DANIEL BRADEA

Adevărul despre fondatorii Muzeului Comunal ,,Mihail

Dimitriu” – Arheologie și Științe Naturale din Tecuci.
Spulberarea unui mit

În ultimul timp, mai ales după ce am publicat mai multe articole despre Muzeul
din Tecuci, mulți cititori m-au îndemnat să furnizez mai multe informații despre cei
care au pus bazele acestui muzeu. În diverse articole, studii și lucrări, s-au menționat
numele a trei personalități ale orașului: Constantin Solomon, Alexei Alexinschi și
Mihail Dimitriu, considerați fondatori ai muzeului. Înainte de a continua cu
expunerea detaliilor din aceste texte, este important să subliniem că unele informații
pot fi inexacte sau interpretate greșit în aceste surse. Concret, Alexei Alexinschi și
Constantin Solomon nu au avut un rol direct în înființarea muzeului. De asemenea,
anul donației lui Teodor Cincu și al înființări Muzeului este 1934. Această precizare
este esențială pentru a preveni confuziile în ceea ce privește persoanele implicate în
acest proces.
Începem cu placheta editată de Muzeul tecucean, cu ocazia împlinirii a 80 de ani
de la actul donației lui Teodor Cincu, în care se menționează: ,,Vestigiile arheologice
și numismatice strânse de Constantin Solomon, care au constituit patrimoniul
Muzeului Regional Tecuci și au fost adăpostite, în anul 1932, în localul Școlii
Comerciale de Băieți, urmau să fie reunite cu colecțiile private ale lui Mihail
Dimitriu și Alexei Alexinschi pentru a pune bazele ,,Muzeului județean sau
comunal”. Din cauza spațiului nepotrivit destinat acestui muzeu, ,,C. Solomon și M.
Dimitriu l-au contactat și îndemnat pe Teodor Cincu să
doneze imobilul său din str. Carol nr. 12”.
În ,,Monografia orașului Tecuci”, se susține că în
clădirea donată de Teodor Cincu s-a instalat ,,bogata
colecție” a lui Mihail Dimitriu, precum și ,,exponatele
concepute de profesorul Constantin Solomon, de la
Școala Comercială de băieți. Din acest moment, Muzeul
Regional își încetează existența”.
Potrivit lucrării intitulată ,,Tecuci. Ghid”,
fondatorii ,,Muzeului Regional de Arheologie și Științele
Naturii” au fost ,,secretarul baroului local Mihai N.
Dimitriu, un pasionat colecționar și istoric autodidact, și
Constantin Solomon, profesor la Școala Comercială,
istoric și cercetător literar. La baza tinerei instituții au
stat înseși bogatele colecții de fluturi ce au aparținut lui
Mihai N. Dimitriu și Alexei Alexinschi, entomolog de
renume național, precum și vestigiile civilizației daco-
romane adunate cu pasiune de Constantin Solomon și expuse încă din 1931, la
Școala Comercială din localitate”.
Din comunicatele și postările de pe pagina de facebook a Muzeului de
istorie ,,Teodor Cincu” aflăm că ,,muzeul regional a fost realizat pe baza colecţiilor
lui C. Solomon, M. Dimitriu şi Al. Alexinschi şi a reprezentat cea mai frumoasă
operă culturală în localitate”; instituția a fost ,,înfiinţată în anul 1935, pe baza
colecţiilor particulare ale lui Constantin Solomon, Mihail Dimitriu și ulterior Alexei
Alexinschi”; ,,clădirea muzeului a fost donată în anul 1935 de Teodor Cincu” etc.

