a
axat pe următoarele subiecte:
• Integrarea crustaceelor în produc4ia de tilapia
• Hrană de pe5te din biomasa care a fost produsă ca 5i produs secundar în Tropenhaus
• Aplicabilitatea filtrului acvaponic
După prezentarea pe scurt a rezultatelor cu privire la crustacee 5i hrana pe5tilor, care nu sunt încă
dezvoltate pentru prezentarea comercială elevată, filtrul acvaponic va fi prezentat în detaliu.

10.2. Integrarea crustaceelor în produc-ia de tilapia "i hrănirea pe"tilor din plante tropicale

10.2.1. Descriere generală a a inova iei

Crustacee
Plantele tropicale (printer altele: papaia, guave, banane, star fruits) cultivate în Tropenhaus se dezvoltă bine
5i de aceea produc mult material vegetal ce nu a mai fost folosit intesiv până acum. Crustaceele în general
sunt foarte buni exploatatori de material vegetal 5i de reziduuri din acvacultură cum ar fi sedimentele, fecale
de pe5te sau pe5ti mor4i.Integrarea crustaceelor în produc4ia de tilapia existentă are poten4ialul de a:
• diversifică produc4ia
• intensifica managementul nutrien4ilor
• folosi apa mai intensive 5i
• cre5te performan4a economică a sistemului
Crustaceul isopod Asellus aquaticus este foarte tolerant cu calitatea scăzută a apei 5i deficitele de oxigen.
Cultivarea sa în bazine integrate în sistemele de reciclare, alimentate cu apa reziduală din din acvacultură
este destul de u5oară 5i poate suplimenta hrana pe5tilor cultiva4i cu hrană naturală, bogată în compu5i
bioactivi. Reziduurile deversate din sistemul de acvacultură intensive, cum ar fi solidele în suspensie 5i
nutrien4ii dizolva4i pot, în afară de altele, să contribuie la nutri4ia pe5tilor ca 5i hrană suplimentară. Hrana
naturală oferă amino acizi esen4iali, acizi gra5i 5i al4i nutrien4i necesari pentru dezvoltarea adecvată a
organismului pe5tilor. Studiile asupra prosperită4ii păstrăvului în cultura de hele5teu, bazată pe regimul de
hrănire artificială cu o propor4ie minoră de hrană naturală, au arătat o îmbunătă4ire semnificativă a calită4ii
cărnii de pe5te 5i a vitalită4ii, în compara4ie cu sistemele intensive tip flow* through, ridicate pe pământ cu
diete foemate exclusive din granule artificiale.

Hrana pentru pe'ti din biomasă în Tropenhaus

Condi4iile climatice din seră nu sunt favorabile compostării de produse secundare din plante; aceasta duce la
costuri adi4ionale pentru manipularea 5i compostarea acestui material. Folosirea materialului ca hrană pentru
pe5te are poten4ialul de a îmbunătă4i ciclul de nutien4i al serei 5i de a reduce cantitatea mare de hrană de
pe5te comercială.

10.2.2. Principiile modelului

Crustacee
Asellus aquaticus a fost 4inut într* un bazin pu4in adânc împreună cu alge de filament. O mică parte din apa
care circulă în sistemul de filter din bazinul piscicol a fost deviată către bazinul cu Asellus din care unde este

104/118
 MANUALUL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Elve0ia

drenată înapoi în circuitul de apa. Asellus au fost hrănite cu sedimente (fecale de pe5te, hrană) care erau
acumulate în apa pe5tilor, cu alge de filament crescând în însu5i bazinul de Asellus 5i cu fructele de papaia
doborâte de vânt.

Hrana pentru pe'te din biomasa Tropenhaus

Diferite plante, produse secundare, din plantele
tropicale cultivate în Tropenhaus au fost tăiate în
bucă4i mici 5i pre* tratate prin compost. În
experimentele cu hrană, o parte din granulele
comerciale a fost înlocuită cu acest material pentru
hrănirea pe5telui sau a racilor.

10.2.3. Evaluarea experimentelor

Crustaceele
Figure 34: Flow schema of the Asellus system
Popula4ia de Asellus s* a dezvoltat bine 5i a fost
stabilă. Compararea potrivirii diferitelor substraturi pentru acestă cultură a arătat ca integrarea culturii de
crustacee în fermele cu recirculare poate sa aducă 5i alte beneficii. De departe cea mai mare produc4ie de
Asellus a fost înregistrată când s*au folosit algele filamentoase (Cladophora) ca 5i substrat. Beneficiile
acestui substrat constau în potrivirea sa pentru hrănirea directă a tilapia împreună cu Asellus ata5ate, care
cresc pe alge. Mai mult, covoare dense de Cladophora pot de aemenea să servească ca 5i agent eficient în
înlăturarea solidelor în suspensie (particule organice). Particulele organice re4inute oferă o bază de hrană
excelentă pentru Asellus (5i sunt chiar hrană potrivită pentru tilapia atunci când se folose5te biomasa
suplimentară din Cladophora direct ata5ată la Asellus pentru hrănire).
Produc4ia mai scăzută, dar încă eficientă de Asellus a fost ob4inută atunci când s*au utilizat sedimentele din
filtre ca 5i substrat. Avantajul sedimentelor ca 5i substrat constă în tratamentul eficient 5i utilizarea unor
anumitor reziduuri din RAS, dar numai a unei mici păr4i. O produc4ie similară de Asellus a fost de asemenea
ob4inută cu plantele de acvariu 5i ornamentale Ludwigia 5i Eichhornia, ca 5i substraturi. Pe lîngă beneficiile
produc4iei de Asellus 5i a unei reten4ii de solide în suspensie (de Eichhornia în special) 5i înlăturării
nutrien4ilor, aceste plante apar4in de
asemenea produselor secundare
vandabile.

