MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

AGENDA FORMĂRII PROFESIONALE

Studentul(a)__Baluțel Sanda ___________________________________

Anul de studii _2021-2022___ grupa _2010_____

Conducător de practică din partea instituției de învățământ

____________/ ____Chisari Aliona ____________________________/

semnătura numele, prenumele

Durata stagiului de practică: de la 20.12.2021_________ până la _20.01.2022_________

 1.Profesia juridică la care aspir

AVOCAT
Printre cele mai populare specialități există mai multe profesii care au fost mereu și vor fi la cerere
în comunitatea de afaceri, în orice condiții și regimuri. De exemplu, un avocat. Specialiștii acestui
profil sunt solicitați de aproape fiecare organizație, companie, întreprindere, structură comercială și
publică. Acum posibilitățile unui avocat de a găsi un loc de muncă interesant în diverse domenii de
activitate s-au extins destul de amănunțit. Noi tipuri de lucrări apar în protejarea drepturilor
consumatorilor, drepturile de autor, protecția pieței împotriva concurenței neloiale, activitatea de
construcții, în domeniul activităților imobiliare. În același timp, nu este vorba doar de extinderea
numărului de locuri de muncă, ci lista de posturi, pentru care este nevoie de cunoștințele unui
avocat, devine din ce în ce mai largă. În prezent, există o nevoie urgentă de avocați pentru sistemul
de aplicare a legii. Creșterea accentuată a criminalității și o serie de alte procese sociale au dus la
necesitatea extinderii aparatului de investigare, a personalului operațional, precum și a judecătorilor
și procurorilor. Rolul activității juridice profesionale în condițiile relațiilor de piață crește
semnificativ. În primul rând, acest lucru se datorează faptului că cifra de afaceri civile se extinde ,
necesitând sprijin juridic adecvat: Sfera de protecție judiciară a drepturilor și intereselor cetățenilor
și organizațiilor se extinde semnificativ, ceea ce crește semnificativ numărul de cazuri în instanțe. În
acest sens, sunt necesari mai mulți avocați, consilieri legali, notari, judecători și alții.Rolul
avocaților devine din ce în ce mai important, deoarece statutul economic al organizațiilor și
bunăstarea cetățenilor depind direct de rezultatele activității lor. Un avocat, indiferent în ce domeniu
de activitate își poate desfășura activitatea, ar trebui să cunoască bine dreptul. În mod ideal, un
avocat ar trebui să posede calități precum onestitatea, decența, alfabetizarea, autodisciplina,
responsabilitatea.Iar eu incadrez într-o oarecare măsură aceste calități și desigur anume pe acestea
vreau să le perfecționez pentru că doar așa succesul este garantat indifferent de profesia aleasă.
Activitățile unui avocat sunt un fenomen multi-nivel, ierarhic. La fiecare nivel, atingerea
obiectivelor inerente unui nivel dat este asigurată de structurile de personalitate corespunzătoare, iar
realizarea acestora oferă posibilitatea trecerii la atingerea obiectivelor nivelurilor înalte de activitate.
Avocații trebuie să poată distribui în mod rațional forțele și abilitățile lor pentru a menține
productivitatea muncii pe toată durata zilei de muncă, pentru a poseda calități psihologice
profesionale, astfel încât cu cea mai mică cheltuială de energie nervoasă să obțină dovezi optime. În
dezvoltarea consecventă a unor calități profesionale precum flexibilitatea minții și a caracterului,
observația ascuțită și memoria tenacă, autocontrolul și rezistența, integritatea și justiția, organizarea
și independența, recomandările științei psihologice care indică modalitățile și mijloacele corecte de
formare a acestora sunt de o importanță deosebită. Un avocat este o persoană care este chemată să
se ridice deasupra obiceiurilor și dorințelor sale: el trebuie să își facă treaba într-o manieră cerută de
cele mai înalte interese ale societății. O persoană se formează într-o persoană în procesul de practică
socială. Educația juridică este primul pas către a se stabili ca persoană în domeniul dreptului. O
diplomă de drept ar trebui să ofere cunoștințele și înțelegerea vorbirii și a abilităților necesare unui
avocat în practică, inclusiv o înțelegere a responsabilităților legale și etice, a drepturilor omului și a
libertăților fundamentale recunoscute de dreptul național și internațional. A începe avocat nu este
ușor. Principalul lucru este munca grea, dorința, munca pe sine. Sunt gata să lucrez pentru viitor, iar
dificultățile și obstacolele viitoare mă inspiră. Vreau să ajut oamenii și să simtă în mod constant că
mulți dintre ei au nevoie. Nu totul se dovedește imediat, este nevoie de experiență și practică. Este
important ca avocații începători să asculte sfaturile profesioniștilor, să învețe să fie un apărător al
dreptului și al justiției.