1
Menționăm că aceste informații erau difuzate anual cu prilejul Zilei Muzeului, până
în 2021. Începând din acel an, sărbătoarea nu a mai fost organizată. Cei care au
răspândit aceste informații s-au bazat, în special, pe manuscrisul
intitulat ,,Începuturile muzeului regional din Tecuci”, care conține discursul rostit de
Constantin Solomon cu ocazia aniversării a 40 de ani de la înființarea muzeului.
Totuși, cei care au consultat materialele noastre referitoare la ,,Muzeul Comunal
Mihail Dimitriu - Arheologie și Științe Naturale” din Tecuci, publicate în ultimii ani,
probabil au înțeles că fondatorii acestui muzeu sunt Teodor Cincu, donatorul
clădirii din str. Carol nr. 12, și Mihail Dimitriu, care a pus la dispoziție colecțiile
sale. În continuare, vom oferi o prezentare detaliată a opiniei noastre, fundamentată
pe documente.
1. Data de naștere a ,,Muzeului Comunal Mihail Dimitriu - Arheologie
și Științe Naturale” poate fi considerată 4 august 1934, conform celor două
decizii emise de Consiliul Comunal al orașului Tecuci în acea zi. Inițial, consilierii au
adoptat Decizia nr. 3, prin care s-a confirmat acceptarea donației imobilului situat în
strada Carol nr. 12, oferit de Teodor Cincu. Această donație fusese anterior aprobată
de primarul orașului prin Decizia nr. 6700 din 23
iulie 1934, autentificată de Tribunalul Tecuci sub nr.
1122/934. În aceeași ședință, prin ratificarea
Deciziei nr. 126 din 13 iunie 1934, emisă de Comisia
Interimară a orașului Tecuci, s-a aprobat preluarea
colecțiilor muzeului privat al lui Mihail Dimitriu.
Totodată, au fost aprobate cheltuielile necesare
pentru redactarea actului de transfer al muzeului de
către Mihail Dimitriu către municipalitate. Aceste
cheltuieli urmau să fie suportate de primărie,
conform derogării de la articolul 53, alineatul e, din
Legea timbrării.
Menționăm că, prin Decizia nr. 126 din 13 iunie
1934, Comisia Interimară a orașului Tecuci a decis
ca până la relocarea muzeului, acesta să funcționeze
în imobilul deținut de Mihail Dimitriu, fără plata
chiriei și fără alte costuri de personal.
2. După cum am arătat anterior, ,,Muzeul Comunal Mihail Dimitriu -
Arheologie și Științe Naturale” a preluat numai colecțiile muzeului
privat al lui Mihail Dimitriu. Conținutul acestora poate fi examinat cu ajutorul
documentului intitulat ,,Inventarul sumar al colecțiilor aflate în Muzeul de
Arheologie și Științe Naturale al D-lui M. Dimitriu din Tecuci”, întocmit la data de
31 mai 1934.
Astfel, secția de arheologie deținea 116 vase de lut, 49 funduri de amfore cu
suporturi de fier, 36 picioare de pocale posnaniene, 11 râșnițe rotative romane, 2
râșnițe primitive și altele.
Colecția de numismatică avea peste 800 piese din argint și bronz, dintre care 130
piese de argint și 48 de bronz romane și grecești, ,,provenind din stațiunile antice în
legătură cu județul Tecuci”. De asemenea, aceasta mai cuprindea 160 de medalii
comemorative și diverse monezi vechi și noi.
În ceea ce privește paleontologia, menționăm existența a 320 de piese ce ilustrează
fauna din perioada Pliocen și Pleistocen. Secția de entomologie se distingea prin
numărul impresionant de piese, printre care enumerăm: 7000 de exemplare de
lepidoptere, studiate de către profesorul Alexandru Alexinschi, împreună cu
Alexandru Caragea și profesorul biolog baron C. Hurmuzache din Cernăuți; 7200 de