Hrana pentru pe'te din biomasa

Tropenhaus
Figura 36 rezumă rezultatele acestei
sarcini. Înlocuirea furajelor nepoluante cu
compost, compost EM , Bokashi, Taro
sau papaia arată rezultate remarcabile.
Totu5i, este recomandat să se folosească
acest furaj bazat pe bio masă numai ca 5i Figura 35: Rezultatele experimentului hrănirii cu biomasă
hrănire adi4ională la furajele nepoluante *
Skretting.

10.2.4. Factori de success 'i constrângeri

Pentru ambele module, cercetarea suplimentară este necesară. Posibili factori de succes 5i constrângeri
sunt indicate mai jos.

Crustacee
Experien4a din Tropenhaus, împreună cu experimentele de substraturi arată că produc4ia de Asellus
aquaticus este fezabilă într* un sistem de acvacultură cu apă caldă ca Tropenhaus. Poate să contribuie la
producerea de hrană naturală, bogată în compu5i bioactivi pentru a suplimenta dieta obi5nuită a pe5tilor de
cultură. Asellus poate fi hrănit cu sedimentele suspendate în apa pe5tilor dar 5i cu resturile plantelor. Când
se folosesc algele cu filament ca 5i substrat, poate fi folosit ca hrănă pentru pe5te, împreună cu Asellus
ata5at. Covoarele dense de Cladophora pot servi de asemenea ca 5i agent eficient în înlăturarea solidelor în
suspensie (particule organice). Particulele organice re4inute oferă o excelentă bază de hrană pentru
produc4ia de Asellus 5i chiar potrivită pentru tilapia atunci când se folose5te biomasa suplimentară de
Cladophora cu Asellus ata5at pentru hrănire directă.

105/118
 MANUALUL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Elve0ia

Hrana pentru pe'te din biomasa Tropenhaus

Utilizarea biomasei de plante produsă în Tropenhaus ca 5i furaj pentru pe5te este o op4iune promi4ătoare
pentru diversificarea dietei pe5tilor. Totu5i, nu poate înlocui furajul conven4ional. Dar poate fi o hrană
suplimentară naturală, bogată în substan4e bioactive. Din moment ce capacitatea stomacului la tilapia nu
este atinsă de hrănirea conven4ională, hrană proaspătă suplimentară nu intră în competi4ie cu hrana uscată
ba chiar ar putea chiar să completeze dieta.

10.3. Filtrul acvaponic pentru apă caldă într un sistem de policultură ,, tropical"

10.3.1. Descrierea generală a inova iei

Fiecare modul de acvacultură din Tropenhaus constă din:
• un bazin de pe5te,
• un hele5teu fitru pentru unitatea de tratare a apei 5i
• o pompă pentru circula4ia apei.
În unul dintre module, un nou filtru
acvaponic a fost instalat 5i evaluat.
Filtrul acvaponic constă în cutii de
plastic cu fante deschise umplute cu
granule de lut expandate pe care sunt
cultivate plante tropicale. Apa care
vine din bazinul de pe5te este
încărcată prin partea de sus a cutiilor,
de unde se scurge prin granulele de de
lut expandate. Fantele deschise,
localizate pe fundul 5i pe lateralele
cutiilor, facilitează aerarea filtrului 5i
previne condi4iile anaerobe. Rădăcinile
plantelor care se stabilesc la fundul
filtrului ajută la îmbunătă4irea
performan4ei mecanice a filtrului 5i
oferă un habitat pentru
microorganisme. Sistem de filtrarea acvaponic cu plante tropicale (Photo: IEES)

10.3.2. Principiile modulului

Un sistem cu un filtru acvaponic 5i un sistem cu filtrul folosit anterior au fost folosite pentru a compara
rezultatele individuale. Fiecare dintre aceste sisteme a avut un bazin rotund de o4el cu o membrană 5i un
3
sistem de încălzire prin findul bazinului. Bazinele au avut un diametru de 5.5 m 5i au fost umplute cu 10 m
de apă. Temperatura apei a fost de 25 °C. Apa a fost pompată prin unită4ile de filtrare ale sistemului de două
ori pe oră. Temperatura în timpul zilei a fost de 23 °C 5i temperature în timpul nop4ii a fost de 18 °C. Apa din
bazinele de pe5te a fost folosită pentru irigarea serei. Bazinele au fost umplute din nou cu apă de ploaie
colectată de pe acoperi5ul serei.
Filtrul acvaponic constă în 40 de cutii cu pere4ii 5i fundul acoperi4i de mâl. Fiecare cutie a fost umplută cu 60
3
L de granule de lut expandate cu un diametru de 13 mm – 20 mm. Volumul total al filtrului a fost de 2.4 m .
Un tub încarcă fiecare cutie apă provenind din bazinele piscicole.
Filtrul acvaponic con4ine următoarele inova5ii ale principiului:
• Tratarea apei: Granulele de lut expandat înlocuiesc cantitatea de apă replace
• Produc4ia de recoltă: Plantele acvatice sunt înlocuite de către fructe 5i legume
• Constructie: Instala4ia este posibilă la nivelul solului.
Sistemul este ilustrat în următoarea figură.

106/118
 MANUALUL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Elve0ia

Figura 36: Schema fluxului sistemului cu filtru acvaponic comparat cu ,,vechiul" filtru de hele$teu

10.3.3. Evaluarea indicatorilor de sustenabilitate selecta i de SustainAqua

Tabel 54 rezumă rezultatele privind indicatorii de sustenabilitate SustainAqua, comparând filtrul inovator
acvaponic cu filtrul de hele5teu. Acestea arată clar îmbunătă4irea privind eficien4a nutrien4ilor 5i a datelor de
iesire, iar cre5terea productivită4ii duce la costuri mai mici cu for4a de muncă.
Rezultate Sistem cu filtru acvaponic Sistem cu filtru de hele'teu
Consumul de energie per Consumul de energie per
Eficien4a energiei
tilapia produs [kWh/kg] tilapia produs [kWh/kg]
Total 214.43 Total 157.41
Căldură 214.38 Căldură 157.36
Electricitate 0.05 Electricitate 0.05