Alegerea unei profesii este o decizie importantă, deoarece ne afectează întreaga viață. Uneori
alegem direcția singuri, alteori ne ajută părinții și prietenii. Personal, tind să fiu avocat. Un avocat
este o persoană care cunoaște legea la nivel profesional, înțelege modul în care funcționează. Un
avocat poate fi un avocat care îl apără pe acuzat în instanță, un procuror care acuză sau un judecător
al cărui cuvânt este totul. De asemenea, persoanele cu studii juridice pot face parte din agențiile de
aplicare a legii, își pot deschide propria afacere pentru furnizarea de servicii juridice. Această
direcție este cerută în mod constant, deoarece viața în stat este întotdeauna legată de treburile
juridice. Fără lege, nici nu putem cumpăra un apartament și nici să vindem o mașină.
 2.Speța bazata pe un act juridic

Constatarea posesiei și folosinței bunului imobil

Părțile litigiului:

Cererea de chemare în judecată înaintată de Ciobanu Ion și Ciobanu Alexandra către Consiliul
municipal Chișinău cu privire la constatarea posesiei și folosinței bunului imobil.

Esența litigiului:

Constatarea posesiei și folosinței bunului imobil.

Motivarea acțiunii reclamantului:

Ciobanu Ion și Ciobanu Alexandra s-au adresat în instanța de judecată cu cerere de chemare în
judecată către Consiliul municipal Chișinău, solicitînd constatarea posesiei și folosinței bunului
imobil. În motivarea cererii au indicat că, sunt descendenții soților Ciobanu Gheorghe și Anastasia ,
care în anul 1945 au dobândit terenul și au edificat casa de locuit. După decesul soților Gheorghe și
Anastasia Ciobanu au acceptat succesiunea și locuiesc în casa construită de părinții celor doi tineri ,
folosesc terenul casei , achită impozitele și taxele pe bunurile imobile. În anul 2006, din surse
proprii, au efectuat lucrări de reconstrucție și reparație capitală a casei, au consolidat și schimbat
pereții portanți, au reparat acoperișul, au schimbat ușile și geamurile casei părintești ,și continuă să
se bucure de condițiile pe care le-au creat și să folosească bunurile imobile. Ciobanu Ion și
Ciobanu Alexandra către Consiliul au solicitat ÎS “Cadastru” filiala Chișinău să perfecteze planul
bunului imobil și planul de amplasament a construcțiilor și amenajărilor, lucrări care au fost
recepționate și înregistrate la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău pe data de 17.07.2015, fiind emis
certificatul despre rezultatele inspectării bunului imobil. În baza Regulamentului de recepție a
construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.285 din 23.05.1996 în
baza procesului - verbal de recepție la terminarea lucrărilor,

Comisia de recepție, formată din:

1.Ciobanu Ion și Ciobanu Alexandra în calitate de – investitori.