2
exemplare de coleoptere, reprezentând 53 de familii cu peste 1400 de specii,
cercetate și determinate de către Mihail Dimitriu, cu sprijinul lui M. Ieniștea,
entomolog din București; 10.000 de exemplare de coleoptere conservate și pregătite
pentru determinare, alături de câteva sute de exemplare de diptere, ortoptere,
nevroptere, și altele.
La finalul inventarului se specifică că biblioteca și lucrările necesare studiilor de
specialitate, precum și colecția de monede de aur, nu au fost incluse în inventar și nu
au făcut obiectul cesiunii.
3. Așa cum reiese din documentele de arhivă, nu există informații care
să ateste vreo contribuție a profesorului Constantin Solomon la
înființarea muzeului.
În corespondența oficială purtată în perioada 1932-1934 între Mihail Dimitriu și
Primăria orașului Tecuci, precum și în schimbul de adrese dintre Primăria orașului
Tecuci, Prefectura Județului Tecuci și Ministerul Instrucției Publice, Cultelor și
Artelor, numele lui Constantin Solomon apare o singură dată. Acesta este menționat
în adresa nr. 51015/6215/932 expediată Prefecturii județului Tecuci, în care
Ministerul insista asupra găzduirii muzeului la Școala de Comerț, sub conducerea lui
Constantin Solomon, avându-l pe Mihail Dimitriu în rolul de ajutor și custode. Cu
toate acestea, propunerea Ministerului a fost ignorată de către Primăria orașului
Tecuci, care a preferat să ofere lui Mihail Dimitriu postul de director al Muzeului în
schimbul colecțiilor, alături de plata unei rente viagere lunare de 6000 de lei. În
eventualitatea încetării din viață a lui Dimitriu, renta urma să fie acordată soției sale,
Esmeralda M. Dimitriu, pe toată durata vieții, în cuantumul de 3000 de lei.
Numele lui Constantin Solomon nu apare nici în documentele ulterioare datei
înființării muzeului. În ,,Darea de seamă pe anii 1936-1937 a Ligii Culturale,
Secțiunea Tecuci”, sunt consemnate impresiile personalităților care au vizitat muzeul
la data de 21 noiembrie 1935. Dr. C. Angelescu, Ministrul Educației Naționale,
remarca: ,,Am rămas profund impresionat de cele ce am văzut: muncă, devotament
și inteligență cu care s-a alcătuit această instituțiune, merită cel mai mare elogiu,
iar omul care a contribuit la adunarea acestui tezaur merită întreaga noastră
admirație”. Profesorul Dimitrie Gusti adresa ,,cele mai vii felicitări excepționalului
organizator și creator al muzeului cu care se poate mândri orașul Tecuci”. La
rândul său, Ion Simionescu își exprima aprecierea ,,pentru munca cu care s-a
adunat atâta variată bogăție științifică”, iar profesorul Traian Săvulescu își
arăta ,,toată admirația pentru munca și disciplina științifică a D-lui Dimitriu”.
Nicolae Conduratu, președintele Căminului Cultural ,,Calistrat Hogaş”, a adresat
la data de 5 mai 1947, un memoriu Primăriei orașului Tecuci, solicitând
preluarea ,,Fundației Cincu” cu muzeul și biblioteca aferente. Se observă că, printre
personalitățile enumerate ca având contribuții la ,,nașterea” acestor instituții de
cultură, numele lui Constantin Solomon lipsește. În memoriu se
menționa: ,,Domnule Primar, Muzeul și Biblioteca orașului, născute din dorința și
sudoarea unor tecuceni de vrednică aducere aminte, Teodor Cincu, Mihail Dimitriu
și Vasile Radu, lâncezesc de aproape trei ani în uitare și părăsire. Căminul nostru
cu tot sfatul său de conducere, compus din profesori, preoți, institutori, avocați,
medici, comercianți și cetățeni de frunte, înțelegând că orice întârziere în acțiunea
de valorificare spirituală a Muzeului și Bibliotecii este un păcat de neiertat, cu
onoare se oferă interesului obștesc și vă roagă insistent ca, pentru cinstirea
memoriei celor amintiți, pentru valorificarea și îmbogățirea instituției menționate,
să i se cedeze direcția, conducerea și restaurarea în drepturile sale a Muzeului și
Bibliotecii Comunale”.