Intrare de apă Intrarea de apă per tilapia 1.4 Intrarea de apă per tilapia 1.4
produs [m3/kg] produs [m3/kg]

Ie5ire de apă Ie5irea de apă per tilapia 1.4 Ie5irea de apă per tilapia 1.3
produs [m3/kg] produs [m3/kg]

N în biomasa de tilapia / N în biomasa de tilapia /

Nutrien4i: Eficien4a utilizării 0.28 0.24
Intrare N [kg/kg] Intrare N [kg/kg]

P în biomasa de tilapia / P în biomasa de tilapia /

0.32 0.27
Intrare P [kg/kg] Intrare P t [kg/kg]
Încărcarea de N in apa de Încărcarea de N in apa de
ie5ire / ie5ire /
Nutrients Output 0.21 0.22
Intrare N (oase de pe5te) Intrare N (oase de pe5te)
[kg/kg] [kg/kg]
Încărcarea de P in apa de Încărcarea de P in apa de
ie5ire / ie5ire /
0.17 0.29
Ie5ire P (oase de pe5te) Ie5ire N (oase de pe5te)
[kg/kg] [kg/kg]
Con4inutul de N în produsele Con4inutul de P al produselor
Refolosirea nutrien4ilor pentru secundare / secundare /
0.01 0.00
produse secundare valoroase Intrare N (oase de pe5te) Intrare N (oase de pe5te)
[kg/kg] [kg/kg]
Con4inutul de P în produsele Con4inutul de P al produselor
secundare / secundare /
0.01 0.00
Intrare P (oase de pe5te) Intrare P (oase de pe5te)
[kg/kg] [kg/kg]

Cheltuială de timp pentru Cheltuială de timp pentru

Cre5terea productivită4ii per
operarea sistemului / produse 0.04 operarea sistemului / produse 0.27
unitate de muncă
[h/kg] [h/kg]

Tabel 54: Rezultatele cheie ale filtrului Aquaponic

107/118
 MANUALUL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Elve0ia

Fluctua iile de amoniac, nitrit, nitrat, O2 and COD

Concentra4iile de amoniac sunt acelea5i 5i rămân relativ scăzute în ambele bazine, pe o perioadă
îndelungată de timp. La sfâr5itul lunii august, nivelul de amoniac a crescut brusc în ambele bazine. Totu5i,
concentra4iile de amoniac măsurate în bazinele de pe5te cu filtru de hele5teu s* au dovedit a fi mai mari
decât in bazinul cu filtru acvaponic. Concentra4iile de nitrit sunt în general la un nivel scăzut. Totu5i, 5i aici,
există ni5te vârfuri în bazinele piscicole cu flitru de hele5teu, în timp ce concentra4ia de nitrit din bazinul cu
filtru acvaponic este mai echilibrat. Concentra4iile de nitrat arată varia4ii de aproximativ aceea5i magnitudine
în ambele bazine. Concentra4ia de oxigen variază între 1.5 5i 7.2 în bazinele piscicole cu filtru de hele5teu 5i
între 5.9 5i 7.9 în bazinele piscicole cu filtru acvaponic. Nivelele de COD sunt aproximativ acelea5i în ambele
bazine cu excep4ia unui vârf în bazinul acvaponic la mijlocul lunii aprilie.

Figura 37: Compara0ie a fluctua0ilor în concentra0ia de nitrit

10.3.4. Factori de succes 'i constrângeri

Filtrul acvaponic s* a dovedit a fi o modalitate eficientă din punct de vedere al costurilor de tratare a apei în
sisteme cum este Tropenhaus, unde acvacultura este combinată cu produc4ia de plante. Poate fi instalat în
zona cultivată a serei, oferind aceea5i productivitate a plantelor ca 5i zona cultivată rămasă. În compara4ie
cu filtrul de hele5teu, este necesară mai pu4ină muncă pentru între4inerea (în particular pentru îndepărtarea
sedimentelor) sistemului de tratament. Pentru cultivarea plantelor, nu este necesară mai multă muncă decât
pentru producerea de plante obi5nuite. Filtrul acvaponic arată de asemenea o performan4ă biologică mai
bună decât filtrul de hele5teu, în special pentru parametrii amoniu 5i nitrit care sunt toxici pentru pe5te.
Acolo unde filtrul acvaponic nu poate fi integrat în zona cultivată, nevoia de spa4iu suplimentar poate fi un
dezavantaj în compara4ie cu un sistem de hele5teu amplasat deasupra bazinului piscicol. Un altă piedică
este distribu4ia necesară a apei către fiecare cutie a filtrului, care conduce către un sistem de distribu4ie
complex.

10.3.5. Beneficiile impelmentării

Comparat cu filtrul de hele5teu, filtrul acvaponic testat are câteva avantaje de bază:
• Valoare adăugată datorată productivită4ii economice ridicate a recoltei
• Fluctua4ii mai pu4ine ale concentra4iilor de nutrien4i în bazinele piscicole
• U5or de integrat în sistemul existent, fără construc4ii costisitoare
• Între4inerea filtrului necesită mai pu4ină muncă
Noul filtru acvaponic este un model de inginerie ecologică unde „conceptele de ecosistem sunt folosite
pentru a servi societatea” 5i “reziduurile sunt considerate o resursă”. De* sedimentarea costisitoare, manuală
sau tehnică, este înlocuită de procese naturale libere. Apa reziduală din hele5teele de tilapia este folosită
pentru producerea de produse secundare de înaltă calitate (fructe 5i legume tropicale) 5i îmbunătă4e5te
performan4a economică a sistemului de produc4ie integrat. Planul de afaceri al noului proiect extins
Tropenhaus, care include noul filtru acvaponic pentru produc4ia de fructe, oferă dovezi de necontestat în
acest sens.

