CV-UL SCRIITORULUI

(CURRICULUM VITAE )

● Date personale

Nume-prenume:POPESCU ION
Adresa:Timişoara, Str. Dreptatea nr.
57Telefon:0256/2411111
Locul şi data nasterii:Timişoara- 14 aprilie 1988
Stare civila:necasatorit
Studii

-10 clase, colegiul “Ana Aslan” Timisoara, profil fizica-chimie

Aptitudini

-Excelente abilitati comunicationale, fire dinamica, sociabila, usor adaptabila

-Posibilitatea de a lucra in week-end si peste program
-Ma adaptez usor la conditiile de munca
-Invat lucruri noi si imi formez usor noi deprinderi profesionale
Limbi straine

Engleza- mediuI
Italiana mediu
Spaniola- mediu.

● Hobby - Muzica, sportul si calatoriile.

● INFORMATII PERSONALE

Nmele prenumele autorului:Mihai Eminescu

Data,locul nașterii:15 ianuarie 1850
Data,locul decesului:15 iunie 1889

● EDUCATIE SI FORMARE
Studii
Student la Viena si Berlin
Între 1869 si 1872 este student la Viena. Urmeaza ca „auditor extraordinar” Facultatea de
Filozofie si Drept. Debuteaza ca publicist în ziarul Albina, din Pesta. Între 1872 si 1874 a fost
student „extraordinar” la Berlin.La 1 aprilie 1869, a înfiintat împreună cu alti tineri, cercul
literar Orientul, care avea ca scop, între altele, strângerea basmelor, poeziilor populare si a
documentelor privitoare la istoria neamului.

● ACTIVITATE LITERARA (Opere)

Operele cele mai reprezentative ale sale sunt: Sărmanul Dionis (1decembrie1872
"Convorbiri literare"), Floare albastră ( 1 aprilie1873 "Conv. lit."), Dorinţă (1 septembrie1876
"Conv.lit."), Lacul (1 septembrie1876 "Conv. Lit."), Sara pe deal (1 iulie 1885 "Conv. Lit."), O,
rămâi (1 februarie 1879 "Conv. Lit."), Epigonii (1870, "Conv. lit."), Scrisorile, cea mai mare
bogăţie a sa fiind poemul Luceafărul.

● LIMBI CUNOSCUTE

Limba romina.
Limba germana.
● PASIUNI

Eminescu era pasionat de mecanică, medicină legală sau fizică. Mai mult decât atât,
se vorbeşte de transpunerea matematicii în versurile sale.

RECOMANDARI(referinte critice).

- Dar ca si folclorul nostru, Eminescu este un fenomen originar.

Constantin Noica
-Ca si muzica, poezia lui Eminescu scoate din enormul inconstient stari nebanuite de suflet,
pe care le lasa cu nelamuritul lor si, exprimand inexprimabilul, ne face cunoscut, in clipe de
fulger, profund sufletul nostru ... Farmecul acestei poezii se explica prin efectul ei
asemanator cu al muzicii. De aici si senzatia de infinit pe care o da poezia lui Eminescu.
Emotivitatea care este principiul explicativ al poeziei eminesciene a avut nevoie de imagini
sugestive, de sonoritati de forma.
Garabet Ibraileanu
- Eminescu depaseste nu numai raza romantica, ci si toate celelalte antecedente
cunoscute; intr-adevar, el ne apare drept unul din cei mai mari poeti ai categoriei departelui
din intreaga literatura universala.
Edgar Papu
- Fata lui Eminescu e dubla: priveste odata spre noaptea comuna, a vegherii, a naturii si
umanitatii, iar alta data spre noaptea fara inceput a visului, a varstelor eterne si a geniilor
romantice ... in planetariul romantismului, singularitatea lui Eminescu prinde figura din
aceasta fata cu doua profiluri: unul neptunic, nascut din spuma amara si din ape tanjind spre
orizonturile lumii, celalalt plutonic, invapaiat de focul.

Poezia propriu-zisa
“ Dorința”de Mihai Eminescu

Vino-n codru la izvorul

Care tremură pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.