2.Cucu Veceslav - proiectant,

3. Rusu Serghei - diriginte de șantier

4. Vechiu Ianic - responsabil ethnic.

Toți acești experți au constatat finalizarea lucrărilor de construcție și au recomandat recepția
acestora. Prin procesul- verbal de recepție finală, Comisia de recepție finală a recepționat destinația
locativă, compusă din următoarele construcții: casa de locuit individuală cu suprafața la sol,
suprafța interioară , construcții accesorii și garaj. La 10.01.2020 Ciobanu Ion și Ciobanu Alexandra
s-au adresat la Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Chișinău, solicitînd
înregistrarea construcțiilor și a drepturilor asupra lor în baza procesului-verbal de recepție finală,
dar cererea celor doi frați a fost respinsă. La data de 13.04.2020 au depus cererea la Consiliul
municipal Chișinău, solicitînd efectuarea lucrărilor de inventariere a terenului aferent casei,
eliberarea actului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, însă prin răspunsul din
17.05.2020 au fost informați că, autentificarea dreptului de proprietate privată a loturilor de pământ
pe lângă casă în localitățile urbane se efectuează doar pentru terenurile aferente imobilelor
înregistrate cu drept de proprietate. Astfel, în rezultatul solicitării, la 27.08.2020 Direcția de arhivă
Chișinău a informat că nu deține la păstrat acte de la Comitetul Executiv al Sovietului raional
Sovietic de deputați ai norodului pentru anii 1940– 1943. Urmare adresării la Arhiva Națională
Ciobanu Ion și Ciobanu Alexandra au fost informați că s-a certificat în fondul arhivistic al Secției
financiare a Sovietului de deputați ai oamenilor muncii din orașul Chișinău, în registrul inventar al
bunurilor imobile, pentru anul 1945, Ciobanu Gheorghe , fiind înscris ca proprietar de locuință. Alte
acte administrative de atribuire a terenului pentru construcție, de autorizare și dare în exploatare a
imobilelor pe numele Ciobanu Ion și Alexandra Ciobanu , în fondul arhivistic al Direcței generale
Arhiva Națională, nu au fost identificate.

Motivarea prezentată de părât:

În ședința de judecată reprezentantul reclamanților, avocatul Dorin Popa a menționat că,

reclamanții sunt într-un cerc vicios, deoarece Consiliul municipal Chișinău solicită actele inițiale
asupra construcțiilor și terenului aferent pentru autentificarea dreptului deținătorului de teren care
însă nu s-au păstrat în Arhivă, iar Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Chișinău
pentru soluționarea cererii de înregistrare a construcțiilor și a drepturilor asupra acestora solicită
actul de autentificare a dreptului deținătorului de teren sau un act ce confirmă folosința terenului
aferent construcției, motiv ce i-a determinat pe reclamanți de a se adresa în instanță, în vederea
constatării faptului posesiei și folosinței terenului. Reprezentantul Consiliului municipal Chișinău
nu a participat la examinarea fondului cauzei. Prin referința depusă la data de 20.12.2020 a solicitat
respingerea cererii de chemare în judecată, indicînd că, casa de locuit individuală și construcțiile
accesorii au fost construite neautorizat, iar reclamanții urmând anterior, în perioada anilor 1945–
2006, să se adreseze către administrația publică locală pentru legiferarea construcțiilor neautorizate
cu prezentarea tuturor actelor stabilite de legislația în vigoare.
Procedura de recepție a construcțiilor este reglementată prin Regulamentul de recepție a
construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.285 din
23.05.1996, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 318 din 23.05.2017.

Conform punctului 1 al Regulamentului se menționează că recepția constituie o componentă a

sistemului calității în construcții și este actul prin care comisia de recepție declară că acceptă și
preia lucrarea definitivă de construcție și instalațiile aferente acesteia. În urma legiferării
construcțiilor, reclamanții urmau să se adreseze, cu procesul-verbal de recepție finală, la
Departamentul Cadastru al Agenției Servicii Publice pentru înregistrarea obiectivului, în baza art.
420 - 421 Codul civil, precum și art. 5 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din
25.02.1998. Conform extrasului din baza de date electronice al Agenției Servicii Publice
Departamentul Cadastru se constată că, proprietarul terenului este Consiliul municipal Chișinău, iar
reclamanții nu figurează că ar deține careva înregistrări la nivel de construcții. Construcția cu
destinația locativă și construcțiile auxiliare, asupra cărora reclamanții pretind de a obține dreptul de
proprietate sunt construite neautorizat și nu au fost recepționate ca construcții capitale și nu pot fi
înregistrate în Registrul bunurilor immobile.