108/118
 MANUALUL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Elve0ia

10.4. De la un studiu de caz la o fermă piscicolă: Designul sistemului de filtrare acvaponic

cu apă caldă în Tropenhaus Wolhusen

10.4.1. Introducere: Tropenhaus Wolhusen

Tropenhaus Wolhusen este bazat pe experin4a de zece ani în Ruswil unde energia reziduală industrială este
folosită pentru func4ionarea unui sistem tropical de policultură de interior. Tropenhaus Wolhusen, construit în
2
2009, are o zonă de seră de 5 400 m care serve5te ca 5i unitate de produc4ie. Există de asemenea o clădire
pentru organizarea de evenimente pentru aproximativ 55 000 vizitatori pe an.
Policultura tropicală cuprinde o grădină tropicală unde sunt cultivate recolte de papaia, banana 5i alte fructe
5i o acvacultură cu filtre acvaponice pentru produc4ia de tilapia. Policultura este ac4ionată de o sursă de
ebergie reziduală 5i de nergie solară, iar furajul de pe5te serve5te ca 5i nutrient. Apa de ploaie este recoltată
de pe acoperi5ul serei. Apa de la pe5ti, îmbogă4ită cu furaj de pe5te residual, este folosită pentru irigarea
grădinii tropicale 5i deci fertilizează plantele. Produsele acestui sistem sunt fructele tropicale, pe5te 5i
biomasa din plante.
2
Clădirea pentru organizarea de evenimente acoperă o suprafa4ă de 2 100 m 5i con4ine o grădină tropicală, o
acvacultură de tilapia, un restaurant 5i loca4ii în care vizitatorii pot vedea plantele tropicale ce sunt de altfel
folosite 5i în sera de produc4ie.
Tropenhaus Wolhusen este situată la o altitudine de 680 m a.s.l., într* o zonă deluroasă, prealpină, a
Elve4iei. Regiunea este caracterizată de agricultură, iar sera este înconjurată de ferme. Climatul poate fi
considerat temperat. Durata perioadei anuale cu soare este de aproape 1 300*1 400h. Cantitatea anuală de
precipita4ii din regiune este de aproximativ 1 200mm.
Sera este conectată la o sursă de căldură reziduală industrială ce asigură apă caldă de aproximativ 60 °C,
ce este folosită pentru încălzirea serei 5i pentru pe5ti. Temperatura 4intă pentru seră este de 23 °C în timpul
zilei 5i 18 °C noaptea. Temperatura apei pentru pe5ti este de 26 °C.
2
Aria cultivată este de aproximativ 4 000 m 5i produc4ia anuală de fructe tropicale (în special papaya 5i
banane) este de aproximativ 60 t sau chiar mai mult.

Figure 38: Plan al Tropenhaus Wolhusen cu acvacultură

10.4.2. Descrierea unită ii de acvacultură

Componenta produc4iei de pe5te constă în 6 module de acvacultură, fiecare echipat cu două bazine
2
piscicole 5i două filtre acvaponice. Aria necesară pentru un modul este de aproximativ 180 m , incluzînd cei
2
32 m necesari pentru filtrul acvaponic.

109/118
 MANUALUL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Elve0ia

Modul de acvacultură în construc0ie (Photo: IEES)

Figure 39: Schema modulului de acvacultură

Cele două bazine ale unui modul sunt interconectate cu o

conductă pentru compensare hidraulică. Apa pentru
irigarea serei este luată din unul dintre bazinele piscicole în
care este direc4ionată 5i apa de ploaie. Extragerea de apă
pentru irigarea este controlată de un computer de irigare,
apa fiind re*alimentată de către un nivel de control din
bazinul piscicol.
Bazinele piscicole sunt sunt din o4el, rotunde 5i etan5eizate
cu o membrană PE. Diametrul este de 5.5 m 5i înăl4imea
este de 1.6 m, adâncimea apei de 1.3 m, iar volumul apei
3
de 30 m . Densitatea popula4iei este de 20 kg de pe5te per
metru cub de apă, iar recolta este de 920 kg per an 5i
bazin.

Un bazin piscicol în construc0ie (Photo: IEES)

10.4.3. Filtrul acvaponic dezvoltat în conformitate cu rezultatele studiului de caz

Filtrul acvaponic este realizat din cutii de plastic 5i este umplut cu granule de lut expandate. Fundul 5i pere4ii
acestor cutii au deschideri care permit trecerea aerului 5i a apei. Plantele tropicale sunt cultivate în cutii.
Principalele recolte sunt papaya 5i banana ca 5i în sera rămasă, dar 5i chilli, lemon grass, tarot 5i galangal.
Produc4ia de pe suprafa4a filtrului este cel pu4in aceea5i pe metru pătrat ca aceea de pe suprafa4a de seră
rămasă.
Filtrul pentru un bazin piscicol are 56 de cutii de filtrare. Filtrul este în continuu încărcat cu o încărcătură de
3
1 m pe minut sau de aproximativ 18 L per minut 5i cutie. Cutiile de plastic au dimensiuni de 60 x 40 x 32 in ,
fantele de pe margini 5i de pe fund sunt de 5 mm lă4ime. Cutiile sunt umplute cu 60 L de granule de lut
expandate cu dimensiuni ce variază între 8 – 16 mm. Apa este pompată din bazinul piscicol către un
distributor din care tuburi direc4ionează apa către fiecare cutie din filtru.

110/118
 MANUALUL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Elve0ia

stânga: Cutii de filtrare cu tub de apă $i chilli, dreapta: un banan crescut într o cutie de filtrare (Photos: IEES)

Figura 40: Diagrama modulului de acvacultură din Tropenhaus Wolhusen

Acvacultura este plasată pe o pantă astfel încât filtrul se află deasupra bazinului de pe5te 5i apa poate să
curgă direct înapoi în bazinul piscicol.