Şi în braţele-mi întinse
Să alergi, pe piept să-mi cazi,
Să-ţi desprind din creştet vălul,
Să-l ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei şedea-vei,

Vom fi singuri-singurei,
Iar în păr înfiorate
Or să-ţi cadă flori de tei.

Fruntea albă-n părul galben

Pe-al meu braţ încet s-o culci,
Lăsând pradă gurii mele
Ale tale buze dulci...

Vom visa un vis ferice,

Îngâna-ne-vor c-un cânt
Singuratece izvoare,
Blânda batere de vânt;

Adormind de armonia
Codrului bătut de gânduri,
Flori de tei deasupra noastră
Or să cadă rânduri-rânduri.

Ars poetica
(Demonstrați ca opera “Dorinta de Mihai Eminescu este o ars poetica).

Poezia “Dorinta”de Mihai Eminescu este o ars poetică.

În primul rînd,în operă este atestată prezenta poetului,redata prin metafora:”sa-ti desprind
din creștet vălul”.
 În al doilea rînd,în operă se accentuează actul creator,al carui produs este poezia,fact reliefat
în metaforele:sa-ti desprind din crestet valul,” “sa alergi,pe piept să-mi cazi”.
Concluzionînd,poezia”Dorinta”de Mihai Eminescu este o ars poetică.

FIGURA DE STIL
(Comentarea unei figuri de stil din poezie)

Epitetul “buze dulci,”format prin procedeul de determinarea substantivului”buze”de catre

adjectivul”dulci,”redă ideea de admirare si îndragostire enormă a persoanei iubite.În
corelatie cu urmatoarea imagine artistica:”Lăsînd pradă gurii mele,”epitetul denota că gura
îndrăgostitului este lăsată pradă buzelor dulci ale persoanei iubite si creînd astfel un moment
de apropiere intre cei doi.

Motivul literar
(Comentarea unui motiv literar)

Motivul dragostei,redat prin epitetul”un vis ferice”,sugerează ideea de o senzatie de visare

a dragostei si de un vis care depaseste limitarile realitatii cotidiene.
Raportat la imaginea artistică:”vom fi singuri-singurei,”motivul relefeaza sentimentele de
dragoste traite in doi,accentuînd astfel si dorinta de a se avea unul pe celalalt pentru
totdeauna.
Acelasi motiv il regasim în poezia:”Lacul”de Mihai Eminescu în secvența:”sa
plutim,cuprinsi de farmec,”evidentiind aceesi dorinta a îndragostitului de a petrece timpul
impreuna cu iubita lui si de a o privi in continuu.

Mesajul global
(Comentarea mesajului global al poeziei în corelatie cu un citat ales)

Mesajul global al operei”Dorinta”de Mihai Eminescu este ca visul mare de a iubi îl poate
face pe om sa traiasca acele clipe si sa le simta ca si cind totul s-ar intimpla in
realitate,sustinut prin motivele poetice relevante:”motivul singurătății si cel al visului,redate
de personificarea:”ingi- na-ne-vor c-un cînt”,care semnifica asteptarea indragostitului pe
iubita sa si de enumeratia:”Să alergi, pe piept să-mi cazi,
Să-ţi desprind din creştet vălul,
Să-l ridic de pe obraz,”care subliniază dorul iubitului si dorința ca îndragostita lui sa-i cada
pe piept si el la rindul lui sa-i desprinda din crestet valul si sa-l ridice de pe obraz.Fapt
remarcat si de sentimentele enorme care il copleseau în secventa:”Pe genunchii mei
şedea-vei/Vom fi singuri-singurei”,care este motivat de dorinta de a petrece timpul in
singuratatete, timpul aproape de ea.³
 Consider ca mesajul poeziei”Dorinta”de Mihai Eminescu se regaseste si in afirmatia
propusă:”Dragostea este o încercare de a transforma o părticică dintr-o lume de vis în
realitate.de Theodor Reik,idee subliniata atit in versul:”Vom visa un vis ferice,cit si in
secventa afirmatiei:”Dragostea o încercare de a transforma o părticică dintr-o lume de vis în
realitate.
Visul se transforma in dragoste,din moment ce este dorință de aiubi,a iubi cu toata inima.