Aprecierea instanței de judecată:

Audiind reprezentantul reclamanților,și studiind dosarul, instanța a considerat temeinică admiterea

cererii de chemare în judecată. În ședință de judecată s-a stabilit că, pe terenul dobândit în 1945
soții Ciobanu au edificat casa de locuit. După decesul acestora, descedenții ce erau copii cuplului
care au acceptat succesiunea au continuat să locuiască și să folosească inclusiv terenul aferent, să
achite, conform înscrisurilor anexate, serviciile prestate, taxele și impozitele pentru bunuri imobile.
Urmare lucrărilor de reconstrucție și reparație capitală a casei, efectuate în anul 2006, reclamanții s-
au adresat la Agenția Servicii Publice pentru a fi perfectat planul bunului imobil și planul de
amplasament a construcțiilor și amenajărilor, lucrări care au fost recepționate și înregistrate de
Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, fiind emis certificatul despre rezultatele inspectării bunului
imobil. În baza Regulamentului de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr.285 din 23.05.1996 și în baza procesului-verbal de recepție la terminarea
lucrărilor, Comisia de recepție, formată inclusiv din proiectantul Cucu Veceslav , diriginte de
șantier Rusu Serghei și Vechiu Ianic - responsabil tehnic, au constatat finalizarea lucrărilor de
construcție și au recepționat obiectul cu destinația locativă, auxiliară, compusă din următoarele
construcții: casa de locuit individual cu suprafața la sol , suprafața interioară, construcții accesorii și
garaj. Ulterior, cererea reclamanților depusă la Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastral
Teritorial Chișinău pentru înregistrarea construcțiilor nominalizate și a drepturilor asupra acestora
în baza procesului verbal de recepție finală a fost respinsă. În conformitate cu prevederile art.482
 Codul civil – posesiunea se dobîndeşte prin exercitarea voită a stăpînirii de fapt a bunului. Se
consideră posesor al dreptului persoana care a început să-l exercite ca un titular. Dispoziţiile privind
posesia se aplică în mod corespunzător posesiei drepturilor. Dacă mai multe persoane posedă în
comun un bun, ele sînt considerate coposesori. Dacă mai multe persoane posedă părţi ale unui bun,
ele sînt considerate posesori ai părţilor separate. Persoanele fără capacitate de exerciţiu şi
persoanele juridice exercită posesiunea prin reprezentantul lor legal. Art.487 Codul civil statuează,
că este considerată posesor de bună-credinţă persoana care are un drept de posesie sau care se poate
considera îndreptăţită să posede în urma unei examinări diligente, necesare în raporturile civile, a
temeiurilor îndreptăţirii sale. Buna-credinţă este prezumată. Posesia de bună-credinţă încetează dacă
se stinge dreptul de posesie sau, după caz, dacă faţă de posesor se înaintează o pretenţie întemeiată.
Art.488 Codul civil prevede că, dacă persoana a posedat bunul la începutul şi la sfîrşitul unei
perioade, se prezumă că a posedat neîntrerupt pe parcursul întregii perioade. Potrivit materialelor
cauzei, urmare adresării reclamanților la Arhiva Națională, prin răspunsul nr.1931 din 01.09.2020
Direcția Generală Arhiva Națională a Agenției Naționale a Arhivelor a informat că în fondul
arhivistic al Secției financiare a Sovietului de deputați ai oamenilor muncii din orașul Chișinău, în
registrul inventar al bunurilor imobile pentru anul 1956, Melnicov Ivan, înscris ca proprietar de
locuință ,nu s-au identificat acte administrative de atribuire a terenului pentru construcție, de
autorizare și dare în exploatare a imobilelor pe numele lui Melnicov Ivan și Melnicova Zinaida.
Faptul posesiei cu bună-credință sub nume de coproprietari a bunurilor imobile de către reclamanți,
iar anterior de către părinții defuncți ai acestora, a fost confirmată de către coreclamanți prin probele
anexate, inclusiv vizele de domiciliu în imobil, ordinele și facturile de plată a gazelor, energie
electrică, a impozitelor pentru bunurile imobile și alte taxe instituite de administrația publică locală,
planul cadastral, planul geometric, planul de amplasament a construcțiilor. Astfel, instituirea
obligației de achitare a taxelor și impozitelor pentru bunurile imobile, atestă, inclusiv, aprecierea
reclamanților ca fiind coproprietari ai bunurilor imobile, or, conform articolelor 277, 278 Cod
fiscal, subiecți ai impunerii sunt proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii
Moldova, iar obiecte ale impunerii sunt bunurile imobiliare, inclusiv terenurile din intravilan sau
din extravilan, clădirile, construcţiile, casele de locuit individuale, apartamentele şi alte încăperi
izolate, inclusiv bunurile imobiliare aflate la o etapă de finisare a construcţiei de 50% şi mai mult,
rămase nefinisate timp de 3 ani după începutul lucrărilor de construcţie. Din considerentele
menționate, reținînd exercitarea în fapt de către reclamanții Melnicov Iuri, Berezovscaia Tamara și
Melnicov Ion a posesiunii și folosinței asupra bunurilor immobile, reieșind din circumstanțele de
fapt constatate și normele de drept indicate, instanța de judecată a dispus constatarea că,
reclamanții Melnicov Iuri, Berezovscaia Tamara și Melnicov Ion sunt posesori de bună-credință și
folosesc terenul.
 Hotărârea adoptată de instanță:

Cererea de chemare în judecată a fost depusă de către Ciobanu Ion și Ciobanu Alexandra a fost
admisă. S-a constatat că cei doi frați ,copii soților Ciobanu sunt posesori de bună-credință și
folosesc terenul.

Comentariu:

Analizând situația din speța noastră care este o problemă actuală consider că hotărârea instanței
judecătorești este una corectă ,și argumentarea mea este în felul următor , copii soților decedați
Ciobanu Gheorghe și Anastasia au acceptat succesiunea și sau folosit de casă cu bună
intenție ,îngrijind de casă și cu atât mai mult că au făcut și unele lucrări de îmbunătățire a locuinței .

Și în speța noastră se vorbește despre posesiune ,ea fiind menționată în baza articolului 482Cod
Civil RM , posesiunea se dobândește prin exercitarea voită a stăpânirii de fapt a bunului. În cazul
nostru, descendenții au acceptat succesiunea și au continuat șă locuiască și să folosească terenul
aferent. Totodată, conforma articolului 487, este considerată posesor de bună-credință persoana care
are un drept de posesie sau care se poate considera îndreptățită să posede în urma unei examinări
diligente. Astfel buna-credință este prezumată. În cazul nostru, faptul posesiei de bună-credință a
fost confirmată de către coreclamanți prin probele anexate, inclusiv vizele de domiciliu în imobil,
ordinele și facturile de plată a gazelor, energie electrică, a impozitelor pentru bunurile imobile și
alte taxe instituite de administrația publică locală, planul cadastral, planul geometric, planul de
amplasament a construcțiilor. Astfel, instituirea obligației de achitare a taxelor și impozitelor pentru
bunurile imobile, atestă, inclusiv, aprecierea reclamanților ca fiind coproprietari ai bunurilor
imobile,

De asemenea conform articolelor 277, 278 Cod fiscal, subiecți ai impunerii sunt proprietarii
bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova, iar obiecte ale impunerii sunt bunurile
imobiliare, inclusiv terenurile din intravilan sau din extravilan, clădirile, construcţiile, casele de
locuit individuale, apartamentele şi alte încăperi izolate, inclusiv bunurile imobiliare aflate la o
etapă de finisare a construcţiei de 50% şi mai mult, rămase nefinisate timp de 3 ani după începutul
lucrărilor de construcţie. Reprezentantul Consiliului municipal Chișinău a indicat că casa de locuit
individuală și construcțiile accesorii au fost construite neautorizat. Dar din ce motiv casa și
construcțiile accesorii au fost construite neautorizat? Ciobanu Gheorghe și soția sa Anastasia au
dobândit terenul în 1945 și au construit casă. Descendenții acestora, Ciobanu Ion și Ciobanu
Alexandra au primit drept moștenire terenul și casa construită pe acest teren, acceptând accesiunea.
Acest fapt este încă un argument în favoarea declarării descendenților drept posesori de bună-
credință.

În cele de urmă, țin să susțin că argumentele invocate de instanța de judecată au fost întemeiate
ceea ce pe drept oferă descendenților dreptul la a fi considerați posesori de bună-credință și desigur
le oferă posibilitatea să folosească terenul.