Figure 41: Sec0iune transversală prin ferma de acvacultură

111/118
 MANUALUL SUSTAINAQUA
Studiul de caz din Elve0ia

10.4.4. Costuri 'i om/ oră

Următorul tabel arată costurile pentru construirea unui modul de acvacultură, a5a cum a fost descris anterior.
Cheltuielile pentru construc4ia unui astfel de model sunt împăr4ite în costuri pentru material 5i om*oră pentru
instalare. Pentru instalare, un muncitor calificat ar trebui implicat, cu sus4inerea unor muncitori necalifica4i
Cheltuielile legate de inginerie 5i lucrările de teren necesare pentru excavare 5i pozi4ionarea bazinului de
pe5te nu sunt incluse. Costurile cu materialele sunt indicate în Euro, fără taxe, dar pot include echipamente
de lucru regulamentere.
Tabel 55: Cheltuieli pentru un modul de acvacultură

€ % h %
Bazin piscicol cu izola4ie, gură de scurgere 5i
evacuare 12'048 45% 71 29%
Filtru acvaponic 3'611 14% 83 34%
Pompă de filtrare, fiting* uri 5i conducte 7'138 27% 59 24%
Încălzire; convertizor, pompă, fiting* uri 3'891 15% 32 13%
Total 26'687 100% 245 100%

10.4.5. Avantaje 'i dezavantaje ale filtrului acvaponic

În sistemele ca 5i Tropenhaus, în care acvacultura este combinată cu produc4ia de plante, filtrul acvaponic
este o modalitate eficientă din punct de vedere al costurilor de tratare a apei. Poate fi instalat pe zona
cultivată a serei oferind aceea5i productivitate a plantelor ca 5i aria cultivată rămasă. În compara4ie cu filtrul
de hele5teu, este necesară mai pu4ină muncă pentru între4inerea (în particular pentru îndepărtarea
sedimentelor) sistemului de tratament. Pentru cultivarea plantelor, nu este necesară mai multă muncă decât
pentru producerea de plante obi5nuite. Filtrul acvaponic arată de asemenea o performan4ă biologică mai
bună decât filtrul de hele5teu, în special pentru parametrii amoniu 5i nitrit care sunt toxici pentru pe5te.
Acolo unde filtrul acvaponic nu poate fi integrat în zona cultivată , nevoia de spa4iu suplimentar poate fi un
dezavantaj în compara4ie cu un sistem de hele5teu amplasat deasupra bazinului piscicol, ca 5i în
Tropenhaus. Distribu4ia necesară a apei către fiecare cutie a filtrului conduce către un sistem de distribu4ie
complex.

Noul filtru acvaponic după $apte luni de func0ionare (Photo: IEES)

112/118
 MANUALUL SUSTAINAQUA

Referin e 'i recomandări pentru lecturi suplimentare

Informa-ii despre proiectul SustainAqua

Internet:
www.sustainaqua.org – website proiect
wiki.sustainaqua.org – unealtă a Wikipedia online care oferă informa4ii despre rezultatele proiectului

Sustenabilitatea în acvacultură
Internet:
www.euraquaculture.info – portalul CONSENSUS ce se concentrează pe sustenabilitate în acvacultură

EIFAC/EC Working Party on Market Perspectives for European Freshwater Aquaculture, Brussels, Belgium,
14 – 16 May 2001: 84*94
BEVERIDGE, M.C.M.; PHILLIPS, M.J. & MACINTOSH, D.J. (1997): Aquaculture and the environment: the
supply of and demand for environmental goods and services by Asian aquaculture and the
implications for sustainabil¬ity. In: Aquaculature Research 28, 797*807 CEC [COMMISSION OF THE
EUROPEAN COMMUNITIES] (2005): Proposal for a Council Regulation on organic pro¬duction and
labelling of organic products. COM(2005)671 final. * Brussels
CEU [COUNCIL OF THE EUROPEAN UNION] (2006): Proposal for Council Regulations on organic
production and la¬belling of organic products, amending Regulation (EC) no 2092/91, 10782/06. *
Brussels
FAO [FOOD AND AGRICULTURE ORGANIZATION OF THE UNITED NATIONS] (1988): Aspects of FAOs
policies, programmes, budget and activities aimed at contributing to sustain¬able development.
Document to the ninety*fourth Session of the FAO Council, Rome, 15*25 November 1988. Rome,
FAO,CL94/6.
FAO [FOOD AND AGRICULTURE ORGANIZATION OF THE UNITED NATIONS] (1995): Code of conduct
for responsible fish¬eries. * Rome
FEAP [FEDERATION OF EUROPEAN AQUACULTURE PRODUCERS] (2000): Code of conduct for
European Aquaculture. * Boncelles, Belgium
FOCARDI, S.; CORSI, I.; FRANCHI, E. (2005): Safety issues and sustainable development of European
aquacul¬ture: new tools for environmentally sound aquaculture. In: Aquaculture International 13, 3*17
FRANKIC, ANAMARIJA & HERSHNER, CARL (2003): Sustainable aquaculture: developing the promise of
aquacul¬ture. In: Aquaculture International 11: 517*530
HALBERG, NIELS; VAN DER WERF, HAYO M.G.; BASSET*MENS, CLAUDINE; DALGAARD, RANDI; DE
BOER, IMKE J.M. (2005): Environmental assessment tools for the evaluation and improvement of
European livestock produc¬tion systems. In: Livestock Production Science 96, 33*50
SECOND INTERNATIONAL SYMPOSIUM ON SUSTAINABLE AQUACULTURE IN OSLO (1997):
Holmenkollen guidelines for sustainable aquaculture. * Oslo
WURTS, W. A. (2000): Sustainable Aquaculture in the Twenty*First Century. In: Reviews in Fisheries
Science 8 (2), 141*150
BELL, S. & STEPHEN MORSE , 1999.* Sustainability indicators: measuring the immeasurable?. Earthscan,
ISBN 185383498X, 9781853834981, 175 pp.
http://books.google.es/books?hl=es&lr=&id=FZvLx3x9tYsC&oi=fnd&pg=PR7&dq=%22Bell%22+%22S
ustainability+indicators:+measuring+the+immeasurable%3F%22+&ots=Fr5MxY7Ocv&sig=f6OR5Acs
Gy7eA_QkriVyYBjo5vA
FAO/ICLARM/IIRR,2003.* Integrated agriculture*aquaculture. A primer. FAO Fisheries Technical Paper, n
407. 149 p. ( in English)
http://www.fao.org/DOCREP/005/Y1187E/Y1187E00.HTM
MEA, 2005.* Ecosystems and Human Well*being. A Framework for Assessment.
http://www.millenniumassessment.org/en/Framework.aspx