3
 4. În niciuna dintre relatările ziarelor din acea vreme nu am găsit
informații care să sugereze că profesorul Constantin Solomon ar fi avut
vreun rol în înființarea muzeului.
La începutul lunii martie 1935, ziarul ,,Curierul Tecuciului” anunța că ,,în localul
Fundației culturale Teodor și Maria Cincu s-a început și este pe sfârșite instalarea
Muzeului Comunal Mihail Dimitriu – Arheologie și Științe Naturale, marea și
bogata colecție a distinsului și neobositului colecționar Mihail Dimitriu din Tecuci,
dăruită comunei cu contractul nr. 1823/1934, de către creatorul și proprietarul ei”.
Pe lângă această colecție, muzeul expunea și ,,diferite pietre și cruci de piatră cu
inscripțiuni vechi, ridicate de pe la bisericile din oraș și județ”.
În articolul intitulat ,,Un muzeu arheologic și de științe naturale la Tecuci”,
publicat în ziarul ,,Dimineața” pe 3 mai 1935, se subliniază că Muzeul ,,Mihail
Dumitriu” reprezintă ,,o înfăptuire de mare valoare etnologică și științifică. A fost
fondat și organizat de directorul său de astăzi, domnul Mihail Dumitriu. O muncă
discretă, tăcută, permanentă sub îndemnul iubirii față de trecutul depărtat. Este o
operă temeinică de colecționare a lucrurilor rare, a tot ce ochii știu să vadă și să
scormonească într-o viață întreagă neîntrerupt”.
În același ziar, la data de 24 martie 1936, într-un alt material dedicat muzeului
tecucean, Mihail Dimitriu este din nou menționat drept ,,creatorul și organizatorul
muzeului”.
Profesorul universitar I0n Simionescu scria despre muzeu la începutul lunii mai
1936, în ziarul ,,Universul”, în următorul mod: ,,În Tecuci, s-a înjghebat de curând
un prea frumos şi sistematic muzeu regional. Pentru înfăptuirea lui s-a întâlnit
patima de colecţionar a d-lui Dimitriu, secretar la Baroul avocaţilor, cu unul din
rarele gesturi de danie, care se mai înregistrează azi, nu însă din partea celor
îmbogăţiţi peste noapte ci tot din partea bogătaşilor de ieri, cu mai multă omenie.
D-l Cincu a dăruit oraşului o casă încăpătoare, în care primăria, înţelegătoare de
însemnătatea faptului, a instalat muzeul format din colecţiunile adunate cu sârg
dar mai ales cu jertfă de osteneală şi bani, ale d-lui Dimitriu... S-a săvârşit astfel
tipul unui muzeu regional modest, înjghebat cu multă grijă şi mai ales pricepere.
Ceva asemenea nu se întâlneşte nici în oraşele mai mari”.
5. Pe de altă parte, din unele relatări aflăm, că Muzeul Regional, care era
amenajat în localul Școlii Comerciale, a funcționat în continuare ani buni,
contrar celor care susțineau că și-a încetat existența în momentul înființării Muzeului
Comunal.
Spre exemplu, I0n Simionescu scria la începutul lunii mai 1936, în
ziarul ,,Universul”, următoarele: ,,De altfel mai există în Tecuci o colecţie de obiecte
adunate tot de la Poiana. Cu toată dorinţa vie ce am avut-o, în vreo 2 rânduri, să o
văd, nu mi-a fost cu putinţă. Din diferite împrejurări, n-am putut întâlni pe
stăpânul ei, d. prof. Solomon, directorul şcoalei comerciale. Tot în Tecuci, s-a mai
găsit şi un profesor de ştiinţe naturale de la liceu, d. A. Alexinschi, care îşi
cheltuieşte vremea liberă şi banii, adunând fluturi şi alte insecte, contribuind la
cunoaşterea faunei locale şi prin lucrări tipărite de Academia Română. Astfel, în
liniştitul Tecuci, cu străzile fără ţipenie de om în zilele de sărbătoare, am găsit
opere săvârşite numai din dragoste pentru ştiinţă”.
În același ziar, se relata că în iulie 1936, absolvenții promoției 1926 ai Școlii
Normale, cu ocazia sărbătorii organizate la Tecuci, ,,au vizitat muzeul Mihail
Dimitriu şi muzeul arheologic al d-lui prof. Solomon”.
Tot în 1936, Al. Tzigara-Samurcaș, menționează că colecțiile ,,de obiecte
preistorice și romane” adunate de Constantin Solomon se găseau Muzeul Regional.
De asemenea, Ion Simionescu a relatat, în 1939 și 1941, în revista ,,Natura”, atât

4
despre existența ,,în casa boierească, donația Cincu… a unuia dintre cele mai
frumoase muzee regionale din țară”, cât și despre faptul că ,,bogata colecțiune
arheologică și paleontologică” a profesorului Constantin Solomon ,,este adăpostită
la Liceul Comercial din Tecuci”.
În unele lucrări se amintește că, în cele din urmă, ,,obiectele preistorice” adunate
de Constantin Solomon ar fi intrat în patrimoniul Muzeului Comunal, fără a preciza
momentul exact.
Așadar, având în vedere informațiile contradictorii despre cine a înființat Muzeul
Comunal ,,Mihail Dimitriu” - Arheologie și Științe Naturale din Tecuci, este
important să clarificăm acest aspect. Contrar afirmațiilor anterioare răspândite în
diverse lucrări, Constantin Solomon și Alexei Alexinschi nu au avut un rol direct în
înființarea muzeului. Fondatorii adevărați au fost Teodor Cincu și Mihail Dimitriu,
conform documentelor oficiale din 1934. Prin urmare, este obligatoriu să
reconsiderăm contribuțiile celor implicați, cu scopul de a corecta înțelegerea istorică
a Muzeului tecucean.
Daniel Bradea

(Sursa foto: ,,Dimineața”, anul 31, nr. 10182, 3.05.1935 și anul 32, nr. 10506, 24 martie 1936).

https://ziarultecucean.com/2024/01/18/adevarul-despre-fondatorii-muzeului-comunal-mihail-
dimitriu-arheologie-si-stiinte-naturale-din-tecuci/

5
6