113/118
 MANUALUL SUSTAINAQUA

Lecturi recomandate depre terenurile umede artificiale "i sistemele integrate intensiv
extensive
AZIM, M.E., VERDEGEM, M.C.J., VAN DAM, A.A., BEVERIDGE, M.C.M. (2005). Periphyton: ecology,
exploitation and management. CABI Publishing, Camebridge, MA 02139, USA.
COSTA*PIERCE, B.A. (1998). Preliminary investigation of an integrated aquaculture*wetland ecosystem
using tertiary*treated municipal wastewater in Los Angeles County, California. Ecological Engineering,
10: 341*354.
GOPAL, B. (2003). Perspectives on wetland science, application and policy. Hydrobiologia, 490: 1*10.
GÁL, D., PEKÁR, F., KEREPECZKI, É., VÁRADI, L. (2007). Experiments on the operation of a combined
aquaculture*algae system. Aquaculture International, 15: 173*180.
GÁL D., KEREPECZKI É., SZABÓ P., PEKÁR F. (2008). A survey on the environmental impact of pond
aquaculture in Hungary. European Aquaculture Society, Special Publication No. 37, pp. 230*231.
KADLEC, R.H., KNIGHT, R.L. (1996). Treatment wetlands. Lewis Publishers, Boca Raton, USA.
KEREPECZKI É., GÁL D., SZABÓ P., PEKÁR F. (2003). Preliminary investigations on the nutrient removal
efficiency of a wetland*type ecosystem. Hydrobiologia, 506*509: 665*670.
KEREPECZKI, E., PEKAR, F. (2005). Azot dynamics in an integrated pond*wetland ecosystem. Verh.
Internat. Verein. Limnol., 29: 877*879.

Lecturi recomandate despre policultura de hele"teu "i sistemul în cascadă

SZUMIEC, M.A., AUGUSTYN, D. 2002. Dynamics of the surface water circulation between a river and
fishponds in a sub*mountain area. IN: Rizzoli A.E. & Jakeman A.J. (Eds), Integrated assessment and
decision support. Proceedings of the First biennal meeting of the International Environmental
Modelling and Software Society, Lugano (Switzerland), 1, 358*362
BOYD, C. 1995. Bottom soils, sediment and pond aquaculture. Chapman & Hall, New York, p. 348
EL SAMRA, M., OLÁH. 1979. Significance of azot fixation in fish ponds. Aquaculture, 18:367*372
RAHMAN, M. M., 2006.Food web interactions and nutrient dynamics in polyculture ponds PHD. Thesis.
Wageningen University, 168 p. http://library.wur.nl/wda/dissertations/dis3980.pdf
WHO, 2006.* Guidelines for the safe use of wastewater, excreta and greywater . Volume 3 Wastewater and
excreta use in aquaculture. World Health Organization, ISBN 9241546840, 9789241546843, 158 pp.
MARA, DUNCAN & SANDY CAIRNCROSS, 2003.* Guidelines for the Safe Use of Excreta and Wastewater
in Agriculture and Aquaculture, Executive summary *UNEP* WHO Publications, 32 p.
http://www.bvsde.paho.org/bvsacd/who/waste1.pdf
http://bases.bireme.br/cgibin/wxislind.exe/iah/online/?IsisScript=iah/iah.xis&src=google&base=REPIDISCA&l
ang=p&nextAction=lnk&exprSearch=11401&indexSearch=ID
YEO, S. E., BINKOWSKI F.P & MORRIS, J.P., 2004.*Aquaculture Effluents and Waste By*Products.
Characteristics, Potential Recovery, and Beneficial Reuse. NCRAC Publications Office North Central
Regional Aquaculture Center. Iowa State University.
http://www.aqua.wisc.edu/publications/PDFs/AquacultureEffluents.pdf

Lecturi recomandate despre fermele de păstrăv model

Internet:
https://www.retsinformation.dk/Forms/R0710.aspx?id=12998 * Bekendtgørelse om Ferskvandsdambrug,
BEK nr. 1325 af 20/11/2006.
https://www.retsinformation.dk/Forms/R0710.aspx?id=13002 * Bekendtgørelse om Modeldambrug, BEK nr
1327 af 20/11/2006.
http://www.blst.dk/ * Data from By* og Landskabsstyrelsen 2007

BUREAU, D.P. AND CHO, C.Y. , 1999. Phosphorus utilization by rainbow trout (Oncorhynchus mykiss):
estimation of dissolved phosphorus waste output. Aquaculture 179: 127*140.
CHO, C.Y., SLINGER, S.J., AND BAYLEY, H.S. 1982. Bioenergetics of salmonid fishes: energy intake,
expenditure and productivity. Comp. Biochem. Physiol. 73B: 25–41.

114/118
 MANUALUL SUSTAINAQUA

DALSGAARD, J., EKMANN, K.S., PEDERSEN, P.B., AND VERLHAC, V., 2008. Effect of supplemented
fungal phytase on performence and phosphorus availability by phosphorus*depleted juvenile rainhbow
trout (Oncorhynchus mykiss), and on the magnitude and composition of phosphorus waste output.
Aquaculture , doi:10.1016. 2008
JOKUMSEN, A. (2002). Udredning vedr. vandforbrug ved produktion af regnbueørreder i danske dambrug.
DFU*rapport nr. 106*02. Report in Danish.
LOKALENERGI 2008:1: Energioptimalt design af dambrug.
PEDERSEN, P.B.; GRØNBORG, O.; SVENDSEN, L.M. (2003): Modeldambrug. Specifikationer og
godkendelseskrav. Arbejdsrapport fra DMU, nr. 183, 2003. Report in Danish.
SUGIURA, S.H., DONG F.M., AND HARDY, R.W., 2000b. Primary responses of rainbow trout to dietary
phosphorus concentration. Aquacult. Nutr. 6: 235*245.
SVENDSEN, L.M., SORTKJÆR, O., OVESEN, N.B., SKRIVER, J., LARSEN, S.E., BOUTTRUP, S.,
PEDERSEN, P. B., RASMUSSEN, R.S., DALSGAARD, A.J.T., AND SUHR, K, 2008. Modeldambrug
under forsøgsordningen. Faglig slutrapport for måle* og dokumentationsprojekt for modeldambrug "(in
Danish)". DTU Aqua rapport nr.193*08 . DTU Aqua, Technical University of Denmark.
SVENDSEN, L.M., SORTKJÆR, O., OVESEN, N.B., SKRIVER, J., LARSEN, S.E., PEDERSEN, P. B.,
RASMUSSEN, R.S. AND DALSGAARD, A.J.T., 2008. Ejstrupholm Dambrug * et modeldambrug under
forsøgsordningen. Statusrapport for 2. måleår af moniteringsprojektet med væsentlige resultater fra
første måleår (”In Danish”). DTU Aqua rapport nr.188*08 . DTU Aqua, Technical University of
Denmark.

Lecturi recomandate despre metode noi în RAS

Lecturi recomandate despre cre'terea de tilapia în RAS
BOVENDEUR, J., EDING, E.H., HENKEN, A.M., 1987. Design and performance of a water recirculation
system for high*density culture of the African catfish, Clarius gariepinus (Burchell 1822). Aquaculture
63, 329–353
EDING, E.H., WEERD, J.H. VAN, 1999. Grundlagen, Aufbau und Management von Kreislaufanlagen. In:
M.Bohl (Ed.), Zucht und Produktion von Süsswasserfischen, DLG –Verlag, Frankfurt, München,
2nd edn., pp. 436*491.
EDING, E.H., KAMSTRA, A., VERRETH, J.A.J., HUISMAN, E.A., KLAPWIJK, A., 2006. Design and
operation of nitrifying trickling filters in recirculating aquaculture: a review. Aquaculture Engineering 34,
234–260.
HEINSBROEK, L.T.N. AND KAMSTRA, A., 1990. Design and performance of water recirculation systems for
eel culture. Aquacult. Engineering 9 (3), 87–207.
Schneider, O., Sereti, V., Eding, E.H., and J.A.J. Verreth, (2005). Analysis of nutrient flows in integrated
intensive aquaculture systems. Aquacultural Engineering 32, 379–401.
TIMMONS, M.B. AND J.M. EBELING, 2007. Recirculating Aquaculture, Cayuga Aqua Ventures, Ithaca,
New York

Lecturi recomandate despre tehnologia pentru hele'teu PTS:

ASADUZZAMAN, M., WAHAB, M.A., VERDEGEM, M.C.J., HUQUE, S., SALAM, M.A., AZIM, M.E., 2008.
C/N ratio control and substrate addition for periphyton development jointly enhance freshwater prawn
Macrobrachium rosenbergii production in ponds. Aquaculture 280, 117*123.
AZIM, M.E., VERDEGEM, M.C.J., VAN DAM, A.A., BEVERIDGE, M.C.M., 2005. Periphyton : ecology,
exploitation and management. CABI Publishing, Camebridge, MA 02139, USA.
RAHMAN, M.M., YAKUPITIYAGE, A., 2006. Use of fishpond sediment for sustainable aquaculture*
agriculture farming. International Journal of Sustainable Development and Planning 1, 192*202.

Lecturi recomandate legate de proiectul Tropenhaus

ADLER , PAUL R., 1998.* Phytorremediation of aquaculture effluents. Aquaponics Journal, IV4, 10*15.
http://www.cepis.org.pe/bvsair/e/repindex/repi84/vleh/fulltext/acrobat/phytoaqu.pdf
ADLER , PAUL R., STEVEN T. SUMMERFELT , D. MICHAEL GLENN , FUMIOMI TAKEDA
2002.Mechanistic approach to phytoremediation of wáter. Ecological Engineering 20, 251/264

115/118
 MANUALUL SUSTAINAQUA

http://www.ars.usda.gov/SP2UserFiles/Place/19310000/FTakeda/2003EcolEng20251*264.pdf
DEZSERY, A.,1999.* Growing Notes**Australian Aquaponics**Whole Fresh Fish and a Side Salad Please!.
The Growing Edge Magazine, 11(2)
http://www.growingedge.com/magazine/back_issues/view_article.php3?AID=110217
DIVER S, 2006.* Aquaponics*Integration of Hydroponics with Aquaculture.
http://attra.ncat.org/new_pubs/attrapub/PDF/aquaponic.pdf?id=NewYork
HUGHEY, T. W. 2005.* Barrel* Ponics. Aquaponics in a Barrel.
http://www.aces.edu/dept/fisheries/education/documents/barrel*ponics.pdf
JACKSON,L. & MYERS J., 2002.* Alternative Use of Produced Water in Aquaculture and Hydroponic
Systems at Naval Petroleum Reserve No. 3.
http://www.gwpc.org/GWPC_Meetings/Information/PW2002/Papers/Lorri_Jackson_PWC2002.pdf
JONES S., 2002.* Evolution of aquaponics . Aquaponics Journal , n 24 ( 1st Quarter, 2002). In :
http://www.aquaponicsjournal.com/articleEvolution.htm
LENNARD W., 2004.* Aquaponics, the theory behind the integration. In GAIN (Gippsland Aquaculture
Industry Network) http://www.growfish.com.au/content.asp?contentid=1060
WILSON, G. 2002a.* Saltwater aquaponics. The Growing Edge, Volume 13, Number 4, March/April 2002,
page 26.
http://www.growingedge.com/magazine/back_issues/view_article.php3?AID=130426

116/118
 MANUALUL SUSTAINAQUA

Autorii manualului

Editori
Dr. László Váradi (Research Institute for Fisheries, Aquaculture and Irrigation * HAKI)
Tamás Bardócz (Akvapark Association)

Lista de autori per capitol:

1. SustainAqua – O introducere
Alexandra Oberdieck * ttz Bremerhaven
2. Sustenabilitatea în acvacultură
Christian Hildmann * Martin*Luther*University Halle Wittenberg
Alexandra Oberdieck * ttz Bremerhaven
3. Tehnologia 'i produc ia principalelor tipuri de acvacultură de apă dulce din Europa
Tamás Bardócz * Akvapark Association
4. Cadrul legislativ 'i administra ia în acvacultura de apă dulce europeană
Tamás Bardócz * Akvapark Association
László Váradi – Research Institute for Fisheries, Aquaculture and Irrigation (HAKI)
5. Calitatea produsului 'i diversificarea – Oportunită i de pia ă pentru fermierii din acvacultură
pentru pe'te 'i produse secundare
Alexandra Oberdieck * ttz Bremerhaven
6. Tratarea apei în sistemele de acvacultură intensivă prin terenuri umede 'i bazine piscicole
extensive
Dénes Gál, Éva Kerepeczki, Tünde Kosáros, Réka Hegedűs, Ferenc Pekár, Lászlo Váradi –
Research Institute for Fisheries, Aquaculture and Irrigation (HAKI)
7. Noi metode în cre'terea de păstrăv pentru reducerea efluen ilor din fermă– Studiu de caz în
Danemarca
Alfred Jokumsen, Per B. Pedersen, Anne Johanne T. Dalsgaard, Ivar Lund, Helge Paulsen, Richard
S. Rasmussen, Grethe Hyldig * Technical University of Denmark, National Institute of Aquatic
Resources (DTU Aqua)
Lisbeth J. Plessner, Kaare Michelsen, Christian Laursen * Danish Aquaculture Organisation (ODA)
8. Produc ie naturală îmbunătă ită îm hele'teele intensive– Studiu de caz din Polonia
Maciej Pilarczyk, Joanna Ponicka, Magdalena Stanna * Polish Academy of Sciences, Institute of
Ichthyobiology and Aquaculture (GOLYSZ)
9. Produc ia în policultură tropicală cu conceptul ,,Tropenhaus” integrat/ Studiu de caz în Elve ia
Johannes Heeb, Philippe Wyss * International Ecological Engineering Society (IEES)
Zdenek Adamek * Research Institute of Fish Culture and Hydrobiology, University of South Bohemia
(USB)
10. Cre'terea de tilapia în sisteme de acvacultură cu recirculare (RAS) – Studiu de caz în Olanda
Ep Eding, Marc Verdegem, Catarina Martins, Geertje Schlamann, Leon Heinsbroek, Johan Verreth *
Aquaculture and Fisheries Group, Wageningen University (WU*AFI)
Frans Aartsen, Victor Bierbooms * Viskwekerij Royaal B.V./ ZonAquafarming B.V. (ROYAAL)

117/118
 MANUALUL SUSTAINAQUA

Mulţumiri

Acest manual este unul dintre produsele
proiectului de cercetare colectiv SustainAqua –
fondat de către Comisia Europeană ca parte a
Sixth Framework Programme (FP6). Cercetarea şi
instruirea au fost derulate de o echipă de 23 de
parteneri:
ttz Bremerhaven (ttz), Germania; International
organisation for the development of fisheries in
Eastern and Central Europe (EUROFISH),
Danemarca; Akvapark Association (AKVAPARK),
Hungary; Verband der Deutschen Binnenfischerei
e.V. (VDBi), Germania; Vattenbrukarnas
Riksförbund (VRF), Suedia; Stowarzyszenie
Producentów Ryb Lososiowatych (PTBA), Polonia;
Organización de Productores Piscicultores (OPP),
Spania; Österreichischer Fischereiverband (ÖFV),
Austria; Su Ürünleri Tanitim Dernegi (BTG),
Turkey; Danish Aquaculture Organisation (ODA),
Denmark; International Ecological Engineering
Society (IEES), Elveţia; AquaBioTech Ltd. (ABT),
Malta; Aranyponty Halászati Zrt. (ARANY),
Hungary; Aquakultur Kahle (KAHLE), Germania;
Hodowla Ryb "SALMO" (SALMO), Polonia; Liman
Enegre Balikçilik Sanayii ve Ticaret Ltd.STI.
(LIMAN), Turcia; Viskwekerij Royaal B.V.
(ROYAAL), Olanda; University of South Bohemia
in Ceske Budejovice (USB), Cehia; Wageningen
University - Aquaculture and Fisheries Group (WU-
AFI), Olanda; Polska Akademia Nauk, Zakład
Ichtiobiologii i Gospodarki Rybackiej (GOLYSZ),
Poland; Martin-Luther-University Halle Wittenberg
(MLU), Germania; Research Institute for Fisheries,
Aquaculture and Irrigation (HAKI), Ungaria;
Technical University of Danemarca - National
Institute of Aquatic Resources (DTU-AQUA),
Danemarca
Munca din spatele producerii acestui manual este
efortul conjugat al uni număr mare de persoane,
prea multe pentru a fi menţionate individual, dar
vom menţiona totuşi următoarele persoane pentru
o contribuţie excepţională:
Tamás Bardócz (AKVAPARK), Alexandra
Oberdieck (ttz), Dénes Gál (HAKI), Alfred
Jokumsen (DTU-AQUA), Maciej Pilarczyk
(GOLYSZ), Ep Eding & Marc Verdegem (WU-AFI),
Johannes Heeb & Philippe Wyss (IEES)
Le multumim pentru munca depusă.

Echipa SustainAqua (Photo: ttz Bremerhaven)

Copertă, design şi layout by EUROFISH

©SustainAqua, June 2009. All rights reserved.

Free for distribution.
More information: www.sustainaqua.org

Vă rugăm să citaţi astfel:

" SustainAqua – “Integrated approach for a sustainable and healthy freshwater aquaculture” (2009).
SustainAqua handbook – A handbook for sustainable aquaculture